Vizită oficială peste Prut,la Carabinierii din Moldova

pag. 5-7

Revistă editată de Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneSerie nouă / Anul IV / Numărul 11 / Septembrie 2010Serie nouă / Anul IV / Numărul 11 / Septembrie 2010

Revistă editată de Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneRevistă editată de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române

Membru al re ţelei ELEMENT

In the past, when the diplomats were remaining silent, the cannons were, often banging. Nowadays, it has become more obviously the fact that diplomacy has found the solutions of replacing the bloody wars with human actions able to impose solutions accepted by the enemy and taken on by the defenders of various national causes, as their owns. Today, enemy’s weapons, outdated by the present times, are countered with ingenuity, instead of machine gun. We’ve witnessed until now, to an incredible diversity of secession war, ethnic or religious violence, coup-d’états, border disputes, civil unrests and terrorist attacks, pushing the disaffected and poor peoples forced to flee away because of conflicts, to negating any form of authority. This has happened in Somalia, Iraq, Nicaragua and Kosovo and keeps happening now in Afghanistan.

Afghanistan is rising now, in front of world leaders, as an obstacle that changes the concepts on an inferior enemy and methods to counter insurgency, into new conflict approaches. Stabilization operations are assaulted by an array of solutions from all main world’s institutions, but their efficiency is estimated to be proven a long term.

The new asymmetric challenges need solutions given by people who can use their mind, who can deal with different human beings, different cultures, which can tolerate ambiguity, who can take initiative and even question the efficiency of the actions.

NATO has adopted a new approach in the operations theatre from Afghanistan, one based on civil education, without precedent in the entire history of an exclusively military organization. We can say, without mistake, that the Afghanistan is the largest school in the world at this time. The 2 years post-conflict period, as defined by UN, has ended for long time and the main actors have been forced to accept the solution of reconfiguration of the forces and means for the stabilizations operations, by setting up NATO Training Mission Afghanistan (NTM-A). Thus, it has been come

up to the solution of Gendarmerie type forces, as intermediate action element between war and peace situations. The importance of this mission is revealed by the message of US administration, that consider that “the success in the War in Afghanistan stands in the success of the missions lead by William B. Caldwell”, the current Commander of NTM-A.

The base of the actions of NTM-A stays in the development of military, police and civil capacities, engaged in building the homeland security system, the political system, economic growth, restoring the basic attributions of the Government, and also establishing modern life standards.

To the development of these values are called to contribute all world’s expertise providers and in the current conditions in Afghanistan one of the main actors tends to become European Gendarmerie Force, (EGF) that includes Romania, which, through Romanian Gendarmerie, is a full member, together with another 5 forces of European states with dualist public order system.

The “match” of this challenge was lighted at the CIMIN Reunion from Rome, in May this year, when NTM-A Commander declared his intention to officially address EGF members to effectively contribute to NATO’s efforts, attaching the capabilities of Gendarmerie type forces, to the Afghan police’s high necessity to train. In our country, the official request has passed all the engagements at the ministerial level and now is to solve the bilateral commitments taken on by the entities involved in managing this new generation of missions.

In this moment, one of high importance for Romanian Gendarmerie, who is facing a challenge that can be compared with the first international mission, I am confident that the Romanian Gendarmes will prove professionalism, commitment and expertise and that they can successfully cope with the new missions in the field of training the Police forces in the most controversial operations theater.

Afghanistan -ASSUMING THE SOLUTION

Edit

oria

l

Din

sum

ar

991010

2020 2424

26262828

ReportajReportajColaborare pentru stabilitate8-138-13 Curs special pentru ofi ţerii irakieniJandarmii din nou la înălţimeAm învăţat de la cei mai buni

Sub egida EUROGENDFORSub egida EUROGENDFORUn jandarm la Vicenza - lt.col. Robert Matei,adjunct al şefului de stat major al FJE14-1514-15

O istorie pe portativO istorie pe portativMuzica Militară Reprezentativă a Jandarmeriei18-2018-20

Curier juridicCurier juridic2121 Acte normative de larg interes

apărute în ultimul trimestru

Rezultate din misiuniRezultate din misiuni25-2725-27 60.000 de pachete de ţigări, confi scate

Comerţ ilegal cu produse falsifi cateJandarmul salvatorPrinşi în fl agrant de jandarmiIntervenţii la inundaţii

Tărâmuri spiritualeTărâmuri spirituale30-3130-31 “Pandora“, Pandurii şi Jandarmeria

EuropaEuropaÎn elita Europei22-2422-24

RestituiriRestituiri3333 A fost şi o Jandarmerie Rurală

Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneRevista “Jandarmeria Română”

ISSN 1843 - 388XAdresa: Strada Jandarmeriei nr. 9-11

Sector 1, BucureştiTelefon: 021 409.65.01

Fax: 021 319.80.52E-mail: revista@jandarmeriaromana.ro

revista.jandarmeriei@gama-b-1.mai.intranet

Redactor-şef: Col. Romică MOISESecretar de redacţie: Mr. Sorin DESPINARedactor: Slt. Casandra DUŢĂTraducere editorial: Cpt. Bogdan NICOLAETehnoredactare: Plt. maj. Florian GRIGOREResponsabil documentare: Plt. Rodica IVANAFotoreporter: Plt adj. Cristian DUMITRURevista “Jandarmeria Română”poate fi consultatăşi pe site-ul w w w. j a n d a r m e r i a ro m a n a . ro

Colectivul de redac ţ ie mul ţumeş te colaboratori lor care au contr ibuit la real izarea acestui număr al revistei “Jandarmeria Română”!

- fondată la 15 decembrie 1922, sub titlul “Revista Jandarmeriei“ -

În trecut, când diplomaţii rămâneau tăcuţi, adesea începeau să bubuie tunurile. Ceea ce de-vine actualmente vizibil este faptul că diploma-ţia a găsit soluţia înlocuirii sângeroaselor răz-boaie cu acţiunea componentei umane, care este aptă să impună soluţii acceptate de adversar şi să fie îmbrăţişate de partizanii diferitelor cau-ze naţionale ca o soluţie proprie. Astăzi, armele adversarului, depăşite cu mult de vremurile pe care le trăim, sunt combătute cu inteligenţă în locul mitralierei.

Am asistat, până în prezent, la o uluitoare diversitate de războaie separatiste, violenţe etnice sau religioase, lovituri de stat, dispute asupra frontierelor, frământări civile şi ata-curi teroriste împingând valurile de nemulţu-miţi chinuiţi de sărăcie şi alungaţi de conflicte către o negare a oricărei forme de autoritate. S-a întâmplat aşa în Somalia, Irak, Nicaragua şi Kosovo, se perpetuează astăzi în Afghanis-tan.

Afghanistanul se ridică în faţa liderilor mondiali ca un obstacol care schimbă concep-ţiile asupra unui adversar inferior şi metodele de combatere a insurgenţei în moduri noi de abordare a conflictelor. Operaţiile de stabiliza-re sunt asaltate de o multitudine de soluţii de către toate organismele importante ale mapa-mondului, însă eficienţa acestora se încadrează într-un orizont de timp mult prea îndelungat. Noile provocări ale conflictelor asimetrice au nevoie de soluţii oferite de oameni care îşi folo-sesc mintea, care pot trata cu o diversitate de semeni şi culturi, care pot tolera ambiguitatea, pot lua iniţiativa şi pot pune întrebări chiar până la situaţia de discutare a eficienţei acţi-unilor.

NATO a abordat teatrul de operaţiuni din Afghanistan într-o manieră nouă, de educaţie civilă fără precedent în istoria unui organism eminamente militar. Putem spune, fără să gre-şim, că Afghanistanul este cea mai mare şcoală din lume la acest moment. Perioada post-con-flict, de doi ani, definită ca atare de Organi-zaţia Naţiunilor Unite, s-a scurs de mult timp, iar principalii actori au fost nevoiţi să accep-te soluţia de reconfigurare a arsenalului de forţe şi mijloace pentru operaţiile de stabili-zare prin înfiinţarea NATO Training Missi-on Afghanistan (NTM-A). Aşa s-a ajuns la so-luţia forţelor de tip Jandarmerie, ca element de acţiune intermediar între război şi pace. Asocierea importanţei acordate acestei misi-uni rezidă din mesajul administraţiei ameri-cane, care aprecia că „succesul războiului din

Afghanistan va sta în succesul misiunii condu-se de generalul William B. Caldwell”, actual comandant al NTM-A.

Dezvoltarea capacităţilor de tip militar, a celor poliţieneşti sau civile, mobilizate în ve-derea acordării de sprijin în formarea sectoru-lui securităţii interne, a procesului politic, a revitalizării economice, a restaurării funcţiilor de bază ale guvernului, dar şi a formării unor standarde de viată moderne, stau la baza acţi-unilor desfăşurate de către NTM-A. La dezvol-tarea acestor valori sunt chemaţi să contribu-ie toţi furnizorii de expertiză din lume, iar în condiţiile actuale din Afghanistan, unul din-tre principalii actori tinde să devină Forţa de Jandarmerie Europeană, la care România este, prin Jandarmeria Română, membru cu drep-turi depline alături de alte cinci forţe ale state-lor europene cu sistem dual de ordine publică.

Chibritul acestei provocări, pentru Jandar-meria Română, a fost aprins la Reuniunea CI-MIN, desfăşurată la Roma, în luna mai a aces-tui an, când comandantul NTM-A şi-a declarat intenţia de a se adresa pe cale oficială tuturor forţelor din FJE, pentru a contribui în mod real la eforturile NATO, ataşând potenţialul valorii adăugate a forţelor de tip jandarmerie, nevo-ilor tot mai pregnante de pregătire a forţelor de poliţie afghane. În ţara noastră, solicitările oficiale au parcurs etapele de angajare la nivel ministerial şi urmăresc, în această etapă, so-luţionarea angajamentelor bilaterale asumate de părţile implicate în gestionarea acestei noi generaţii de misiuni.

În acest moment, de o importanţă deosebită pentru Jandarmeria Română, care se găseşte în faţa unei provocări pe care o putem compara chiar cu prima participare a instituţiei noastre la o misiune internaţională, am convingerea că jandarmii români vor dovedi, prin profesiona-lism, dăruire şi experienţă, că pot face faţă cu brio noilor misiuni încredinţate, pe linia pre-gătirii forţelor de poliţie din cel mai controver-sat teatru de operaţii de pe mapamond.

General-locotenentdr. Olimpiodor ANTONESCU

Afghanistan -ASUMAREA SOLUŢIEI

Edit

oria

l

Data închideri i edi ţ iei : 8 septembrie 2010

1

Agenda JandarmerieiAgenda Jandarmeriei

O nouă promoţie de jandarmi17 Iulie

1 August Tabere pentru copiii dinzonele sinistrate

2

Luna iulie a acestui an a fost marcată de festivităţile de absolvire a studiilor de către ofi ţerii şi subofi ţerii din cadrul instituţiilor de învăţământ ale MAI.

La Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti au absolvit 67 de ofi ţeri jandarmi, cărora li s-a acordat gradul de sublocotenent. Aceştia au fost repartizaţi de o comisie din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, condusă de către colonel dr. Marian Valentin Grigoroiu, şeful Direcţiei Resurse Umane, pe funcţiile disponibile.

Promoţia 2010 din cadrul Şcolii Militare de Subofi ţeri Jandarmi ”Grigore Al. Ghica” – Drăgăşani, a numărat 170 de absolvenţi subofi ţeri, din care cinci au fost pregătiţi pentru Serviciul de Protecţie şi Pază. Repartizarea tinerilor subofi ţeri a fost făcută în funcţie de media fi nală de absolvire.Şcoala Militară de Subofi ţeri Jandarmi - Fălticeni a avut

anul acesta 150 de absolvenţi, gradul primit fi ind cel de sergent-major, acordat prin ordin al inspectorului general al Jandarmeriei Române.

Fundaţia „Prinţul Paul pentru România”, a continuat tradiţia de a acorda absolvenţilor clasaţi pe primele două locuri, atât la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, cât şi de la Şcoala Militară de Subofi ţeri Jandarmi „Grigore Al. Ghica”, diplome de onoare şi premii în bani în valoare de câte 1.000 de euro. Acest moment special, onorat de Prinţesa Lia, a avut loc în prezenţa conducerii J.R. şi a d-lui general (r) dr. Dumitru Penciuc, fost comandant al Armei, cel care a avut ideea acestui parteneriat.

De asemenea, la alte instituţii de învăţământ aparţinând Ministerului Apărării Naţionale (Academia Tehnică Militară - Bucureşti şi Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” - Sibiu) au absolvit 19 ofi ţeri, care au fost repartizaţi pe diferite funcţii de specialitate (tehnice)din cadrul Jandarmeriei Române. (slt. B. Chelaru)

Peste 80 de copii care locuiesc în zonele afectate de inundaţii din Moldova au participat, timp de 10 zile, la tabere de recreere organizate de Jandarmeria Română în trei unităţi.

Începând cu 1 august a.c. copiii au fost primiţi la Baza de Pregătire şi Cazare Snagov, Şcoala Militară de Subofi ţeri Jandarmi Fălticeni, Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Jandarmi Tăşnad şi Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Jandarmi Montani Sinaia.

Jandarmii au organizat un program variat pentru copii, în fi ecare zi, constând în activităţi sportive, artistice, jocuri, concursuri, precum şi vizitarea unor obiective turistice sau istorice.

1 SeptembrieRedimensionarea structurilor

Structurile Jandarmeriei Române au fost redimensionate pe tipuri de misiuni, iar indicatorii prevăzuţi în noile ştate asigură funcţionarea acestora în parametrii optimi.

Tabăra de la C.P.P.J.M. Sinaia

Tabăra de la Şc.M.S.J. Fălticeni

Redacţia “J.R.“

Comemorare1 Septembrie

3

Jandarmii au comemorat împlinirea a 15 ani de la tragicul accident aviatic în care şi-au pierdut viaţa general de divizie p.m. Ion Eugen Sandu, secretar de stat în MI, general maior p.m. Ion Bunoaica, comandantul Trupelor de Jandarmi, general de brigadă p.m. Mihai Alexe, şeful Serviciului Secretariat din Comandamentul Trupelor de Jandarmi, alături de echipajul elicopterului, general de fl otilă aeriană Florea Aurel, colonel aviator Vasile Alexandru şi căpitan Silviu Paraschiv.

În semn de respect faţă de memoria fostului comandant al Armei (în perioada 1990-1995) şi a celor decedaţi alături de el, comanda Jandarmeriei Române, precum şi reprezentanţi ai veteranilor de război din M.A.I. au depus coroane de fl ori la mormântul acestora, iar un sobor de preoţi militari a ofi ciat un ceremonial religios.

Remember: Jandarmeria Rurală1 Septembrie

La sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române a avut loc o manifestare festivă prilejuită de împlinirea a 117 ani de la promulgarea Legii Jandarmeriei Rurale, prin decretul semnat la 1 septembrie 1893 de Regele Carol I, act ce a statuat înfi inţarea acestei instituţii.

La această manifestare, alături de conducerea Jandarmeriei Române şi cadre ale Inspectoratului General al Jandarmeriei au participat şi veterani de război ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi jandarmi trecuţi în rezervă.

Prezent la acest eveniment, domnul general (r) dr. Dumitru Penciuc, preşedintele Asociaţiei Veteranilor de Război din Ministerul Administraţiei şi Internelor s-a adresat jandarmilor : ”...Cât este de frumos, de emoţionant şi de omeneşte ca generaţiile care şi-au consacrat viaţa activă, cu devotament, cu responsabilitate, cu demnitate şi cu onestitatea slujirii, să se reîntâlnească cu acest prilej deosebit. Pe noi ne leagă de Jandarmeria Rurală amintirea tinereţii noastre, a debutului nostru în cariera militară, dar şi momentele grele prin care a trecut poporul român în aceea încercată perioadă. Jandarmii erau iubiţi şi respectaţi de populaţie, ei fi ind apreciaţi ca militari cinstiţi, bine pregătiţi şi apropiaţi de oamenii de rând... Uitându-mă la colegii mei de generaţie, dar şi la generaţia tânără de astăzi, realizez că Jandarmeria a fost şi va rămâne o Armă de elită, ai cărei eroi, anonimi sau înscrişi pe monumentele din întreaga ţară, s-au jertfi t pentru o Românei independentă, dar sunt capabili să facă orice sacrifi ciu şi astăzi, dacă datoria le-o va cere... ”.

Deşi se spune, îndeobşte, că cel mai bine este să nu vorbeşti tu despre tine însuţi, ci să laşi fap-tele să vorbescă de la sine, voi încălca puţin eti-ca acestei norme, pentru a detalia un demers în care suntem implicaţi, într-un fel sau altul, toţi cei ce semnăm ştatul de plată al instituţiei bleu-jandarm. Aşadar, în cuvântul redacţiei din acest număr, voi încerca să justifi c necesitatea existen-ţei revistei centrale, nu doar în format electronic, afi şată pe site-ul IGJR, ci şi aşa cum s-a consacrat publicistica în Jandarmerie încă de acum mai bine de 87 de ani: ieşind de sub lumina tiparului.

Am văzut cu toţii cum, în ultimii ani, mai mul-te publicaţii au sucombat ori au renunţat la vari-ante tipărite din cauze fi nanciare; în replică, unele reviste departamentale româneşti sau aparţinând unor instituţii similare europene au preferat să reducă numărul de pagini ori au găsit alte forme de minimalizare a costurilor, dar nu şi-au înce-tat defi nitiv apariţia. În cazurile din urmă, ca şi în cazul revistei noastre, a existat o susţinere fără echivoc din partea staff-ului bazată pe ideea că o publicaţie cu tradiţie reprezintă o importan-tă componentă a culturii organizaţionale, care include valori patrimoniale şi nepatrimoniale la crearea cărora au contribuit generaţiile trecute sau prezente şi care trebuiesc promovate mai departe.

În ceea ce ne priveşte, după analiza unor va-riante de planifi carea structurală efi ciente, s-a conturat conceptul actual, care se aplică de la 1 septembrie a.c., potrivit căruia redacţia Revistei „Jandarmeria Română” este entitate indepen-dentă, în subordonarea nemijlocită a inspectoru-lui general al Armei. Până la apariţia unor noi reglementări referitoare la fi nanţarea cheltui-lelilor curente şi de capital, fondurile necesare se asigură de la buget, iar sumele obţinute din vânzarea revistei se vor vărsa, în continuare, în conturile de trezorerie locale, prin intermediul compartimentelor fi nanciare.

