4arpmbuc.anpm.ro/upload/3903_PRGD_3.doc · Web viewAceste obiective s-au bazat pe informatiile existente la acea data privind cantitatile de echipamente puse pe piata, precum si pe

ASISTENŢĂ TEHNICĂ PENTRU ELABORAREA PLANURILOR REGIONALE DE GESTIONARE A

DEŞEURILOREuropeAid/121492/D/SV/RO

MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR

ROMÂNIA

PLANUL REGIONAL DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

REGIUNEA 3 – SUD MUNTENIA

11 Decembrie 2006

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 3 Sud Muntenia

CUVANT INTRODUCTIV.........................................................................................................................................4

1. INTRODUCERE.................................................................................................................................................6

2. EVALUAREA SITUATIEI CURENTE..........................................................................................................10

2.1 DESCRIEREA REGIUNII.......................................................................................................................................102.1.1. Scurta prezentare a Regiunii (Date geografice si geologice)............................................................10

2.1.1.1 Peisajul............................................................................................................................................................102.1.1.2 Resurse naturale..............................................................................................................................................132.1.1.3 Infrastructura...................................................................................................................................................132.1.1.4 Zone protejate..................................................................................................................................................142.1.1.5 Asezarile umane..............................................................................................................................................16

2.1.2Utilitati.........................................................................................................................................................182.1.2.1 Alimentare cu apa si sisteme de canalizare.....................................................................................................182.1.2.2 Sisteme de incalzire.........................................................................................................................................182.1.2.3 Reteaua de distributie a gazului metan............................................................................................................19

2.1.3 Aspecte socio-economice........................................................................................................................192.1.3.1 Situatia socio-economica a regiunii Sud Muntenia.........................................................................................192.1.3.2 PIB...................................................................................................................................................................21

2.2 GESTIONAREA DESEURILOR IN REGIUNEA SUD MUNTENIA...............................................................................232.2.1 Date privind cantitatea de deseuri generate si colectate (evaluarea datelor existente)........................23

2.2.1.1 Indicatori privind cantitatea de deseuri generate............................................................................................262.2.1.2 Compozitia deseurilor.....................................................................................................................................27

2.2.2 Colectarea si transportul deseurilor......................................................................................................292.2.2.1 Organizarea colectarii deseurilor la nivel regional.........................................................................................292.2.2.2 Indicatori privind deseurile.............................................................................................................................312.2.2.3 Operatori de salubritate...................................................................................................................................312.2.2.4 Recipienti si vehicule de colectare a deseurilor..............................................................................................322.2.2.5 Statii de transfer..............................................................................................................................................34

2.2.3 Statii de tratare si valorificare a deseurilor...........................................................................................342.2.3.1 Statii de sortare................................................................................................................................................342.2.3.2 Separarea.........................................................................................................................................................342.2.3.3 Compostare & tratare mecano - biologica.......................................................................................................372.2.3.4 Tratare termica................................................................................................................................................37

2.2.4 Amplasamentele pentru eliminarea deseurilor.......................................................................................37

3.OBIECTIVE ŞI ŢINTE..........................................................................................................................................41

PRINCIPII...................................................................................................................................................................41OBIECTIVE REGIONALE SI TINTE...............................................................................................................................42

4. PROGNOZA PRIVIND DESEURILE MUNICIPALE SI DESEURILE DE AMBALAJE......................58

TENDINTA FACTORILOR RELEVANTI PENTRU GENERAREA DESEURILOR MUNICIPALE SI A DESEURILOR DE AMBALAJE.................................................................................................................................................................58PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DESEURILOR MUNICIPALE....................................................................................59PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DESEURILOR DE AMBALAJE.................................................................................63CUANTIFICAREA TINTELOR.......................................................................................................................................65

4.4.1. Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale................................................654.4.2. Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje........................................................................66

5. FLUXURI SPECIFICE DE DESEURI (SITUATIA EXISTENTA, PROGNOZA, METODE DE GESTIONARE)..........................................................................................................................................................68

DESEURI PERICULOASE DIN DESEURI MUNICIPALE...................................................................................................685.1.1. Rezumat al legislaţiei relevante.........................................................................................................68

5.1.1.1. Diferite opţiuni pentru colectarea separată, organizată de Municipalitate/ Consiliul Judeţean......................695.1.1.2. Sisteme private de returnare............................................................................................................................71

5.1.2. Reducerea cantităţii de substanţe periculoase...................................................................................725.1.3. Estimare privind cantitatea generată de deşeuri periculoase incluse în deşeurile menajere...........72

DEŞEURI DIN ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE (DEEE)...........................................................................735.2.1. Legislaţie............................................................................................................................................745.2.2. Estimare privind echipamentele din Regiunea 3................................................................................745.2.3. Planul de Implementare.....................................................................................................................785.2.4. Organizarea punctelor de colectare..................................................................................................78

2 11 Decembrie 2006


VEHICULE SCOASE DIN UZ........................................................................................................................................815.3.1. Legislaţie............................................................................................................................................81

DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI.................................................................................................................825.4.1. Legislaţie şi ţinte................................................................................................................................825.4.2. Situaţia actuală..................................................................................................................................83

NĂMOL PROVENIT DIN EPURAREA APELOR UZATE...................................................................................................875.5.1. Legislaţie şi ţinte................................................................................................................................875.5.2. Tendintele de generare si valorificare a namolului...........................................................................875.5.3. Opţiuni privind refolosirea nămolului în agricultură şi valorificarea energetică a acestuia...........88

6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE – POTENTIALE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR MUNICIPALE NEPERICULOASE.............................................................................................90

PREZENTAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE POTENTIALE..........................................................................................90ANALIZA COMPARATIVA A ALTERNATIVELOR TEHNICE APLICABILE.....................................................................103

7. CALCULUL CAPACITATILOR NECESARE PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR MUNICIPALE..........................................................................................................................................................105

PROPUNERE DE SISTEME DE GESTIONARE A DEŞEURILOR.......................................................................................105SISTEMUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR PROPUS LA NIVELUL ANULUI 2008.................................................106SISTEMUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR PROPUS LA NIVELUL ANULUI 2010.................................................107SISTEMUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR PROPUS LA NIVELUL ANULUI 2013.................................................108PROIECTE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR......................................................................................................110

7.6.1. Colectarea selectiva a deseurilor municipale..................................................................................111TRATARE SI VALORIFICARE....................................................................................................................................112ELIMINARE..............................................................................................................................................................113

8. EVALUAREA COSTURILOR......................................................................................................................118

FUNDAMENTAREA COSTURILOR..............................................................................................................................118COSTURILE INVESTIŢIILOR REGIONALE DE GESTIUNE A DEŞEURILOR....................................................................119IMPLICAŢIILE INVESTIŢIILOR PROPUSE PRIN PRISMA DISPONIBILITĂŢII DE PLATĂ A POPULAŢIEI...........................122

8.3.1. Disponibilitatea de plată la nivel macro..........................................................................................1238.3.2. Nivelurile tarifelor deja existente.....................................................................................................1278.3.3. Impactul investiţiilor propuse..........................................................................................................127

ANEXE....................................................................................................................................................................131

9. MASURI DE IMPLEMENTARE..................................................................................................................145

10. SISTEMUL DE MONITORIZARE..........................................................................................................168

LEGI ŞI REGLEMENTÃRI..........................................................................................................................................200

PRAHOVA................................................................................................................................................................202

Anexa 3 Definitii....................................................................................................................................................203

3 11 Decembrie 2006


CUVANT INTRODUCTIVIn practica Uniunii Europene, gestionarea deseurilor este considerata o componenta

specifica a serviciilor publice, careia i se da aceeasi importanta ca si alimentarii cu apa, energie sau asigurarii cailor de transport. Ca si in aceste domenii, planificarea gestionarii deseurilor este un proces continuu, care se reia si se adapteaza conditiilor noi aparute in timp, realizarile evaluandu-se periodic.

Planul Regional de Gestionare Deseuri (PRGD) este un instrument de planificare pe baza caruia se poate obtine asistenta financiara si suport din partea UE. PRGD are drept scop conformarea regiunii la cerintele legale referitoare la gestionarea deseurilor municipale si asimilabile generate atat in mediul urban cat si rural , in vederea imbunatatirii conditiilor de mediu.

Planul Regional de Gestionare Deseuri pentru regiunea 3 Sud Muntenia a fost intocmit de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti, Servciul Implementare Politici de Mediu, conform ghidurilor elaborate cu asistenta tehnica germana.De asemenea, pe parcursul elaborarii PRGD am beneficiat de asistenta tehnica , in cadrul programului PHARE /2004/016-772.03.03/04.01, „Technical assistance in the elaboration of regional waste management plans” implementat de consortiumul condus de firma FICHTNER..

Elemente principale care au stat la baza elaborarii PRGD: identificarea solutiilor durabile din punct de vedere economic si ecologic, adaptate la conditiile specifice in vederea atingerii tintelor regionale de gestionare a deseurilor; stabilirea deciziilor optime de planificare privind reducerea, reutilizarea , reciclarea si eliminarea deseurilor; informarea, constientizarea si responsabilizarea publicului in legatura cu problemele de mediu; implicarea comunitatilor locale si a cetatenilor in luarea deciziilor in rezolvarea problemelor de mediu; intarirea capacitatii autoritatilor locale si a celorlalte institutii in cunoasterea, gestionarea si actiunea in domeniul protectiei mediului, inclusiv realizarea de programe/proiecte si de obtinere a finantarilor externe.Concomitent cu realizarea PRGD–lui, Agentiile pentru Protectia Mediului din regiunea Sud Muntenia: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman au elaborat Planurile Locale de Gestionare a Deseurilor(PLGD), utilizand acelasi ghid.

Director executiv ARPM Pitesti,Chim. Marius STANCA

4 11 Decembrie 2006


Lista Anexe:

Anexa 1 LegislatieAnexa 2 Lista depozitelor neconforme ce trebuie inchiseAnexa 3 Definitii

5 11 Decembrie 2006


1. Introducere

Directiva cadrul privind deseurile (Directiva 2006/12/EC) prevede ca obligatie pentru statele membre elaborarea unuia sau mai multor planuri de gestionare a deseurilor, in concordanta cu prevederile directivelor relevante.

Ordonanta de urgenta nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (care transpune Directiva cadru a deseurilor) prevede obligativitatea elaborarii planurilor de gestionare a deseurilor la nivel national, regional si judetean. Se prevede ca planurile regionale de gestionare a deseurilor sa fie elaborate de catre consiliile judetene in colaborare cu agentiile regionale pentru protectia mediului in baza planului national de gestionare a deseurilor. Planurile regionale de gestionare a deseurilor se aproba prin ordin comun al conducatorului unitatii publice centrale pentru protectia mediului si al conducatorului autoritatii publice centrale pentru dezvoltare regionala.

Legislatie privind gestionarea deseurilor

Directivele europene privind gestionarea deseurilor se incadreaza in patru grupe principale:

legislatia cadru privind deseurile – Directiva cadru 2006/12/CE, care contine prevederi pentru toate tipurile de deseuri, mai putin acelea care sunt reglemetate separat prin alte directive si Directiva privind deseurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care contine prevederi privind managementul, valorificarea si eliminarea corecta a deseurilor periculoase; legislatia privind fluxuri speciale de deseuri : reglementari referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje; uleiuri uzate; baterii si acumulatori; PCB-uri si PCT-uri; namoluri de epurare; vehicule scoase din uz; deseuri de echipamente electrice si electronice, deseuri de dioxid de titan; legislatia privind operatiile de tratare a deseurilor – regelementari referitoare la incinerarea deseurilor municipale si periculoase; eliminarea deseurilor prin depozitare; legislatia privind transportul, importul si exportul deseurilor .

Toate aceste directive au fost transpuse in legislatia romana. In Anexa 1 este prezentata o sinteza a legislatiei europene si romane in domeniul gestionarii deseurilor.

De ce un plan regional de gestionare a deseurilor?

Planurile de gestionare a deseurilor au un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari durabile a deseurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deseuri si optiunile de gestionare a acestora. Mai in detaliu, planurile de gestionare a deseurilor prezinta cadrul de planificare pentru urmatoarele aspecte:

Conformarea cu politica de deseuri si atingerea tintelor propuse - planurile de gestionare a deseurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor si la atingerea tintelor stabilite in domeniul gestionarii deseurilor. Stabilirea capacitatilor necesare si caracteristice pentru gestionarea deseurilor - planurile de gestionare a deseurilor prezinta fluxurile si cantitatile de deseuri care trebuie colectate, reciclate, tratate si/sau eliminate. Mai mult, acestea contribuie la asigurarea de capacitati si optiuni de colectare, reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor functie de deseurilecare trebuie gestionate. Controlul masurilor tehnologice - prezentarea fluxurilor de deseuri asigura identificarea zonelor in care sunt necesare masuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deseuri

6 11 Decembrie 2006


Prezentarea cerintelor economice si de investitie - planurile de gestionare a deseurilor constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerintelor financiare pentru operarea schemelor de colectare, reciclare, tratare si eliminare a deseurilor. Pe aceasta baza, pot fi determinate necesitatile pentru investitiile in instalatii de reciclare, tratare si eliminare a deseurilor

Complexitatea in continua crestere a problemelor si standardelor in domeniul gestionarii deseurilor conduc la cresterea cerintelor privind instalatiile de reciclare, tratare si/sau eliminare. In multe cazuri, aceasta presupune facilitati mai mari si mai complexe de reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor, ceea ce implica cooperarea mai multor unitati regionale privind stabilirea si operarea acestor facilitati.

Istoricul realizarii PRGD pentru Regiunea 3

In cursul anilor 2005 si 2006, la solicitarea MMGA si ANPM, ARPM Pitesti a inceput elaborarea PRGD iar apoi a completat planul cu fluxurile speciale de deseuri: deseuri periculoase municipale, deseuri de echipamente electrice si electronice si vehicule scoase din uz. Incepand cu 1 august 2006, in cadrul proiectului de Asistenta Tehnica pentru Elaborarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deseurilor (PHARE/2004/016-772.03.03/04.01) a fost revizuit proiectul de PRGD si a fost elaborata forma finala.

Pe intreaga perioada de elaborare a PRGD au fost organizate grupuri de lucru la care au participat reprezentantii agentiilor judetene de protectie a mediului, ai consiliilor judetene, ai Agentiei de Dezvoltare Regionala, ai Directiei Regionale de Statistica, precum si reprezentanti ai Asociatiei Romane de Ambalaje si Mediu si industriei cimentului (Carpatcement Fieni).

Datele privind situatia existenta au fost furnizate, in principal, de catre agentiile judetene de protectia mediului, pe baza raportarilor agentilor de salubritate, a primariilor sau a agentilor economici implicati in gestionarea deseurilor. Aceste date au fost analizate in cadrul grupurilor de lucru. Acolo unde au fost identificate date eronate s-au realizat estimari pe baza de indicatori statistici.

Reprezentantii industriei cimentului au furnizat date privind posibilitatea co-incinerarii deseurilor muncipale si a namolurilor provenite de la statiile orasenesti de epurare a apelor uzate. Reprezentantii consiliilor judetene au furnizat informatiile leagate de proiectele de gestionare a deseurilor existente la nivelul judetului respectiv.

Rezultatele obtinute in cadrul grupurilor de lucru au fost prezentate etapizat Comitetului de Coordonare: datele privind situatia existenta, obiectivele si tintele regionale si elementele de planificare. Observatii si propunerile Comitetului de Coordonare au fost integrate in varianta finala a PRGD.Comitetul de Coordonare este format din reprezentanti cu putere de decizie ai consiliilor judetene, ai ARPM, agentiilor judetene de protectia mediului, ai Garzii Nationale de Mediu, ANPM si Agentiei de Dezvoltare Regionala, Directiei de Sanatate Publica.

Concomitent cu elaborarea variantei finale a PRGD s-a realizat si procedura de evaluare strategica de mediu (SEA) conform prevederilor HG 1076/2004. In cadrul acestei proceduri a fost elaborat raportul de mediu, care, impreuna cu PRGD, au fost transmise autoritatilor publice implicate si au fost puse la dispozitia publicului pe pagina de internet a ARPM timp de 45 zile. In data de 6 octombrie 2008 a avut loc dezbaterea publica a raportului de mediu si a PRGD. Observatiile si comentariile publicului au fost analizate si incluse in forma finala a PRGD.

7 11 Decembrie 2006


Fluxuri de deseuri care fac obiectul PRGD

Deseurile care fac obiectul prezentului PRGD sunt deseurile municipale nepericuloase si periculoase (deseurile menajere si asimilabile din comert, industie si institutii), la care se adauga alte cateva fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si electronice.

Tipurile de deseuri care fac obiectul PRGD au fost stabilite de catre MMGA si ANPM.

In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri impreuna cu codurile conform Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Tip de deseu Cod(Lista europeana a deseurilor;

HG 856/2002)Deseuri periculoase si nepericuloase municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert industrie; institutii) inclusiv fractiile colectate separat: fractii colectate separat (cu exceptia 15 01) deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri din cimitire) alte deseuri municipale (deseuri municipale amestecate, deseuri din piete, deseuri stradale, deseuri voluminoase etc.)

20

20 0120 02

20 03

Deseuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat

15 01

Deseuri din constructii si demolari 17 01; 17 02; 17 04

Namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti 19 08 05

Vehicule scoase din uz 16 01 06

Deseuri de echipamente electrice si electronice 20 01 35*20 01 3620 01 21*

Orizontul de timp al PRGD

Orizontul de timp al PRGD este 2003 – 2013. Anul 2003 este considerat an de referinta, reprezentand, la momentul elaborarii PRGD, ultimul an pentru care datele referitoare la deseuri sunt validate de catre EUROSTAT.

Structura PRGD

Planul de gestionare a deseurilor cuprinde urmatoarele parti principale: Descrierea situatiei existente; Obiective si tinte regionale; Planificare; Prognoza cantitatilor generate si colectate si cuantificarea tintelor; Alternative tehnice potentiale;

8 11 Decembrie 2006


Calculul capacitatilor necesare; Masuri de implementare; Evaluarea costurilor; Monitorizarea planului;Fluxurile speciale (deseuri municipale periculoase, deseuri din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti, deseuri de echipamente electrice si electronice si vehicule scoase din uz) sunt prezentate intr-un capitol separat.

Revizuirea PRGD

PRGD va fi revizuit periodic, avandu-se in vedere progresul tehnic si cerintele de protectie a mediului, fara sa se depasească insa perioada de 5 ani.

