CUPRINS · Web view3.2 Identificarea surselor majore de poluare 3.3 Calitatea factorilor de mediu (sol, apa, aer, vegetatie), cu marcarea zonelor poluate si a terenurilor degradate

CUPRINS

Cap.1 CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PLANULUI; RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

1.1 Date specifice obiectivului:1.2 Obiectivul Planului Urbanistic Zonal1.3 Relatia cu alte planuri si programe relevante

Cap.2 ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS

2.1 Descrierea situatiei existente Prezentare generala2.2 Cadrul natural2.3 Riscuri naturale si antropice 2.4 Obiective industriale si zone de depozitare2.5 Reteua principala de cai de comunicatie2.6 Reteua de alimentare cu apa, de canalizare si statii de epurare2.7 Depozite de deseuri menajere si industriale2.8 Situatia neimplementarii planului (PUZ-lui) propus (Alternativa ‘‘0’’)

Cap.3 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI; SITUATIA EXISTENTA, DISFUNCTIONALITATI SI PRIORITATI

3.1 Zonarea utilizarii teritoriului pe folosinte3.2 Identificarea surselor majore de poluare3.3 Calitatea factorilor de mediu (sol, apa, aer, vegetatie), cu marcarea zonelor poluate si a terenurilor degradate 3.4 Disfunctionalitati si prioritati de inteventie (in activitate de protectie a mediului)

Cap.4 PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PLAN (arii naturale protejate, zone de recreere, odihna si agreement

4.1 Monumente ale naturii si istorice 4.2 Zone de recreere, odihna si agrement

Cap.5 OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL SAU COMUNITAR SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE

Cap.6 POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI6.1 Propunerile privind zonarea functionala a teritoriului pe activitati si pe folosinte6.2. Potentialele efecte semnificative asupra mediului

6.2.1 Potentialele efecte semnificative asupra apei6.2.2 Potentialele efecte semnificative asupra aerului6.2.3 Potentialele efecte semnificative asupra solului

1

6.2.4 Potentialele efecte semnificative asupra subsolului6.2.5 Potentialele efecte semnificative asupra biodiversitatii 6.2.6 Potentialele efecte semnificative asupra peisajului6.2.7 Potentialele efecte semnificative ale radiatiilor6.2.8 Potentialele efecte asupra asezarilor umane, mediului social si sanatatii

Cap. 7 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

Cap. 8 MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI PRIN IMPLEMENTAREA PUZ-lui

8.1 Masuri privind efectele asupra APEI8.2 Masuri privind efectele asupra AERULUI8.3 Masuri privind efectele asupra SOLULUI8.4 Masuri privind efectele asupra SUBSOLUI8.5 Masuri privind efectele asupra BIODIVERSITATII8.6 Masuri privind efectele asupra PEISAJULUI8.7 Masuri privind efectele RADIATIILOR8.8 Masuri privind efectele asupra ASEZARILOR UMANE SI SANATATII

Cap. 9 MOTIVELE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE. EVALUAREA ALTERNATIVELOR

Cap. 10 MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-lui

10.1 Monitorizarea emisiilor10.2 Monitorizarea variabilelor de proces / Monitorizare tehnologica

CAP.11 REZUMAT la RAPORT DE MEDIU pentru PUZ

ANEXE 1. Harta solara 2. Plan de incadrare in zona3. Plan de situatie cu amplasarea constructiilor4. Schema fluxului tehnologic5. Grafic de realizare a lucrarilor6. Scenarii de solutii tehnice alternative7. Plan de incadrare: zona naturala protejata ROSPA0108 Vedea-Dunare8. Plan de incadrare: zona naturala protejata ROSCI0088 Gura Vedei-Saica-

Slobozia9. Propunere de amplasare conform PUZ10. Coordonatele in sistem de proiectie Stereo 70

2

RAPORT de MEDIU pentru

“PUZ aferent obiectivului de investitii “CENTRALA SOLARO-ELECTRICA”, com. Slobozia, jud. Giurgiu

DATE DE RECUNOASTERE

Denumire proiect: Plan Urbanistic Zonal aferent obiectivului de investitii „Centrala solaro-electrica”, com. Slobozia, jud. Giurgiu

Proiectant general: S.C. Sepana SRL – BucurestiProiect nr.2914/2009 SEF PROIECT –ARH ANA ORTANSA NEGULESCU

Proiectant de specialitate: SC 837 Urban Action SRL – BucurestiProiect nr.007/2009 DIRECTOR –ARH DRAGOS ALEXANDRU NEGULESCU

Beneficiar de investitie: CONSILIUL JUDETEAN Giurgiu

Elaboratorul Raportului de Mediu: Institutul National pentru Ingineria Mediului –- INIM Bucuresti

Cap.1 CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PLANULUI; RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

1.1 Date specifice obiectivului:

Scopul lucrării: Asigurarea bazei legale pentru obtinerea acordului de mediu in vederea obtinerii finantarii prin Programul Operational Sectorial CCE, Axa Prioritara 4.

Studii si avize ale căror concluzii au fost preluate în acest raport de mediu:

- studiul geotehnic preliminar – pfa Geoteh. Dimofte Mihai

3

- studiul hidrogeologic informativ- SC HIDROROM STAR SRL Bucuresti

- Valorile radiatiei solare din zona Giurgiu – Admin. Nationala de Meteorologie

- Ridicare topografica – Geosfast SRL

1.2 Obiectivul Planului Urbanistic ZonalDocumentaţia analizata (PUZ-ul) raspunde cererii beneficiarului de a realiza o

“Centrala solaro – electrica de 1MW”, in concordanta cu cerintele autoritatilor locale, cerinte materializate prin certificatul de urbanism 520/25.09.2009.

Obiectivele principale ale prezentului proiect (PUZ- ul) au fost identificate ca fiind urmatoarele:

Stabilirea regimului tehnic corespunzator destinatiei pe care beneficiarul doreste sa o dea terenului aflat in administrarea sa;

Reglementarea urbanistica a terenului apartinand Consiliului Judetean Giurgiu, identificat prin nr.cad.486;

Asigurarea acceselor carosabile pentru terenul propus/analizat ; Oferirea unui cadru de reglementare fluxului tehnologic specific investitiei; Includerea in circuitul construibil a terenurilor agricole ce fac obiectul prezentei

analize, prin implementarea unui sistem infrastructural (acces carosabil, echipare tehnico-edilitara, reglementarea zonei cf.RGU) si includerea acestuia in intravilanul localitatii Slobozia

Analiza documentatiei s-a facut in contextul respectării normelor şi legislaţiei naţionale de protecţia mediului şi a Directivelor Uniunii Europene în domeniu, urmarind modelul de continut din HG 1076/2004- privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

1.3 Relatia cu alte planuri si programe relevante

Relatia cu alte planuri ce privesc dezvoltarea urbanistica a zonei:

Pentru comuna Slobozia s-a întocmit PLANUL URBANISTIC GENERAL, proiect întocmit de S.C. Proiect Giurgiu SA in anul 2000.

Amplasamentul propus pentru “Centrala solaro - electrica 1MW”, se afla in partea de sud a comunei.

Viitoarea prezenţă a acestei investitii va constitui un pol de greutate în evoluţia localităţii Slobozia.

Relatia cu alte planuri relevante in care este inclus obiectivul care se construieste pe amplasamentul analizat prin acest PUZ :

Planurile relevante in raport cu PUZ- ul analizat sunt:

4

Investitia propusa răspunde astfel obiectivelor documentelor si programelor elaborate pe plan mondial şi naţional referitoare la problemele stringente cu care se confruntă omenirea în prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluarea nglobală, etc, dintre care amintim :

Protocolul de la Kyoto, acord internaţional privind mediul, negociat în anul 1997 de către 160 de ţări, care prevede pentru ţările industrializate o reducere a emisiilor poluante cu 5,2% în perioada 2008-2012 faţă de anul 1990;

Strategia Lisabona pentru reînnoirea economică, socială şi de mediu a Uniunii Europene, având ca obiectiv dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere în care ştiinţa şi tehnologia sunt considerate adevăratele instrumente cheie pentru creşterea competitivităţii economice;

Strategia Comunitară şi planul de acţiune pentru utilizarea surselor de energie regenerabile, elaborată de Uniunea Europeană, care prevede ca în anul 2010 ponderea surselor regenerabile în totalul surselor primare de energie să ajungă la min.12%, faţă de 8% în prezent;

Strategia Naţională de dezvoltare durabilă a României – Orizont 2025; Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013, elaborat de Guvernul României, care

orientează dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu politica de coeziune a Uniunii Europene, având formulate 6 priorităţi, dintre care, relevante pentru proiect, sunt următoarele : I. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;II. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea emisiilor de CO2;III.Dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii sociale; IV. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

Strategia Energetică a României, cu accent pe dezvoltarea energiei din surse regenerabile;

Documentele de negociere între România şi Uniunea Europeană, la capitolele : 14 – Energie;

22 – Protecţia mediului înconjurător.Proiectul prezintă o importanţă deosebită atât pe plan local, prin diminuarea până

la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pentru curentul electric consumat de instituţiile aflate în subordine, cât şi pe plan naţional prin construirea primei centrale solaro-electrice din România, ceea ce înseamnă un pas extrem de important făcut pe direcţia reducerii masive a poluării cu noxe.

Cap.2 ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS

2.1 Descrierea situatiei existente - Prezentare generala

2.1.1 Elemente de identificare

5

Zona studiata, in suprafata de 6,50 ha, avand numarul cadastral 486 si fiind inscris in CF sub nr. 440/N. se afla partial in intravilanul localitatii Slobozia, partial in extravilanul acesteia.

Din punct de vedere al categoriei de folosinta a terenului avem urmatoarea situatie:

- o suprafata de 6.03 ha (cf. Fisei bunului imobil 1A si 3A) are categoria de folosinta arabil partial in extravilan,- partial in intravilan;

- o suprafata de 0.47 ha ( cf. Fisei bunului imobil 2cc) are categoria de folosinta curti-constructii in intravilan.

2.1.2 Pozitia fata de intravilanul localitatiiPotrivit PUG al comunei Slobozia , terenul are o situatie speciala: suprafata de 2,24 ha se este inclusa in trup separat – trup G cu o suprafata totala

de 3,42 ha, in intravilanul com. Slobozia. Acest trup conform PUG Slobozia are functiune de productie agricola si functiune de zona cu destinatie speciala ce coincide cu zona terenului analizat aflat in intravilan;

restul suprafetei din parcela studiata (S=4.26 ha) se afla in extravilanul comunei slobozia situata adicent la sud-vest fata de trupul G.

Trupul G se afla la o distanta de 700m sud-est fata de trupul A – vatra satului iar prin situarea sa se afla concomitent:

in interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea – Dunare;

in vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088 Gura Vedei – Saica – Slobozia;

partial in aria de protectie sanitara a trupului H (Statie de epurare); partial in aria de protectie speciala a obiectivului – “La cazemata”,

obiectiv mentionat in Lista Monumentelor istorice 2004, la poz 192,GR-I-s-B-14831.

2.1.3. Evolutia zonei in cadrul localitatiiAcest teren - domeniu public al statului in administrarea Ministerului

Administratiei si Internelor - a fost folosit ca ferma agricola ( gospodarie anexa). Cu toate acestea, partea sud-vestica a terenului nu a fost exploatata agricol (suprafata fiind evidentiata in registrul agricol Slobozia ca „teren neproductiv”)

Urmare modificarilor aparute in structurile Ministerului de interne dupa 1990, terenul a devenit inutil pentru acest minister, fapt ce a justificat si transmiterea lui in administrarea Consiliului Judetean Giurgiu.

In prezent, suprafata analizata poate fi definita ca o zona de productie agricola – folosita ineficient, date fiind caracteristicile sale: prezenta in intravilan ca trup separat ”G”, apropierea de trupul principal „A” (cca 700m) si implicit de utilitatile realizate pentru acesta, acces facil, etc..

2.1.4. Limite, vecinatati, suprafete

6

Terenul analizat , are forma alungita desfasurata pe directia sud-vest – nord-est, si urmatoarele vecinatati:

nord (nord-vest) – drum agricol ad-hoc si terenuri agricole proprietati particulare si ale autoritatilor locale;

sud (sud-est) – canal de irigatii – Canalul Vedea;vest (sud-vest) – teren apartinand Consiliului Local Slobozia;est (nord-est) – drum agricol / teren ANIF Slobozia.

2.1,5. Accesibilitate; Circulatia rutieraTerenul este accesibil din zona sa nord-estica din drumul digului CN4, drum ce se

transforma in drum satesc o data intrat in vatra satului, drum satesc ce la randul sau intersecteaza DN5c in dreptul km 5+500. Acest drum este un drum de pamant.

2.1.6. Analiza ocuparii terenului La data proiectarii pe terenul analizat in zona de curti - constructii in intravilan,

conform fisei bunului imobil se afla o serie de constructii in suprafata totala de 721 mp, ceea ce la nivelul intregului teren genereaza urmatorii indicatori urbanistici:

POT existent – 1.11%CUT existent – 0.1111

In interiorul terenului analizat se afla o serie de drumuri de incinta (fara indicativ de drum tehnologic, deci fara clasificare) care din punct de vedere al regimului economic au deci categoria de folosinta arabila.

2.2 Cadrul natural2.2.1 Asezare geografica; Relief

Morfologic, amplasamentul cercetat prezinta o denivelare de cca 3,00-4,00 m de la nord-vest la sud–vest. Limita sudica a amplasamentului este reprezentata de un canal de irigatii de cca 3,50-4,00 m adancime cu nivel de apa.

2.2.2 HidrografiaDin punct de vedere hidrogeologic:

Rezultatele studiilor anterioare in zona obiectivului de studiu (perimetrul Slobozia – Giurgiu) au permis evidentierea regimului de cantonare al apei subterane, cu resurse de potential captabil prin foraje sau fantani satesti, ce au fost diferentiate pe criterii de adancime, facies si varsta geologica dupa cum urmeaza:

a. Stratul acvifer freatic: Acest acvifer de mica adancime este cantonat preponderent in aluviunile de lunca si terasa ale Dunarii, fiind pus in evidenta de diverse foraje de alimentare cu apa (zona localitatilor Slobozia si Giurgiu),

7

foraje de explorare sau monitorizare hidrogeologica (ISPIF, INHGA, etc), cu particularitati relevante legate in principal de:

- structura litologica predominant grosiera a aluviunilor de lunca sau terasa (nisipuri cu sau fara pietris, uneori cu placi si bolovani de calcar), cu dezvoltare continua sau rareori lenticulara pe orizontala, avand grosimi de 5 – 10 m in sectorul de lunca (zona obiectivului de studiu) sau de 15 – 20 m in sectorul de terasa (zona intravilanelor Slobozia si Giurgiu);

- alimentarea cu apa a stratului aluvionar cu precadere din precipitatii si din afluxul subteran dinspre formele superioare de relief (terasele medii si superioare ale Dunarii, campul inalt al Burnasului);

- caracterul predominant liber al nivelului freatic, stabilizat la adancimi medii zonale de 2 – 5 m in sectorul de lunca, sau 8 – 12 m in cel de terasa (zona loc. Slobozia), avand oscilatii in timp si pe verticala dependente de factorii zonali de impact (regimul pluvial, drenajul albiei Dunarii, pierderi din retele edilitare sau canale hidrotehnice);

- hidrodinamica apei freatice caracterizata printr-o directie generala a curgerii apei freatice de la NV spre SE (sub impactul drenajului de lunca), avand pante hidraulice variabile;

- potentialul exploatabil apreciabil al stratului freatic, exprimat cantitativ prin debite captabile in foraje de 1 – 10 l/s (frecvent 5 – 6 l/s / foraj), in conditiile unor adancimi de 25 – 30 m, permeabilitati de k = 10 – 100 m/zi si grosimi active ale acviferului de 5 – 15 m;

- calitatea predominant potabila a apei freatice, dar vulnerabila la poluare sub impactul factorilor de mediu, din intravilane sau chiar extravilane.

b). Complexul acvifer de adancime: Este caracteristic structurii permeabile (poroase), de tip fisural sau carstic, al formatiunilor cretacice (barremian-aptian) din fundamentul antecuaternar al depozitelor cuaternare, avand particularitati hidrogeologice relevante legate de:

- faciesul predominant calcaros al rocii purtatoare de apa, interceptata la adancimi de 20 – 30 m in sectorul de terasa al intravilanelor Slobozia sau Giurgiu, si de 10 – 15 m in sectorul de lunca al Dunarii (cu aflorare frecventa la zi in albia minora a fluviului);

- caracterul predominant sub presiune al acviferului captiv din structura de tip fisural sau carstic al calcarelor, avand niveluri piezometrice stabilizate in foraje intre 5 – 10 m adancime;

- potentialul apreciabil sub aspect cantitativ al forajelor de captare din zona orasului Giurgiu (cu h = 100 – 500 m), exprimat prin debite exploatabile de 10 – 60 l/s / put, in conditiile unor grosimi totale ale acviferului de 50 – 100 m/foraj;

- calitatea predominant potabla a apei cantonata in calcare, avand insa duritatea totala relativ mai mare (18 – 20 gr.germane), comparativ cu cea a apei freatice (10 – 15 gr. germane).

Fata de situatia prezentata anterior sub aspect hidrogeologic, rezulta o serie de particularitati distincte ale subteranului din amplasamentul obiectivului de studiu

8

(viitoarea centrala electrica solara din extravilanul sudic al localitatii Slobozia), caracterizate in principal prin urmatoarele aspecte relevante:

a. Apa subterana de mica adancime este cantonata in aluvionarul de lunca al Dunarii (nisipuri cu sau fara pietris si rar bolovani de calcar), constituind „acviferul freatic”, caracterizat prin urmatoarele particularitati:

Grosimi variabile spatial in sectorul de lunca, cuprinse intre 5 – 15 m; Niveluri freatice stabilizate frecvent intre 3 – 5 m adancime in sectorul de

lunca sau intre 10 - 12 m adancime in sectorul de terasa (intravilan Slobozia), cu oscilatii dependente in timp si spatiu de factorii zonali de influenta (regimul pluvial, afluxul dinspre terasa superioara, drenajul albiei Dunarii);

Potential exploatabil variabil prin foraje de captare (15 – 20 m adancime), exprimat prin debite de 1 – 10 l/s, in conditiile unor depermeabilitati k = 10 – 100 m/zi si grosimi ale acviferului de 5 – 10 m;

Calitatea predominant potabila a apei freatice (duritati totale de 10 – 15 gr. germane), dar vulnerabila la poluare sub impactul factorilor de mediu (deseuri, chimizarea terenurilor agricole, etc.).

b. Apa subterana de medie si mare adancime este cantonata in structura poroasa, de tip fisural sau cavernos a calcarelor cretacice din fundamentul antecuaternar, acvifer caracterizat prin urmatoarele particularitati:

Interceptia calcarelor acvifere in zona de lunca a Dunarii la adancimi variabile, dependente de gradul local de fisuratie, acviferul de tip fisural fiind captat in unele foraje anterioare de alimentare cu apa pe intervalele de adancimi 200 – 500 m;

Potentialul exploatabil apreciabil al unor foraje de captare, exprimat prin debite de 10 – 60 l/s, in conditiile unor grosimi active de acvifer de 50 – 100m, niveluri piezometrice stabilizate la 5 – 10 m adancime si calitate prioritar potabila a surselor de apa (duritati totale de cca. 20 gr.germane).