Aici se cuvin câteva precizări: bugetul alocat anul trecut pentru 2010 a fost unul de austeritate (enervantă sintagmă, dar relevantă pentru ce voi spune – n.a.). El nu ne-a permis să tipărim lunar revista, dar s-au făcut eforturi şi avem o publica-

ţie trimestrială, în peste 2.000 exemplare. Cea mai mare parte a tirajului este difuzată unităţilor Jandarmeriei, însă facem şi schimb de publicaţii cu instituţii similare din Uniunea Europeană, Re-publica Moldova, FIEP, FJE etc. Între două numere tipărite, după cum aţi observat, edităm o variantă mai extinsă, de 44 pagini, în format electronic, pe care o postăm pe internet.

Dar nu am renunţat şi nici nu avem de gând să renunţăm la varianta clasică! O revistă care se limitează la a fi „răsfoită” pe internet, acceptă un început al eşecului, al renunţării şi al descurajării. Dacă ar fi aşa, revista virtuală ar trebui să ne ţină, teoretic, circa o oră cu ochii aţintiţi în ecranul calculatorului. Nu mulţi ar achiesa la o asemenea modalitate de lecturare, din motive de timp, de... şefi care nu ar îngădui o astfel de „pierdere de vreme”, de plictiseală ori din alte zeci de cauze. Cele mai multe întemeiate!

Dragi colegi, noi vă propunem să ne mai daţi şi să ne mai dăm nouă înşine o şansă: haideţi să nu ne chinuim trupul şi spiritul în asemenea hal, încât să ajungem să vorbim, să citim, să vedem un fi lm ori o piesă de tea-tru, să ne bucurăm de un concert, să învăţăm pentru şcoală sau... să ne iubim exclusiv pe internet! Ştim că sunt vremuri difi cile, dar haideţi să ne reamintim cuvântul solidarita-te. Este alegerea fi ecăruia dacă între bucu-riile enumerate mai sus, fi reşti, naturale, va include şi răsfoirea Revistei „JR”!

Le mulţumim cu sinceritate tuturor colegi-lor noştri, care, achiziţionând un exemplar din revistă, cu nici trei lei, contribuie la continuitatea unei idei născute acum aproape nouă decenii, din dorinţa jandarmilor de a demonstra că iubesc deopotrivă legea şi ordinea, semenii întru bine şi spiritul de corp. De asemenea, le mulţumim celor care semnează în paginile revistei, celor ce discu-tă pe marginea unui număr nou apărut, celor ce ne trimit sugestii şi tuturor celor care, într-un fel sau altul, cred în nevoia existenţei palpabile, şi nu doar virtuale a Revistei „Jandarmeria Română”!

colonel Romică MOISE

Încă o şansăÎncă o şansă

Cuvâ

ntul

reda

cţie

i

„Pentru minţile şi inimele jandarmilor noştri, păzitori ai ordinei şi suguranţei interne a scum-pei noastre Patrii; pentru sădirea şi cultivarea în ele a ideilor şi sentimentelor de dragoste neclin-tită pentru cinste, adevăr şi ideal românesc (...)”.

Locotenent-colonel Constantin BENDESCU,începutul „Cuvântului înainte” din primul număr al „Revistei Jandarmeriei” - 1922

4

VVizită of icială peste Prut,izită of icială peste Prut,la Carabinieri i din Moldovala Carabinieri i din Moldova

ReportajReportaj

Delegaţia Jandarmeriei Romăne şi conducerea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

2010 reprezintă anul consolidării fără precedent a legăturilor dintre Jandarmeria Română şi Trupele de Carabinieri din Republica Moldova. După vizita la Chişinău, din luna ianuarie a.c., a şefului de Stat Major al Jandarmeriei Române, dl. general de brigadă dr. Gheorghe-Nicolaie RUGINĂ, a urmat, în luna martie, replica omologilor de peste Prut, respectiv deplasarea la Bucureşti a unei delegaţii conduse de către primul adjunct al comandantului Departamentului Trupelor de Carabinieri, dl. locotenent-colonel Iurie COHANIUC. Ambele evenimente au fost prezentate în revista noastră.

M o t t o :M o t t o :„Eu vă las în grijă mare,Idealul meu cel sfânt-Să staţi strajă la hotare,Să păziţi acest pământ!”.

( f r agmen t d in t r -un poem ( f r agmen t d in t r -un poem popu l a r ded i c a tpopu l a r ded i c a t

domn i to r u lu i Ş t e f an ce l Mare )domn i to r u lu i Ş t e f an c e l Mare )

În luna iulie, la Chişinău, a avut loc cel de-al treilea contact, la nivel înalt, între instituţiile similare din cele două ţări, care s-a fi nalizat cu un document istoric: „Planul de Acţiune pentru coordonarea cooperării, a schimbului de experienţă şi a pregătirii de specialitate în domeniul comun de activitate”.

Delegaţia Jandarmeriei Române i-a avut în componenţă pe dl. general-locotenent dr. Olimpiodor ANTONESCU – inspectorul general, colonel Valentin INDRIEŞ – şeful Serviciului Cooperare Internaţională şi Afaceri Europene şi căpitan Claudia POPESCU – ofi ţer specialist în cadrul aceluiaşi serviciu. Asistenţa domnului Emanuel PREDA din cadrul Ambasadei României la Chişinău, a reprezentat un sprijin substanţial pentru atingerea obiectivelor vizitei de lucru a delegaţiei Jandarmeriei Române.

Republica Moldova,paş i s iguri că t re Uniunea Europeană

Programul de Activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru 2009-2013, numit sugestiv „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, este unul extrem de ambiţios.

În acest context, la începutul acestui an Republica Moldova a încheiat Planul de Acţiuni Uniunea Europeană - Moldova, urmând să fie proiectat Acordul de Asociere între cele două entităţi. De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne de peste Prut a încheiat o serie de tratate privind combaterea criminalităţii, atât cu state membre UE – Italia,

Letonia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Regatul Belgiei, Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Cehă, Republica Estonia, România, Slovacia, Ungaria, cât şi cu alte state din exteriorul comunităţii – SUA, Federaţia Rusă, Israel, Turcia, Georgia, Kîrgîzstan, Republica Armenia, Republica Azerbadjan, Republica Belarus, Republica Croaţia, Tadjikistan, Ucraina şi Uzbekistan.

La 27 ianuarie 2010, domnul Vasile BLAGA, Ministrul Administraţiei şi Internelor din România, a semnat, la Chişinău, cu omologul său din Republica Moldova, Declaraţia Comună între cele două ministere de interne, document care pregăteşte terenul pentru acţiuni concrete de colaborare.

Dând curs trendului ascendent al relaţiilor de cooperare bilaterală, Jandarmeria Română a fructificat interesul manifestat de cele două state şi a demarat, încă din luna martie a.c., negocierile pentru elaborarea unui document comun, prin intermediul căruia experienţa şi profesionalismul instituţiei noastre să satisfacă cerinţele de modernizare structurală, organizatorică şi legislativă ale Departamentului Trupelor de Carabinieri din Republica Moldova, în vederea alinierii lor la standardele comunitare. Astfel, într-o perioadă scurtă de timp, îngrădită doar de manifestarea voinţei reciproce de a instituţionaliza apropierea dintre cele două Arme, s-a reuşit delimitarea intereselor comune şi întocmirea actului oficial prin care părţile implicate să treacă la acţiuni concrete în acest sens.

5

Trupele de Carabinieri din Republica Moldova

6

Înscrierea Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova în această oportunitate poate fi sprijinită de către Jandarmeria Română, prin acordarea de expertiză în materie de reorganizare a Trupelor de Carabinieri, formarea şi pregătirea personalului în cadrul şcolilor şi centrelor de pregătire ale instituţiei noastre (posibil din anul 2011), precum şi pentru accesarea instrumentelor financiare europene necesare satisfacerii ambiţiilor de integrare.

Despre Carabinier i :is tor ic , prezent ş i perspective

Istoria modernă a Trupelor de Carabinieri este strâns legată de istoria trupelor de menţinere a ordinii publice din Imperiul Rus şi din România, care îndeplineau sarcinile de serviciu şi de luptă pe teritoriul Republicii Moldova. Odată cu înfiinţarea, în 1811, a primelor unităţi de strajă internă şi traversarea mai multor etape istorice, în care episodic au activat sub denumirea de Corp al Jandarmeriei, în perioada interbelică pe teritoriul Republicii Moldova avea să activeze Inspectoratul 3 al Jandarmeriei Române – Jandarmeria Rurală Chişinău, cu subunităţi la Cahul, Tighina, Bălţi, Ismail, Cetatea Albă, Lăpuşna, Fălciu, Orhei, Soroca şi Hotin. Sfârşitul istoriei comune cu Jandarmeria Română surprinde, în anul 1938, existenţa în cadrul Inspectoratului Regional de Jandarmi Dunărea de Jos, a unei subunităţi de jandarmi care îşi desfăşura misiunile la Cahul.

În prezent, Departamentul Trupelor de Carabinieri are competenţă teritorială naţională, prin intermediul celor cinci unităţi din Chişinău, Bălţi şi Comrat, având în componenţă aproximativ 2.500 de funcţii, incluzându-le şi pe cele de militari în termen, iar ponderea personalului profesionalizat se apropie de un procent de 30%. Atribuţiile principale ale trupelor de carabinieri constau în: „asigurarea ordinii publice, independent sau împreună cu poliţia, apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, avutului proprietarului şi prevenirea faptelor de încălcare a legii”.

În plan intern, conducerea Departamentului Trupelor de Carabinieri şi a Ministerului Afacerilor Interne de peste Prut şi-a manifestat intenţia de a trece, prin etape cât mai scurte, la transformarea şi modernizarea departamentului, extrapolând modelul Jandarmeriei Române într-o variantă fezabilă pentru ambiţiile instituţiei moldovene.

Răspunsul Jandarmeriei Române în faţa acestei dorinţe a venit prompt şi a fost manifestat prin asumarea sprijinului necondiţionat al Armei noastre în vederea atingerii scopurilor declarate ale colegilor din Republica Moldova. Astfel, a rezultat prin voinţa comună a părţilor, „Planul de Acţiune pentru coordonarea cooperării, a schimbului de experienţă şi a pregătirii de specialitate în domeniul comun de activitate”, care a fost semnat la Chişinău la data de 27 iulie a.c.

Dorind să confere greutate vizitei pentru semnarea documentului de cooperare menţionat, domnul general-locotenent dr. Olimpiodor ANTONESCU a solicitat ca, simultan cu această activitate, să fie incluse în calendarul de lucru al întâlnirilor acţiuni concrete, care să concure la punerea în aplicare imediată a sprijinului acordat de către instituţia noastră.

Bunele intenţii ale Jandarmeriei Române au avut ca efect primirea delegaţiei române, la sediul Ministerului Afacerilor Interne, de către domnul ministru al afacerilor interne Victor CATAN.

În cadrul convorbirilor purtate, demnitarul a subliniat importanţa semnării Planului de Acţiune de către forţele de poliţie cu statut militar din cele două ţări, în sensul consolidării relaţiilor de cooperare bilaterală dintre acestea, a identificării unor noi posibilităţi de colaborare în domenii precum: formarea şi pregătirea personalului, asigurarea şi restabilirea ordinii publice precum şi cunoaşterea formelor şi modalităţilor de prevenire şi combatere a terorismului. În acest context, Excelenţa Sa - domnul ministru CATAN a solicitat sprijinul Jandarmeriei Române în ceea ce priveşte parcurgerea procedurii de afiliere a Departamentului Trupelor de Carabinieri la Asociaţia Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie Europene şi Mediteraneene cu Statut Militar – FIEP.

După finalizarea discuţiilor a fost semnat Planul de Acţiune, de către domnul colonel Tudor Vasile DRAGOMIR, în calitate de viceministru al afacerilor interne şi comandant al Trupelor de Carabinieri din Republica Moldova şi domnul general-locotenent dr. Olimpiodor ANTONESCU, în calitate de inspector general al Jandarmeriei Române. Documentul a intrat în vigoare la data semnării şi este valabil pentru o perioadă de trei ani, cu posibilitatea prelungirii în funcţie de necesităţile identificate în cadrul cooperării bilaterale.

Carabinieri moldoveni defi lând

Schimbul de mape după semnarea Planului de Acţiune

Ulterior, la sediul Departamentului Trupelor de Carabinieri au avut loc prezentări referitoare la organizarea şi funcţionarea acestei instituţii şi discuţii pe linia accesării instrumentelor de lucru cu fonduri europene. Comandantul departamentului a subliniat interesul pentru pregătirea efectivelor proprii pe baza experienţei dobândite de Jandarmeria Română, instituţie apreciată la nivel european şi internaţional, şi a solicitat sprijinul în vederea elaborării şi adoptării unui set de acte normative moderne, care să susţină condiţiile de integrare a Carabinierilor Moldoveni în asociaţiile profesionale internaţionale din care face parte instituţia noastră.

Inspectorul general al Jandarmeriei Române a înaintat Departamentului Trupelor de Carabinieri, în mod oficial, invitaţia de a participa la unele cursuri şi stagii de pregătire.

De asemenea, pentru a reliefa determinarea Jandarmeriei Române în vederea întăririi relaţiilor de cooperare bilaterală, dl. general-locotenent dr. ANTONESCU a înmânat personal celor doi stagiari moldoveni admişi la Cursul Superior Internaţional din cadrul Şcolii de Aplicaţie „Mihai Viteazul”, promoţia 2010, broşurile de participare.

Delegaţia română a coordonat activităţile desfăşurate de colegii moldoveni pentru elaborarea, în formă completă, a două formulare de aplicaţie TAIEX, prin intermediul cărora se urmăreşte să fie atinse unele prevederi din documentul de cooperare semnat.

În dimineaţa zilei următoare, inspectorul general al Jandarmeriei Române, alături de comandantul Departamentului Trupelor de Carabinieri, a participat la o emisiune în direct realizată de postul de radio Vocea Basarabiei, dedicată semnării Planului de Acţiune menţionat, care a scos în evidenţă interesul manifestat de societatea civilă asupra consolidării relaţiilor dintre cele două instituţii.

Speran ţe, Proiecte, Concluzi iUn punct semnificativ al dezvoltării relaţiilor de

cooperare constă în participarea a doi reprezentanţi ai Departamentului Trupelor de Carabinieri la cea de-a VIII-a ediţie a Cursului Superior Internaţional, care va fi organizat la Şcoala de Aplicaţie pentru Ofiţeri „Mihai Viteazul”, alături de ofiţeri ai forţelor de jandarmerie şi poliţie din Serbia, Macedonia, Armenia, Iordania, Turcia, Bosnia Herţegovina, Ucraina, Franţa şi România.

De asemenea, Jandarmeria Română a mai parcurs un pas privind acordarea de expertiză prin invitarea unor reprezentanţi ai Departamentului Trupelor de Carabinieri la exerciţiul internaţional de stat – major TSTE 2010 (Trilateral Staff Training Exercise 2010), care va fi organizat de Jandarmeria Română împreună cu reprezentanţi ai Jandarmeriei Regale Iordaniane.

Totodată, Jandarmeria Română şi-a exprimat poziţia fermă, în cadrul FIEP, în ceea ce priveşte extinderea asociaţiei şi se conturează punerea în practică a unei iniţiative comune referitoare la acordarea sprijinului şi îndrumării pentru alţi membri care vor să acceadă în această organizaţie.

Pentru Jandarmeria Română, este important ca vocaţia de model a Armei noastre să se concretizeze în mod oficial în relaţiile cu Departamentul Trupelor de Carabinieri, ceea ce va favoriza desfăşurarea următorilor paşi în derularea unei Foi de Parcurs concrete privind cooperarea între cele două instituţii. Circumstanţele acestor potenţiale acţiuni constau în inexistenţa barierelor lingvistice şi implicit lărgirea bazei de selecţie a cadrelor atrase în activităţile de cooperare, eliminarea inconvenientelor financiare legate de costurile de transport ridicate, existenţa unor contacte la nivel înalt care confirmă dorinţa comună de cooperare, sprijinul politic bilateral existent la această dată şi, evident, existenţa Planului de Acţiune semnat la Chişinău.

căpitan Claudia POPESCUVizită la o unitate a Trupelor de Carabinieri

Conferinţa de presă

7

Colaborare pentru stabilitateColaborare pentru stabilitateReportajReportaj

Vizita directorului general al Jandarmeriei Iordaniene, domnul general maior Tawfeeq AL TAWALBEH, la Jandarmeria Română s-a desfăşurat în perioada 03 – 06 august 2010, ca urmare a invitaţiei adresate de inspectorul general al Jandarmeriei Române pe timpul participării la Conferinţa şi Expoziţia Internaţională a Forţelor Speciale, care a avut loc la Amman, în intervalul 10-13 mai a.c.

Scopul acestei întrevederi este reprezentat de consolidarea cooperării bilaterale între cele două jandarmerii, în baza Planului de Acţiune Româno – Iordanian privind coordonarea cooperării, a schimbului de experienţă şi pregătirii de specialitate în domeniul jandarmeriei, semnat la Amman la data de 19 martie 2009.

Delegaţia a fost primită la sediul I.G.J.R. de comanda Jandarmeriei Române, prilej cu care s-au purta discuţii care au vizat următoarele domenii:

• organizarea de către Jandarmeria Română a unui exerciţiu internaţional de comandă, fără acţiune în teren, în perioada 01-07.11.2010 la sediul C.P.P.C.J. Ochiuri şi invitarea unor reprezentanţi din Jandarmeria Iordaniană de a participa la această activitate;

• planifi carea activităţilor bilaterale pentru anul 2011;• rolul jandarmeriilor în gestionarea catastrofelor şi

dezastrelor naturale;• promovarea legăturilor şi dialogului între

jandarmerie şi societatea civilă;• gestionarea relaţiilor şi dialogul cu mass-media; • cooperarea în misiunile regionale şi internaţionale;• sprijinirea candidaturii Jandarmeriei Iordaniene

pentru dobândirea statutului de membru cu drepturi depline al Asociaţia Forţelor Europene şi Mediteraneene de Jandarmerie şi Poliţie cu Statut Militar – FIEP;

• extinderea cooperării în toate sectoarele de relevanţă, inclusiv cele de interes social.

• organizarea unor reuniuni de lucru pentru sprijinirea Jandarmeriei Iordaniene în organizarea misiunilor specifi ce pe timpul viitoarelor alegeri din Iordania.

maior Sorin Despina8

Reporter: Care este scopul principal al vizitei dumneavoas-tră în România?