In cazul in care in cadrul procesului de monitorizare a planului se constata o evolutie diferita a indicatorilor utilizati in prognoza se va realiza revizuirea PRGD.

9 11 Decembrie 2006


2. Evaluarea situatiei curente2.1 Descrierea regiunii

2.1.1. Scurta prezentare a Regiunii (Date geografice si geologice)

Regiunea Sud - Muntenia se intinde de la 45036’ latitudine nordica pana la 43030’ latitudine sudica si de la 280 longitudine estica pana la 24026’ longitudine vestica.

In partea de nord Regiunea 3 Sud Muntenia se invecineaza cu Regiunea 7 Centru de-a lungul crestei Muntilor Fagaras, Piatra Craiului, Bucegi.

In partea de NE, limita este una administrativa cu Regiunea 2 Sud-Est (judetele Buzau si Braila), la sud de raul Buzau.

In partea de est si sud limita este data de cursul Dunarii.

Limita vestica este tot una administrativa cu Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia (judetele Valcea si Olt) si este data de cursurile raurilor Topolog, Vedea, Cotmeana.

In centrul regiunii se afla Regiunea 8 Bucuresti Ilfov.

Regiunea Sud Muntenia este formata din sapte judete (Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman), 16 municipii, 27 orase, 488 comune, 2030 sate si o suprafata totala de 34 453 km2, reprezentand 14,45% din suprafata Romaniei.

Tabel 2.1 Suprafata Regiunii 3 Sud MunteniaSursa : Statistica Regionala

Regiunea Sud Muntenia

Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleor-man

km2 % km2 km2 km2 km2 km2 km2 km2

Suprafata totala

34453 100 6826 5088 4054 3526 4453 4716 5790

suprafata agricola

24430 71 3449 4268 2493 2771 3738 2716 4995

- paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera

6776 19 2899 220 1209 381 261 1519 287

- ape si balti 1044 3 93 302,00 110 151,00 135 95 157- alte suprafete

2201 6 383 298 242 223 319

384 351

2.1.1.1 Peisajul

Relieful Regiunii 3 Sud - Muntenia este caracterizat de o mare varietate, diferenta de nivel fiind de peste 2400 m este repartizata proportional, coborand in trepte de la nord la sud, din crestele Muntilor Fagaras si Bucegi si pana in Lunca Dunarii.

Muntii Bucegi prezinta variate forme de relief: vai glaciare, chei sapate in calcare, barne aeriene care fac posibila parcurgerea unor pereti abrupti, forme datorate eroziunii diferentiate asa cum sunt Babele sau celebrul Sfinx.

10 11 Decembrie 2006


Muntii Baiului sunt situati pe partea stanga a Vaii Prahovei, au inaltimi mult mai mici, altitudinea maxima o atinge Varful Neamtu (1923 m). Inspre est acestia sunt marginiti de minunata Vale a Doftanei.

Subcarpatii, ca unitati de tranzitie de la munte la deal, sunt formati dintr-o succesiune latitudinala de sinclinale si anticlinale puternic foliate, distingandu-se doua subunitati:- Subcarpatii externi care fac trecerea de la campiile piemontane la zona montana;- Subcarpatii interni care fac trecerea de la subcarpati la munte.

Piemontul de la marginea subcarpatilor apartine ca relief unitatilor de platforma, cu o larga dezvoltare spre sud (aproape 30 km), iar prin altitudine coboara de la 320 m nord pana la 200 m in sud; Piemontul Candesti in vest si Piemontul Cricovului Dulce in est.

Campia este forma de relief predominanta ai cuprinde in totalitate suprafata judetelor Calarasi, Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Astfel, campia detine o pondere de 70,7%, urmeaza dealurile cu 19,8% si muntii cu 9,5%.

Lunca Dunarii. In cuprinsul luncii interne a Dunarii se afla forme pozitive de relief (gradiste sau popine si grinduri) si intense zone depresionare. Lunci puternic aluvionate sunt de tipul Argesului, Ialomitei si Dambovitei si lunci de tipul baltilor (Dunarea).

In timpul apelor mari de primavara, prin revarsare peste maluri, Dunarea a creat in imediata apropiere a malului sau o succesiune de grinduri fluviatile catre interiorul luncii, care a dus la formarea, intre ele, a unor depresiuni ocupate de ape, numite listeve (Listeava mare, Mica, Vasluiului, Lupilor, Lunga, Lata, La plopi, Zimnicea).

In decursul timpului s-au produs tasari ale terenului care au dat nastere la crovuri (depresiuni) cu intinderi de la citeva zeci de metri la cativa kilometrii patrati avand adancimea de 0,5-4,5 m fata de nivelul general al cimpului si care pot fi usor observate primavara cand se formeaza lacuri cu adancime mica.

Geologia si solul

Partea nordica a regiunii este ocupata de unitatile muntoase cristaline cu exceptia zonei nord-estice, alcatuita din formalitati jurasice (calcare, dolomite) si cretacice (calcare, conglomerate, gresii).

In Subcarpati apar formatiuni tertiare (calcare, conglomerate, gresii, marme, nisipuri, pietrisuri).In Piemontul getic si Campia Romana apar formatiuni levantine şi mai ales cuaternare-pleistocene pe intrefluvii si halocene in lungul vailor si in campie (pietrisuri, loess).

Cercetarile pedologice au pus in evidenta existenata unei mari varietati de soluri.In partea de nord a regiunii au o larga raspandire solurile montane, acestea fiind soluri brun acide, soluri brune-podzolice feriiluviale, regosoluri, sendzine.

A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul padurilor de rasinoase si de amestec, care sunt soluri brun acide montane de padure cu diferite grade de podzolire si soluri podzolice montane.

Dealurile piemontale si subcarpatice reprezinta domeniul de dezvoltare a solurilor silvestre podzolice brune si brune-galbui, soluri podzolice pseudogeice si brune-galbui, cu aciditate ridicata.In zona de campie apar soluri pseudogleizate, iar in lungul vailor apar soluri brun roscate si brun roscate podzolice.



In partea sudica si estica a regiunii dominante ca intindere sunt cernoziomurile, solurile brune de padure si solurile aluviale care formeaza principalele forme de relief. Cernoziomurile levigate ofera conditii excelente pentru culturile agricole.

Clima

Dispunerea in trepte a reliefului conduce la aparitia urmtoarelor tipuri de clima: climatul de munte, climatul de deal, climatul de campie.

Climatul de munte se caracterizează prin temperaturi scazute, precipitatii bogate si vanturi puternice ce bat tot timpul anului cu preponderenta din NV si E. Zonalitatea pe verticala impune separarea in 2 subtipuri: subtipul climatului alpin (la peste 1900 m) si subclimatul muntilor mijlocii.Climatul de deal este caracterizat prin temperaturi medii anuale mai ridicate (70-100) si precipitatii mai scazute decat in zona montana.

Climatul de campie se caracterizeaza prin temperaturi ridicate si precipitatii reduse, mai ales in ultimii ani cand fenomenul de seceta tinde sa se acutizeze, influentand vital buna dezvoltare a culturilor agricole.

Tabel 2.2- Temperatura minima, maxima si medie Sursa – Biroul regional statistic

Date privind clima Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman

Temp. Max. (o C) 36 38,2 36 42,8 41 39,4 35

Temp. min.( o C) -14 -17,7 -21,8 -30,2 -30 -30 -25

Temp. medie(o C) 10.5 11,4 9,9 11,3 11 10,4 10

Medie anuala de precicpitatii(mm) 740 429 640 600 494,5 588 700

Reteaua hidrografica

Dunarea este elementul dominant a retelei hidrografice a Regiunii 3 Sud - Muntenia. Reteaua hidrografica este una foarte variata, cuprinzand raurile: Arges, Olt, Dambovita, Prahova, Vedea, Teleajan, Teleorman, Ialomita, raul Doamnei si multe altele de o importanta mai mica. Toata aceasta retea hidrografica este colectata in final de fluviul Dunărea.

Alaturi de reteaua de rauri, o serie de lacuri situate cu precadere in regiunea de campie si de deal, completeaza imaginea hidrografica a regiunii. In vederea satisfacerii necesarului de apa pentru alimentarea cu apa potabila si pentru activitatea industriala si agricola s-au construit numeroase baraje care realizeaza lacuri de acumulare precum : Paltinu, Maneciu, Vidraru, Scropoasa, Bolboci, lacul Pucioasa, Vacaresti. Dintre lacurile de lunca amintim: Ciocanesti si Iezer Calarasi din Lunca Dunarii, Mitreni din lunca Argesului si Tatarul din Lunca Dambovitei, Udreast, Adunati, Zavoiul Orbului.

Dintre lacurile naturale trebuie mentionate in primul rand limanele fluviale situate de-a lungul Dunarii si anume: Mostistea, Galatui cu Potcoava, amplasate pe cursul inferior al vaii Berza.

In zona Muntilor Fagaras se gasesc lacurile naturale glaciale, urmare a glaciatiunii din pleistocenul superior.



2.1.1.2 Resurse naturaleSubsolul a asigurat de-a lungul anilor insemnate resurse de titei, gaze naturale, carbune, sare si alte roci utile, a caror extractie si prelucrare au marcat, incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea, evolutia economica a acestei regiuni.

Zacaminte de petrol si gaze naturale: Baicoi, Tintea, Boldesti-Scaieni, Predeal-Sarari, Urziceni, Colelia Nord, Buiesti, Catrunesti, Strambeni, Badesti, Videle, Mosoaia, Poiana Lacului, Merisani-Valcele, Moreni, Gura Ocnitei, Aninoasa, Ochiuri, Razvad, Sotanga, Corbii Mari, Teis, Valea Mare, Aninoasa, Cobia, Ludesti, Hulubesti, Visina, Cojasca, Poiana, Floresti, Stoenesti, Ulmi, Gaiseni, Roata, Balaria, Videle, Gura Sutii, Bilciuresti, Finta, Nucet, Bratestii de Jos, Gheboaia, Videle-Rosieri de Vede

Zacaminte de carbune: Filipestii de Padure, Ceptura, Campulung, Sotanga, Margineanca.

Zacaminte de sare: Slanic, Ocnita, Gura Ocnitei, Ochiuri.

Resurse de ape minerale si termale in regiune Sud Muntenia se afla in zona Giugeni, Amara, Bughea de Sus, Bradet si Barla. Lacurile terapeutice Amara si Fundata sint importante prin rezervele de namol sapropelic, terapeutic, si de apa mineralizata cu calitati terapeutice benefice pentru sanatatea omului. Resurse de ape minerale mai sunt la Pucioasa (ape sulfuroase, clorurosodice, sulfatate, bicarbonatate) sau la Vulcana Bai (iodurate, bromurate si sarate). Ape minerale de diferite compozitii (mai ales saline) s-au mai descoperit la Urseiu, Varfuri, Bezdead, Glodeni sau la Gura Ocnitei inca din anul 1959.

Din categoria rocilor utile si a materialelor de constructii mai importante intalnim:– gresii: Buciumeni, Moroieni– marne: Sima, Fieni, Pucheni– calcare: Lespezi, Albestii de Arges– argile comune: Crângurile, Doicesti, Pucioasa, Sotanga– balast: Viisoara, Matasaru, Ionesti, Crangurile, Crovu, de asemenea agregate minerale se extrag din albia raurilor Arges, Dambovnic, Sabar, din fluviul Dunarea etc.

2.1.1.3 Infrastructura

Reteaua de drumuriIn prezent Regiunea Sud - Muntenia beneficiaza de puncte de control si de trecere a frontierei, pentru trafic mixt de calatori, marfa si autoturisme, existente in judetele: Teleorman, Giurgiu si Calarasi. Cel mai important este punctul de control trecere frontiera si terminal vamal pentru marfuri Giurgiu, prin care se realizeaza una dintre principalele legaturi intre tarile situate in vestul si nord-vestul Europei si Orientul Apropiat, pe artera E85 (Romania - Bulgaria).



Tabel 2.3: Situatia drumurilor publice in regiunea Sud Muntenia la 31 decembrie 2003

Totalkm

Drumuri Nationale Drumuri judetene si comunale

Densitatea drumurilor la 1000 km2 de

teritoriu

Total Modernizate

Cu imbracamint

i usoare rutiere

Total Modernizate

Cu imbracamint

i usoare rutiere

Romania (31 dec. 2002)

78896 14832 13538 1098 64064 6420 18895 33.1

Regiunea Sud Muntenia

14227 4939 2549 1291 9288 838 3003 41,3

Arges 5367 2945 597 659 2422 93 650 43,1Calarasi 1177 384 371 13 793 36 282 23,1Dambovita 1743 361 361 - 1382 99 524 43,0Giurgiu 1084 267 267 267 817 97 - 30,7Ialomita 1141 338 311 27 803 85 335 25,6Prahova 2197 293 293 - 1904 231 889 46,6Teleorman 1518 351 349 325 1167 197 323 26,2Sursa: Breviar statistic judetean 2003

Reteaua de cai ferateLungimea liniilor de cale ferata in exploatare in regiunea Sud Muntenia este de 1713 km din care electrificata 575 km.

Transportul aerianPe teritoriul regiunii nu functioneaza nici un aeroport civil pentru transport aerian de calatori si marfa, dar se beneficiaza de serviciile celui mai mare aeroport din Romania (aeroportul Otopeni) amplasat la minimum 60 km si maximum 120 km de capitalele judetelor regiunii.

Transport navalRegiunea Sud - Muntenia este dotata si cu cai de navigatie. Judetele din sudul Regiunii beneficiaza de principala artera de navigatie transeuropeana, fiind strabatute de fluviul Dunarea.

Pe teritoriul regiunii sunt situate porturi navale, comerciale si chiar industriale: Giurgiu, Oltenita, Calarasi, Zimnicea si Turnu Magurele. In general traficul in aceste porturi a cunoscut un pronuntat regres după 1990, in special in cele din judetele Calarasi si Teleorman, in ultima vreme şi datorita embargoului impus Iugoslaviei si implicit, afectarii circulatiei pe Dunare în sectorul de granita cu aceasta tara.

2.1.1.4 Zone protejate

In Regiunea 3 Sud - Muntenia exista un numar total de 116 arii protejate din care:arii protejate de interes national ...48arii protejate de interes local ........66parcuri nationale ............................2

Suprafata totala a acestor arii protejate este de 61.644,07 ha din care:arii protejate de interes national ...17.670,55 haarii protejate de interes local ........12.332,52 haparcuri nationale ...........................31.641,00 ha



Este de mentionat faptul ca cele 2 parcuri nationale din regiune (Parcul National Piatra Craiului si Parcul National Bucegi) au suprafete care se regasesc in Regiunea 7 Centru, mai precis in judetul Brasov. Suprafetele respective sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 2.1: Judetele cuprinzand parcuri nationale in Regiunea 3 Sud Muntenia

Denumire

Suprafata (ha) conform Legii 5/2000

Suprafata (ha) judetul Arges

Suprafata (ha) judetul Dambovita

Suprafata (ha) judetul Prahova

Suprafata (ha) judetul Brasov

Parcul National Piatra Craiului 14.800 6.975 - - 7.825

Parcul NationalNatural Bucegi

32.663 - 16.334 8.332 7.997

Sursa:PRAM regiunea Sud Muntenia

Ariile protejate mentionate au o stare relativ buna din punct de vedere calitativ si adapostesc numeroase bunuri ale patrimoniului natural. Faptul ca suprafata acestora reprezinta doar 1,8% din suprafata regiunii indica faptul ca este necesara propunerea de ocrotire a noi zone, dar si faptul ca regiunea fiind preponderent agrara nu dispune de ecosisteme care sa adaposteasca elemente importante din punct de vedere al biodiversitatii.

In judetul Ialomita au fost declarate sase arii de protectie, dintre care patru arii de protectie speciala avifaunistica si doua arii de protectie şi conservare a florei (o rezervatie naturala si o zona monument al naturii).

In judetul Giurgiu exista patru rezervatii naturale: padurea Oloaga - Gradinari, padurea Padina Tatarului, padurea Manafu si padurea Tesila, cat si 10 rezervatii stiintifice – incluse in Parcul Natural Comana, cu o suprafata de 24963 ha - unde au fost identificate 10 specii de plante si fauna protejate legal de conventii internationale.

Rezervatia naturala Bucegi se intinde pe teritoriul a trei judete (Prahova, Dambovita si Brasov). Versantul prahovean al Bucegilor cuprinde o zona stiintifica de protectie absoluta ce include Valea Jepilor si abruptul sudic al Caraimanului. Din punct de vedere al vegetatiei, motivele pentru care zona a fost declarata rezervatie naturala sunt speciile rare ca tisa, liliacul, iedera alba si zambrul, precum si arboretul secular de brad de la Sinaia.

Muntele de sare, Slanic Prahova - face parte din Complexul Baia Baciului care mai cuprinde Grota Miresei, Baia Miresei, Lacul Mare si Baia Porcilor. Formarea muntelui de sare nu are cauze exclusiv naturale. In jurul anului 1800 aici au existat 6 ocne de sare care ulterior s-au prabusit, iar ca urmare a fenomenelor naturale (eroziune, cutremure, alunecari de teren) s-au desavarsit formele actuale de relief.

Procedura de recunoastere oficial a Parcului National Ciucas (supratafa totala 22 629 ha, din care 9 401 ha pe teritoriul judetului Prahova).

Proiectul de conservare a biodiversităţii în Piatra Craiului se derulează pe o perioadă de cinci ani cu suport financiar de la Banca Mondială, Guvernul României şi Regia Naţională a Pădurilor, cu obiectiv prioritar crearea managementului unitar la nivelul ariei protejate, urmând ca apoi să existe o continuitate a administrării parcului de către structurile naţionale existente.



2.1.1.5 Asezarile umane

Populatia stabila a regiunii Sud Muntenia este de 3,355 milioane locuitori reprezentand 15,45 % din populatia tarii. Densitatea populatiei de 97.39 loc/km2 depaseste media nationala (95,7 loc/km2).Regiunea Sud Muntenia este formata din sapte judete (Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman), 16 municipii, 27 orase, 488 comune, 2030 sate si o suprafata totala de 34 453 km2, reprezentand 14,45% din suprafata Romaniei.