2.2.3 Conditii climatice

Din punct de vedere climateric, amplasamentul mai sus precizat prezinta un climat temperat-continental, cu usoare variatii zonale in timp si spatiu, caracterizat prin temperaturi medii anuale ale amosferei de 10 – 11oC si ale solului de cca 12oC, iar umezeala relativa a aerului din zona prezinta valori medii de peste 74 % (conditii favorabile aparitiei pentru „ceata de evapotranspiratie” la o frecventa de 40 – 50 zile/an), precipitatiile atmosferice avand valori cuprinse intre 700 – 900 mm (in sezoanele cu exces de umiditate) si 350 – 400 mm (in perioadele secetoase), iar vanturile dominante sunt cele din NE (22%), urmate de cele din SV (15%), cu viteze medii anuale de 3,2 – 3,5 m/s;

2.2.4 Radiatia solara globala

Datele de radiatie solara globala furnizate sunt cele masurate la statia meteorologica Bucuresti – Afumati. Folosirea datelor de radiatie din aceasta locatie, in cadrul unui relief plan de tip campie, exista o relativa omogenitate a valorilor de radiatie

9

solara globala, care se poate manifesta pina la distante de ordinul a peste 100 Km. Aceasta extindere este posibila pentru cerul senin sau la valori cat mai apropiate ale duratei efective de stralucire a soarelui in cele doua zone avute in vedere.

Coordonatele geografice ale punctului de masurare sunt date in tabelul urmator:

Statia Latitudinea Longitudinea Inaltimea (m) Bucuresti 44o 30’ N 26o 13’ E 91

Pentru a se putea face o apreciere privind caracteristica unei zile oarecare din an, in sensul daca a stralucit sau nu soarele pe cer, sunt date si valorile zilnice (sume zilnice) ale duratei efective de stralucire a soarelui. In cadrul duratei efective de stralucire a soarelui, valoarea 0 (zero) caracterizeaza o zi in care cerul a fost in intregime acoperit de nori.

Aceasta variaza in functie de latitudinea locului.

Zona avuta in vedere in cazul de fata se situeaza in emisfera nordica, la latitudini medii.

La aceste latitudini radiatia solara globala prezinta un mers diurn crescator ante-meridian si descrescator post-meridian, cu un maxim, de regula, la amiaza adevarata - cand Soarele ajunge la meridianul locului atingand inaltimea maxima deasupra orizontului.

Anual, radiatia solara globala, in variatia sa, atinge un minim in luna decembrie - la solstitiul de iarna, si un maxim in luna iunie - la solstitiul de vara.

Aceasta variatie este perturbata de cauze locale, in principal de gradul de acoperire cu nori si, prin consecinta, de durata efectiva de stralucire a soarelui.

Diferenta de latitudine intre punctul de masurare si zona considerata este foarte

mica, (440 30’ N, Bucuresti - Afumati , si 43o 53’ N, Giurgiu), intarind ideea ca valorile de radiatie solara globala monitorizate la Bucuresti – Afumati pot descrie corect elementele de baza ale climatului radiatiei solare in zona Giurgiu.

Din datele furnizate se observa ca, in lunile de iarna, valorile orare ale radiatiei solare globale variaza intre cateva zeci de KJ m-2 pina la 1300 KJ m-2, aceasta in functie de nebulozitate. Cu cat se inainteaza spre lunile calde de vara, valorile orare ale radiatiei solare globale cresc pana la 2000 – 3000 KJ m-2 pe timp mai mult senin.

2.2.5 Flora si fauna

Obiectivul aflat in studiu va fi amplasat in zona ostrovului Slobozia, ostrov ce face parte dintr-un complex situat in partea centrala a vaii Dunarii Inferioare – sectorul

10

Romanesc, intre Olt si Arges – subsector Vedea si Giurgiu (Culoarul Dunarean de sub Campia Burnazului).

Acest complex are din punct de vedere silvic si ornitologic (pe langa cel hidromorfologic) o deosebita valoare.

Flora: este caracteristica celei de lunca, formata din zavoaie de plop (Populus albo, Populus nigra) si salcie Salix alaba, sp. fragilis). Alaturi de acesti arbori sunt si alte specii dominante precum frasinul (Fraxinus excelsior), salcamul (Robina pseudacacia), dudul (Morus alba si Morus Nigra) si ulmul (Ulmus carpinifolia).Speciile dominante de arbusti sunt reprezentate de zalog (Salix cinerea), mur (Rubus fructicosus), vita de vie.

Vegetatia ierboasa este alcatuita in principal din iarba campului (Agrostis alba), coada vulpii Alopecurus patensis).

Fauna: Mamiferele dominante sunt cele specifice arealului de lunca: vidra (Lutra lutra), nurca (Mustela), bizamul.

Pasarile caracteristice zonei sunt: rata mare (Anas Platyrhyncos), pescarus, soimul dunarean (Flaco cherrug), codobatura,, ciocanitoare.

Amfibienii si reptilele intalnite in areal sunt: brotacelul (Hyla arboracea), broasca de lac, sarpele, soparla.

Pestii reprezentativi sunt: stiuca, platica, somnul, carasul crapul, bibanul, caracuda, rosioara.

Prin situarea sa terenul se afla in interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea – Dunare (22874,4ha –dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu)

Specii de plante si animale incluse in reteaua Natura 2000; Habitate ale speciilor de plante incluse in reteaua Natura 2000

Habitatele caracteristice acestui sit sunt prezentate, conform FORMULAR STANDARD NATURA 2000, in tabelul de mai jos.

Cod % CLC Clase de habitateN06 1

1511, 512 Rauri, lacuri

N07 3 411, 412 Mlastini, turbariiN12 5

8211 – 213 Culturi (teren arabil)

N14 1 231 Pasuni

11

0N16 1

5311 Paduri de foioase

N26 3 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Alte caracteristici ale sitului:

Situl Vedea – Dunare este amplasat in bazinul inferior al riului Vedea , facand parte din Lunca inferioara a Dunarii, subunitatea Lunca-Pasarea, cuprinzind si zona dig-mal.

Conform Formularului Standard „Natura 2000” (HG 1284/2007), situl este important pentru numeroase specii de pasari (vezi cap. 4).

2.2.6 Conditii geologice, hidrogeologice si geotehnice

Din punct de vedere geomorfologic, conform studiului geotehnic, amplasamentul cercetat face parte din Lunca Dunarii. Depozitele au grosimi cuprinse intre 15 m si 35 m ,fiind constituite structural din doua complexe litologice :

- complexul bazal ,alcatuit din nisipuri si pietrisuri;- complexul superior, predominant argilo-nisipos .

Morfologic, amplasamentul cercetat prezinta o denivelare de cca.3,00 - 4,00 m de la nord-vest la sud–vest. Limita sudica a amplasamentului este reprezentata de un canal de irigatii de cca 3,50 - 4,00 m adancime, cu nivel de apa.

Conform normativ NP 074/2007 incadrarea geotehnica, pentru stratul de fundare de la 1.00 - 1.50m, s-a facut luandu-se in consideratie anexa A, tabel A1, A2, A 3 categoria geotehnica fiind 1, riscul geotehnic mediu.

Stratificatia identificata pe amplasament si rezultata din fisa forajului geotehnic F.1/2009 (a carui fisa sintetica intocmita este anexata studiului) pune in evidenta pe amplasament urmatoarea stratificatie:

- de la nivelul terenului pana la adancimea de 0,50 m s-a intalnit sol vegetal,cafeniu,tare;

- in continuare, pana la 4,00 m adancime (adincime maxima de forare in amplasament) se dezvolta complexul superior predominant argilos-nisipos avand urmatoarea componenta:

- intre 0,50 – 1,90 m adancime s-a intalnit argila prafoasa , cafenie,plastic virtoasa cu lentile de praf argilos nisipos, galben -cafeniu cu calcar fin diseminat in masa;- intre 1,90 – 3,10 m adancime s-a intalnit argila prafoasa, cafenie-cenusie ,plastic virtoasa cu oxizi de Fe si Mn;

12

- intre 3,10 – 3,70 m adancime s-a intalnit praf nisipos, cafeniu, plastic consistent cu lentile argiloase, negricioase si lentile subtiri de nisip fin mediu, galbui, indesat, uscat;

- intre 3,70 – 4,00 m adancime s-a intilnit calcar degradat sub forma de placa;

- depozitele recente de lunca se caracterizeaza printr-o mare varietate atat pe orizontala cat si pe verticala.

Nivelul panzei freatice nu s-a intalnit in forajul geotehnic F.1/2009 executat in etapa actuala pina la 4,00 m adancime.

Din punct de vedere geotehnic, pe amplasament, se poate considera ca obiectivele proiectate se pot funda direct incepand cu adancimea minima de -1,10 m fata de cota terenului natural.

Din punct de vedere geomorfologic, obiectivul de studiu este amplasat in lunca Dunarii, unde terenul este relativ plan, cu altitudini (cote) cuprinse intre 20 – 22 mdMN, delimitat spre nord de terasa joasa a Dunarii (cote 25 – 30 m), unde se afla intravilanele Slobozia si Giurgiu.

Din punct de vedere geologic, zona orasului Giurgiu si imprejurimi (localitatea Slobozia) face parte din marea unitate structurala „Platforma Moesica”, unde la suprafata se dezvolta depozite de varsta cuaternara, cu grosimi de 20 – 30 m si faciesuri de tip fluviatil, deluvial – proluvial sau aluvial – coluvial, situate in profunzime peste formatiunile levantine si cretacice (cu grosimi de peste 500 m), care reprezinta roca de baza a aluvionarului din lunca si terasa Dunarii (vezi pl. nr. 2), ambele complexe avand structura litologica detaliata mai jos.

Sub aspect litologic, subteranul din amplasamentul obiectivului de studiu este dominat la suprafata de depozitele cuaternare, situate peste un fundament cretacic, avand diferentieri de facies si dezvoltare spatiala caracterizate astfel:

Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin aluviuni recente de lunca, de varsta Holocen superior (qh2), fiind dezvoltate pe grosimi de 10 – 15 m si cu structura diferentiata pe verticala printr-un complex acoperitor argilo-prafos (de 3 – 5 m grosime) si un strat aluvionar de nisipuri cu pietris si rar bolovanis (grosimi de 5 – 10 m), cu frecventa lentilizare pe orizontala , intercalatii de placi sau bolovani de calcar (degradat).

Depozitele cretacice, aflate in fundamentul aluvionarului de lunca, prezinta un pronuntat facies recifal, acoperite pe alocuri de un complex argilos-prafos de varsta levantina, iar din punct de vedere litologic in zona de stuadiu mai sus precizat se evidentiaza doua tipuri de roci calcaroase:

- calcare alb-galbui fosilifere, cu frecvente recristalizari si grad diferentiat de fisuratie sau goluri carstice (cu frecventa mai mare sub 80 – 100 m adancime);

13

- calcare albe cretoase, slab poroase, cu frecvente intercalatii cuartitice in aluviunile de lunca sau terasa ale Dunarii.

2.2.7 Inundabilitate

Conform adresei emisa de Administratie Nationala “Apele Romane” la cererea Consiliului Judetean Giurgiu, amplasamentul de pe teritoriul comunei Slobozia, aflat pe malul stang al canalului de irigatii Vedea – nu se afla in zona inundabila.

Terenul s-a aflat in zona inundabila a Luncii Dunarii pana la construirea sistemului de indiguire, nesemnalandu-se de atunci inundatii semnificative.

2.3 Riscuri naturale si antropice

Dintre riscurile naturale şi antropice de care trebuie ţinut cont în utilizarea terenului pentru constructii se numara următoarele:

- inundaţii;- cutremure;- fenomene meteorologice periculoase precum îngheţuri şi temperaturi extreme.

2.3.1. Riscul generat de inundaţii

Undele de viitură formate pe cursurile de apă permanente sau torenţiale (nepermanente) au caracter aleatoriu. Ele trebuie tratate probabilistic, deoarece valorile debitelor maxime şi a nivelurilor corespunzătoare sunt provocate de un lanţ cauzal extrem de complex, care nu permite cuantificarea lor cu precizie. Astfel, pe un curs de apă pot să se combine ploi şi zăpezi care să formeze viituri mai mari decât cele cunoscute în trecut. Se pot produce de asemenea ruperi de baraje sau aglomerări de gheţuri, care pot conduce la viituri catastrofale.

Din acest motiv s-a stabilit prin standarde, precum cel privind clasa de importanţă a obiectivelor periclitate (STAS 4273/83 republicat), la ce grad de asigurare trebuie să fie asigurate obiectivele din diferite clase de importanţă. Astfel, municipiile sunt considerate obiective de categoria I-a de importanţă şi ele trebuie să fie asigurate la viitură cu probabilitate de apariţie de p=0,1%, adică cu o frecvenţă stabilă a viiturilor de o dată la o mie de ani (f=1/1000).

Căile de comunicaţie principale (căi ferate, drumuri naţionale) trebuie să fie asigurate cu p = 1,5%, adică la frecvenţa viiturilor centenare.

Bunurile agricole, fermele, etc. pot fi asigurate între p = 2 - 5%, adică să fie inundate cu frecvenţa medie de o dată la 50 ani sau la 20 ani.

Lucrările temporare (balastiere, şanţuri) trebuie să fie asigurate numai cu p = 10%, adică o dată la 10 ani frecvenţa de repetare a viiturii.

14

La baraje şi diguri se prevăd calcule în condiţii excepţionale de exploatare; acestea trebuie să reziste timp de câteva ore la debite mai mari cu o clasă de importanţă, fără să se distrugă.

Pentru obiective situate în zone de risc este necesar să fie stabilită asigurarea reală şi cea de calcul prevăzută de norme, astfel încât să se poată lua măsurile necesare, care pot fi după caz:

- realizarea de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor,- strămutarea construcţiilor expuse riscului major.

Referitor la efectele negative produse de inundaţii trebuie precizat că acestea sunt:- efecte economice directe şi indirecte (fizice şi valorice);- efecte sociale (victime, evacuaţi);- efecte ecologice.

Pagubele variază mult de la o viitură la alta şi, din acest motiv, cel mai corect este calculul pagubelor potenţiale aferente viiturilor cu probabilitate corespunzătoare clasei de importanţă a obiectivului studiat.

Din punct de vedere al incadrarii constructiilor hidrotehnice in clasa de importanta (conform STAS 4273/1983), viitoarea centrala se incadreaza in clasa a IV-a, astfel:

- dupa durata de functionare: in categoria „constructii definitive”;- dupa rolul functional: in categoria „lucrari de importanta

secundara, a caror avariere are o importanta redusa asupra altor obiective”.

In conformitate cu prevederile STAS 4068/2-87 pentru lucrarile din clasa de importanta IV, asigurarea de calcul este de 5% - pentru conditii normale de exploatare (adica pot sa fie inundate cu o frecventa medie de o data la 20 de ani).

2.3.2. Riscul generat de seism

In conformitate cu normativul P100/2006 zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag=0.20g pentru cutremure avind intervalul de mediu de recurenta .I.M.R =100 ani si perioada de colt TC=1.0 sec.

2.3.3 Risc generat de inghet si temperaturi extreme

Adâncimea de înghetConform STAS 6054 - 84 adancimea de inghet in comuna Slobozia este de

70 - 80 cm .

2.3.4 Risc generat de activitati antropice din zona

15

Amplasamentul viitoarei centrale este inconjurat de teren agricol si canal de irigatii (la sud si sud-est), cea mai apropiata localitate fiind comuna Slobozia la aprox. 700 m. In zona studiata nu exista activitati antropice care sa afecteze activitatea viitoarei centrale.

2.4 Obiective industriale si zone de depozitare

In zona studiata nu exista in prezent obiective industriale si zone de depozitare.

2.5 Reteua principala de cai de comunicatie

Terenul este accesibil din zona sa nord estica din drumul digului CN4, drum ce se transforma in drum satesc o data intrat in vatra satului, drum satesc ce la randul sau intersecteza DN5c in dreptul km 5+500. Acest drum este un drum de pamant.

La ora actuala, portiunile de drum judetean si comunal din zona sunt improprii unui trafic greu si intens. Ca urmare a propunerilor din PUZ-ul analizat, cat si a prevederilor din P.U.G-ul localitatii, aceste trasee rutiere urmeaza sa se modernizeze si sa se realizeze caile de acces corespunzatoare, care vor completa si trama stradala a comunei Slobozia.

2.6 Reteua de alimentare cu apa, de canalizare si statii de epurare

In prezent, in zona exista reteaua de alimentare cu apa a comunei Slobozia dar nu exista retea de canalizare sau statie de epurare.

2.7 Depozite de deseuri menajere si industriale

In zona nu exista depozite de deseuri menajere sau industriale.

2.8 Situatia neimplementarii planului (PUZ-lui) propus (Alternativa ‘‘0’’)

In cazul nerealizarii centralei solaro-electrica vor rezulta o serie de inconveniente care vor avea un impact negativ asupra starii actuale a mediului (atmosfera va fi poluata in continuare cu emisii de CO2 de 2000 tone/an) si asupra cheltuielilor CP Giurgiu pentru plata energiei electrice necesara consumului propriu al institutiilor aflate in subordine.

Necesitatea realizarii acestei centrale rezulta din cerintele de:1. Producere a energiei electrice necesară consumului propriu al instituţiei

Consiliului Judetean Giurgiu;

16

2. Valorificare a potenţialului solar al României, ţinând cont de caracteristicile geografice, demografice şi sociale specifice României;

3. Alinierea la politica asumată de Romania prin angajamentele internaţionale privind reducerea emisiilor de CO2. Aceasta centrală va reduce emisiile de CO2 cu 2000 tone pe an.

Proiectul propus răspunde astfel obiectivelor şi priorităţilor documentelor programatice elaborate pe plan mondial şi naţional referitoare la problemele stringente cu care se confruntă omenirea în prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluare globală, etc.

Proiectul prezintă deci importanţă deosebită atât pe plan local, prin diminuarea până la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pentru curentul electric consumat de instituţiile aflate în subordine, cât şi pe plan naţional prin construirea primei centrale solaro-electrice din România, ceea ce înseamnă un pas extrem de important făcut pe direcţia reducerii masive a poluării cu noxe.

Punctul nevralgic al acestui proiect este faptul ca amplasamentul este situat concomitent:

In interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea – Dunare (22874,4ha –dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu), conform HG 1284/2007 (pentru SPA);

In vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088 Gura Vedei – Saica – Slobozia, conform ord. 1964/2007 (pentru SCI).

Se reaminteste ca avand in vedere documentatiile si legislatia care au stat la baza evaluarii impactului potential al acestei investitii se poate estima doar un posibil impact direct negativ pe termen scurt (pe perioada existentei santierului), asupra conservarii habitatelor si a speciilor de flora si fauna specifice din aceasta zona. Prin masurile impuse la faza de proiectare si organizare de santier, prezentate la capitolul8, acest impact poate fi eliminat.

Tinand cont de aceasta concluzie, pentru aprobarea investitiei se poate face apel/referire la OUG 57/2007, Art. 28, pct. 3, 4 si 5. Considerentul invocat din ratiuni de ordin social este faptul ca aceasta invetitie a CJ Giurgiu este o investitie de interes public.

