Vreau Bilet - Numarul 05

VREAU BILET.ro.ro

3www.VREAU BILET.ro

VREAU BILET.ro

Semnalam, `ntr-unul din numerele trecute, unfenomen parazitar al lumii spectacolului, un fel desindrom specific oamenilor cu bani: acela de a nucump\ra bilet. {i n-o fac nu pentru c\ n-ar avea cuce, ci pentru c\ e sub demnitatea lor. Adic\ a[aconsider\ ei. Invita]ia este cea care le satisfaceorgoliul. C\ci la ce le folose[te bog\]ia, dac\ nupot intra la spectacol cu o invita]ie pe care s\ scrie:„Avem onoarea s\ v\ invit\m la…”? Aceast\ form\de snobism primitiv vine dintr-un complex cultural.Omul cu bani simte nevoia s\ se contamineze deaura de prestigiu a artistului, pe care-l admir\ [i-linvidiaz\ `n acela[i timp. Dar, evident, n-ar faceschimb de condi]ie cu acesta. ~n schimb `l „fur\”,intrând la spectacol f\r\ bilet. Reamintim pozi]iarevistei noastre `n aceast\ chestiune, pozi]ie foarteexplicit\, de altfel, [i prin titlu: biletul de intrare estevama benevol\ a spectatorului, prin care acestaachit\, simbolic, conven]ional, dar [i efectiv, con-travaloarea bucuriei pe care o simte vizionând unspectacol. Aceast\ tax\ de intrare este cea care,de fapt, d\ demnitate actului artistic. Exist\ [i uncorolar dramatic al acestei situa]ii: majoritateacump\r\torilor de bilet sunt de regul\ oameni cuposibilit\]i financiare modeste, care circul\ cu tram-vaiul sau troleibuzul. Condi]ia lor social\ se`ntâlne[te `n mod nefericit cu cea a artistului pecare vin s\-l vad\ [i s\-l asculte. Ei bine, ei suntadev\ra]ii „sponsori” ai spectacolelor de calitate, eidau m\sura sucesului sau insuccesului unui artist.Pentru c\ nu-[i permit s\ pl\teasc\ ceva ce nu lefolose[te, ceva care nu le satisface o nevoie. Eisunt, a[adar, adev\ra]ii judec\tori ai actului artistic.~n mult mai mare m\sur\ decât criticii, media sauspeciali[tii de circumstan]\.„Dac\ e[ti prietenul meu, cump\r\ bilet!” ziceamnoi c\ ar trebui scris, ca o deviz\, pe fiecare afi[de spectacol. Ei, bine, `n continuarea - sau ca oconfirmare a acestei idei - societatea „Vreau bilet”(editorul publica]iei) a [i lansat un concept nou despectacole. Pe afi[e unor spectacole organizate denoi, se afl\ o bulin\ ro[ie cu urm\torul avertisment:„ATEN}IE! Spectacol f\r\ invita]ii de protocol”.

„ATEN}IE!Spectacol f\r\invita]ii de protocol”Pepino Popescu

Director eeditorial:MIRON [email protected]

Redactor-[[ef:Dana Andronie

Editoriali[ti:Claudia D\boveanu, Dan Mircea Cipariu

Art ddirector:Florin M\[email protected]

Editor:S.C. Vreau bilet S.R.L

Director ggeneral:Pepino Popescu

Director mmarketing:Alexandru Valerian Popescu

Director sstrategie:Daniela Elena Popescu

PR MManager:Ionu] Pavel

Adresa:Str.Traian nr. 206, Sector 3,Bucure[ti,Tel/Fax: 021-642-5830web: www.vreaubilet.roe-mail: [email protected]

TTiippaarr::SSCC UUNNIICCAARRTT PPRROODDUUCCTTIIOONN

CUVÂNTUL EDITORULUI

4www.VREAU BILET.ro

Dou\ inedite documente,datând din anul 1875, neaduc `n actualitate `ncepu-turile activit\]ii de impre-sariat artistic, dificult\]ile`ntâmpinate de organi-zatorii de manifest\riteatrale. Este vorba delipsa unor spa]ii adec-vate desf\[ur\rii unorspectacole dramatice `nBucure[ti.

Spectacole `nlocaluri improvizate~n acele vremuri, Matei Millo [iMihail Pascaly erau promotorii[i animatorii teatrului `n ]ara noas-tr\. ~ntre ace[ti doi pionieri aimi[c\rii teatrale a existat o vieconcuren]\. Dat\ fiind lipsa s\lilorde spectacol, conduc\torii decompanii erau obliga]i s\ ia `nconcesiune cele câteva s\li exis-tente pe atunci `n capitala ]\riipentru prezentarea produc]iilorteatrale. De obicei, cele dou\trupe de actori d\deau spectacolela sala Bosel ori `n sala Teatrului

cel Mare (Teatrul Na]ional). ~n perioada septembrie 1871 -iunie 1874, Mihail Pascaly (1830-1882) a ob]inut concesiuneaTeatrului cel Mare din Bucure[ti.Nemaiputându-se prelungi con-

tractul cu Teatrul Na]ional, specta-colele urmau a se desf\[ura `nlocaluri improvizate. Astfel, Trupa Pascaly inau-gureaz\ stagiunea 1874 la 10/22octombrie cu drama istoric\„Liberarea Greciei”. Echipa deactori (din care f\ceau parte,printre al]ii, {tefan Iulian, N.Mateescu, Ioan Panu, CatincaDumitrescu) va fi cunoscut\ subnumele „Teatrul-Circ Pascaly”,

deoarece spectacolele sedesf\[urau `n sala CirculuiSuhr, aflat\ `n centrulora[ului. Pe la 1873, pe CaleaVictoriei, pe locul unde seg\se[te `n prezent cl\direaMuzeului Na]ional deIstorie, se afla o imens\construc]ie de lemn, menit\a fi gazda unor spectacolede circ sau de teatru.

~nainte de C.E.CAcolo, `n s\li improvizate, CirculHuttemann [i apoi, pân\ la 1877,Circul Suhr, au oferit spectacole.~n acel an, Circul Suhr este trans-format `n sal\ de teatru.

Circul Suhr s-a instalat `naceast\ parte a ora[ului, camprin anul 1873. Spre deosebirede alte circuri ale timpului,acoperite cu pânz\ de cort,acesta era construit din lemn,pentru a putea g\zdui specta-cole inclusiv `n timpul iernii. Vasta sal\ a circului Suhr,poate mai `nc\p\toare decâtcea a Circului Sidoli de maitârziu, putea ad\posti circacinci-[ase mii de spectatori,

cum ne `ncredin]eaz\ A. Bacal-ba[a. Tot acolo, `n Pia]a Constan-tin Vod\, se afla sala de specta-cole Walhala (Valhala). Ulterior, construc]ia a fost demo-lat\ iar terenul a r\mas viran, aiciavând loc numeroase `ntruniripublice. Locul era cunoscut `n tre-cut sub numele de Pia]a Constan-tin-Vod\, pentru c\ aici se aflasecelebrul Han Constantin Vod\,distrus de incendiul de la 1847.Pe locul s\u s-a construit, lasfâr[itul veacului al XIX - lea,cl\direa CEC.

Impozite mari, spectacole scumpe

Prezent\m mai jos con]inutul adou\ relevante documente, da-tate august 1875, din care rezult\avatarurile unor organizatori despectacole teatrale `n Bucure[ti, ac\ror activitate specific\ era privi-

Istoria teatrului românesc (III)

Asupriri fiscalela sfâr[it de veac

Impozitele aberante, excesive, dublaimpozitare [i toate celelalte inginerii fiscalemenite s\ stoarc\ bani din orice, nu sunt oinven]ie a autorit\]ilor din România zilelornoastre. Ele constituie, de fapt, reluareaunei indezirabile tradi]ii. Iar teatrul româ-nesc a fost, `nc\ de la `nceput, unul dintreprimii „clien]i” ai asupririlor fiscale. „Matei Millo `n costume de Palamar,

Boer giubeliu [i Pl\cintar”

5www.VREAU BILET.ro

t\ de fisc cu v\dit\ ostilitate. Re-claman]ii se plâng Ministerului Fi-nan]elor de faptul c\ inspectoriifiscali ai Capitalei percepeau `nmod eronat [i nejustificat un im-pozit pe care numai directorii detrupe teatrale erau obliga]i s\-lpl\teasc\. Peten]ii, care luaser\`n arend\ spa]iile comerciale dinPia]a Constantin Vod\, sub`nchiri-au s\lile de spectacol unor trupede teatru sau de circ, române[tiori str\ine, pl\tind un impozit anu-al bine precizat. Cu toate aces-tea, ei sunt obliga]i s\ achite unimpozit m\rit, ca [i când ar fi fostei `n[i[i directori de trupe teatrale.Prin urmare, nefiind comercian]i,directorii de trupe teatrale erauobliga]i s\ achite impozite destulde piperate. ~n]elegem, astfel, dece Matei Millo sau M. Pascaly aufost adesea la un pas de faliment,de ce s\lile erau mai mereu goa-le, iar biletele aveau un pre] exor-bitant, dup\ cum men]ioneaz\acela[i Bacalba[a `n „Bucure[tiide alt\dat\”. Prin urmare, taxa de„2 lei la mie” impus\ unui directorde teatru era, conform mentalit\]iivremii, un lucru firesc, `n timp ceo asemenea tax\, perceput\ unuiarenda[, era privit\ drept o„asuprire pe fa]\”.

DocumenteleDar, iat\ textul acestui intere-sant document, ce dezv\luiepagini necunoscute ale `ncepu-turilor vie]ii teatrale din ]aranoastr\:

Ministerul Financelor Registratura General\

Domnule Ministru,„Subsemna]ii cu contract legalisatde onor Tribunal Ilfov Sec]ia III-a]inem `n arend\ Pia]a ConstantinVod\ `mpreun\ cu Circul cl\ditpre d`nsa [i sub`nchiriem [i noipre de o parte pia]a la diferi]ivânz\tori de manufacturi, iar prede alta Circul `l subarend\m ladiferi]i directori de teatruri, Circuri[.a. Pentru comer]ul de aceast\ cate-gorie, Legea contribu]iunilor direc-te la partea patentelor a hot\râtca asemenea arenda[i cum sun-tem noi s\ pl\teasc\ ca patent\(2 lei la mie), dup\ pre]ul anual alarendei prev\zut `n Contract(tabloul de clasifica]ie litera C.Condica Contrib. directe) Comisiunea comunal\ `ns\ cuocazia recens\mântului dup\ cei-am prezentat Contractul dearendare din care se poate vedeac\ noi pl\tim 30.000 franci arend\

pe an pentru pia]\ [i localul circu-lui, `n loc s\ ne tacseze la tacsade 2 la mie prev\zut\ de legeprin tabloul de clasifica]ie C com-binat cu alin II de sub art. 10 dinmen]ionata lege, vine [i d\ cutotul o gre[it\ interpretare legei [ine tacseaz\ ca Directori de trupeteatrale. Domnule Ministru, este destul cas\ se observe numele nostru [is\ se constate pân\ la eviden]\c\ noi nu numai c\ n-am fostvreodat\ Directori de spectacolesau actori dar nici chiar ni[tene`nsemna]i cori[ti, pentru c\acesta nu este felul ocupa]iuniinoastre; Contractele ce le po-sed\m de la diferi]i Directori despectacole cum a fost Pascaly,Giacinta Pezzana [i al]ii, c\rorale-am subarendat Circul, pro-beaz\ `ndestul c\ noi nu suntemDirectori de spectacole. Vede]i dar, domnule Ministru, c\tacsa de patent\ ce ni s-a impus[i care ni se cere prin anexatulavertisment nu este decât o asu-prire pre fa]\ pentru noi; Dac\crede]i c\ reclama]iunea noastr\este just\ dup\ cum nici nu ne `n-doim, v\ rug\m atunci s\ bine-voi]i a recomanda On. Prim\rieiCapitalei ca s\ ne fac\ cuvenita

sc\dere de la espusa tax\ [i s\ne adauge la aceia `n categoriac\reia este prev\zut [i felul co-mer]ului nostru. Binevoi]i v\ rug\m, DomnuleMinistru, a primi asigurareaosebitei noastre stime [i consid-era]iuni. ”

S.S. indescifrabil

Dând dovad\ de o remarcabil\operativitate, ministerul de fi-nan]e `ndreapt\ chiar a doua ziplângerea celor doi contribuabilic\tre Prim\ria Capitalei, cu ru-g\mintea de a se face recla-man]ilor „`ndestulare”, conformprevederilor legale `n vigoare.

ROMÂNIA Bucuresci 14 august 1875 Ministerul Financelor Direc]ia Contribu]iunilor Directe

Domnule Primar,Domnii Aulangnier Litman [i S.Rafailovici, arenda[i ai pie]eiConstantin Vod\ [i Circului, pre-sentând Ministerului anecsata acisuplic\ `nregistrat\ la no 2314reclam\ c\ de c\tre comisiuneade recens\mânt se vede clasifi-ca]i la o tacs\ de patent care nueste nici decum `n raport cu felulcomer]ului ce fac dân[ii. Ministerul, `n fa]a reclama]iunei [ia actelor presentate de dân[ii neaduc rug\minte, domnule Primar,s\ binevoi]i a disposa s\ se fac\reclaman]ilor `ndestulare, conformdisposi]iilor prescrise de lege,pentru asemenea casuri. Primi]i v\ rog, domnule Primar,`ncredin]area osebitei mele con-sidera]iuni. p. Ministru

s.s. indescifrabil Domnului Primar al Capitalei

DAN TOMA DULCIU

Incendiul din 1847 care a distrus [i Pia]a Constantin Vod\

6www.VREAU BILET.ro

Cine-i n\scut `n februarie...

{tefanIordache,

„Regelescamator”

{tefanIordache,

„Regelescamator”

text de Dana Andronie

~n filmul „Tic\lo[ii”, ultima realizare a regizorului {erbanMarinescu, exist\, `ntr-o scen\ cheie, un detaliutulbur\tor: personajul Didi Sfiosu, interpretat de{tefan Iordache, fr\mânt\ `n mân\ o cren-gu]\ de nuc cu dou\ nuci verzi.Pu]in\ lume [tie care e importan]asimbolic\ a acestui copac cu umbraucig\toare, pentru marele actor{tefan Iordache. Crengu]a de nucare, `n scena de care aminteam,func]ie de talisman. Dar, desigur, maimult decât atât: e ca [i când actorul[i-ar fi altoit rolul cu o crengu]\ de suflet.

8www.VREAU BILET.ro

D e mai bine de 20 de anitr\ie[te (e adev\rat, nu tottimpul) `n Paradis. Dac\ vre]i

s\ ajunge]i `n Paradis `n aceast\via]\, atunci trebuie s\ v\cump\ra]i cas\ `n Gruiu. „Aici e unadev\rat paradis! Casu]a de laGruiu e via]a mea. Petrec aicimajoritatea timpului, m\ refer la celliber. Vin ori de câte ori am ocazia”,m\rturise[te {tefan Iordache. Actorul [i-a petrecut copil\ria laCalafat, unde p\rin]ii `l duceau,`mpreun\ cu sora lui, la bunica:„Mama era casnic\, iar tata,croitor… Îmi aduc vag aminte deanii, ‘47-’48, de dup\ r\zboi: eramun copil plin de zoaie, st\teamnumai prin ]\rân\, mâncamlubeni]e cât cuprinde, iar bunicafugea dup\ noi s\ ne bage într-ocopaie de-aia mare ca s\ ne spelecu [omoiogul de cânep\. Era minu-nat! Cred c\ cea mai mare fericireeste... s\ ramâi mereu copil!”.

„De fapt, trebuias\ m\ fac medic”

A acceptat s\ fie distribuit de destinîn rolul de actor, pentru c\ n-a avutîncotro. „Dac\ ar fi s-o iau de lacap\t, n-a[ mai alege aceast\ has-modie de meserie. De fapt, trebuia

s\ m\ fac medic. Dar nici meseriaasta n-am vrut-o. P\rin]ii î[i doreaus\ devin doctor. Dac\ era dup\mine, a[ fi vrut s\ nu fac nimic”,m\rturise[te acum, la amurgulvie]ii, {tefan Iordache. Via]a i-a oferit [ansa s\ joace doarroluri grele, importante: „Probabil c\asta m-a pus în fruntea distribu]iei.Când am gre[it, am trecut în coadadistribu]iei, chiar dac\ eram primulpe afi[. Am avut multe e[ecuri. {ila e[ecuri ]in mai mult decât la mar-ile succese. E[ecurile te ]in cupicioarele pe p\mânt. Nu e[ti tot

timpul GheorgheDracu. Dumnezeu î]i mai d\ unpumn în cap [i-]i spune: „B\, nuîntrece m\sura vanit\]ii!”~i pare r\u c\ a pus meseria `naintede toate [i nu a g\sit vreme pentrua-[i `ndeplini [i datoria de tat\: „Mi-ar fi pl\cut s\ am vreo cinci feti]e,s\ le v\d jucându-se... Dar s\ nucreasc\ niciodat\! S\ r\mân\ mici!Nu [tiu cum a[ fi fost ca p\rinte,dar am v\zut la al]ii c\ este foartegreu s\ cre[ti un copil. Îns\ e oprostie c\ n-am f\cut copii! Am zisc\ meseria înainte de toate [i... amgre[it!”.

„Eu vin din teatrulde amatori”

Anul acesta, {tefan Iordache aprimit `n dreptul vârstei num\rul 66: „E zar mare la table. Da, suntdestul de supersti]ios. Dar pentrumine supersti]ia e `ntr-un sensdialectic. M\ duc pe acela[i drum lateatru, de câte ori am spectacol,m\ feresc de pisica neagr\, dar cas\ scap de asta mi-am luat unaacas\ [i o ]in dup\ mine tot timpul”. Cariera sa de actor a `nceput cuexamenul de sfâr[it de promo]ie dela Cassandra, `n 1963, când a jucatrolul lui Arthuro Ui `n „Ascensiunea

Cine-i n\scut `n februarie...{tefan Iordache, „Regele scamator”

„Este o întreag\ uzin\, care merge de atâta amar de ani, e falnic, destul de egoist - nimic

nu prea exist\ lâng\ el - nu se simte stingher, pentru c\ e puternic, bine înfipt în p\mânt,

plin de via]\”. Aceast\ descriere ì apar]ine lui {tefan Iordache. Actorul a dedicat o proz\

celui mai important pom din via]a lui: nucul. Nucul seam\n\ cu {tefan Iordache. Numai c\

el, nucul, a îmb\trânit de tot [i, la un moment dat, a fost t\iat. „Probabil c\ Dumnezeu,

când o g\si de cuviin]\ c\ sunt un pericol pentru cei din jurul meu, m\ va t\ia”. Nucul lui

Dumnezeu, adic\ {tefan Iordache, a `mplinit 66 de ani, pe 3 februarie.

Mân\-n mân\ cu serviciile secrete (Didi Sfiosu din „Tic\lo[ii”)

9www.VREAU BILET.ro

lui Arthuro Ui poate fi oprit\”, deBertolt Brecht. Cu acest rol, destin-ul l-a invitat `n casa teatrului. „{i-acum `mi spune lumea: «Ca \la n-os\ mai fii tu niciodat\!». Nu suntunul dintre aceia care au visat toat\via]a s\ devin\ actori. Nu, `ntâm-plarea a facut s\ fie a[a. Eu vin dinteatrul de amatori. Jucam `ntr-opies\, la o cooperativ\ unde nu mai[tiu ce Dumnezeu eram pe-acolo,[i atunci un domn, c\ruia ì suntrecunosc\tor [i acum - nu maitr\ie[te - era actor, mi-a zis: «D\ lateatru!». Am dat, am intrat [i uite c\sunt actor. Am avut [i multe [anse`n via]\. Cu muzica m\ joc, nu m\consider - Doamne fere[te! -cânt\re]. Sunt un actor care o maicomite [i cu cântecul, din când `ncând. Fiecare rol pe care l-am jucata fost ca o na[tere”. {i uite a[a,{tefan Iordache s-a n\scut de sutede ori, sub ochii publicului. Repartizat la Resi]a, degrab\trec\tor prin Teatrele din Timi[oara[i Constan]a, {tefan Iordache adevenit actor de teatru adev\rat [itemeinic `n perioada de glorie aTeatrului Nottara. Aici, a valorificat[ansa de a se `ntâlni cu dramatur-gul [i directorul Horia Lovinescu.Acesta, `n vremurile vitrege ale sta-linismului, a reu[it s\ modelezeactori [i s\ dea personalitate unuiteatru, cu regizori precum SandaManu, Dinu Cernescu, GeorgeRafael, Valeriu Moisescu, Petric\Ionescu, cu actori precum IleanaPredescu, Liliana Tomescu, Gilda

Marinescu, George Constantin,Cristea Avram, Ion Dichiseanu,Alexandru Repan, {tefan Radof,Mircea Anghelescu, Emil Hossu.Când a sim]it c\ nu se mai poateexprima la Nottara, la chemarea luiDinu S\raru, s-a transferat lamarele Teatru Mic , prilej de maricrea]ii sub bagheta C\t\lineiBuzoianu sau a lui Silviu Purc\rete,cu partenere precum Valeria Seciusau Carmen Galin.