Tabel 2.5: Organizarea administrativa a teritorului la 31 decembrie 2003

Suprafata totala km2

Nr. locuitori

Densitate populatie loc/km2

Nr. orase si municipii

Nr. municipii

Nr. comune

Nr. sate

Romania 238 391 21 712 552 91.08

Regiune Sud Muntenia

34 453 3 355 408 97.39 43 16 488 2030

Arges 6 826 650 502 95.29 6 3 95 575Calarasi 5 088 319 168 62.72 5 2 48 160Dambovita 4 054 539 322 133.00 6 2 78 361Giurgiu 3 526 289 484 82.10 3 1 47 166Ialomita 4 453 293 969 65.94 4 3 50 130Prahova 4 716 832 558 176.50 14 2 86 405Teleorman 5 790 430 405 74.34 5 3 84 231Sursa: Breviar statistic judetean 2003

Figura 2.1 Ponderea judetelor in populatia Regiunii 3 Sud Muntenia



Tabel 2.6: Asezarile umane pe tipuri de asezariTipul asezarii Numarul de asezari Numarul de

locuitoriZona rurala

< 500 locuitori - -500 –1 500 locuitori 17 20 2481 500- 5 00 Total zona rurala 0

locuitori339 1 077 012

> 5 000 locuitori 135 892 174488 1 989 434

Zona urbana<20 000 locuitori 27 307 39320 000 – 100 000 locuitori 14 636 960100 000 – 300 000 locuitori 2 422 138>300 000 locuitori - -

Total zona urbana 43 1 365 791Total regiune 531 3 355 408Sursa: Recensamant 2002

Tabel 2.7.: Evolutia populatiei in Regiunea Sud Muntenia intre 1999-2003

Anul Numar locuitori aferent teritoriului administrativ

Densitatea populatiei (loc/km2)

Numar de turisti aferent teritoriului

administrativ1999 3 472 840 100.79 593 0372000 3 465 246 100.58 699 6882001 3 437 007 99.76 719 4422002 3 372 547 97.88 696 7152003 3 355 408 97.40 724 811

Sursa: Breviar statistic judetean 2003Figura 2. Evolutia populatiei

Datele arata o evolutie descendenta a populatiei ca urmare a unor factori importanti:- sporul natural negativ, respectiv reducerea natalitatii si cresterea mortalitatii;- soldul migrator de asemenea negativ.

In consecinta densitatea populatiei a scazut de la 100.79 loc/km2 in anul 1999 la 97.4 loc/km2 in anul 2003.



Tabel 2.8: Populatia in mediu urban si ruralJudet Populatia – an 2003

Mediu urban % pop urbana Mediu rural % pop ruralaRegiunea Sud Muntenia

1 365 974 40.71 1 989 434 59.29

Arges 302 406 46.48 348 096 53.52Calarasi 124 248 38.90 194 920 61.10Dambovita 162 381 30.10 376 941 69.90Giurgiu 89 130 30.78 200 354 69.22Ialomita 117 947 40.12 176 022 59.88Prahova 425 381 51.10 407 177 48.90Teleorman 144 481 33.60 285 924 66.40Sursa: Breviar statistic judetean 2003

2.1.2Utilitati

2.1.2.1 Alimentare cu apa si sisteme de canalizare

Reteaua de alimentare cu apa

Dintr-un numar total de 534 localitati (municipii, orase, comune) ale regiunii, 253 sunt echipate cu instalatii centralizate de alimentare cu apa, ceea ce reprezinta 47.4 %. Alimentarea cu apa se realizeaza cu dificultate din cauza vechimii si degradarii in timp a conductelor.

Lungimea retelei de distributie apa potabila este de 7061.5 km

Reteaua de canalizareReteaua cantrala de canalizare din Regiunea Sud - Muntenia este redusa. Exista retea de canalizare in 90 de localitati, dintre care 42 orase, iar lungimea totala a retelelor de canalizare este de 1980 km. Raportat la nivel de tara, dotarea pe localitati reprezinta12,2%, iar ca lungime retea 12,1%.

Epurarea apelor uzate menajere ridica probleme deosebite, atat din punctul de vedere al existentei statiilor de epurare, cat si al tehnologiei folosite.

2.1.2.2 Sisteme de incalzire

Tabel 2.9: Sisteme de incalzireJudet/

RegiuneTotal

gospodarii din care incalzite

cu

Carbune Lemn si deseuri din lemn

Gaze naturale/Termoficare

gaze naturale

Combustibil lichid

(motorina, pacura, CLU)

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %Regiune 1 227 059 119712 9.75 672 963 54.84 417 107 34.09 17746 1.34Arges 255 115 41 803 16.38 111 169 43.57 96 421 37.79 5 722 2.24Calarasi 106 000 3 000 2.8 81 000 76.4 15 000 14.2 7 000 6.60Dambovita 197 707 8 162 4.00 116 175 59.00 73 370 37.00 - -Giurgiu 110 093 - - 90 669 82.36 18 217 16.54 1207 1.1Ialomita 106 316 2 497 2.35 78 280 73.63 25 430 23.91 578 0.54Prahova 305 000 52 000 17.05 61 500 20.16 188 400 61.77 3 100 1.02Teleorman 146 828 12 250 8.35 134 170 91.37 269 0.18 139 0.1

Sursa: Breviar statistic judetean 2003



2.1.2.3 Reteaua de distributie a gazului metanLungimea retelei de distributie gaze naturale in regiunea Sud Muntenia este de 3 454.1 km.

2.1.3 Aspecte socio-economice

Cadrul economic al Regiunii este caracterizat de următoarele aspecte: Regiunea dispune de o industrie complexa si diversificata; Extinderea sectorului privat in toate sectoarele economiei; Un numar mare de locuitori sunt angajati in activitatile industriale; Calificarea superioara a salariatilor disponibilizati din unitatile industriale restructurate sau inchise; Existenţa unor societati comerciale industriale cu capital privat sau mixt, preponderent in judetele din nord; Existenta unui numar mare de societati comerciale private (de tip IMM) cu activitati in sfera serviciilor si comertului; Capacitati industriale care au fost inchise si care pot fi adaptate altor noi forme de activitati productive

Figura 3 Sursa datelor: INS

2.1.3.1 Situatia socio-economica a regiunii Sud Muntenia

Ponderea populatiei active a Regiunii Sud - Muntenia din totalul populatiei la nivelul anului 2000 a fost de 42,2 %, inregistrand o tendinta de scadere.

Pe sectoare de activitate, scaderi importante in ceea ce priveste procentul de populatie ocupata s-au produs in industrie (cu deosebire in industria de prelucrare) si in constructii. In acelasi timp se constata o crestere a ponderii populatiei ocupate in agricultura si servicii comerciale si sociale.

Media de locuitori cu angajati in Regiunea Sud Muntenia a fost in permanenta scadere in ultimii ani. In 2003 numarul de personae cu loc de munca a fost de 598 900 ceea ce inseamna 17,78% din totalul populatiei.

Ponderea populatiei angajata in industrie din totalul de populatie cu loc de munca in regiune, in anul 2000 era de 22,8 %, in timp ce in agricultura si silvicultura procentul era de 48,7%.



Evolutia negativa a principalilor indicatori ai fortei de munca este ilustrata de raportul de dependenta economică, exprimat prin numarul de persoane inactive si in somaj la 1000 persoane ocupate.

Diminuarea numarului de salariati incadrati in ramurile economiei nationale, la nivelul regiunii, a fost determinata in special de procesul de privatizare si de restructurare a ramurilor de baza ale economiei.Din punct de vedere al fortei de munca, Regiunea Sud Muntenia se caracterizeaza prin:- Tendinta de scadere a populatiei active si ocupate, in mod special la femei;- Populatia angajata are o pondere ridicata in judeţele din nord, fata de cele din sud – unde intreprinderi industriale importante au fost restructurate si inchise; - Populatia angajata scade in industrie si constructii, crescand in domeniul agro – alimentar si al serviciilor comercial – sociale;- Predominanta este forta de munca tanara si cu pregatire medie;- Existenta fenomenului de somaj cu fluctuatii anuale apreciabile de la judet la judet, chiar daca pe total regiune rata somajului este putin mai mica decat media nationala;- Scaderea constanta an de an, a numarului mediu de salariati in economia Regiunii.

Tabel 2.10: Forta de munca din sectorul economic la nivelul regiunii Sud Muntenia

Domeniu Cod CAEN

Numar populatie

angajata (nr.)

Procent populatie

angajata (nr.)Agricultura, silvicultura, piscicultura 01; 02; 05 884 2.27Industria extractiva 10 – 11 67 0.17Industrie de prelucrare 15 – 37 5 183 13.34Energie electrica si termica gaze si apa 40 61 0.15Constructii 45 2 097 5.40Comert 50 – 52 23 028 59.28Hoteluri si restaurante 55 1 465 3.77Transport, depozitare si comunicatii 60 – 63 1 768 4.55Tranzactii imobiliare, inchirieri si servicii prestate in principal intreprinderilor

2 806 7.22

Invatamant 80 60 0.15Sanatate si asistenta sociala 85 354 0.91Alte activitati de servicii colective, sociale si personale

90 – 93 * 1 070 2.75

Total regiunea Sud Muntenia 38843 100.00Sursa : Directia generala de statistica Nota: *- la unele judete alte activitati includ invatamant, sanatate si asistenta sociala



Figura 4 Procent de diferite domenii de activitate in Regiunea Sud Muntenia

Tabel 2.11: Evolutia ratei somajuluiJudet/Rata somaj (%) 1999 2000 2001 2002 2003Regiunea Sud Muntenia

11.5 10.5 9.1 9.4 8.5

Arges 10.3 7.0 6.4 6.6 6.1Calarasi 12.7 11.9 10.1 10.6 8.8Dambovita 11.9 10.8 9.0 8.8 5.8Giurgiu 8.7 8.0 6.7 7.3 7.5Ialomita 13.0 13.1 13.6 12.0 11.1Prahova 14.8 13.5 10.2 10.2 10.0Teleorman 9.1 9.0 7.7 10.2 10.3Sursa: Breviar statistic

2.1.3.2 PIBTabel 2.12 Produsul intern brutAn 1999 2000 2001 2002 2003PIB Mil RON 1 008 789 1 065 433 1 005 146 944 610. 1 136 414.PIB in RON/loc 70350 98070 143122 187736 247760Sursa INS



Figura 5 Evolutie PIB intre 1999 si 2003

TurismTabel 2.13: Numar de turisti si nopti/loc. de dormit in Regiunea Sud Muntenia

Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman RegiuneNr. turisti 81.272 7.428 65.653 12.000 36.696 679.691 10.035

892.775Locuri la hotel

1496 439 1085 839 1235 4920 901

10915Locuri in vile

1514 94 547 100 234 4890 0

7379Nopti/pat 2 1 2 5 1 2 1

Total nopti 162.544 7.428 131.306 60 000 36.696 1359.382 10.035 1.767.391

Regiunea 3 are statiuni cu activitati turistice tot timpul anului drept pentru care nu implica masuri speciale legate de gestionarea deseurilor. S-a considerat un indice de generare a deseurilor de 0,3 kg/turist /noapte, care va conduce la o cantitate anuala de aproximativ 500 tone.


Nivelul tarifelor cu finantare prin granturi Nivelul tarifelor cu finantare prin granturi Nivelul tarifelor cu finantare prin granturi Nivelul tarifelor cu finantare prin granturi Nivelul tarifelor cu finantare prin granturi Nivelul tarifelor cu finantare prin granturi

20072007200720072007

2007 2007 2007 2007 2007

2007


2.2 Gestionarea deseurilor in Regiunea Sud Muntenia

2.2.1 Date privind cantitatea de deseuri generate si colectate (evaluarea datelor existente)

Cantitatile de deseuri generate anual, raportate de operatorii de salubritate (prin ALPM-uri si ARPM-uri) Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului sunt sintetizate in urmatorul tabel. Majoritatea cantitatii de deseuri este estimata si nu este masurata. Pe masura ce precizia privind raportarea cantitatilor de deseuri se va imbunatati, se asteapta sa se imbunatatesca calitatea cifrelor raportate iar actiunile prevazute sa fie ajustate.

Datele prezentate in acest capitol se refera la deseurile municipale si cele asimilabile din comert, industrie, de la institutii, deseurile provenite de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti si deseurile din constructii si demolari.

Evolutia cantitatii de deseuri generate pe regiune in perioada 1999 – 2003 este prezentata in tabelul de mai jos.

Tabel 2.14 : Evolutia cantitatilor de deseuri generate si colectate pe regiune in 1999-2003Tipuri principale de deseuri

Cod deseu

1999 (tone)

2000 (tone)

2001 (tone)

2002 (tone)

2003 (tone)

1 Deseuri municipale si asimilabile celor din comert, industrie si institutii, din care:

20 15 01 918275 974643 93973 886682 916275

1.1 Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie

20 03 01 383581 407781 425375 382600 430927

1.2 Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert, indusrtie, institutii

20 03 01 167395 187664 157382 142704 165866

1.3 Deseuri municipale si asimilabile colectate separat (exclusiv deseurile din constructii si demolari), din care:

20 0115 01

25037 48047 42673 63664 43158

Hartie si carton 20 01 0115 01 01

2323 2227 2877 46701 8732

sticla 20 01 0215 01 07

10 11 244 175.80 281

plastic 20 01 3915 01 02

156 30 301 240.59 1165

metale 20 01 4015 01 04

23510 45483 37764 49890 29795

lemn 20 01 3815 01 03

790 75 1180 5845 2238

biodegradabile 20 01 08 410 200 113 2221 374altele 20 01

15 01- 13 206 633 570

1.4 Deseuri voluminoase

20 03 07 1814 1866 1536 1357 1311



1.5 Deseuri din gradini si parcuri

20 02 21575 25471 28958 446782 30042

1.6 Deseuri din piete 20 03 02 13261 14929 8395 244883 91831.7 Deseuri stradale 20 03 03 67091 50257 105528 74047 825301.8 Deseuri generate si

necolectate20 0115 01

199270 225204 169883 147984 153258

Sursa: Companii de salubritate, statii de epurare orasenesti, companii de constructii civile si drumuri

1 cantitatile de hartie si carton sunt mai mari deoarece cateodata in deseurile municipale sunt incluse si cele din industrie2 & 3 este posibil ca din cauza extinderii lucrarilor de constructie in spatiile verzi, companiile de salubritate sa nu fi estimat corect si sa raporteze incorect cantitatile de deseuri din aceste categorii

Cantitatile raportate pentru fractiile de deseuri colectate separat sunt acelea date de companiile care recicleaza deseuri. Avand in vedere ca, companiile care recicleaza deseurile colecteaza materialele direct de la persoane fizice cat si de la cei care colecteaza deseurile spre a le vinde sau de la industrii, cifrele care reprezinta fractii de deseuri colectate separat sunt reduse proportional din cantitatea totala colectata ce a fost raportata.

Evolutia cantitatilor de deseuri generate in Regiunea Sud Muntenia in perioada 1999-2003



Tabel 2.15.: Evolutia cantitatilor de deseuri generate pe judete, in anul 2003 (tone)Tipuri principale de deseuri

Cod deseu Regiune Ag Cl Db Gr Il Ph Tr

1

Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie si institutii, din care:

20 15 01 917588 269025 58930 139148 60052 56467 202843 131121

1.1

Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie

20 03 01 432238 115885 35000 47211 21613 19074 127351 66103

1.2

Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert, indusrtie, instittii

20 03 01 165866 82518 8000 29228 4825 1004 22111 9179

1.3

Deseuri municipale si asimilabile colectate separat (exclusiv des. din constructii si demolari), din care:

20 0115 01 43158 4954 1730 23280 3270 2851 1433 5639

hartie si carton

20 01 0115 01 01 8732 1522 1400 1436 3256 610 393 114

sticla 20 01 0215 01 07 281 17 30 - - - 233 1

plastic 20 01 3915 01 02 1165 143 30 110 14 160 696 11.9

metale 20 01 4015 01 04 29795 249 110 217345 - 2

081 111 5511

lemn 20 01 3815 01 03 2238 22174 20 - - - - 1.5

biodegradabile 20 01 08 374 275 100 - - - -

-

altele 20 0115 01 570 530 40 - - - - -

1.4Deseuri voluminoase

20 03 07 1311 - - - - - - 1311

1.5Deseuri din gradini si parcuri

20 02 30042 14118 4000 505 1665 1989 1209 6556

1.6 Deseuri din piete 20 03 02 9183 1682 1000 1136 1640 221 881 2623

1.7 Deseuri stradale 20 03 03 82530 31852 2700 13670 3200 3004 22858 5245

1.8Deseuri generate si necolectate

20 0115 01 153259 18014 6500 24118 23838

. 19324 27000 34464

Datele din tabelul anterior sunt furnizate de companiile de salubritate si de consillile locale, pe propria raspundere. Considerand ca unele din aceste date nu par a fi corelate unele cu altele, dupa cateva discutii intre echipa de consultanta si reprezentantii ARPM, expertii au identificat posibile erori cauzate de suprapunerea datelor raporatate si fluxurile de deseuri. REMAT si companiile similare cu REMAT colecteaza deseuri reciclabile atat de la populatie cat si de la agentii industriali.Din pacate nu exista o identificare certa a provenientei fiecarui tip de deseu.



OUG 16/2001 modificata creaza confuzii referitor la deseurile reciclabile din comert si industrie cat si confuzii referitoare la rolul REMAT ca institutie de valorificare.

4- cifra inglobeaza si cantitatile preluate de agentii economici.5 –cantitatile de metale colectate separat sunt mai mari in unele judete deoarece in aceasta cifra sunt incluse si metale din echipamentele si instalatiile industriale dezmembrate sau din instalatii provenind de la companii care au dat faliment. In judetul Dambovita exista un numar mare de companii particulare colectoare de metale feroase de la particulari si in 2003 ei au colectat DEEE fara a avea instalatiile necesare pentru acest tip de colectare.

2.2.1.1 Indicatori privind cantitatea de deseuri generate

Indicatorii privind cantitatea de deseuri generate reprezinta raportul dintre cantitatea de deseuri generata prezentata in tabelul urmator si numarul total de locuitori din regiune.

Din datele raportate este posibil sa obtinem indicii privind cantitatea de deseuri generate in fiecare judet al Regiunii. Pe scurt, cantitatile de deseuri raportate sunt impartite la populatia unui judet al regiunii calculand un index dat. Cifra poate fi apoi comparata cu cifrele rapor-tate in Planul National de Gestionare a Deseurilor sau acelea raportate de statele membre ale UE. De exemplu, in unele tari, cantitatea de deseuri generata per locuitor este putin mai mare decat se astepta (414 kg/locuitor pentru Arges in 2003). Se estimeaza ca situatia se va imbunatati avand in vedere ca tot mai multe depozite de deseuri sunt echipate cu cantare.