Tawfeeq AL TAWALBEH: După cum ştiţi, avem o bună colaborare cu Jandarmeria Ro-mână şi vrem să profi tăm de această oportunitate pentru a învăţa lucruri noi de la jandar-mii români, care au o mare ex-perienţă în acest domeniu. De asemenea, vrem să aplicăm ceea ce a dat roade la dum-

neavoastră, pentru că, după cum ştiţi, instituţia noastră este înfi inţată abia anul trecut. De aceea, aşteptăm cu nerăbdare dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu instituţia dumneavoastră şi sper că în viitorul apropiat, ofi ţerii şi subofi ţerii români se vor antrena alături de noi, în Iordania. De asemenea, aşteptăm să intensifi căm mult mai mult schimburile de experienţă, vizitele între instituţiile noastre.

R.: Care credeţi că va fi principalul domeniu al cooperării?T.A.T.: Cred că principalul obiectiv este asigurarea securităţii

şi stabilităţii în ambele ţări, dar şi modul în care reuşim să fa-cem acest lucru şi cum ne antrenăm pentru aceasta.

R.: Această primă parte a vizitei vă oferă răspunsurile pe care le căutaţi?

T.A.T.: Suntem cu adevărat impresionaţi de jandarmii ro-mâni, aveţi personal foarte specializat şi profesionist şi vă do-resc tuturor un gând bun pentru succes.

R.: Care sunt obiectivele Jandarmeriei Regale Iordaniene pentru viitor?

T.A.T.: Instituţia noastră este foarte cunoscută acum în re-giune, pentru că avem centre de pregătire specializate în do-meniul jandarmeriei şi antrenăm aici mulţi luptători din ţările prietene care au această organizare. De asemenea, oferim ex-perienţa noastră ţărilor vecine din regiune. Dorim să devenim o instituţie de referinţă pentru ţările arabe dar şi europene.

A consemnat mr S. D.

Programul vizitei a cuprins vizitarea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei, Şcolii de Aplicaţie pentru Ofi ţeri, Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri şi Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan Sinaia.

În conformitate cu Memorandumul din 2008 privind organizarea în România de programe de formare pentru personal irakian în domeniul statului de drept, sub egida EUJUST LEX, în perioada 26 iulie-06 august a.c., Jandarmeria Română a organizat cel de-al patrulea curs în domeniul managementului ordinii publice şi dreptului umanitar, în benefi ciul Poliţiei Irakiene, la Centrul de Pregătire şi Perfecţionare a Cadrelor Jandarmi Ochiuri. Manager al cursului a fost căpitanul Sindile Ionuţ, locţiitorul comandantului centrului de la Ochiuri, care a benefi ciat de consilierea domnului Christian Schneider, coordonator al cursului de acest gen în cadrul misiunii EUJUST LEX – Uniunea Europeană.

Cei 20 de participanţi îndeplinesc diverse funcţii operative sau de conducere în cadrul Poliţiei irakiene. La sosire, acestora li s-a înmânat Codul de conduită şi Scrisoarea şefului Misiunii EUJUST LEX, documente adresate exclusiv ofi ţerilor de poliţie irakieni care participă la aceste cursuri sub egida Uniunii Europene.

La ceremonia de deschidere a cursului, condusă de către dl general de brigadă dr. Gheorghe-Nicolaie Rugină, şeful Statului Major şi prim-adjunctul inspectorului general al Jandarmeriei Române, au participat: ambasadorul irakian la Bucureşti, E.S. dl Mohammed Saeed Al-Shakarchi, dl George Cunningham, şeful Departamentului de pregătire al UE, reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ai Ministerului Afacerilor Externe, precum şi o delegaţie din Irak, condusă de general maior dr. Jassim Hassan Attia Al Abossi - Şeful Centrului de Formare şi Pregătire din cadrul Ministerului de Interne al Republicii Irak.

La încheierea cursului, ofi ţerii de poliţie irakieni au primit un Certifi cat de absolvire, prin care se atestă activitatea de pregătire în cadrul Jandarmeriei Române.

maior Nicoleta PRIMĂVĂRUŞ

9

Ofi ţerii irakieni în sala de curs

Inspectorul general al Jandarmeriei Române, acordând Certifi catul de absolvire unui ofi ţer irakian la fi nalul cursului

CURS SPECIAL PENTRUCURS SPECIAL PENTRUOFIŢERII IRAKIENIOFIŢERII IRAKIENI

E.S. dl Mohammed Saeed Al-Shakarchi, ambasadorul irakian la Bucureşti,dialogând cu dl general de brigadă dr. Gheorghe-Nicolaie Rugină.

În centru foto:

Conţinutul Programului de pregătire a fost structurat pe patru module, astfel:

- modulul I - Drepturile omului – Etica Poliţienească (Introducere în dreptul internaţional şi prezentarea prevederilor U.E. şi O.N.U. relevante în privinţa drepturilor omului);

- modulul II – Ordine şi siguranţă publică (riscuri şi ameninţări la adresa ordinii şi siguranţei publice, reguli, proceduri şi principii de bază ale folosirii forţei, combaterea crimei organizate, combaterea trafi cului de droguri provenite din Asia şi Orientul Mijlociu);

- modulul III – Proceduri de stat major folosite în gestionarea dezordinilor publice (planifi carea activităţilor pentru prevenirea dezordinii publice, procedee, tehnici şi principii manageriale în gestionarea ordinii publice, activităţi ulterioare restabilirii ordinii publice);

- modulul IV – Tehnici şi procedee folosite de forţele de ordine publică în acţiunile de menţinere şi restabilire a acesteia (modulul s-a desfăşurat sub forma prezentării unor exerciţii demonstrative cu forţe în teren). Ofi ţerii irakieni au participat la activităţile practice organizate şi desfăşurate de către structurile Jandarmeriei Române din localităţile Bucureşti, Craiova, Braşov, Ploieşti şi Sinaia.

Reportaj

Luna trecută, timp de trei zile, aerodromul „Mircea Zorileanu” din Ghimbav, judeţul Braşov, a fost gazda unui spectacol aviatic de excepţie. Deschiderea celei de-a treia ediţii a TransilvAero Show (căci despre acesta este vorba), cel mai important miting aviatic din Transilvania, a fost făcută prin intermediul unei conferinţe de presă (13 august), la care au participat reprezentanţi ai presei locale şi naţionale, dar şi piloţii care urmau să intre în concursul internaţional de acrobaţie aeriană Grand Aero Challenge, de pe 14 august. Programul a cuprins competiţia internaţională mai sus amintită, exerciţii demonstrative ale celor mai importante formaţii de zbor autohtone, dar şi zboruri cu planoare. Competiţia Grand Aero Challenge a adus în faţa publicului prezent la Ghimbav, pe 14 şi 15 august, şapte piloţi de elită ai aviaţiei acrobatice din România, Slovenia, Ungaria, Italia şi Africa de Sud. Timp de două zile aceştia s-au întrecut într-o competiţie unică ce a avut trei probe: zbor sincronizat, vânătoare de baloane şi trei minute de freestyle pe muzică.

Spectacol aviatic la Ghimbav,

JANDARMII, DIN NOU LA ÎNĂLŢIME

Cea mai spectaculoasă evoluţie din cadrul show-ului de la Ghimbav, a fost cea a jandarmilor braşoveni, alături de colegii sosiţi de la Bucureşti. Programul a cuprins un exerciţiu demonstrativ de salvare/evacuare, unul de stingere a unui incendiu şi un altul de intervenţie antiteroristă. Astfel, demonstrativul a început prin lansarea, cu ajutorul unui troliu, a salvatorului jandarm montan însoţit de câinele de serviciu specializat în căutarea victimelor unui accident (foto 1); a urmat simularea unei intervenţii, pentru recuperare-salvare a persoanelor

accidentate pe trasee montane (foto 2 şi 3) şi o acţiune de stingere a unui incendiu, cu o instalaţie de tipul Bambi-Backet (capacitate 3.000 de litri), afl ată la bordul aparatului de zbor.

La demonstraţie au participat colegii noştri din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Braşov – structuri montane. Exerciţiul a fost condus cu profesionalism de către maiorul Laurenţiu Coman din cadrul Direcţiei Ordine şi Siguranţă Publică a I.G.J.R. (foto 3). Acesta a fost însoţit de doi subofi ţeri din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei „Vlad Ţepeş”, care au participat, împreună cu alţi colegi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă „Burebista” Braşov, la un exerciţiu de antrenament specifi c misiunilor de intervenţie antiteroristă (foto 4), pentru capturarea/neutralizarea unui grup de evadaţi dintr-un penitenciar de maximă siguranţă, şi recuperarea luptătorilor la fi nalul misiunii.

„Exerciţiul a ieşit foarte bine, cu atât mai mult cu cât timpul de pregătire a fost scurt. Am avut încredere în oamenii cu care am lucrat, îi cunoşteam şi ştiam de ce sunt capabili...” a afi rmat maiorul Laurenţiu Coman. Jandarmii au reuşit, prin pasiunea de care au dat dovadă în executarea demonstrativului, să fi e mai buni decât ceilalţi participanţi la miting (execuţii de acrobaţii aeriene)şi astfel, la fi nal, au fost aplaudaţi îndelung.

SALVARE DE VICTIME şiINTERVENŢIE ANTITERO

1

2

3

410

Tr a n s i l v A e r o S h o w 2 0 1 0 ,1 0 0 D E A N I D E AV I AŢ I E RO M Â N E A S C Ă

TransilvAero Show a debutat în urmă cu doi ani, fi ind organizat la iniţiativa unui împătimit al aviaţiei, Lucian Barna, care a dorit ca odată cu spectacolul aviatic să se sărbătorească şi cei 100 de ani de la primul zbor cu motor jet al lui Henri Coandă (academician şi inginer român, pionier al aviaţiei, fi zician, inventator al motorului cu reacţie; pe 16 decembrie 1910 inventatorul român reuşeşte ridicarea de la sol a primului avion cu reacţie din lume de pe platoul Issy les Moulineaux). Ediţia din 2009 a mitingului aviatic TransilvAero Show a

primit premiul pentru cel mai promovat eveniment de profi l al anului, distincţia fi ind acordată de către European Airshow Council, în Belgia. Prima ediţie a Grand Aero Challenge a avut loc în luna iulie a anului trecut, în localitatea Balaton din Ungaria. Cea de-a doua ediţie s-a desfăşurat anul acesta în aceeaşi localitate, primul loc fi ind ocupat de ungurul Zoltan Veres, cel care a avut şi ideea organizării acestei competiţii. În august a fost ediţia cu numărul trei iar organizatorii promit o continuitate.

„Ne-am depăşit inhibiţiile,ne-am controlat emoţiile şi am păşitîn arena privilegiată a campionilor”

Locotenent-colonelul Dan-Petru Străuţi, adjunctul comandantului Grupării de Jandarmi Mobilă „Burebis-ta”, Braşov, a fost invitat să facă o prezentare a exer-ciţiului, folosind câteva date tehnice despre aparatele de zbor participante la demonstraţie.

„După o pregătire complexă, desfăşurată în timp scurt, sub coordonarea instructorilor din cadrul Jandar-meriei şi ai Inspectoratului General de Aviaţie al M.A.I., ne-am depăşit inhibiţiile, ne-am controlat emoţiile şi am păşit în arena privilegiată a campionilor. Dincolo de aventură şi risc există dăruirea şi uitarea de sine, tăria, tenacitatea, inteligenţa, efortul, autocontrolul şi pasiunea. Suntem temerari, îndrăzneţi, echilibraţi, decişi, capabili să ne depăşim limitele, să intervenim acolo unde este nevoie de jandarmi. Pentru noi a fost o provocare, un obstacol depăşit prin efort şi muncă. Am fost actori pe o scenă, am jucat o piesă şi am fost răsplătiţi de oamenii care şi-au dezvăluit sentimentele faţă de noi, care ne-au strâns mâinile sau ne-au îm-brăţişat cu privirea, cu răsuflarea întretăiată de emo-ţie, admiraţie sau respect. Am auzit copii spunându-le părinţilor: « Dacă nu mă fac pilot de avioane, am să fiu jandarm » ”.

Recuperarea luptătorilor Instalaţia tip Bambi-Backet

Recuperare-salvare persoană accidentată

a a consnsememnanat sublocotenenntt CaCaCasas ndnddrarar DDUŢUŢUŢĂ,ĂĂ,foto - plt.maj. FlFlF ororiaian GRGRGRIGIGIGORORREEEE

Inspectoratul General al Aviaţiei din M.A.I. a deplasat la Ghimbav un elicopter de tipul MI-17 cu ajutorul căruia jandarmii au efectuat exerciţiul dar şi un Eurocopter EC-135. Un cuvânt de laudă şi o apreciere deosebită trebuie aduse membrilor echipajelor de pe aparatele de zbor, care au dovedit o adevărată stăpânire de sine şi care nu au fost mai prejos decât ceilalţi piloţi participanţi la competiţia internaţională. La bordul aparatului de zbor MI-17 s-au afl at comandor Romeo LUPU – comandant echipaj, locotenent-comandor Cosmin POPESCU – pilot, maistru militar principal Vasile MOVILEANU – tehnician de bord şi maistru militar clasa a II-a Tiberiu MATO – operator troliu. Eurocopterul EC-135, care a efectuat un zbor demonstrativ i-a avut la bord pe comandor Marius STERIAN – comandant echipaj şi locotenent-comandor Traian CÂRSTOIU – pilot.

Lt..col. Dan-Petru STRĂUŢI la conferinţa de presă

11

12

ReportajReportaj

AM ÎNVĂŢAT DE LA

25 iunie 2010, ora 07.30În drum spre Centrul de pregă t ire de la

Ochiuri, mă gândeam că am fost martorul a şase din cele şapte stagii de antrenament anterioare, conduse de specialiş t i în arte mar ţ iale chinezi, toate desfăşurate în Baza de pregă t ire Băneasa, ş i că este o premieră desfăşurarea unui astfel de curs în afara Bucureş t iului. Ceremonia de terminare a cursului urma să înceapă la ora 10.00, aşa că mă grăbeam să ajung mai devreme, pentru a vedea ş i partea ce nu se prezintă a unui astfel de eveniment – forfota pregă t ir i i, emo ţ i i le apropiatei despăr ţ ir i de colegii de curs . . .

Am fost întâmpinat de cpt. Ionu ţ Sindile, adjunctul comandantului Centrului, care a fost foarte direct; "Cunoş t i unitatea, po ţ i să te duci oriunde, noi suntem 100% pregă t i ţ i".

Un adevăr relativ; chiar în acel moment

În perioada 31 mai - 25 iunie a.c., la Centrul de Pregătire Ochiuri, s-a desfăşurat un stagiu de antrenament în domeniul artelor marţiale, sub conducerea a trei instructori din cadrul Trupelor Poliţiei Înarmate Populare Chineze. La acesta au participat 65 de luptători, care provin din mai multe unităţi ale Jandarmeriei Române, toţi fiind încadraţi în structurile de ordine publică.

Luptă tor i i au fost instrui ţ i după modelul Trupelor Pol i ţ iei Înarmate Populare Chineze, într-un st i l de luptă fără armă , care foloseş te mişcăr i principale cum ar f i : lovituri le de picior, lovituri le de pumn, aruncăr i le ş i pr izele, con ţ inutul pregă t i r i i f i ind împăr ţ i t în patru păr ţ i : pregă t i rea de bază , aruncăr i le, s t i lul de luptă Kung Fu, precum ş i s imularea luptei reale. Deprinderi le în practicarea artelor mar ţ iale contr ibuie substan ţ ial la îmbună tăţ i rea for ţei ş i abi l i tăţ i lor, a performan ţelor interven ţ iei, care presupune imobil izarea sau re ţ inerea unor persoane violente, dar ş i din punct de vedere psihologic.

Poza de grup a cursanţilor

Delegaţiile română şi chineză, participante la festivitateade absolvire a cursului.

13

CEI MAI BUNI

pe platou se montau microfoanele, iar cursan ţ i i abia începeau încă lzirea. Dar f iecare părea că ş t ie foarte bine ce are de făcut ş i că totul este în grafic.

Ora 10.00Delega ţ ia condusă de domnul TU JIANG,

consil ier diplomatic în cadrul Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureş t i, ş i adjunctul inspectorului general, domnul colonel Valentin Ionescu, au ajuns aproape în acelaş i t imp, astfel că ceremonia a început la ora stabil i tă .

Discursurile au fost scurte, f i ind apreciate dorin ţa de colaborare între Trupele Poli ţ iei Înarmate Populare Chineze ş i Jandarmeria Română , precum ş i condi ţ i i le excelenta în care s-a desfăşurat stagiul de pregă t ire. Exerci ţ iul prezentat a impresionat prin ri tm ş i determinarea executan ţ i lor, iar diplomele oferite au răsplă t i t

efortul celor patru săptămâni de antrenamente,Partea oficială f i ind încheiată , au urmat

pozele de grup, îmbrăţ işări le, promisiunile de revedere. Pentru cei care erau departe de casă , dorin ţa de a pleca spre famili i se amesteca cu regretul despăr ţ ir i i de colegi ş i, mai ales, de instructori. Fără îndoială , pe lângă acumulări le profesionale, marele câş t ig al acestui curs este camaraderia între jandarmi din diferi te unităţ i ş i inf luen ţa unei culturi bazată pe disciplină ş i ordine.

P.S. – Din delega ţ ia chineză a făcut parte ş i un bucă tar, care a fost cel pu ţ in la fel de apreciat ca ofi ţerii instructori. Am în ţeles că „Seara chinezească” (cina a constat în totali tate din mâncăruri tradi ţ ionale chinezeş t i) a fost . . . delicioasă .

La sfârşitul ceremoniei de absolvire, dl maior Zhang Junne-a împărtăşit câteva impresii:

Reporter: Ce i-aţi învăţat pe jandarmii români?Zhang JUN: Cred că am învăţat mai mult eu de la ei decât ei de la mine. Ar trebui să

stăm toată ziua pentru a vă spune câte lucruri noi am descoperit în timpul cursului.

R.: Cât de bine sunt pregătiţi jandarmii români?Z.J.: Sunt foarte bine pregătiţi, mai ales din punct de vedere practic, întotdeauna îşi

rezervă o perioadă de timp în care să repete suplimentar. Aplică foarte bine ceea ce învaţă, şi mă refer la acurateţea deprinderilor, iar din punctul de vedere al Poliţiei Înarmate Populare Chineze putem spune că avem câte ceva de învăţat de la ei în domeniul tenacităţii cu care repetă.

Niciodată nu a trebuit să le cerem să repete un procedeu, au făcut-o din proprie iniţiativă, au muncit din greu şi îi respectăm pentru asta.

R.: Ce v-a impresionat în România?Z.J.: În primul rând este o ţară foarte frumoasă, iar românii sunt foarte prietenoşi şi

drăguţi. Am ajuns să iubesc oamenii şi locurile din România.