Roluri interpretate cu mascade oxigen `n culise

Laureat al Premiului „AristizzaRomanescu” al AcademieiRomâne, {tefan Iordache a fostastfel caracterizat de un admirator:„Talent, devotament, spirit. Acestuimare me[ter al teatrului românesc,a[a cum ì place s\ fie numit, ì portun adânc respect [i `l admir cuadev\rat pentru u[urin]a cu care `[iconstruie[te rolurile atât de com-plexe pe care le interpreteaz\ `ntot-deauna cu succes!”. Efortul fizicsus]inut [i implicarea psihic\ înfiecare rol `l comsum\ atât de mult,`ncât {tefan Iordache sl\be[tev\zând cu ochii, `n func]ie de „parti-tur\”: „Am jucat numai roluri mari...Este [i [ans\, [i ne[ans\ s\ ainumai roluri unul [i unul! Te solicit\,te consum\ [i metabolismul are desuferit. Toate cele 50 de spectacolepe care le-am avut cu Richard le-am jucat cu masca de oxigen înculise. Exact din cauza efortuluifizic. Sl\beam în medie cam patrukilograme. La Richard am sl\bitpatru kilograme, la „Maestrul [iMargareta” vreo dou\, la Hamlet totatât [i uite a[a fiecare partitur\ cukilogramele ei. Cert este c\ nicio-dat\, dup\ spectacol, nu pot s\m\nânc”.

„M-am luptat s\ m\ nasc,deci lupt [i s\

supravie]uiesc”Cariera lui Iordache pe mareleecran, `nceput\ `n 1963, cuprinde25 de titluri. Rolurile sale din film,de pe scen\, ca [i cele din via]a dezi cu zi, l-au transformat pe {tefanIordache `n personaj literar, LudmilaPatlanjoglu adunând pove[ti, `ntâm-pl\ri [i tr\iri ale actorului `n cartea-portret „Regele Scamator”.Ce `l sperie cel mai mult pe „RegeleScamator”? „Moartea. Mi-e fric\pentru c\ nu [tiu cum e! N-a[ vreas\ mor în somn. A[ vrea s\ [tiucum e! Mai e o [ans\... E lupt\...M-am luptat s\ m\ nasc, deci enormal s\ m\ lupt [i s\supravie]uiesc. De moarte mi-efric\, de aceea a[ vrea s\ r\mânmereu copil”.

Album muzical cu interpre]i[i regizor artistic

Pentru prima oar\ `n România,un produc\tor scoate un albummuzical care are [i un regizorartistic. Interpre]i: {tefan Iorda-che [i Monica Anghel. Compozi-tor: Dan Iagnov. Textier: AndreeaAndrei. Orchestra]ie: Ionel Tudor.Regizor artistic: {erban Marines-cu. Produc\tor: Pepino Popescu. A[adar, {tefan Iordache acomis-o din nou! Dup\ SandaLado[i, actorul face duet cuMonica Anghel. Maestrul nu esteun novice `n arta muzicii. ~n 1965,debuta `n „Au fost odat\ dou\orfeline”, dup\ celebrul roman„Cele dou\ orfeline”, al luiAdolphe Philippe D’Ennery [iEugene Cormon. Era primulmusical pe o scen\ de teatru dinRomânia. „Am mare curaj s\cânt cu Monica. Are o voce fabu-loas\!” , ne-a declarat {tefanIordache.

Filmografie:Faraonul (2004); Omul zilei (1997);Eu, Adam (1996); Cel mai iubit dintrep\mânteni (1993); Oglinda (1993);Hotel de lux (1992); Cei care pl\tesccu via]a (1991); Noiembrie, ultimul bal(1989); Prin]ul negru (1988); Clipa der\gaz(1986); Ciuleandra (1985);Glissando (1985); Concurs (1982);De ce trag clopotele, Mitic\? (1981);~nghi]itorul de s\bii (1981); ~ntoarce-te[i mai prive[te o dat\ (1981); Prun-cul, petrolul [i Ardelenii (1981); Bun\seara, Irina (1980); Bietul Ioanide(1979); Avaria (1978); Doctorul Poe-naru (1978); Edi]ie special\ (1978);Proprietarii (1973); Adio, drag\ Nela!(1972); Un film cu o fat\ fermec\toare(1966); Calea Victoriei sau cheia visu-rilor (1965); Gaudeamus igitur (1965);Str\inul (1964).

Un tic\los care iese de bun\ voie din jocul puterii („Tic\lo[ii”)

10www.VREAU BILET.ro

„Ga-ga-ga-ga, Casa cu plopi,Strada Speran]ei, la parter, / Ga-ga-ga-ga, o mai a[tept [i maisper”… Ce s-a `ntamplat cuStrada Speran]ei?! Nimic grav! Asuferit doar o transformare à laRomica Puceanu, `n urma „prelu-cr\rii” realizat\ de GeorgeNicolescu!Draga nenii, aoleu, GeorgeNicolescu pe CD. ~n sfâr[it!

Veselovski râdea [i plângeaPeste o lun\, Nicolescu va fi vân-dut `n toat\ ]ara. ~n mai multeexemplare chiar, pe suport CD.Dup\ ce acesta (artistul) a fosttras pe sute, mii de discuri, iat\c\ i-a sosit sorocul s\ „nasc\”primul s\u album `ntr-un formatmodern [i eificient.

Horia Moculescu a fost cel care aasistat la prima na[tere al unuicântec l\ut\resc de-al lui GeorgeNicolescu. „Prin 1985 eram `ncasa lui [i i-am zis s\ facem ochestie, pe care am [i f\cut-o, defapt. S-a preg\tit cu casetofonul,pentru a `nregistra momentul. Amcântat, `n versiune l\ut\reasc\,piesa lui Vasile Veselovski,«Strada Speran]ei». Moculescumi-a povestit c\ Veselovski, dup\ce a ascultat `nregistrarea, râdea[i plângea, `n acela[i timp. Separe c\, timp de trei s\pt\mâni,Veselovski m-a tot ascultat… cu«Strada Speran]ei». A fost o mareperforman]\, chiar [i pentrumine”, ne-a m\rturisit GeorgeNicolescu.Lui Ionel Tudor i-a revenit misi-

unea de a reorchestra cele maicunoscute [lag\re din muzicau[aor\ pentru „l\utarul” GeorgeNicolescu. S-au `ncuiat `n studio[i n-au ie[it pân\ când n-au datgata zece melodii „l\ut\re[ti”.„Acum [apte ani l-am ascultat pri-ma oar\ pe George cântând l\u-t\re[te «Strada Speran]ei». Amfost pe jos de râs… Pentru acestalbum eu voi fi un fel de super-viser. Voi avea grij\ ca hit-urilemuzicii u[oare s\ fie `ncadrate cubun gust `n stilul l\ut\resc. ~]i tre-buie mult talent s\ cân]i ]ig\-ne[te, a[a cum o face [i GeorgeNicolescu”, ne-a declarat IonelTudor, `nainte de a intra `n studio.

„Lalele” l\ut\re[tiAcum, când treaba e gata, s\afl\m totu[i mai multe detaliidespre noul produs: „Nu pot s\spun c\ ceea ce am f\cut cuIonel Tudor este parodie, pentruc\ eu niciodat\ nu mi-am b\tutjoc de ceea ce am realizat pân\acum. S\ zicem c\ este un fel deentertaiment cu muzic\l\ut\reasc\. Probabil c\ primulmeu CD va fi un bestseller ”, ne-al\murit solistul. MusicManagement, adic\ NikiConstantinescu [i Radu Groza,au pariat pe George Nicolescu,iar Dan Popi `l va (re)introduce pepia]\ `ntr-o variant\ l\ut\reasc\.De pe CD nu lipsesc piesele„Fotoliul din odaie”, „Gara noastr\mic\”, „Fat\ drag\”, „Drumurilenoastre, toate”, „Lalele”, „Du-m\acas\, m\i, tramvai”, „Iubescfemeia”, „Vrei s\ ne-ntâlnimsâmb\t\ seara?”, „StradaSperan]ei”.

Primul s\u CD GeorgeNicolescu se relanseaz\ cu [lag\re

u[oare l\ut\re[ti Dana Andronie

GeorgeNicolescu se relanseaz\ cu [lag\re

u[oare l\ut\re[ti

George Nicolescu s-a „`nchis” `n studio cu IonelTudor. Ce-au f\cut cei doi? Numai nebunii. Nebuniicare vor fi scoase pe pia]\ de `nsu[i Dan Popi,patronul casei de discuri Cat Music.


Galeria cu mon[tri sacri

~ntr-o epoc\ `n care actorii `nc\ erau asimila]isaltimbancilor, urma[a domnitorului Sturdzas-a `ncumetat s\ interpreteze rolurile „RegineiMargot”, „Annei Karenina” sau „MarieiStuart”. Mai mult decât atât, `n urma ei a l\sato [coal\ inegalabil\ de actorie. A avut o`ndelungat\ [i prestigioas\ carier\ teatral\ (68de ani), ca interpret\ [i directoare de teatre. {i`n film a avut dou\ apari]ii, la distan]\ de treidecenii: „Amor fatal” (1911) [i „Escadrilaalb\”(1943).

Lucia Sturdza Bulandra„Doamna de Fier” a scenei române[ti

Lucia Sturdza Bulandra(25 august 1873 - 19 sep-tembrie 1961) a fost unadintre marile figuri alescenei române[ti, de neui-tat `n roluri de compozi]iedin dramaturgia univer-sal\ [i na]ional\, spirit or-ganizatoric, talent peda-gogic ce a format genera-]ii `ntregi de actori: Ni-colae Balt\]eanu, GeorgeCalboreanu, Dina Cocea,Radu Beligan, VictorRebengiuc. Din 1947 pânala sfâr[itul vie]ii a fostdirectoarea TeatruluiMunicipal din Bucure[ti,ast\zi Teatrul LuciaSturdza Bulandra.

O angajare riscant\Cariera sa a `nceput simplu. ~ntr-ozi s-a hot\rât s\-[i schimbe via]a.Era `n 1898, iar Lucia Sturdzaavea 25 de ani. TerminaseFacultatea de Litere [i Filosofie,dar nu g\sise post `n `nv\]\mânt.

S-a gândit, atunci, c\ teatrul arputea s\-i ofere independen]a decare avea nevoie. F\r\ a sta preamult pe gânduri, s-a prezentat ladirectorul de atunci al TeatruluiNa]ional, Petre Gr\di[teanu.Acesta a angajat-o pe loc, pentruc\ a `ntrevazut `n ea o mareartist\.

„~]i interzic s\ por]ipe scen\ numele

tat\lui t\u”„Am debutat cu o pies\ `ntr-unact, «Primul bal» de Pailleron” -scria actri]a `n cartea autobiogra-fic\ „Amintiri, amintiri...”, publicat\cu un an `nainte de a trece `nnefiin]\. „Aducându-mi aminte deacest debut, r\mân uneori uimit\,alteori bufnesc `n râs, la gândulincon[tien]ei mele de atunci. Darnu numai a mea, ci [i a celor caremi-au `ncredin]at interpretareaunui personaj pentru care nureprezentam nici o calitate. Maimult, nu cuno[team nici cele maielementare principii ale arteinoastre actorice[ti: dic]iune, res-pira]ie, valoarea gestului [.a.m.d.De aceea, cu pasiune, m-am apu-

cat s\ `nv\]. Am urmat cursurilede la Conservator ale mareiartiste Aristizza Romanescu; amcitit cu aviditate tot ce avealegatur\ cu arta dramatic\. {i,mai ales, am urm\rit cu `ncordarejocul tuturor actorilor mari [i mici,buni [i r\i, compatrio]i [i str\ini”. ~n seara debutului, Lucia a primito telegram\ `n limba francez\, dela bunica ei, prin care ì interziceas\ poarte pe scen\ numele p\rin-tesc: „Je te defends de porter lenome de ton père sur la scéne”.Lucia n-a ascultat porunca: „Eu n-am ]inut seama de aceast\ inter-dic]ie. Dac\ am f\cut bine saur\u, rezultatele muncii melegr\iesc destul de limpede”.

A l\sat averea [oferului Grigoru]

Via]a ei s-a identificat cu teatrulpân\ dincolo de orice limit\. Cât\vreme a tr\it Tony Bulandra, so]ul[i prietenul ei des\vâr[it, „timpulliber, pentru cei doi, era teatrul -marturisea Dina Cocea. CândTony a murit, via]a pentru ea acontinuat s\ fie numai teatru [iamintirea lui”. Pân\ [i moartea


artistei a stat sub semnulThaliei [i al devotamentuluifa]\ de teatrul pe care-l con-ducea:„Aflase ca Lucia Demetrius ascris o noua pies\ - pveste[teun alt ilustru elev al s\u, IonLucian. Ca s\ nu i-o ia altteatru `nainte, s-a dus la Lucias\-i citeasc\ chiar ea piesa, `noriginal. Era iarn\... A alunecatpe scar\ [i din asta i s-a trasmoartea. Avea 94 de ani”.Averea - casa [i biblioteca - al\sat-o prin testament [oferuluiGrigoru] [i so]iei acestuia. Ceidoi o `ngrijiser\, cu devota-ment, pân\-n ultima clip\.

Scurt\biografie

S-a n\scut la 25 august1873, la Ia[i. Debuteaz\ la TeatrulNa]ional din Bucure[ti,la 1 octombrie 1898. A „furat” meserie de la:Alexandru Dabija, AristizzaRomanescu, C.I. Nottara,Agatha Bârsescu, ErmetteNovelli. ~n aceast\ perioad\ `lcunoa[te [i pe TonyBulandra, cel ce avea s\-idevin\ tovar\[ de via]\,pân\ la moarte. ~n 1914 `nfiin]eaz\ o trup\ cuMarioara Voiculescu. ~n 1929, Compania Bulandra- Maximilian - Storindeschide stagiunea cu unsucces r\sun\tor. Compania `[i `nceteaz\activitatea `n 1940. Urmeaz\7 ani de mizerie. ~n 1943, Tony Bulandramoare de cancer. ~n 1947 Lucia SturdzaBulandra devine directorulTeatrului Municipal.19 septembrie 1961 - LuciaSturdza Bulandra inceteazadin viata.Roluri de referin]\: Sapho,Maman Colibri, Mamouret,Nebuna din Chaillot, MariaStuart, Anna Karenina,Regina Margot. Distinc]ii: Ordinul Munciiclasa I, Steaua Republicii,Artist al Poporului.

Ion Luciandespre

Lucia SturdzaBulandra

„~[i ap\ra angaja]ii ca o leoaic\.Era ca o mam\ pentru noi. Nu eraranchiunoas\. Chiar dac\ o jigneacineva, a doua zi ar fi fost distribuit`ntr-un rol important, f\r\ nici o pro-blem\”.

„Cum s-a descurcat `n fa]a comu-ni[tilor? P\i, odat\, a sechestrat unministru `n propriul lui cabinet. Aveanevoie de el [i nu putea intra nici-cum `n audien]\, fiindc\ secretariispuneau c\ lipse[te. L-a luat pe ForyEterle de bra], a dat buzna `n biroulaceluia [i i-a zis: <Nu ie[i de-aicipân\ nu-mi rezolvi problemele>. A[aa ob]inut tot ce-a dorit de la ministrulru[inat c\ o min]ise”.

„O perioad\ critic\ a fost `n timpulr\zboiului. In ‘40, i s-a destr\matpropria companie, cu Tony, cuManolescu [i cu Storin, fostul teatruRegina Maria. La scurt\ vreme amurit [i Tony. A avut, `n total, [apteani negri. O `ntâlneau colegi de-aino[tri prin tramvaie, cu saco[ele `nmân\... Ducea, adic\, o via]\ foartemodest\. ~n ‘47 i s-a incredin]atdirec]ia Teatrului Municipal. A fost, cualte cuvinte, scoas\ dintr-un con, nude umbr\, de `ntuneric. Z\cusecâ]iva ani f\r\ s\ joace, `ntr-o mi-zerie moral\ si profesional\ cumplit\.Pentru ea, sarcina pe care i-a dat-opartidul comunist, de a `nfiin]a TeatrulMunicipal, a fost o rena[tere, arevenit la via]\”.

„Am jucat cu ea primul rol dereferin]\ `n «Nu se [tie niciodat\»,de Bernard Shaw, de unde a `nceput[i amorul nostru. A avut un accident`n seara premierei. De la primeledou\ replici i s-a deplasat protezadentar\, de n-a mai putut scoate ovorba. Mâncase `n pauz\ o caramea.Eu am realizat situa]ia [i am dusspectacolul la cap\t, f\r\ s\ seobserve”.

„A iubit peste m\sura rolul dinMamouret. Acesta i-a fost, de altfel,[i ultimul rol. Personajul interpretatde ea avea 100 de ani. CoanaLucica se plângea Marietei Rare[:<Nu [tiu cum o s\ realizezcompozi]ia asta. Cam mare vârstapentru mine>. Bulandra avea atunci80 [i ceva de ani”.

TonyBulandra

Rafaga este una dintrecele mai reprezentativeforma]ii de Cumbia

Argentinian, un stil muzicaloriginar din folclorulcolumbian, un stilmuzical foarteapreciat la noi`n ]ar\.

Format `n anul 1994, grupulRafaga [i-a `nceput cari-

era cântând prin cluburi,câ[tigând `ncet, dar

sigur, admira]iaargentinienilor mai`ntâi [i apoi a lumii`ntregi. Imaginea celor dela Rafaga estecaracterizat\ de`mbr\c\mintea [ibijuteriilemedievale, ce le

confer\ o elegan]\[i o distinc]ie spe-

cial\.~n 1997 [i 1998 grupul

particip\ la Midem Latinode Musica in Miami, o mani-

festare muzical\ pus\ la calede popula]ia hispanic\ dinSUA, prezen]\ ce le confer\ oreputa]ie interna]ional\. Anii ceurmeaz\ `nseamn\ pentrumembrii grupului o continu\c\l\torie, turnee ce-i poart\ `n

triumf pe toate meridianeleglobului. ~n 2003 au fost prezen]i [i `nRomânia, melodia lor „La lunay tu” find atât de celebr\ `ncâta fost inclus\ `ntr-un spot co-mercial `n ]ara noastr\ [i le-aadus un disc de aur pentruvânz\rile de CD-uri.~n anii urm\tori, Rafaga ac\utat s\ p\streze intact\ for-mula de baz\ a grupului,neexistând schimb\ri semni-ficative `n stilul lor muzical. Concertul de la Bucure[ti estea[teptat cu interes nu doar defani ci [i de membrii grupului,[tiut fiind faptul c\, la ultima lorprezen]\, s-au bucurat de unmare succes. Ei au fost uimi]icâ]i spectatori cuno[teaucuvintele de la melodiile lor. Vafi o re`ntâlnire cu ni[te prietenidragi, un spectacol total pe rit-muri sud-americane.Pretul biletelor este cuprins

`ntre 100 [i 45de RON

Ionu]Pavel

O forma]ie deaur [i platin\

Câteceva despre RAFAGA:

Album de aur `n Suedia, Elve]ia[i România.

Disc dublu de platin\ `n Spania 7 albume editate `n 22 de ]\ri

4 turnee europene 4 turnee `n SUA [i Canada

Midem Latino Revelation 1996/1997 2 Gaviotas de Oro, Viña del Mar Festival

4 premii Gardel (un Grammy sud-american) pentru„Cea mai bun\ forma]ie Tropical\” (2000, 2001,

2002, 2003)Biletele se g\sesc la casele de bilete VREAUBILET.ro din Unirea Shopping Center - et. 2,

Carrefour Orhideea, Carrefour Feeria, laSala Palatului, Magazinul Muzica,

Teatrul Na]ional [i pe site-ulwww.vreaubilet.ro


Poate c\ Liszt, când a compus „Vis dedragoste”, la ea s-a gândit. La ea, `nc\nen\scuta - la acea vreme- zân\ din ]inutul unorelfi pl\m\di]I doar din

muzic\ [i dans.