Tabel 2.16: Indicatori privind cantitatea de deseuri generata pe regiunea Sud Muntenia

Tabel 2.17: Indicatori privind cantitatea generata de deseuri pe judete, in anul 2003An 2003 Indicatori de generare deseuri

Deseuri municipale si asimilabile (kg/loc.an)

Namoluri de la statii de epurare

orasenesti (kg/loc.an)

Deseuri din constructii si demolari

(kg/loc.an)

Total deseuri

(kg/loc.an)

Regiune 273.46 2.99 62.21 338.68Arges 413.56 1.58 247.04 662.19Calarasi 184.63 3.13 6.26 194.03Dambovita 258.00 3.35 17.39 278.75Giurgiu 207.44 2.14 10.36 219.95Ialomita 192.08 2.09 2.17 196.35Prahova 243.64 1.38 4.25 249.27Teleorman 304.64 8.90 68.54 382.08


An Indicatori privind cantitatea generata de deseuriDeseuri

municipale si asimilabile (kg/loc.an)

Namoluri de la statii de epurare

orasenesti (kg/loc.an)

Deseuri din constructii si

demolari (kg/loc.an)

Total deseuri (kg/loc.an)

1999 264.40 10.33 15.72 290.472000 281.26 11.26 14.93 307.462001 273.41 5.28 13.74 292.442002 262.91 3.78 13.39 280.082003 273.46 2.99 62.21 338.68


Pentru anul 2003, in judetul Arges indicatorul privind deseurile din constructii si demolari a fost explicat ca fiind asa de ridicat deoarece multe hale si depozite (constructii industriale) apartinand unor mari companii au fost demolate. Chiar daca aceste cantitati nu apartin deseurilor municipale ele au fost raportate de companiile de salubritate ca deseuri municipale.

In Capitolul 5.4 este prezentat un plan specific in ceea ce priveste namolul provenit de la statiile de epurare iar Capitolul 5.5 este detaliat un plan specific pentru deseurile din constructii si demolari.

Fig. 7 Indicatori privind cantitatea de deseuri generate, pe judete - kg/loc/an 2003

2.2.1.2 Compozitia deseurilorCalculul privind compozitia medie a deseurilor din Regiunea 3 este prezentat in tabelul 2.18. Tabelul ia in considerare urmatoarele date:- prezentate in tabelul 2.14: Regiunea 3: Evolutia cantitatii generate de deseuri municipale, 1999 – 2003,- tabelul 2.19 ce prezinta numarul de locuitori ce beneficiaza de servicii de salubritate, si- compozitia medie a deseurilor colectate de la populatia din mediul urban si rural date de studii anterioare privind deseurile si de estimarile companiilorde salubritate.

Din aceste date este calculata compozitia medie, pe baza cantitatii totale de deseuri generate de populatia din mediul urban si rural.



Tabel 2.18 Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatieCompozitia deseurilor

Mediu urban Mediu rural Medie pe

regiune% Cantitate % Cantitate Procent

(%)tone/an kg/loc.an tone/an kg/loc.anDeseuri de ambalaje din hartie si carton

9.00

41183.18 30.15 5.55 11654.51 5.85 6.95

Deseuri de ambalaje din sticla

4.63

21205.57 15.52 3.99 8385.89 4.21 4.25

Deseuri de ambalaje din metal

3.49

15963.04 11.68 1.95 4100.68 2.06 2.57

Deseuri de ambalaje din plastic

8.03

36761.56 26.91 6.26 13147.94 6.61 6.96

Deseuri de ambalaje din lemn

1.91

8735.16 6.39 2.24 4717.29 2.37 2.10

Deseuri biodegradabile

57.53

263103.57 192.61 70.17 147241.88 74.01 65.02

Deseuri reciclabile altele decat ambalaje din care:

15.18

69431.88 50.83 9.42 19774.44 9.94 11.76

hartie si carton 2.66

12175.00 8.91 1.04 2400.00 1.02 1.75

metale 1.14

5221.00

3.82 1.52 3200.00 1.61 1.36

deseuri periculoase 0.05 26.00 0.02 0.03 4.25 0.002 0.038DEEE 1 5203.6 0.38 0.5 708.7 0.036 0,7altele 10.32 46806.28 37.69 6.22 13461.49 7.12 8.63

TOTAL 100.00 457320.04 334.79 100.00 209822.66 105.46 100.00Sursa: Operatori de salubritate, operatori depozit

Fig. 8: Compozitia deseurilor in zone urbaneFig. 9: Compozitia deseurilor in zone

rurale



2.2.2 Colectarea si transportul deseurilor

2.2.2.1 Organizarea colectarii deseurilor la nivel regional

Colectarea si transportul deseurilor sunt organizate diferit in cadrul municipalitatilor regiunii. In prezent, toate municipalitatile au operatori de servicii de salubritate. Operatorii de servicii de salubritate factureaza si colecteaza taxe de la locuitori si comercianti pentru ridicarea deseurilor.Taxele sunt in general fixate in functie de numarul de locuitori dintr-o gospodarie sau numarul de pubele ridicate de la comercianti.

Factorii cei mai importanti care influenteaza colectarea deseurilor sunt:- marimea oraselor si densitatea populatiei;- tipul de locuinte (apartamente, case, gospodarii);- tipul de servicii (colectare la bordura in zonele urbane, pubele comune in zonele rurale);- frecventa serviciilor (saptamanal sau mai des);- forma de proprietate in ceea ce priveste echipamentele pentru depozitarea deseurilor (pubele in proprietatea gospodariilor si comerciantilor sau pubele comune sau in proprietatea operatorilor de servicii de salubritate),- parcul de vehicule de colectare (compactoare moderne sau vehicule mai simple, mai vechi), si- asigurarea de colectare separata a fractiilor de deseuri, cum ar fi de exemplu PET-urile.

Mai multe detalii vor fi prevazute in Planul Local de Gestionare a Deseurilor. Exista o tendinta de crestere in ceea ce priveste privatizarea serviciilor de colectare, tratare si eliminare a deseurilor.

Urmatorul tabel centralizeaza numarul de locuitori deserviti operatori specializati ce presteaza servicii regulate de colectare a deseurilor. In zonele rurale si urbane din Regiunea Sud Muntenia activeaza 53 de operatori ce ofera servicii de salubritate.

Tabel 2.19: Procent populatie care beneficiaza de servicii de salubritate in anul 2003

Judet Total Urban RuralTotal

populatie%

populatie deservita din totalul

de populatie

Total populatie

urbana

% Populatie deservita

Total Populatie

rurala

% Populatie deservita

Regiune 3 355 408 39.12 1 365 974 77.69 1 989 434 12.63Arges 650 502 52.72 302 406 91.76 348 096 18.81Calarasi 319 168 26.80 124 248 70.00 194 920 -Dambovita 539 322 34.25 162 381 91.63 376 941 9.52Giurgiu 289 484 24.90 89 130 80.93 200 354 -Ialomita 293 969 30.10 117 947 75.00 176 022 -Prahova 832 558 54.05 425 381 70.53 407 177 29.47Teleorman 430 405 20.30 144 481 60.40 285 924 -Sursa: Companii de salubritate

Procentul de populatie deservita din total populatie in anul 2003, la nivel de Regiune este de 39.12 %. Procentul de populatie deservita din zona urbana este de 77.69 % iar in mediul rural este de 12.63 %. Trebuie subliniat faptul ca in anul 2003, in patru judete, in zonele rurale nu au existat nici un fel de servicii de salubritate.



Fig: 10: Procent de populatie deservita in Regiunea Sud Muntenia, in zona urbana si rurala, in 2003 in comparatie cu 2006

Tabel 2.20: Evolutia gradului de colectare a deseurilor in Regiunea 3

Indicator 1999 2000 2001 2002 2003% Cantitate de deseuri menajere si asimilabile colectate/cantitate totala de deseuri menajere si asimilabile generate*

78 76 82 83 83

% Cantitate de deseuri menajere si asimilabile colectate separat/ cantitate de deseuri menajere si asimilabile colectate

3.4 6.4 5.5 8.6 5.6

% Numar locuitori deserviti de serviciul de salubritate /nr. total locuitori

35 36 36 38 39

Cantitate de deseuri colectate (kg/loc.an)

207 216 224 219 228

Deseuri generate ( kg/loc/an) 290 307 292 280 339Sursa: Operatori de salubritate

*Din cele prezentate mai sus se poate vedea ca la nivelul Regiunii Sud Muntenia in anul 2003 numai 39,12 % din totalul de locuitori beneficiaza de servicii de salubritate. Totusi, aceasta rezulta in colectarea a 83% din deseurile municipale generate la nivelul anului 2003, situatie explicata intrucatva de structura regiunii in care 60% din populatie se afla in mediul rural, are o rata mai redusa de conectare la servicii de salubritate dar si o rata de generare mult mai redusa.



2.2.2.2 Indicatori privind deseurile

Indicatorii privind deseurile sunt raportati pentru deseurile solide menajere din Regiunea 3 Sud Muntenia intre anii 1999-2003. In tabelul 2.20 de mai sus, cantitatea de deseuri generate variaza intre 290 la 339 kg/locuitor/an, in timp ce deseurile solide menajere colectate au evoluat de la 207 la 228 kg/locuitor/an. In acest moment, la nivelul anului 2006, datorita cresterii economice si a nivelului de trai procentul de deseuri generate creste mult mai repede decat procentul de locuitori conectati la serviciile de salubritate. Avand in vedere ca majoritatea depozitelor de deseuri nu au cantare, mai mult ca sigur ca modificarile indicatorilor privind deseurile generate sunt influentate mai mult de metoda de calcul si de raportare decat de cantitatile de deseuri in sine. In consecinta, cifrele ar trebui privite ca un indicador aproximativ. Cu toate acestea, indicatorii se aliniaza in linii mari celor raportati in alte studii.

Figura 11 : Evolutia comparativa a indicelui de colectare si a indicelui de generare de deseuri

2.2.2.3 Operatori de salubritate

Colectarea si transportul deseurilor municipale sunt organizate potrivit tipului de proprietate, echipamentelor disponibile, numarului de populatie deservita, dimensiunii localitatii, etc. Este de asteptat ca tipul de proprietate asupra activitatii de colectare si transport al deseurilor sa evolueze de la proprietatea publica la cea privata.

Tabel 2.21.: Operatorii de salubritate din Regiune, pe judete

Judet Agenti de salubritate Regiune 53Arges 19Calarasi 5Dambovita 6Giurgiu 3Ialomita 2Prahova 12Teleorman 6

Sursa:Operatori de salubritate



Tabel 2.22: Agenti de salubritate dupa tipul de proprietateRegiune Integral

de statMajoritar de stat

Majoritar privat

Privat Public de interes local

Total operatori

3 11 3 1 13 25 53Sursa:Operatori de salubritate, autoritati locale

2.2.2.4 Recipienti si vehicule de colectare a deseurilor

Pubele pentru colectare

In principalele orase ale regiunii deseurile sunt colectate in pubele mici cu roti iar in zonele rurale in containere comune. Alte comunitati folosesc o combinatie a celor doua, cu toate ca exista o tendinta de extindere a sistemului de colectare la bordura. Aceste statistici sunt raportate anual de operatorii de servicii de salubritate, mai multe detalii fiind date de municipalitati in Planurile Locale de Gestionare a Deseurilor.

Tabel 2.23: Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea deseurilor menajere in amestec, in anul 2003, la nivel de regiuneRegiune/

JudetTip recipient Volum total

(mc)Capacitat

e specifica

(m3)/loc

Pubele (0.1-0.2 mc) din plastic;

metalice

Containere (4-5 mc)

Eurocontainere (1.1-1.2 mc)

Unitati din fibra de sticla

Regiune 38 434 2 637 4 406 5 553 3 364 726 0.87Arges 4 883 901 353 - 683 980 1.05Calarasi 173 228 - 5 000 313 142 0.98Dambovita 2 420 314 445 - 322 560 0.60Giurgiu 450 220 4 - 148 954 0.51Ialomita 420 203 351 - 192 311 0.65Prahova 30 088 293 3 253 553 1 428 451 1.72Teleorman - 478 - 275 328 0.64

Sursa: Raportul statistic anual al operatorilor de salubritate

Deseuri colectate separat

In Regiune, colectarea separata a fractiilor de deseuri menajere generate este inca la inceput. Se estimeaza ca in viitor va creste semnificativ colectarea selectiva a fractiilor separate de deseuri. Situatia actuala se datoreaza in principal numai folosirii sacilor de plastic si in unele locuri a unor containere mari. In prezent, colectarea separata a fractiilor de deseuri se face pentru PET-uri si hartie.

Desi ar parea ca proprietarii de gospodarii sorteaza putin posibilele fractii de deseuri ce ar putea fi colectate separat, persoane fizice neautorizate, colectori neoficiali, colecteaza in mod regulat hartie si carton, deseuri de metale, DEEE si acumulatori. Acestia aduna diferitele fractii de deseuri prin:- inspectarea sistematica a depozitelor de deseuri;- inspectarea sistematica a pubelelor amplasate la bordura si a containerelor comune, si- solicitari regulate adresate locuitorilor

Persoanele fizice neautorizate opereaza in principal in orase unde exista o cantitate suficienta de deseuri pentru a-si justifica activitatea.Cu toate ca acestia isi castiga existenta prin colectare, activitatile lor prezinta probleme.

Astfel, persoanele fizice neautorizate



- opereaza in conditii de munca nesigure, si pot intra in conflict cu operatorii de colectare si de depozitare a deseurilor;- nu respecta legile romanesti privind igiena si protectia muncii,- lasa adesea deseurile imprastiate, si - nu opereaza in cadrul economiei.

Pentru a canaliza cel mai bine eforturile acestor persoane fizice neautorizate, acestia ar putea fi angajati sa lucreze in cadrul unor centre de sortare, in conditii de munca organizate si controlate.Tabel 2.24: Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea separata a deseurilor menajere, in anul 2003, la nivel de regiune

Regiune/Judet

Tip recipient Volum total (mc)

Capacitate specifica

(m3/loc)

Pubele (0.1-0.2 mc) din plastic;

metalice

Containere (4-5 mc)

Eurocontainere (1.1-1.2 mc)

Unitati din fibra de sticla

Regiune 150 77 128 - 6938.64 0.0015Arges 62 - 29 - 1225.92 0.0018Calarasi - - - - - -Dambovita - - - - - -Giurgiu - 45 1 - - -Ialomita - 22 - - 552.00 0.00189Prahova 144 7 98 - 4872.72 0.006Teleorman - 3 - - 288.00 0.0007

Sursa:Operatori de salubritate

Colectarea separata a deseurilor se realizeaza pentru hartie, carton si plastice (PET-uri).Vehiculele de colectare

In regiune se utilizeaza mai multe tipuri de vehicule pentru colectarea deseurilor. Orasele cele mai mari din regiune utilizeaza compactoare moderne ca si cele folosite in Europa, in timp ce in mai multe zone rurale sunt utilizate vehicule simple cum ar fi tractoarele sau tractoarele cu remorca. Multe primarii folosesc o combinatie intre acestea.

Tabel 2.25: Echipamente pentru colectarea deseurilor menajere la nivel de regiune

Regiune/ Judet

Mijloace de transport - numar Total mijloace de transport

Tip Autogun. compactoa

re

Autotransportor

container

Tractor cu remorca

Autocam. basculante

Altele Nr.Capacitate medie totalaCap. medie

m37 - 40 m3 4 – 16

m32 – 7m3

7 – 12m3

7 m3.

Regiune 99 85 135 23 15 357 2654.30Arges 19 25 30 3 - 77 578.50Calarasi 6 12 50 - - 68 419.00Dambovita 16 14 3 7 3 43 488.00Giurgiu 5 4 7 - - 16 175.00Ialomita 7 6 6 3 3 25 163.00Prahova 46 11 20 8 6 91 624.30Teleorman - 13 19 2 3 37 206.50



2.2.2.5 Statii de transferIn regiunea Sud Muntenia, la nivelul judetului Prahova, in Busteni exista o statie de transfer cu o suprafata de 1830 m2 din care 360 m2 constructie betonata. Aceasta statie de transfer a fost data in exploatare in septembrie 2003. Aici se efectueaza compactarea deseurilor menajere, cu o capacitate de 140 m3/8 ore. Balotii rezultati in urma compactarii, sunt transportati la depozitul ecologic de la Boldesti Scaieni, o data la 2-3 zile.De asemenea in judetul Ialomita a fost data in exploatare o statie de transfer la Urziceni.

2.2.3 Statii de tratare si valorificare a deseurilor

2.2.3.1 Statii de sortareLa nivelul Regiunii Sud Muntenia nu exista statii de sortare.

2.2.3.2 SeparareaIn regiune exista agenti economici care achizitioneaza fier vechi, hartie, sticla si plastic. Multi dintre acestia, initial in proprietatea statului s-au privatizat, dar inca pastreaza numele initiale ca de exemplu REMAT Judet SA. REMAT a fost un acronim pentru Materiale Reciclabile. Operatorii reciclatori din regiune sunt axati in general pe materiale pentru revinzare. Operatiunile tipice includ zdrobirea, balotarea, taierea sau maruntirea deseurilor pentru ca ulterior sa fie transportate la fabrici industriale pentru a fi reprocesate. Urmatorul tabel prezinta o lista a colectorilor reciclatori de deseuri din regiune.

Trebuie sa avem in vedere ca deseurile menajere si asimilabile celor menajere au fost colectate separat in 2003 de unitatile REMAT si alti agenti economici cu echipamente specifice. Situatia echipamentelor utilizate si a valorificarii tipurilor de deseuri este redata in urmatorul tabel:

Tabel 2.26 :Firme reciclatoare, echipamente si tipuri de deseuri procesateLocalizare Adresa Localizar

eTip echipament Autorizati

e de mediu

Capacitate proiectata (t/an)

Tip deseu prelucrat

Observatii

Arges

SC REMAT AG SA Pitesti

Depozitelor nr.55 Pitesti

Pitesti presa balotat, presa tip China, foarfeca hidraulica, foarfeca aligator, masina despicat cablu, masina extras inimicablu, tocator mase plastice, soneta spart fonta

da Colectare,valorifica

re met feroase:3

00000t/an;neferoas

e:300t/an;hartie:100

0t/an

fier tocat, sarjat, presat, span otel, fonta, neferoase, mase plastice, hartie

SC Proremat SA Pitesti

Negru Voda nr.2

Pitesti Cantar bascula,elevator electric, ifron

da Colectare,

valorificare des

feroase: 3600t/an

fier, fonta,

SC Metal impex Romania

Ciumesti Mioveni Presa balotat,foarfeca hidraulica,cantar, rampa mobila

da Colectare valorif fier

vechi: 18000

t/an;met nefer.