R.: Dacă aţi avea posibilitatea v-aţi întoarce în România?Z.J.: Daaa! Am amintiri foarte frumoase şi m-aş întoarce cu orice ocazie.

Maior ZHANG Jun, locţ i itor al comandantului unităţ i i militare speciale

din Comandamentul provincial ShanDong.

Cei trei ofi ţeriinstructori chinezi

au fost:

Locotenent LIU Junfeng, locţ i itor al comandantului

subunităţ i i militare speciale din

Comandamentul provincial ShanDong.

Locotenent XU Suxin, locţ i itor al

comandantului subunităţ i i militare

speciale din Comandamentul

provincial ShanDong.

A consemnatmaior Sorin DESPINA

U n j a n d a r m l a V i c e n z a …

Locotenent-Colonel Robert MATEIadjunct al şefului de Stat Major al FJE

Sub egida EUROGENDFORSub egida EUROGENDFOR

În cursul anului 2003, Spania, Italia, Portugalia, Olanda şi Franţa, state care dispuneau de forţe de poliţie cu statut militar, au hotărât, ca împreună, să pună bazele Forţei de Jandarmerie Europene.

Pe 17 septembrie 2004 a fost semnată, în Olanda, la Nordjiik, o declaraţie de intenţie, FJE reprezentând astfel, un instrument al Uniunii Europene, şi nu o structură a acesteia, folosit pentru gestionarea crizelor civile. Potrivit „Tratatului privind stabilirea Forţei de Jandarmerie Europeană”, încheiat la Velsen, în data de 18 octombrie 2007, FJE reprezintă Forţa de Poliţie Multinaţională cu statut militar, compusă dintr-un Comandament Permanent şi Forţele desemnate de părţi, ca urmare a transferului de autoritate. Statul Major al acestei forţe a fost stabilit în Italia, la Vicenza. În prezent sunt şase state membre, două ţări partenere (Polonia şi Lituania) şi un stat observator (Turcia).

Forţa de Jandarmerie Europeană se afl ă sub controlul politic al Comitetului Interministerial de Rang Înalt (CIMIN), constituit la nivelul miniştrilor apărării sau de interne, în funcţie de apartenenţa elementelor din structura acesteia. Principalele obiective ale Forţei, stabilite prin Declaraţia de Intenţie, sunt următoarele: contribuţia la dezvoltarea Politicii Europene de Securitate şi de Apărare (PESA), prin misiunile de substituire şi /sau întărire a forţelor locale de poliţie, inclusiv misiuni complete de poliţie judiciară; contribuţia prin punerea la dispoziţia UE a unei forţe operaţionale pentru a conduce toate misiunile de poliţie din timpul acţiunilor de gestionare a crizelor, o atenţie deosebită acordându-se misiunilor de substituire; asigurarea unei prime structuri multinaţionale pentru operaţiunile UE şi participarea în domeniul gestionării civile a crizelor la iniţiativele organizaţiilor internaţionale.

În conformitate cu articolul 4 din Tratatul FJE şi cu mandatul fi ecărei operaţii, Forţa poate interveni pe un spectru larg de misiuni: menţinere, restabilire şi asigurare a ordinii publice; monitorizare şi consiliere a poliţiei locale, inclusiv în activitatea judiciară; controlul trafi cului ilicit, poliţie de frontieră şi cercetare generală; investigaţii judiciare, acoperind sfera depistării actelor de delicvenţă, urmărirea infractorilor şi transferul lor către autorităţile judiciare competente; protejarea bunurilor şi a populaţiei; pregătirea la standarde internaţionale a ofi ţerilor poliţiei locale; pregătirea instructorilor, în special în cadrul programelor de cooperare; operaţiuni de monitorizare şi observare, dar şi operaţiuni umanitare. Forţa de Jandarmerie Europeană este angajată cu prioritate în benefi ciul Uniunii Europene, dar poate fi pusă şi la dispoziţia organizaţiilor internaţionale (ONU, NATO sau OSCE) sau chiar a unei coaliţii creată ad-hoc.

Primele contacte ale ţării noastre cu această forţă, au avut loc în luna iunie a anului 2005, când Jandarmeria Română şi-a manifestat interesul pentru apropierea de F.J.E. După ce, timp de patru ani, au fost parcurse mai multe etape, pe 17 decembrie 2008, în cadrul reuniunii CIMIN desfăşurată în Portugalia, inspectorul general al Jandarmeriei Române a semnat o Declaraţie cu caracter unilateral, prin care România a subscris documentelor şi aquis-ului F.J.E., devenind, în mod oficial, stat membru. De anul trecut, din septembrie, conform aprobării ministrului Administraţiei şi Internelor, la Vicenza lucrează şi un jandarm român: locotenent -colonelul Robert Matei. În cadrul reuniunii CIMIN de la Paris, României i-a fost atribuită, în baza principiului rotaţiei pe funcţiile cheie, poziţia de Şef al structurii logistice (ACOSLOG), începând din 7 septembrie, iar prezentarea la noul post s-a făcut câteva zile mai târziu. A urmat

o perioadă scurtă de acomodare, de adaptare la cerinţele postului şi de familiarizare cu noile atribuţii. Ofiţerul Robert Matei ocupă funcţia de adjunct pentru logistică al şefului de Stat Major

al Forţei de Jandarmerie Europeană. Născut pe 5 august 1971, Robert Matei este căsătorit şi are un copil. A urmat cursurile liceului militar din Craiova, iar în anul 1996 a absolvit Academia Tehnică

Militară, Facultatea de Construcţii Maşini şi Echipamente. În 2001 a terminat şi cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Piteşti, Argeş. În CV-ul său mai sunt trecute şi numeroase cursuri pe care le-a absolvit cu brio de-a lungul anilor. A obţinut două certificate de calificare şi anume cele de pirotehnist şi artificier. La capitolul aptitudini are trecute în CV: tactul, abilitatea de a lucra într-o echipă şi de a o conduce, inteligenţa şi abilitatea de organizare. Are cunoştinţe avansate de calculator şi îi plac literatura, sportul, călătoriile şi computerele. Până să plece în Italia a lucrat în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

aal

Sediul FJE din Vicenza

14

„Intenţionez să pun în slujba Jandarmeriei Române „Intenţionez să pun în slujba Jandarmeriei Române experienţa şi cunoştinţele acumulate în timpul acestei experienţa şi cunoştinţele acumulate în timpul acestei

importante misiuni, oricând şi oriunde va fi necesar: în importante misiuni, oricând şi oriunde va fi necesar: în interiorul sau în afara graniţelor României”.interiorul sau în afara graniţelor României”.

A consemnat sublocotenent Casandra DUŢĂ

„ M - a m a d a p t a t l a r i t m u l s o l i c i t a n t ”

Lt. col. Robert Matei (foto) ocupă o funcţie importantă în cadrul FJE, fi ind una din cele şase poziţii cheie din Comandament, deţinută de România pentru perioada 2009-2011. Are în subordine patru birouri: logistic; administrativ - buget – fi nanţe; resurse umane; comunicaţii şi tehnologia informaţiei. De asemenea, se ocupă şi de planifi carea, coordonarea, monitorizarea suportului logistic pentru forţele FJE afl ate în teatrul de operaţii, dar şi de planifi carea, organizarea şi controlul transportului strategic pentru forţele FJE de pe teritoriul naţional în teatrul de operaţii. Alte responsabilităţi sunt cele de supervizare a întocmirii tuturor documentelor de către birourile subordonate, de reprezentare a comandantului FJE în cadrul şedinţelor Financial Board sau de coordonarea întocmirii şi implementarea

în domeniul de competenţă a documentelor doctrinare pentru această forţă. A participat cu succes la două proiecte care în prezent sunt fi nalizate. Este vorba de EGF PHQ Rotation Scheme (presupune rotirea poziţiilor cheie şi non-cheie la doi, respectiv trei ani de zile, dar pentru a nu se pierde experienţa în Comandamentul Permanent (PHQ), a fost elaborat acest plan şi astfel rotirea personalului a fost distribuită pentru

perioada 2011-2013), şi de EGF Evaluation Policy (evaluarea internaţională a personalului pentru perioada în care a lucrat sub EFG). În prezent sunt patru proiecte în curs de dezvoltare. Două dintre ele - EGF Logistic Handbook şi EGF Logistic Concept - se referă la doctrina logistică. Cel de-al doilea document este deja fi nalizat, pe baza lui, până în luna februarie 2011 fi ind elaborat manualul logistic al EFG.

Un alt proiect este EGF Minimum and Permanent C3 Capacity (stabilirea cerinţelor operaţionale pentru sistemul integrat C – Comandă, Control şi Comunicaţii -) dar şi EGF PHQ Positions Refl agging (proiect pentru poziţiile non-cheie din PHQ; proiectarea unui sistem de rotire a celor şase state membre pe aceste poziţii, astfel încât o anume ţară să ocupe toate poziţiile non-cheie, sau aproape toate, într-un timp dat).

În prima perioadă a mandatului a luat parte la două cursuri de perfecţionare: în ianuarie, acest an, la UN Mission Administration and Field Support – Fuhrungsakademie der Bundeswehr, Hamburg, şi altul desfăşurat în luna decembrie 2009, care a purtat numele de Operational Planning Course – NATO School, Oberammergau, ambele desfăşurate în Germania.

„M-am adaptat la ritmul uneori foarte solicitant de lucru de aici, EGF PHQ situându-se, la nivel operaţional, între CIMIN (nivel strategic) şi forţele EGF din teatrele de operaţii (nivel tactic)”, a afi rmat lt. col. Robert Matei.

Începând din luna noiembrie 2008, reprezentanţii Jandarmeriei Române au participat la trei reuniuni CIMIN, la şase grupuri de lucru, la două conferinţe (pentru Misiunea Militară a UE în Bosnia – ALTHEA şi NATO Training Mission in Afganistan) şi la o misiune de evaluare (Lituania).

„

indendmnfomon

peenespătşed

fi ipeadinmopperecş

Ceremonie la EUROGENDFOR

15

© R

evis

ta “

Jan

dar

mer

ia R

om

ână”

16

17Fotomontaj realizat de plt.adj. Cristian DUMITRU

O istorie pe portativO istorie pe portativ

18

Muzica Militară Reprezentativăa Jandarmeriei

Muzica Militară Reprezentativă a Jandarmeriei a luat fiinţă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la scurt timp după înfiinţarea primului „corp de jandarmi” de către domnitorul Grigore-Alexandru Ghica.

Aceasta a evoluat odată cu Arma, pe care a însoţit-o şi a reprezentat-o de-a lungul anilor, la principalele evenimente, fiind integrată în structurile ei şi acţionând în toate împrejurările, ca un adevărat factor educaţional profesionist.

Dintre dirijorii care s-au perindat la comanda fanfarei, îi amintim pe Vasile Albulescu (tatăl actorului Mircea Albulescu), Ion Vlăduţoiu, Constantin Predescu şi Radu Mihuţ.

Din anul 2000, dirijorul fanfarei este locotenent-colonelul George Preda, absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică.

SCURT ISTORIC

Când vine vorba despre instrumentele fanfarei, pe care o conduce de aproape zece ani, locotenent-colonelul George Preda este mândru: ”Am reuşit, cu susţinerea şefi lor, ca în decembrie 2007 să achiziţionăm instrumente noi. Mai precis, instrumente de şcoală, pentru că de atâţia bani am dispus, dar noi suntem mulţumiţi. Normal ar fi să avem un rând de instrumente pentru a cânta în aer liber şi altul pentru a concerta în interior”.

În ceea ce priveşte instrumentele vechi, acestea au fost casate toate. Unele dintre ele erau uzate fi zic. „Exista o tubă care a fost folosită şi în Munţii Tatra, pe timpul războiului. Pot să spun, că în aceeaşi situaţie este şi muzica militară din ţară. Se folosesc instrumente vechi, iar unii au ajuns să-şi aducă de acasă obiectele, pentru a putea presta aşa cum trebuie ”, a afi rmat şeful muzicii. În prezent la Inspectoratul General al Jandarmeriei funcţionează singura Muzică Reprezentativă care a mai rămas în Ministerul Administraţiei şi Internelor, capabilă să realizeze toate tipurile de activităţi. „Mai este o fanfară la Pompieri, dar sunt prea puţini membri, vreo 10 oameni. Îi mai ajutăm noi la ceremonii”, a precizat interlocutorul. Şi pentru a fi un profesionist în ceea ce faci, trebuie să te antrenezi zilnic. Programul este de opt ore: patru sunt destinate sufl atului, după cum spunea locotenent-colonelul Preda, iar restul sunt pentru pregătire teoretică. Pentru o misiune, pregătirea presupune: un program riguros de studiu individual instrumental, studiu pe partide instrumentale şi repetiţii de ansamblu desfăşurate după planul de muncă aprobat de către dirijorul fanfarei.

REPETIŢII ZILNICE CU INSTRUMENTE NOI

e e apaproroapape e zezecece uu s sususţiţinenererea a aiai p prerecicis,s, ununununununnntetetetetetet m m m mmmmnnn a aerer

atate.e. înîn e e iiiii

mm ll

aaii e eea zat ăă teului, egăgătitirere

dedede s stutudididiuuu a ansnsaambblu

O vedem la fiecare eveniment important, admirăm instrumentiştii pentru profesionalismul lor, dar puţini dintre noi ştim câtă muncă, pasiune şi dragoste se depune pentru ca o fanfară să poată fi armonizată în cântec şi mai apoi să se prezinte în faţa publicului. Ea este cea care dă importanţă, culoare şi strălucire oricărui eveniment.

Chiar şi în această epocă, fanfarele militare nu şi-au pierdut utilitatea şi frumuseţea. Având o pregătire de specialitate, subofiţerii care fac parte din Muzica Reprezentativă a Jandarmeriei Române, se consideră a fi nu artişti, nu militari, ci „artişti în uniformă”.

Lt. col. George PREDA,şeful Muzicii Militare Reprezentative a Jandarmeriei

DE LA IMN, LA MUZICĂ POPULARĂ ŞI JAZZ

Instrumentiştii din cadrul fanfarei au motiv de mândrie şi bucurie: au printre ei un membru al Uniunii Compozitorilor din România. Plutonierul major Adi Ola compune pentru fanfara din care face parte, dar a pus pe hârtie şi a prezentat în cadrul manifestărilor dedicate predării comenzii FIEP - (Asociaţia Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie Europene şi Mediteraneene cu Statut Militar), în anul 2008, un imn al acestei asociaţii, însă nu a fost aprobat. „Avem un repertoriu divers şi încercăm să îl îmbogăţim constant, cu prelucrări din muzica clasică, populară, uşoară sau jazz. În prezent putem spune că avem aproximativ 100 de piese şi le interpretăm la diferite ocazii. Anual, avem 90-100 de misiuni pentru care ne pregătim intens” a declarat lcootenent-colonelul Preda.

În ceea ce priveşte deplasările în afară, ele sunt foarte rare. Singurele concerte susţinute în străinătate, au fost cele din Turcia şi Bulgaria. „Prin relaţiile noastre internaţionale, am avut o singură ieşire. A fost vorba de un concert susţinut în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Jandarmeriei Turce, pe 16 iunie 2003. Am cântat împreună cu fanfara reprezentativă a Jandarmerie Turce, cu cea a Carabinierilor din Firenze, dar şi alături de o mini fanfară din Spania, care veniseră cu doar 10 instrumentişti. De asemenea, a fost o acţiune în luna februarie a anului 2007, cu ocazia integrării în Uniunea Europeană. Atunci am susţinut un concert la Giurgiu şi un altul la Ruse”, a afirmat dirijorul.

Primele fanfare au fost cele de origine orientală, numite meterhanele sau tumbulhanele, cu instrumente provenite din Arabia sau Persia şi care scoteau sunete înalte. Cronici româneşti şi străine consemnează însă, mai apoi, cete de buciumaşi, trâmbiţaşi, surlaşi şi toboşari. Mircea cel Bătrân folosea în oştirea sa trompeţi şi toboşari, Ştefan cel Mare trâmbiţaşi şi buciumaşi, iar la intrarea în Alba Iulia, oştirea lui Mihai Viteazul a fost însoţită de o bandă de opt trâmbiţe, tot atâtea tobe de oţel, fl aute şi fl uiere. Un document din 1495, emis de Cancelaria lui Ştefan cel Mare, indică prezenţa acestei incipiente muzici de fanfară, pe teritoriul actualului judeţ Vaslui. În el, ni se spune că între proprietarii satului Năneşti, care se afl a în apropiere de localitatea Ghergheşti de astăzi, judeţul Vaslui, se găsea şi un anume Mircea Purcel, surlariu. Localitatea Ghergheşti, unul din centrele actuale ale interpreţilor de fanfară, adăpostea deci în secolul al XV-lea, un interpret la surlă, instrument masiv de sufl at, sau poate pe cineva care confecţiona astfel de instrumente. Muzica militară, fanfara de mai târziu, a ajuns cu timpul artă, nucleu de cultură, mijloc de a comunica. Intelectualii vremurilor nu au ocolit-o, iar înfi inţarea primei fanfare militare, în 1830, la Iaşi, a constituit un eveniment al veacului. Şef şi dirijor al „muzicii trebuitoare la corpul miliţiei pământeşti”, aşa cum se numea atunci, a fost angajat Franz Ruszitski, austriac de origine. Primul inspector general al muzicilor militare a fost căpitanul Eduard Hubsch, în perioada 1867-1894. Prin Decizia Ministerială nr. 114 din 25 iulie 1880, s-a hotărât ca la fi ecare regiment de dorobanţi să se constituie câte o muzică militară sub denumirea de fanfară. Apariţia fanfarelor în formele lor moderne se datorează însă constituirii orchestrelor militare, odată cu modernizarea Armatei Române, în secolul al XIX-lea. Aceste fanfare au fost organizate de instructorii, italieni sau germani, de unde existenţa a două stiluri interpretative distincte, susţinute de instrumente adaptate fi ecăreia dintre acestea: interpretarea cu „instrumente normale”, reprezentând stilul german, sau cu „instrumente tăiate” (acestea sunt scurtate cu aproximativ doi-trei centimetri, furnizând un sunet mai înalt şi mai dulce), reprezentând stilul vienez. În pragul celui de-al doilea război mondial, în armata română existau 110 muzici militare.