Alina Cojocaru a noastr\ a fostdin nou cu noi, pentru noi, `nRomânia, pe scena Teatrului Na]ionalBucure[ti. Cea mai mare balerin\ pe carea dat-o vreodat\ România a sus]inut dou\spectacole magnifice la 23 [i 24 ianuarie,`n cadrul Galei care a avut loc `n ]ara einatal\, numai pentru c\ ea a ]inut nep\ratca asta s\ se-ntâmple.

Alina Cojocaru n-a venit singur\. Partenerul ei descena si de viata, Johan Kobborg, alte cinci perechi debalerini [i cei mai buni elevi ai liceului de coregrafie„Floria Capsali” din Bucure[ti au primit aplauze care numai conteneau de la spectatorii care au umplut pân\ larefuz Sala Mare a TNB, la spectacolele care au com-binat baletul clasic, dansul contemporan si teatrulabsurd. P\strând ordinea cronologic\, programul a ar\tat cama[a: ~n deschidere, „Valsul florilor” din „Frumoasa dinp\durea adormita” de Ceaikovski, în care AlinaCojocaru a ap\rut pe scena într-un tutu roz [i a dansatîmpreuna cu patru parteneri [i 20 de copii de la liceulde coregrafie mai sus amintit. Alte dou\ perechi debalerini, Deirdre Chapman - Steven McRae [iZenaida Yanowsky - Kenneth Greve au dansat dou\

fragmente debalet clasic:„Festivalul flo-rilor”, de EduardHelsted [i HolgerSimon Paulli, [ipas de deux din„Lacul Lebedelor”,

actul 3, deCeaikovski. Apoi, a

sosit momentulafi[\rii schimb\rii dedirec]ie. Dac\ lumeaera obi[nuit\ doarcu repertoriul clasic,

Alina a spart câte-va tipare. Gala acontinuat cu treifragmente dedans modern.Prima parte aspectacolu-lui s-aîncheiat cucelebrul pasde deux pecare

Ceaikovski l-acreat pentru a face parte din baletul„Lacul Lebedelor”.Partea a doua, a[teptat\ cu sufletul lagur\, n-a dezam\git. Dimpotriv\. Pariuls-a numit „Lec]ia”, o adaptare dup\scrierea omonim\ a lui Eugene Ionesco.Alina Cojocaru a revenit pe scen\, al\turide partenerul s\u Johan Kobborg [i deDeirdre Chapman. Spectacolul, care arepurtat succes dup\ succes `nstr\in\tate, prezentat `n premier\ `nRomânia, este o produc]ie a OpereiRegale Britanice de la Covent Garden.Prim-balerina a pl\tit ea îns\[i drepturilede autor, dar a suportat [i costurile pen-tru decor [i transport pentru „Lec]ia”. Tot

Alina Cojocarusau „Lec]ia” oferit\la TNB, ca un

„Vis de dragoste”Claudia D\boveanu

www.VREAU BILET.ro

la acest capitol men]ion\m c\Gala Alina Cojocaru a fost spon-sorizat\ de Opera Regal\Britanic\ de la Covent Garden.Prim soli[tii [i arti[tii principali aiOperei Regale de la Covent

Garden [i ai OpereiRegale Daneze aufost invita]I deini]iatoarea [i protago-nista Galei s\-i fieal\turi. I-au fost [i lemul]umim frumos!Sine ira et studio, amspune c\ Alina a venitnu doar s\ prezinte `npremier\ „Lec]ia”,spectacol `n care eajoac\ rolul elevei, cis\ predea o lec]ie.Lec]ia `n care ea eprofesoar\ [i care-ipoart\ numele. Silfidaalc\tuit\ din talent [imodestie - `n propor]iiegale - care sehr\ne[te doar cu nec-tarul picurat din acor-duri, a p\[it pe scen\- imponderabil\, cumo [tim - `nve[mântat\`ntr-un minuscul cos-tum galben. Probabil,polenul florilor pecare le-a atins `n tim-pul „Valsului”… O rogpe profesoara AlinaCojocaru s\ m\ trân-

teasc\ la examen, dac\ n-am`n]eles „Lec]ia” pe care a pre-dat-o. Am `n]eles c\ n-am `n]elescui trebuie s\-i mul]umesc pen-tru privilegiul de a fi v\zut-o [isim]it-o, ca pe un spirit materia-

lizat subtil, `n fa]a ochilor. A[a c\-imul]umesc Lui Dumnezeu. Apoi,c\ o valoare autentic\ trebuierespectat\. Ca s-o vad\, lumeacare n-a avut loc `n fotolii s-af\cut mic\ de tot, s\-ncap\ [i al]ii.S-a stat `n pozi]ie de drep]i saucu genunchii la gur\, pe sc\ri, pelâng\ pere]i, pe intervale, lâng\sau pe scen\, aproape dearlechin. Strapontinele se vân-dusera demult, a[a c\... Ini]iativaorganizatorilor de a nu mai oferiinvita]ii de protocol a fost salu-tar\. Un bilet a costat cam cât aifi dat pe-un pulover pufos, s\-]I`nc\lze[ti trupul. Alina cunoa[terarul me[te[ug al `nc\lzirii sufletu-lui… Când pl\te[ti `nseamn\ c\respec]i [i apreciezi. {i nu-]ipermi]i s\ nu vii la spectacol. Ohot\râre civilizat\. Poate printreprimele, cu iz… european.

17

Alina Cojocaru s-a n\scut pe 27 mai1981 în Bucure[ti, a studiat la Kievtimp de [apte ani, perfec]ionându-seapoi, din 1997, la {coala Regal\ deBalet din Londra, în urma câ[tig\riibursei Premiului Lausanne. Dup\ anulîn care a dansat în cadrul Companieide Balet din Kiev (Don Quijote,Frumoasa din P\durea Adormit\ ,Sp\rg\torul de nuci, Coppelia), arevenit la Londra în 1999, fiind promo-vat\ ca primbalerin\. Nu a uitat nicio-dat\ de unde a plecat [i revine cubucurie în România, chiar dac\ scenape care a cunoscut afirmarea mondi-al\ este la mii de kilometri deBucure[ti. În 2002 a ap\rut pentruprima oar\ pe o scen\ româneasc\,interpretând, al\turi de ansamblulOperei Na]ionale din Bucure[ti, rolultitular din Giselle. Ion Iliescu,pre[edinte al României la vremeaaceea, i-a conferit Ordinul Na]ional deMerit în grad de Cavaler, pentru per-forman]ele sale prin care reprezint\ [iimpune talentul românesc pe marilescene ale lumii.

18

Premier\ mondial\ la Bucure[ti!

„Carmina Burana” „Faptul c\arti[tii spanioliau fost foartebine primi]i depublicul spec-tator de la noia stat la bazadeciziei caRomânia s\fie ]ara `ncare va avealoc premieramondial\ aspectacolului

lor” - declar\produc\torul PepinoPopescu, `n leg\tur\ cupremiera mondial\ aspectacolului „CarminaBurana”, pus `n scen\ decelebra companie de dansBallet Flamenco deMadrid.

„Este pentru prima oar\ când areloc `n România o premier\ mondi-ala de acest gen [i asta este `nc\o dovad\ c\ avem o ]ar\ cu

poten]ial cultural [i cu specta-tori interesa]i de eveni-

mente de calitate.”Dansatorii com-

paniei spaniolevor aduce

`n fa]apu-

blicului român o oper\ ce afost folosit\ ca intro sau cafinal `n concerte ale unortrupe sau arti[ti de renume,precum The Doors sauMichael Jackson.Interpretarea de la Bucure[tiva respecta linia melodic\ aoperei clasice.Direc]ia artistic\ [i coregrafiaspectacolului de la SalaPalatului sunt semnate deLuciano Ruiz [i Sara Lezana,dou\ nume mari din lumeaspectacolelor de flamenco.Pe Sara Lezana am avutpl\cerea s\ o vedem [i la Bu-cure[ti, cu o interpretarememorabil\, la prima venire`n România a companieiBallet Flamenco de Madrid.Este un spectacol la care s-amuncit foarte mult, un spectacolcare celebreaz\ dragostea [ibucuria de a tr\i.

Carmina Burana reprezint\ ocolec]ie de poeme, cânteceprofane [i scurte piese de tea-tru, g\site `n 1803 la BENEDIK-TBEUERN, o m\n\stire bene-dictin\ aflat\ la 100 de kilome-tri sud de Munchen. ~n 1847,Johann Andreas Schmeller, unlibrar din Munchen, publicapentru prima dat\ aceast\colec]ie, d`ndu-inumele latin„Carmina Burana”,ceea ce s-arputea traduce

prin „cântecele de la Beuren”sau, mai exact, „cântecele dela Benediktbeuren”. Cele maimulte dintre textele originalesunt scrise `n latin\, limb\ cereprezenta, la acea vreme, unstandard `n lumea literar\.Pe baza acestor scrieri, muzi-cianul german Carl Orff a com-pus una dintre cele mai apreci-ate opere muzicale, a c\reiprim\ reprezenta]ie a avut loc`n anul 1937.Opera lui Orff con]ine25 de poeme, realizatepe baza unor extrasedin textul mai amplual manuscrisului.

Bileteleau preturi

cuprinse intre60 si 185 de

RON si se gasescla casele de bilete

VREAU BILET.ro dinUnirea Shopping

Center - et.2,Carrefour Orhideea,Carrefour Feeria, la

Sala Palatului,Magazinul Muzica,Teatrul National si

pewww.vreaubilet.ro

`n varianta interpretativ\ a companiei de dans BBaalllleett FFllaammeennccoo ddee MMaaddrriidd


La botezulnepoatei mele,Maria DominaGeorgiaVenit-a vremea cea de aziS\-]i fie trupul gol expus,S\ stai cu picioarele-n iaz,~n iazul Domnului Iisus.

S\ plângi, când forfota o sim]i,Chiar dac\-n bra]e dulci, tu [eziUitându-te cu ochi cumin]I,Vezi doar p\rin]ii de botez.

Când preotul te-a miruit,Tu, cu mânu]a `n arcad\,I-ai zis: Mersi, bine-ai venit!{i toat\ lumea a vrut s\ vad\.

Din Casa Domnului tu pleci{i te `ntorci la tine-n zori…De-abia acum o s\-n]elegiC\ via]a-i plin\ de erori.

P.S.S\ fii s\n\toas\, s\ fii f\r\ griji,Iube[te-]i p\rin]ii [i tot ce e-n jur.Tu e[ti o frumoas\, e[ti `ngerul pur,E[ti zâna ce-n bra]e de-acum o mângâi,Dar DANA-mi r\mâne p\pu[a dintâi.

Ianuarie 27, 2007, ora 1.30

S-a sinucisiubirea?Preumbl\ vorba c\ iubirea-i moart\,C\ [i-a-mplântat s\geata `n r\runchi,Dar am g\sit-o, `ntr-o zi, la poart\Rugându-se, de mine, `n genunchi

S\ o primesc `n suflet ca pe-o zân\,S\-i fiu l\ca[ de sim]\mânt [i dor,Iar ea s\-mi fie ve[nica st\pân\,Eu - sclavul ei, de-a pururi s-o ador.

Am convenit a[a cum mi se cere{i ne-am `mbr\]i[at, subtil plângând,Jurând ca luna care e de miereS-o facem, nu o dat\, ci oricând.

Am râs, apoi, de-a lumii clevetire,Dar m\ rodea auzul scormonit…{i-ntr-un moment, al ei, de r\t\cire,Ca un Vulcan, spre mine,-a izbucnit:

E-o veste sumbr\, scoas\ la iveal\De vreun flecar, pe sine sup\rat,Care n-a vrut s\ stea la mine-n poal\{i eu n-am vrut s\ fie s\rutat.

Eclips\ de lun\Ca buza ta, iubito, era luna drapat\~n noaptea când venisem la tine `n pridvor{i-avea, `n partea stâng\, pe semicerc, o pat\Gravat\, când trecuse pe lâng\ ea un nor.

Priveam la ea [i parc\ se-asem\na cu tineCând e[ti exploatat\ de grij\ [I nevoi.Pe frunte avea v\lul cu raze mai pu]ine{i genele l\sate, cu lacrimi, `nspre noi.

Poezia teatrului / Teatrul poeziei

Versuri deRadu V. Pandele


Era ca o fecioar\ din a[ternut trezit\De un co[mar de vise f\r\ deznod\mântDar bezna, f\r\ margini, o las\ ame]it\Când o `mbr\]i[eaz\ iubitul ei p\mânt.

Pe semicercul lunii o umbr\ se drapase~n noaptea când venisem la tine `n pridvor.Mi-e dor de luna plin\ ce noaptea intr\-n case{i mult mai mult, iubito, de tine-mi este dor.

Recrea]ia lini[tiiE-atâta lini[te-n odaieC-aud [i praful lin mi[când,Luminile cum se despoaieSpre `ntuneric luminând.

{i via]a o aud cum trecePrin [leaul min]ii, obosit,Purtând, la sân, cu sânge receCelula ei spre infinit.

Aud, chiar dac\ tace, vântul,To]i pa[ii lumii stând din mers,Aud rotindu-se P\mântul{i forfota din Univers.

E-atâta lini[te-n odaieC-aud [i praful lin mi[cândCum genele-mi, spre ochi, se-ndoaie{i gândul, pa[nic, adormind.

Din aurulp\rului t\u

So]iei mele, Ope

Din aurul p\rului t\u, las\-]i, iubito, s\ cad\Undele lui rev\rsate `ntr-o unduioas\ cascad\Cerneala privirii-]i curgând aproape de mine,

aproape,Din care sorbi-voi mereu [optindu-]i s\rutul pe

pleoape.

Din sânul fierbinte s\-]i fur a Laptelui Cale Matern\Pe care voi merge prin timpuri pân\ la via]a etern\,Rotundul din [olduri s\-mi dai, din inim\, spa]iul firii,Vioar\-al t\u trup s\-l ridic, Templul de vis al iubirii.

Punct [i… de la cap\t

Iar dac\ vreodat\, târziu, se vor scutura prin troienePetalele crinului t\u, privindu-le trist printre gene,Ascult\, iubito, cum vin, din urm\, to]I pa[ii-n

surdin\S\-]i spun\ c\,-n sufletul meu, e[ti cea mai

frumoas\ Regin\{i-atunci când criv\]ul vie]ii, T\ios, r\scoli-va-mi trecutul,Trimite-mi o floare de crin{i eu `]I voi da tot tributul.

AngelaAngela e nume de `nger [i sfântMenit s\ coboare aici, pe p\mânt,Ea este femeia n\scut\ pe-o steaArzând, ca o tor]\, `n inima mea.

Angela e nume rostit de poe]i,De oameni `ntregi, de strâmbi [I de „be]i”.Da capo al fine, e cântec [i mit,E sufletul nostru, de ea, primenit.

Angela m\ doare atunci când n-o vrem,Ea este desprins\ din vastul poem:Iubiri r\t\cite, mocnind, pân’ la focCe-mi zdruncin\ sim]ul, mi[cându-l din loc.

Angela e art\ frumoas\ oricândChiar dac\ e trist\, ea cânt\ zâmbind,Ea este femeia n\scut\ pe-o steaVenit\ din ceruri… La noi similea.

Medita]ie nocturn\Departe e[ti de mine, dar ce aproape-mi e[ti,Când glasul ]i-l aud, aud [i ce gânde[ti,Cad genele pl\pânde `n fiecare sear\ -,Aud fo[nindu-]i dulce c\ma[a nup]ial\{i trupul ce se las\ c\zut de oboseal\;Aud sângele-n vene ce, ca un fluviu, curge,Aud cum timpul pa[nic spre infinit se scurge,Aud [i când respiri, [i când `n pat te-a[ezi{i delicatul zâmbet l-aud când, tu, visezi.

~n dimine]a zilei aud când te treze[ti{i când ]i-arunci privirea, alene, prin fere[ti,Spre razele de soare care-]i p\trund `n cas\,Aud piciorul gol când pe covor apas\{i bra]ele ginga[e când ]i le-ntinzi `n paceCa o zorel\ care petalele-[i desface.

Unui olteanCum este Cosma, mai pu]in, Miron,Tu e[ti Miron [i, mult mai mult, Manega.Primul se ]ine doar `ntr-un piron,Tu, ag\]at de Alfa [I Omega.

De câtva timp m\ scuturi pe la vers{i-mi tai, din el, cu râvn\ [i cu chefProbabil c\ din minte mi s-a [tersC\ e[ti poet, dar [I redactor-[ef.

Oi fi oltean la sim]ul de m\sur\{i la mândria ce-o por]I zi de zi,~n rest ai dubla plin\ de m\lur\{i cobili]\-n loc de terezii.


Tenor, regizor, criticmuzical, director [i so].Dac\ celelalte „meserii”le-a praticat sau le prac-tic\ `n continuare pen-tru o perioad\ mai lung\sau mai scurt\ de timp,„meseria” de so] alFeliciei Filip o `ndepli-ne[te cu succes zi de zipân\ când via]a ì vadesp\r]i. Cristian Mih\ilescu a crescut cusora lui, muzica (de calitate):„Mama avea o voce foarte fru-moas\. I se spunea «Privighe-toarea Dobrogei». Ea s-a c\s\-torit la 18 ani cu tata, care eramare iubitor de muzic\ bun\. Amcrescut cu un patefon la care seputeau pune câte zece pl\ci.Ascultam opere `ntregi...”, ne-am\rturisit Mih\ilescu. Acesta afost primul contact al tân\rului cumarii cânt\re]i de oper\.„Amândoi p\rin]ii cântau. La 4 ani[i jum\tate m-au strecurat `n sala

de spectacol. Am stat nemi[catpatru acte. N-am vrut s\ ies `npauz\, de team\ c\ r\mân f\r\scaun”, `[i aminte[te acum pro-tagonistul.

„O s\pt\mân\ suntprofesor, dup\ careregizor [i director.

So] sunt tot timpul!”A devenit tenor la 24 de ani, cânda intrat la Opera din Bucure[ti.Unde a [i r\mas, timp de pestedou\ decenii. Cristian Mih\ilescueste un buzoian de vi]\ nobil\,dar cu acte de cet\]ean deonoare al ora[ului Târgu-Mure[.Dar ce ne mai mir\m, tr\im doar`n România. „Suntem singura ]ar\care are grila de salarizareimpus\ directorului. Nu ai voie s\dai cu un leu `n plus, chiar dac\un om este mai valoros”, spunecu am\r\ciune so]ul Feliciei Filip,de data asta `n calitate de directoral Operei din Bra[ov. L-am `ntre-bat dac\ aplauzele ]in de foamearti[tilor care sunt foarte prostpl\ti]i de stat. R\spunsul a venitimediat [i ferm: „}in. Pu]inioameni pot primi ceea ce primesc

arti[tii pe scen\, `nainte s\ setrag\ cortina. Acest sentiment arepentru noi, p\mântenii, [i unnume: fericirea”.Fiind un perfec]ionist, a renun]atla practica de tenor, pentru a-[iputea `ndeplini a[a cum se cuvinesarcinile de regizor [i director laTeatrul liric din Constan]a.„St\team vizavi de Opera dinBucure[ti, cu so]ia solist\ laaceea[i Oper\. ~ns\ am plecat laConstan]a. Am vrut s\ v\d dac\sunt `n stare s\ fiu [i manager.Nebunia a `nceput prin 1992. ~nziua `n care am devenit regizor,am renun]at s\ mai cânt. Aceast\decizie a fost dramatic\ pentrumine. Cântatul `mi d\dea o anu-mit\ satisfac]ie, voluptate… Decând am sosit eu la Constan]a,Teatrul liric a devenit Oper\. Iar `n2000 am plecat la Bra[ov, pentruca, doar peste un an, Teatrul liricde acolo s\ devin\ [i el Oper\.De aici mi se trage [i porecla:f\c\torul de opere”. Dar cum se `mpac\ CristianMih\ielscu cu atâtea atribu]ii?Simplu: „O s\pt\mân\ sunt profe-sor, dup\ care regizor [i director.So] sunt tot timpul!”.