60t/an;

deseuri metalice



plastice:216t/an;

lemn 1080t/an

Calarasi

SC Remat SA Calarasi

Str.Varianta Nord Nr. 1

Calarasi Instalatii utilaje si echipamente prelucrare

Da 60000 t/an des feroase;20000t/an des. neferoase;1000t/an acumulatori

Deseuri feroase si neferoase acumulatori

SC Comceh SA Calarasi

Str. Bucuresti Nr. 1

Calarasi Instalatii utilaje si echipamente prelucrare

Da 33000t/an Deseuri hartie

SC Genial Company SRL Oltenita

Str.Mircea Eliade Nr.149-150 (Sediul: Soseaua Calarasi punct lucru)

Oltenita Instalatii utilaje si echipamente prelucrare

Da 15.000 t/an

PET

Dambovita

SC Remat SA Dambovita

Targoviste ,str.Laminorului nr.10

Targoviste

cantare, presa balotat tabla, inst.debitare mecanizata, mijl.transport, presa balotat hartii, aparate debitare manuala, inst. maruntit fonta ,masina despicat cablu

Da 20 000 metalice feroase si neferoase, mase plastice, hartie /carton, baterii/acumulatori

SC Com Alin SRL

Com.Dragodana ,Sat Picior de Munte

cantare , aparate debitare manuala , presa balotat tabla, utilaje incarcare/descarcare, mijloace transport marfa

Da 5 000 deseuri metalice feroase

SC Dafy Dan SRL

Targoviste ,str.Constantin Brancoveanu

Com. Aninoasa

presa balotat mase plastice

Da 1 000 deseuri ambalaje PET

SC Pot Com SRL

Targoviste ,Calea Campulung ,nr.97 A

cantar ,presa balotat tabla , utilaje incarcare/descarcare, mijloace transport marfa

Da 10 000 deseuri metalice feroase

Giurgiu

SC Remat SA Sos. Bucuresti ,km 5

Giurgiu cantar, presa, taiere Da metale froase ,hartie-carton, baterii si acumulatori uzati

SC MCI INVEST SRL

Bolintin Vale Bolintin Vale

cantar Da hartie-carton

SC Mary Deutz SRL

Heresti Heresti cantar, presa Da hartie-carton

Ialomita

SC Remat SA Slobozia, Sos Amara Nr.1

Slobozia, Fetesti,

cantare , taiere, aparate de sudura, presa de taiat

Da 3654 metalice, feroase



Tandarei, Urziceni

tabla ,foarfeca de taiat si dezansambla ,utilaje de transport

SC Vivani Salubritate SA

Slobozia Str.Viilor, Nr.92

Slobozia, Fetesti, Urziceni

presa de balotat deseuri de ambalaje PET,cantar, utilaje de tansport, containere inscriptionate si adaptate pentru colectare si descarcare deseuri ambalaje PET si hartie

- - Deseu de ambalaj PET

Prahova

SC Remat SA Str. Muzelor 38 ,Ploiesti

Prahova cantarire, macara-pod, prese, utilaje transport

Da 6 000 Metale feroase si neferoase, hartie, mase plastice

SC Blue Bird SRL

Str. Mihai Bravu 276 ,Ploiesti

Prahova cantarire, macara-pod ,prese, utilaje transport

Da 5 000 Metale feroase si neferoase, hartie

SC Muller Guttenbrunn Recycling SRL-punct Lucru Pleasa

Sat Pleasa ,Com Bucov

Prahova cantarire, aparate sudura, prese, utilaje transport

Da 5 000 Metale feroase si neferoase, hartie

SC Polimeri Est Impex SRL Campina

Str.Grivitei 35, Campina

Prahova cantare, presa, moara de tocat

Da 2 000 mase plastice

Teleorman

SC Dan construct Com SRL

Str. Constantin Brancoveanu, nr. 32 b

Alexandria

cantarire, taiere, balotare

Da 15 000 metale, hartie, plastice

SC Simpas SA

Str. 1Mai, nr. 107, bl.B6

Alexandria

cantarire, taiere, balotare, topire

Da 10 000 metale, hartie

SC Areana Prod Com SRL

Str. Viilor, nr.2 Alexandria

cantarire, taiere, topire Da 2 000 metale

SC Cretulescu SRL

Str. Mircea cel Batran, nr.3

Zimnicea cantarire, taiere, balotare

Da 600 metale

SC Cretulescu SRL

Str. Depozitelor, nr. 24

Videle cantarire, taiere, balotare

Da 300 metale

SC Automarc SRL

Sos. Turnu Magurele, nr.2

Zimnicea cantarire, taiere, balotare

Da 600 metale

SC Ideal Com. SRL

B-dul Independentei

Turnu Magurele

cantarire, taiere, balotare

Da 6 000 metale

Sursa: Agenti economici colectori/valorificatori/reciclatori

Agentii economici de tip REMAT realizeaza colectarea deseurilor in vederea tratarii mecanice primare. Tratarea deseurilor colectate consta in sortare manuala pe grupuri de materiale, dezmembrare, sortare, maruntire si transport la agentii economici care realizeaza reciclarea.

2.2.3.3 Compostare & tratare mecano - biologica



La nivelul Regiunii Sud Muntenia nu exista statii de compostare cu exceptia compostarii in gospodarii in zonele rurale.

In Regiune nu exista statii de tratare mecano-biologica.

2.2.3.4 Tratare termica

In regiune, industria cimentului este reprezentata de doua fabrici care sunt interesate sa coincinereze o anume cantitate de deseuri municipale cu putere calorica mare. Din aceasta cauza, compozitia deseurilor trebuie definita la nivel regional/judetean intr-un mod mai precis. Tabel: Instalaţii de tratare termica

Instalatie de tratare termica Tipul

Capacitatea proiectată Tipul de deşeuri

Holcim SA Campulung

Co-incinerare 4000 t/an pentru anii 2007-2008

29 000 t/an pentru anul 2009

60 000 t/an pentru anul 2011

Ulei uzat şi emulsiiAnvelope uzateDeşeuri de hârtieDeşeuri de lemnDeşeuri plasticeDesuri textileDeşeuri dîn batal (fracţie solidă)Deşeuri dîn batal (fraţtie lichidă)Deşeuri de la rafînarea petroluluiDeşeuri de lacuri, vopsele, cleiuri,adezivi şi solventiNămoluri de la staţiile de epurare şi de la fabricarea hârtiei

CARPATCEMENT HOLDÎNG - Fieni

Co-incinerare 20 000 t/an Idem

2.2.4 Amplasamentele pentru eliminarea deseurilor

In Regiunea Sud Muntenia eliminarea deseurilor menajere si asimilabile celor menajere se realizeaza prin depunere la depozite de deseuri. In regiune exista 43 depozite urbane de deseuri care functioneaza legal iar in mediul rural sunt inregistrate 336 depozite rurale. Un numar mare de depozite neautorizate vor fi inchise progresiv, dar inchiderea acestora va impune o semnificativa extindere a serviciilor regulate de colectare a deseurilor in zonele rurale si mai stringent intrarea in vigoare a legilor privind protectia mediului.

Cateva date generale privind depozitele de deseuri din regiune sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 2.27: Depozite de deseuri – date generale (anul 2003)Judet Numar Numar Tip Suprafata Capacitatea Numar de



depozite urbane

depozite rurale

proiectata (ha)

proiectata (mc)

depozite neautorizate/neamenajate

in zonele rurale

Regiune 43 369 b 177.22 23 416 934 782Arges 6 8 b 24.15 3 974 434 141Calarasi 5 181 b 46.00 1 170 000 48Dambovita 6 - b 23.17 738 000 80Giurgiu* 3 117 b 12.5 887 000 78Ialomita 4 56 b 12.50 1 700 000 156Prahova 14 7 b 44.00 8 800 000 106Teleorman 5 - b 14.90 6 147 500 313Nota: *la data deschiderii depozitelor rurale nu s-a efectuat un studiu privind capacitatea acestora, astfel încât valorile prezentate se referă doar la capacitatea celor 3 depozite municipale)

La nivelul anului 2003 erau in constructie 4 depozite conforme (in judetul Prahova) si unul in judetul Ialomita la Slobozia, depozite ce sunt deja autorizate si in exploatare la momentul anului 2006 iar prin proiecte ISPA va incepe constructia a doua depozite in judetul Dambovita, unul in Judetul Teleorman in anul 2007 si unul in judetul Arges in anul 2009 urmand a fi finalizat in 2010.

Depozitul zonal conform de deseuri solide menajere din Judetul Ialomita este amplasat in extravilanul municipiului Slobozia , la cca. 2,5 km. NV si va ocupa o suprafata totala finala de 12,8 ha., cu un volum total de stocare a deseurilor de 1 693 000 mc/1 108 000 tone, pe perioada de 20 ani.

A fost realizata si pusa in functiune prima celula in noiembrie 2004 cu o suprafata de 21 500 mp, cu un volum de 283 000 mc / 236 500 tone, pentru un timp de functionare de 3,5 ani, urmand a se realiza urmatoarele 6 celule.

In general, fiecare oras are un depozit, de obicei ingradit si administrat de companiile de salubritate. In mediul rural sunt 369 depozite, locuri administrate in general de primarii. Din aceste motive este prevazuta inchiderea tuturor depozitelor neconforme si neautorizate pana in iulie 2009.

Tabel 2.28: Depozite ecologice in exploatare sau in constructie - 2003Judet Nr.depozi

te conforme in functiune

Nr.depozite conforme in executie

Localitati arondate

Tip depozit Suprafata proiectata (ha)

Capacitate in tone

Regiune 3 1 100 b 16.8 1 328 050Banesti 1 - 18 b 2.8 339 050Baicoi 1 - 7 b 1.3 63 000BoldestiScaieni

1 - 55 b 7.5 cu posibil. de extindere

750 000

Valenii de Munte

- 1 20 b 1.7 cu posibil. de extindere 4.5 ha

176 000

Slobozia - 1 - b 12.8 1 108 000

Impactul nefavorabil al depozitelor (neautorizate/neconforme)si contaminarea solurilor



In Anexa 2 este dat un tabel ce cuprinde depozitele de deseuri din regiune la nivelul anului 2003. Include informatii despre:– Depozite conforme– Depozite neautorizate– Depozite in constructie– Depozite in faza de proiect– Depozite care se inchid, anul sistarii depozitarii si suprafata acestora

Suprafata contaminata din cauza depozitarii deseurilor este de 341,17 ha. Aceasta se datoreaza depozitarii necontrolate si exploatarii deficitare a depozitelor.

Mediul regiunii este influentat negativ de depozitele necontrolate, ilegale si neconforme si de contaminarea solului cat si de proasta exploatare a depozitelor. Cele mai frecvente impacte sunt: Distrugerea terenului si solului, pe care nu se mai poate cultivata, utilizate pentru recreere sau in alte scopuri economice, Poluarea aerului care contine niveluri ridicate de dioxine, furani si acizi care afecteaza sanatatea oamenilor si reduce sau impiedica cresterea plantelor in zona; Norii de praf toxic care in afara de faptul ca aduc neplaceri (vizibilitate redusa, depuneri pe case, drumuri si parcuri), sunt periculoase la respiratie; Suprafetele si apele subterane contaminate cu matale grele, nitrati, nitriti, acizi, materii organice, fac apa improprie pentru baut sau folosirea la irigatii; Scurgerile de apa de ploaie si de levigat sunt toxice pentru pesti si levigatul are un continut ridicat de incarcare organica, descrescand nivelul de oxigen din apa; Atragerea pasarilor si animalelor subterane care pot transmite boli; Contaminarea faunei si florei regiunii, inclisiv distrugerea habiatului.

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu particule in suspensie este o realitate in actualele zone cu depozite urbane, depozite care sunt sub conservare si care vor fi inchise treptat numai dupa ce bilantul de mediu va fi pregatit.

Scurgerile de pe taluzurile depozitelor in apele de suprafata duc la poluarea acestor ape cu substante organice si cu particule in suspensii.

Depozitele urbane ce nu sunt impermeabilizate sunt o sursa de poluare cu compusi ai azotului si cu alti poluanti pentru apele subterane.

Toate acestea afecteaza calitatea solurilor inconjuratoare si utilizarea lor.

Depozitele necontrolate si ilegale si solurile contaminate contin adesea deseuri industriale toxice. Aceste deseuri pot cauza distrugeri pe termen lung a mediului si sunt in special in detrimentul sanatatii umane si a mediului. Adesea, indepartarea si tratarea acestor deseuri precum si reabilitarea amplasamentului sunt constisitoare. O data ce sunt identificate, acestea sunt clasificate ca “zone fierbinti“ pentru mediu necesitand masuri imediate de precautie (ingradire, afisare de indicatori de avertizare) masuri de micsorare (protectia apei si deviere) si daca este posibil masuri de remediere adica trimiterea deseurilor spre a fi distruse in instalatii specializate de tratare a deseurilor.

Fluxuri de deseuri in Regiunea 3Se pare ca in regiunea a avut loc o scadere a cantitatii raportate de deseuri care ajung la depozite intre anii 1999-2003. In Anexa 2 este prezentata situatia depozitelor de deseuri din judete si din regiune. Date privind evolutia cantitatilor de deseuri eliminate sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 2.29: Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate si a capacitatii ramasa disponibila



Judet Cantitate deseuri eliminate (tone/an) Capacitate disponibila in 2003 (m3)

1999 2000 2001 2002 2003

Regiune 1 000 107 1 000 940 970 116 837 156 1 051 494 4 558 350Arges 524 817 477 991 432 747 240 604 425 806 35 250Calarasi 48 468 49 123 50 183 51 322 60 200 270 000Dambovita 58 372 70 941 94 111 131 767 101 130 267 200Giurgiu 46 874 39 334 50 859 48 928 45 899 299 680Ialomita 65 136 91 876 53 576 48 798 59 005 1 704 000Prahova 75 000 85 000 135 000 180 000 195 000 818 720Teleorman 181 440 186 675 153 640 135 737 164 452 1 163 500

Asa cum se poate vedea mai sus, in judetul Arges, capacitatea de eliminare este deja depasita din anul 2003 dar s-a luat hotararea ca pana cand depozitul de deseuri de la Albota va fi dat in exploatare, sa se depuna deseurile tot la depozitul existent, peste capacitatea deja depasita.

Figura Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate in Regiunea Sud Muntenia in perioada 1999-2003



3.Obiective şi ţintePrincipii

Principiile definite în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor care stau la baza activităţilor de management sunt cele enumerate mai jos: Principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al dezvoltării durabile cu un accent deosebit pe utilizarea materiilor prime secundare. Principiul masurilor preliminare se referă la aplicarea stadiului existent de dezvoltare tehnologică. Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie în activităţile de gestionare a deşeurilor, ierarhie care situează pe primul loc evitarea generarii deşeurilor, minimizarea cantităţilor depozitate, tratarea în vederea valorificării şi în vederea eliminarii în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sanătate a populaţiei. . Principiul poluatorul plăteşte corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului necesită un cadru legislativ şi economic adecvat în aşa fel încât costurile gestionării deşeurilor să poată fi acoperite de generatorii de deşeuri. Principiul substituţiei subliniază nevoia de a înlocui materiile prime periculoase cu materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deşeurilor periculoase. Principiul proximităţii stabileşte că deşeurile trebuie tratate sau eliminate cât mai aproape posibil de locul unde au fost generate. Principiul subsidiarităţii stabileşte ca responsabilităţile să fie alocate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional. Principiul integrării stabileşte că activitatea de gestionare a deşeurilor este o componentă a activităţilor social-economice care le generează.Principiile sunt parte integrantă a obiectivelor şi ţintelor regionale.

Există un specific al Regiunii 3 Sud Muntenia:

1. În 3 din cele sapte judeţe, care alcătuiesc regiunea se desfăşoară activitati de implementare a unor proiecte de gestionare integrată a deşeurilor– în judeţele Teleorman Dâmboviţa si Arges, sunt aprobate măsuri ISPA, ce vor contribui la atingerea obiectivelor şi ţintelor în această regiune.2. Din păcate capacitatea depozitelor existente este deja depăşită, în câteva judeţe ale regiunii precum Argeş deşeurile fiind depozitate încă pe depozitele vechi, până când noile capacităţi vor fi operaţionale.3. Rata de acoperire a serviciilor de salubritate este destul de scăzută, în regiune fiind de numai 39% în total la nivelul anului 2003, iar pentru zona rurală in 4 judeţe nu există servicii de salubritate.

In alegerea alternativelor pentru colectare, tratare si depozitare trebuie sa se ia in considerare pe de o parte faptul ca regiunea din punct de vedere al populatiei se afla pe locul doi in comparatie cu celelalte regiuni iar pe de alta parte faptul ca populatia din mediul rural reprezinta 60% din totalul populatiei.

La introducerea colectarii în mediul rural trebuie să se ţină seama de caracteristicile locale, de infrastructura de drumuri existentă, de amplasarea localităţilor unele faţă de altele şi respectiv faţă de staţiile de transfer şi de depozitele zonale existente sau cele proiectate. Distanţa maximă din punct de vedere economic pe care se poate face transportul deşeurilor între o staţie de transfer şi un depozit zonal este recomandabil să nu depăşească 50-60 de km dus-întors.

O colectare selectivă de tipul “din uşă în uşă” ar da rezultate pozitive mai degrabă în cartierele cu case şi grădini, decât în cele cu blocuri. În cartierele de blocuri s-ar putea amenaja “puncte de colectare voluntară” la care populaţia să depună selectiv deşeurile reciclabile.

11 Decembrie 200641


Obiective regionale si tinte

Tabel 3-1 Obiective şi ţinte pentru gestionarea deşeurilor în Regiunea 3 Sud Muntenia

Domeniu Obiective principale

Obiective secundare Ţinte/Termene

Responsabilităţi

1.Dezvoltarea politicii regionale

1.1. Elaborarea de reglementări specifice regionale/locale în concordanţă cu politica de gestionare a deşeurilor şi cu legislaţia, pentru a implementa un sistem integrat eficient d.p.d.v economic şi ecologic.