Cap.3 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI; SITUATIA EXISTENTA, DISFUNCTIONALITATI SI PRIORITATI

17

3.1 Zonarea utilizarii teritoriului pe folosinteZona studiata, in suprafata de 6,50 ha, avand numarul cadastral 486 si fiind

inscrisa in CF sub nr. 440/N. se afla partial in intravilanul localitatii Slobozia, partial in extravilanul acesteia

Din punct de vedere al categoriei de folosinta a terenului avem urmatoarea situatie:

- o suprafata de 6,03 ha (cf. Fisei bunului imobil 1A si 3A) are categoria de folosinta arabil partial in extravilan,-partial in intravilan;

- o suprafata de 0,47 ha ( cf. Fisei bunului imobil 2cc) are categoria de folosinta curti-constructii in intravilan

3.2 Identificarea surselor majore de poluare

Avand in vedere ca zona este amplasata la o distanta de aproximativ 700 m sud-est fata de trupul A (vatra satului) si este inconjurata de teren agricol si canalul de irigatii Vedea , nu exista surse majore de poluare care ar putea afecta amplasamentul studiat.

Cele mai apropiate activitati antropice se afla in localitatea invecinata Slobozia distanta fata de acesta fiind de peste 700 m.

3.3 Calitatea factorilor de mediu (sol, apa, aer, vegetatie), cu marcarea zonelor poluate si a terenurilor degradate

3.3.1 Calitatea factorului de mediu APA

a. Apa de suprafata

In România cursurile de apă sunt clasificate în cinci categorii/clase de calitate (I, II, III, IV, V), conform ord. MAPPM 1146/2002. Stabilirea categoriei de calitate pe grupe de indicatori se realizează prin comparaţii succesive cu limite admisibile pentru fiecare categorie de calitate în parte.

Calitatea apelor este urmărită conform structurii şi principiilor metodologice ale Sistemului Naţional de Monitoring a Calităţii Apelor (SNMCA). Pe baza unor prelucrări statistice, precedate de analiza şi validarea datelor, se determina anumite valori tipice care permit o evaluare a calităţii globale a apelor.

Pentru monitoringul impactului viitoarei centrale nu este importantă cunoaşterea calităţii râului Vedea deoarece evacuarea apelor uzate provenite de la centrala nu se va face in rau (vezi Cap. 6).

18

Nu exista alte deversari care sa polueze apa de suprafata. In vecinatatea terenului se afla canalul Vedea- Dunare, care datorita legaturii directe cu Dunarea poate prelua din caracterul poluat al acesteia.

b. Apa subterana

Conform Studiului hidrologeologic informativ, rezultatele studiilor anterioare in zona obiectivului de studiu (perimetrul Slobozia – Giurgiu) au permis evidentierea regimului de cantonare al apei subterane, cu resurse de potential captabil prin foraje sau fantani satesti, ce au fost diferentiate pe criterii de adancime, facies si varsta geologica.

Fata de situatia prezentata anterior sub aspect hidrogeologic, rezulta o serie de particularitati distincte ale subteranului din amplasamentul obiectivului de studiu (viitoarea centrala electrica solara din extravilanul sudic al localitatii Slobozia), caracterizate in principal prin urmatoarele aspecte relevante:

a. Apa subterana de mica adancime este cantonata in aluvionarul de lunca al Dunarii (nisipuri cu sau fara pietris si rar bolovani de calcar), constituind „acviferul freatic”, caracterizat prin urmatoarele particularitati:

Grosimi variabile spatial in sectorul de lunca, cuprinse intre 5 – 15 m; Niveluri freatice stabilizate frecvent intre 3 – 5 m adancime in sectorul de

lunca sau intre 10 - 12 m adancime in sectorul de terasa (intravilan Slobozia), cu oscilatii dependente in timp si spatiu de factorii zonali de influenta (regimul pluvial, afluxul dinspre terasa superioara, drenajul albiei Dunarii);

Potential exploatabil variabil prin foraje de captare (15 – 20 m adancime), exprimat prin debite de 1 – 10 l/s, in conditiile unor de permeabilitati k = 10 – 100 m/zi si grosimi ale acviferului de 5 – 10 m;

Calitatea predominant potabila a apei freatice (duritati totale de 10 – 15 gr. germane), dar vulnerabila la poluare sub impactul factorilor de mediu (deseuri, chimizare terenuri agricole, etc.);

b. Apa subterana de medie si mare adancime este cantonata in structura poroasa, de tip fisural sau cavernos a calcarelor cretacice din fundamentul antecuaternar, acvifer caracterizat prin urmatoarele particularitati:

Interceptia calcarelor acvifere in zona de lunca a Dunarii la adancimi variabile, dependente de gradul local de fisuratie, acviferul de tip fisural fiind captat in unele foraje anterioare de alimentare cu apa pe intervalele de adancimi 200 – 500 m;

Potentialul exploatabil apreciabil al unor foraje de captare, exprimat prin debite de 10 – 60 l/s, in conditiile unor grosimi active de acvifer de 50 – 100m, niveluri piezometrice stabilizate la 5 – 10 m adancime si calitate prioritar potabila a surselor de apa (duritati totale de cca. 20 gr.germane).

19

3.3.2 Calitatea factorului de mediu SOL si SUBSOL

Solul nu a fost folosit agricol (categoria de folosinta chiar daca este arabila in PUG aceasta apare ca teren neproductiv pe zona adiacenta la nord de canalul Vedea-Dunare). Terenul s-a aflat in zona inundabila a Luncii Dunarii pana la construirea sistemului de indiguire, nesemnalandu-se de atunci inundatii semnificative.

Din punct de vedere geotehnic, conform normativ NP 074/2007 incadrarea geotehnica ,pentru stratul de fundare de la 1.00-1.50m ,s-a facut luindu-se in consideratie anexa A, tabel A1, A2 ,A 3 categoria geotehnica fiind 1,riscul geotehnic mediu.

Stratificatia identificata pe amplasament si rezultata din fisa forajului geotehnic F.1/2009 (a carui fisa sintetica intocmita este anexata studiului) pune in evidenta pe amplasament urmatoarea stratificatie:

- de la nivelul terenului pana la adancimea de 0,50 m s-a intalnit sol vegetal,cafeniu,tare;- in continuare, pana la 4,00 m adancime (adincime maxima de forare in amplasament) se dezvolta complexul superior predominant argilos-nisipos avand urmatoarea componenta:

- intre 0,50 – 1,90 m adancime s-a intalnit argila prafoasa , cafenie,plastic virtoasa cu lentile de praf argilos nisipos,galben -cafeniu cu calcar fin diseminat in masa;- intre 1,90 – 3,10 m adancime s-a intalnit argila prafoasa,cafenie-cenusie ,plastic virtoasa cu oxizi de Fe si Mn;- intre 3,10 – 3,70 m adincime s-a intilnit praf nisipos ,cafeniu,plastic consistent cu lentile argiloase,negricioase si lentile subtiri de nisip fin mediu,galbui,indesat,uscat;

- intre 3,70 – 4,00 m adincime s-a intilnit calcar degradat sub forma de placa;

- depozitele recente de lunca se caracterizeaza printr-o mare varietate atat pe orizontala cat si pe verticala.

3.3.3 Calitatea factorului de mediu AER

In zona singurul factor constant de poluare minora a aerului provine de la ferma agricola, ferma care la data proiectarii era in curs de dezafectare. Nu exista alti factori majori poluanti.

Avand in vedere ca terenurile din vecinatatea zonei studiate au doar folosinta agricola, iar activitatile antropice din asezarile umane invecinate nu polueaza aerul, calitatea aerului in zona este buna.

20

Indicatorii de poluare a aerului se situeaza sub limitele concentraţiilor maxime admise şi sub nivelurile de atenţie prevazute in STAS 12574/87 “Aer in zone protejate” si Ordinul 536/97 emis de Ministerul Sanatatii.

3.4 Disfunctionalitati si prioritati de interventie (in activitatea de protectie a mediului)

Pornind de la solicitarile privind viitoarea destinatie a terenului, in urma analizei in detaliu facuta in cadrul studiului pentru PUZ, raportat la noua functiune, au rezultat o serie de observatii fata de prevederile prezentate in PUZ, observatii inerente in cazul aprofundarii studiului prin PUZ.

Sintetic in tabelul de mai jos sunt prezentate pe categorii de probleme aceste disfunctionalitati si prioritatile de interventie astfel:

DOMENII DISFUNCTIONALITATI PRIORITATIA URBANISMA1. Bivalenta regimului tehnic al terenului (intravilan/extravilan)apartinind unei singure parcele cadastrale si unui singur administrator( A2. Zonificarea functionala stabilita prin PUG nu este compatibila cu solicitarea investitorului in zona studiata, in contextul in care prin HG a fost hotarita schimbarea administratorului

A1. Analiza posibilitatii includerii in intravilan a suprafetei existenta in acest moment in extravilanA2. Stabilirea de reglementari compatibile cu functiunea dorita de noul administrator , care sa defineasca caracterul zonei

B.CIRCULATIIB1. Lipsa accesului organizat in terenul studiat *asigurarea unui acces organizat, prin

modernizarea drumurilor agricole de acces la amplasament.

C. FOND CONSTRUIT. UTILIZAREA TERENURILORC1. Utilizarea neeficienta ca teren agricol a unei zone cu potential crescut de productie energii neconventionale

* schimbarea categoriei de folosinta a ternului in scopul realizarii investitiei pentru eficientizarea sa economica.

D. ECHIPARE TEHNICO-EDILITARA D1. lipsa alimentarii cu apa, a instalatiei de canalizare menajera si pluviala

Propuneri si solutii pentru alimentare cu apa , realizarea unui sistem de preluare a apelor menajere si pluviale- in sistem local sau centralizat.

E. SPATII PLANTATE. SPORT. AGREMENTE.1. Absenta spatiilor verzi Asigurarea unui raport corespunzator de

suprafete verzi pentru zona reglementata in conformitate cu functiunea propusa, apartenenta la situl ROSPA0108” Natura 2000” si legislatia in vigoare.

21

F. PROBLEME DE MEDIU SI PROTECTIA ZONELOR DE NATURALE SI TEHNOLOGICEF.1. Situarea terenului reglementat ca productie agricola cu nivel scazut de poluare in interiorul limitelor sitului de importanta comunitara Natura 2000, ROSPA0108 Vedea – DunareF2. Lea 20 KV traverseaza amplasamentul

F1. Reglementarea terenului in conformitate cu normele de protectie a acestor situri, cu scopul reducerii nivelului de poluare punctual.F2. Reglementarea unei fasii de area non-aedificandi, pentru contructii civile.

Propuneri si prioritati de interventie privind protectia factorilor de mediu in contextul implementarii PUZ-lui prin aparitia centralei solaro-electrice sunt prezentate in Capitolul 8.

Cap.4 PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PLAN (arii naturale protejate, zone de recreere, odihna, agreement, monumente naturale sau istorice)

4.1 Arii naturale protejate Biotopuri existente in zona amplasamentului

Prin situarea sa terenul se afla concomitent: In interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea –

Dunare (22874,4ha –dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu); In vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088

Gura Vedei – Saica – Slobozia.

Situl de protectie avifaunistica ROSPA0108 Vedea – Dunare:Situl este amplasat in bazinul inferior al riului Vedea , facind parte din lunca

inferioara a Dunarii, subunitatea Lunca-Pasarea, cuprinzind si zona dig-mal

Clasele de habitate cuprinse sunt cele de apa dulce continentala curgatoare (raul Vedea) si padurile de lunca numite si zavoaie de salcie adica: rauri, lacuri, mlastini, turbarii, culturi (teren arabil) pasuni, paduri de foioase.

Conform formularului standard „Natura 2000”, in aceste zone naturale o multitudine de pasari protejate cuibaresc, si sunt in pasaj, si cateva specii folosesc zona si pentru iernat.

Informatii despre flora si fauna zonei protejate

Obiectivul aflat in studiu va fi amplasat in zona ostrovului Slobozia, ostrov ce face parte dintr-un complex situat in partea centrala a vaii Dunarii Inferioare – sectorul Romanesc, intre Olt si Arges – subsector Vedea si Giurgiu (Culoarul Dunarean de sub Campia Burnazului).


22

Flora: este caracteristica celei de lunca, formata din zavoaie de plop (Populus albo, Populus nigra) si salcie Salix alaba, sp. fragilis). Alaturi de acesti arbori sunt si alte specii dominante precum frasinul (Fraxinus excelsior), salcamul (Robina pseudacacia), dudul (Morus alba si Morus Nigra) si ulmul (Ulmus carpinifolia).Speciile dominante de arbusti sunt reprezentate de zalog (Salix cinerea), mur (Rubus fructicosus), vita de vie.



Pasarile caracteristice zonei sunt: rata mare (Anas Platyrhyncos), pescarusul, soimul dunarean (Flaco cherrug), codobatura,, ciocanitoarea.


Pestii reprezentativi sunt: stiuca, platica, somnul, carasul, crapul, bibanul caracuda, rosioara.

Specii de plante si animale incluse in reteaua Natura 2000; Habitate ale speciilor de plante incluse in reteaua Natura 2000

Habitatele caracteristici acestui sit sunt prezentate, conform FORMULAR STANDARD NATURA 2000, in tabelul de mai jos.

Cod % CLC Clase de habitateN06 1

1511, 512 Rauri, lacuri

N07 3 411, 412 Mlastini, turbariiN12 5

8211 – 213 Culturi (teren arabil)

N14 10

231 Pasuni

N16 15

311 Paduri de foioase

N26 3 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Alte caracteristici ale sitului:

Situl Vedea – Dunare este amplasat in bazinul inferior al riului Vedea , facand parte din Lunca inferioara a Dunarii, subunitatea Lunca-Pasarea, cuprinzind si zona dig-mal.

23

Conform Formularului standard „Natura 2000” (HG 1284/2007), situl este important pentru numeroase specii de pasari, dupa cum urmeaza:

1. Specii care folosesc situl numai pentru cuibarit: Alcedo atthis (Pescarusul albastru); Cod A229; situl este folosit de un numar

>12 p (perechi); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare medie sau redusa – (C); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila);

Ardea purpurea (Starcul rosu); Cod A029; folosirea sitului – RC (specie rara, specie comuna); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

Ardeola ralloides (Starcul galben); Cod A024; situl este folosit de un numar de 50 – 60 p (perechi); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

Egretta alba (Egreta alba, egreta mare); Cod A027; situl este folosit de un numar >26 p ( perechi); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).

2. Specii care folosesc situl pentru cuibarit si pasaj Aythya nyroca (Rata cu ochiul alb); Cod A060; specia foloseşte situl pentru

cuibărire şi creşterea puilor in numar de 25 – 34 p (perechi); in pasaj 300 – 400 i (indivizi); situatia populatiei – C (reprezentativitate semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

Ciconia ciconia (Barza alba); Cod A031; cuibaresc in numar de 33 – 40 p (perechi); in pasaj >180 i (indivizi); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa; global – B (valoare buna);

Ciconia nigra (Barza neagra, cosostarcul negru – specie rara in Romania si ameninta pe scara globala); Cod A030; in numar de 8 – 10 p (perechi); in pasaj >48 i (indivizi); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

Himantopus himantopus (Piciorongul); Cod A131; specia foloseste situl pentru cuibarit in numar de 6 – 7 p (perechi); in pasaj - RC (specie rara, specie comuna); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare

24

– C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

Ixobrychus minutus (starcul pitic); Cod A022; specia foloseste situl pentru cuibarit in numar de 20 – 24 p (perechi), in pasaj >20 i (indivizi); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

3. Specii care folosesc situl pentru cuibarit, iernat si pasaj

Circus aeroginosus (Eretele de stuf); Cod A081; specia foloseşte situl pentru cuibărire şi creşterea puilor in numar de 12– 24 i (indivizi); specia foloseste situl in timpul iernii - RC (nu se pot indica informatii numerice: deci marimea/densitatea populatiei se mentioneaza ca specie rara si comuna); in pasaj -C (specie comuna); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).

4. Specii care folosesc situl pentru iernat si pasaj

Phalacrocorax pygmeus (Cormoranul mic); Cod A393; specia foloseste situl in timpul iernii intr-un numar > 240 i (indivizi); in pasaj un numar >1000 i (indivizi); situatia populatiei – C (reprezentativitate semnificativa); conservare excelenta – A; izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta);

5. Specii care folosesc situl numai pentru iernat

Circus cyaneus (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).

6. Specii care folosesc situl doar pentru pasaj

Platalea leucorodia (Lopatarul); Cod A034; specia foloseşte situl in pasaj - RC (specie rara, specie comuna); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

Plegadis falcinellus (Tiganusul); Cod A032; specia foloseşte situl in pasaj - RC (specie rara, specie comuna); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa);

25

conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

Egreta garzetta (Egreta mica); Cod A026; specia foloseşte situl in pasaj -RC (specie rara, specie comuna); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

Pelecanus crispus (Pelicanul cret); Cod A020; specia foloseste situl pentru pasaj – R (specie rara); situatia populatiei – C (reprezentativitate semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

Pelecanus onocrotalus (Pelicanul comun); Cod A019; specia foloseste situl pentru pasaj – R (specie rara); situatia populatiei – C (reprezentativitate semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna);

Recurvirostra avosetta (Cioc antors); Cod A132; specia foloseste situl pentru pasaj – RC (specie rara, specie comuna); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B).

Deci situl este important pentru multe specii de pasari de balta (starci, pelicani, lebede, gaste, rate) respectiv pentru toate tipurile de populatii: cuibaritoare, de iernat sau de migratie.

Intrucat in perioada de migratie gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, situl poate fi un candidat ca sit RAMSAR.

Influentele antropice ce pot avea efect in sit sunt: vanatoarea, curatarea padurii, managementul apelor: drumuri, extrageri de nisip si pietrisuri, inundatii, pescuit sportiv, diguri, plaje artificiale.

Activitati in jurul sitului ce pot avea consecinte sunt: cultivarea terenului,pescuitul sportiv, zonele urbane si habitatele umane.

Rute de migrare, adaposturi de pentru crestere, hrana, odihna, iernat

Considerata in prezent, ca suprafata si biodiversitate, o zona protejata importanta a Romaniei, situl Vedea - Dunare constituie un ecosistem complex, fiind un important loc de adapost, hrana si cuibarire pentru o serie de specii rare.

Amplasamentul investitiei este in zona unui culoar de migratie a pasarilor in Romania.

Situatia existenta

In aceasta zona, reducerea numarului de specii sau a numarului de indivizi din unele specii a fost posibila pana in prezent si datorita activitatilor antropice din zona.

26

Principalele activităţi antropice din zona sunt: agricultura si creşterea animalelor. Aceste activitati pot sa perturbe păsările, în special în perioada cuibăritului.

Conform PUZ efectuat in anul 2009 in vederea realizarii acestei centrale, terenul ales pentru aceasta investitie se afla partial in intravilanul comunei Slobozia si partial in extravilan (la cca 500m de vatra satului), fiind folosit ani de zile ca ferma agricola cu gospodarie anexa in administrarea Ministerului Administratiei si Internelor.

Tot in zona, la 50m sud-est de amplasament, se afla o veche statie de pompare a ANIF care produce un zgomot foarte puternic.

Activitatile desfasurate ani de zile pe aceste amplasamente au perturbat pasarile din zona si le-au determinat sa se retraga spre zone mai putin afectate de activitatile antropice. Astfel incat, in zona de amplasare a proiectului nu s-au identificat indivizi din speciile de interes comunitar.