CristianMih\ilescu

so]ul Feliciei Filip:

CristianMih\ilescu

so]ul Feliciei Filip:„Ne-am c\s\torit `ntrerepeti]ia de diminea]\

[i cea de dup\-amiaz\”

„Ne-am c\s\torit `ntrerepeti]ia de diminea]\

[i cea de dup\-amiaz\”


Singurul român membru alAcademiei Europene

de Teatru Muzicalde la Viena

Cristian Mih\ilescu a absolvit cursurile Academiei de Muzic\din Bucure[ti, sec]ia Canto. Angajat ca solist la OperaNa]ional\ din Bucure[ti, a inter-pretat 47 de roluri, de la Mozart laStravinski, Verdi, Puccini,Offenbach [i chiar JohannStrauss. În calitate de cântare] a participatla numeroase festivaluri [i asus]inut concerte [i spectacole petoate marile scene ale ]\rii. Deasemenea, a participat la turneeartistice care l-au purtat prin Italia,Germania, Grecia, Spania etc. ÎnItalia, la Pescara i s-a decernatPremiul „Pantheon”. A scris peste1.000 de articole de critic\ muzi-cal\, în majoritatea publica]iilor despecialitate. A urmat cursurile postuniversitarede regie de oper\ ale Academieide Teatru [i Film din Bucure[ti.Este singurul român membru alAcademiei Europene de TeatruMuzical de la Viena [i alAsocia]iei „ Eurolyrica ”, cereune[te cei mai importan]i direc-tori de oper\ din Europa.Din 1994 sus]ine cursul de regie„Cristian Mih\ilescu”, în Japonia,la Tokyo, Nagasaky, Saytama. Regizor de notorietateinterna]ional\ a pus în scen\spectacole de oper\ în nume-roase ]\ri, precum „MadameButterfly” la Nagasaki, „Bal mas-cat” la Tokyo, „Pescuitorii deperle” în Olanda, „Cosi fan tutte”(1999) [i „Carmen” la Toulon(2000), „Elixirul dragostei” (2002)la Limoges (Fran]a), „Rigoletto” laPisa (2004).

A primit toate premiile posibile [iimposibile pentru regie înRomânia, cu „B\rbierul dinSevilla” montat la Bra[ov. A pri-mit, de asemenea, premiul„Regizorul Anului” decernat deUniunea Compozitorilor, pentru„Otello”, în 1996; Premiul UniuniiCriticii Muzicale pentru „Cel maibun moment liric” („I Capuletti ed IMontecchi”, în 1997) [i Premiul„Cel mai bun spectacol al anului”pentru „Traviata”, pe scenaOperei Na]ionale din Bucure[ti(1998). A fost distins cu multe alte premii,cum ar fi: „Premiul pentruManagement Artistic” în 1994,atribuit „Celui mai bun director” deoper\ din România [i, de dou\ori, în 1994, respectiv în 1996,Premiul „Omul de Cultur\ al anu-lui”.

„Don Giovanni”, primulspectacol multimedia de

oper\ din RomâniaEste invitat frecvent la colocvii [iseminarii interna]ionale pe temelegate de specificul regiei deoper\ sau de modalit\]i de ges-tionare a teatrului liric. În acestsens, un exemplu concludent îlconstituie invita]iile la Comisiafrancez\ pentru UNESCO, laParis, în anii 1998, 1999 [i 2000,[i la Viena, în anii 1999, 2000,2001. Din 1996 este membru perma-nent al juriului „ConcursuluiInterna]ional de canto” de laMarmande (Fran]a), iar din 2003face parte din juriul ConcursuluiInterna]ional de Canto de laMontreal (Canada). În octombrie 2000 semneaz\regia megaspectacolului „IRIS -ATHENEUM”, sus]inut pe scenaS\lii Palatului, în prezen]a a peste

5.000 de spectatori. ~n lunadecembrie a aceluia[i an,regizeaz\ un alt spectacol,„Felicia Filip [i invita]ii s\i ”, pescena Operei Na]ionale dinBucure[ti. În 2002 monteaz\ „Carmen” laOpera din Bra[ov, spectacolprezentat pe 24 de scene dinGermania [i Austria, cu un impre-sionant succes la public. În lunaianuarie 2003 pune `n scen\spectacolul „Falstaff”, ultimul opusce încoroneaz\ crea]ia luiGiuseppe Verdi, oper\ ce a fostprezentat\ între martie - aprilie2003, pe scene din Austria,Germania [i Luxemburg. În aprilie-mai 2006, Opera Bra[ova `ntreprins un lung turneu euro-pean incluzând Germania, Fran]a,Austria, Elve]ia, Luxembourg, cuultima montare a operelor „DonGiovanni” [i „Nunta lui Figaro” deW.A. Mozart. Montarea sa cu„Don Giovanni”, primul spectacolmultimedia de oper\ dinRomânia, a fost prezentat\ cumare succes în Germania [iAustria.A[adar, Felicia Filip [i CristianMih\ilescu formeaz\ un cupluprofesionist [i pe scen\, [i dinco-lo de scen\. Muzica i-a unit [i ìva ]ine `mpreun\ pân\ când via]aì va desp\r]i, a[a cum [i-au jurat`n fa]a ce]\teanului de onoare dela Prim\rie. „Am avut o c\s\toriehalucinant\. Ne-am c\s\torit `ntrerepeti]ia de diminea]\ [i cea dedup\-amiaz\, la 6 februarie 1991.Apoi ne-am `ntors amândoi latreab\”, `[i aminte[te so]ul.


„Soare pentru doi” de PierreSauvil, regia Alice Barb„Te vei întoarce în Galapagos” deNicole Du]u, regia Aurel Palade„Biloxi Blues” de Neil Simon,regia Iarina Demian „Vine barza!!!” de AndréRoussin, regia Constantin Dicu „Revizorul” de N. V. Gogol,regia Hora]iu M\l\ele „Delir în doi” de EugeneIonesco, regia Claudiu Goga „Doi tineri din Verona” deWilliam Shakespeare, regiaFelix Alexa „Hoa]ele” de Dario Fo, regiaDan Tudor

„Ce formidabil\harababur\!” de EugeneIonesco, regia Gelu Colceag „Edmond” de David Mamet,regia Marcel Top „Ferdinand al VIII-lea, RegeleSpaniei” de N. V. Gogol, regiaIarina Demian „Avarul `ndr\gostit” de CristianJuncu, dup\ Moliere, regiaVlad Massaci „Nepotu’” de Adrian Lustig,regia Hora]iu M\l\ele „Chiri]a of Bârzoieni” de VasileAlecsandri, regia Iarina Demian

„Poker” de Adrian Lustig,regia Alexandru Tocilescu

„Audi]ia” de Alexandru Galin,regia Mircea Corni[teanu

„Poiana Boilor” de A. P. Cehov,regia Hora]iu M\l\ele „Marlene” de Pam Gems, regiaC\t\lina Buzoianu „A douasprezecea noapte” deWilliam Shakespeare, regiaGelu Colceag „...Escu” de Tudor Mu[atescu,regia Alexandru Dabija „Bani din cer” de Ray Cooney,regia Hora]iu M\l\ele

Teatrul de Comedie - Repertoriu

5 ianuarie 1961 - Radu Beliganinaugureaz\, `n calitate de direc-tor, Teatrul de Comedie

Prima stagiune `ncepe cu spec-tacolul „Celebrul 702” deAlexandru Mirodan (secretar lite-rar al teatrului), regia MoniGhelerter

Teatrul de Comedie a avut, de-a lungul timpului, actori de va-loare ai scenei române[ti: RaduBeligan, {tefan Ciubot\ra[u,Grigore Vasiliu Birlic, AurelGiurumia, Nineta Gusti, Mircea

{eptilici, Amza Pellea, {tefanTapalag\, Silviu St\nculescu,Marcela Rusu, Ion Lucian,Gheorghe Dinic\, Marin Moraru,Sanda Toma, Mircea Albulescu,Tamara Buciuceanu Botez,Cornel Vulpe, Stela Popescu,Vasilica Tastaman, DumitruRuc\reanu, Iurie Darie.

Scenografi importan]i: IonPopescu Udri[te, Lia Mantoc,Doina Levintza, Mihai M\descu,Vittorio Holtier, Maria Miu, Drago[Buhagiar, Irina Solomon

regizori de renume - MoniGhelerter, David Esrig, RaduPenciulescu, Lucian Giurchescu,Alexandru Tocilescu, C\t\linaBuzoianu, Alexandru Dabija,Alexandru Darie

pân\ `n ianuarie 2002, cândTeatrul de Comedie a s\rb\torit42 de ani de existen]\, au avutloc 116 premiere [i s-au f\cut 35de turnee interna]ionale

directorii teatrului:1961 - 1969 Radu Beligan1969 - 1979 Lucian Giurchescu1981 - 1990 Silviu St\nculescu1990 - 1994 Lucian Giurchescu1994 - 1996 Vladimir G\itan1996 - 2002 Dan Vasiliudin 2002 - George Mih\i]\

Teatrul de Comedie„Curriculm Vitae”

Mesajul lui Radu Beligan trimis `n 2002, noii conduceri a Teatrului de Comedie

Dragul meu George Mih\i]\,~n calitate de ctitor al Teatrului de Comedie, te felicit pentru noua tacalitate de animator al acestei prestigioase institu]ii.Scena aceasta are o biografie glorioas\ [i r\spunderea pentru soar-ta ei viitoare st\ pe umerii t\i [i pe experien]a ta de actor [i mana-ger. ~]i doresc din toat\ inima s\ duci acest teatru, de care Capitalaare mare nevoie, pe un drum s\n\tos, `n buna tradi]ie a sceneiromâne[ti, s\ creezi o atmosfer\ de `nalt profesionalism, de respectpentru spectator, de fidelitate fa]\ de idealurile estetice [i moralecare i-au stat dintru `nceput la temelie. Sunt bucuros c\ ]i-ai ales unaliat de n\dejde `n Gelu Colceag, pe care `l admir [i iubesc.~mpreun\, al\turi de valoroasa trup\ de ast\zi a teatrului, ve]ideschide, sunt sigur, un nou capitol de str\lucire, `n cartea de aur ateatrului românesc. Tr\iasc\ [i `nfloreasc\ Teatrul de Comedie.

RADU BELIGAN

25

Dan MirceaCipariu

Vladimir G\itan a avut luminoasaidee de a-[i s\rb\tori cei 60 deani de via]\, `mplini]i pe 2 februa-rie 2007, chiar pe scen\, al\turide fiica sa Gloria. Un dar ca unplanet norocos [i pentru tat\l aflat`n plin\ for]\ creatoare, [i pentrufiic\, `nc\ de la `nceputuri cuce-rind prin fe]ele ingenuit\]ii [i prinnuan]ele timbrului vocal. „Soarepentru doi”, prilejul artistic de`ntâlnire a clanului teatral G\itan,este, astfel, [i un bun prilej decertitudini pentru continuitateagenera]iilor la Teatrul de Comediedin Bucure[ti. Piesa francezuluiPierre Sauvil, tradus\ de CarmenMocanu, pus\ `n scen\ de Alice

Barb, regizor ce cultiv\ cu aceas-t\ montare inefabilul farmec aldiscre]iei `n rela]ia dintre parti-turile actorice[ti [i mecanica flui-d\ a personajelor, vorbe[te cuconvingere despre eternul [i une-ori seduc\torul conflict dintre ge-nera]ii. Interesant, `n „Soare pen-tru doi”, e felul `n care fiica rebel\[i sus]in\toare a mi[c\rii ecolo-giste, laolalt\ cu conformistul eitat\, doctor [i [ef de clinic\, `[irecupereaz\ frânturi [i [abloanede existen]\. Aceast\ terapie, `n-ceput\ cu acceptarea adev\ruluidespre Cel\lat (tat\l accept\ c\are un copil din flori [i o nou\

biografie, `n timp ce fiica accept\[i converte[te `nsingurarea, ciufu-]enia [i b\trâne]ea tat\lui ei), setermin\ cu nevoia de Cel\lat. Onevoie de Cel\lat jucat\ cu oemo]ie special\ de VladimirG\itan [i sus]inut\, când cu ironiesclipitoare, când cu firesc senti-mentalism, de Gloria G\itan.Decorul, conceput de PuiuAntemir, o combina]ie de elemen-te minimaliste `n culori vitaliste dincare sare portretul lui Mozart, re-face cu mult\ subtilitate casa unuiburlac, destul de egolatru ca s\nu mai fie atent decât la pieselede pe tabla sa de [ah [i la comu-nicarea cu Mozart, compozitorulde care este `ndr\gostit pân\ laidolatrie. ~n acest spa]iu al burl\-ciei, Vladimir G\itan face cel mairafinat rol al s\u de comedie dincâte l-am v\zut `n ultimii 15 ani.Gloria G\itan `l `nso]e[te cu overv\ interioar\ ce ì preveste[te,suntem convin[i, o carier\actoriceasc\ ce va face [i ea,precum a tat\lui, istorie.„Soare pentru doi” e o spumoas\comedie romantic\, `n care urâtuldin vie]ile personajelor - [i chiardin vie]ile noastre - e l\sat la trecut!

Clanul G\itan [i

nevoia de Cel\lalt!

www.VREAU BILET.ro


Marioara Ventura: Respins\cu „Strigoii” lui Eminescu

„Nu pot vorbi doar de un debut, cide debuturi. Dup\ ce am terminatConservatorul din Bucure[ti,avându-i colegi pe Aurel Petrescu[i Tony Bulandra, am debutat laTeatrul Na]ional la vârsta de 15ani, `n piesa tat\lui meu, «Copiladin flori». Director era pe atunci,pare-mi-se, Sihleanu. Am fosttrimis\ apoi la Paris, cu o burs\,pe care mi-a acordat-o CasaRegal\. La Conservatorul dinParis m-am prezentat cu«Strigoii» lui Eminescu. Mi s-aspus s\ `nv\] ceva fran]uze[te.Am `nv\]at [i m-am prezentat adoua oar\. Comisia era format\ [idin Sardou [i Claretie. Cum rostiicâteva fraze, auzii clopotulsunând. Eu totu[i recitam `nainte.Când am ispr\vit, mi s-a spus s\m\ prezint dup\ un an, s\ m\familarizez mai bine cu limbafrancez\. Dup\ acest r\stimp, `ncare am f\cut lectur\ cu Silvancâte [apte ore pe zi, m-amprezentat din nou, am fost primit\cu elogii [i am terminatConservatorul cu premiul I. Pecând eram `nc\ la Conservator,am debutat la Odeon `n «Esther»de Racine. Era `ns\ un debutneoficial”.

MariaFilotti: „Am

jucat ca`ntr-un vis”

„Nu mi s-a dato pies\ aleas\de mine, un rolpotrivit tem-

peramentului meu. Am primit dinoficiu dou\ roluri. ~n aceea[i zi,am interpretat `n matineu peNeere, din «Fântâna Blanuziei»,iar seara pe Vidra, din piesa luiHa[deu. Am jucat ca `ntr-un vis…Abia târziu mi-am dat seama prince trecusem [i ce r\spundere `miasumasem. Traiul l-am sim]itdup\ aceea, `ntr-un roli[or din«Suprema For]\». Trebuia s\ fiuelegant\ [i cochet\. Ce era s\fac? Nu m\ vedeam deloc ele-gant\, cochet\ [i mai pu]in. ~nseara spectacolului, mi-am dattoate silin]ele s\-mi port binetoaletele [i se vede c\ am reu[it,c\ci imediat dup\ aceasta mi-avenit un alt rol de cochet\, apoialtul, [i altul… {i de atunci n-ammai sc\pat de ele”.

Ion Manolescu: Buff, jos de pe scaun!

„Am debutat `n provincie, nicinu-mi amintesc bine `n ce pies\,

`ntr-o trup\ de turneu, alc\tuit\ dePetre Sturdza. ~n Bucure[ti amjucat pentru prima oar\ la Lyric,`ntr-o trup\ a lui Liciu, `n piesa«Nely Rosier». La debutul acestaam avut un accident nostim. ~nscena cea mai de efect, buff!!,cad de pe scaunul care, fiind cam[ubred, cedase la greutatea nuprea mare a corpului meu. Eu m\cam speriasem. Dar publicul`ncepu s\ râd\ [i s\ aplaude, f\r\s\-i treac\ prin gând c\ aceast\c\dere nu era prev\zut\ `n text.~nainte de reprezenta]ie am avutobi[nuita febr\, iar cu câtevaminute `nainte de a intra `n scen\am avut emo]ia [i tremurul nervos`n tot corpul, pe care le simt [iacum, la orice premier\. Totu[iemo]ia a fost u[or st\pânit\ depreocuparea interpret\rii”.

Ion Manu:Servitorul

cup\m\tuful

„Sub direc]iaDiamandy,eram statist.Noi, to]i

b\ie]ii, f\ceam figura]ie [i nujucam nici un rol. Dar aveamleaf\: 30 de lei pe lun\. ~ntr-o zi,pentru a sili direc]ia s\ se ocupe

Ce sentimente au tr\it mae[trii teatrului românesccând s-a ridicat pentru `ntâia dat\ cortina? Fiecareartist a ]inut minte `nfrigur\rile [i epuizantelea[tept\ri ale `nceputurilor. Tot travaliul [i realiz\rilelor au r\mas consemnate, actorii primind astfelceea ce visau: nemurirea. Dar cum a `nceput totul?V\ oferim câteva e[antioane.

Cum au debutatmae[trii scenei


[i de soarta noastr\, la instiga]iilemele, ne-am pus `n grev\.Rezultatul a fost c\ ne-a datafar\, dar domnul Davila m-aadus `n curând `napoi [i mi-a datun roli[or `n «Amorul vegheaz\».Jucam pe un servitor. N-aveamde spus decât: «Pot s\ fac odaia,doamn\?» [i intram `n actul II cuun p\m\tuf de [ters praful. De[i[tiam c\ replica mea e `n actul II,m\ `mbr\cam de la `nceputulspectacolului [i st\team `ntreculise de la actul I, tr\gând cuurechea la cele ce se pretrec pescen\, fiindc\ m\ gândeam: cine[tie, poate s\-mi vin\ rândul [i `nactul I”.

TonyBulandra:Cu defect,dar [i cuelegan]\

„Dup\ trei anide munc\ f\r\preget, `n caream avut de`nvins [i undefect - pelti-

cia - am terminat Conservatorul.Angajat la Na]ional, voiam s\debutez `n Oreste din«Andromaca» sau `n Robert din«Onoarea». Mi s-a fixat `ns\ penepreg\tite, ca debut, rolul luiPhadel din «Pygmalion», al luiDabija. Emo]ii n-am avut,deoarece cuno[team rolul dinConservator. {i apoi am avut`ntotdeauna curaj. A urmat apoiepoca teribil\, când nu mi se danici un rol, epoca de stagnare,care a durat trei ani. Adev\ratulmeu debut `ns\ dateaz\ de pevremea când eram `n anul al II-lea la Conservator. Atunci l-amjucat pe Thireu din «Antoniu [iCleopatra» [i criticul de pe vre-muri, r\posatul Ionescu-Gion, m-afelicitat pentru elegan]a cu caream jucat”.

Ion Iancovescu: Un admirator anonim care

doarme `n stal„Nou\, actorilor, ni se atribuie tot-deauna numai lucruri pe care lefacem de dragul artei. Lumina `n

care apare zâmbetul nostru silitpare venit\ din adâncul sulfetului[i veselia nostr\ se crede prelun-git\ [i dincolo de scen\. Ast\zi,când m\ gândesc la aceast\avalan[\ de falsit\]i, ast\zi, când[tiu c\ rolul prim, rolul de debut, ea[a de ne`nsemnat, nu pot s\spun decât c\, pentru mine,seara aceea n-a fost prea impre-sionant\. Emo]ii n-am avut. M\obi[nuisem `nc\ demult cu greu-t\]ile de tot felul [i pentru via]\,arborasem râsul pe care-l flutu-ram cu `ndr\zneal\ ajutat de lava-liera boem\ care credeam c\-mid\ importan]\. Primul meu rol afost un be]iv din «Nepoftitul».Aveam de spus numai câtevacuvinte pentru care depusesem omunc\ extraordinar\. ~n searaaceea, credeam c\ `ntregul publicvenise special pentru mine. Maitârziu, am observat c\ m\ `n[ela-sem. Toat\ noaptea aceea m-autorturat ni[te p\c\toase de floripe care le primise Brezeanu [i dincare nu voise s\-mi dea [i miem\car o petal\. Am scrâ[nitsup\rat din din]i [i, de atunci, oride câte ori v\d flori `ntr-o cabin\,[tiu c\ ele sunt trimise de altcine-va [i nu de «admirator anonim»,care, de cele mai multe ori,adoarme `n stal”.