1.1.1. Elaborarea unui ghid pentru înfiinţarea şi dezvoltarea unei organizaţii privind gestionarea deşeurilor bazate pe principiile proximităţii şi subsidiarităţii

Proces continuu

MMGA

ARPM

ANPM

Consilii Judeţene

1.1.2. Incurajarea autorităţilor locale şi a celor judeţene de a elabora o strategie în vederea organizării împreună a gestionării deşeurilor, pe lanţul colectare, eliminare şi colectare selectivă a deşeurilor în colaborare cu sectorul privat (Parteneriat Public Privat)1.1.3. Conştientizarea populaţiei de faptul că gestionarea calificată a deşeurilor este de cea mai mare importanţă pentru sanătatea publicului (protejarea solului, apei si pânzei freatice)

1.2. Creşterea importanţei aplicării efective a legislaţiei privind gestionarea deşeurilor

1.2.1. Creştrea importanţei aplicării legislaţiei şi a controlului la nivelul autorităţilor de mediu care au responsabilităţi în gestionarea deşeurilor.

Proces continuu Garda de Mediu,

ARPM

ALPM

Consilii judeţene, Consilii locale

1.2.2. Întărirea cooperării între instituţii în vederea aplicării legislaţiei – ARPM, Garda Naţională de Mediu şi Consiliile Locale





Responsabilităţi

1.2.3. Creşterea eficienţei structurilor instituţionale la nivel regional/judeţean/ local, printr-o definire clară a responsabilităţilor

Proces continuu ARPM/APM, ADR,

Consilii judeţene, Consilii locale

1.2.4. Încurajarea activităţilor de privatizare a gestionării deşeurilor, cât şi intărirea controlului agenţilor economici implicaţi în activităţi de mediu, în special planificarea şi operarea depozitului de deşeuri, condiţiile de muncă în procesul de colectare, colectare selectivă, sortare şi tratare.

Încercarea de integrare a colectării informale intr-un sistem organizat

Privatizarea sau înfiinţarea PPP pentru 70% din serviciile de gestionare a deşeurilor

Data limită: 2007

Consilii judeţene/Locale

1.3. Creşterea eficienţei implementării legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor

1.3.1.Informarea intensivă a tuturor factorilor interesaţi/implicaţi referitor la legislaţia de protecţie a mediului

Proces continuu ARPM/APM, ADR, Garda de Mediu

1.3.2. Cresterea importanţei activităţilor de monitorizare şi control efectuate de autorităţile competente ca ARPM, ANPM în concordanţă cu responsabilităţile acestora.

2. Aspecte instituţionale şi organizatorice

2.1 Dezvoltarea instituţiilor regionale şi locale şi organizarea

2.1.1 Crearea de condiţii pentru o structură instituţională mai eficientă în ceea ce piveşte aspectele gestionării deşeurilor.

Proces continuu MMGA, ANPM,

MAI,





Responsabilităţi

structurilor instituţionale în vederea conformării cu cerinţele naţionale

2.1.2. Intărirea capacităţii administrative a instituţiilor guvernamentale la nivel de instituţii regionale, judeţene şi locale cu competenţe şi responsabilităţi pentru implementarea legislaţiei şi controlului activităţii de gestionare a deşeurilor

Proces continuu MMGA, ANPM,

MAI,

3. Resurse umane

3.1. Asigurarea necesarului de resurse umane ca număr şi pregătire profesională

3.1.1. Asigurarea de personal suficient de bine instruit şi care să dispună de logistica necesară la toate nivelele – regional, judeţean, local - atât în sectorul public cât şi în cel privat.

Începând cu 2007 ARPM, ARD,Garda de Mediu, Consilii judeţene/locale,

sectorul privat, asociaţii profesionale3.1.2. Conceperea unui program de instruire pentru

Instituţiile Locale şi Regionale privind:

-problemele administrative

- problemele juridice

- controlul conformării tehnice/inspecţia instalaţiilor

- înregistrarea datelor

- serviciile de licitare

4. Finanţarea sectorului de gestioare al deşeurilor

4.1. Stabilirea şi utilizarea sistemelor şi mecanismelor economico-financiare şi a celor de gestionare a mediului, pe baza principiilor “poluatorul plateşte” şi a

4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deşeurilor care să cuprindă toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare şi pană la eliminare finală.

Proces continuu Consilii judeţene/locale, sectorul privat, asociaţii profesionale

4.1.2. Optimizarea accesării tuturor fondurilor disponibile la nivel naţional şi internaţional pentru investiţii ( fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale şi altele)

Pregătirea unei liste de investiţii prioritare adaptată nevoilor Regiunii 3 Sud Muntenia

Proces continuu ARPM/APM, ARD, Consilii judeţene/Locale, operatori privaţi ai managementultui deşeurilor





Responsabilităţi

principiului subsidiarităţii.

4.1.3. Imbunătăţirea gestionării deşeurilor şi dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care să permită organizarea unui management integrat bazat pe taxe covenabile pentru cetăţeni şi care să poată acoperi costurile de colectare, tratare şi depozitare controlată efectuate de o manieră profesionistă

Termen limita: -2008-2007

Consilii judeţene/locale, sectorul privat, asociaţii profesionale

4.1.4.Încurajarea utilizării tuturor mecanismelor economico-financiare în vederea colectării selective a bateriilor şi acumulatorilor, a deşeurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice şi electronice şi a vehiculelor scoase din uz.

Termen limiă: 2007 cu atenţie permanentă

ARPM/APM, asociaţii profesionale specifice, entităţi juridice care preiau responsabilitatea de la producatori/ importatori

4.1.5. Iniţierea unor grupuri de consultative formate din reprezentanţi ai ARPM, Consiliului Judeţean/ Local - in vederea implementării unor sisteme de gestionarea deseurilor rezonabile ca tarif atat pentru colectarea mixtă cat si pentru cea selectiva adaptate tipurilor de locuinţe.

5.Constientizarea factorilor implicati

5.1. Promovarea unor sisteme de informare conştientizare şi motivare pentru toţi factorii implicaţi.

5.1.1. Creşterea comunicării între toţi factorii implicaţi Proces continuu ADR /ARPM/APM Garda de Mediu, Consilii judeţene/ locale, sectorul privat, asociaţii profesionale, şcoli, universităţi

5.1.2. Organizarea şi supervizarea programelor de educaţie şi conştientizare la toate nivelele.

Proces continuu





Responsabilităţi

5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicaţie (mass-media, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru informarea publicului şi pentru conştientizarea anumitor grupuri ţintă ale populaţiei (copii, tineri, adulţi, vârsta a treia).

Proces continuu ARD/ARPM/APM Garda de Mediu, Consilii judetene/ Locale, sectorul privat, asociatii profesionale, şcoli, universităţi

5.1.4. Promovarea auditurilor de gestionare a deşeurilor ca parte a procesului de planificare şi a celui de supervizare şi control. Pentru comunităţi şi întreprinderi mari se recomandă integrarea auditului de gestionare a deşeurilor în procedurile de planificare şi control.

Proces continuu ARPM/APM Garda de Mediu, sectorul privat, asociaţii profesionale

5.2 Campanii publice referitoare la îmbunătăţirea calităţii sanătăţii

5.2.1 Imbunătăţirea informării publicului referitor la riscurile cauzate de depozitarea necontrolată a deşeurilor şi de poluarea apelor subterane şi a solului;

Proces continuu ARPM/APM, Garda de Mediu, agenti economici şi instituţii, Consilii locale sub coordonarea ANPM

6.Colectarea şi raportarea datelor şi informaţiilor referitoare la gestionarea deşeurilor

6.1. Obţinerea de date şi informaţii corecte şi complete, adecvate cerinţelor de raportare naţională şi europană.

6.1.1. Imbunătăţirea sistemului regional/ judeţean/ local de colectare, procesare şi analiză a datelor şi informaţiilor privind gestionarea deşeurilor, utilizând un sistem integrat şi de dublu control conectat cu Garda Naţională de Mediu.

2008 ARPM/APM Garda de Mediu, agenti economici si instituţii, Consilii locale sub coordonarea ANPM





Responsabilităţi

6.1.2. Obligarea agenţilor economici şi a altor instituţii implicate în transmiterea corectă a datelor.

Proces continuu ARPM/APM, Garda de Mediu, agenti economici şi instituţii, Consilii locale sub coordonarea ANPM

6.1.3. Imbunătăţirea sistemului de validare a datelor primite, creşterea responsabilizării întregului personal implicat în colectarea, procesarea şi validarea datelor, inclusiv a personalului Gărzii Naţionale de Mediu.

2008 ARPM/APM Garda de Mediu, sub coordonarea ANPM

6.1.4. Crearea unui sistem regional pentru raportare, analizarea şi validarea datelor cu privire la gestionarea deşeurile provenite din costrucţii şi demolări

6.1.5 Crearea unui sistem regional pentru raportare, analizarea şi validarea datelor cu privire la gestionarea deşeurilor voluminoase

6.1.6 Procedura de validare a datelor şi conceperea ,6.1.7 dezvoltarea , implementarea sistemului de

asigurare a calităţii datelor 6.1.8 Conceperea şi implementarea unui sistem IT de

raportare la nivel central, regional şi local în conformitate cu prevederile Directivei UE





Responsabilităţi

7. Prevenirea generării deşeurilor

7.1. Maximizarea prevenirii în ceea ce priveşte generarea deşeurilor

7.1.1. Promovarea, incurajarea şi implementarea principiului prevenirii la producători.

Proces continuu ARPM/APM Consilii judeţene/ locale, asociaţii profesionale, şcoli, universităţi, ONG-uri

7.1.2. Încurajarea consumatorilor să implementeze principiul prevenirii generării deşeurilor.

Proces continuu ARPM/APM Consilii judeţene/ locale, , asociaţii profesionale, şcoli, universităţi, ONG-uri

8.Valorificarea potenţialului util din deşeuri

8.1. Utilizarea eficientă a tuturor capacităţilor tehnice şi a mijloacelor economice de valorificare a deşeurilor.

8.1.1. Susţinerea dezvoltării unei pieţe viabile de materii prime secundare la nivel naţional.

Proces continuu Asociaţii profesionale, universităţi, sectorul de cercetare, companii private, ARPM/APM, Consilii judeţene

8.1.2. Reducerea cantităţilor totale de deşeuri generate utilizând capacităţi optime de selectare a deşeurilor colectate.

Data limită

2013

ARPM/APM Consilii judeţene/ locale, operatorii de salubritate





Responsabilităţi

8.2. Sprijinirea dezvoltării activităţilor de valorificare materială şi energetică.

8.2.1. Creşterea gradului de valorificare materială (reciclare); reciclarea a 7% din deşeurilor menajere altele decât cele de ambalaje estimate a se colecta impreuna cu deseurile din ambalaje din cauza lipsei de informatie/constientizare a populatiei.

8.2.2 Promovarea valorificarii energetice prin co-incinerare (Carpatcement Holding SA – Sucursala Fieni, judetul Dambovita si Holcim Campulung Judetul Arges) în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic.

8.2.3 Încercarea de a integra sectorul informal (piaţa gri de deşeuri reciclabile) în sistemul oficial de colectare a deşeurilor.

Folosirea a 7% din deşeurile menajere.

Data limită: 12.31.2011

Data limită: 31.12.2013

ARPM/APM Consilii judeţene/ locale,

9.Colectarea şi transportul deşeurilor

9.1. Asigurarea de capacităţi de colectare şi de sisteme de transport adaptate numărului de locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate.

9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban al regiunii

Acoperire: 100%

Termen limită: 2013

Consilii Locale, Operatori de salubritate

9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural într-o manieră fezabila d.p.d.v. economic

Acoperire: 90%

Termen limită: 2009


9.1.3 Optimizarea schemelor de colectare şi transport. 2013 Consilii Locale, Operatori de salubritate

9.2. Asigurarea celor mai bune opţiuni de colectare

9.2.1 Colectarea separată a fluxului deşeurilor periculoase de cel al celor nepericuloase existente în deşeurile municipale.

Termen:

Începand cu 2007





Responsabilităţi

şi transport al deşeurilor corelat cu activităţile de reciclare şi depozitare finală

9.2.2 Implementarea şi extinderea măsurii de colectare separată a deşeurilor chiar de la sursă în zonele urbane

În mod gradat începând din 2007 – 90% 2013

Operatori ai Consiliilor Locale

.

9.2.3 Implementarea şi extinderea măsurii de colectare separată a deşeurilor chiar de la sursă în zonele rurale

Creşterea cu 12% pe an

Din 2012 până 2017


9.2.4 Implementarea sistemelor de colectare selectiva a materialelor valorificate astfel incat sa se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deseurile de ambalaje si deseurile biodegradabile

2008 – 43% din populatie

2011 – 59% din populatie

2013 – 70 % din populatie


9.2.5 Construirea de staţii de transfer conforme cu studiile de fezabilitate si in corelatie cu anii de inchidere a depozitelor existente

Gradual Consilii Locale

Agenţi de salubtitate

10. Tratarea deşeurilor

10.1. Îmbunătăţirea tratării deşeurilor

10.1.1. Îmbunătăţirea tratării deşeurilor pentru:

- valorificare materiala si energetica;

- facilitarea manipulării;

- diminuarea caracterului periculos;

-diminuarea cantităţii finale eliminate

Proces continuu Agenţi economici, asociaţii profesionale, ARPM/ APM, Consilii judeţene/locale





Responsabilităţi

11. Deşeuri bio-degradabile

11.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile ce se depozitează (deşeuri organice menajere şi deşeuri organice din comerţ, industrie, instituţii, deşeuri verzi din parcuri, grădini şi pieţe)

11.1.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile in conformitate cu ţintele ce au ca an de referinţă cantitatea de deşeuri biodegradabile depozitată în 1995.(În conformitate cu articolul 5(2) paragraful 3 este posibil să se amâne realizarea ţintei cu o periodă de 4 ani 2006>2010 şi 2009 >2013)

Reducerea la 75% până în 2010

Reducerea la 50% până în 2013

Reducerea cu 35% până în 2016

Consilii Judeţene/Locale, Operatorii depozitelor de deşeuri

11.1.2. Direcţionarea investiţiilor în instalatii de compostare şi tratare, incluzând atât tehnici empirice cât şi tehnologii avansate acolo unde este fezabil din toate punctele de vedere, inclusiv cel economic, în vederea atingerii ţintelor stabilite.

Începând cu 2011 Consilii judeţene/ locale, asociaţii profesionale, operatori

12.Deşeuri de ambalaje

12.1. Prevenirea generării deşeurilor de ambalaje şi a impactului de mediu.

12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la importanţa prevenirii generării deşeurilor de ambalaje.

Proces continuu Companii private, Ecorom-Ambalaje, ARAM

12.1.2 Crearea de condiţii necesare pentru reciclarea ambalajelor, în sensul unei bune organizări a colectării selective.

Proces continuu Companii private, Ecorom-Ambalaje, ARPM/APM, ARAM, Garda de Mediu 12.1.3 Optimizarea cantităţii de ambalaj pe produs

ambalat

12.2. . Valorificarea materială sau / energetică a





Responsabilităţi

materialelor de ambalaje sau a deşeurilor de ambalaje

Valorificarea a 50% din întreaga cantitate de deşeuri de ambalaje înregistrată 2011

Ecorom-Ambalaje, companii private, consilii locale

Valorificarea a 60% din întreaga cantitate de deşeuri de ambalaje înregistrată 2013

Ecorom-Ambalaje, companii private, consilii locale

Promovarea valorificării energetice prin utilizarea ambalajelor ce nu pot fi reciclate ca şi combustibil alternativ în fabricile de ciment

2007 Companii private, consilii locale, fabrici de ciment din Câmpulung şi Fieni

12.3. Reciclarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje

- Reciclarea a 60% din greutate hârtiei/ cartonului a deşeurilor de ambalaje

- Reciclarea a 50% din deşeurilor de ambalaje metalice

2008 Ecorom-Ambalaje, companii private, consilii locale

-Reciclarea a 15% din greutatea deşeurilor de ambalaje de plastic

- Reciclarea a 15% din greutatea deşeurilor de ambalaje din lemn

2010

- Reciclarea a 55% totalul de ambalaje şi deşeuri de ambalaje, din care

- 60% din deşeurile de sticlă

- 22.5% din deşeurile de plastic

2013





Responsabilităţi

12.4. Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare energetică a deşeurilor de ambalaje

12.4.1 Organizarea unui sistem de colectare separată, pentru a atinge ţintele pentru deşeurile de ambalaje

Termen:

2013

Ecorom-Ambalaje, agenţi econimici,

consilii locale

12.5 Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare a deşeurilor de ambalaje, ce nu pot fi reciclate

12.5.1 Organizarea valorificării energetice a 10% din deşeurile de ambalaje care nu pot fi reciclate.

Data limită

2013

Ecorom-Ambalaje, agenţi econimici,

consilii locale

13. Deşeuri din construcţii şi demolări

13.1. Separarea pe fracţii a deşeurilor din construcţii şi demolări

13.1.1. Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări în vederea scăderii potenţialului periculos şi eliminării în condiţii de siguranţă

Termen: începând cu 2007

Industria responsabilă, ARPM, ALPM

13.1.2. Inventarierea detaliată a cantităţilor de deşeuri provenite din demolări şi; inventarierea valorificării acestor cantităţi

Termen: începând cu 2007

MCTT, ARPM, ALPM

13.1.3. Reutilizarea şi reciclarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, în cazul în care nu sunt contaminate

Proces continuu MCTT, industria responsabila, ARPM, ALPM, Consilii locale

13.1.4. Studierea oportunităţii construirii unui depozit de deşeuri inerte şi deşeuri periculoase provenite din construcţii şi demolări (pentru deşeurile ce nu pot fi valorificate).

Proces continuu MCTT, industria responsabila, ARPM, ALPM, Consilii locale





Responsabilităţi

14.Deşeuri voluminoase

14.1. Colectarea separată a deşeurilor voluminoase

14.1.1. Instalarea de puncte speciale pentru colectarea deşeurilor voluminoase in fiecare localitate.

2007 - 2008 Operatorii de salubritate, ARPM/ALPM, Garda de Mediu, Consiliile Locale

14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din uşă în uşă la perioade bine stabilite (de exemplu: la fiecare 3 luni, într-o anumită zi a săptămânii)

Începând cu 2007 Operatorii de salubritate, ARPM/ALPM, Garda de Mediu, Consiliile Locale

14.1.3. Valorificarea deşeurilor voluminoase colectate separat .

Începând cu 2007 Operatorii de salubritate, ARPM/ALPM, Garda de Mediu, Consiliile Locale

15. Nămol de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneti

15.1. Managementul ecologic raţional al nămolului provenit de la staţiile de epurare

15.1.1.Prevenirea depozitării ilegale în acord cu H.G. 344/708/2005

Începând cu 2007 Operatorii Statiilor de epurare, ARPM/ALPM, Garda de Mediu, Consiliile Locale15.1.2. Prevenirea descărcării nămolului în apele de

suprafaţă H.G. 344/708/2005.Începând cu 2007

15.1.3. Utilizarea, pe cât de mult posibil, a nămolului necontaminat ca şi fertilizator în agricultură în acord cu H.G. 344/708/2005.