4.2 Monumente istorice

In conformitate cu PUG aprobat pentru comuna Slobozia, in vecinatatea terenului analizat nu exista monumente de arhitectura sau cladiri valoroase din punct de vedere stilistic arhitectural ce necesita protectie.

Exista insa situl arheologic „La cazemata”, obiectiv mentionat in Lista Monumentelor istorice 2004, la poz 192, GR-I-s-B-14831 – Latene (civilizatia daca).

4.3 Zone de recreere, odihna si agrement Pe o raza de 10 km nu exista nici o zona de recreere, odihna sau agrement.

Cap.5 OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL SAU COMUNITAR SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE

Obiectivul major în domeniul protecţiei mediului îl constituie îmbunătăţirea calităţii vieţii în România prin asigurarea unui mediu înconjurător curat care să contribuie la creşterea nivelului de viaţă al populaţiei, la îmbunătăţirea stării de sănătate al acesteia, la conservarea şi ameliorarea stării patrimoniului natural unic de care România beneficiază.

În acelaşi timp, se are în vedere îndeplinirea angajamentelor asumate în procesul de negociere cu Uniunea Europeană a Capitolului 22 – Mediu şi a obiectivelor stabilite în „Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă – ORIZONT 2025”, astfel încât în perioada 2009-2010, prin protecţia mediului, Romania să se integreze armonios în Strategia Uniunii Europene şi al 6-lea Plan–Cadru de Acţiune al Uniunii Europene.

Obiectivele generale ale politicii de mediu in Romania de care s-a tinut seama pe durata pregatirii proiectului sunt :

conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului; protecţia sănătăţii umane; utilizarea durabilă a resurselor naturale; informarea şi participarea publicului la problemele privind starea mediului.

27

Prin natura sa proiectul de fata s-a axat pe obiectivele generale ale politicii de mediu in Romania deoarece contribuie la protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului (reducerea emisiilor de CO2), protecţia sănătăţii umane, ajuta la valorificarea mai buna a resurselor materiale si energetice si combate risipirea acestora.

Fiind un proiect de interes public, pe durata elaborarii sale s-a desfasurat un dialog continuu cu autoritatile si populatia, solicitandu-se opinia tuturor factorilor interesati.

În procesul de convergenţă, pe plan economico-social, în care se află România, scopul acestui proiect este de a creea un impact pozitiv direct şi imediat asupra:

1. Producerii energiei electrice necesară consumului propriu al instituţiei Consiliului Judetean Giurgiu;

2. Valorificării potenţialului solar al României, ţinând cont de caracteristicile geografice, demografice şi sociale specifice României;

3. Alinierii la politica asumată de Romania prin angajamentele internaţionale privind reducerea emisiilor de CO2. Aceasta centrală va reduce emisiile de CO2 cu 2000 tone pe an.

Investitia propusa răspunde astfel obiectivelor documentelor si programelor elaborate pe plan mondial şi naţional referitoare la problemele stringente cu care se confruntă omenirea în prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluare globală, etc, dintre care amintim :





orientează dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu politica de coeziune a Uniunii Europene, având formulate 6 priorităţi, dintre care, relevante pentru proiect, sunt următoarele : I. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;II. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea emisiilor de CO2;III.Dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii sociale; IV. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării;

28

Strategia Energetică a României, cu accent pe dezvoltarea energiei din surse regenerabile

Documentele de negociere între România şi Uniunea Europeană, la capitolele : 14 – Energie

22 – Protecţia mediului înconjurător

Proiectul prezintă o importanţă deosebită atât pe plan local, prin diminuarea până la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pentru curentul electric consumat de instituţiile aflate în subordine, cât şi pe plan naţional prin construirea primei centrale solaro-electrice din România, ceea ce înseamnă un pas extrem de important făcut pe direcţia reducerii masive a poluării cu noxe.

Prin amploarea sa, proiectul deschide calea pentru dezvoltarea si a altor investitii, de mai mica sau mai mare anvergura, in special in domeniul valorificarii surselor regenerabile.

Cap.6 POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

6.1 Propunerile privind zonarea functionala a teritoriului pe activitati si pe folosinte

Zona detaliată în P.U.Z. are o suprafaţă de 65.000 mp (6,5ha). Bilantul teritorial este prezentat in tabelul urmator.

CATEGORII DE FOLOSINTA

SUPRAFATA –MP

PROCENT -%

Ocupat de constructii 426,00 0,65Panouri solare 16 128,00 24,81Spatii verzi amenajate 30 433,00 46,82Platforme/trotuare 18 013,00 27,71TOTAL 65 000,00 100,00

Descrierea succinta a proiectuluiPe terenul analizat se intentioneaza a se construi o centrala solaro-electrica cu

puterea P instalata de 999.920 W. Centrala solara propusa este de tip fotovoltaic, cu

29

concentrare, folosindu-se celule solare speciale ce folosesc un flux luminos foarte puternic, obtinut prin concentrarea luminii solare cu ajutorul unor panouri parabolidale.

Panourile CPV au apărut ca urmare a dezvoltării tehnologiilor specifice celulelor solare. Astfel, o singură celulă poate primi un flux luminos de până la 1182x mai mare decât cel natural.

Tehnologia de bază foloseşte un element de concentrare a luminii solare care este format dintr-o lentilă Fresnel sau un captator paraboloidal de rotaţie (sau de translaţie), o celulă fotovoltaică amplasată în focarul lentilei şi un sistem de răcire a celulei fotovoltaice.

Această tehnologie foloseşte un număr incomparabil mai mic de celule solare decât tehnologia panourilor PV clasice (de până la de 1182 de ori mai puţine). Acest avantaj, însă, este temperat de existenţa sistemului optic şi cel mecanic de suport.

Centralele solare termice cu concentrarea radiaţiei solare directe utilizează oglinzi concave pentru a concentra razele solare pe suprafaţa absorbantă. Oglinda sau suprafaţa absorbantă îşi vor modifica orientarea în funcţie de poziţia soarelui. Centralele solare cu jgheaburi parabolice colectează energia cu oglinzi distribuite pe suprafeţe mari ce concentrează radiaţia pe suprafeţe absorbante situate în centrul focal al fiecărei oglinzi.. În centrale solare independente, oscilaţiile datorate condiţiilor atmosferice pot fi compensate cu ajutorul unor rezervoare de înmagazinare a căldurii, sau utilizând purtători de energie alternativă.

Colectoarele cu jgheaburi parabolice sunt constituite din oglinzi lungi curbate transversal pe un profil de parabolă concentrând fluxul radiaţiei solare pe un tub absorbant situat în linia focală. Tubul absorbant este constituit dintr-o ţeavă de metal acoperită în exterior cu un strat absorbant şi prin care curge agentul termic şi care este în interiorul unui alt tub, de astă dată de sticlă de borosilicat rezistent la acţiuni mecanice şi chimice fiind acoperit de un strat antireflectorizant. Între cele două tuburi este creat vid pentru a reduce pierderile prin convecţie. Energia radiaţiei solare este transformată în energie calorică şi cedată agentului termic. Oglinzile parabolice sunt aşezate de regulă în rânduri una după alta pe direcţia N-S, având un singur grad de libertate, rotaţia în jurul axei focale.

Solutia aleasaSolutia aleasa pentru colectoarele centralei solaro-electrice de la Slobozia este tip

oglinda parabolica. Lumina colectata pe o suprafata mare este concentrata intr-un punct sau pe o linie.Tehnologia permite obţinerea unei densităţi electrice foarte mari raportată la aria reflectorului.

Potrivit consultantului de specialitate, centrala electrică solară tip Concentrator paraboloidal fotovoltaic (P-CPV) este compusă din:

- Colectoare solare – fiecare colector este compus din celule fotovoltaice, oglinzi reflectoare, suport, instalaţii de ghidare-acţionare şi instalaţia de răcire a celulelor fotovoltaice;

- Centrul de control şi distribuţie a energiei;- Sectorul tehnic şi de întreţinere;- Reţeaua de cabluri.

30

Pentru accesul facil la oglinzile captatorilor (necesar spălării oglinzilor şi a operaţiilor de reparaţii şi întreţinere) se vor realiza - între rândurile de captatori - alei de macadam .

Între aleile dintre captatorii paraboloidali şi sub aceştia, vegetaţia (mai puţin puieţii de copaci, care vor fi resădiţi în altă locaţie) va fi lăsată să crească liber.

Se propune un numar de 30 de siruri de captatori solari amplasati la o distanta de 12m (intre axele a doua siruri de captatori).

Inaltimea maxima a captatorilor solari este de 15,28 m. Lungimea maxima a unui sir de captatori este de 96 m iar latimea maxima este de 5,8 m. In interiorul incintei centralei se vor executa drumuri tehnologice cu structura tip macadam, avand o latime de 4 m si o lungime totala de 4535 m.

Cladirea tehnico-administrativa va fi prevazuta, cu grupuri sanitare.Bransarea la reteaua de 20kV se va face (cel mai probabil) la posturile de

transformare existente in zona invecinata.

6.2. Potentialele efecte semnificative asupra mediului6.2.1 Potentialele efecte semnificative asupra apei6.2.1.1 Surse de poluare a apei

În urma activităţilor desfasurate pe amplasamentul analizat, vor rezulta mai multe categorii de ape uzate:

Apele menajere care vor fi colectate de la grupurile sanitare din zona cladirii tehnico-adiministrative si dirijate catre o ministatie de epurare ecologica. Din statia de epurare apele epurate conform NTPA 001/2002 vor fi evacuate intr-un bazin de retentie pozitionat in apropierea statiei de epurare. Apa acumulata in bazinul de retentie este pompata catre statia de distilare de unde va fi dirijata catre bazinul de stocare. Apa din bazinul de stocare va fi folosita pentru spalarea panourilor solare sau in caz de incendiu.

Apele pluviale de pe acoperisul cladirii administrative considerate ape conventional curate vor fi colectate prin burlane cu descarcare libera la nivelul platformelor spre latura sudica a cladirii de unde vor fi dirijate printr-o conducta PVC Dn 160 mm, spre bazinul de retentie.Pentru apele meteorice ce cad pe colectorii parabolidali şi cele rezultate din

spălarea oglinzilor se vor asigura şanţuri de drenaj.

Apa rezultată din procesul spălării captatorilor solari.

6.2.1.2 Efecte semnificative asupra apeiA. Apa subterana

A1.Impactul asupra nivelului freatic in zona amplasamentului

a.1. Impactul determinat de modificarea nivelului freatic in zona amplasamentului

Prin PUZ se propun lucrari de executie a retelei de alimenare cu apa subterana.

31

Prin aceasta masura nu vor fi executate lucrari care sa modifice nivelul freatic. In aceste conditii, impactul direct asupra nivelului apei subterane este

neglijabil.

a.2. Impactul asupra calitatii apei freatice

Prin executarea retelei de alimentare cu apa si a canalizarii si prin depozitarea corespunzatoare a deseurilor (desfiintarea depozitelor ilegale) se va evita poluarea apei subterane.

Executia lucrarilor conform proiectelor, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra calitatii apei subterane. Impact direct nul.

Prin regulamentul de exploatare se vor putea lua la timp masuri pentru preintampinarea accidentelor majore la retelele de canalizare.

B. Apa de suprafata

Impactul asupra calitatii apei de suprafata

Proiectul propune o serie de masuri pentru eliminarea riscului de poluare a apei de suprafata (in zona se afla canalul de irigatii Vedea-Dunare care apartine ANIF):

- Apele menajere vor fi colectate de la grupurile sanitare din zona cladirii tehnico-adiministrative si dirijate catre o ministatie de epurare ecologica;

- Apele pluviale de pe acoperisul cladirii administrative considerate ape conventional curate vor fi colectate prin burlane cu descarcare libera la nivelul platformelor spre latura sudica a cladirii de unde vor fi dirijate printr-o conducta PVC Dn 160 mm, spre bazinul de retentie.

- Pentru apele meteorice ce cad pe colectorii parabolidali şi cele rezultate din spălarea oglinzilor se vor asigura şanţuri de drenaj.

Aceste lucrari de gospodarire a apelor vor trebui sa asigure un impact nul asupra apelor de suprafata (in zona se afla doar canalul de irigatii Vedea- Dunare).

6.2.2 Potentialele efecte semnificative asupra aerului6.2.2.1 Surse de poluanţi pentru aer

Centrala solaro-electrica nu reprezinta o sursa de poluare pentru aer. Dimpotriva, avand in vedere ca la centralele electrice clasice, pentru obţinerea a

1MWh se eliberează în atmosferă 1 tonă de CO2, rezultă că centrala solaro-electrică propusă în acest proiect va stopa emisia anuală în atmosferă a 2.000 tone de CO2.

6.2.3 Potentialele efecte semnificative asupra solului

32

6.2.3.1 Surse de poluare pentru sol

In cazul realizarii acestei centrale solaro-electrica, activitatile de decopertare, care pot fi considerate o sursa principala de afectare a calitatii solului, au loc numai in perioada de constructie propriu zisa.

In etapa de exploatare, actiunile care pot fi interpretate ca surse de afectare a calitatii solurilor sau care au drept consecinta aparitia unor astfel de surse in perioada de exploatare sunt:

- descarcari accidentale ale apelor uzate neepurate in receptorul natural sau descarcarea efluentului insuficient epurat de la statia de epurare, care ar putea afecta calitatea apei receptorului si, indirect, calitatea apei freatice si a solului, producand printre altele si acidifierea solului.

6.2.3.2 Efecte semnificative asupra solului (prognoza impactului)

- Impactul in timpul etapei de constructie si apoi de exploatare a terenului care va fi trecut din extravilan in intravilan va avea o amploare foarte mica deoarece vor fi scoase din folosinta agricola doar 6,03 ha.

- Referitor la solul care va fi decopertat in perioada de constructie atat a cladirilor, cat si a drumurilor, retelelor, amenajarea spatiilor verzi, va suferi un proces de reducere a fertilitatii prin disparitia microflorei si microfaunei specifice

6.2.4 Potentialele efecte semnificative asupra subsolului

6.2.4.1 Surse de poluare pentru subsol

Aceste elemente sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane si au fost tratate la capitolul respectiv.

6.2.4.2 Efecte semnificative asupra subsolului (prognoza impactului)

Datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor subsolului.

6.2.5 Potentialele efecte semnificative asupra biodiversitatii 6.2.5.1 Surse de afectare a biodiversitatii

Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, pot aparea oricand in cursul activitatilor umane care vor avea loc in cadrul acestei investitii.

Din cauza activitatilor “de santier” care vor fi prezente pe suprafete mici raportat la intreg teritoriul administrativ al comunei, pot sa apara:

33

praful ridicat de autovehicule, autoutilitarele si buldozerele aflate in miscare, care poate afecta:

- caile respiratorii ale oamenilor si animalelor;- vizibilitatea in zbor pentru pasari; - procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe

terenurile adiacente depozitului;● zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare, care indeparteaza animalele si

pasarile;

● compactarea solului cu utilajele specifice care distruge elementele de flora si fauna;

● prezenta omului si a traficul rutier care indeparteaza animalele si pot genera accidente.

Pentru lucrarile de pe santier trebuie sa se tina cont de recomandarile incluse in acest studiu la Capitolul 8.

-

6.2.5.2. Efecte semnificative asupra biodiversitatii (prognoza impactului)Mecanisme de afectare a biotopurilor si biocenozelor din zona amplasamentului

Distrugerea, modificarea sau alterarea habitatelor

Conform tehnologiei de executie a noului obiectiv, terenul alocat va suferi o decopertare de sol pe o suprafata de 6,5 ha (suprafata ocupata definitiv) lucrare care afecteaza fauna si flora intr-o mica masura.

Ca urmare a decopertarii, impactul asupra biodiversitatii va incepe sa se manifeste (ex.: se vor distruge adaposturile subterane ale rozatoarelor cu tot lantul de galerii de comunicatie dintre ele, pasarile care cuibaresc pe sol vor ramane fara cuiburi, animalele salbatice vor trebui sa se retraga la adapost, etc).

Pe ansamblu, se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, extinderea intravilanului prin lucrari de constructie/santier va crea o perturbare de mica amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor pe o suprafata mica de 6,5 ha. (suprafata totala ocupata de noua investitie).

Pe masura materializarii lucrarilor propuse prin PUZ si a trecerii timpului, va aparea un biotop nou si se va stabiliza o noua biocenoza.

Datorita masurilor care vor fi analizate si cuprinse in proiectul de executie se apreciaza ca nu va exista impact semnificativ asupra bidiversitatii.

Aparitia unor factori perturbatori pentru viata plantelor si animalelor pe timpul constructei si pe timpul exploatarii centralei

Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea in timpul executiei acestei investitii, sunt:

- praful ridicat de autoutilitarele si buldozerele aflate in miscare care poate afecta:

34

- caile respiratorii ale animalelor;- vizibilitatea in zbor pentru pasari; - procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de

pe terenurile adiacente sapaturilor;- zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele

si pasarile (zgomot redus deoarece utilajele folosite au normele de zgomot şi poluare MINIM Euro 4; se aminteste si faptul ca zgomotul de fond din zona este mult mai mare din cauza statiei de pompare a ANIF care este amplasata la o distanta de 50 m ).

- compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora si fauna;

- prezenta omului si traficul rutier care indeparteaza animalele si poate genera accidente;

Deoarece investitia este planificata a se realiza in 30 luni din care perioada de santier va fi doar de 20 luni (vezi graficul de executie elaborat de proiectant), efectul tuturor acestor factori perturbatori va fi mult diminuat in timp.

Pentru lucrarile de pe santier trebuie sa se tina cont de recomandarile incluse la capitolul 8.

Afectarea unor specii de plante si animale protejate

Amplasamentul centralei va fi situat concomitent:- în interiorul zonei naturale protejate – sit Natura 2000 – ROSPA0108 Vedea – Dunăre;- în vecinătatea perimetrului de protecţie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088 Gura Vedei – Saica – Slobozia;

Ştiut fiind faptul că, la centralele electrice clasice, pentru obţinerea a 1MWh se eliberează în atmosferă 1 tonă de CO2, rezultă că centrala solaro-electrică propusă în acest proiect va stopa emisia anuală în atmosferă a 2.000 tone de CO2.

Prin sistemele tehnologice alese, în incinta centralei electro-solare, între aleile de macadam dintre captatorii paraboloidali şi sub aceştia, vegetaţia (mai puţin puieţii de copaci, care vor fi resădiţi în altă locaţie) va fi lăsată să crească liber.

Deoarece în timpul fucţionării centralei lumina reflectată de oglinzi spre celulele solare nu este niciodata reflectată înapoi spre mediu, captatorii solari parabolidali nu prezintă niciun pericol pentru păsări.



Activitatile desfasurate ani de zile pe aceste amplasamente au perturbat pasarile din zona si le-au determinat sa se retraga spre zone mai putin afectate de activitatile

35

antropice. Astfel incat, in zona de amplasare a proiectului nu s-au identificat indivizi din speciile de interes comunitar.

Modificarea rutelor de migrare a unor specii de animale (pasari, mamifere, pesti)Amplasamentul analizat se afla in zona unui culoar de migratie a pasarilor in

Romania.Avand in vedere ca in ultima perioada, in zona de amplasare nu s-au identificat

indivizi din speciile protejate si ca acest amplasament este la limita de nord-est a zonei protejate SPA, se considera ca nu este afectata ruta de migrare a pasarilor.