GeorgeVraca:

Bucurianesfâr[it\ a`nceputului„Primul meurol, `n 1920, `n«Coco[ulNegru» al lui

Victor Eftimiu, la companiaBulandra. ~l jucam pe Nenoroc.Eram pe atunci elev alConservatorului. Nu inten]ionam`nc\ s\ joc. Dar, `ntâlnindu-m\ cuVictor Eftimiu, mi-a propus s\facem o `ncercare. {i, `n urmaacestei `ncerc\ri, am debutat. Dinziua premierei nu-mi pot reamintinimic, c\ci eram `ntr-o continu\febr\. A[ putea doar s\ spun c\atunci când, `n rol, trebuia s\ m\sinucid cu un cu]it, m-am t\iatgroaznic la mân\, f\r\ s\-mi dauseama. A trebuit s\-mi atrag\

aten]ia, chiar pe scen\, TonyBulandra. Abia a doua zi mi-amdat seama cum am jucat, citindarticolele - elogioase - din gazete.M-au `ncurajat mult, mai alesr\posatul Iosif N\dejde [iRomulus Sei[anu. Atunci cândam jucat `ntâia oar\, am avutbucuria nesfâr[it\ a `nceputuluicarierei. Aveam un crez infinit `nart\ - care era `nsu[i sensul vie]iimele. Ast\zi, `ns\…”.

GeorgeCalboreanu:Sufleurul -un punctnebulos

„Roluri ammai jucat eu.{i multe.

Adev\ratul meu debut `ns\ mi l-am f\cut pe scena TeatruluiNa]ional, la 26 ianuarie 1924.Jucam «un roli[or» prin actul alpatrulea - mi se pare - din piesalui G. T\t\r\scu, «Când vineviforul». Intru `n scen\: semiob-scuritate, bubuit de tunuri, ]ip\t de[rapnele; sala - un haos; sufleurul- un punct nebulos de la carevenea `nspre mine un [uieratscurt, `n\bu[it, nedeslu[it… ~nmintea mea se produceau«goluri» `nsp\imânt\toare.Vedeam c\ exist [i, totu[i, nu-mid\deam seama… {tiam c\ tre-buie s\ vorbesc, [i totu[it\ceam… Iar corpul meu seb\l\b\nea dup\ caden]a mâinilormele nemi[cate, `n dreapta [i `nstânga, f\r\ nici un rost. Toateacestea `ns\ s-au petrecut `ntr-osecund\, `n mai pu]in de-osecund\, dac\ se poate `nchipui.~n sal\ nu s-a observat nimic dinemo]ia mea. Totul a decurs `nlini[te [i discret. Din partea cama-razilor mei cu care eram `n scen\,m-am bucurat de un binevoitorconcurs. Debutul meu oficial `ns\,dar f\r\ emo]ie de data aceasta,a fost a doua zi, pe scena Na]ion-alului, cu piesa lui C. Theodorian,«Bujore[tii». ~l jucam pe AmosBujorescu. Amintiri scumpe, dintr-un trecut nu tocmai atât de`ndep\rtat, dar plin de furmuse]e[i poezie”.


Redeschis `n dup\-amiaza zileide 14 decembrie 2001, dup\ oabsen]\ de 23 de ani, MuzeulTeatrului Na]ional „I.L.Caragiale”este amplasat la subsol, `ntreSALA MARE [i SALAAMFITEATRU, `ntr-un spa]iuanume creat `n geografiaTeatrului Na]ional. Cu o `nf\]i[aremodern\, demn\ de `n\l]\toareatradi]ie teatral\ `nchis\ `n acesteexponate de mare valoare istoric\[i sentimental\, Muzeul continu\s\-[i uimeasc\ vizitatorii. Patrimoniul muzeului dateaz\ din1942, din timpul directoratului luiLiviu Rebreanu, când actorul

George Franga, neobosit istoricteatral - cum avea s-odovedeasc\ `n timp, scoate lalumin\ un adev\rat tezaur teatral,tablouri, sculpturi, fotografii origi-nale, obiecte personale [i cos-tume ce au apar]inut mariloractori de alt\dat\, piese demobilier, documente rare (scrisori,manuscrise, publica]ii - ale acto-rilor sau ale directorilor primeiscene, `n marea lor majoritatemari scriitori). O istorie plin\ derelief [i culoare, evocând atâtcoridoarele sensibile ale deveniriiartistice, cât [i un filon nesecat detrud\ `ntru des\vâr[ire spiritual\,al\turând, de-a lungul timpului,Teatrul Na]ional de Academie [ide Universitate.Chiar la intrare, la loc de cinste `n

muzeu, `ntâlnim portretele celor44 de directori ai primei scene, dela Costache Caragiale pân\ `nprezent. Li se al\tur\, prin multi-ple semne [i m\rturii ale faimoa-sei lor existen]e artistice, proemi-nente genera]ii de actori de lasfâr[itul secolului XIX [i `nceputulsecolului trecut: Matei Millo,Mihail Pascaly, GrigoreManolescu, Aristizza Romanescu,C.I. Nottara [i discipolii s\i: TonyBulandra, Lucia SturdzaBulandra, Marioara Voiculescu,Ion Manolescu, AristideDemetriade, urma]i, `n perioadainterbelic\, de George Vraca,

George Calboreanu, ElviraGodeanu, Agepsina Macri,Marietta Anca, Marietta Sadova.Un loc special, ca importan]\,revine dramaturgilor: VasileAlecsandri - creatorul repertoriuluina]ional, Ion Luca Caragiale -considerat geniul dramaturgieina]ionale, Al. Davila, Barbu{tef\nescu Delavrancea, VictorIon Popa, Camil Petrescu, MihailSebastian, Tudor Mu[atescu,G.M.Zamfirescu, Victor Eftimiu,Mihail Sorbul, Al. Kri]escu,George Ciprian.Lucr\rile plastice consacrateacestor faimoase personalit\]i aleartei scenice poart\ semn\turi pem\sur\: pictorii Camil Ressu,Jean Alexandru Steriadi,Alexandru Ciucurencu, sculptoriiDimitrie Paciurea, Cornel Medrea,Oscar Han, Mili]a P\tra[cu.Istoria recent\, mai precis ultime-le decenii ale secolului XX, seafl\ `n aten]ia actualului directoral muzeului, Ionu] Niculescu, `nfaz\ de proiect avansat. Mândrude aceast\ realizare, el recunoa[-te `n cartea sa Corifei pe scenana]ional\ meritul `ntemeietorului`n realizarea acestei „ctitorii curezonan]\ `n veac”: „~n cuno[tin]\

Muzeul Teatrului Na]ionalRadu

Beligan

EmilBota

GeorgeVraca

LeopoldinaB\l\nu]\ [iVictorRebengiuc


de cauz\ mai mult decât oricine,afirm c\ f\r\ marele român careeste Dinu S\raru, directorul ge-neral al primei scene române[ti,patrimoniul documentar al Tea-trului Na]ional st\tea [i ast\zi `ndepozite. ~ntr-o vreme când con-duc\torii de mari istitu]ii tr\iesc `nmirajul c\p\tuielii, domnia sa afor]at destinul [i a procurat sumauria[\ pentru recl\direa unuimuzeu la standarde europene”.

Pe lâng\ m\rturii de odinioar\,muzeul g\zduie[te un evantai demanifest\ri - de la comunic\ri,evoc\ri [i conferin]e de pres\pân\ la spectacole-lectur\ [i seride poezie. „Prezidiul” acestor`ntâlniri se bucur\ de privilegiul dea sta pentru câteva clipe la biroulla care, cândva, George Co[buca scris, a imaginat [i a visat.Cucoana Chiri]a, O scrisoare pier-dut\, Avarul, Vlaicu-Vod\,

Hamlet, Apus de Soare, RuyBlas, Avram Iancu, Nora... corte-giul pieselor [i al personajeloreste impresionant [i defilarea luila rampa Teatrului Na]ional, fie `npâlpâirea lumân\rilor de seu, fie al\mpilor cu ulei de rapi]a sau gazaerian, a multicolorelor luminielectrice, trecând, deci, prin vârs-tele teatrului românesc fixeaz\ pepânza timpului istoria glorioas\ aprimei noastre scene.

Un titlu incitant [i ironic. O pies\ care spulber\ ta-bu-urile, plasându-[i ac]iunea `ntr-un spa]iu sur-prinz\tor, un sex-shop. `n aceast\ lume bizar\, bol-nav\, `n deriv\, `nchis\ `ntre vitrine de sticl\ mat\sub care se ascund juc\rii pentru adul]i, via]a paredominat\ de sex, iar romantismul, desuet. [i, totu[i,aici `[i dau `ntâlnire personaje adev\rate, din reali-tatea cotidian\, care influen]eaz\ destine, lipsindu-lede orizont [i condamnându-le la singur\tate. Spectacolul are loc la Sala Amfiteatru. ~n distribu]ie:TANIA POPA, CONSTANTIN DINULESCU,DANIEL BADALE, SILVIU BIRI{, VITALIE BICHIR,R|ZVAN OPREA, MARIA GÂRBOVAN.Scenografia:ALINA HERESCURegia:SORIN MILITARU

„Via]a mea sexual\”de Cornel George Popa

Un spectacol provocator, `n care vulgaritatea nu-[i g\se[te locul.

Text distins cu Premiul UNITER pentru„Cea mai bun\ pies\ româneasc\ a anului 2004”


Un spectacol de FlorinC\linescu

Scenografia: Irina Solomon Mi[carea scenic\: Delia Han]iuAsisten]\ regie: Mihaela Albu,

Nicolae Praida

Distribu]ia: ADRIANA {CHIOPU(Andromaca), RODICA NEGREA(Casandra), DANA-DEMBINSKI MEDE-LEANU (Hecuba), JULIETA GHIGASZONY (Iris), LORENA LUPU (Elena),ADINA BURBU}AN (Mica Polixena),DAN CONDURACHE (Hector), BOG-DAN TALA{MAN (Paris), SORINMEDELENI (Priam), CLAUDIUISTODOR (Ulise), EUGEN CRISTIANMOTRIUC (Oiax), RADU ZETU(Democos), ION LUPU (Geometrul),MARIAN ANDREESCU (Menelaos),ALEXANDRU GEORGE IONESCU,COSTEL IOVU, ION STOICESCU,NICOLAE MATEI GHEORGHEADAMSCHI (Troieni), CONSTANTINBOBEIU, MARIN TULEA, MIRCEALUCIANU CAPELINI, LASLO ADRIAN(Armata lui Hector), OPREA POPA(Eneas), FLORIN C|LINESCU(Heinrich Schliemann)

~ntr-o perioad\ `n care existen]a Troieip\rea doar o n\scocire a lui Homer, con-troversatul arheolog german HeinrichSchliemann, descoper\ `n zona Hissarl`k,se pare, `n Turcia de azi, ruinelest\vechii cet\]i. ~n viziunea regizorului,`ntr-o manier\ foarte personal\,Schliemann devine personaj [i deap\n\povestea r\zboiului Troian [i a eroilors\i. Florin C\linescu folose[te acest prilejpentru a se `ntoarce la un teatru dionisi-ac, care pl\cea foarte mult grecilor [icare nu era decât o form\ redus\, câteo-dat\ trivial\, de multe ori licen]ioas\, acomediei. Textul lui Giraudoux estenumai un pretext pentru a aduce pescen\ o lume a decaden]ei. Eroii suntcaricaturiza]i, iar legenda este demitizat\[i parodiat\. Dar poate oare s\ bage mâna `n foccineva c\ astfel au stat lucrurile cuadev\rat?

„R\zboi cu Troia nu se face”adaptare dup\ Jean GiraudouxTraducerea Dinu Albulescu


Filmul este o parabol\ la adresa clasei politicepost-revolu]ionare. Oamenii cu bani, afla]i `nspatele politicienilor care sunt datori s\ le pro-moveze interesele, sunt de fapt cei care consti-tuie oligarhia ce dicteaz\ politicile fiscale gene-ratoare de finan]\ri pentru partide.

Clasa politic\ aflat\ laputere ì „monitorizeaz\”prin intermediulServiciilor Secrete, atâtpe membrii [i finan]atoriis\i, cât [i pe cei dinopozi]ie. Primul Ministru(Hora]iu M\l\ele) [iPre[eden]ia ì `nreg-istreaz\, cu ajutorul unorcamere ascunse, atât pepe General (R\svanVasilescu), pe Senatorcât [i pe Magnat (DorelVi[an), `n ipostaze câtmai compromi]\toare.Politica nu suport\devieri de comportament.

Jocuri duble, crim\ lavân\toare,

`ngroparea Revolu]ieiPremierul nu este de acord

cu jocul dublu al Magnatului, care finan]eaz\ atâtputerea, cât si opozi]ia. Dup\ `ncercarea e[uat\ aConsilierului Preziden]ial de a realiza o reconciliere`ntre Magnat [i Putere, Premierul comand\ ares-tarea Magnatului. ~n timpul unei `ntrevederi cu Pre-[edintele, Consilierul ì cere acestuia eliberarea

Magnatului, deoarece aces-ta de]inea informa]ii com-promi]\toare pentru toat\lumea. ~n paralel, Putereacaut\ un alt Magnat care s\produc\ bani pentru partid.Acesta apare `n emisiune la„Na[ul”. Se organizeaz\ opartid\ de vân\toare, undesunt invita]i Generalul, ceidoi Magna]i, Consilierul({tefan Iordache),Premierul [i oamenii lor.Premierul `ncearc\ s\-ipropun\ o colaborareGeneralului, `ns\ acestarefuz\ s\ coopereze [i `lamenin]\ pe Primul Ministru, spunând c\-i va de-masca jocurile [i c\ va `nf\ptui a doua Revolu]ie `nRomânia. Premierul arat\ c\ Senatorul a fost dejacump\rat. Magnatul este la a doua avertizare, fiindscos de pe tu[\ definitiv. Premierul ì pofte[te pe to]ila vân\toare [i d\ ordinul de asasinare al Generalu-lui (camuflat sub forma unui accident de vân\toare).A doua zi, Consilierul Preziden]ial („Creatorul” tutu-ror personajelor post-revolu]ionare ), „`ngroap\Revolu]ia Român\” la groapa de gunoi Glina,f\când un parastas pentru s\raci, filmat `n directpentru emisiunea lui Dan Diaconescu.

Din martie [i pe ecrane:

„TIC|LO{II”Un film de {erban Marinescu, inspirat dinromanul „Ciocoii noi cu bodyguard” de Dinu S\raru

~n rolurile principale:Pre[edintele României (IonSiminie), ConsilierulPre[edintelui ({tefanIordache), Primul Ministru alRomâniei (Hora]iu M\l\ele),Consilierul Primului Ministru(Mircea Diaconu), finan]ato-rul partidului de guvern\-mânt (Dorel Vi[an), Coman-dantul G\rzii Financiare(R\svan Vasilescu). Alte„func]ii„ politice, sociale sauprofesionale sunt ocupate deDan Diaconescu, RaduMoraru (ei `[I joac\ propriileroluri), Monica Davidescu,Gheorghe Dinic\, MirceaAlbulescu, Mitic\ Popescu,Valentin Popescu etc. Premiera va avea loc pe16 Martie 2007.

Produc\tori: Mihai Or\[anuCompanii produc\toare:MDV Film / S.C. VideoLinkS.R.L. / S.C. Total P /Professional Records S.R.L./ S.C. MDV Audio StudioS.R.LImaginea: Dan AlexandruScenografia: TeodoraAlexandruMuzica: Orchestra {arpeleRo[u / Marius Mihalache /Nelu Ploie[teanu Filmul e distribuit de:MDV Film

„Devenindu-i impresar,`ntr-un ajun de trap, `n pauzaunei repeti]ii, m\ ia deoparte[i-mi gr\ie[te confiden]ial:«Ai bani?». «Ce-i asta?», ìr\spund intrigat. «Daca n-ai,f\ rost, `mprumut\-te de câtmai mult. ~]i dau mâine la trapun cal sigur câ[tig\tor, s\ teprocopsesc!»”. Acestecuvinte ì apar]in lui GrigoreVasiliu Birlic, `n relat\rile luiGaby Michailescu, fostul s\uimpresar. Gaby Mich\ilescutr\ie[te bine-mersi, are 96 deani [i este preg\tit s\tr\iasac\ `nc\ pe-atât.

Numele celor cu care a colaborats-ar `ntinde pe sute de pagini, darmerit\ men]iona]i: Victor Ion Popa,Ionel Fernic, Ioana Radu, MiaBraia, Maria L\t\re]u, Petre{tef\nescu-Goang\, ArtaFlorescu, Ludovic Spiess (pe carel-a descoperit Tractorul Bra[ov),Trio Grigoriu, Gic\ Petrescu, RaduBeligan, Amza Pellea, {tefanB\nic\, Stela Popescu, FlorinPiersic, Lucky Marinescu etc.

Birlic [i frumoasa Nanci de peBegaV\ prezent\m câteva fragmentedin volumul „Birlic” de GabyMichailescu, `n curs de apari]ie laEditura Eikon: „La stabilirea lui `nBucure[ti nu se prea uita nici ofemeie la el... Singura care adeschis atunci ochii pe el a fostolteanca Angela Mateescu. S-a`ndurat de el [i l-a luat de b\rbat.Mai `nalt\ cu un cap ca el [isub]ire trestie, ca s\-i fie sergent-major la toate capriciile [i viciilece-l n\v\leau samavolnic: jocurilede noroc cu toatele, cursele de cai`n `ntregime, trap, galop… Dup\ untimp, `n care via]a impune suve-ran\ de-ale ei, `ntr-un turneu laTimi[oara i se `nf\]iseaz\ o jun\actri]\ de la teatrul local, care, f\]oas\, m\rinimoas\ [i[mecheroas\, ì cade cu tronc... Aplecat cu Nanci `n gând. Diferen]ade vârst\ catastrofal\, ea 24 deani, el peste 60. R\pus de dorulchipoasei Nanci de pe Bega, una-dou\ `n avion, c\tre ochii de p\cat[i de smarald ai celei de originegerman\. Felina, strângându-iapropiat mâna cu proaspatamanichiura, ì m\rturise[te calin\:„Mi-ar pl\cea s\ m\ numesc peafi[ul de teatru Nanci Birlic!”. „Deacord, Princesito”, r\spunde f\r\nici pomeneal\ s\ gândeasc\ la asa vârst\ `ndr\gitul afemeiatcomic. Discutându-se public dife-ren]a de vârst\, ajunge la urecheaministresei Constan]a Cr\ciun. Darnu-l abate pe el la minister, maiales c\ a aflat c\ s-a anun]at mari-ajul, cu claie de invita]i, la ofi]erulSt\rii Civile din Pia]a Amzei. Ocheam\ pe ea cu gândul s-omu[truluiasc\, s-o `nve]e minte...„Tinere]ea ta are nevoie de un

b\rbat tân\r. Birlic, pe care ai pusochii, d\ `n b\trâne]e [i eu ca min-istru, socotindu-ni-l un bun na]ionalal românilor, sunt datoare s\-lap\r!”. „N-ave]i decât!... DoamnaCr\ciun, Grigore, care mi-a]i zis c\d\ `n b\trâne]e, e mai tân\r caorice june berbant [i v\ jur, uite fac[i cruce, c\ e mult mai potent caunul de 20 de ani!”.