DIN VREMURI ÎNDEPĂRTATE...

rul.

eterhanele sau tumbulhanele, cu sunete înalte. Cronici româneşti şi biţaşi, surlaşi şi toboşari. Mircea el Mare trâmbiţaşi şi

eazul a fost însoţită deere. Un document dinţa acestei incipiente ni se spune că întreţ p

itatea Ghergheşti de urlariu. Localitatea fară, adăposteaasiv de sufl at,Muzica militară, ră, mijloc de

nţarea primeil veacului. Şef i”, aşa cum se gine. Primul rd Hubsch,

n 25 iulieonstituie câteelor în or militare, ea. Aceste

ni, de undenstrumente

nte normale”, stea sunt

net mai înalt şi doilea război

La repetiţia pentru defi lare, pe platoul unităţii

Spectacol în Parcul Herăstrău, de Ziua Armei

19

20

Fanfara participă la misiuni diverse şi complexe, cu un nivel ridicat de reprezentare, atât pentru Jandarmeria Română, cât şi pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor (Aparatul Central), Poliţia Română, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţia de Frontieră, Direcţia Medicală, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe.

Nu există evenimente majore fără participarea Muzicii Reprezentative a Jandarmeriei Române. Ea poate fi întâlnită la diferite ceremonii la nivel central, de garnizoană, unitate şi la instituţii militare de învăţământ, concerte de promenadă, dar şi când se susţin spectacole cu diferite ocazii. Aceasta a participat la mai multe concursuri şi festivaluri de muzică de gen, fi ind laureată a Festivalului Muzicii de Fanfară”, în anul 2000, care s-a desfăşurat la Brăila, având participare internaţională.

Fanfara Jandarmeriei Române a avut şi apariţii televizate la diferite posturi. Au cântat, în cadrul evenimentelor de la mai multe ambasade din Bucureşti: China, Italia, Turcia sau Franţa. „Îmi amintesc foarte bine că am cântat de Anul Nou Chinezesc, în parc, la minus 5 grade Celsius. A fost interesant, iar cei de acolo au fost surprinşi când ne-au auzit interpretând şi piesele lor naţionale. Sunt şi cazuri când nu avem toate imnurile şi atunci mergem la Regimentul de Gardă al M.Ap.N., cu care lucrăm foarte bine, şi facem rost de tot ce ne trebuie pentru a ne prezenta în mod adecvat”, a încheiat şeful muzicii.

MISIUNI LA -5 GRADE CELSIUS

Rolul muzicii militare a crescut semnifi cativ în ultimii ani, ca urmare a misiunilor din ce în ce mai importante îndeplinite cu succes, dar şi în contextul noilor alianţe din care Jandarmeria Română face parte.

Prin obiectivele cu caracter educativ-formativ pe care le are, muzica militară contribuie, cu succes, la promovarea culturii, tradiţiilor şi a imaginii Jandarmeriei Române.

Iosif Ivanovici, cunoscut şi ca Ion sau Ivan Ivanovici (n. Jovan Ivanović) a fost un clarinetist, dirijor şi compozitor român de muzici militare şi muzică uşoară, dar şi inspector general al muzicilor militare. Creaţia lui cuprinde în majoritate dansuri (vals, cadril, polcă) şi marşuri.

Cea mai cunoscută compoziţie a sa este valsul „Valurile Dunării”, piesă care s-a bucurat de un succes atât de mare, încât a fost uneori atribuită altor compozitori, între care şi Johann Strauss-fi ul.

DIRIJORI ROMÂNI CELEBRI

Marin Constantin este un muzician, compozitor şi dirijor de ansamblu coral român, fondator, dirijor şi director pe viaţă al Corului de cameră Madrigal.

George Georgescu, dirijor român, academician, director al Orchestrei Filarmonice din Bucureşti, unul din cei mai mari reprezentaţi ai stilului dirijoral clasic, caracteristic şcolii germane.

23 Decembrie 2009, la ceremonia depunerii de coroane laMonumentul Eroilor Jandarmi, de la Aeroportul Otopeni

Muzica militară a Jandarmeriei, în avangarda detaşamentului care adefi lat în Bucureşti, la “RETRAGERA CU TORŢE“, de Ziua Armei - 2010

sublocotenent Casandra DUŢĂ

Constantin Arvinte şi-a început activitatea ca dirijor, devenind apoi folclorist orchestrator, director artistic şi dirijor principal al Ansamblului „Ciocîrlia” al M.I., inspector în cadrul direcţiei de muzică a Ministerului Culturii. De asemenea, a fost director artistic şi dirijor al Ansamblului „Rapsodia Română”, devenind la scurt timp cercetător de etnografi e în cadrul Institutului de Etnografi e şi Folclor din Bucureşti. Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (U.C.M.R.) din anul 1950.

21

Acte normative de larg interes apărute în ultimul trimestru:

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 50 din 9 iunie 2010 privind contractele de credit pentru consumatori (M. Of. nr. 389 din 11 iunie 2010)

Prezentul act normativ reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor în ceea ce priveşte contractele de credit pentru consumatori.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 58 din 26 iunie 2010 pentru modifi carea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fi scal şi alte măsuri fi nanciar-fi scale (M. Of. nr. 431 din 28 iunie 2010)

Veniturile constituite din sumele reprezentând plăţile compensatorii calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestuia la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensie, precum şi ajutoare sau plăţi compensatorii primite de poliţişti afl aţi în situaţii similare, al căror cuantum se determină în raport cu salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislaţiei în materie, devin impozabile începând cu drepturile aferente lunii iulie 2010.

Legea nr. 118 din 30.06.2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar (M. Of. nr. 441 din 30 iunie 2010)

Prin prezentul act normativ sunt reduse cu 25% următoarele drepturi de natură salarială de care benefi ciază personalul din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de fi nanţare al acestora:

* cuantumul drepturilor specifi ce pentru activităţile desfăşurate în instituţiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, prevăzute la pct. 3 alin. (1) şi (2), pct. 4 alin. (1), pct. 6, 8, 10, 11 şi 12 din anexa nr. IV/2 la Legea-cadru nr. 330/2009 (ajutoare trecere în rezervă, ajutoare redobândire statut militar, ajutor în caz de deces, indemnizaţii pentru mutare sau transfer în interes de serviciu, cheltuieli de transport, indemnizaţia de instalare, indemnizaţie lucru în localităţi izolate)

* cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană şi, respectiv, valoarea fi nanciară anuală a normelor de echipare, precum şi valoarea fi nanciară a drepturilor de echipament;

* compensaţia lunară pentru chirie.Prevederile mai sus menţionate se aplică până la 31 decembrie

2010.Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi nu se mai acordă

ajutoare sau, după caz, indemnizaţii la ieşirea la pensie, retragere ori la trecerea în rezervă.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 59 din 30.06.2010 pentru modifi carea Legii nr.571/2003 privind Codul fi scal (M. Of. nr. 442 din 30 iunie 2010)

Prin prezentul act normativ a fost majorat impozitul pe clădiri şi cel pentru autovehicule.

Legea nr. 119 din 30.06.2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor (M. Of. nr. 441 din 30 iunie 2010)

Un element de noutate, potrivit acestui act normativ, este faptul că pensiile de serviciu anticipate şi anticipate parţiale dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii pentru limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modifi cările şi completările ulterioare.

Legea nr. 134 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedură civilă (M. Of. nr. 485 din 15 iulie 2010)

Potrivit art.1.119, prezentul cod de procedură civilă intră în vigoare la data care va fi prevăzută în legea pentru punerea în aplicare a acestuia.

În termen de 6 luni de la data publicării prezentului cod, Guvernul va supune Parlamentului spre adoptare proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă.

Legea nr. 135 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedură penală (M. Of. nr. 486 din 15 iulie 2010)

Potrivit art.603, prezentul cod intră în vigoare la data care va fi stabilită prin legea de punere în aplicare a acestuia.

În termen de 12 luni de la data publicării prezentului cod în Monitorul Ofi cial al României, Partea I, Guvernul va supune Parlamentului spre adoptare proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală.

Legea nr. 155 din 12 iulie 2010 - legea poliţiei locale (M. Of. nr. 488 din 15 iulie 2010)

Prezenta lege urmează să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2011, dată la care se abrogă Legea nr. 371/2004 privind înfi inţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare.

Poliţia locală solicită intervenţia unităţilor/structurilor teritoriale competente ale Poliţiei Române sau ale Jandarmeriei Române pentru orice alte situaţii ce excedează atribuţiilor ce îi revin, potrivit prezentei legi.

În domeniul ordinii şi liniştii publice, precum şi al pazei bunurilor, poliţia locală are următoarele atribuţii:

* participă, împreună cu alte autorităţi competente, la asigurarea ordinii şi liniştii publice cu ocazia mitingurilor, marşurilor, demonstraţiilor, procesiunilor, acţiunilor de pichetare, acţiunilor comerciale promoţionale, manifestărilor cultural-artistice, sportive, religioase sau comemorative, după caz, precum şi a altor asemenea activităţi care se desfăşoară în spaţiul public şi care implică aglomerări de persoane;

* participă, alături de Poliţia Română, Jandarmeria Română şi celelalte forţe ce compun sistemul integrat de ordine şi siguranţă publică, pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii stradale;

* acordă, pe teritoriul unităţilor/ subdiviziunilor administrativ teritoriale, sprijin imediat structurilor competente cu atribuţii în domeniul menţinerii, asigurării şi restabilirii ordinii publice;

* acordă, pe teritoriul unităţilor /subdiviziunilor administrativ - teritoriale, sprijin imediat structurilor competente cu atribuţii în domeniul menţinerii, asigurării şi restabilirii ordinii publice.

În domeniul circulaţiei pe drumurile publice, poliţia locală are următoarele atribuţii:

* asigură fl uenţa circulaţiei pe drumurile publice din raza teritorială de competenţă, având dreptul de a efectua semnale regulamentare de oprire a conducătorilor de autovehicule exclusiv pentru îndeplinirea atribuţiilor conferite de prezenta lege în domeniul circulaţiei pe drumurile publice;

* acordă sprijin unităţilor/structurilor teritoriale ale Poliţiei Române în luarea măsurilor pentru asigurarea fl uenţei şi siguranţei trafi cului;

* constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staţionarea, parcarea autovehiculelor şi accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staţionate neregulamentar;

* constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor rutiere de către pietoni, biciclişti, conducători de mopede şi vehicule cu tracţiune animală;

* constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la circulaţia în zona pietonală, în zona rezidenţială, în parcuri şi zone de agrement, precum şi pe locurile de parcare adaptate, rezervate şi semnalizate prin semnul internaţional pentru persoanele cu handicap;

* aplică prevederile legale privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale;

* cooperează cu unităţile/structurile teritoriale ale Poliţiei Române pentru identifi carea deţinătorului/utilizatorului autovehiculului ridicat ca urmare a staţionării neregulamentare sau al autovehiculelor abandonate pe domeniul public.

Instrucţiuni nr. 191 din 25 august 2010 de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor (M. Of. nr. 608 din 27 august 2010)

Fac obiectul prezentelor instrucţiuni pensiile stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, cuvenite sau afl ate în plată la Casa de Pensii a M.A.I.

Pensiile se recalculează prin determinarea stagiilor de cotizare şi a punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor lunare individuale realizate, şi prin stabilirea cuantumului fi ecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modifi cările şi completările ulterioare, cu respectarea prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Ordin nr. 186 din 19 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea stagiului de practică de specialitate în structuri ale M.A.I. pentru studenţii/masteranzii din cadrul instituţiilor de învăţământ superior civile (M. Of. nr. 610 din 27 august 2010)

* prevederile prezentului ordin reglementează organizarea şi desfăşurarea stagiului de practică de specialitate în structuri ale M.A.I., pentru studenţii/masteranzii din cadrul instituţiilor de învăţământ superior civile.

* efectuarea stagiului de practică al studenţilor/masteranzilor se organizează şi se desfăşoară pe baza unui contract-cadru de colaborare sau a unei convenţii, după caz, încheiat/încheiată între partenerul de practică şi organizatorul de practică.

căpitan Cătălina RIZEA,consilier juridic

Curier juridicCurier juridic

ÎN ELITA EUROPEI

337 de luptători din forţele de poliţie din România, Italia, Marea Britanie, Germania, Portugalia, Franţa, Spania, Lituania, Bulgaria, Ungaria, Olanda şi Ucraina (foto grup) au participat, în perioada 10 - 22 iulie 2010, la un stagiu de antrenament al Forţei de Poliţie Europeană (EUPFT), desfăşurat la Lehnin, Germania. Dintre aceştia, 24 au fost jandarmi români.

22

SCENARIUL EXERCIŢIULUIÎntr-o provincie (RONA)

caracterizată de insecuritate, conflicte inter-etnice, număr însemnat de arme de foc deţinute ilegal de populaţie, trafic de persoane, arme sau diverse substanţe interzise etc., urmează să se desfăşoare alegeri parlamentare.

Uniunea Europeana şi-a asumat gestionarea crizelor şi fenomenelor de tulburare a ordinii şi siguranţei publice, garantând corectitudinea rezultatelor şi stabilitatea zonei, indiferent de deznodământul alegerilor.

Exerciţiul 1Patrulare în diferite zone

şi rezolvarea unor situaţii neprevăzute.

Recunoaşterea zonelor, realizarea coeziunii între diversele contigente care compuneau unităţile şi soluţionarea situaţiilor neprevăzute, de natura confl ictelor inter-etnice, epurarea etnică în zonă, trafi cul de persoane, armament sau persoane, dispariţia unor persoane, semnalarea unor riscuri pentru diverse obiective strategice (staţii de furnizare a energiei electrice, a apei, staţii de tren, aeroporturi) şi chiar descoperirea unei gropi comune au fost „ingredientele” primei zile

Aceste date au rămas valabile până la fi nalul aplicaţiei, specifi c acestei zile fi ind un marş de protest între două localităţi.

Pe durata exerciţiului au fost „injectate” diverse situaţii care au necesitat deplasarea forţelor în zone diferite, folosirea rezervelor de intervenţie sau a echipelor de specialişti, totul încheindu-se cu rezolvarea unei situaţii de criză cu luare de ostatici.

Exerciţiul 2Securitatea şi protecţia pe

durata unui eveniment în campania electorală.

Pentru acest eveniment a fost necesară continuarea măsurilor din primul exerciţiu dar şi asigurarea ordinii şi protecţia unui candidat pe durata unei vizite în cel mai important oraş al provinciei.

În debutul acestui scenariu a fost inserată o altă situaţie tactică, fi ind înregistrate câteva explozii şi depistate diverse dispozitive explozive.

F işa u l t i mu l u i E U P F T

ROLUL JUCAT DE JANDARMII ROMÂNI

CPT. SINDILE IONUŢ - membru în Echipa externa de evaluare – alături de cinci ofi teri de politie din cinci tari (UK, D, FR, RO si NL) a avut misiunea de a evalua independent, obiectiv, documentaţia întocmită pentru exerciţii, performanţele EXFOR ( fortelor de politie executante in cadrul exercitiului) incluzând MHQ (statul major tactic), precum şi ale EXCON (conducătorilor exerciţiilor).

CPT. BUZOIANU DRAGOŞ - şeful Celulei de planifi care –– constituită din trei ofi ţeri (RO, UK şi UKR) a avut misiunea de întocmire a ordinelor operaţionale iniţiale sau punctuale, prezentare a ordinelor în cadrul şedinţelor de organizare a misiunii, relaţionare cu reprezentanţii misiunii armate pentru suport tehnic sau de altă natură, efectuare de recunoaşteri în zonele de responsabilitate, asigurare a suportului decizional;

CPT. NEAGOE VALENTIN - membru în Celula de informaţii, împreună cu trei ofi ţeri (UK, D şi I) răspundea de întocmirea informărilor, identifi carea riscurilor, întocmirea diagramelor relaţionale pentru depistarea clanurilor şi reţelelor infracţionale, documentarea operativă a misiunilor (recunoaşterea unor obiective, identifi carea unor persoane);

SUBUNITATEA DE JANDARMERIE - afl ată sub conducerea cpt. Dima Daniel, formată din 18 luptători din Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei şi doi luptători din cadrul Centrului de Pregătire Ochiuri, a făcut parte din Unitatea de Poliţie Constituită 1(FPU), sub comandă spaniolă, alături de alte trei subunităţi din Spania, Germania şi Ungaria.

EuropaEuropa

23

Exerciţiul 3Protecţia unui VIP pe durata

unei vizite ofi ciale.În cazul acestui exerciţiu

obiectivul principal l-a reprezentat testarea capacităţii de adaptarea şi articulare a ordinelor operaţionale şi dispunerea forţelor în teren, în permanenţă programul demnitarului (preşedintele Uniunii Europene) fi ind modifi cat, inclusiv devansarea orei de aterizare în zona de competenţă, modifi care anunţată cu doar 30 de minute înainte.

De asemenea, situaţiile tactice inserate au solicitat o adaptare permanentă a dispozitivelor şi a programului.

Exerciţiul 4Evacuarea şi protecţia unei

populaţii (etnii) minoritare dintr-o enclavă.

Prin planifi carea acestui gen de eveniment s-a urmărit în primul rând evaluarea capacităţii de adaptare la situaţii neprevăzute, protecţia unor persoane ameninţate şi transferul acestora în zone sigure precum şi cooperarea cu alte instituţii.

Acest exerciţiu a fost combinat cu exerciţiul nr. 5.

LOGISTICAZona de antrenament (aproximativ 50 km2) cuprindea locul în care erau dispuse

spaţiile de cazare şi acomodare, locul în care funcţiona conducerea exerciţiului (EXCON) conducerea misiunii şi Statul Major (HEADQUARTER) precum şi trei oraşe machetă, denumite OKA – uri (I,II,III) sau oraşele Rauhberg, Taubenthal şi Mollendorf.

Toate contingentele şi-au adus propriile vehicule şi echipamente necesare, cu excepţia contingentului din Ucraina, care le-a primit de la poliţia germană.

De asemenea, pentru derularea exerciţiului, au fost aduse unităţi şi echipamente speciale, cum ar fi : tunuri de apă, câini specializaţi în depistarea materialelor explozive, 8 elicoptere pentru diferite sarcini în suportul forţelor participante (recunoaşteri, observare/înregistrare, transport efective sau prim-ajutor).

Rolul jucat de “adversari” a fost asigurat de ofi ţeri de poliţie ai Bundespolizei (până la 330, pentru fi ecare exerciţiu zilnic).

Mai mult de 85 de ofi ţeri de poliţie ai Bundespolizei şi angajaţi civili au asigurat logistica, aprovizionarea, hrana, vehiculele şi suportul tehnic. Totodată, un ofi ciu de informaţii publice a fost însărcinat cu relaţia cu media, televiziunea internă, pliante cu activităţile zilnice, evenimente speciale, asistenţă pentru vizitatori şi observatori.

În afara exerciţiilor, au fost organizate o serie de acţiuni sau competiţii în scopul creării coeziunii între contigente, între echipe, cunoaşterii procedurilor specifice fiecărei subunităţi.