Începând cu 2007 Operatorii Statiilor de epurare, ARPM/ALPM, Garda de Mediu, Consiliile Locale

15.1.4. Deshidratarea şi pre-tratarea în vederea co-incinerării în cuptoare de ciment sau în incineratoare.

Începând cu 2007 Operatorii Statiilor de epurare, ARPM/ALPM, Garda de Mediu, Consiliile Locale, fabricile de ciment





Responsabilităţi

16. Vehicule scoase din uz (VSU)

16.1. Crearea şi dezvoltarea unei reţele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz

16.1.1.Proiectarea unui sistem care să permită ultimului proprietar al maşinii să o depună la un punct de colectare-valorificare, gratuit, sau plătind o taxă rezonabilă.

Proces continuu Administratia Fondului pentru Mediu, producatorii/ importatorii de maşini

16.1.2. Stabilirea a cel puţin un punct de colectare VSU pentru fiecare judeţ al Regiunii 3 Sud Muntenia

Stabilirea unui punct de colectare VSU în fiecare oraş cu mai mult de 100.000 de locuitori.

Incepând cu 2007 Producatorii/ importatorii de maşini, Consiliile Judetene/ Locale

16.1.3. Extinderea reutilizării şi reciclării materialelor provenite de la VSU şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate.

Începând cu 2007 Producatorii/ importatorii de masini, Consiliile Judetene/ Locale

16.1.4. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 75% din din masa medie pe vehicul si an pentru VSU produse înainte de 1.01. 1980

Începând cu

01.01.2007.

Producatorii/ importatorii de maşini, entităţile juridice responsabile16.1.5. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din

masa medie pe vehicul si an pentru VSU după 1.01.1980Începând cu

01.01 2007.

16.1.6. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 70% din masa medie pe vehicul si an pentru VSU înainte de 1.01. 1980

Începând cu 01.012007.

16.1.7. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 80% din greutatea maşinilor produse după 1.01. 1980

Începând cu 01.01.2007

16.1.8. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din greutatea tuturor VSU;

Începând cu

01.01.2015

16.1.9. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din greutatea tuturor VSU

Începând cu

01.01.2015





Responsabilităţi

17. Echipamente electrice şi electronice

17.1. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

17.1.1. Stabilirea punctelor de colectare selectivă după cum urmează:

1 punct de colectare în fiecare din cele 7 judeţe1 punct de colectare în fiecare oraş cu >100000

locuitori1 punct de colectare în fiecare oraş cu > 20.000

locuitori

Termen limită:

31.12. 2005

31.12. 2005

31.12. 2006

Consilii locale, agenţi economici

17.1.2. Organizarea colectării selective a DEEE şi a componentelor acestora, cu o ţinta de cel puţin:

2 kg/locuitor *an3 kg/ locuitor * an4 kg/ locuitor * an

Termen limită:

31.12.2006

31.12.2007

31.12.2008

Importatori/ producatori, Consilii locale, operatori de salubritate, entitati juridice responsabile

17.2.3. Încurajarea şi facilitarea dezmembrării, reciclării DEEE şi a componentelor şi materialelor din care sunt făcute EEE-urile.

Proces continuu ARPM/APM, agenţii economici importatori şi producători

18. Deşeurile periculoase din deşeurile municipale

18.1.Împlementarea serviciilor de colectare şi transport pentru deşeurile periculoase

18.1.1. Informarea şi încurajarea cetăţenilor să separe componentele periculoase din deşeurile menajere

Începând cu 2007 Consilii Judetene/ Locale, operatori de salubritate, municipalitate

18.1.2. Instalarea de puncte de colectare a deşeurilor periculose ce provin din deşeurile menajere

Începând cu 2007 Consilii Judetene/ Locale, operatori de salubritate

18.2. Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic raţional.

18.2.1. Dezvoltarea tratării deşeurilor periculoase în vederea reciclării şi utilizării în procese tehnologice

Începand cu 2007 Companii, operatori de salubritate

18.2.2 Asigurarea că noile instalaţii şi capacităţi respectă standardele europene.

Începând cu 2007 Companii, asociaţii profesionale şi patronale





Responsabilităţi

18.2.3. Facilitarea exportului de deşeuri periculose pentru a le elimina printr-o tratare în capacităţi externe, în condiţii de siguranţă.

Proces continuu ANPM, ARPM, APM

19. Eliminarea deseurilor

19.1. Eliminarea deşeurilor în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sanătate a populaţiei.

19.1.1. Masuri in vederea reducerii numarului depozitelor necorespuzătoare şi a celor care nu s-au conformat şi care trebuiesc închise.

Începând cu 2007 ANPM, ARPM, APM, operatori de salubritate, Consilii Judeţene/Locale

19.1.2. Închiderea etapizată a celor 944 de depozite ilegale din zona rurală

Iulie 2009 ARPM, APM, Consilii Judeţene/Locale

19.1.3 Închiderea a 8 depozite urbane neconforme 2007 Consilii Judeţene/Locale



1.9.1.6 Închiderea a 5 depozite urbane neconforme 2010 Consilii Judeţene/Locale



19.1.9. Utilizarea potenţialului de co-incinerare a unor fracţii din deşeurile municipale în fabricile de ciment din Campulung şi Fieni

Data limită

2013

Consilii Judeţene/ Locale



4. Prognoza privind deseurile municipale si deseurile de ambalaje

Tendinta factorilor relevanti pentru generarea deseurilor municipale si a deseurilor de ambalaje

Evolutia populatiei

Unul din factorii relevanti care influenteaza cantitatea totala generata de deseuri municipale este evolutia demografica.

Studiul „Proiectarea populatiei pe medii in perioada 2004-2005”, elaborat de catre Institutul National de Statistica in anul 2006, evidentiaza evolutii ale marimii si structurii populatiei pe medii rezidentiale si pe regiuni, utilizand patru scenarii: varianta constanta, medie, optimista si pesimista. Definirea scenariilor de proiectare s-a realizat pe baza evolutiei recente a fenomenelor demografice din mediul urban si rural, la nivelul fiecarei regiuni.

La calculul prognozei de generare a deseurilor municipale s-a luat in considerare varianta medie rezultata din Studiul „Proiectarea populatiei pe medii in perioada 2004-2005”, elaborat de catre Institutul National de Statistica , ca si scenariu de prognoza a populatiei.

Tabel 4-1 Prognoza populatiei, Regiunea 3 – varianta medie 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Urban 1365974 1384900 1328942 1321130 1313364 1305643 1297968 1290338 1282753 1275213 1267717Rural 1989434 1957100 1993413 1981695 1970046 1958465 1946952 1935508 1924130 1912819 1901575Total 3355408 3342000 3322355 3302825 3283410 3264108 3244920 3225846 3206883 3188032 3169292

Sursa: „Prognoza populatiei pe medii in perioada 2004-2005”, INS, 2006

Gradul de acoperire cu servicii de salubritateEstimarea evolutiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate s-a realizat pe baza datelor din anul 2005 si tinand seama de obiectivele care trebuie atinse in anul 2009, conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor. Art. 3 alin. (7) prevede ca spatiile de depozitare a deseurilor din zona rurala trebuie sa fie reabilitate pana la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia in circuitul natural sau prin inchidere. Acest fapt inseamna implicit ca in zona rurala la acea data trebuie sa existe un sistem de colectare a deseurilor, prin care sa se asigure transportul catre statiile de transfer sau depozitele autorizate cele mai apropiate. Tinand seama de aceasta, MMGA si ANPM a propus ca tintele referitoare la gradul de acoperire cu servicii de salubritate in anul 2009 sa fie: 100 % in mediul urban si minim 90 % in mediul rural.

Estimarile evolutiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate necesare calculului prognozei de generare/colectare a deseurilor menajere s-au realizat considerand o crestere liniara. Crestrerea semnificativa a gradului de acoperire cu servicii de salubritate in mediul rural in anii 2007 si 2008 se datoreaza implementarii celor doua masuri ISPA in judetele Dambovita si Teleorman, masuri ce vor conduce la conectarea 100% a populatiei din cele doua judete la servicii de salubritate precum si a extinderii preconizate de catre operatori privati in judetele Ialomita si Calarasi.

Avand in vedere ca la nivelul anului 2006 conectarea in mediul rural in judetul Dambovita era de 21% iar in judetul Teleorman de 0% si ca populatia rurala ce va beneficia de servicii de salubritate a judetului Dambovita reprezinta 15% din total populatie rurala a regiunii iar cea a judetului Teleorman 14% se estimeaza o crestere a ratei de acoperire cu servicii de salubritate de 40%.



Tabel 4-2 Estimarea evolutiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Urban 78 80 81 83 89 95 98 100 100 100 100Rural 13 13 14 15 30 70 90 92 94 96 98Total 39 41 41 42 54 80 93 95 96 98 99

Determinarea cantitatii de deseuri de ambalaje generata in regiune in anul 2002Prognoza generarii deseurilor de ambalaje se calculeaza pe baza datelor din anul 2002, date care au stat si la baza realizarii Planului de implementare pentru Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata prin Directiva 2004/12/EC.Conform datelor din Planul de implementare in anul 2002, la nivel national s-a generat o cantitate totala de deseuri de ambalaje de 1.150. 000 t, ceea ce corespunde unei cantitati de 850.000 t de ambalaje puse pe piata.

Intrucat pentru anul 2002 nu exista decat date la nivel national, determinarea cantitatii de deseuri de ambalaje generate la nivel de regiuni s-a realizat pe baza urmatorilor factori: populatia fiecarei regiuni in anul 2002; cheltuielile banesti ale populatiei pentru achizitia marfurilor alimentare si a bauturilor, a marfurilor nealimentare si a serviciilor.

S-a considerat ca deseurile de ambalaje generate sunt direct proportionale cu marfurile si serviciile achizitionate de catre populatie.

Tabel 4-3 Cantitati de deseuri de ambalaje generate in fiecare regiune in anul 2002Regiunea Populatie Cheltuieli totale

(lei/pers. x luna)Ponderea

cheltuielilor banesti aferente

produselor ambalate (%)

Cheltuieli banesti aferente

produselor ambalate

(lei/pers. x luna)

Cantitate de deseuri de ambalaje

generata in anul 2002 (tone)

1 3.674.367 2.559.347 51,5 1.318.064 159.8752 2.848.219 2.751.383 56,2 1.546.277 145.3863 3.379.406 2.533.570 55,0 1.393.464 155.4534 2.330.792 2.558.275 47,9 1.225.414 94.2865 1.958.648 2.808.452 62,2 1.746.857 112.9476 2.740.064 2.970.463 58,7 1.743.662 157.7207 2.523.021 2.905.224 58,5 1.699.556 141.5538 2.226.457 3.502.610 71,0 2.486.853 182.779

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 2003, datele privind populatia, cheltuielile totale si cheltuielile banesti

Prognoza privind generarea deseurilor municipale

Prognoza privind generarea deseurilor municipale s-a realizat pornind de la datele estimate pentru anul 2003 (prezentate in Capitolul 2 – Situatia existenta) si considerand o crestere anuala de 0,8 %. Cresterea anuala de 0,8 % a generarii deseurilor municipale, determinata, in principal, pe baza prognozei PIB, a fost utilizata la calculul prognozei din Planul National de Gestionare a Deseurilor.

Calculul cantitatii de deseuri municipale generate anual s-a realizat astfel: deseurile menajere colectate in amestec de la populatie – cantitatea a fost calculata diferentiat pe medii (urban si rural) pe baza prognozei populatiei, a gradul de acoperire cu servicii de salubritate si a indicatorului de generare. In ceea ce priveste indicatorul de generare s-a considerat o crestere anuala de 0,8 %. Indicatorul de generare in anul 2003 considerat in mediul urban a fost de 0,9 kg/locuitor x zi, iar in mediul rural de 0,4 kg/locuitor x zi;



deseurile asimilabile din comert, industrie si institutii – cantitatea a fost calculata pornind de la cantitatea estimata pentru anul 2003 si considerand o crestere anuala de 0,8 %. Cantitatea din anul 2003 reprezinta atat deseurile colectate in amestec, cat si deseurile colectate separat. S-a considerat ca intreaga cantitate de deseuri colectata selectiv reprezinta deseuri asimilabile, intrucat la nivelul anului 2003 nu era implementat un sistem de colectare selectiva a deseurilor de la populatie; deseurile din gradini si parcuri, deseurile din piete si deseurile stradale - cantitatea a fost calculata pornind de la cantitatea estimata pentru anul 2003 si considerand o crestere anuala de 0,8 %; deseurile menajere generate si necolectate – cantitatea a fost calculata diferentiat pe medii (urban si rural) pe baza prognozei populatiei totale a regiunii, a populatiei nedeservite de servicii de salubritate si a indicatorului de generare. In ceea ce priveste indicatorul de generare s-a considerat o crestere anuala de 0,8 %. Indicatorul de generare in anul 2003 in mediul urban a fost de 0,9 kg/locuitor x zi, iar in mediul rural de 0,4 kg/locuitor x zi.In tabelul de mai jos se prezinta cantitatile de deseuri municipale prognozate a se genera in 2008, 2010, 2011 si 2013, ani de referinta pentru planificare.

Considerandu-se cantitatea totala de deseuri stradale de 82 350 t de la nivelul anului 2003 ca fiind oneobisnuit de mare si existand riscul ca companiile de salubritate sa nu fi estimat corect si sa raporteze incorect cantitatile de deseuri din aceasta categorie, expertii din cadrul Grupului de Lucru pentru elaborarea PRGD au estimat o corectie a acestei cantitati, valoarea propusa fiind cea prezentata in tabelul de mai jos.



Tabel 4-4 Prognoza privind generarea deseurilor municipale

Prognoza deseurilor municipale generate t/an

2,003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 20131.

Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din activitati comerciale, industriale, institutii, din care::

866,275 1,029,627 1,024,573 1,029,879 1,032,227 1,036,085 1,039,966 1,037,502 1,044,032 1,050,610 1,057,237

1.1 Deseuri menajere colectate in amestec 432,238 404,306 400,692 413,376 485,500 632,310 706,675 716,714 726,807 736,955 747,157

Urban 332,823 366,863 359,292 368,927 396,417 424,020 438,317 441,824 445,358 448,921 452,513

Rural 99,415 37,443 41,400 44,449 89,083 208,290 268,358 274,890 281,449 288,033 294,644

1.2 + 1.3

Deseuri asimilabile celor municipale (colectate separat si in amestec) 209,024 210,696 212,382 214,081 215,793 217,520 219,260 221,014 222,782 224,564 226,361

1.5Deseuri din gradini si parcuri 30,042 30,282 30,525 30,769 31,015 31,263 31,513 31,765 32,019 32,276 32,534

1.6Deseuri din piete 9,183 9,256 9,331 9,405 9,480 9,556 9,633 9,710 9,787 9,866 9,945

1.7Deseuri stradale 32,530 32,790 33,053 33,317 33,584 33,852 34,123 34,396 34,671 34,949 35,228

1.8

Deseuri generate si necolectate 153,258 342,295 338,592 328,931 256,855 111,584 38,763 23,904 17,965 12,001 6,013

Urban 61,303 91,716 84,278 75,563 48,995 22,317 8,945 0 0 0 0

Rural 91,955 250,580 254,314 253,367 207,859 89,267 29,818 23,904 17,965 12,001 6,013



Prognoza privind generarea deseurilor biodegradabile municipaleDefinitie deseuri biodegradabile municipaleTintele prevazute in Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 se refera la deseuri biodegradabile municipale.Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor definesc: deseurile municipale ca „deseuri menajere si alte deseuri, care, prin natura sau compozitie, sunt similare cu deseurile menajere”; deseurile biodegradabile ca „deseuri care sufera descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deseurile alimentare ori de gradina, hartia si cartonul”.Legislatia europeana si nationala nu defineste deseurile biodegradabile municipale. Totusi, combinand cele doua definitii rezulta urmatoarea definitie: deseuri biodegradabile municipale inseamna deseuri biodegradabile din gospodarii, precum si alte deseuri biodegradabile, care, prin natura sau compozitie, sunt similare cu deseurile biodegradabile din gospodarii.Astfel, deseurile biodegradabile municipale reprezinta fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile colectate in amestec, precum si fractia biodegradabila din deseurile municipale colectate separat, inclusiv deseuri din parcuri si gradini, piete, deseuri stradale si deseuri voluminoase. Conform Raportului Agentiei Europene de Mediu „Managementul deseurilor biodegradabile municipale”, 2002, fractia biodegradabila din deseurile municipale este reprezentata de: deseuri alimentare si de gradina, deseuri de hartie si carton, textile, lemn, precum si alte deseuri biodegradabile continute in deseurile colectate.Prognoza generarii deseurilor biodegradabile municipalePentru determinarea cantitatii generate de deseuri biodegradabile municipale s-au utilizat ponderile prezentate in tabelul de mai jos.

Tabel 4 - 5 Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale

Ponderea deseurilor

biodegradabile (%)

Observatii

Deseuri menajere de la populatie: Urban, din care: 69

conform compozitiei deseurilor menajere determinata din masuratori la nivelul regiunii

deseuri alimentare si de gradina 57

hartie+carton; lemn; textile 12

Rural, din care 77 deseuri alimentare si de gradina 70

hartie+carton; lemn; textile 7Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii (colectate in amestec si separat) 45 estimat

Deseuri din gradini si parcuri 95 estimat Deseuri din piete 80 estimat Deseuri stradale 20 estimat

Pe baza prognozei de generare a deseurilor municipale si luand in considerare ponderile de mai sus au fost estimate cantitatile de deseuri biodegradabile municipale.