Coleg de facultatecu Eugen Ionescu

Gaby Michailescu, impresarul cuun condei iscusit, a f\cut fa]\ vre-murilor [i „prin]ipiilor” mai mult saumai pu]in morale, ajungând la ve-nerabila vârst\ de 96 de ani. S-an\scut la Craiova pe 14 De-cembrie 1910. Tat\l, ElieMichailescu, a fost laureat alConservatorului din Paris [i primuldirijor al corului Bisericii Ortodoxedin capitala Fran]ei. S-a num\ratprintre cei dintâi autori de manuale


La 96 de ani,

impresarul lui Birlic, declara:Gaby Michailescu

„Nu voi p\r\si aceast\ lume, pân\ nuvoi termina de scris tot ce-am tr\it”


muzicale în [colile române[ti, fiindomul care a f\cut foarte multe pen-tru arta cântului în Oltenia. Mamasa provenea din familia Di-culestilor. ~mpreun\ cu PeraOpran, aceasta a sus]inut cuabnega]ie începuturile existen]eiteatrului craiovean. Tân\rul GabyMichailescu a debutat în scris la 16ani, în gazeta „Rampa”, cu o cro-nic\ dramatic\ la prelucrarea luiPaul Gusty „Cinematograful”,reprezentat\ pe scena Na]ionaluluilocal. Ajuns la Bucuresti, s-a`nscris la facultatea de Estetic\Literar\ a celebrului MihaiDragomirescu, unde l-a avut colegpe Eugen Ionescu. ~n paralel, aurmat si Conservatorul de Teatru,la clasa Ion Manolescu. Ca s\-[iu[ureze cât de cât existen]a, a fosto vreme corector la faimoasarevist\ de umor „Încotro?”, con-dus\ de trio-ul Gongopol-Soimaru-Legrel. {i-a f\cut ucenicia [i laziarul „Na]ionalul Nou”, unde s-aocupat de pagina a doua, sus]i-nând [i cronica dramatic\, la „Ro-mânia literar\” (condus\ de LiviuRebreanu) [i la multe alte revistede teatru. „Multe nop]i am mâncatplumb pe pâine la ziarul «Frontul»,fiind secretar de redac]ie subdirec]ia Alexandru Hodos. Am maicolaborat la «Facla», director IonVinea, [i la «Zorile» lui Emil Socor.Un timp am condus cotidianul«Capitala», dup\ Eugen Titeanu,în acelasi timp, cu s\pt\mânalul«Politica vremii». Numele meu seafla pe antetul ambelor publica]ii”,`[i aminte[te Gaby Michailescu.Dar când a ie[it la iveal\ con-deierul teatral din domnul Michai-lescu? „Patima mea de teatru, dela primul spectacol v\zut în copil\-rie (gigantul Al. Demetrescu-Dan în„Hamlet”) m-a sortit impresar [i,totodat\, condeier teatral. Îndr\z-nesc s\ afirm cu mâna pe b\t\ileinimii c\ întreaga mea existen]\ afost închinat\ exclusiv promov\rii[i gloriei teatrului românesc. Pedou\ planuri distincte îns\, întâl-nindu-se în punct comun: impresar[i condeier teatral”.

A adus-o pe Maria T\nase `n[colile satelor

Meseria de impresar i-a oferit luiGaby Michailescu posibilitatea dea-[i cunoa[te foarte bine clien]ii,care aveau s\ devin\ inevitabilprotagoni[ti `n c\r]ile sale. Unturneu de 180 de localit\]i, f\r\întrerupere, cu celebra dram\ a luiVictorien Sardou - „Tosca” - dup\care Puccini a creat opera - cuinegalabila dramatic\ ManiaAntonova în rolul Floria Tosca, altturneu de un an, zi de zi, adeseori

[i matineu, cu „Trio Iosefiny” [iorchestra condus\ de Petric\Munteanu, îmbarca]i în vagonul deturneu la 25 octombrie 1950 [ipredând vagonul la halta Grivi]a,lui S\b\reanu, haiducul de la for-marea trenurilor, la 25 octombrie1951... Sunt doar câteva amintiricare au fost „imortalizate” `npaginile c\r]ilor sale. „Într-un alt drum artistic, cu divinaMaria T\nase, am dus mesianicmilenarul cântec românesc în 30de sate din Arges [i Vâlcea, undenu exista sal\ de spectacole. Nicivorb\ de scen\, cortin\- direct pepodea, în înc\perile de clas\ alerespectivelor scoli, Maria doinind sieu prezentând-o... Si dup\ tre-cerea noastr\, cu oprirea p\s\rilordin zbor la m\iestria româneasc\a Mariei [i cu ]âncii ag\]a]i defere[tile deschise, a r\mas în pul-berea satului veghe de priveghi,pulbere de stele, nemurire...”La cei 96 de ani, Gaby Michailescumai are vreo cinci c\r]i carea[teapt\ s\ vad\ lumina tiparului.„Nu voi p\r\si aceast\ lume - ziceel - pân\ când nu voi termina descris tot ceea ce mi-a fost dat s\tr\iesc”. A fost martorul unor vre-muri care nu trebuie s\ se piard\`n negura timpului. Trebuie s\r\mân\ scrise pentru ca gene-ra]iile ce vor veni s\ miroas\ par-fumul anilor de glorie ai teatruluiromânesc.

Gaby Michailescu, pe scurt:Membru al Uniunii ScriitorilorPremiat de UNITER pentru

întreaga activitateA urcat primul tarafurile

române[ti pe scen\. Pân\ la el,acestea cântau doar pe la nun]i [icumetrii

A organizat pân\ [i meciuri defotbal feminin [i meciuri de box

Maria Ventura `l chema adeseas\-i povesteasc\ despre sutele de`ntâmpl\ri din via]a lui

De Ion Brezeanu, IonIancovescu, Maria T\nase [i Birlicnu s-a desp\r]it din ziua `n care i-acunoscut [i pân\ la eternizarea lor

A jucat, prin anii '30, la Paris, `nteatrul Rotschild. Scena era con-struit\ pe mai multe nivele, ca unlift. Se puteau schimba zeci detablouri `ntr-un spectacol. Maiexact, 67 de tablouri. ~ntr-o sear\,la ultimele dou\ tablouri s-a blocatinstala]ia. Fiul lui Rotschild a invitattoat\ lumea s\ treac\ pe la cas\s\-[i ia banii inapoi. Ce vremuri!

~ntr-o pies\, a avut doar o tre-cere de câteva secunde pe scen\,prin fa]a spectatorilor. Apari]ia lui afost remarcat\ a doua zi de cel maiimportant critic de teatru al vremii.

C\r]i ap\rute:„Culise [i reflectoare” - EdituraIdeea„Amintiri...Vinurile lui IancuBrezeanu” - Editura Universul.Acest volum a fost editat `n treiedi]ii [i s-a vândut `n peste 15.000de exemplare. Cartea s-a epuizatîn trei s\pt\mâni, dep\[ind recor-dul stabilit de Remarque cu „Pefrontul de vest nimic nou”, care s-avândut în 12.000 de exemplare „Leonard, soldatul de ciocolat\”-Editura Muzical\ (traducerea înfrancez\ a fost trimis\ edituriiGallimard) „Iancu Brezeanu, o mie de aniîntr-o birje”, „Vagonul de turneu” [i„Cu[ca suflerului” - EdituraMeridiane „Prin]ul Ion Ghica, ilus-trul director al Scenei Na]ionale”,„Cu [i f\r\ machiaj” - EdituraMinerva„Maria cea f\r\ de moarte”,

„Gigan]ii teatrului românesc” -Editura Eikon.


Afl\m de pe inter-net, dintr-un articolsemnat de DanToma Dulciu, c\unul dintre nepo]iilui Mihai Eminescu(fiul fratelui s\uMatei, mezinul familiei)a ajuns personaj de filmhollywoodian. Filmul,

difuzat `n 1942, senume[te „TheSecret Agent ofJapan” („AgentulSecret alJaponiei”), iarunul dintre per-

sonaje este VictorEminescu, rolulfiind interpretatde FrankPuglia.Alte personaje curezonan]\ istoric\româneasc\ aufost so]ii Alecsandri

(interpreta]ide StevenGeray [iHermine Sterler).Filmul este o pro-duc]ie a studiourilor„Twentieth Century-Fox”.Scenariul a fost realizatde John Larkin, regizorfiind Irving Pichel iar pro-

duc\tor Sol M. Wurtzel.Reproducem `n continuare câtevafragmente din materialul lui DanToma Dulciu.

Un sicilian `n rolul luiEminescu

„Dup\ cum bine a remarcat[i critica de specialitate,”Agentul Secret al Japoniei”pare a fi un fel replic\ demâna a doua la celebra“Casablanca”, crea]ie a

astudiourilor WarnerBros. Roy Bonnell,personajul principal,interpretat dePreston Foster, esteun american cinic,patron al unui clubde noapte dinShanghai. Acuzat de

`nc\lcarea legii `n SUA, elprefer\ s\ stea deopartede politic\, cât mai departede ]ara sa. Observândmul]imea de spioni japonezi, carecump\r\ `n ne[tire propriet\]i `nChina, `ncepe s\ nutreasc\ senti-mente patriotice. Se `ntov\r\[e[tecu Kay Murdock, agent secret alMarii Britanii (rol jucat de LynnBari), astfel `ncât Bonnell `nsu[i

se treze[te a fi spion, punându-]ivia]a `n pericol pentru a comunicareprezentan]ilor Marii Britaniirapoarte secrete, cu privire laactivit\]ile inamice (…). Rolul luiVictor Eminescu este jucat de uncunoscut actor sicilian FrankPuglia, cel care, tot `n 1942,r\mânea `n con[tiin]a

spectatorilor cu unmemorabil rol secun-dar, din capodopera«Casablanca»: sim-paticul negustormarocan, care sc\dea

pre]ul pentru cump\r\torii cese dovedeau a fi prietenii luiRick Blaine (HumphreyBogart)”.

Matei Eminescu, unmilitar de excep]ie...

„Pentru `nceput, o `ntrebare:Cine a fost acest VictorEminescu? Nimeni altuldecât nepotul lui MihaiEminescu!

Se [tie c\ Gheorghe [iRaluca Eminovici auavut 11 copii: 7 b\ie]i [i4 fete ({erban, n. 1841;Nicu, n. 1843; Iorgu, n.1844; Ilie; Mihai, n.1850; Aglaia, nr. 1851;Harieta, n. 1854;Ruxandra, Marghioala [i

Vasile; `n sfâr[it, Matei, mezin-ul familiei, (n. 1856) va juca

un rol important `nbiografia postum\ a lui

Eminescu. Matei Eminescu aurmat carieraarmelor, ca [iIorgu. A absolvit[coala de Ofi]eridin Ia[i `n anul

1876. ~nR\zboiul

pentruIndependen]\ a

dat dovada demare spirit de sacrifi-

ciu [i abnega]ie, dreptpentru care i se spunea„Eroul”. Matei Eminescu a`nceput campania dinBulgaria ca sublocotenent `nRegimentul 4 linie. A luat parte laluptele de la Smârdan [i a fostdecorat cu Steaua Românieiclasa 5-a, cel mai vechi ordinna]ional, creat sub Cuza Vod\. A mai participat [i la blocada

Plevnei, fiind decorat cu„Virtutea Militar\”. ~n total, 6decora]ii [i ordine române[ti[i ruse[ti. A mai f\cut parte[i din Regimentul 5 de linie.Fire impulsiv\, dar avândun dezvoltat sim] al

RalucaEminovici

GheorgheEminovici

{erban

Mihai

Harieta Matei

Aglaia

Iorgu

Victor Eminescupersonaj de film la Hollywood!

Casa c\minarului Gheorghe Eminovici,de la Ipote[ti


drept\]ii, Matei Eminescu nu asuportat regimul cazon, dreptpentru care a avut conflictechiar cu generalul Pencovici, pecare l-a f\cut <<civil in uni-form\>>”.

... dar un tat\ mediocruLa 5 februarie 1880, Matei se

c\s\tore[te cu Matilda Ilian,profesoar\ de istorie la Liceulde fete din Br\ila. A divor]at deea `n 1889 (anul mor]ii frateluis\u Mihai), dup\ ce avusese cuaceasta un copil, pe VictorEminescu. ~n acela[i an,c\pitanul Matei Eminescu estemutat de la Regimentul 9Doroban]i, cu garnizoana `nBr\ila, la Regimentul 32

Doroban]i, cu garnizoana `n Mizil,`n calitate de Comandant alCompaniei a 2-a. Aici sec\s\tore[te cu Ana Condeescu.„Din aceast\ a doua c\s\torie -relateaz\ `n continuare Dan TomaDulciu - Matei a avut 4 copii:Lelia, decedat\ la vârsta de 2 anidin cauza unui crup difteric;Ecaterina, c\s\torit\ Persu(m.1970), Hanibal (decedat lavârsta de 16 ani din cauza uneiperitonite) [i Gheorghe Eminescu(1 iunie 1895 - 6 iunie 1988),istoric [i memorialist. Acesta dinurm\ a `mbr\cat, la rândul s\u,uniforma armatei române, urcând`n ierarhia militar\ pân\ la gradulde colonel. Din cauza unorrepetate conflicte cu superiorii s\i,Matei demisioneaz\ din armat\ `n1892. ~n 1897 se desparte de ceade a doua so]ie, c\reia i se`ncredin]eaz\ cre[terea copiilor,pe motiv c\ so]ul avea un tem-perament violent. Ulterior, a urmat cursurileInstitutului Politehnic din Praga. ~nanul 1925 s-a stabilit `n Bistri]a-N\s\ud, cea de a treia so]ie a sa,Silvia Maieru fiind din Bistri]a.~nceteaz\ din via]\ la Bistri]a, la12 Decembrie 1929, `n vârst\ de73 de ani”.

Mecena de la terasa Otetele[anu

Despre Victor Eminescu avempu]ine informa]ii. Din cele culesede Dan Toma Dulciu, afl\m c\studiase Dreptul la Bruxelles dar,revenit la Bucure[ti, vânduse unadin numeroasele case ale mameisale, din Br\ila, stabilindu-se `ntr-o camer\ mobilat\ pe Str.Regal\. „Frumos, elegant, un autenticboem, Victor Eminescu `[i petre-cea via]a la Terasa Otetele[eanu,`n compania scriitorilor”. Iat\ cum`l descria fratele s\u vitreg,Gheorghe Eminescu: «Victor eraun boem, pe lâng\ care eroii luiHenry de Murger par simpli uceni-ci. Povestitor pl\cut [i interesant,spiritual, la curent cu toat\ liter-atura universal\, a crezut c\ dac\mo[tenea firea de boem a poetu-lui a mo[tenit [i geniul» ( Gh.Eminescu, „Amintiri”, edituraFloarea Albastr\, Bucure[ti,1995). Victor Eminescu a scris, larândul s\u, poezii, câteva fiindpublicate de Mihail Dragomirescu`n „Convorbiri Critice”, dar arenun]at, fiind con[tient c\numele Victor Eminescu nu puteafi al\turat unor produc]ii poeticeminore.

Cu toate acestea, nepotul luiEminescu f\cea o figur\ de Me-cena la Terasa Otetel[eanu,unde, `n prima sal\ din dreapta,era o mas\ lung\, rezervat\ scri-itorilor. Aici, `n jurul lui Victor Emi-nescu se adunau cu regularitateGeorge Gregorian, Al. George,Cazaban, Dragoslav, VictorEftimiu [i mul]i al]ii. Care a fost oare, soarta acestuinepot de frate al lui Eminescu ?Filmul turnat la Hollywood nepoate sugera doar un crâmpei dinaventuroasa via]a a acestuia, f\-cându-ne s\ ne gândim asupra aceea ce a `nsemnat Victor Emi-

nescu `n con[tiin]a epocii”. Dincele relatate de Dan Toma Dulciunu afl\m nici când s-a n\scut, nicicând [i unde a murit Victor Emi-nescu. Lipsa datelor documentareeste justificat\ [i de lipsa de im-portan]\ a personajului `n contextulunei epoci ticsit\ de personalit\]i.„R\mâne `n continuare un semnde `ntrebare - `[i `ncheie Dan TomaDulciu prezentarea. Cum de aajuns acest mai pu]in cunoscut `nRomânia nepot al Poetului s\devin\ eroul unui film de aventuri,realizat la Hollywood?!”

«Victor era un boem, pe lâng\ care eroii lui Henryde Murger par simpli ucenici. Povestitor pl\cut [iinteresant, spiritual, la curent cu toat\ literaturauniversal\, a crezut c\ dac\ mo[tenea firea deboem a poetului a mo[tenit [i geniul»

(Gh. Eminescu, „Amintiri”,editura Floarea Albastr\, Bucure[ti, 1995)

Frank Puglia, alias Victor Eminescu

Terasa Otetele[anu, undeVictor Eminescu `[i exercita

abilit\]ile de Mecena

38

La 7 noiembrie 1911, aparefilmul „~n[ir\te m\rg\rite...”

realizat dup\ poemul luiVictor Eftimiu. Erau, de fapt,

scene filmate `n diferiteloca]ii din ]ar\ pentru com-

pletarea spectacolului cuacela[i nume de la Teatrul

Na]ional, ceea ce s-ar numiast\zi lantern\ magic\.

Regia era semnat\ deAristide Demetriade [i

Grigore Brezeanu. ~n rolul luiF\t-Frumos, Aristide

Demetriade. Acest hibridteatru-cinematograf, a fost

bine primit de spectatoriiepocii.

Scandalul „R\zboiului deindependen]\”

La `nceputul lunii decembrie 1911,revista de teatru „Rampa” publicaurm\torul anun]: „MaestrulNottara e pe cale s\ fac\ o oper\patriotic\ redând r\zboiulRomâniei pentru Independen]\printr-un film, astfel c\ genera]iilede ast\zi vor `nv\]a istorialuptelor de la 1877, iar viitorimii ìva r\mâne tabloul viu al vitejieiromâne[ti”. ~n felul acesta,Raymond Pellerin, directorul fil-ialei bucure[tene a casei de filme„Gaumont-Paris”, `[i anun]a pre-miera filmului „R\zboiul din 1877-1878”, pentru data de 29 decem-brie 1911. „Film” f\cut larepezeal\, cu o trup\ de actori demâna a doua [i cu ajutorul gener-alului Constantinescu, comandant

de divizie la Pite[ti,de la care ob]inusefigura]ia necesar\scenelor de r\zboi.„R\zboiul din 1877-1878” este vizionatcu o zi `nainte deprefectul Poli]ieiCapitalei, caredecide c\ nurespect` adev\rulistoric. Drepturmare, filmul esteconfiscat [i distrus, RaymondPellerin e declarat persona nongrata [i pleac\ la Paris, iar gene-ralul „colabora]ionist” se vedemutat disciplinar `ntr-o alt\ garni-zoan\.

La 5 mai 1912, revista „Flac\ra”aduce la cuno[tin]\ c\, „dup\cum se [tie, o seam\ de arti[ti aualc\tuit o societate al c\rei scopeste s\ fabrice filmul r\zboiului deindependen]\... Asemenea `ntre-prindere merit\ s\ fie aplaudat\”.Ini]iatorii erau un grup actori, C.Nottara, Aristide Demetriad, V.Toneanu, I. Brezeanu, N.Soreanu, P. Liciu, precum [itân\rul Grigore Brezeanu, pro-duc\tor asociat [i animatorul`ntregii ac]iuni. Fiind nevoie de osum\ mare de bani pentrurealizare, atrag `n aceast\ ac]iune[i pe Leon Popescu, un om bogat[i proprietar al „Teatrului Liric”.Autorit\]ile le-au pus la dispozi]iearmata, cu toate cele necesare,plus consilieri militari. S-au adusaparate, operatori str\ini, prelu-crarea peliculei s-a f\cut `n labo-ratoare pariziene. Genericul filmu-lui men]iona urm\toarele nume:Produc\tori: Leon Popescu,Aristide Demetriade, GrigoreBrezeanu, Constantin Nottara,Pascal Vidra[cu. Scenari[ti: PetreLiciu, C-tin Nottara, Aristide

Istoria filmului românesc (II)

Filmul de fic]iune mut(1911-1930)

www.VREAU BILET.ro

Primul film româ-nesc de fic]iune a fost „Amorfatal”, cu Lucia Sturdza, Tony Bulandra [i AurelBarbelian, arti[ti ai „Teatrului Na]ional”, `n regia lui GrigoreBrezeanu, fiul marelui actor Ion Brezeanu. Filmul a rulat`ntre 26 [i 30 septembrie 1911, la cine-ma „Apollo”.

Afi[ul filmului „Maiorul Mura”

39

Demetriade, CorneliuMoldoveanu. Regia: AristideDemetriade. Imaginea: FranckDaniau. Machiaj [i coafuri: PepiMachauer. Pe 2 septembrie 1912,la cinema „Eforie”, cea mai maresal\ din Bucure[ti, are loc pre-miera filmului „Independen]aRomâniei”. Cu toate caren]ele lui(jocul teatral al actorilor, erorileunei figura]ii nest\pânit\ de regiecare genera efecte comice etc),filmul a fost bine primit de specta-tori, el fiind prezentat mai multes\pt\mâni. Crea]ia acestui filmpoate fi socotit\ ca primul nostrupas `n cinematografie.