Astfel, fiecare subunitate a prezentat un mod de acţiune în diverse situaţii, au fost amenajate standuri cu prezentarea tehnicii din dotare, dar au fost organizate şi competiţii cum ar fi triatlon, parcurgerea pistelor cu obstacole, fotbal, cine comune etc.

Rezultatul finalÎn pofida violenţelor izbucnite după publicarea rezultatelor unor

sondaje neoficiale şi declaraţii publice ale principalului lider politic, starea de normalitate a fost reinstaurată.

Exerciţiul 5Adoptarea măsurilor specifi ce

într-un scenariu „ad hoc”.Difi cultatea exerciţiului a

constituind-o lipsa unor informaţii iniţiale concrete pentru planifi carea forţelor, ordinul operaţional şi dispunerea iniţială a forţelor realizându-se pe baza datelor de la aplicaţiile anterioare.

Pe lângă protecţia persoanelor în pericol a fost nevoie să se acţioneze şi pentru soluţionarea altor situaţii (arestarea unei persoane periculoase şi înarmate, dezamorsarea unei crize la centrul de detenţie, diverse investigaţii criminalistice, judiciare) .

Exerciţiul 6Adoptarea şi managementul

măsurilor poliţieneşti pe timpul desfăşurării procesului de votare şi după încheierea acestuia.

Acesta a fost cel mai amplu exerciţiu fi ind angrenate pe lângă efectivele misiunii, la maxim efectivele şi tehnica (arbitrii, adversari, elicoptere, tunuri de apă).

Procesul de votare a trebuit asigurat în mai multe locuri, principalele fi ind cea din Rauhberg şi alte 4 localităţi din împrejurimi, dar şi alte secţii (până la 71) prin supraveghere aeriană şi intervenţie punctuală în situaţii care impun.

În paralel a fost derulată o acţiune sub acoperire pentru arestarea unor persoane deosebit de periculoase.

24m a i o r S o r i n D E S P I N A

căp i t a n D r a g oş B U Z O I A N U

Putem vorbi de globalizare în domeniul forţelor de ordine? Conceptul atât de prezent în realitatea pieţei mondiale are un corespondent şi pentru instituţiile care trebuie să asigure condiţiile de normalitate, de pace socială pentru cetăţenii Europei – îi putem spune interoperativitate, capacitate de a acţiona în comun, adoptarea aceloraşi forme de acţiune etc., dar în esenţă reprezintă acelaşi lucru – în orice punct al Uniunii Europene trebuie să fi e asigurat acelaşi grad de securitate, iar în zonele externe Uniunii, unde trebuie gestionate riscurile la adresa UE, forţele dislocate trebuie să „vorbească aceeaşi limbă”.

Aceste obiective au fost urmărite de Uniunea Europeană prin Stagiul de Antrenament al Forţei de Poliţie Europeană (European Union Police Force Training – EUPFT), desfăşurat în Germania.

„Am avut multe de învăţat, dar am şi oferit multe răspunsuri, concepţia şi modul de acţiune al românilor fi ind de multe ori exemplu pentru participanţi. Nu suntem cu nimic mai prejos faţă de ceilalţi jandarmi sau poliţişti ai Europei” este concluzia personală a cpt. Ionuţ Sindile, cel care a avut misiunea să evalueze modul de desfăşurare a stagiului.

„A fost o experienţă deosebită, o ocazie în care a ieşit în evidenţă solidaritatea şi profesionalismul jandarmilor români”, mi-a mărturisit cpt. Dragoş Buzoianu, şeful delegaţiei care a reprezentat România şi Jandarmeria Română la acest exerciţiu. „Programul a fost foarte dens, situaţiile complexe şi evoluţia acestora, de multe ori dincolo de orice previziune, ne-au dat multă bătaie de cap, dar satisfacţia misiunii îndeplinite a compensat orice efort. Cred că marele câştig a fost, pe lângă experienţa de a gestiona situaţii cu grad mare de risc şi cu implicaţii majore asupra climatului social şi politic regional, dezvoltarea unor relaţii de camaraderie şi încredere cu jandarmii şi poliţiştii europeni. Pe tot parcursul acestor săptămâni, am putut demonstra că românii sunt diferiţi de imaginea creată de presa internaţională, la fi nal simţind că suntem cu adevărat apreciaţi pentru seriozitate şi efi cienţă.”

iiiilelelele eeeemmmmmmmţitem

Concepţia şi modul de acţiune alConcepţia şi modul de acţiune alromânilor au fost de multe ori exemple românilor au fost de multe ori exemple

pentru participanţi !pentru participanţi !

ÎN DIALOG CU CPT. DRAGOŞ BUZOIANU- Ce te-a impresionat?- Modul de organizare a stagiului. Nici un detaliu nu a

fost uitat, în permanenţă fi ind urmărită activitatea fi ecărui participant la stagiul de antrenament, la sfârşitul zilei în sala de mese şi în locurile de relaxare fi ind proiectate imagini cu cele mai interesante momente ale zilei, fi ind desemnată totodată şi „faţa zilei”, protagonistul surprins în ipostaza respectivă benefi ciind de un bonus din partea gazdelor. În permanenţă au fost umplute golurile din program, prin organizarea diverselor competiţii gen „choesion day”, mini-turneul de fotbal (România a pierdut fi nala mică la penalty-uri, terminând pe locul 4 din 12 participante).

De asemenea, logistica şi disponibilitatea organizatorilor au fost extraordinare.

În planifi carea şi desfăşurarea exerciţiilor, pentru a putea să ne îndeplinim mandatul în cele mai bune condiţii, am avut posibilitatea să folosim elicoptere, tunuri cu apă, maşini blindate, câini de serviciu, dar au fost apreciate şi mijloacele pentru relaxare, cum ar fi biciclete pentru călătorii în zonele apropiate, sală de internet, terenuri de sport şi materiale sportive.

- Cum ai colaborat cu ofi ţerii din celula de planifi care? Există deosebiri între concepţia noastră de a rezolva o situaţie şi cea a celorlalţi participanţi?

- Nu există diferenţe semnifi cative. Dar, fără modestie, trebuie să menţionez că munca de planifi care a fost cea mai apreciată, iar contribuţia românească a fost foarte importantă (şeful misiunii a catalogat activitatea ca fi ind „remarkable high quality”, n.r.).

- Au fost şi situaţii tensionate?- Responsabilităţile au fost mari, totul se desfăşura

rapid şi nu era loc de improvizaţii sau experimente, dar nu pot spune că au fost situaţii tensionate. Au fost însă câteva momente amuzante.

- ?- În cadrul headquarter-ului, am avut un coleg

din Germania care în viaţa de zi cu zi este poliţist în unitatea de tunuri de apă. Într-o după amiază mai puţin aglomerată, acesta ne-a invitat să testăm tunul de apă după bunul nostru plac, spre satisfacţia generală. Totul a fost frumos până în momentul în care la joy-stik-ul autospecialei a ajuns colegul lituanian.

Acesta a îndreptat tunul spre pământ, la 2 m în faţa maşinii şi a acţionat jetul de apă. Combinaţia jetului de apă cu pământul şi nisipul din aria de antrenament a fost nefastă pentru colegul nostru italian de la carabinieri, a cărui ţinută, predominant de culoare albă, s-a transformat instantaneu. Nu puteam să ne supărăm prea tare pe colegul lituanian în primul rând pentru că eram prieteni, apoi pentru că avea mai mult de 1,90 m şi suferise şi nişte accidente cu motocicleta.

Jandarmii români participanţi la EUPFT

„Choesion day” - ziua în care au avut loc întreceri sportive şi activităţi recreative

60.000 de pachetede tigări confi scate

O patrulă mixtă jandarm-poliţist din municipiul Rădăuţi, a oprit o autoutilitară în timpul unui control în trafi c, pe DN 2 H, condusă de Ionuţ U.

La controlul efectuat asupra maşinii, oamenii legii au constatat că Ionuţ U., în vârstă de 19 ani, cu domiciliul în municipiul Rădăuţi, transporta 60.000 de pachete de ţigări de provenienţă ucraineană.

Deoarece conducătorul autoutilitarei nu a putut prezenta documente justifi cative, el a fost reţinut şi condus la sediul Poliţiei municipiului Rădăuţi, pentru continuarea cercetărilor şi stabilirea întregii activităţi infracţionale.Ţigările confi scate au o valoare estimativă de 480.000 lei.

căpitan Bogdan CORNACI

Un echipaj de jandarmi de serviciu la poarta „Nord Atlas” a combinatului ArcelorMittal l-a observat, marţi seara, pe gălăţeanul Mihai Z., de 42 ani, care conducea un încărcător „Ifron”. La vederea jandarmilor, acesta a încercat brusc să

schimbe direcţia de mers. Întrucât comportamentul individului a trezit suspiciuni,

conducătorului utilajului a fost oprit, omul pierzându-se cu fi rea în momentul în care jandarmii s-au apropiat de el.

Nu mică le-a fost mirarea jandarmilor când, la controlul utilajului, s-a găsit într-un rezervor auxiliar decupat, o cantitate de tablă brută de 900 de kilograme.

Conducătorul utilajului a recunoscut că a furat materialele din incinta Uzinei Cocso-Chimice I, unde lucrează, vrând să le vândă la un centru de achiziţie a materialelor feroase din apropierea Combinatului. Jandarmii gălăţeni i-au întocmit dosar penal pentru furt.

plutonier Cătălin BĂDIN

Rezultate din misiuniRezultate din misiuni

25

Cum se fură o tonă de tablă...

Comerţ ilegal cu produse falsifi cateDe la haine „de fi rmă”, la parfumuri „originale”. Asta

vindea un tânăr de 19 de ani din Galaţi, în momentul în care a fost depistat de jandarmi. Acesta achiziţionase produsele dintr-un complex comercial din Bucureşti cu intenţia de a la vinde la Giurgiu, ştiind că în acea perioadă are loc bâlciul anual de Sfânta Maria, manifestare la care participă un public numeros.

A atras atenţia patrulei de jandarmi pentru că aborda trecătorii şi le arăta diverse cutii cu parfumuri pentru care nu a putut prezenta nici actele de provenienţă, nici autorizaţia de vânzare. Şapte cutii cu parfumuri ce purtau o marcă similară

unei mărci înregistrate au fost găsite în urma executării controlului preventiv al bagajelor. Toate produsele au fost confi scate, iar tânărului i s-au întocmit actele premergătoare constatării infracţiunii de „falsifi carea ori substituirea de mărfuri sau orice alte produse, precum şi expunerea spre vânzare sau vânzarea de asemenea bunuri, cunoscând că sunt falsifi cate sau substituite”.

Sublocotenent Nicoleta PÎRVU

„

Au sustras 400 kg de cărbÎn ziua de 07.06 a.c., jandarmi din cadrul Inspectoratului d

executau misiuni pe linia prevenirii şi combaterii faptelorRm.Vâlcea au observat în jurul orelor 16.40 în cartierul C

26

Jandarmul salvatorVineri, 6 august 2010.Fiind un iubitor al muntelui, plutonierul major Vasile

Larionesi se afl a într-o excursie în zona cunoscută sub numele Cascada Cailor. La un moment dat, în apropiere, a zărit trei persoane, din care una se afl a întinsă la pământ. Ulterior a realizat că bărbatul suferise un preinfarct, iar soţia şi fi ul său îi acordaseră primul ajutor, dar nu ştiau la cine să apeleze pentru a-l transporta la o cale de acces, unde ar fi putut sosi ambulanţa.

Jandarmul ştia că în locul în care aceştia se afl au, cel mai rapid ar fi putut ajunge acolo salvamontiştii din Borşa. Ca urmare, a sunat la Serviciul Salvamont Borşa, indicându-le coordonatele locului, el cunoscând bine zona care pentru timişoreni era abia acum descoperită.

Bărbatul a fost transportat în siguranţă până la locul în care a putut ajunge ambulanţa.

Plutonierul major Vasile Larionesi este angajat al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bistriţa-Năsăud şi este încadrat la Secţia de Jandarmi Staţiune Balneară Sângeorz-Băi.

locotenent Georgeta CĂŞVAN

Joi, 19 august a.c, în jurul orei 19.30, dispeceratul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Arad a fost sesizat de către un cetăţean cu privire la faptul că cinci persoane sustrag coli de tablă de pe conductele de termofi care din apropierea staţiei CFR Arad.

În urma sesizării, un echipaj de jandarmerie s-a deplasat la faţa locului, unde i-a prins în fl agrant pe S.G., în vârstă de 50 de ani, B. Mărioara, în vârstă de 56 de ani, G.L., în vârstă de 45 de ani, B.A., în vârstă de 16 de ani şi C.Luminiţa, în vârstă de 34 de ani, toţi având domiciliul pe raza judeţului Arad.

Aceştia au demontat învelişul ţevilor de termofi care, care era format din coli de tablă, reuşind să încarce într-o căruţă 162 de astfel de coli, în scopul de a le transporta acasa şi a le folosi pentru acoperişul casei.

Cantitatea de material feros sustrasă, în valoare totală de aproximativ 6.000 lei, a fost ridicată de la făptuitori şi restituită reprezentanţilor CET Arad, prejudiciul fi ind recuperat integral.

Jandarmii le-au întocmit celor cinci persoane actele premergătoare în vederea începerii urmăririi penale, acestea fi ind susceptibile de săvârşirea infracţiunii de „furt califi cat”.

Prinşi în fl agrant de jandarmi

rbunede Jandarmi Judeţean Vâlcea care r antisociale în zona municipiului

Colonie

maior Florin ZAPODEAN27

Intervenţii la inundaţiiÎn lunile iunie şi iulie, natura s-a dezlănţuit, ploile

necontenite făcând ravagii. Bazinele hidrografi ce ale Trotuşului, Siretului, Prutului şi Bistriţei au fost inundate, culturile agricole au fost compromise, apa a distrus localităţi întregi, a dărâmat poduri rutiere sau de tren, a spart digurile, a măturat şosele şi a lăsat fără gospodării mii de oameni. Copiii şi bătrânii au fost nevoiţi să se salveze, urcându-se în pomi, pe acoperişul caselor, iar multe familii au fost despărţite de şuvoaiele nemiloase.

În faţa stihiilor naturii, jandarmii au arătat încă odată că solidaritatea şi misiunile asumate sub jurământ sunt mai presus de constrângerile materiale.

Peste 3400 de jandarmi din judeţele Constanţa, Suceava, Bacău, Brăila, Botoşani, Galaţi, Ialomiţa, Tulcea şi Suceava au participat la acţiunile de limitare a efectelor inundaţiilor. Au fost peste 250 de misiuni de evacuare a populaţiei, a bunurilor şi a animalelor. Acţiunile jandarmilor nu s-au limitat doar la evacuarea şi salvarea populaţiei. A fost asigurată ordinea publică în zona calamitată prin 89 de misiuni specifi ce, au fost desfăşurate 76 de acţiuni pentru transportul şi distribuţia ajutoarelor sosite din întreaga ţară, jandarmii au ajutat la descărcarea a sute de tone de ajutoare din aeronavele de transport şi au asigurat, prin 54 de acţiuni, paza centrelor de colectare a ajutoarelor.

După retragerea apelor, personalul Jandarmeriei a participat la înlăturarea efectelor inundaţiilor în 23 de localităţi.

Însă, în spatele acestor statistici reci, stau sute de ore de efort continuu al jandarmilor, eroi anonimi, care merită felicitările şi aprecierea noastră. Bravo!În data de 11 august a.c, în jurul orei 13.00, un

echipaj de jandarmerie care se afl a în misiune pe raza municipiului Arad, în zona cartierului Confecţii, a observat un bărbat care descărca dintr-un microbuz mai multe pachete de ţigări.

Proprietarul microbuzului, A.Radu, în vârstă de 40 de ani, din municipiul Arad, a declarat jandarmilor că a cumpărat ţigările din satul Moraviţa, jud. Timiş şi că intenţiona să le revândă. În autovehicol se afl au 11.470 pachete de ţigări netimbrate.

Jandarmii au confi scat ţigările, iar lui A. Radu i-au întocmit actele premergătoare în vederea începerii urmăririi penale, acesta fi ind susceptibil de săvârşirea infracţiunii de ,,deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fi scal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 ţigarete”.

11.470 de pachete de ţigări, confi scate

maior Sorin DESPINA

Agenda unităţilorAgenda unităţilor

“Vacanţă în siguranţă!“10 August

28

Jandarmii bistriţeni s-au afl at alături de copiii de la Centrul de Agrement din Sângeorz-Băi, cu scopul promovării campaniei naţionale intitulate sugestiv "Vacanţă în Siguranţă!".

În cadrul întâlnirii, copiilor le-au fost prezentate, de către ofi ţerul de relaţii publice al Jandarmeriei bistriţene (foto stânga - nota redacţiei), aspecte ce trebuie avute în vedere pentru evitarea problemelor în perioada vacanţei, atât când sunt în tabără, alături de prieteni şi colegi, dar şi atunci când se afl ă în faţa blocului şi nu sunt supravegheaţi îndeaproape de un adult. De asemenea, juniorilor le-au fost prezentate şi aspecte ce ţin de atribuţiile Jandarmeriei Române, pentru ca aceştia să poată înţelege mai bine care sunt particularităţile acestei Arme.

Copiii care au participat la întâlnirea cu jandarmii s-au arătat deosebit de interesaţi de subiectele abordate, la un moment dat creându-se un adevărat dialog între cele două părţi.

La activitate au luat parte copii din clasele I-VIII din judeţele Prahova, Buzău şi Constanţa, alături de profesorii însoţitori.

Aceasta a fost prima acţiune de acest gen, întreprinsă de Jandarmeria bistriţeană, pe tot parcursul verii fi ind programate şi alte întâlniri de acest fel.

locotenent Georgeta CĂŞVAN

Informare şi prevenţie11 August

La sediul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Alba, s-a desfăşurat o activitate informativă destinată prevenirii trafi cului de persoane, adresată minorilor cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani. Acţiunea face parte din campania ,,Să protejăm copilăria”, demers iniţiat de Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Alba la începutul lunii iulie a acestui an şi derulat cu ajutorul specialiştilor din cadrul Agenţiei Naţionale Împotriva Trafi cului de Persoane - Centrul Regional Alba Iulia.

Prin prezentarea unor materiale informativ-educaţionale pe tema trafi cului de persoane, copiii au fost conştientizaţi asupra efectelor negative ale acestui fenomen, iar personalul din centrele de plasament a fost instruit în ceea ce priveşte identifi carea victimelor trafi cului de minori şi furnizarea de servicii de asistenţă specifi ce nevoilor victimelor. Un accent deosebit a fost pus pe evidenţierea diferenţelor dintre trafi cul de persoane şi prostituţie, reliefarea fazelor trafi cului şi a consecinţelor acestuia asupra victimelor, precum şi pe indicarea unor măsuri efi ciente de protecţie împotriva celor care orchestrează acest gen de activităţi infracţionale.