6.2.6 Potentialele efecte semnificative asupra peisajului

6.2.6.1 Surse de poluare pentru peisaj/modul de afectare a peisajului

Caracteristici ale peisajului dupa realizarea obiectivului

Prin realizarea investitiei propuse vor dispare zone cu aspect de teren natural si in peisaj vor aparea o serie de noi componente antropice:

- drumuri tehnologice pentru viitorul amplasament al obiectivului;- cladiri, suprafete betonate;- zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (gropi de

imprumut, depozite de pamant).Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil de pe traseul drumului

satesc si a drumului digului CN4. Schimbarile de peisaj vor fi radicale si vor exista pina la dezafectarea obiectelor acestei statii.

6.2.7 Potentialele efecte semnificative ale radiatiilorNu este cazul, nu exista surse de radiatii.

6.2.8 Potentialele efecte asupra asezarilor umane, mediului social si sanatatii populatiei

6.2.8.1. Modul/mecanismul in care realizarea centralei poate afecta mediul social si economic

Se apreciaza ca realizarea centralei poate afecta mediul social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile:

Schimbari in utilizarea terenului Influenta asupra activitatilor economice existente in zona Influenta asupra calitatii vietii

Influenta asupra cheltuielilor CJ Giurgiu pentru curentul electric consumat.

Cap. 7 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

36

Prin realizarea acestei investitii nu vor apare efecte asupra mediului in context tranfrontiera.

Cap. 8 MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI PRIN IMPLEMENTAREA PUZ-lui

8.1 Masuri privind efectele asupra APEI

Pentru protecţia resurselor de apă în proiectul acestei investitii se vor prevedea măsuri care vizează atât apa subterană cât şi cea de suprafaţă şi care sunt prezentate în cele ce urmează.

Pentru combaterea riscului de poluare a apelor subterane si de suprafata (canalul Vedea –Dunare care apartine ANIF) se prevăd următoarele masuri :

- masuri luate prin organizarea de santier pentru a impiedica poluarea apei pluviale si a apei canalului de irigatii Vedea- Dunare cu pulberi de la lucrarile de constructii si cu produse petroliere de la posibilele scurgeri accidentale de carburanti de la utilajele folosite;

- depozitarea corespunzătoare a deşeurilor tehnologice şi menajere pentru a impiedica ajungerea lor in canalul Vedea.

Prin proiect s-a propus sa se realizeze urmatoarele obiective care pot fi considerate masuri de diminuare a impactului:

- apele uzate vor fi colectate în totalitate prin conducte de canalizare si dirijate catre o ministatie de epurare ecologica.

- din statia de epurare apele epurate conform NTPA 001/2002 vor fi evacuate intr-un bazin de retentie pozitionat in apropierea statiei de epurare. Apa acumulata in bazinul de retentie este pompata catre statia de distilare de unde va fi dirijata catre bazinul de stocare. Apa din bazinul de stocare va fi folosita pentru spalarea panourilor solare sau in caz de incendiu.

- in ce priveşte posibilitatea avarierii instalaţiilor şi, în acest fel apariţia unei surse de poluare a apei, operatorul care va exploata sistemul va asigura măsurile necesare pentru prevenirea şi înlăturarea unor astfel de situaţii, prin Regulamentul de funcţionare.

8.2 Masuri privind efectele asupra AERULUI

Prin natura construcţiei, centrala electro-solară nu reprezintă o sursă de poluare a aerului

37

8.3 Masuri privind efectele asupra SOLULUI

Măsurile de prevenire si diminuare a poluării solului şi a apelor subterane care vor fi prevazute prin proiect:

Împrejmuirea perimetrului zonei de protecţie sanitară pentru Gospodaria de apa, cu garduri cu stalpi de beton si plasă de sârmă;

Reţeaua de canalizare va fi etansă, urmând a fi verificată periodic, conform regulamentului de funcţionare-exploatare;

Deşeurile vor fi depozitate controlat, în funcţie de tipul acestora, pe suprafeţe betonate, până la evacuare;

Drumurile tehnice ce se vor face in incinta centralei vor avea structura de macadam.

8.4 Masuri privind efectele asupra SUBSOLUI

Avand in vedere ca sursele de poluare pentru subsol si efectele semnificative asupra subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane, masurile propuse privind efectele adverse asupra subsolului se regasesc la capitolul respectiv (8.1).

8.5 Masuri privind efectele asupra BIODIVERSITATIIIn perioada de santier

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de construcţie trebuie luate din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel:

- Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de construcţie trebuie limitată judicios la strictul necesar;

- Pentru evitarea accidentelor în care, pe lîngă oameni pot fi implicate şi animale, constructorul va prevedea bariere fizice care să oprească accesul în locuri periculoase sau expuse;

- Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate din cauza zgomotului produs de utilaje, pe perioada executiei se pot monta panouri fonoabsorbante; In cazul acestei investitii nu se pune aceasta problema deoarece zgomotul de fond din zona este mult mai mare din cauza statiei de pompare a ANIF care este amplasata la o distanta de 50 m .

- Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se vor limita la traseele şi programul de lucru specificat.

- Pe parcursul desfăşurării lucrărilor de şantier se vor folosi doar utilaje şi echipamente ce au normele de zgomot şi poluare MINIM Euro 4 iar perioada zilnică de lucru în şantier nu va depăşeşte niciodată 12 ore.

38

- Se va evita depozitarea necontrolată a excedentului de pamant ce rezultă în urma lucrărilor de sapatura, respectîndu-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile locale pentru protecţia mediului, in spatii puse la dispozitie de Administratia Publica Locala.

In perioada de operare/functionare



Deoarece în timpul fucţionării centralei lumina reflectată de oglinzi spre celulele solare nu este niciodata reflectată înapoi spre mediu, captatorii solari parabolidali nu prezintă niciun pericol pentru păsări.

Pentru protecţia florei şi faunei din zona, în perioada de exploatare, o atenţie deosebită se va acorda lucrărilor de întreţinere, respectiv curăţenia in zona amplasamentului, pentru a nu genera vectori de boală pentru animale sau a stanjeni dezvoltarea normală a vegetaţiei.

In concluzie, prin prezentarea starii actuale a zonei protejate recunoscuta legal prin HG 1284/2007 (pentru SPA) s-a scos in evidenta faptul ca realizarea acestei centrale solare nu va avea decat un posibil impact direct negativ pe termen scurt, doar pe perioada existentei santierului. Prin masurile impuse la faza de proiect si organizare de santier, prezentate la Capitolul 8, acest impact este eliminat.

Luînd în considerare sursele de poluare şi emisiile de poluanţi care pot sa apara în perioada de functionare, adica prin punerea in functiune a acestei investitii, se poate observa ca fauna şi vegetaţia din zonă a fost si va fi mai afectata de existenţa in sine a activitatilor economice a locuitorilor din comuna si a turistilor care strabat zona, decît de exploatarea acestei investitii.

8.6 Masuri privind efectele asupra PEISAJULUI

Prevederi in proiect pentru diminuarea impactului asupra peisajului

Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra peisajului, proiectul a prevazut urmatoarele solutii:

- cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari firesti in peisaj.

39

8.7 Masuri privind efectele radiatiilorNu este cazul, nu exista surse de radiatii.

8.8 Masuri privind efectele asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei

Prevederi pentru reducerea impactului negativ asupra mediului social si economic

Prevederi privind ocuparea fortei de munca. In perioada de exploatare a centralei, necesarul de personal va fi de aproximativ 6 persoane (2 persoane cu studii superioare).

Din situaţia prezentată in cadrul raportului de mediu reiese ca activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului nu necesită măsuri speciale de protecţie a factorului uman, a aşezărilor umane si a celor de interes public.

Cap. 9 MOTIVELE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE. EVALUAREA ALTERNATIVELOR

9.1 Analiza comparativa a solutiilor propuse

Solutia tehnica s-a stabilit in urma analizarii a sase scenarii de implementare a unei centrale solare în locaţia dată, cunoscându-se următoarele date de intrare:

1. Coordonate geografice:- 43o50’47,97” latitudine nordică- 25o54’55,30” longitudine estică- altitudine minimă: +16m- altitudine maximă: +19m

2. Necesar energetic anual: 2GWh 3. Radiaţie solară medie pentru o suprafaţă fixă orizontală: 3,621kWh/m2/zi 4. Radiaţie solară medie pentru o suprafaţă mobilă, perpendiculară pe Soare: 4,104 kWh/m2/zi5. Pierderi în sistem admisibile: 10%

Au fost întocmite două grupe de scenarii, corespunzător principiilor de generare a energiei electrice, respectiv centrale electrice cu panouri fotovoltaice şi centrale electrice termice.

Astfel, primele patru scenarii tehnico-economice au la bază doar soluţiile pe panouri fotovoltaice clasice sau cu concentrare şi fost întocmite astfel:

40

- Scenariu A: Se utilizează panouri fotovoltaice clasice (PV), având fiecare o putere de 220W şi un randament mediu de 17% (respectiv 170W/m2). Panourile sunt fixe, orientate spre Sud, la o înclinaţie optimă de 34o.

- Scenariul B: Se utilizează aceleaşi panouri ca la scenariul A dar de această dată acestea sunt montate pe heliostate cu două axe.

- Scenariul C: Se utilizează panouri solare cu concentrare (CPV), cu un randament mediu de 24%, montate pe heliostate cu două axe.

- Scenariul D: Se utilizează concentratoare paraboloidale fotovoltaice cu celule solare tip PV (P-CPV); in urma unei analizei tehnico-economice aceasta este solutia aleasa..

Următoarele două scenarii au la bază doar soluţii termice şi au fost întocmite astfel:

- Scenariul E: Se utilizează concentratoare solare parabolidale (CSP) tip EuroTrough de 545m2 fiecare.

- Scenariul F: Se utilizează concentrator solar tip turn (CST)

Fiecare scenariu va fi analizat prin prisma următoarelor criterii:- Preţ de investiţie;- Costuri exploatare şi mentenanţă;- Costuri RK dupa depăşirea duratei de viaţă;- Scalabilitate tehnologică; - Suprafaţă utilizată teren;- Randament- capacity factor;- Beneficii conexe;- Gradul de integrare al tipului de tehnologie la condiţiile

ampalsamentului.

Exprimarea costurilor se va face prin ponderare la condiţiile specifice României.

SCENARIUL ACunoscând că valoarea medie a radiaţiei solare este de 3,621kWh/m2/zi, puterea

medie a unui panou PV este de 170W/m2, pierderile în sistem sunt de 10% iar necesarul anual este 2GWh, se poate calcula:

Energia generată de 1m2 panou este de:

Luna Putere generată(Wh/m2/lună)

Ianuarie 9.035Februarie 11.523

Martie 19.902

41

Aprilie 17.644Mai 35.603Iunie 39.739Iulie 41.014

August 38.283Septembrie 31.109Octombrie 24.156Noiembrie 12.189Decembrie 8.266

TOTAL (Wh/m2/an) 298.463

Din această valoare se scad pierderile de 10% din sistem şi rezultă:298.463Wh/m2/an * 90% = 268.616Wh/m2/an

De aici se calculează valoarea anuală a energiei generată real de 1m2 panou:554,013Wh/m2/zi * 365zile/an = 202,221kWh/m2/an

Necesarul de panouri PV exprimat în m2, rezultă din expresia:2.000.000KWh/an ÷ 268,616 kWh/m2/an = 7.745m2 panouri.

Aceste panouri se vor amplasa cu faţa spre Sud, la o înclinare de 34o faţă de orizontală, în şiruri succesive (Fig. 1 din Anexe).

Puterea maximă generată de aceste panouri este:7.445m2 * 170W/m2 = 1.265.650W

Prin analiză comparativă cu alte investiţii similare efectuate în lume, unde valoarea investiţională minimă cunoscută este de 6,09E/W, se poate calcula că valoarea investiţională pentru o centrală solară pe panouri PV în locaţia menţionată de beneficiar este de:

1.265.650W * 6,09E/W = 7.707.808Euro

Scalabilitatea tehnologică este extrem de costisitoare, mărirea performanţei panourilor nefiind posibilă decât prin înlocuirea în totalitate a acestora, ceea ce ar reprezenta circa 60% din total costuri investiţie iniţială.

Fiind o soluţie non-termică, elementele de construcţie sunt:- Centrul de control şi distribuţie;- Suporţii panourilor PV;- Cablarea subterană a cablurilor de legătură.

Construcţia care cuprinde centrul de control şi distribuţie precum şi sectoarele tehnic şi de întreţinere va cuprinde următoarele încăperi:

- Staţia electrică;- Camera invertoarelor;- Cameră monitorizare şi control;- Cameră instalaţii termice şi apă;

42

- Grupuri sanitare;- Vestiare;- Garaj;- Atelier reparaţii.

Toate aceste spaţii pot fi grupate într-o singură clădire cu o suprafaţă desfăşurată de 300 m2 şi un volum de 1800 m3.

La toate aceste lucrări se mai adaugă lucrările pentru îngrădirea locaţiei cu un gard cu plasă.

Principalul factor de limitare a dezvoltării PV pe piaţa centralelor solare este durata prea mare de amortizare a costurilor de implementare.

Deocamdată, piaţa PV sau a celorlalte tehnologii energetice neconvenţionale este dependentă de subvenţii sau tarife preferenţiale la energia electrică furnizată în sistem.

Un factor secundar de limitare a extinderii pieţei actuale PV este lipsa de disponibilitate de materii prime de siliciu.

Siliciul pentru fabricarea PV este luat din deşeuri de produse din industria electronică; aceasta menţine costurile de fabricaţie PV în jos, dar creează o dependenţă care limitează creşterea producţiei. În ultimii doi ani, producătorii de wafere de siliciu pentru energia solară si-au extins operaţiunile pentru a răspunde nevoilor tot mai mari ale industriei. Mulţi producători de celule solare şi de module au investit în această extindere pentru a obţine o cotă cât mai mare pe piaţă.

PV este o tehnologie relativ matură, cu mulţi ani de experienţă de operare.Tehnologia s-a dovedit a fi fiabilă, costurile de întreţinere a sistemelor conectate

la reţea fiind în general reduse. În general, panourile PV sunt proiectate să funcţioneze fără întreţinere, elementele care solicită cea mai mare atenţie fiind invertoarele.

Trebuie menţionat, totuşi, că panourile PV existente pe piaţă sunt de calitate inferioară, având o durată de viaţă scurtă. În mod normal ar trebui să fie alese doar modulele care îndeplinesc standardul IEC 61215, aceasta însă, creşte costurile unei investiţii deoarece panourile PV care îndeplinesc acest standard sunt puţine şi scumpe.

Operare şi Mentenanţă

Costurile O&M sunt calculate să acopere costurile directe de operare ale centralei electrice şi includ:

- Activitatea directă de operare, incluzând doi operatori pe schimb, supervizor, curăţitori de panouri (2), personal de întreţinere (3).

- Materiale şi consumabile- Mentenanţă pe termen lung

Costurile estimate de O&M se ridică la 100.000E/an.

Criterii de analiză:

- Preţ de investiţie: 6,09E/W;- Costuri O&M: 100.000E/an;- Costuri RK după depăşirea duratei de viaţă: 23% din costurile de

investiţie iniţială;

43

- Scalabilitate tehnologică: nerentabilă (pentru o creştere de performanţă trebuie înlocuite toate panourile);

- Suprafaţă utilizată teren: 33,33W/m2; - Randament- capacity factor: 18%;- Beneficii conexe: inexistente;- Gradul de integrare al tipului de tehnologie la condiţiile

ampalsamentului: nu permite dezvoltarea vegetaţiei în arealul ocupat de panouri.

SCENARIUL B

Cunoscând că valoarea medie a radiaţiei solare pentru o suprafaţă mobilă orientată perpendicular pe Soare, este de 4,104kWh/m2/zi, puterea medie a unui panou PV este de 170W/m2, pierderile în sistem sunt de 10% iar necesarul anual este 2GWh, se poate calcula:




Martie 25.073Aprilie 34.902

Mai 44.238Iunie 49.682Iulie 51.206




Necesarul de panouri PV exprimat în m2, rezultă din expresia:2.000.000KWh/an ÷ 337,316 kWh/m2/an = 5.929m2 panouri.

Aceste panouri se vor monta pe heliostate care execută mişcarea de urmărirea Soarelui pe două axe (fig. 3 din Anexe).

44



1.007.930W * 5,07E/W = 5.110.205Euro

Un exemplu de aranjament pe locaţia propusă, este dat în Fig. 4 din Anexe.Fiind şi aceasta o soluţie non-termică, elementele de construcţie sunt identice cu

cele de la Scenariul A, respectiv:- Centrul de control şi distribuţie;- Suporţii panourilor PV;- Cablarea subterană a cablurilor de legătură.


- Staţia electrică;- Camera invertoarelor;- Cameră monitorizare şi control;- Cameră instalaţii termice şi apă;- Grupuri sanitare;- Vestiare; - Garaj;- Atelier reparaţii.

Toate aceste spaţii pot fi grupate într-o singură clădire cu o suprafaţă desfăşurată de 300 m2 şi un volum de 1800 m3.


Deoarece se folosec panouri PV identice cu cele prezentate la Scenariul A, problemele acestor panouri se regăsesc şi în acest caz.

Un element important care apare în acest caz îl reprezintă heliostatele. Aceste dispozitive, deşi reprezintă un cost suplimentar faţă de primul caz, permit reducerea drastică a numărului de panouri PV deoarece permit creşterea energiei furnizate de fiecare panou pe parcursul unei zile (Fig. 5). Prin folosirea acestei metode de captare a energiei solare, se obţine o reducere semnificativă a costurilor de investiţie, menţinând, totuşi, aceleaşi costuri de mentenanţă.

Operare şi MentenanţăCosturile O&M sunt calculate să acopere costurile directe de operare ale centralei

electrice şi includ:

45

- Activitatea directă de operare, incluzând doi operatori pe schimb, supervizor, curăţitori de panouri (2), personal de întreţinere (3);

- Materiale şi consumabile;- Mentenanţă pe termen lung.


Criterii de analiză:- Preţ de investiţie: 5,07E/W;- Costuri O&M: 100.000E/an;- Costuri RK după depăşirea duratei de viaţă: 27% din costurile de

investiţie iniţială;- Scalabilitate tehnologică: nerentabilă (pentru o creştere de performanţă

trebuie înlocuite toate panourile); - Suprafaţă utilizată teren: 25W/m2; - Randament- capacity factor: 22,6%;- Beneficii conexe: inexistente;- Gradul de integrare al tipului de tehnologie la condiţiile

ampalsamentului: permite dezvoltarea vegetaţiei în arealul ocupat de panouri.

SCENARIUL C

Cunoscând că valoarea medie a radiaţiei solare pentru o suprafaţă mobilă orientată perpendicular pe Soare, este de 4,104kWh/m2/zi, puterea medie a unui panou CPV este de 239W/m2, pierderile în sistem sunt de 10% iar necesarul anual este 2GWh, se poate calcula:





Mai 48.442Iunie 54.288Iulie 56.450



46


Necesarul de panouri CPV exprimat în m2, rezultă din expresia:2.000.000KWh/an ÷ 387,711kWh/m2/an = 5.159m2 panouri.

Aceste panouri se vor monta pe heliostate care execută mişcarea de urmărirea Soarelui pe două axe (fig. 5 din Anexe).