De la„Amorul unei prin]ese” la „Scheci cu Jack Bill”

~n 1913, dup\ `ncercarea casei„Pathe-Freres” de a consacraa[a-numitele cinema-sketch-uri(combina]ii de teatru, jucat deactori `n carne [i oase, cu film\rif\cute cu aceia[i actori), LeonPopescu preia ofensiva, creândsocietatea „Film de art\ LeonPopescu” . Colaborând cu trupaMarioarei Voiculescu, unde acti-vau simpatiza]ii actori C.Radovici, Ion Manolescu, G.Storin, va scoate pe pia]\ pro-duc]iile : „Amorul unei prin]ese”(1913), „R\zbunarea” (1913),„Urgia cereasc\” (1913), „CetateaNeam]ului” (1914), „Spionul”(1914). La sfâr[itul anului 1913 mai apardou\ filme române[ti, „O]elulr\zbun\”, regizat de AristideDemetriade, [i „Scheci cu JackBill”. Acesta din urm\ avea odurat\ de 40 de minute [i s-abucurat de un mare succes.Ast\zi se maip\streaz\ la A.N.F.doar o bobin\,`nsumând un minutde proiec]ie. Din feri-cire pelicula ì sur-prinde pe to]i actoriiprincipali `n prim-plan: AristideDemetriade, AndreiPopovici, MarioaraCinsky, }acovici-Cosmin, N.Grigorescu, PetreBulandra [i RomaldBulfinsky.`n timpul primuluir\zboi mondial, pro-duc]ia de film esteconcentrat\ pe docu-mentare [i reportaje

de actualit\]i. Au fost filma]i M.S.Ferdinand I pe front, `mpreun\ cugeneralii Constantin Prezan [iAlexandru Averescu, iar reginaMaria `n spitale, aducând alinaresuferinzilor. Pu]ine secven]e s-aup\strat din miile de metri filma]i.O parte dintre acestea vor fifolosite mai târziu, `n 1930 `n fil-mul „Ecaterina Teodoroiu”.

„P\cal\ pe lun\”, primulfilm de anima]ie românesc

~n 1918 moare Leon Popescu,dup\ ce „studioul” s\u (de faptni[te instala]ii improvizate `n ni[temagazii) din curtea „TeatruluiLiric” ia foc. Dintre toate filmele,printr-o minune este salvat\ doaro copie din „Independen]aRomâniei” ([i aceasta par]ial,lipsesc 20 de minute). Dup\ alteversiuni ale epocii, chiar LeonPopescu ar fi dat foc depozitului,`ntr-o criz\ de nervi provocat\ deinsuccesele filmelor sale.`n 1920 o alt\ cas\ de filme,„Soarele”, `ncepe produc]ia „Pevalurile fericirii” având `ndistribu]ie o artist\ str\in\, Lya dePutty, [i pe actorii români MariaFilotti, Ion Manolescu, Gh. Storin,Al. Mihalescu [i Tantzi Cutava-Barozzi. Regia Dolly A. Sigetti.Scenariu era dup\ o pies\ de K.Williamson. Filmul nu a fost fina-lizat niciodat\.Anul 1921, este anul na[teriiprimului film de anima]ie româ-nesc, mai precis al primului desenanimat, conceput de AurelPetrescu [i numit „P\cal\ pelun\”. Surprinz\tor este faptul c\toate filmele de anima]ie aleacestui regizor [i desenator, caremerg pân\ `n epoca filmuluisonor, au disp\rut. Aurel Petrescu

a realizat [i unalbum cu circa 80 decadre, care se afl\ast\zi `n posesiaA.N.F. [i din careputem s\ ne facem oidee asupra tehni-cilor folosite de el `nanima]ie. Unelefotograme prezint\pe margine [i bandaneagr\ corespun-z\toare sunetului`nregistrat, ceea ce a`ndrept\]itcercet\torii s\ afirmec\, `n ultima perioa-d\, desenele anima-te ale lui A. Petrescuaveau sonor.

„Product placement”`n anii ‘20

Intr\ `n aceast\ vâltoare numit\cinematograf [i Jean Mihail, unuldintre pionerii cinematografieiromâne[ti, ca asistent de regie pelâng\ germanul Alfred Hallm,regizor al filmului „}ig\ncu[a diniatac”. Filmul, realizat `n 1923, `nloca]ii ca palatul Mogo[oaia,m\n\stirea Pas\rea, Vila„Minovici”, are la baz\ un scena-riu de Victor Beldiman, dup\ onuvel\ de Radu Rosseti. Este ocoproduc]ie „Spera-Film” - Berlin[i „Rador-Film”-Bucure[ti.Interpre]i: Dorina Heller, ElviraPopescu, Ion Iancovescu, Mitzi

Vecera, Tantzi Elvas, EcaterinaVigny, Leon Lefter, Petre Sturdza,Petrescu Musc\. Filmul s-a pier-dut.~n 1925, tân\rul actor-regizorJean Georgescu realizeaz\ filmul„N\b\d\ile Cleopatrei”, larug\mintea unui pensionar care adorit s\-[i investeasc\ economiile`n acest film. Regia: debutantulIon [ahighian; actori: JeanGeorgescu, Ion Finte[teanu, A.Pop Mar]ian, Al. Giugaru, N.Soreanu, Brându[a Groz\vescu.Tot Jean Georgescu a realizat [ifilmul „Milionar pentru o zi”(1925), `ntr-un cabaret dinBucure[ti, din dorin]a de reclam\a proprietarului.Jean Mihail realizeaz\ [i el „Lia”(1927), finan]at de un afaceristgerman care voia s\ `ndepli-neasc\ dorin]a so]iei, actri]\ deteatru, de a se vedea vedet\ defilm. ~n acela[i mod, din dorin]aunei doamne de a ap\rea pegeneric ca director de produc]ie,

www.VREAU BILET.ro

Grigore Brezeanu [iAristide Demetriade

realizeaz\ la Viena, `n anul 1928,filmul „Povara”.Marcel Blossoms [i MicuKellerman realizeaz\, la cerereaunei firme care vindea cafea, fil-mul „Lache `n harem”(1927).

„Cooperative” de filmDin cauza lipsei de bani, cinea[tiiau `nceput s\ se asocieze `ncooperative: unul cu aparatul defilmat, altul cu laboratorul, altul cuscenariul, altul cu regia. Actoriierau u[or de convins, gra]iedorin]ei de a se vedea pe ecran.A[a au ap\rut, sub regia lui JeanMihail, „P\cat” (1924) [i„Manasse” (1925). Actorul Ghi]\Popescu realizeaz\ [i el, ca regi-zor, „Legenda celor dou\ cruci”(1925), „Vitejii neamului” (1926),„N\pasta” (1927), iar JeanGeorgescu, printr-o colect\ de laprieteni, „Maiorul Mura” (1928).Atrac]ia ecranului, dorin]a vie dea se afirma `n noua art\, a dus laorganizarea unor [coli de cine-matografie. Din taxele de partici-

pare s-a finan]at [i pro-duc]ia unor pelicule. Casade filme „Clipa-Film” arealizat sub aceast\ for-m\ de finan]are, produc-]iile „Iade[” (1926), „IancuJianu” (1927), „Haiducii”(1929), „Ciocoii” (1930) [i,mai târziu, „Insula [erpi-lor”(1934), penultimul cu o`ncercare de sonorizare,iar ultimul sonor.Pe de alt\ parte o soci-etate de produc]ie defilme, denumit\ „Soremar”specializat\ `n general pedocumentare [iactualit\]i) realizeaz\ cuIon {ahighian `n 1928 fil-mul „Simfonia dragostei”.Cu regizorul NiculescuBrum\ realizeaz\ filmul

„Ecaterina Teodoroiu” `n care apar`nregistr\ri filmate `n timpul primu-lui r\zboi mondial, cu marile per-sonalit\]i ale epocii, precum [i„Mama Ecaterinei Teodoroiu”.Produc]iile sunt realizate `n stu-diourile din Viena.Alte filme din aceast\ perioad\:„Gogulic\ C.F.R.” (1929, netermi-nat) [i „Haplea” (anima]ie, M.Iorda, 1928). Acesta din urm\este primul desen animat româ-nesc ce s-a p\strat `n arhiv\.

(Va urma)

Surse de informa]ie: „Wikipedia- enciclopedia liber\”,„Momente din trecutul filmuluiromânesc”, de IonCantacuzino, Buletine „Filmenoi” editate de fosta Central\„România film”, memoriile [istudiile lui Tudor Caranfil, JeanMihail [i Jean Georgescu,„Istoria filmului românesc `n7.000 de cuvinte”, de Marian}u]ui, [i revista „Cinema”.


Realizarea acestor pro-duc]ii de film, din punct devedere tehnic, a fostfoarte dificil\. Dac\ unaparat de filmat se puteag\si pe la operatorii deactualit\]i, prelucrarea pe-liculei se rezolva tot cuace[tia, problema g\siriiunui „platou de filmare”era foarte dificil\, regizorulumblând pentru acestlucru prin toate magaziile,hambarele, manejuri saus\li de dans. Uneorifilm\rile se f\cea prindiferite apartamente saucase ale unor proprietaribinevoitori. Reflectoarelede obicei erau adunate deprin atelierele foto.Datorit\ `nghesuielii din lo-cuin]e, de multe ori, prinvreo oglind\ sau mobilierap\rea reflexul refec-toarelor sau imagineaoperatorului cu aparatulde filmat. Cele mai buneloca]ii erau cele oferite dediferite teatre, cu condi]iade a lucra noaptea. O alt\solu]ie era s\ realizeze„interioarele” `n „exterior”.~[i amenajau „interioarele”`n decoruri la luminasoarelui (renun]ând astfella reflectoare) pe un podi-um rotativ, folosind lamaximum lumina astruluizilei. Personalul tehnic,fa]\ de alte cinematografii,era de genul „bun latoate”, operatorul fiind [ilaborant la prelucrareapeliculei, regizorul -machior, produc\torul -recuziter, un actor - asis-tent de regie. Cât despredistribu]ie, aceasta sef\cea `n func]ie debun\voin]a actorului de ajuca gratis.

MMeesseerriiaa[[uullbbuunn llaa ttooaattee

Filmul de fic]iune mut Scen\ din

„Iancu Jianu”

Scen\ din „Ciocoii”


Cronic\ de film

Munca lor nu a fost `n zadar. Filmul are de toate [ipoate trece drept un film fantastic de dragoste foartereu[it. Mai viu [i mai plin de ac]iune decât „Domni]a{oim„, mai bine pus la punct decat „Willow„ sau„Legenda„, „Pasiune [i destin„(titlu original „Blood anChocolate„) reu[e[te s\ te ]in\ `n scaun cu o povestenaiv\, u[or tâmpi]ic\, `ns\ foarte bine condus\ demadam regizor Katja Von Garnier („~ngeri de o]el„,„Escroacele„).

România o ]ar\ misterioas\, cu vârcolaci stila]iDincolo de a[tept\ri [i m\gulitoare este imaginea sem-nat\ Brendan Galvin, un american (deci str\in) care areu[it s\ idilizeze Bucure[tiul `n asemenea hal, `ncâtpare de nerecunoscut! ~n sensul bun! Nu vedem nicicâini vagabonzi, nici aurolaci, mizerie sau alte „dul-ceg\rii„ de soiul \sta... Numai cadre frumoase de peLipscani, de la Unirii, Parcul Bazilescu, Palatul {tirbei,m\ rog, ce avem noi mai „turistico-peisagistic„. Totuleste atât de aranjat [i fin captat, `ncât un cineast str\inpoate fi extrem de tentat s\ opteze pentru o loca]ieieftin\ [i exotic\ - gen Bucure[ti, `n defavoareaParisului, a Vienei sau Budapestei! ~n sfâr[it, doam-nelor [i domnilor, primul film `n care Bucure[tiul pare afi un ora[ normal, `ndr\znesc a[ spune chiar european,[i România o ]ar\ misterioas\, legendar\, locuit\ vâr-colaci (Doamne, ce min]i bolnave!) baza]i [i stila]i.Personajele sunt [i ele foarte bine construite, `n modrelativ original. E drept, lumea s-a s`turat de monstrule]ip\ro[i [i nesp\la]i pe din]i... Produc\torii au `n]elesasta, au repetat manevra lui Neil Jordan („Interviu cuun vampir„) [i au oferit lumii `ntregi o alt\ versiune acreaturilor ce url\ la lun\ [i pap\ tot ce mi[c\..

Un Maseratti prin Pia]a Unirii, by night{i ce se `ntâmpl\ aici atât de special ? Ei bine, Aiden(Hugh Dancy), artist care manifest\ un deosebit interespentru licantropie, se amorezeaz\ de Vivian (AgnesBruckner), care este...(da, a]i ghicit) vârcolac! Nasolmoment! Cum asta nu ar fi de ajuns, ea este [ipromis\ lui Gabriel , masculul alpha din hait\ (OlivierMartinez) care nu-i agreeaz\ deloc pe oameni.Pornirile xenofobe ì sunt `mp\rt\[ite de fiul s\u Rafe(Bryan Dick), [eful bandei de „pureci / vârcolaci sprin-teni„ care ]op\ie de zor prin cadru [i, ocazional, `nghe-suie fete dr\gu]e prin ganguri, `n scopuri comestibile...~n fine, Vivian [i Aiden trebuie s\ lupte pentrudragostea lor, s\ fug\, s\ se ascund\ de mânia haiteisau sa o `nfrunte, deoarece „fiecare `[i f\ure[te propriuldestin„ (nu-mi vine s\ cred! [i aici a fost citat\ replicadin „Regele Scorpion„!). De unde [i titlul filmului„Pasiune [i destin„. Ne-am `n]eles?Oricum, este o `ncântare s\ o vezi pe Pippa din„Refugiul„ (Agnes Bruckner) c\]\rându-se pe ziduri cuo agilitate remarcabil\ [i pe F\t-Frumosul din EllaEnchanted desenând de zor studii de lupi [i blonde cu

priviri magnetice... Sau pe Olivier Martinez conducândmandre]e de Maseratti prin Pia]a Unirii by night, atuncicând nu se ocup\ de cur\]atul portocalelor...Nu rata]i soundtrack-ul (Johnny Klimek / Reinhold Heil)atunci când ì va veni sorocul lans\rii! De[i ritmurile deinspira]ie oriental\ sunt un fel de malforma]ie preluat\din „Miami Vice„ (unde erau o idee mai metalice), sepotrivesc foarte bine peisajului nostru. De unde pân\unde nu [tiu, dar merge !

Lexa Axinte, www.videofil.ro

„Pasiune si destin„un film str\in `n care Bucure[tiul este un ora[ normal,

european, f\r\ aurolaci [i mizerie!

Dup\ ce au terminat film\rile celor dou\„Lumi de dincolo„ (Underworld I [i II), pro-duc\torii s-au `namorat profund de peisajelemioritice [i de folclorul nostru (care debi-teaz\, pe band\ rulant\, legende cu moroi [ipricolici!). Din prea mult\ dragoste, ei au scosla lumin\ [i o poveste despre „Pasiune [idestin„. Povestea a fost scris\ de AnnettaCurtis-Klause (o Sandra Brown a genului fan-tastic ) [i prelucrat\ de Ehren Kruger [iChristopher Landon, speciali[ti `n prefabri-carea de legende hollywoodiene, cosmetizatecu parfum european...


„Dirty Dancing”: Oglinda furioas\! Cheile... [imai furioase!Prive[te cu aten]ie scena `ncare Johnny si Baby danseaz\[i cânt\ pe melodia „You’re theone”. Neil, nepotul [efului, intr\[i ì spune ideea lui m\rea]\.Dupa ce Johnny admite faptulc\ ideea lui Neil e mai bun\ caa lui [i accept\ s\ fac\ a[a cumvrea el, ia câteva discuri `nmân\ [i le trânte[te de p\mânt.Apoi se `ntoarce. Camera semut\ pe Baby, Neil pleac\ maideparte [i, `n oglinda dinspatele lui, se poate observa c\Jonny trânte[te acelea[i discuridin nou. ~ntr-o alta scen\, Johnny sedesparte de Baby `n mijloculdrumului. ~nainte de a-i spune„la revedere”, acesta se ducespre ma[ina [i arunc\ cheile pescaunul din dreapta. ~n momen-tul `n care urca `n ma[in\, obag\ `n vitez\ [i porne[te cuscâr]âit de ro]i. Dar unde aur\mas cheile? Ele par a fi tot pescaunul din dreapta, dinmoment ce nu s-a deranjat s\ lecaute [i s\ le bage `n contact.Cand Johnny [i Baby tocmaitermin\ de repetat pa[ii pentrudans, se decid s\ mearg\ afar\,la ma[in\, dar `nc\ plou\.Johnny realizeaz\ c\ [i-a uitatcheile `n ma[in\. El sparge unuldintre geamuri [i deschide u[adin spate, pe interior, pentru a ol\sa pe Baby s\ intre. Apoi se

duce la u[ade la [ofer[i odeschidePE DINA-FAR|,intrând larândul lui`nma[in\.

Dar cre-deam c\ e`ncuiat\?!

„2 Fast 2 Furious”:Trabucul care arde `ntr-osecund\ cât altele `n zece!Asta se `ntampl\ chiar `nmomentul `n care Paul Walker [iTyrese Gibons termin\ misiuneade a-i aduce lui Carter Veronepachetul din ma[ina acestuia.Cei doi se afl\ la piscin\ `nmomentul `n care deschidpachetul [i afl\ c\ au trecut printoate peripe]iile pentru un sim-plu trabuc. Când Carter aprindetrabucul, camera se mut\ pePaul [i Tyrese, apoi imediatrevine pe Carter. Dac\ te ui]iatent la trabuc, vei remarca fap-tul c\ scrumul acestuia estemult prea lung pentru un trabuccare fusese aprins de numai[ase secunde!Alt\ gaf\: `n momentul `n careBrian apare `n cadru pentruprima lui curs\, acesta poart\pantaloni cafenii. Când ajungela ma[ina sa, `n fundal, pan-talonii s\i sunt verzi. Apoi, dup\ce se termin\ cursa, el poart\din nou pantalonii cafenii.

„Taxi Driver”:Ce facem cu camera? Totulse reflect\ `n vitrine

Unul dintre cadre - care arat\atmosfera New York-ului -panorameaz\ de-a lungul uneistr\zi cu mai multe magazine.La un moment dat, trecând prindreptul unui magazin, `n vitrinaacestuia se poate observareflec]ia `ntregii echipe de fil-mare [i fa]a surprins\ a ca-meramanului.

Alt\ gaf\ are loc undeva `ninteriorul filmului, `n momentul `ncare Travis tocmai claxoneaz\pe cineva care i-a t\iat calea, iarimediat urm\torul cadru este opanoramare de-a lungul cl\diriiPalantine. Dac\ `]i mu]i privireape vitrina cea mare care d\ `nstrad\ [i prive[ti personajulinterpretat de Cybill Shepard,undeva, `n col]ul din stânga alecranului vei avea ocazia s\

descoperi din nou, reflectate`ntr-un geam, echipa [i regizorulcare st\ cu camera `n mân\.

~n scena `n care Betsy mergespre sediul cl\dirii Palantine, `nslow-motion, regizorul MartinScorsese st\ pe treptele care duc`n cl\dire. Mai apare de câteva ori`n film, tot f\r\ vreun rol anume,doar ca parte din figura]ie. Ceamai important\ „pies\” a lui oreprezint\ „partitura” `n care `linterpreteaz\ tipul care `[i vaomor` nevasta. Se pare c\ actorulcare trebuia s\ joace `n aceascen\, nu a mai putut onora con-tractul [i astfel, neg\sind penimeni care s\-l `nlocuiasc\,Scorsese a fost nevoit s\ joace `nfilm a doua oar\.

~n scena `n care De Niro oinvit\ pe Jodie Foster la miculdejun, actri]a poart\ ni[teochelari imen[i, `ntuneca]i, culentile negre. La câteva minutedup\ asta, ea [i-i scoate [i-ilas\ jos. Mai târziu, `n timp cescena se `ncheie, `[i pune dinnou ochelarii. Dar, de aceast\dat\, ACEEA{I ochelari aulentilele albastre. Poate suntcameleoni?