Tema adusă în discuţie a suscitat interesul adolescenţilor, acţiunile din cadrul campaniei fi ind derulate toată luna august.

căpitan Ovidiu Cosmin JURCOVEŢ

Cariere în Jandarmeria Română21 August

Pentru cele 104 locuri scoase la concurs (învăţământ la zi), specialitatea Jandarmerie din cadrul Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, au candidat 1.388 de tineri şi tinere. Cei mai buni şi-au câştigat dreptul de a urma cursurile acestei instituţii de învăţământ superior, iar noi le urăm succes şi îi aşteptăm peste trei ani să devină cu toţii ofi ţeri jandarmi.

De asemenea, în perioada 21 august- 3 septembrie a.c., s-a desfăşurat concursul pentru admiterea la Şcolile Militare de Subofi ţeri Jandarmi. Pentru cele 159 locuri scoase la concurs la Şcoala Militară de Subofi ţeri Jandarmi Drăgăşani, au candidat 2.828 de absolvenţi de bacalaureat, iar pentru cele 150 de locuri scoase la concurs Şcoala Militară de Subofi ţeri Jandarmi Fălticeni, din judeţul Suceava, 2.375 de absolvenţi.

maior Sorin DESPINA

10 AugustStagiu de Aikido

29

1 Septembrie“20 de ani de Jandarmerie în Sătmar”

Sub acest slogan au fost organizate, miercuri, 1 septembrie a.c., o serie de manifestări, prilejuite de aniversarea a 20 de ani de la reînfi inţarea structurilor de jandarmi pe meleaguri sătmărene.

Programul a cuprins adunarea festivă, parada militară, lansare cărţii “Istoricul Jandarmeriei Sătmărene” şi a revistei “Jandarmeria Sătmăreană", exerciţii demonstrative, precum şi acordarea de plachete şi diplome aniversare.

La manifestări au fost prezenţi comandanţii celorlalte unităţi MAI şi MApN din judeţ, dar şi din judeţele limitrofe, şefi de instituţii publice deconcentrate, cadre în rezervă, numeroşi sătmăreni şi reprezentanţi ai mass-mediei locale.

Ultima, şi probabil cea mai aşteptată parte a manifestărilor, s-a desfăşurat vineri, 3 septembrie, când a fost organizată primă ediţie a Balului Jandarmeriei Sătmărene.

preot militar Cristian-Nicolae SILAGHI

În perioada 10 – 20.08.2010, jandarmii din cadrul Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Tăşnad, au desfăşurat un program de pregătire comun cu Federaţia de AIKIDO Tradiţional Kiao.

Preşedintele federaţiei, shihan Adrian Vasilache (6 dan Aikido), a solicitat desfăşurarea stagiul de vară în cadrul centrului, aceasta fi ind cea de-a şaptea serie de colaborări cu specifi c Aikido.

Acest sport complex, reprezintă o formă de elevare spirituală a omului, indiferent de vârstă, şi totodată învaţă practicanţii să îmbine cele patru componente ale fi inţei: corp-fi zic, minte, sufl et şi spirit.

Stagiul de Aikido a avut o importanţă deosebită în vederea călirii fi zice şi psihice, atât pentru cadrele C.P.P.C.J Tăşnad, cât şi pentru copiii jandarmilor, care au participat şi ei la antrenamente, primind centura albă-prima distincţie din acest sport.

La fi nalul activităţii, toţi cursanţii au primit câte o diplomă de participare, înmânată de către comandatul unităţii, colonel Şofi neţi Dorul, şi au asistat la o demonstraţie susţinută de către profesionişti din cadrul federaţiei, deţinători de centură neagră.

locotenent Diana BENŢE

Tărâmuri spiritualeTărâmuri spirituale

Jurnalist şi scriitor.Om de litere.Acesta este Marian Nencescu (foto stânga), colonel în rezervă, în prezent redactor- şef al

publicaţiei „Biblioteca Bucureştilor”, editată de Asociaţia Bibliotecarilor şi Documentarişti-lor din România. De curând şi-a luat doctoratul, în domeniul fi lozofi ei, la Universitatea de Nord din Baia Mare, cu teza intitulată „Aspecte ale timpului în basmul românesc tradiţional”.

Experienţă profesionalăDupă pensionare, pentru un an de zile, în intervalul 2008-2009, a fost şef al Serviciului

Patrimoniu Cultural Bucureştean în cadrul Bibliotecii Metropolitane Bucureşti. Experienţa profesională anterioară a fost una diversă. A lucrat ca redactor principal la Editura Ministeru-lui Administraţiei şi Internelor, a fost şef al Serviciului Tradiţii şi Educaţie din M.A.I., şef al Editurii M.A.I. Bucureşti (2000-2002) şi secretar de redacţie la aceeaşi instituţie(1995-2002). De asemenea, pentru un an de zile, în perioada 1994-1995, a lucrat ca redactor principal la revista „Frontiera”, venind de la săptămânalul „Observatorul Militar”, editat de Ministerul Apărării Naţionale. A debutat în arta condeiului ca bibliotecar principal la Institutul de Isto-ria Artei „G. Oprescu”, din Bucureşti.

A fost organizator şi responsabil de activităţi culturale, printre care amintim Festivalul Na-ţional al Elevilor şi Studenţilor din instituţiile de învăţământ ale M.A.I. (5 ediţii, 2003-2007), a organizat convocări anuale de specialitate ale lucrătorilor din M.A.I., pe domenii specifi ce: bibliotecari, muzeografi , responsabili culturali (3 ediţii, 2005-2007) sau saloane de carte juri-dică, civică şi poliţistă ale Ministerului Administraţiei şi Internelor (3 ediţii, 2000-2002). De asemenea a fost moderator şi trainer în cadrul sesiunilor ştiinţifi ce de specialitate organizate de diferite instituţii din cadrul M.A.I. A participat la redactarea şi editarea unor publicaţii de specialitate din domeniile cum ar fi : ştiinţele umaniste, juridic şi management organizaţional.

Selecţiuni publicisticeMarian Nencescu este autorul lucrărilor: „Ghidul bibliotecarului”; „Tradiţie şi comunica-

re. Ghid practic de ambientare”; „Comunicarea prin cultură şi identitatea organizaţională”; „Metanoia. Însemnări despre cultură, educaţie, comunicare”. De asemenea a participat la editarea şi altor volume, fi ind coautor: „Însemnări din zilele Revoluţiei. Decembrie 1989”; „Glosar de termeni din domeniul ordinii şi siguranţei publice”. Mai mult, în CV-ul său sunt trecute şi merită amintite titlurile articolelor publicate în lucrări de specialitate: „Protecţia mediului, sănătatea noastră” (articolul „Programele culturale şi educaţia moral civică în spri-jinul comunităţilor locale”); „Acta Moldaviae Meridionalis” ( articolul „Acţiuni şi activităţi ale forţelor de ordine participante la actul unirii – 1 decembrie 1918” ); „Eroi şi morminte” ( articolul „Monumente şi opere comemorative ale eroilor neamului din judeţele Harghita şi Covasna”); „Nicolae Iorga. Studii şi documente” (articolul „N. Iorga şi un memorialist uitat: Artemie Homorodean”); „Retrăiri istorice în veacul XXI” ( articolul„Un om mare, văzut de un om mic: Al. I. Cuza şi I. C. Valentineanu”).

De-a lungul carierei a avut şi articole publicate în periodice de specialitate. Iată câteva titluri: „Angustia”, publicat în „Eroi ai Internelor, căzuţi la datorie în judeţele Harghita şi Covasna”, „Monitor cultural-educativ”, publicat în „Zorii Poliţiei la Brăila”, „Sangidava” publicat în „Valori estetice creştine în poezia cultă medievală” sau „Securitatea privată” publicat în „Teodiceea abuzului de alcool şi sex”.

Sublocotenent Casandra DUŢĂ

În 1852 apărea la Paris o culegere de „cântece de cătănie”, cum am zice noi astăzi, avându-l ca autor pe Gustave Nadaud şi care avea să uimească publicul francez nu doar prin originalitatea onomastică, având ca punct de pornire un termen cu largă răspândire în Balcani – pandurii, cât mai ales, prin fi orul de simpatie publică stârnit de această temă. Aşadar, numele lansat de Nadaud era „Pandora”, ca un omagiu adus pandurilor care făcuseră istorie în Ţara Românească cu mai bine de două decenii înainte de apariţia volumului amintit. Ceea ce este cu totul remarcabil este că aceste veritabile balade folclorice erau dedicate jandarmilor şi Jandarmeriei, un corp militar foarte iubit şi apreciat în Franţa, şi intrat, încă de pe atunci, în conştiinţa publică drept „salvatori publici”. Termenul ales de compozitor, „Pandora”, trimite, pentru cetăţeanul francez cu educaţie medie, la mitul antic al Pandorei, personaj mitologic feminin, care, devorat de curiozitate, a deschis o celebră „cutie a ispitelor” de unde s-a revărsat asupra omenirii o mulţime de daruri divine, rezervate până atunci doar zeilor.

Asocierea Jandarmeriei cu celebra Pandora nu este deloc exagerată, în contextul epocii şi al atracţiei publicului

epocii pentru „oamenii de arme”. Reprezentarea curentă în conştiinţa populaţiei Parisului, dar şi a provinciei, asupra corpului Jandarmilor, era similară unei fi inţe mitologice – în cazul nostru Pandora – având toate însuşirile pozitive ale celebrului personaj: autoritate, generozitate, spirit justiţiar. Aşadar, era de notorietate faptul că jandarmii se bucurau de simpatie publică în Franţa acelei epoci (1840 – 1850), iar faptul că au devenit personaje publice, intrate în mentalul colectiv drept prototip al unor virtuţi colective, este meritul acestui onorabil corp militar.

În acest context, compozitorul Gustave Nadaud nu avea decât să puncteze, în culegerea sa muzicală, unele din calităţile atribuite jandarmilor şi să lase publicului plăcerea de a-şi aprecia eroii favoriţi. Făcând unele asocieri cu epoca modernă, şi mai ales cu modul cum au reuşit jandarmii noştri, mai ales după 2000, să se impună, şi chiar să devină simpatizaţi de publicul din România, putem avansa ideea că, în mentalul colectiv, faptele vorbesc de la sine.

Dacă facem legătura cu intervenţia la inundaţii, păstrarea ordinii publice în oraşe şi la sate, paza şi protecţia instituţiilor, a lucrărilor de infrastructură de interes public şi chiar până

30

„Pandora”, Pandurii şi Jandarmeria

31

la exemplele de sacrifi ciu individual, intens mediatizate – Jandarmeria are şanse să (re)intre în folclor.

Revenind la modelul de acum un veac şi jumătate, aşadar la culegerea de cântece „pandureşti”, a lui Nadaud, istoricii avansează ideea că titlul şi, implicit, denumirea acordată jandarmilor, au mai puţină legătură cu mitologia, deja evocată, cât, pur şi simplu cu pandurii atât de cunoscuţi de români, începând de la Revoluţia lui Tudor Vladimirescu (1821). De altfel, destinul acestui boiernaş oltean, negustor şi ostaş cu vocaţie internaţională, mort în împrejurări tragice, în urma înăbuşirii mişcării sale de emancipare socială şi naţională, este cu totul excepţional, devenind chiar el însuşi erou de baladă. Poate că ar fi meritat ca, măcar unul din „cântecele Pandorei” să-i fi e dedicat „Domnului Tudor”.

Într-un articol publicat în „Revue de la gendarmerie nationale”, istoricul Aurélien Lignereux lansează ipoteza că adevăratul termen folosit de francezi pentru jandarmi era acela de „panduri”. Schimbarea denumirii s-ar fi motivat, în opinia autorului citat, datorită trecerii de la modelul militarului dominat exclusiv de forţa brută, limitat şi grosolan, la un tip superior de personaj pozitiv, încărcat de recunoştinţa publică, relevând faptul că însuşi termenul de „pandur” nu era străin publicului occidental, fi ind utilizat atât în Franţa, cât şi în Ţările de Jos, cu aceeaşi conotaţie (pandur = ostaş voluntar, având atribuţii pe linia păstrării ordinii publice). Termeni precum „pandour”, „pandourean” constituiau, la timpul respectiv, sinonime pentru Jandarmerie. De altfel, precizează istoricul citat, termenul utilizat în Olanda pentru „La Maréchaussée royale” era acela de „pandorenkot”, sinonim cu şeful poliţiei (jandarmeriei) locale. Aceeaşi sursă devine însă mai puţin precisă când se referă la originea etimologică a cuvântului „pandur”. Asemenea multor occidentali, nefamiliarizaţi cu unele realităţi locale din Balcani şi Europa de Est, Aurélien Lignéreux lansează speculaţia – cu totul falsă – că termenul de „pandur” vine din limba maghiară. În realitate, este un cuvânt croat, devenit foarte curent şi popular în rândul popoarelor balcanice dornice de libertate şi care au văzut în pandurie (serviciu militar voluntar) o modalitate de a scăpa de sub jugul turcesc şi nu numai.

În acest context, un cunoscut sociolog şi jurist român, Petre Pandrea, explică detaliat, într-o monografi e dedicată lui Constantin Brâncuşi, legătura între pandurie şi spiritul cutezător, motivând într-un anume fel în ultimă instanţă genialitatea „olteanului” internaţional C. Brâncuşi. Pornind de la „Pravila” („Proclamaţia”) în 21 de puncte („ponturi”), rostită la Popa Şapcă, la Izlaz, la 6 iunie 1848, autorul semnalează că spiritul acestui document, în care şi-a găsit expresie dorinţa fi rească de emancipare socială a populaţiei româneşti ajunsă la disperare sub cârmuire fanariotă, era dominat de modelul cultural şi social al pandurilor.

„Pandurii, ca armată naţională, reprezintă specifi cul oltean în lupta contra garnizoanelor otomane de la sud de Dunăre”, notează Petre Pandrea. Aşadar, pandurii constituie, în plan militar, dar şi istoric, „un fenomen specifi c balcanic, anti-otoman şi provincial”.

Cât de legat s-a simţit Constantin Brâncuşi de pandurie avea să releve Petre Pandrea într-un capitol distinct al lucrării sale „Amintiri şi exegeze”. Există mărturii cum că, toată viaţa, maestrul sculpturii universale s-a călăuzit după „Pravila” lui Tudor Vladimirescu şi s-a considerat, el însuşi, un „pandur” modern.

„În 1928 socoteam pe parizianul Brâncuşi ca pe ultimul pandur al Domnului Tudor. Istoria m-a rectifi cat. A mai apărut un pandur după 1945, care semna cu iniţialele N.C.� Se ştie că Brâncuşi îşi semna operele C.B.” (Generalul N.C., la care se referă Petre Pandrea, este Nicolae Cambrea, fost comandant al Diviziei „Tudor Vladimirescu”, alcătuită din voluntari români, foşti prizonieri în U.R.S.S., care au luptat între anii 1944 – 1945, pe frontul de Est, alături de coaliţia antifascistă, pentru victoria aliaţilor).

Revenind la culegerea de „cântece de pandurie”, publicată de Nadaud, în 1852, vom semnala că era alcătuită din 20 de piese, majoritatea prelucrări folclorice, dintre care una singură purta denumirea de „Balada pandurului”. Ar mai trebui amintit că, între 1853 şi 1913, alte câteva zeci de asemenea culegeri muzicale au circulat în Franţa, dar şi în alte ţări „francofone”, astfel încât asocierea Jandarmeriei cu pandurii a devenit un fapt comun. Meritul acestor cântece „pandureşti” şi, implicit, al altor opere literare – piese de teatru din repertoriul popular, poezioare hazlii, snoave, glume sau simple jocuri de cuvinte – este acela de a impune un model public de soldat, neînfricat, cinstit, iubit de populaţie, un personaj eminamente pozitiv.

În acest sens, moda vremii cerea ca şi alte persoane, fără o legătură directă cu jandarmii, să se îmbrace şi să se poarte asemenea eroului favorit. Aşa a apărut imaginea copilului îmbrăcat în jandarm cu diferite ocazii festive (perpetuată cu succes până în zilele noastre, şi intens mediatizată de Jandarmeria Română, după 1995), a femeii jandarm etc.

Interesant este că toată această literatură cu tematică jandarmerească a folosit permanent termenul de „pandur”, ca un echivalent (sinonim) pentru jandarm. Chiar în „Grand Dictionnaire”, publicat de Larousse, în 1866, la articolul despre Jandarmerie se indică drept termen sinonim „Pandora”.

În concluzie, acceptarea şi extinderea termenului de „pandur” a contribuit, în mod esenţial, după cum susţine Aurélien Lignéreux, la „triumful idealizării jandarmilor”, la pătrunderea acestora în conştiinţa publică drept o forţă activă. De asemenea, cântecele pandureşti au grăbit prăbuşirea mitului soldatului grosolan, needucat, care din nefericire mai persistă pe alocuri şi astăzi. „Am ascultat de multe ori piesa <<Les deux gendarmes>> a lui Nadaud (nota unul dintre numeroşii prefaţatori ai culegerii apărute în ediţii postume, căpitanul François Jean-Paoli) şi m-a uimit felul cum a reuşit să schimbe legenda ostaşului primitiv într-o mostră de curaj şi dezinteres social, de loialitate faţă de societate”.

Astăzi referirile la „panduri” şi „Pandora” sunt din ce în ce mai rare. Doar puţini istorici îndrăznesc să mai facă apel la astfel de asocieri. Este regretabil că fi lonul panduriei nu a contaminat pe deplin şi Jandarmeria modernă. Dar poate că nu este încă timpul pierdut. Astfel, s-ar adeveri şi expresia atribuită lui Brâncuşi: „Sunt oltean şi european”. Noi am putea spune mai simplu: suntem panduri, jandarmi şi europeni!

Dr. Marian NENCESCU(Eseu inclus în cartea „Metanoia. Însemnări

despre Cultură – Educaţie – Comunicare”, apărută la Editura MAI - 2008)

Cultură - tradiţii - publicistică

Lansare de carte:

Lucrarea “Istoricul Jandarmeriei Sătmărene” se adresează, în general, atât celor care au scris, prin dăruirea şi devotamentul lor, istoria jandarmeriei sătmărene, cât şi celor care, prin ceea ce vor face, îi vor adăuga noi şi noi pagini.

Lucrarea, bazată pe o bibliografi e bogată şi diversifi cată, este în măsură să satisfacă curiozitatea celor care au activat sau care activează în această Armă, a tuturor celor care vor dori s-o răsfoiască, parcurgând cu răbdare fi ecare capitol.