1.233.001W * 4,1E/W = 5.055.304E

Un exemplu de aranjament pe locaţia propusă, este dat în Fig. 6.Fiind şi aceasta o soluţie non-termică, elementele de construcţie sunt identice cu

cele de la Scenariile A şi B, respectiv:- Centrul de control şi distribuţie;- Suporţii panourilor PV;- Cablarea subterană a cablurilor de legătură.


- Staţia electrică;- Camera invertoarelor;- Cameră monitorizare şi control;- Cameră instalaţii termice şi apă;- Grupuri sanitare;- Vestiare; - Garaj;- Atelier reparaţii.

Toate aceste spaţii pot fi grupate într-o singură clădire cu o suprafaţă desfăşurată de 300m2 şi un volum de 1800m3.


În cazul acestei soluţii tehnice, folosirea panourilor CPV aduce un câştig important atât în ceea ce priveşte investiţia iniţială (deoarece se folosesc mult mai puţine panouri solare şi, implicit, heliostate), cât şi în faptul - extrem de important – că se permite scalabilitatea tehnologică, respectiv se permite creşterea randamentului centralei electrice prin schimbarea doar a celulelor solare. Acest din urmă aspect este deosebit de important în prelungirea duratei de exploatare a centralei, deoarece nu mai este necesară reparaţia capitală pentru o creştere de performanţă.

47

Se mai poate adăuga că celulele solare CPV sunt foarte rezistente în timp şi au un randament ce depăşeşte deja 39% (faţă de 17% cât este randamentul unei celule solare clasice, pe siliciu).

Prin folosirea acestei metode de captare a energiei solare, se obţine o reducere semnificativă a costurilor de investiţie, menţinând, totuşi, aceleaşi costuri de mentenanţă.


electrice şi includ:- Activitatea directă de operare, incluzând doi operatori pe schimb,

supervizor, curăţitori de panouri (2), personal de întreţinere (3).- Materiale şi consumabile- Mentenanţă pe termen lung



investiţie iniţială;- Scalabilitate tehnologică: foarte bună (se înlocuiesc doar celulele

solare, restul rămânând neschimbat); - Suprafaţă utilizată teren: 30W/m2;- Randament- capacity factor: 18,6%;- Beneficii conexe: permite generarea de energie termică joasă, datorită

existenţei sistemului de răcire a celulelor solare;- Gradul de integrare al tipului de tehnologie la condiţiile


Scenariul DCunoscând că valoarea medie a radiaţiei solare pentru o suprafaţă mobilă

orientată perpendicular pe Soare, este de 4,104kWh/m2/zi, puterea medie a unui panou PV este de 170W/m2, pierderile în sistem sunt de 10% iar necesarul anual este 2GWh, se poate calcula:

Energia generată de 1m2 panou PV este de:




Mai 44.238Iunie 49.682

48

Iulie 51.206August 46.963

Septembrie 37.820Octombrie 30.835Noiembrie 15.084Decembrie 11.343


Din această valoare se scad pierderile de 10% din sistem şi rezultă:374.796Wh/m2/an * 90% = 337.316Wh/m2/an =

337,316kWh/m2/an

Deoarece la sistemul EUCLIDES (fig. 7) raportul de concentrare de 31,5x permite o creştere de putere generată de 21x, rezultă că energia medie generată de 1m2 de panou PV este:

333,316kWh/m2/an * 21 = 6.999,636kWh/m2/an

Necesarul de panouri PV exprimat în m2, rezultă din expresia:2.000.000KWh/an ÷ 6.999,636kWh/m2/an = 286m2 panouri PV.

Aceste panouri, la un factor de putere de 21x vor genera o putere maximă de:286m2 * (170W*21) = 1.021.020W

La un preţ investiţional de 4,1E/W, rezultă:1.021.020 * 4,1 = 4.186.182E

Deoarece pentru un captator paraboloidal sunt necesari 9,6m2 panouri PV, rezultă că sunt necesari:

286m2 panouri PV ÷ 9,6m2 panouri/captator = 30 captatori.Un captator paraboloidal are o deschidere de 2,86m şi o lungime de 84m, ceea ce

înseamnă o suprafaţă reflectoare utilă de 240m2.

Captatorii paraboloidali de montează pe axa N-S, având o singură mişcare de urmărire a Soarelui.

Un exemplu de montaj al acestor captatori este cel din fig. 8.Fiind şi aceasta o soluţie non-termică, elementele de construcţie sunt identice cu

cele de la scenariile A, B şi C, respectiv:- Centrul de control şi distribuţie;- Suporţii panourilor PV;- Cablarea subterană a cablurilor de legătură.


- Camera invertoarelor;- Cameră monitorizare şi control;- Cameră instalaţii termice şi apă;- Grupuri sanitare;- Vestiare; - Garaj;

49

- Atelier reparaţii.Toate aceste spaţii pot fi grupate într-o singură clădire cu o suprafaţă desfăşurată

de 300 m2 şi un volum de 1800 m3.La toate aceste lucrări se mai adaugă lucrările pentru îngrădirea locaţiei cu un

gard cu plasă.În cazul acestei soluţii tehnice, folosirea captatorilor P-CPV aduce un câştig

important atât în ceea ce priveşte investiţia iniţială (deoarece se folosesc mult mai puţine panouri solare şi, implicit, oglinzi reflectoare), cât şi în faptul - extrem de important – că se permite scalabilitatea tehnologică, respectiv se permite creşterea randamentului centralei electrice prin schimbarea doar a celulelor solare. Acest din urmă aspect este deosebit de important în prelungirea duratei de exploatare a centralei, deoarece nu mai este necesară reparaţia capitală pentru o creştere de performanţă.

Se mai poate adăuga că celulele solare CPV sunt foarte rezistente în timp şi au un randament ce ajunge deja la 31,5% (faţă de 17% cât este randamentul unei celule solare clasice, pe siliciu).

Prin folosirea acestei metode de captare a energiei solare, se obţine o reducere semnificativă a costurilor de investiţie, menţinând aceleaşi costuri de mentenanţă.



supervizor, curăţitori de panouri (2), personal de întreţinere (3);- Materiale şi consumabile;- Mentenanţă pe termen lung.


Criterii de analiză:- Preţ de investiţie: 4,1E/W;- Costuri O&M: 50.000E/an- Costuri RK după depăşirea duratei de viaţă: 16,46% din costurile de

investiţie iniţială;- Scalabilitate tehnologică: foarte bună (se înlocuiesc doar celulele

solare, restul rămânând neschimbat); - Suprafaţă utilizată teren: 19,2W/m2;- Randament- capacity factor: 22,3%;- Beneficii conexe: permite generarea de energie termică joasă, datorită

existenţei sistemului de răcire a celulelor solare.Scenariul E

Acest tip de centrală solară (Fig. 8) foloseşte concentratoare tip EuroTrough (Fig. 9) care au următoarele specificaţii tehnice:

- Suprafaţa reflectoare: 545m2

- Dimensiuni oglindă: 5,8m x 94m- Putere termică: 433,275kWt (795W/m2)- Putere electrică (după toate pierderile): 53,41kW (98W/m2)

50

Cunoscând că pentru a acoperi un necesar de 2GW anual, în condiţiile în care, în locaţia propusă există 2300 ore cu soare pe an şi o valoare a radiaţiei solare de 4,104kW/m2/zi, rezultă un necesar de putere instantanee de 1MW.

Coroborând această valoare cu specificaţiilor tehnice ale unui concentrator EuroTrough rezultă că sunt necesare 28 colectoare.

Colectoarele sunt orientate pe direcţia Nord-Sud şi totalizează o suprafaţă totală colectoare de 10.355m2, ocupând o suprafaţă de teren de aprox. 28.000m2.

Fiecare colector are o pompă care pune în mişcare agentul termic.O parte din agentul termic colectat de la toate colectoarele este direcţionat către

un generator de aburi. Acolo. Apa este transformată în abur ce este apoi direcţionat către un superîncălzitor unde, sub influenţa unei alte părţi de agent termic provenit de la colectoare, aburul este încălzit la temperaturi ce depăşesc 340oC, după care este injectat într-o turbină cu abur. De aici, ciclul este similar cu orice altă centrală electrică clasică.

O astfel de centrală solară presupune ca, pe lângă câmpul de colectoare, să se construiască traseele de agent termic precum şi întreaga infrastructură a unei centrale electrice clasice (generator de abur, cazan preîncălzitor, cazan reîncălzire, cazan supraîncălzire, turbina de abur cu generatorul electric aferent, condensor, rezervoarele de stocare a căldurii, trasee de conducte între toate aceste elemente, staţie tratare apă, instalaţia electrică de forţă).

Toată infrastructura poate fi adăpostită într-un ansamblu de clădiri de aprox. 2500m2, compartimentate corespunzător tipurilor de instalaţii existente.

Distanţa medie dintre axele longitudinale ale colectoarelor solare este de 14m iar toate colectoarele ocupă o suprafaţă de teren de aprox. 28.000m2.

Un exemplu de aranjament al întregii centrale solare tip CSP pe locaţia propusă, este prezentat în fig. 10.

Această tip de centrală nu permite o scalabilitate tehnică, respectiv, nu permite o retehnologizare în vederea creşterii randamentului final, din motive economice. O retehnologizare presupune o investiţie mult prea mare pentru a putea fi recuperată într-un interval de timp rezonabil. O creştere a rentabilităţii este posibilă doar în condiţiile în care energia termică rezultată din proces este descărcată în circuitul de termoficare al oraşului.



supervizor, curăţitori de panouri (2), personal de întreţinere (5);- Materiale şi consumabile;- Mentenanţă pe termen lung.



investiţie iniţială;- Scalabilitate tehnologică: slabă (se pot schimba doar colectorii)

51

- Suprafaţă utilizată teren: 25W/m2;- Randament- capacity factor: 15,3% (fără acumulator de căldură);- Beneficii conexe: permite generarea de energie termică înaltă;- Gradul de integrare al tipului de tehnologie la condiţiile


Scenariul F

Acest tip de centrală solară (Fig. 11) foloseşte ca elemente concentratoare oglinzi plane ce focalizează energia solară într-un punct situat la înălţime.

La acest tip de centrală, turnul receptor este poziţionat în punctul cel mai sudic al amplasamentului centralei (Fig. 12).

Deoarece, pe de o parte, configuraţia terenului propus pentru amplasarea centralei nu permite o amplasarea unui număr suficient de oglinzi pentru a obţine puterea electrică necesară, iar pe de altă parte, amplasarea unui turn de mare înălţime în cel mai sudic punct al terenului, adică foarte aproape de malul apei, implică costuri foarte mari cu fundaţia acestuia, această soluţie este scoasă din discuţie.

9.2 Situatia neimplementarii planului propus (Alternativa 0)


Necesitatea realizarii acestei centrale rezulta din cerintele de:1. Producere a energiei electrice necesară consumului propriu al

instituţiei Consiliului Judetean Giurgiu;2. Valorificare a potenţialului solar al României, ţinând cont de

caracteristicile geografice, demografice şi sociale specifice României;

3. Alinierea la politica asumată de Romania prin angajamentele internaţionale privind reducerea emisiilor de CO2. Aceasta centrală va reduce emisiile de CO2 cu 2000 tone/an.


Proiectul prezintă deci importanţă deosebită atât pe plan local, prin diminuarea până la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pe curentul electric consumat de instituţiile aflate în subordine, cât şi pe plan naţional prin construirea primei centrale solaro-electrice din România, ceea ce înseamnă un pas extrem de important făcut pe direcţia reducerii masive a poluării cu noxe.

52

Punctul nevralgic al acestui proiect este faptual ca amplasamentul este situat concomitent:



Se reaminteste ca avand in vedere documentatiile si legislatia care au stat la baza evaluarii impactului potential al acestei investitii se poate estima doar un posibil impact direct negativ pe termen scurt (pe perioada existentei santierului), asupra conservarii habitatelor si a speciilor de flora si fauna specifice din aceasta zona. Prin masurile impuse la faza de proiectare si organizare de santier prezentate la capitolul 4, acest impact poate fi eliminat.

Tinand cont de aceasta concluzie, pentru aprobarea acestui proiect, se poate face apel/referire la OUG 57/2007, Art. 28, pct 3, 4 si 5. Considerentul invocat din ratiuni de ordin social este faptul ca aceasta invetitie a CJ Giurgiu este o investitie de interes public.

Cap. 10 MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-lui

Din momentul inceperii activitatii, noua investitie va face obiectul unei supravegheri si unui control complex pentru decelarea si urmarirea efectelor asupra mediului si sanatatii. Supravegherea se va face prin doua tipuri de actiuni:

● Supraveghere din partea autoritatilor abilitate si cu atributii de control precum:- organismele administratiei locale – la nivel de judet si municipiul Giurgiu;- autoritatile centrale si locale de protectia mediului; - filiala locala a Administratiei Nationale “Apele Romane”;- autoritatile locale de sanatate publica;- alte autoritati (ex. pentru protectia muncii, pompieri etc.).

● Automonitoring efectuat de operatorul centralei care are urmatoarele componente: - monitoringul emisiilor si calitatii factorilor de mediu;- monitoringul tehnologic/monitoringul variabilelor de proces.

10.1 Monitorizarea emisiilor

Datorită faptului că o centrală electro-solară de tip fotovoltaic nu se constituie ca un factor poluator pentru mediu, nu sunt necesare măsuri speciale de monitorizare şi supraveghere a calităţii factorilor de mediu.

10.2 Monitorizarea variabilelor de proces / Monitorizare tehnologica

53

Monitoringul tehnologic este o actiune distincta si va avea ca scop verificarea continua a starii si functionarii centralei.

Centrele de control, comanda si securitate prin care se face monitorizarea, sunt prezentate in proiectul tehnic.

CONCLUZIIApreciem că funcţionarea acestei centrale solaro-electrice, datorită modului de

proiectare, al materialelor şi al echipamentelor care se vor utiliza la realizarea sa, prezintă un risc nesemnificativ pentru mediul înconjurător şi sănătatea umană.

Se reaminteste că la centralele electrice clasice, pentru obţinerea a 1MWh se eliberează în atmosferă 1 tonă de CO2, rezultă deci că centrala solaro-electrică propusă în acest proiect va stopa emisia anuală în atmosferă a 2.000 tone de CO2. Acesta reducere de emisie in atmosferă de CO2. poate fi considerata un impact pozitiv.

54

CAP.11 REZUMAT la RAPORT DE MEDIU pentruPUZ aferent obiectivului de investitii CENTRALA SOLARO-ELECTRICA”,

com. Slobozia, jud. Giurgiu

Elaboratorul Raportului de Mediu: Institutul National pentru Ingineria Mediului – INIM Bucuresti

11.1 CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PLANULUI. RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

11.1.1 Date specifice obiectivului:

Scopul lucrării: Asigurarea bazei legale pentru obtinerea acordului de mediu in vederea obtinerii finantarii prin Programul Operational Sectorial CCE, Axa Prioritara 4.

Studii si avize ale căror concluzii au fost preluate în acest raport de mediu: Studiul geotehnic preliminar – pfa Geoteh. Dimofte Mihai; Studiul hidrogeologic informativ- SC HIDROROM STAR SRL

Bucuresti; Valorile radiatiei solare din zona Giurgiu – Admin. Nationala de

Meteorologie; Ridicare topografica – Geosfast SRL.

11.1.2 Obiectivul Planului Urbanistic Zonal

Documentaţia analizata (PUZ-ul) raspunde cererii beneficiarului de a realiza o “Centrala solaro -electrica 1MW”, in concordanta cu cerintele autoritatilor locale, cerinte materializate prin certificatul de urbanism 520/25.09.2009

Obiectivele principale ale prezentului proiect (PUZ- ul) au fost identificate ca fiind urmatoarele:

Stabilirea regimului tehnic corespunzator destinatiei pe care beneficiarul doreste sa o dea terenului aflt in administrarea sa;

Reglementarea urbanistica a terenului apartinand Consiliului Judetean Giurgiu, identificat prin nr.cad.486;

Asigurarea acceselor carosabile pentru terenul propus/analizat ; Oferirea unui cadru de reglementare fluxului tehnologic specific investitiei Includerea in circuitul construibil a terenurilor agricole ce fac obiectul prezentei

analize, prin implementarea unui sistem infrastructural (acces carosabil, echipare tehnico-edilitare, reglementarea zonei cf.RGU)si includerea acestuia in intravilanul localitatiim Slobozia

55

Analiza documentatiei s-a facut in contextul respectării normelor şi legislaţiei naţionale de protecţia mediului şi a Directivelor Uniunii Europene în domeniu:HG 1076/ Realizarea Raportului de mediu pentru planuri si programe.

11.1.3 Relatia cu alte planuri si programe relevante

Relatia cu alte planuri ce privesc dezvoltarea urbanistica a zonei:

Pentru comuna Slobozia s-a întocmit PLANUL URBANISTIC GENERAL, proiect întocmit de S.C. Proiect Giurgiu SA in anul 2000.

Amplasamentul propus pentru “Centrala solaro -electrica 1MW”, se afla in partea de sud a comunei.

Viitoarea prezenţă a acestei investitii va constitui un pol de greutate în evoluţia localităţii Slobozia.

Relatia cu alte planuri relevante in care este inclus obiectivul care se construieste pe amplasamentul analizat prin acest PUZ :

Planurile relevante in raport cu PUZ- ul analizat sunt:

Investitia propusa răspunde astfel obiectivelor documentelor si programelor elaborate pe plan mondial şi naţional referitoare la problemele stringente cu care se confruntă omenirea în prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluare globală etc, dintre care amintim :





orientează dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu politica de coeziune a Uniunii Europene, având formulate 6 priorităţi, dintre care, relevante pentru proiect, sunt următoarele :I.Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe

cunoaştere;

II. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea emisiilor de CO2;

56

III.Dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii social; IV. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării;




Proiectul prezintă o importanţă deosebită atât pe plan local, prin diminuarea până la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pe curentul electric consumat de instituţiile aflate în subordine, cât şi pe plan naţional prin construirea primei centrale solaro-electrice din România, ceea ce înseamnă un pas extrem de important făcut pe direcţia reducerii masive a poluării cu noxe.

11.2 ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS

11.2.1 Pozitie geograficaAmplasamentul studiat se afla afla partial in intravilanul localitatii Slobozia,

partial in extravilanul acesteia.

Potrivit PUG al comunei Slobozia , terenul are o situatie speciala: suprafata de 2,24 ha se este inclusa in trup separat – trup G cu o suprafata

totala de 3,42 ha, in intravilanul com. Slobozia. Acest trup conform PUG Slobozia are functiune de productie agricola si functiune de zona cu destinatie speciala ce coincide cu zona terenului analizat aflat in intravilan;

- restul suprafetei din parcela studiata (S=4.26 ha) se afla in extravilanul comunei slobozia situata adicent la sud-vest fata de trupul G.

Trupul G se afla la o distanta de 700m sud-est fata de trupul A – vatra satului iar prin situarea sa se afla concomitent:

in interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea – Dunare

in vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088 Gura Vedei – Saica - Slobozia

partial in aria de protectie sanitara a trupului H (Statie de epurare) partial in aria de protectie speciala a obiectivului – “La cazemata”,

obiectiv mentionat in Lista Monumentelor istorice 2004, la poz 192,GR-I-s-B-14831

Terenul analizat , are forma alungita desfasurata pe directia sud-vest – nord-est, si urmatoarele vecinatati:

- nord (nord-vest) – drum agricol ad-hoc si terenuri agricole proprietati particulare si ale autoritatilor locale;

57

- sud (sud-est) – canal de irigatii – Canalul Vedea;- vest (sud-vest) – teren apartinind Consiliului Local Slobozia;- est (nord-est) – drum agricol / teren ANIF Slobozia.