Material furnizat de www.videofil.ro

Gafe dinfilme

Gafe dinfilme


Actul I Ducele de Mantuapetrece `n castelul saupovestindu-[i aventurile,`n timp ce bufonulRigoletto `[i bate joc deso]ii `n[ela]i, atragân-du-[i de asemenea uralui Monterone, care `lblestema. Dup\ ple-carea lui Rigoletto, Marullopoveste[te curtenilor c\ l-a sur-prins de mai multe ori pe bufonintrând `ntr-o cas\ retras\, `n carelocuie[te o tân\r\ foarte fru-moas\, probabil amanta lui.Aflând aceasta, curtenii pl\nuiescs\ o r\peasc\, pentru a-i face ofars\ bufonului.

Actul II Rigoletto se `ndreapt\ spre casa`n care traie[te, ascuns\ de ochiilumii, fiica lui, Gilda, `mpreun\ cuguvernanta ei, Giovanna.Aproape de cas\, `l `ntâlne[te pespadasinul Sparafucile, care `[iofer\ serviciile. Rigoletto nub\nuie[te c\ fiica sa [i duceles-au cunoscut deja. ~n gr\dinacasei, cei doi tineri `[i m\rturisescunul altuia iubirea, Gilda ferin-du-se de tat\l ei, iar duceledându-se drept un student s\rac.Curtenii `l descoper\ `n `ntunericulstr\zii pe Rigoletto [i, p\c\lindu-l,`l determin\ s\-i ajute la r\pireapropriei fiice.

Actul III Venit s\ o salveze din palatulducelui, Rigoletto ascult\ m\rtu-risirea Gildei despre `mprejurarile`n care l-a cunoscut pe duce [idespre dragostea pe care o simtefa]\ de tânar. Curtenii afl\ custupoare c\ cea pe care aur\pit-o este chiar fiica bufonului.

Actul IV Rigoletto pune la cale, `mpreunacu Sparafucile, uciderea ducelui,prin atragerea lui `ntr-o curs\ decatre Maddalena, sora luiSparafucile. Gilda, auzind discu]iadintre spadasin [i sora sa, care-lroag\ sa-l crute pe frumosul

necunoscut, hot\r\[te s\se jertfeasc\, pentru a-[isalva iubitul. CândRigoletto vine s\-[isavureze victoria,descoper\ c\ `n sacul ceurma s\ fie aruncat `nap\ nu se afla ducele, cifiica sa. Blestemul luiMonterone s-a `mplinit.

Spectacolul se joac\ vineri, 9martie, ora 18,30.

RIGOLETTO Ducele - Marius ManeaRigoletto - ALEXANDER

KRUNEV(Bulgaria)

Gilda - Irina Iord\chescuSparafucile - Horia SanduMaddalena - Ecaterina TutuGiovanna - Adriana

AlexandruMonterone - Marius BolosMarullo - Florin SimioncaBorsa - Valentin RacoveanuContelete Ceprano -

Paul BasacopolContesa Ceprano -

Crina ZancuUsierul - Adrian IonescuPajul - Ruxandra IspasCond. muzicala: Iurie Florea

Vineri, 9 martie, ora 18,30 la Opera Na]ional\

de Giuseppe Verdi

Giuseppe Verdi,geniul respins la ConservatorS-a n\scut pe 10 octombrie 1813,la Roncole di Busseto (Parma).~n 1832 `ncearc\ s\ se `nscrie laconservatorul din Milano, dar esterespins pentru c\ dep\[ise limitade vârst\. Re`ntors la Busseto pri-me[te postul de maestru de mu-zic\ al comunei [i se c\s\tore[te,`n 1836, cu Margherita Barezzi, dela care are doi copii, Virginia [iIcilio. ~ntre timp, Verdi `ncepe s\compun\, orientat `nc\ de acum `ndirec]ia muzicii de oper\. ~n 1839debuteaz\ cu succes la Teatro allaScala din Milano cu opera Oberto,conte di San Bonifacio. Bucuria ìeste umbrit\ `ns\, `n 1840, demoartea Margheritei, apoi a celordoi copii. Descurajat, se gândeadeja s\ abandoneze muzica, darnumai doi ani mai târziu, `n 1842,ob]ine la Scala un succes triumfalcu opera Nabucco, datorat, `n parte[i interpret\rii magnifice a sopraneiGiuseppina Strepponi. ~ncepe operioad\ `n care Verdi munce[te„ca un ocna[”, cum spunea el `n-su[i, pentru a satisface cererile di-verselor teatre de oper\ din Italia.~n 1848 se mut\ la Paris. For]a luicreativ\ este tot mai fecund\, `na[a m\sur\ `ncât, din 1851 pân\ `n1853, compune una dup\ alte treicapodopere, cunoscute sub nume-le de „Trilogia popular\”, [i anume:Rigoletto, Il Trovatore [i La Travia-ta. ~n 1859 se \s\tore[te cu Giuse-

ppina Strepponi. Din 1861, Verdi iaparte [i la activitatea politic\ `n Ita-lia, numele lui devenind simbolulmi[c\rii de eliberare a nordului Ita-liei de sub domina]ia austriac\, subconducerea dinastiei de Savoia. ~n1874 este numit senator `n parla-mentul italian. Nu-[i `ntrerupe acti-vitatea muzical\ [i d\ la iveal\opera La forza del destino [iMessa di Requiem, celebrat\ `n1873 la moartea scriitorului Ale-ssandro Manzoni. Pentru festivit\-]ile prilejuite de deschiderea Cana-lului de Suez,`n 1869 compuneopera Aida. ~n 1887, este repre-zentat\ capodopera sa Otello iar `n1893, la v`rsta incredibil\ de 80 deani, se inspir\ din nou din Shakes-peare pentru a compune operabuff\ Falstaff, dup\ care se retragedin activitatea componistic\. ~n1897 moare Giuseppina. Verdi sestinge din via]\ la Milano, la 27 ia-nuarie 1901.


Ce crede regizorul MirceaDaneliuc despre aceast\ ultim\isprav\ cinematografic\ a sa,despre actori, despre condi]iiletehnice [i financiare [i desprecinematografie `n general, amaflat `ntr-o discu]ie din timpulfilm\rilor.

„Am c\utat actori cu accentmoldovenesc”

CONSTANTIN FUGA{IN: Deunde acest titlu, „Legiuneastr\in\”?MIRCEA DANELIUC: Provine dininteriorul scenariului. Are [i unsens metaforic, referitor la lumeaasta care se preg\te[te s\ intre `n

INTERV

IU

Mircea Daneliuc„Regia de film a devenit o meserie lipsit\ de demnitate”

Constantin Fuga[in

Un film cu personaje 100% române[ti:Stelic\ e poli]ist, Aurel e `n serviciul luiMaricel, un investitor `n demol\ri [i fiervechi, iar Mitu, venit de prin Moldova,e ocupat cu satisfacerea stagiului mili-tar la o unitate apropiat\. Vine Lilicadin Spania, o dat\ cu Maricel [i dou\furgoane cu g\ini olandeze, pentru c\`n localitate e declarat\ gripa aviar\ [ie rost de o afacere cinstit\. Sosireacoincide cu eutanasierea p\s\rilor dincurtea bunicii Vergina care, de[i se d\de ceasul mor]ii cu aceast\ ocazie, `[iamân\ decesul.


Uniunea European\, „Legiuneastr\in\ de Est”, ca s\ zic a[a. Deaici, titlul. Dar scenariul con]ine [idate privitoare la LegiuneaStr\in\ Francez\. Este vorbadespre ni[te escroci caremomesc o lume rural\, ìestorcheaz\ de ni[te bani [i dis-par, evident. ~n lipsa lor secreeaz\ ad-hoc aceast\ Legiunestr\in\ de Est care urmeaz\ s\ iacu asalt Occidentul.C.F.: De ce a]i optat pentru actorimai pu]in cunoscu]i?M.D.: Dintr-un motiv care ]ine deautenticitate. Am vrut s\ evit anu-mite deprinderi de teatru sau decinema care sunt câ[tigate dejade actorii cu experien]\. Amc\utat un contact cu oameniproaspe]i, fie c\ sunt tineri, fie c\sunt `n vârst\, care nu au maiavut de-a face cu cinematograful[i se comport\ `ntr-un fel diferit,chiar dac\ uneori asta cere dinpartea noastr\ un lucru mai spe-cial. Pe de alt\ parte, am c\utatactori, provenind dintr-o zon\ `ncare se vorbe[te cu un profundaccent moldovenesc, conducândastfel la o selec]ie mai restrâns\.E vorba despre regiunileBucovinei sau ale Moldovei deNord. Dar am avut noroc. ~n ciudadificult\]ilor de a alc\tui o dis-tribu]ie `ntreag\ cu actori de oasemenea tipologie [i de oasemenea provenien]\, i-am g\sittotu[i [i sunt foarte `ncântat de ei.Ni[te actori excep]ionali. Vor fi osurpriz\.

„Ric\ improvizeaz\ [i `l`ncurajez `n sensul \sta”

C.F.: Sunt debutan]i to]i?M.D.: ~n general, da. Mai sunt, peroli[oare mici, actori care au jucatpu]in, dar, `n general, chiar [i ceimai `n vârst\ sunt debutan]i.C.F.: Ce caut\ Ric\ `n aceast\distribu]ie?M.D.: Ric\? Se conformeaz\acelora[i ra]iuni. ~mi trebuia unpersonagiu care s\ aib\ datele luiRic\ R\ducanu, genul acela de[efi rurali, [efi ad-hoc, care seextrag dintr-o popula]ie margina-l\. ~ns\ nu am vrut s\-mi iau unactor! V-am explicat. Am `ncercatcu Ric\, o persoan\ cu carelucrez `ntr-un fel mai aparte. ~l lass\ improvizeze pe textul pe carel-am scris deja [i `l aduc sprereplic\ numai acolo unde esteneap\rat necesar s\ fie rostit unanumit lucru. ~n rest,improvizeaz\ [i `l `ncurajez `n

sensul \sta. {i sunt mul]umit, vaface o surpriz\ foarte, foarte fru-moas\.C.F.: El `n]elege c\ are unul dintrerolurile principale, poate chiarrolul principal. Poate s\ sus]in\un astfel de personaj? Ce fel depersonaj joac\? E `n stilul lui?Face b\[c\lie, e glume] sau e cutotul altceva?M.D.: Este un investitor cu ghiulcare s-a orientat repede pe-aici [iafl\ cum e treaba prin Spania,prin Occident, mai vine, maipleac\, mai d\ câte-o ]eap\. Untip de categoria asta, de careRomânia nu duce lips\. {i efoarte autentic, cred c\ am nimer-it-o foarte bine cu el.

„Filmul `l realizez `n video[i apoi `l transfer pe

pelicul\”C.F.: ~n ce gen`ncadra]i filmul dum-neavoastr\?M.D.: Este o tragicome-die. ~ncepe foartespumos, foarte agre-abil, dar nu prea se ter-min\ la fel.C.F.: Seam\n\ cu vre-unul din alte filme de-ale dumneavoastr\?M.D.: Poate, ca temat-ic\, nu ca stilistic\,pentru c\ am abordatcomplet altceva, alt felde a filma. S-ar apropiade „Senatorul melcilor”,dac\ vre]i un reper.C.F.: Bun, atunci ceaduce]i nou? Spunea]ic\ l-a]i abordat altfel?...M.D.: Se filmeaz\ `n

totalitate din mân\, de pild\. Nuse mai pune aparatul pe stativ,ceea ce confer\ aspectul unuireportaj, al unui lucru care seimprovizeaz\ `n fa]a camerei, `nvirtutea capt\rii autenticit\]ii decare v\ vorbeam. Filmul nu-l facpe pelicul\, `l realizez `n video [iurmeaz\ s\-l transfer `n opticdup\ ce `l termin. Asta `]i d\ posi-bilitatea s\ filmezi mai lejer decâtdac\ ai lucra pe o pelicul\ carenu e niciodat\ suficient\. ~n video,teoretic, po]i filma pân\ iese bine,ca s\ zic a[a. Sigur, cu o pierderede calitate `n structura imaginii,dar pelicula (vorbesc de Kodak) aajuns atât de performan]a `n ulti-ma vreme, `ncât operatorii`ncearc\ s-o strice pu]in, ca s\capete autenticitate, o stare denormalitate, s\ nu fie cartepo[tal\. Mi-am f\cut calculul,`mpreun\ cu Gabi Kosuth, direc-

46 www.VREAU BILET.ro

torul de imagine: decât s\ alter\mo pelicul\ care e scump\ [i careoricum n-o s\ ne ajung\, mai bines\ `mbun\t\]im o filmare `n video.Se lucreaz\ cu mult mai mult\u[urin]\ [i se ob]in efecte pentrucare pelicula ar cere [i mul]i bani[i mult efort.

„Nu mi-am transformat `nliteratur\ vreun scenariu pân\ acum, dar invers am

f\cut-o”C.F.: A[ vrea s\ revenim la per-sonaje [i actori. Pute]i spune câteceva despre personajele princi-pale? Ce caractere sunt?M.D.: Ce v\ pot spune, `n mare,

este c\ apar]in unei categoriisociale care abia d\ cu nasul delucrurile astea care vin dinOccident [i vor s\ se pun\ urgentde acord cu starea lor formal\.Exist\ doi sau trei p\c\li]i, evi-dent, `n escrocheria care se punela cale la `nceputul filmului. Aunevoie de bani, ì fac greu, intr\ `n`ncurc\turi [i, de aici, tot felul desitua]ii de natur\ comic\. {i tragi-c\, mai târziu.C.F.: Regizorul Daneliuc are unconcurent serios `n ultimii ani, pescriitorul Mircea Daneliuc. Acestsubiect a fost sau urmeaz\ s\devin\ o carte?M.D.: Nu [tiu, deocamdat\. Numi-am transformat `n literatur\

vreun scenariu pân\acum, dar invers amf\cut-o.C.F.: {i, `n viitorulapropiat, dup\ acestfilm ce urmeaz\: ocarte sau un alt film?M.D.: Sper s\ fie unalt film pentru c\ `l`ncepusem `n toamnaanului trecut [i l-am`ntrerupt de dou\ ori.~ntrerupt a r\mas. N-am reu[it s\-i g\sescbuget. E un film carese nume[te„Marilena” [i care econfigurat dup\ uncapitol din acela[iroman „Marilene”, dincare a rezultat [i fil-mul „Sistemul ner-vos”. Are preg\tireaf\cut\. Urma s\ plecla filmare, dac\

reu[eam s\ `ncropesc bugetul. N-am reu[it. Sper c\, dup\ ce ter-min film\rile astea, s\ pot s\-lreiau.

„Dup\ experien]a cu«Sistemul nervos», n-am mai vrut s\ fiu

produc\tor”C.F.: Cine sunt produc\torii filmu-lui „Legiunea str\in\”? {i cum i-a]i convins?M.D.: Centrul Na]ional alCinematografiei, Castel Film [iTeleviziunea Român\. Am reu[itco-interesând o televiziune [iconvingând un consiliu de admi-nistra]ie s\-mi suplimenteze unbuget ini]ial. Totu[i nu mi-auacoperit toate cheltuielile [i `ncercs\ filmez de câ]i bani am. M-amv\zut obligat s\ g\sesc `n jurulBucure[tiului toate loca]iile, ca s\nu m\ deplasez prea mult, celmult la Giurgiu, unde ne afl\macum. Trebuia s\ mai filmez cuni[te actori care nu sunt foartepreten]io[i din punct de vederepecuniar, s\ filmez pe video `n locde pelicul\, s\ fac cam 100 demetri pe zi, când, `n condi]iile nor-male s-ar face cam 55-60. Decitrebuie s\ filmez `n vitez\ foartemare [i cu maximum de eficaci-tate, ca s\ pot ie[i bine cu baniipe care-i am.C.F.: Ce alte compromisuri a]i maif\cut? E vreo scen\ la care a tre-buit s\ renun]a]i? Sau la vreundecor?M.D.: Povestea era mai ampl\, atrebuit s\ scot din ea o linie deconflict pentru c\ nu ajungeaubanii. A devenit mai suplu, `miplace s\ cred. Sper s\ fie a[a.C.F.: Tot mai mul]i regizori românise implic\ [i c\ produc\tori sauproduc\tori executivi la filmele lacare semneaz\ de obicei [i sce-nariul [i regia. {i Domniavoastr\a]i avut asemenea `ncerc\ri.Considera]i c\ o singur\ per-soan\ poate ]ine sub control [icrea]ia, [i produc]ia unui film?M.D.: Nu mai sunt produc\torexecutiv. Dup\ experien]a pe caream tr\it-o la „Sistemul nervos”, n-am mai vrut s\ fiu produc\tor. ~miajunge câte am pe cap ca regizor.De altfel, `ncep s\ cred c\ nu maimerit\ s\ profesezi nici regia defilm. A devenit o meserie lipsit\de demnitate. Ba]i pe la u[i, cau]i,aduni bani. Nu-i o pl\cere preamare.

Material furnizat de www.videofil.ro

RECLAMAUNICART


Din paginile vremiiLa deschiderea Teatrului Na]ional,

pe 31 decembrie 1852, în pres\ auap\rut articole care au descris acesteveniment. „Vestitorul românesc”scria: „To]i banii aduna]i în aceast\sear\ au fost destina]i pe seamas\racilor [i se va împ\r]i cu oscump\ cercetare [i nep\rtinire întrecei mai întrebuin]a]i de c\tre o

[i distinsa-i simplicitate esteimposant\. Teatrul cel nou dinBucure[ti este f\r\ îndoial\ unul dincele mai frumoase teatre din Europa[i o podoab\ a Capitalei. Are unparter de 338 de staluri, împ\r]ite îndou\ categorii, trei rânduri de loji fru-mos decorate [i deasupra o larg\ [iînc\p\toare galerie”.

uimit de a vedea succesul acesteipiese care s-a reprezentat pentru`ntâia oar\ `n 1844. Cât\ suvenire detinere]e a dep\[it `n mine acest tabloual societ\]ii noastre de acum ojum\tate de secol! Bietul Millo,`mb\trânit, a jucat cu mult\ verv\,de[i nu-l mai ajut\ glasul. Publicul arâs ca [i cel din 1844 [i, z\rindu-m\`n loje - pe care Kiri]a o numea lojni]\- dup\ ce l-a rechemat pe Millo, a stri-

gat autorul. Am fostobligat iar a m\ prezen-ta pe scen\. Cum trecevremea!”.

Teatrul Na]ional dinBucure[ti reia, la 23octombrie 1886, piesa„Coana Chiri]a la Ia[i”,de Vasile Alecsandri.La spectacol asist\ [iautorul, care a doua ziscrie unui prieten: „Amrev\zut asear\ pe bietul Millo (Matei) `nKiri]a la Ia[i [i m\rturisesc c\ am fost

comisie rânduit\ într-adins. (...).Dup\ aceasta se ridic\ cortina [iactorii români î[i jucar\ fiecare înparte rola, cu o art\ ce face onoared-lui directore Caragiali.

În ziarul „Trompeta Carpa]ilor”,Cezar Boliac scria: „Afluen]a publicu-lui fu atât de mare, încât pre]ul unuibilet de intrare se urc\ pân\ la ungalben pentru un loc de parter. Lojilescânteiau de luxul poleielilor [i detoaletele elegante ale doamnelor, alec\ror parure pre]ioase reflectaurazele nenum\ratelor lumini [isem\nau ca ni[te fluturi într-un stupde albine”.

Ziarul bucure[tean în limba ger-man\ „Bukarester Deutsche Zeitung”scria în nr. 2: „Monumentul estecl\dit într-un stil nobil [i într-adev\rartistic; propor]iunile îi sunt potrivite

Foto

graf

ie fu

rniz

at\

de P

asse

-Par

tout

DP

Unirea Shopping Center - etajul 2 (lâng\ magazinul House of Art)Program: Luni - sâmb\t\; orele: 11:00 - 20:00Telefon: 0720.153.350

Carrefour OrhideeaProgram : Luni - vineri; orele 11:00 - 20:00Sâmb\t\; orele 10:00 - 21:00Duminic\; orele 10:00 - 20:00Telefon: 0729.309.900; 0720.153.350

Carrefour Feeria - ZONA GALERII - CASA CENTRAL|Program: Luni-duminic\; orele 10:00 - 20:00Telefon: 0765.567.916Pentru coresponden]\ electronic\: rezerv\[email protected]

VREAU BILET.roConcept editorial [i grafic: Miron Manega

VREAU BILET.ro.ro

Documents

Vreau Bilet - Numarul 05