Lucrarea este scrisă cu dăruire şi pasiune, fi ind lipsită de efuziuni sentimentale, aceasta refl ectând doar adevărul istoric şi liniile ferme ale profi lului oştăşesc.

Prin natura serviciului şi a atribuţiilor sale, Jandarmeria s-a plasat întotdeauna în centrul problemelor de interes general, venind în tangenţă directă cu însăşi buna funcţionare a mecanismului pe care se sprijină edifi ciul statal, aşa cum bine se sintetiza într-un articol al revistei "Cultura jandarmului" din 1927: “În mijlocul oamenilor noştri, atât de vajnici, omul cel mai tare este jandarmul, căci în orice împrejurare toţi îi cer ajutor”.

locotenent Camelia-Mihaela LUCUŢ

ză, în entul ea ce

este sau s-o

de ic

a ,

e

e vajnjjniiciciciiiiii, toţi îi cer ajutor””.

ISTORICUL JANDARMERIEI SĂTMĂRENEISTORICUL JANDARMERIEI SĂTMĂRENE

La 1 septembrie 2010 peisajul publicistic sătmărean s-a îmbogăţit prin apariţia revistei „Jandarmeria Sătmăreană”, care s-a născut din ideea de a face cunoscute societăţii civile faţetele diverse ale profesiei militare, de a evoca reuşite cu care ne mândrim, ori de a recunoaşte cu onestitate aspectele perfectibile ale muncii noastre.

În cuprinsul revistei regăsim articole referitoare la: misiunea jandarmilor sătmăreni de a asigura ordinea şi siguranţa publică, intervenţia profesională a jandarmului, bilanţul misiunilor pe primul semestru al anului 2010, paza şi protecţia instituţională, sistemele de comunicaţie şi informatică în procesul decizional, sistemele electronice de securitate, importanţa logisticii în MAI, condiţiile de admitere în sistem. Mai regăsim în paginile revistei articole referitoare la sportivii cu care ne mândrim, campioni în bleu-jandarm, dar şi referitoare la jandarmii de altădată.

Reviste primite la redacţie

32

Înfi inţarea unei instituţii stabile, autoritare şi efi ciente pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice, pentru respectarea legilor în mediul rural, după modelul statelor avansate ale timpurilor, a constituit o preocupare de seamă a conducerii politice şi militare a României, spre sfârşitul secolului al XIX-lea, îndeosebi după războiul de independenţă.

În anul 1885, prefectul Poliţiei Bucureştilor iniţiază un proiect de lege pentru organizarea Jandarmeriei în întreaga ţară, iniţiativă nefi nalizată. Doi ani mai târziu, în 1887, I.C. Brătianu, în expunerea de motive la Legea comunală, sublinia: „Geandarmeria comunală rurală va fi mai bună decât poliţia rurală de până acum”, a cărei activitate se dovedise nesatisfăcătoare. Această lege a fost adoptată la 7 mai 1887 şi prevedea organizarea, printr-o lege specială, a Jandarmeriei Rurale, însă din lipsa resurselor fi nanciare s-a abandonat înfi inţarea ei.

După noi şi insistente demersuri, guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu reuşeşte să elaboreze şi să prezinte Parlamentului, în ianuarie 1893, un nou proiect de Lege asupra Geandarmeriei Rurale. Legea adoptată şi promulgată prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893 şi publicată în Monitorul Ofi cial din 1 septembrie, în art. 1 statua: „Se instituie pentru toată întinderea

regatului un corp de Geandarmerie Rurală, menit a veghea în comunele rurale la siguranţa publică, la menţinerea ordinei şi la executarea legilor ”.

Astfel, lua naştere o instituţie nouă, capabilă să asigure ordinea de drept şi tihna cetăţenilor în mediul rural, acolo unde trăia şi muncea aproape 80% din populaţia României. Prin atuurile ei această instituţie se deosebea radical de poliţia rurală care funcţionase până atunci: structura militară cu valorile ei cantitative şi calitative, pregătirea superioară profesională şi juridică, articulaţie cu multiple valenţe operaţionale etc. Inspirată din legislaţia şi modelele unor ţări cu solide regimuri constituţionale, ca Franţa, Italia, Belgia şi altele, Legea asupra Geandarmeriei Rurale a reprezentat un moment de referinţă, un reper istoric în dezvoltarea şi modernizarea Jandarmeriei naţionale, în deplină concordanţă cu dezvoltarea şi modernizarea statului român. Înfi inţarea Jandarmeriei Rurale s-a dovedit, într-un interval scurt de timp, deosebit de utilă şi benefi că pentru securitatea statului. Caracterul ei militar i-a oferit o unanimă recunoaştere, stimă şi apreciere.

Apariţia în statul românesc a jandarmilor, bărbaţi selecţionaţi după severe criterii de cultură generală, de sănătate şi înfăţişare, cu o bună instruire militară, o temeinică pregătire profesională şi un ridicat simţ al

datoriei, onoarei şi demnităţii, al respectării cu sfi nţenie a legilor, cu o ţinută ireproşabilă, a constituit o adevărată revelaţie. Jandarmul din mediul rural completa în mod fericit articulaţia autorităţilor locale. Prin statutul său, prin tact profesional, modestie, cumpătare, cinste şi seriozitate reuşea să îmblânzească asprimea funcţiilor, să se bucure de consideraţia populaţiei de bună credinţă. Aşa cum prevedea în unul din regulamentele vremurilor – „ Jandarmul se străduie să nu producă spaimă decât duşmanilor bunei rânduieli, iar pentru cetăţenii buni şi liniştiţi el este protector binevoitor”. Deşi atribuţiile jandarmilor în mediul rural erau grele, complexe, nu de puţine ori dureroase, ei nu au renunţat niciodată la sentimentele umanitare proprii militarilor de elită. Jandarmul rural era nu numai omul legii, ci şi un apreciat sfătuitor în diverse probleme ale cetăţenilor. Figura sa a fost zugrăvită în numeroase creaţii folclorice şi beletristice, rămânând nemuritoare.

Instituţia Jandarmeriei Rurale, de la înfi inţarea sa, în 1893, şi până la desfi inţarea brutală, în 1949, a cunoscut numeroase transformări şi modernizări în funcţie de evoluţia şi cerinţele statului român. Jandarmul şi-a perfecţionat şi el pregătirea, dotarea, modalităţile de acţiune, dar a rămas constant, din generaţie în generaţie, militarul integru, dăruit armei şi misiunilor, drept, ferm, plin de omenie şi solicitudine, iubit şi apreciat.

Corp militar de elită, Jandarmeria Rurală a fost prezentă în toate marile evenimente sociale, economice, politice şi militare cunoscute de România. Ea a adus o notabilă contribuţie la luptele duse de poporul român în războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat, în Campania Balcanică din 1913, în primul şi al doilea război mondial.

Demonstrând pe toată durata existenţei sale un profund ataşament faţă de valorile fundamentale ale naţiunii române, Jandarmeria Rurală, ca de altfel întreaga Jandarmerie Română, a reuşit să dobândească un binemeritat loc în conştiinţa poporului nostru. Ca urmare, după desfi inţare, în ciuda propagandei denigratoare a regimului totalitar, ea nu a fost uitată.

Reînfi inţarea parţială în 1990 a fost salutată cu satisfacţie de societate. Populaţia rurală speră ca jandarmul să revină în satul românesc, dorinţă împărtăşită de toţi veteranii armei.

General de armată (r) dr. Dumitru PENCIUCpreşedinte al A.V.R. – M.A.I.

A fost şi o Jandarmerie RuralăA fost şi o Jandarmerie Rurală

RestituiriRestituiri

33

SportSport

JANDARMI LA APĂ...Complexul Olimpic din Municipiul Piteşti a fost gazda „Campionatului de înot” al M.A.I.,

care s-a desfăşurat în luna iulie. La această ediţie au participat peste 80 de sportivi, printre aceştia aflându-se şi foşti înotători de performanţă ai C.S. Dinamo.

Pe durata celor două zile de concurs, Jandarmeria Română a obţinut şase medalii, dintre care una de aur. Medalia de aur a fost obţinută în proba de 100 m, stilul liber, la categoria de vâr-stă peste 35 ani, de către lt. col. Tobă Alexandru din cadrul IJJ Caraş-Severin. Un alt rezultat bun a fost obţinut de echipa jandarmilor, în proba de ştafetă 4x50 m, stilul liber, echipă formată din: lt. col. Tobă Alexandru, lt. Năsturel David, plt. Barboi Dan şi plt. Cazacu Nicolae, aceştia adjudecându-şi medalia de argint.

Echipa Jandarmeriei s-a clasat pe locul II, fiind devan-sată de echipa Poliţiei Române.

Alte rezultate obţinute în cadrul competiţiei au fost:Locul II – Lt. Năsturel David (IJJ Caraş-Severin), în

proba 200 m, stilul liber, la categoria de vârstă până în 35 de ani;

Locul III – Plt. Barboi Dan (IJJ Arad), în proba 50 m, stilul liber, la categoria de vârstă până în 35 ani;

Locul III – Sg. maj. Popa Ioan Gabriel (IJJ Sibiu), în proba de 100 m, stilul liber, la categoria de vârstă până la 35 ani;

Locul III – Plt. Dochiu Constantin (IJJ Hunedoara), în proba de 100 m, stilul bras, la categoria de vârstă peste 35 ani;

Locul IV – Plt. Cazacu Nicolae (IJJ Sibiu), în proba 100 m, stilul bras, la categoria de vârstă până la 35 ani.

Atletul Hristea Petrea, în timpul competiţiei

ATLETISM

Lotul reprezentativ de înot al Jandarmeriei

Lunile iunie şi iulie au fost foarte aglo-merate din punct de vedere competiţio-nal; în aceste două luni au avut loc trei evenimente majore pentru sportivii insti-tuţiilor din M.A.I.

La jumătatea lunii iunie s-a desfăşurat „Campionatul de atletism şi cros”, faza fi nală pe minister, acesta având loc în oraşul Piatra Neamţ. Competiţia s-a bu-cura de o participare numeroasă, aproxi-mativ 80 de sportivi luând parte la acest eveniment.

Pe durata celor trei zile de concurs, sportivii Minis-terului de Interne şi-au adjudecat cele mai râvnite me-dalii. Din păcate Jandarmeria nu a fost reprezentată la nivel de echipă, deoarece nu s-au înscris sufi cienţi sportivi pentru a fi acoperite toate probele de concurs. Însă, jandarmii care au concurat în probele individu-ale au reuşit să producă o imensă bucurie prin rezul-tatele obţinute.

Jandarmul Hristea Petrea din cadrul IJJ Vrancea, este unul dintre sportivii care au reprezentat culoarea bleu-jandarm şi care a urcat de două ori pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, în probele de 1.500 m şi 4.000 m, la categoria de vârstă 36-45 ani. Alergătorul jandarm este o prezenţă constantă la startul celor mai importante manifestări sportive de acest gen, atât în ţară, cât şi la competiţii internaţionale.

34

Alte rezultate merituoase obţinute de reprezentanţii noştri au fost:

- plt. Rigo Ferencz, reprezentantul IJJ Covasn, care a obţinut locul I, în proba de alergare 1.500 m, şi locul II în proba de 6.000 m, la categoria de vârstă până în 35 ani;

- lt. col. Popescu Vasile, din cadrul C.P.P.C.J. Ghe-orghieni, care a participat în proba de alergare viteză 100 m, obţinând medalia de bronz la categoria de vâr-stă 36-45 ani;

- sg. maj. Ploeşteanu Valentin, de la U. Sp. 79 Jan-darmi Bucureşti, care a concurat în proba de alergare 1.500 m, la categoria de vârstă până la 35 ani, clasân-du-se pe locul III;

- plt. maj. Barangă Laurenţiu, jandarm al U. Sp. 72 Cernavodă, a obţinut medalia de argint în proba de aruncarea greutăţii, la categoria de vârstă peste 45 ani.

Rubrică realizată de plutonier Rodica IVANA,cu sprijinul locotenent-colonelului Viorica NECULAI,

ofi ţer responsabil cu educaţia fi zică a cadrelor militare - IGJR35

VOLEI - ECHIPA IJJ SĂLAJA DOUA OARĂ CAMPIOANĂ

La sfârşitul lunii iunie, în Slatina s-a desfăşurat „Campionatul de volei”, faza fi nală pe M.A.I.

La acest concurs au participat cele mai bune echipe de voleibalişti, aceştia reprezentând structurile subordonate ministerului. Un total de 15 echipe au disputat meciuri în sistem "fi ecare cu fi ecare".

În urma meciurilor jucate, echipa IJJ Sălaj (foto sus), formată din mr. Adrian Bărburaş, şeful delegaţiei, plt. maj. Mircea Abraham, plt. adj. Lucian Ionuţaş, plt. maj. Ioan Codeus, plt. maj. Nicolae Lehene, plt. Ioan Hodişan, plt. Cristian Boroeanu, plt. Dan Hadade, sg. maj. Ionuţ Buciu, a obţinut locul I, astfel devenind campioana ministerului.

Bucuria este şi mai mare deoarece este al doilea titlu consecutiv obţinut de echipă, după ce anul trecut a reuşit prima performanţă de acest gen.

Din componenţa echipei de volei a IJJ Sălaj fac parte foste glorii ale voleiului românesc, sportivi care de-a lungul carierei au obţinut rezultate deosebite la nivel naţional şi internaţional.

Printre aceştia se afl ă şi plt. maj. Mircea Abraham (foto jos), fostul căpitan al echipei naţionale de volei a României. Acesta a ales să-şi desfăşoare activitatea profesională în cadrul IJJ Sălaj, în urma cu patru ani, când a încetat activitatea sportivă la nivel de performanţă. Chiar dacă a hotărât să nu mai participe în cadrul competiţiilor majore din voleiul de performanţă, a decis, împreună cu alţi patru colegi jandarmi, foşti voleibalişti de performanţă, să formeze o echipă puternică, alături de care să participe în circuitul competiţional al M.A.I.

Hotărârea s-a dovedit a fi în avantajul lor, judecând după rezultatele obţinute în decursul celor patru ani, de când se organizează campionatul de volei la nivelul ministerului, această echipă reuşind să urce pe podium la fi ecare ediţie.

OINĂ

În perioada 9-11 iulie, la Drăgăşani, a fost pusă în joc „Cupa Federaţiei” la oină, trofeu pentru care s-au luptat şase echipe.

După două zile de jocuri antrenante, echipa Jandarmeriei a reuşit să-şi adjudece primul trofeu al sezonului competiţional 2010, învingând, în fi nală, cu 22-17, vicecampioana „Frontiera” Constanţa.

Felicitări şi aşteptăm şi titlul de campioană!

Startul probei de viteză

Poşt

a re

dacţ

iei

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean BihorÎn atenţia Domnului Comandant, colonel Ioan Huluban

Stimate domnule comandant,

În numele UDMR Bihor dorim să vă mulţumim pentru sprijinul acordat la manifestările organizate în ziua de 6 octombrie, acestea decurgând într-un cadru solemn şi festiv.

Programele realizate au demonstrat încă o dată că marea majoritatea locuitorilor de pe aceste meleaguri ştiu că au mai multe elemente comune care îi unesc decât cele care ar putea să-i despartă.

Dorim să mulţumim d-voastră, tuturor colegilor Domniei voastre care au vegheat pentru ca noi maghiarii din Oradea să ne putem bucura de o comemorare solemnă, demnă, care aminteşte că cei 13 generali martiri executaţi de reprezentanţii absolutismului habsburgic.

La fel ca şi în anii anteriori programul a fost asigurat cu profesionalism de către reprezentanţii instituţiei d-voastră.

Cu mulţumiri şi stimă,

Preşedinte executiv UDMR BihorSzabό Ödon

36

Bună ziua,

Mă numesc Grigore-Cristian Tomescu, am 36 de ani şi sunt domiciliat în Bucureşti. Motivul pentru care vă scriu este pentru a vă ruga să transmiteţi mulţumirile mele domnului plutonier adjutant Ion Mastan (şeful postului de jandarmi ordine publică montan Costeşti) şi colegului dânsului (îmi cer scuze că nu i-am reţinut numele) pentru ajutorul pe care mi l-au dat în seara de vineri 1 octombrie.

Cu câteva zile înainte, pe un traseu din Masivul Retezat, m-am accidentat la glezna piciorului drept. Crezând că este doar o entorsă (până la urmă s-a dovedit a fi fractură, iar acum am piciorul în ghips), am încercat să vizităm (eu şi soţia) Sarmizegetusa Regia, auzind că se poate ajunge cu maşina până în poarta cetăţii. Din cauza unei porţiuni de drum accidentat, am fost nevoiţi să lăsăm maşina înainte de un pod şi am continuat să urcăm pe jos ultimii doi kilometri, eu şchiopătând şi ajutându-mă de două beţe de trekking. În cetate, i-am întâlnit pe cei doi domni jandarmi. M-a impresionat foarte plăcut faptul că, în afară de a veghea starea de normalitate a perimetrului, aceştia discutau cu turiştii, oferindu-le multiple explicaţii despre obiectiv (dar şi despre celelalte cetăţi dacice din zonă), despre căile de acces, despre animalele sălbatice etc. Dacă nu ar fi fost în uniformă, aş fi crezut că sunt ghizi plătiţi special să prezinte cetatea. Au discutat şi cu noi doi, exprimându-si îngrijorarea faţă de modul în care urcasem şi urma să cobor până la maşină . Le-am mulţumit pentru explicaţii şi discuţie şi ne-am despărţit, noi grăbindu-ne să coborâm spre maşină pentru a evita înserarea, dânşii rămânând să se asigure că totul este în ordine în incinta obiectivului. Coborârea mea a fost mai grea decât urcarea, poate şi din cauza faptului că piciorul fusese deja suprasolicitat la urcare. Pe la jumătatea distanţei dintre cetate şi locul în care lăsaserăm maşina, domnii jandarmi ne-au ajuns din urmă, cu autoturismul din dotare. Au oprit lângă noi şi ne-au invitat să urcăm în maşină pentru a-mi uşura suferinţa, transportându-ne până la locul unde ne aştepta maşina noastră.

Le-am mulţumit pentru gestul lor şi doresc, pe această cale, să-i felicit şi să le mulţumesc încă o dată pentru ajutorul pe care ni l-au dat dar şi pentru felul exemplar în care îşi fac meseria. A fost o reală plăcere şi încântare să vedem că în locuri aşa frumoase întâlnim oameni aşa buni.

Vom reveni cu siguranţă în zonă şi vom recomanda şi altora să o viziteze.

Toate cele bune,

Cristian TOMESCU