Terenul este accesibil din zona sa nord estica din drumul digului CN4, drum ce se transforma in drum satesc o data intrat in vatra satului , drum satesc ce la randul sau intersecteza DN5c in dreptul km 5+500. Acest drum este un drum de pamant.

11.2.2 Cadrul natural si antropicAmplasare geografica. Morfologic, amplasamentul cercetat prezinta o denivelare

de cca.3,00-4,00m de la nord-vest la sud –vest. Limita sudica a amplasamentului este reprezentata de un canal de irigatii de cca.3,50-4,00m adincime cu nivel de apa.

Coordonatele Stereo70 (conf. datelor din PUZ) sunt prezentate in Anexa 10.Obiectivul aflat in studiu va fi amplasat in zona ostrovului Slobozia, ostrov ce

face parte dintr-un complex situat in partea centrala a vaii Dunarii Inferioare – sectorul Romanesc, intre Olt si Arges – subsector Vedea si Giurgiu (Culoarul Dunarean de sub Campia Burnazului).

Din punct de vedere climateric, amplasamentul mai sus precizat prezinta un climat temperat-continental, cu usoare variatii zonale in timp si spatiu, caracterizat prin temperaturi medii anuale ale amosferei de 10 – 11oC si ale solului de cca. 12oC, iar umezeala relativa a aerului din zona prezinta valori medii de peste 74 % (conditii favorabile aparitiei pentru „ceata de evapotranspiratie” la o frecventa de 40 – 50 zile/an), precipitatiile atmosferice avand valori cuprinse intre 700 – 900 mm (in sezoanele cu exces de umiditate) si 350 – 400 mm (in perioadele secetoase), iar vanturile dominante sunt cele din NE (22%), urmate de cele din SV (15%), cu viteze medii anuale de 3,2 – 3,5 m/s.


Vegetatia specifica acestei zone este caracteristica celei de lunca, formata din zavoaie de plop (Populus albo, Populus nigra) si salcie Salix alaba, sp. fragilis). Alaturi de acesti arbori sunt si alte specii dominante precum frasinul (Fraxinus excelsior), salcamul (Robina pseudacacia), dudul (Morus alba si Morus Nigra) si ulmul (Ulmus carpinifolia).

Speciile dominante de arbusti sunt reprezentate de zalog (Salix cinerea), mur (Rubus fructicosus), vita de vie.



58

Pasarile caracteristice zonei sunt: rata mare (Anas Platyrhyncos), pescarusul, soimul dunarean (Flaco cherrug), codobatura,, ciocanitoare.


Pestii reprezentativi sunt: stiuca, platica, somnul, carasul crapul, bibanul, caracuda, rosioara.

Prin situarea sa terenul se afla in interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea – Dunare (22874,4ha –dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu)

Conditii geologice si geotehnice.

Conform normativ NP 074/2007 incadrarea geotehnica ,pentru stratul de fundare de la 1.00-1.50m ,s-a facut luandu-se in consideratie anexa A, tabel A1, A2 ,A 3 categoria geotehnica fiind 1,riscul geotehnic mediu.

Din punct de vedere geotehnic,pe amplasament ,se poate considera ca obiectivele proiectate se pot funda direct incepand cu adancimea minima de -1,10 m fata de cota teren natural.

11.2.3 Riscuri naturale si antropiceDintre riscurile naturale şi antropice de care trebuie ţinut cont în utilizarea

terenului pentru constructii se numara următoarele:- inundaţii;- cutremure;- fenomene meteorologice periculoase precum îngheţuri şi temperaturi

extreme.

Din punct de vedere al incadrarii constructiilor hidrotehnice in clasa de importanta (conform STAS 4273/1983), viitoarea centrala se incadreaza in clasa a IV-a, astfel:

- dupa durata de functionare: in categoria „constructii definitive”;- dupa rolul functional: in categoria „lucrari de importanta

secundara, a caror avariere are o importanta redusa asupra altor obiective”.

In conformitate cu prevederile STAS 4068/2-87 pentru lucrarile din clasa de importanta IV, asigurarea de calcul este de 5% - pentru conditii normale de exploatare (adica pot sa fie inundate cu o frecventa medie de o data la 20 de ani).

Amplasamentul viitoarei centrale este inconjurat de teren agricol si canal de irigatii (la sud si sud-est), cea mai apropiata localitate fiind comuna Slobozia la

59

aproximativ 700 m. In zona studiata nu exista activitati antropice care sa afecteze activitatea viitoarei centrale.

11.2.4 Utilitati In prezent in zona exista reteaua de alimentare cu apa a comunei Slobozia dar nu

exista retea de canalizare sau statie de epurare.

Terenul este accesibil din zona sa nord estica din drumul digului CN4, drum ce se transforma in drum satesc o data intrat in vatra satului, drum satesc ce la randul sau intersecteza DN5c in dreptul km 5+500. Acest drum este un drum de pamant.

11.2.5 Situatia neimplementarii planului (PUZ-lui) propus (Alternativa ‘‘0’’)


Necesitatea realizarii acestei centrale rezulta din cerintele de:4. Producere a energiei electrice necesară consumului propriu al instituţiei

Consiliului Judetean Giurgiu;5. Valorificare a potenţialului solar al României, ţinând cont de caracteristicile

geografice, demografice şi sociale specifice României;6. Alinierea la politica asumată de Romania prin angajamentele internaţionale

privind reducerea emisiilor de CO2. Aceasta centrală va reduce emisiile de CO2 cu 2000 tone pe an.






60

Se reaminteste ca avand in vedere documentatiile si legislatia care au stat la baza evaluarii impactului potential al acestei investitii se poate estima doar un posibil impact direct negativ pe termen scurt (pe perioada existentei santierului), asupra conservarii habitatelor si a speciilor de flora si fauna specifice din aceasta zona. Prin masurile impuse la faza de proiectare si organizare de santier prezentate la capitolul 4, acest impact poate fi eliminat.

Tinand cont de aceasta concluzie, pentru aprobarea acestui proiect, se poate face apel/referire la OUG 57/2007, Art. 28, pct 3, 4 si 5. Considerentul invocat din ratiuni de ordin social este faptul ca aceasta invetitie a CJ Giurgiu este o investitie de interes public.

11.3 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI. SITUATIAEXISTENTA. DISFUNCTIONALITATI SI PRIORITATI

11.3.1 Calitatea factorului de mediu APAPentru monitoringul impactului viitoarei centrale nu este importantă cunoaşterea

calităţii râului Vedea deoarece evacuarea apelor uzate provenite de la centrala nu se va face in rau (vezi Cap. 6).

Nu exista alte deversari care sa polueze apa de suprafata. In vecinatatea terenului se afla canalul Vedea- Dunare, care datorita legaturii directe cu Dunarea poate prelua din caracterul poluat al acesteia.

Apa subterana. Conform Studiului hidrologeologic informativ, rezultatele studiilor anterioare in zona obiectivului de studiu (perimetrul Slobozia – Giurgiu) au permis evientierea regimului de cantonare al apei subterane, cu resurse de potential captabil prin foraje sau fantani satesti, ce au fost diferentiate pe criterii de adancime, facies si varsta geologica.

Fata de situatia prezentata anterior sub aspect hidrogeologic, rezulta o serie de particularitati distincte ale subteranului din amplasamentul obiectivului de studiu (viitoarea centrala electrica solara din extravilanul sudic al loc. Slobozia), caracterizate in principal prin urmatoarele aspecte relevante:

a. Apa subterana de mica adancime este cantonata in aluvionarul de lunca al Dunarii (nisipuri cu sau fara pietris si rar bolovani de calcar), constituind „acviferul freatic”.

b. Apa subterana de medie si mare adancime este cantonata in structura poroasa, de tip fisural sau cavernos a calcarelor cretacice din fundamentul antecuaternar.

61

11.3.2 Calitatea factorului de mediu SOLDin punct de vedere geotehnic, conform normativ NP 074/2007 incadrarea

geotehnica ,pentru stratul de fundare de la 1.00-1.50m, s-a facut luandu-se in consideratie anexa A, tabel A1, A2 ,A 3 categoria geotehnica fiind 1,riscul geotehnic mediu.

11.3.3 Calitatea factorului de mediu AER Avand in vedere ca terenurile din vecinatatea zonei studiate au doar folosinta

agricola, iar activitatile antropice din asezarile umane invecinate nu polueaza aerul, calitatea aerului in zona este buna.

Indicatorii de poluare a aerului se situeaza sub limitele concentraţiilor maxime admise şi sub nivelurile de atenţie prevazute in STAS 12574/87 “Aer in zone protejate” si Ordinul 536/97 emis de Ministerul Sanatatii.

3.4 Disfunctionalitati si prioritati de interventie Sintetic in tabelul de mai jos sunt prezentate pe categorii de probleme

disfunctionalitatile si prioritatile de interventie:

DOMENII DISFUNCTIONALITATI PRIORITATIA URBANISMA1. Bivalenta regimului tehnic al terenului (intravilan/extravilan)apartinind unei singure parcele cadastrale si unui singur administrator. A2. Zonificarea functionala stabilita prin PUG nu este compatibila cu solicitarea investitorului in zona studiata, in contextul in care prin HG a fost hotarita schimbarea administratorului.

A1. Analiza posibilitatii includerii in intravilan a suprafetei existenta in acest moment in extravilan.

A2. Stabilirea de reglementari compatibile cu functiunea dorita de noul administrator , care sa defineasca caracterul zonei.

B.CIRCULATIIB1. Lipsa accesului organizat in terenul studiat *asigurarea unui acces organizat, prin modernizarea

drumurilor agricole de acces la amplasament.

C. FOND CONSTRUIT. UTILIZAREA TERENURILOR

C1. Utilizarea neeficienta ca teren agricol a unei zone cu potential crescut de productie energii neconventionale

* schimbarea categoriei de folosinta a ternului in scopul realizarii investitiei pentru eficientizarea sa economica.

D. ECHIPARE TEHNICO-EDILITARA D1. Lipsa alimentarii cu apa, a instalatiei de canalizare menajera si pluviala

Propuneri si solutii pentru alimentare cu apa , realizarea unui sistem de preluare a apelor menajere si pluviale- in sistem local sau centralizat

E. SPATII PLANTATE. SPORT. AGREMENT

62

E.1. Absenta spatiilor verzi Asigurarea unui raport corespunzator de suprafete verzi pentru zona reglementata in conformitate cu functiunea propusa,apartenenta la situl ROSPA0108” Natura 2000” si legislatia in vigoare

F. PROBLEME DE MEDIU SI PROTECTIA ZONELOR DE NATURALE SI TEHNOLOGICEF1. Situarea terenului reglementat ca productie agricola cu nivel scazut de poluare in interiorul limitelor sitului de importanta comunitara Natura 2000, ROSPA0108 Vedea – DunareF2. Lea 20 KV traverseaza amplasamentul

F1. Reglementarea terenului in conformitate cu normele de protectie a acestor situri, cu scopul reducerii nivelului de poluare punctual.

F2. Reglementarea unei fasii de area non-aedificandi, pentru contructii civile

11.4 PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PLAN

11.4.1 Monumente ale naturii si istorice Arii naturale protejate- Prin situarea sa terenul se afla concomitent: In interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea –

Dunare (22874,4ha –dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu); In vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088

Gura Vedei – Saica – Slobozia.

Conform formularului Natura 2000, situl este important pentru multe specii de pasari de balta (starci, pelicani, lebede, gaste, rate) respectiv pentru toate tipurile de populatiile : cuibaritoare, de iernat sau de migratie.

Intrucat in perioada de migratie gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, situl poate fi un candidat ca sit RAMSAR.

Activitati in jurul sitului ce pot avea consecinte sunt: cultivarea terenului,pescuitul sportiv, zonele urbane si habitatele umane.

Situatia existenta

In aceasta zona, reducerea numarului de specii sau a numarului de indivizi din unele specii a fost posibila pana in prezent si datorita activitatilor antropice din zona.

Principalele activităţi antropice din zona sunt: agricultura si creşterea animalelor. Aceste activitati pot sa perturbe păsările, în special în perioada cuibăritului.



Activitatile desfasurate ani de zile pe aceste amplasamente au perturbat pasarile din zona si le-au determinat sa se retraga spre zone mai putin afectate de activitatile

63

antropice. Astfel incat, in zona de amplasare a proiectului nu s-au identificat indivizi din speciile de interes comunitar.

Monumente istorice - In conformitate cu PUG aprobat pentru comuna Slobozia, in vecinatatea terenului analizat nu exista monumente de arhitectura sau cladiri valoroase din punct de vedere stilistic arhitectural ce necesita protectie.Exista insa situl arheologic „La cazemata”, obiectiv mentionat in Lista Monumentelor istorice 2004, la poz 192, GR-I-s-B-14831 – Latene (civilizatia daca).

11.4.2 Zone de recreere, odihna si agrement Pe o raza de 10 km nu exista nici o zona de recreere, odihna sau agrement.

11.5 OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTEA IN TIMPUL PREGATIRII PUZ-lui

Prin natura sa proiectul de fata s-a axat pe obiectivele generale ale politicii de mediu in Romania deoarece contribuie la protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului (reducerea emisiilor de CO2), protecţia sănătăţii umane, ajuta la valorificarea mai buna a resurselor materiale si energetice si combate risipirea acestora.

Scopul acestui proiect este de a creea un impact pozitiv direct şi imediat asupra:1. Producerii energiei electrice necesară consumului propriu al instituţiei Consiliului Judetean Giurgiu;2. Valorificării potenţialului solar al României, ţinând cont de caracteristicile geografice, demografice şi sociale specifice României;3. Alinierii la politica asumată de Romania prin angajamentele internaţionale privind reducerea emisiilor de CO2. Aceasta centrală va reduce emisiile de CO2 cu 2000 tone pe an.Investitia propusa răspunde astfel obiectivelor documentelor si programelor elaborate pe plan mondial şi naţional referitoare la problemele stringente cu care se confruntă omenirea în prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluare globală, etc, dintre care amintim : Protocolul de la Kyoto, acord internaţional privind mediul, negociat în anul 1997

de către 160 de ţări, care prevede pentru ţările industrializate o reducere a emisiilor poluante cu 5,2% în perioada 2008-2012 faţă de anul 1990;



Strategia Naţională de dezvoltare durabilă a României – Orizont 2025;

64

Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013, elaborat de Guvernul României, care orientează dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu politica de coeziune a Uniunii Europene, având formulate 6 priorităţi, dintre care, relevante pentru proiect, sunt următoarele : I. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştereII. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea emisiilor de CO2;

III.Dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii sociale; IV. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării;




Proiectul prezintă o importanţă deosebită atât pe plan local, prin diminuarea până la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pe curentul electric consumat de instituţiile aflate în subordine, cât şi pe plan naţional prin construirea primei centrale solaro-electrice din România, ceea ce înseamnă un pas extrem de important făcut pe direcţia reducerii masive a poluării cu noxe.

Prin amploarea sa, proiectul deschide calea pentru dezvoltarea si a altor investitii, de mai mica sau mai mare anvergura, in special in domeniul valorificarii surselor regenerabile.

11.6 POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

11.6.1 Descrierea succinta a proiectului

Zona detaliată în P.U.Z. are o suprafaţă de 65.000 mp (6,5ha). Bilantul teritorial este prezentat in tabelul urmator.

CATEGORII DE FOLOSINTA

SUPRAFATA –MP

PROCENT -%

Ocupat de constructii 426,00 0,65Panouri solare 16 128,00 24,81Spatii verzi amenajate 30 433,00 46,82Platforme/trotuare 18 013,00 27,71TOTAL 65 000,00 100,00

Pe terenul analizat se intentioneaza a se construi o centrala solaro-electrica cu puterea P instalata de 999.920 W. Centrala solara propusa este de tip fotovoltaic, cu concentrare, folosindu-se celule solare speciale ce folosesc un flux luminos foarte puternic, obtinut prin concentrarea luminii solare cu ajutorul unor panouri parabolidale.

65

Tehnologia de bază foloseşte un element de concentrare a luminii solare care este format dintr-o lentilă Fresnel sau un captator paraboloidal de rotaţie (sau de translaţie), o celulă fotovoltaică amplasată în focarul lentilei şi un sistem de răcire a celulei fotovoltaice.

Solutia aleasaSolutia aleasa pentru colectoarele centralei solaro-electrice de la Slobozia este tip

oglinda parabolica. Lumina colectata pe o suprafata mare este concentrata intr-un punct sau pe o linie.Tehnologia permite obţinerea unei densităţi electrice foarte mari raportată la aria reflectorului.

Potrivit consultantului de specialitate centrala electrică solară tip Concentrator paraboloidal fotovoltaic (P-CPV) este compusă din:

- Colectoare solare – fiecare colector este compus din celule fotovoltaice, oglinzi reflectoare, suport, instalaţii de ghidare-acţionare şi instalaţia de răcire a celulelor fotovoltaice;

- Centrul de control şi distribuţie a energiei;- Sectorul tehnic şi de întreţinere;- Reţeaua de cabluri.

Pentru accesul facil la oglinzile captatorilor (necesar spălării oglinzilor şi a operaţiilor de reparaţii şi întreţinere) se vor realiza - între rândurile de captatori - alei de macadam .

Între aleile dintre captatorii paraboloidali şi sub aceştia, vegetaţia (mai puţin puieţii de copaci, care vor fi resădiţi în altă locaţie) va fi lăsată să crească liber.

Se propune un numar de 30 de siruri de captatori solari amplasati la o distanta de 12 m (intre axele a doua siruri de captatori).

Inaltimea maxima a captatorilor solari este de 15,28 m. Lungimea maxima a unui sir de captatori este de 96m iar latimea maxima este de 5,8 m. In interiorul incintei centralei se vor executa drumuri tehnologice cu structura tip macadam, avand o latime de 4 m si o lungime totala de 4535 m.

Cladirea tehnico-administrativa va fi prevazuta, cu grupuri sanitare.Bransarea la reteaua de 20kV se va face (cel mai probabil) la posturile de

transformare existente in zona invecinata.

11.6.2. Potentialele efecte semnificative asupra mediului

11.6.2.1 Potentialele efecte semnificative asupra apei

Surse de poluare a apeiÎn urma activităţilor desfasurate pe amplasamentul analizat, vor rezulta mai multe

categorii de ape uzate:

- Apele menajere care vor fi colectate de la grupurile sanitare din zona cladirii tehnico-adiministrative si dirijate catre o ministatie de epurare ecologica. Din statia de epurare apele epurate conform NTPA 001/2002 vor fi evacuate intr-un bazin de retentie pozitionat in apropierea statiei de epurare. Apa acumulata in bazinul de retentie este

66

pompata catre statia de distilare de unde va fi dirijata catre bazinul de stocare. Apa din bazinul de stocare va fi folosita pentru spalarea panourilor solare sau in caz de incendiu.


Pentru apele meteorice ce cad pe colectorii paraboloidali şi cele rezultate din spălarea oglinzilor se vor asigura şanţuri de drenaj.

- Apa rezultată din procesul spălării captatorilor solari.

Impactul asupra calitatii apei

Proiectul propune o serie de masuri pentru eliminarea poluarii apei (in zona se afla doar canalul de irigatii Vedea- Dunare):

- Apele menajere vor fi colectate de la grupurile sanitare din zona cladirii tehnico-adiministrative si dirijate catre o ministatie de epurare ecologica. Din statia de epurare apele epurate conform NTPA 001/2002 vor fi evacuate intr-un bazin de retentie pozitionat in apropierea statiei de epurare. Apa acumulata in bazinul de retentie este pompata catre statia de distilare de unde va fi dirijata catre bazinul de stocare. Apa din bazinul de stocare va fi folosita pentru spalarea panourilor solare sau in caz de incendiu.


- Pentru apele meteorice ce cad pe colectorii parabolidali şi cele rezultate din spălarea oglinzilor se vor asigura şanţuri de drenaj.

Aceste lucrari de gospodarire a apelor vor trebui sa asigure un impact nul asupra apelor de suprafata (in zona se afla doar canalul de irigatii Vedea- Dunare).

Impactul asupra calitatii apei freatice

Prin executarea retelei de alimenare cu apa si a canalizarii si prin depozitarea corespunzatoare a deseurilor (desfiintarea depozitelor ilegale) se va evita poluarea apei subterane.

Executia lucrarilor conform proiectelor, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra calitatii apei subterane. Impact direct nul.

Prin regulamentul de exploatare se vor putea lua la timp masuri pentru preintampinarea accidentelor majore la retelele de canalizare.

11.6.2.2 Potentialele efecte semnificative asupra aerului

67

Surse de poluanţi pentru aerCentrala solaro-electrica nu reprezinta o sursa de poluare pentru aer. Dimpotriva,

avand in vedere ca la centralele electrice clasice, pentru obţinerea a 1MWh se eliberează în atmosferă 1 tonă de CO2, rezultă că centrala solaro-electrică propusă în acest proiect va stopa emisia anuală în atmosferă a 2.000 tone de CO2.

11.6.2.3 Potentialele efecte semnificative asupra solului

Surse de poluare pentru sol

In cazul realizarii acestei centrale solaro-electrica, activitatile de decopertare, care pot fi considerate o sursa principala de afectare a calitatii solului, au loc numai in perioada de constructie propriu zisa.

In etapa de exploatare, actiunile care pot fi interpretate ca surse de afectare a calitatii solurilor sau care au drept consecinta aparitia unor astfel de surse in perioada de exploatare sunt:

- descarcari accidentale ale apelor uzate neepurate in receptorul natural sau descarcarea efluentului insuficient epurat de la statia de epurare, care ar putea afecta calitatea apei receptorului si, indirect, calitatea apei freatice si a solului, producand printre altele si acidifierea solului.

Efecte semnificative asupra solului (prognoza impactului)

- Impactul in timpul etapei de constructie si apoi de exploatare a terenului care va fi trecut din extravilan in intravilan va avea o amploare foarte mica deoarece vor fi scoase din folosinta agricola doar 6,03 ha. (restul pana la 6,5 ha ha sunt deja in intravilan).

- Referitor la solul care va fi decopertat in perioada de constructie atat a cladirilor, cat si a drumurilor, retelelor, amenajarea spatiilor verzi, va suferi un proces de reducere a fertilitatii prin disparitia microflorei si microfaunei specifice

11.6.2.5 Potentialele efecte semnificative asupra biodiversitatii

Factori perturbatori pentru viata plantelor si animalelor si impactul asupra biodiversitatii

Din cauza activitatilor “de santier” care vor fi prezente pe suprafete mici raportat la intreg teritoriul administrativ al comunei, pot sa apara:

praful ridicat de autovehicule, autoutilitarele si buldozerele aflate in miscare, care poate afecta:

- caile respiratorii ale oamenilor si animalelor;

68

- vizibilitatea in zbor pentru pasari; - procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe

terenurile adiacente depozitului.● zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare care indeparteaza animalele si

pasarile;

● compactarea solului cu utilajele specifice care distruge elementele de flora si fauna;

● prezenta omului si a traficul rutier care indeparteaza animalele si pot genera accidente.

Efecte perturbatorii

Distrugerea, modificarea sau alterarea habitatelorDeoarece investitia este planificata a se realiza in 30 luni din care perioada de

santier va fi doar de 20 luni (vezi graficul de executie elaborat de proiectant), efectul tuturor acestor factori perturbatori va fi mult diminuat in timp.

Pentru lucrarile de pe santier trebuie sa se tina cont de recomandarile prezentate la capitolul 8..

Afectarea unor specii de plante si animale protejateŞtiut fiind faptul că, la centralele electrice clasice, pentru obţinerea a 1MWh se

eliberează în atmosferă 1 tonă de CO2, rezultă că centrala solaro-electrică propusă în acest proiect va stopa emisia anuală în atmosferă a 2.000 tone de CO2.


Deoarece în timpul fucţionării centralei lumina reflectată de oglinzi spre celulele solare nu este niciodata reflectată înapoi spre mediu, captatorii solari paraboloidali nu prezintă niciun pericol pentru păsări.



Activitatile desfasurate ani de zile pe aceste amplasamente au perturbat pasarile din zona si le-au determinat sa se retraga spre zone mai putin afectate de activitatile antropice. Astfel incat, in zona de amplasare a proiectului nu s-au identificat indivizi din speciile de interes comunitar.

Modificarea rutelor de migrare a unor specii de animale (pasari, mamifere, pesti)Amplasamentul analizat se afla in zona unui culoar de migratie a pasarilor in

Romania.

69

Avand in vedere ca in ultima perioada, in zona de amplasare nu s-au identificat indivizi din speciile protejate si ca acest amplasament este la limita de nord-est a zonei protejate SPA, se considera ca nu este afectata ruta de migrare a pasarilor.

11.6.2.6 Potentialele efecte semnificative asupra peisajului

Prin realizarea investitiei propuse vor dispare zone cu aspect de teren natural si in peisaj vor aparea o serie de noi componente antropice:

- drumuri tehnologice pentru viitorul amplasament al obiectivului;- cladiri, suprafete betonate;- zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (gropi de

imprumut, depozite de pamant).

Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil de pe traseul drumului satesc si a drumului digului CN4.

Schimbarile de peisaj vor fi radicale si vor exista pina la dezafectarea obiectelor acestei statii.

11.6.2.8 Potentialele efecte asupra asezarilor umane, mediului social si sanatatii

Se apreciaza ca realizarea centralei poate afecta mediul social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile:

Schimbari in utilizarea terenului; Influenta asupra activitatilor economice existente in zona; Influenta asupra calitatii vietii;

Influenta asupra cheltuielilor CJ Giurgiu pentru curentul electric consumat.

11.7 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

Prin realizarea acestei investitii nu vor apare efecte asupra mediului in context tranfrontiera.

11. 8 MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI PRIN IMPLEMENTAREA PUZ-lui

11.8.1 Masuri privind efectele asupra APEI

Pentru protecţia resurselor de apă în proiectul acestei investitii se vor prevedea măsuri care vizează atât apa subterană cât şi cea de suprafaţă şi care sunt prezentate în

70

cele ce urmează.Pentru combaterea riscului de poluare a apelor subterane si de suprafata se prevăd

următoarele masuri :- masuri luate prin organizarea de santier pentru a impiedica poluarea

apei pluviale si a apei canalului de irigatii Vedea- Dunare cu pulberi de la lucrarile de constructii si cu produse petroliere de la posibilele scurgeri accidentale de carburanti de la utilajele folosite;

- depozitarea corespunzătoare a deşeurilor tehnologice şi menajere pentru a impiedica ajungerea lor in canalul Vedea;

Prin proiect s-au propus sa se realizeze urmatoarele obiective care pot fi considerate masuri de diminuare a impactului:

- apele uzate vor fi colectate în totalitate prin conducte de canalizare si dirijate catre o ministatie de epurare ecologica;

- din statia de epurare apele epurate conform NTPA 001/2002 vor fi evacuate intr-un bazin de retentie pozitionat in apropierea statiei de epurare. Apa acumulata in bazinul de retentie este pompata catre statia de distilare de unde va fi dirijata catre bazinul de stocare. Apa din bazinul de stocare va fi folosita pentru spalarea panourilor solare sau in caz de incendiu;

- in ceea ce priveşte posibilitatea avarierii instalaţiilor şi, în acest fel apariţiei unei surse de poluare a apei, operatorul care va exploata sistemul va asigura măsurile necesare pentru prevenirea şi înlăturarea unor astfel de situaţii, prin Regulamentul de funcţionare.

11.8.2 Masuri privind efectele asupra AERULUI

Prin natura construcţiei, centrala electro-solară nu reprezintă o sursă de poluare a aerului

11.8.3 Masuri privind efectele asupra SOLULUI

Măsurile de prevenire si diminuare a poluării solului şi a apelor subterane care vor fi prevazute prin proiect:

Împrejmuirea perimetrului zonei de protecţie sanitară pentru Gospodaria de apa, cu garduri cu stalpi de beton si plasă de sârmă;

Reţeaua de canalizare va fi etansă, urmând a fi verificată periodic, conform regulamentului de funcţionare-exploatare;

Deşeurile vor fi depozitate controlat, în funcţie de tipul acestora, pe suprafeţe betonate, până la evacuare;

Drumurile tehnice ce se vor face in incinta centralei vor avea structura de macadam.

11.8.4 Masuri privind efectele asupra SUBSOLUI

71

Avand in vedere ca sursele de poluare pentru subsol si efectele semnificative asupra subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane, masurile propuse privind efectele adverse asupra subsolului se regasesc la capitolul respectiv (8.1).

11.8.5 Masuri privind efectele asupra BIODIVERSITATIIIn perioada de santier

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de construcţie trebuie luate din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel:

- Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de construcţie trebuie limitată judicios la strictul necesar;

- Pentru evitarea accidentelor în care, pe lîngă oameni pot fi implicate şi animale, constructorul va prevedea bariere fizice care să oprească accesul în locuri periculoase sau expuse;

- Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate din cauza zgomotului produs de utilaje, pe perioada executiei se pot monta panouri fonoabsorbante; In cazul acestei investitii nu se pune aceasta problema deoarece zgomotul de fond din zona este mult mai mare din cauza statiei de pompare a ANIF care este amplasata la o distanta de 50 m;.

- Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se vor limita la traseele şi programul de lucru specificat;

- Pe parcursul desfăşurării lucrărilor de şantier se vor folosi doar utilaje şi echipamente ce au normele de zgomot şi poluare MINIM Euro 4 iar perioada zilnică de lucru în şantier nu va depăşeşte niciodată 12 ore;

- Se va evita depozitarea necontrolată a excedentului de pamant ce rezultă în urma lucrărilor de sapatura, respectîndu-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile locale pentru protecţia mediului, in spatii puse la dispozitie de Administratia Publica Locala.

In perioada de operare/functionare



Deoarece în timpul fucţionării centralei lumina reflectată de oglinzi spre celulele solare nu este niciodata reflectată înapoi spre mediu, captatorii solari paraboloidali nu prezintă niciun pericol pentru păsări.

Pentru protecţia florei şi faunei din zona, în perioada de exploatare o atenţie deosebită se va acorda lucrărilor de întreţinere, respectiv curăţenia in zona

72

amplasamentului, pentru a nu genera vectori de boală pentru animale sau a stînjeni dezvoltarea normală a vegetaţiei.

Am considerat ca a fost necesar sa prezentam detaliat starea actuala a zonei protejate recunoscuta legal prin Ord. 1964/2007 (pentru SCI) si HG 1284/2007 (pentru SPA) pentru a scoate in evidenta faptul ca se estimeaza ca realizarea acestei centrale solare nu va avea decat un posibil impact direct negativ pe termen scurt, doar pe perioada existentei santierului. Prin masurile impuse la faza de proiect si organizare de santier, prezentate la Capitolul 8, acest impact este eliminat.

In concluzie, luînd în considerare sursele de poluare şi emisiile de poluanţi care pot sa apara în perioada de functionare, adica prin punerea in functiune a acestei investitii, se poate observa ca fauna şi vegetaţia din zonă este mai afectata de existenţa in sine a activitatilor economice a locuitorilor din comuna si a turistilor care strabat zona, decît de exploatarea acestei investitii.

11.8.6 Masuri privind efectele asupra PEISAJULUI

Prevederi in proiect pentru diminuarea impactului asupra peisajului

Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra peisajului, proiectul a prevazut urmatoarele solutii:

- cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari firesti in peisaj;

11.8.7 Masuri privind efectele radiatiilorNu este cazul, nu exista surse de radiatii.

11.8.8 Masuri privind efectele asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei

Prevederi pentru reducerea impactului negativ asupra mediului social si economic

Prevederi privind ocuparea fortei de munca. In perioada de exploatare a centralei, necesarul de personal va fi de aproximativ 6 persoane (2 persoane cu studii superioare)

Din situaţia prezentată in cadrul raport de mediu reiese ca activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului nu necesită măsuri speciale de protecţie a factorului uman, a aşezărilor umane si de interes public.

11. 9 MOTIVELE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE. EVALUAREA ALTERNATIVELOR

11.9.1 Analiza comparativa a solutiilor propuse

Solutia tehnica s-a stabilit in urma analizarii a sase scenarii de implementare a unei centrale solare în locaţia dată, cunoscându-se următoarele date de intrare:

1. Coordonate geografice:- 43o50’47,97” latitudine nordică;

73

- 25o54’55,30” longitudine estică;- altitudine minimă: +16m;- altitudine maximă: +19m.

2. Necesar energetic anual: 2GWh 3. Radiaţie solară medie pentru o suprafaţă fixă orizontală: 3,621kWh/m2/zi 4. Radiaţie solară medie pentru o suprafaţă mobilă, perpendiculară pe Soare: 4,104 kWh/m2/zi5. Pierderi în sistem admisibile: 10%

Au fost întocmite două grupe de scenarii, corespunzător principiilor de generare a energiei electrice, respectiv centrale electrice cu panouri fotovoltaice şi centrale electrice termice.

Astfel, primele patru scenarii tehnico-economice au la bază doar soluţiile pe panouri fotovoltaice clasice sau cu concentrare şi fost întocmite astfel:

- Scenariu A: Se utilizează panouri fotovoltaice clasice (PV), având fiecare o putere de 220W şi un randament mediu de 17% (respectiv 170W/m2). Panourile sunt fixe, orientate spre Sud, la o înclinaţie optimă de 34o.

- Scenariul B: Se utilizează aceleaşi panouri ca la scenariul A dar de această dată acestea sunt montate pe heliostate cu două axe.

- Scenariul C: Se utilizează panouri solare cu concentrare (CPV), cu un randament mediu de 24%, montate pe heliostate cu două axe.

- Scenariul D: Se utilizează concentratoare paraboloidale fotovoltaice cu celule solare tip PV (P-CPV); in urma unei analizei tehnico-economice aceasta este solutia aleasa..

Următoarele două scenarii au la bază doar soluţii termice şi au fost întocmite astfel:

- Scenariul E: Se utilizează concentratoare solare parabolidale (CSP) tip EuroTrough de 545m2 fiecare.

- Scenariul F: Se utilizează concentrator solar tip turn (CST)

Fiecare scenariu a fost analizat prin prisma următoarelor criterii:- Preţ de investiţie;- Costuri exploatare şi mentenanţă;- Costuri RK dupa depăşirea duratei de viaţă;- Scalabilitate tehnologică; - Suprafaţă utilizată teren;- Randament- capacity factor;- Beneficii conexe;- Gradul de integrare al tipului de tehnologie la condiţiile

ampalsamentului.Exprimarea costurilor s-a facut prin ponderare la condiţiile specifice României.Prezentarea acestor scenarii s-a facut in Studiul de fezabilitate si se regasesc in

Raportul de mediu.

74

11. 9.2 Situatia neimplementarii planului propus (Alternativa 0)


Necesitatea realizarii acestei centrale rezulta din cerintele de:4. Producere a energiei electrice necesară consumului propriu al

instituţiei Consiliului Judetean Giurgiu;5. Valorificare a potenţialului solar al României, ţinând cont de

caracteristicile geografice, demografice şi sociale specifice României;

6. Alinierea la politica asumată de Romania prin angajamentele internaţionale privind reducerea emisiilor de CO2. Aceasta centrală va reduce emisiile de CO2 cu 2000 tone/an.






Se reaminteste ca avand in vedere documentatiile si legislatia care au stat la baza evaluarii impactului potential al acestei investitii se poate estima doar un posibil impact direct negativ pe termen scurt (pe perioada existentei santierului), asupra speciilor de flora si fauna specifice din aceasta zona. Prin masurile impuse la faza de proiect si organizare de santier, prezentate la Capitolul 8, acest impact poate fi eliminat.

Tinand cont de aceasta concluzie, pentru aprobarea acestui proiect, se poate face apel/referire la OUG 57/2007, Art. 28, pct 3, 4 si 5. Considerentul invocat din ratiuni de

75

ordin social este faptul ca aceasta investitie a CJ Giurgiu este o investitie de interes public.

11.10 MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-lui

Din momentul inceperii activitatii, noua investitie va face obiectul unei supravegheri si unui control complex pentru decelarea si urmarirea efectelor asupra mediului si sanatatii. Supravegherea se va face prin doua tipuri de actiuni:

● Supraveghere din partea autoritatilor abilitate si cu atributii de control precum:- organismele administratiei locale – la nivel de judet si municipiul Giurgiu;

autoritatile centrale si locale de protectia mediului; - filiala locala a Administratiei Nationale “Apele Romane”,- autoritatile locale de sanatate publica;- alte autoritati (ex. pentru protectia muncii, pompieri etc.).

● Automonitoring efectuat de operatorul centralei care are urmatoarele componente: - monitoringul emisiilor si calitatii factorilor de mediu;- monitoringul tehnologic/monitoringul variabilelor de proces.

11.10.1 Monitorizarea emisiilor

Datorită faptului că o centrală electro-solară de tip fotovoltaic nu se constituie ca un factor poluator pentru mediu, nu sunt necesare măsuri speciale de monitorizare şi supraveghere a calităţii factorilor de mediu.

11.10.2 Monitorizarea variabilelor de proces / Monitorizare tehnologica

Monitoringul tehnologic este o actiune distincta si va avea ca scop verificarea continua a starii si functionarii centralei.Centrul de control, comanda si securitate prin care se face monitorizarea, sunt prezentate in proiectul tehnic.

CONCLUZIIApreciem că funcţionarea acestei centrale solaro-electrice, datorită modului de

proiectare, al materialelor şi echipamentelor care se vor utiliza la realizarea sa, prezintă un risc nesemnificativ pentru mediul înconjurător şi sănătatea umană.

Se reaminteste că la centralele electrice clasice, pentru obţinerea a 1MWh se eliberează în atmosferă 1 tonă de CO2, rezultă deci că centrala solaro-electrică propusă în acest proiect va stopa emisia anuală în atmosferă a 2.000 tone de CO2. Acesta reducere de emisie in atmosferă de CO2 poate fi considerata un impact pozitiv.

76

77

Documents

CUPRINS · Web view3.2 Identificarea surselor majore de poluare 3.3 Calitatea factorilor de mediu (sol, apa, aer, vegetatie), cu marcarea zonelor poluate si a terenurilor degradate