Tabel 4-6 Prognoza generarii deseurilor biodegradabile municipale62 11 Decembrie 2006


Cantitate de deseuri biodegradabile (tone)2003 2007 2008 2010 2011 2013

Total deseuri biodegradabile din deseuri municipale , din care: 554,835 677,461 679,314 660,804 683,460 686,880

Deseuri biodegradabile din deseurile menajere colectate in amestec de la populatie, din care:

306,197 342,122 452,957 516,524 524,013 539,110

Urban 229,648 273,528 292,574 304,858 307,297 312,234 deseuri alimentare si de gradina 189,709 225,958 241,691 251,840 253,854 257,932

hartie+carton, lemn, textile 39,939 47,570 50,882 53,019 53,443 54,302

Rural 76,550 68,594 160,384 211,666 216,716 226,876 deseuri alimentare si de gradina 69,591 62,358 145,803 192,423 197,014 206,251

hartie+carton, lemn, textile 6,959 6,236 14,580 19,242 19,701 20,625Deseuri biodegradabile din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii (colectate in amestec si separat)

94,061 97,107 97,884 99,456 100,252 101,862

Deseuri biodegradabile din deseurile din gradini si parcuri 28,540 29,464 29,700 30,177 30,418 30,907

Deseuri biodegradabile din deseurile din piete 7,346 7,584 7,645 7,768 7,830 7,956

Deseuri biodegradabile din deseurile stradale 6,506 6,717 6,770 6,879 6,934 7,046

Deseurile biodegradabile din deseurile generate si necolectate, din care: 112,185 194,467 84,358 18,645 14,013 4,690

Urban 40,460 32,337 14,729 0 0 0 deseuri alimentare si de gradina 34,943 27,927 12,721 0 0 0

hartie+carton, lemn, textile 7,356 5,879 2,678 0 0 0

Rural 71,725 162,130 69,629 18,645 14,013 4,690 deseuri alimentare si de gradina 68,047 153,816 66,058 17,689 13,294 4,450

hartie+carton, lemn, textile 6,437 14,550 6,249 1,673 1,258 421

Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje

Prognoza generarii deseurilor de ambalaje s-a realizat considerand o crestere anuala de 10 % pentru perioada 2003-2006, de 7 % pentru perioada 2007-2009 si 5 % pentru 2010-2013. Acesti indicatori de crestere au fost stabiliti impreuna cu reprezentantii MMGA, ANPM si ARAM pe baza cresterii indicatorilor de comert cu amanuntul si a raportarilor privind ambalajele si deseurilor de ambalaje.

Tabel 4 -7 Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje

10% crestere anuala 7 % crestere anuala 5% crestere anuala Region 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 20133 155.481 171.029 188.132 206.945 227.640 243.575 260.625 278.869 292812 307453 322825 338966Romania 1.149.679 1.264.647 1.391.112 1.530.223 1.683.246 1.801.073 1.927.148 2.062.048 2.165.151 2.273.408 2.387.079 2.506.433

Determinarea cantitatilor pe tip de material a deseurilor de ambalaje generate s-a realizat pe baza structurii pe tip de material a ambalajelor introduse pe piata, respectiv a deseurilor de



ambalaje generate pe baza datelor din baza de date ANPM. Structura estimata este urmatoarea: Hartie si carton 26,5 %; Plastic 30,0 %; Sticla 20,0 %; Metale 11,75 %; Lemn 11,75 %.

Tabel 4-8 Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje pe tip de materialCantitate de deseuri de ambalaje (tone)

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total 170950 188045 206850 227535 243462 260505 278740 292677 307311 322677 338810H+C 45320 49832 54815 60297 64518 69034 73866 77559 81437 85509 89785Plastic 51285 56414 62055 68260 73039 78151 83622 87803 92193 96803 101643Sticla 34190 37609 41370 45507 48692 52101 55748 58535 61462 64535 67762Metale 20087 22095 24305 26735 28067 30609 32752 34390 36190 37914 39810Lemn 20087 22095 24305 26735 28067 30609 32752 34390 36190 37914 39810

Conform datelor din baza de date privind ambalajele si deseurile de ambalaje si a datelor statistice ale tarilor europene cu o dezvoltare economica mai apropiata de cea a Romaniei, 60 % din cantitatea de deseuri de ambalaje provine de la populatie si 40 % de la industrie, comert si institutii. In anul 2003 Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti a realizat la solicitarea Asociatiei Romane de Ambalaje si Mediu un studiu privind ponderea deseurilor de ambalaje din deseurile menajere. Cunoscand ponderea materialelor de deseuri de ambalaje in total deseuri menajere se determina structura deseurilor de ambalaje din deseurile menajere

Tabel 4-9 Ponderea materialelor de deseuri de ambalaje din deseurile menajerePonderea materialelor de

deseuri de ambalaje in deseurile menajere

(%)

Structura deseurilor de ambalaje ce se regasesc in

deseurile menajere(%)

Hartie si carton 3,2 22,10Plastic 7,1 48,52Sticla 3,0 20,49Metale 1,3 8,89Lemn 0 0,00Total 14,6 100,00

Sursa: ARAM, pe baza studiilor efectuate de ICIM

Cunoscand structura deseurilor de ambalaje care se regasesc in deseurile menajere si stiind ca 60 % din deseurile de ambalaje se regasesc in deseurile menajere, iar 40 % in deseurile asimilabile din industrie, comert si institutii se determina cantitatile de deseuri de ambalaje pe tip de material rezultate de la populatie si de la industrie, comert si institutii.

Tabel 4 -10 Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje de la populatieCantitate de deseuri de ambalaje (tone)

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Total 94.632 104.095 114.504 125.955 138.550 148.249 158.626 169.730 178.217 187.127 196.484 206.308



Cantitate de deseuri de ambalaje (tone)

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013H+C 20.917 23.009 25.310 27.841 30.625 32.769 35.063 37.517 39.393 41.363 43.431 45.602

Plastic 45.911 50.502 55.552 61.108 67.218 71.924 76.958 82.345 86.463 90.786 95.325 100.091

Sticla 19.391 21.330 23.463 25.809 28.390 30.377 32.504 34.779 36.518 38.344 40.261 42.274

Metale 8.412 9.254 10.179 11.197 12.317 13.179 14.101 15.088 15.843 16.635 17.467 18.340

Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Pe baza prognozei populatiei se determina indicatorii de generare a deseurilor de ambalaje la populatie.

Tabel 4 -11 Indicatori de generare deseuri de ambalaje la populatieIndicator de generare deseuri de ambalaje la populatie (kg/locuitor x an)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013H+C 7 8 9 10 10 11 12 12 13 13Plastic 16 18 20 21 23 24 25 27 28 30Sticla 7 8 8 9 10 10 11 11 12 12Metale 3 3 4 4 4 4 5 5 5 5Total 23 37 41 44 47 49 53 55 58 60

Tabel 4 -12 Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje de la industrie, comert si institutii

Cantitate de deseuri de ambalaje (tone)

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Total 68,399 75,218 82,740 91,013 96,306 104,201 111,496 117,071 123,085 129,069 135,524 68,399H+C 22,648 24,893 27,382 30,120 32,229 34,485 36,898 38,743 40,680 42,714 44,851 22,648Plastic 1,523 1,675 1,842 2,026 2,169 2,320 2,483 2,607 2,737 2,874 3,018 1,523Sticla 13,173 14,490 15,939 17,533 18,760 20,073 21,478 22,552 23,680 24,864 26,107 13,173Metale 10,969 12,065 13,272 14,599 15,081 16,714 17,885 18,779 19,799 20,703 21,739 10,969Lemn 20,087 22,095 24,305 26,735 28,067 30,609 32,752 34,390 36,190 37,914 39,810 20,087

Cuantificarea tintelor

4.4.1. Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale

Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor prevad urmatoarele tinte privind deseurile biodegradabile municipale:a) reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, in maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001;b) reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, in maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001;c) reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, in maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001.

Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor prevede ca statele membre care in anul 1995 ori un an anterior pentru care exista date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult



de 80 % din cantitatea colectata de deseuri municipale pot amana atingerea tintelor prevazute la paragrafele (a), (b) si (c) cu o perioda care nu trebuie sa depaseasca patru ani.

In Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor se mentioneaza ca Romania nu solicita perioada de tranzitie pentru indeplinirea tintelor de reducere a deseurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru indeplinirea tintelor prevazute la art. 5(2) lit.a si b din Directiva, Romania va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amanarii realizarii tintelor prin acordarea unor perioade de gratie de 4 ani, pana la 16 iulie 2010 si respectiv pana la 16 iulie 2013. Cea de-a treia tinta va fi atinsa la termenul prevazut in Directiva, respectiv 16 iulie 2016.

Conform Planului de Implementare a Directivei privind depozitarea deseurilor cantitatea totala de deseuri biodegradabile generata in Romania in anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone, din care 765,111 tone in Regiunea 3 Sud Muntenia.In tabelul de mai jos se prezinta cantitatile de deseuri biodegradabile municipale ce trebuie reduse la depozitare in anii 2010, 2013, conform celor prezentate anterior.

Tabel 4-13 Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale 2010 2013Cantitate generata de deseuri biodegradabile municipale (tone)

660,804 686,880

Cantitate maxima de deseuri biodegradabile municipale care poate fi depozitata (tone)

573,833 382,556

Cantitate de deseuri biodegradabile municipale ce trebuie redusa de la depozitare (tone)

86,971 304,325

4.4.2. Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje

Romania a obtinut derogare de la prevederile articolului 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata prin Directiva 2004/12/EC. In tabelul de mai jos sunt prezentate obiectivele privind reciclarea si valorificarea sau incinerare in instalatii cu recuperare de energie conform tratatului de aderare a Romaniei la UE. Pentru obiectivele de reciclare referitoare la hartie si carton si metale, Romania nu a cerut perioada de derogare.

Tintele privind deseurile de ambalaje se raporteaza la cantitatea totala de deseuri de ambalaje generate in anul respectiv.

Tabel 4-14 Tinte de reciclare/valorificare privind deseurile de ambalaje conform planului de implementare

Tinte de reciclare/valorificare (%)2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hartie si carton 60Plastic 8 10 11 12 14 16 18 22,5Sticla 21 22 32 38 44 48 54 60Metale 50Lemn 4 5 7 9 12 15Total reciclare 26 28 33 38 42 46 50 55Total valorificare 32 34 40 45 48 53 57 60

Sursa: Tratatul de aderare al Romaniei

Pe baza cantitatilor de deseuri de ambalaje pe tip de material prognozate ca se vor genera (Tabelul 4.7) se cuantifica tintele de reciclare si valorificare.



Conform acestor estimari, in anul 2008 trebuie sa fie valorificata o cantitate totala de circa 105.000 t deseuri de ambalaje (circa 45 %) din care trebuie reciclata o cantitate minima de circa 86.000 t, in anul 2011 o cantitate de circa 162.000 t deseuri de ambalaje trebuie valorificata (peste 50 %), din care circa 141.000 t trebuie reciclata, iar in anul 2013 cantitatea totala care trebuie valorificata este de minim 210.000 t (peste 60 %), din care minim 187.000 t trebuie reciclate.

Tabel 4-15 Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaj, total si pe tip de materialCuantificare tinte 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013H+C 23,113 26,411 29,874 33,163 37,098 41,489 50,229 56,618 62,706 68,407 75,419Plastic 1,933 3,385 4,344 5,461 7,304 9,769 11,707 13,609 16,134 18,393 24,394Sticla 4,376 5,980 7,695 9,374 10,469 16,672 21,184 25,755 29,748 34,784 41,335Metale 6,428 7,336 8,677 10,106 11,002 15,305 18,636 22,147 26,129 29,952 34,635Lemn 0 0 413 1,096 1,319 2,449 2,784 4,471 6,152 9,099 10,749Total reciclare 35,851 43,111 51,003 59,201 67,192 85,684 104,540 122,601 140,869 160,636 186,532Total Valorificare 35899.5 47011.25 62055 72811.2 82777.08 104202 125433 140485 162874 183925 210062



5. Fluxuri specifice de deseuri (situatia existenta, prognoza, metode de gestionare)

Deseuri periculoase din deseuri municipale

5.1.1. Rezumat al legislaţiei relevante

Tabel 5-1 Legislaţie specifică

Legea UE Legea româneascăDirectiva nr. 2006/12/CE privind deşeurileDirectiva nr. 91/689/EECprivind deşeurile periculoase

OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 283 din 22. 06.2000),OUG nr 61/2006 care modifică şi completează OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 790 din 19. 08. 2006)

Directiva nr. 91/689/EECprivind deşeurile periculoase

OUG nr. 78/2000 privind regimului deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 283 din 22. 06.2000),Legea nr. 426/2001 care aprobă OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, completată şi modificată (Monitorul Oficial Partea I nr.411 din 25. 07. 2001) şiOG nr. 61/2006 care modifică şi completează OU nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 790 din 19. 08. 2006)

Directiva nr. 75/439/EEC privind eliminarea uleiurilor uzate, modificată prin Directiva no. 87/101/EEC şi Directiva no. 91 /692/EEC

HG nr. 662/2001 privind uleiurile uzate (Monitorul Oficial Partea I nr. 446 din 08.08. 2001), completată şi modificată de HG nr. 441/2002 (Monitorul Oficial nr. 325 din 16.05. 2002) şi de HG nr.1159/2003 care modifică HG nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate (Monitorul Oficial nr. 715 din 14.10. 2003).

Directiva nr. 91/157/EECprivind bateriile şi acumulatorii care conţin substanţe periculoase şi Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor

HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase (Monitorul Oficial nr. 700 din 5.11. 2001)

Directiva nr. 96/59/CE privind eliminarea bifenililor policloruraţi şi tetrafenililor policloruraţi (PCB şi PCT)

HG nr.173/2000 privind gestionarea şi controlul special al bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi asemănători (Monitorul Oficial nr. 131 din 28.03.2000) completata cu HG 291

Decizia nr. 2000/532/CE, modificată de Decizia nr. 2001/119 care stabileşte o listă a deşeurilor*.

HG nr. 856/2002 privind păstrarea unei evidenţe în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor şi aprobarea unei liste a deşeurilor, inclusiv cele periculoase (Monitorul Oficial nr. 659, din 5.09.2002)

Directiva nr. 78/176/EEC9privind deşeurile din industria dioxidului de titan,Directiva nr. 82/883/EEC** şiDirectiva nr. 92/112/CEE***

Ordin Comun al MMGA şi al MEC nr. 751/870/2004 privind gestionarea deşeurilor provenite din industria dioxidului de titan (Monitorul Oficial nr. 10 din 5.01.2005).

Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluării cu azbest

Ordinul MMGA nr. 108/2005 privind prelevarea eşantioanelor de azbest şi metodele de prelevare a eşantioanelor şi de determinare a nivelului de azbest din mediu (Monitorul Oficial nr.217 din 15.03.2005).HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest modificata prin HG 734/2006



Tipuri de deseuri periculoase

În prezent, deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi deşeuri asimilabile deşeurilor menajere nu sunt colectate separat. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua apa freatică.

În Regiunea 3, în anul 2003, se estimează că gospodăriile şi firmele mici au generat aproximativ 6 000 t/a de deşeuri periculoase. În cadrul gospodăriilor sau a firmelor mici se foloseşte un număr destul de mare de materiale periculoase, care sunt, în final, eliminate împreună cu deşeurile municipale. Cele mai întâlnite materiale sunt prezentate mai jos.

Tabel 5-2 Deşeuri municipale periculoase, conform Catalogului European de DeşeuriReferinţă

UECategorie

20 01 13* Solvenţi20 01 14* Acizi20 01 15* Alcali20 01 17* Fotochimice20 01 19* Pesticide20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur20 01 23* Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 2520 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe periculoase20 01 29* Detergenţi care conţin substanţe periculoase20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 0320 01 35* Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât

cele menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23 conţinând componente periculoase

20 01 37* Lemn conţinând substanţe periculoase

Se poate presupune că aceste materiale periculoase se regăsesc în fiecare Regiune. Activitatea de renovare a apartamentelor şi caselor necesită multe din aceste chimicale.Trebuie iniţiate două activităţi în paralel pentru a reduce eliminarea deşeurilor periculoase: Colectarea separată prin sistemul de colectare separată a deşeurilor periculoase din gospodarii, şi Reducerea componentelor periculoase din produsele tehnice, prin intermediul legislaţiei, de exemplu, reducerea mercurului din baterii, sau înlocuirea, în lacuri şi vopsele, a solvenţilor cloruraţi cu chimicale nepericuloase.

Precondiţia pentru fiecare sistem este existenţa instalaţiilor pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase sau deşeurile vor fi transportate pentru a fi tratate în alte instalaţii sigure. Ar trebui minimizată depozitarea temporară a deşeurilor periculoase colectate de la gospodării, aceasta servind doar ca o pregătire pentru transportul deşeurilor.

5.1.1.1. Diferite opţiuni pentru colectarea separată, organizată de Municipalitate/ Consiliul Judeţean

Colectarea poate fi încredinţată companiilor de salubritate private.Există mai multe opţiuni pentru colectarea deşeurilor periculoase de la gospodării. Aceasta poate fi organizată prin colectarea mobilă, cu ajutorul unor maşini speciale, care vor circula conform unui program stabilit sau prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători. Precondiţia pentru toate sistemele o



constituie existenţa instalaţiilor de tratare şi eliminare. În tabelul următor sunt prezentate şi discutate pe scurt opţiunile principale:

Tabelul 5-1 Principalele opţiuni de colectare a deşeurilor periculoase produse în gospodării

OPŢIUNE COMENTARIU ESTIMARE1) Colectare prin unităţile mobile

Acest sistem este des întâlnit pentru că este foarte bine acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul special pentru colectarea deşeuri periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau într-un loc special, unde, aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta deşeurile periculoase aduse de locuitorii care stau în apropiere.

De obicei, la un punct de colectare sunt conectate aproximativ 4 000 până la 5 000 de persoane. Maşina de colectare poate deservi până la 700 000 de persoane, cu o frecvenţă de colectare de 3 luni. Colectarea deşeurilor periculoase este gratuită pentru clienţi, dacă întreaga cantitate predată nu depăşeşte 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt incluse în taxa pentru colectarea deşeurilor cotidiene.

Sistemul necesită un personal foarte bine pregătit pentru a asigura colectarea adecvată a diferitelor tipuri de deşeuri periculoase.

Se estimează că prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35-40% din deşeurile periculoase provenite din gospodării.

1) Colectarea deşeurilor periculoase provenite din gospodării prin unitaţile mobile

2) Colectare directă de la gospodării

Deşeurile periculoase sunt colectate de la gospodării după ce s-a stabilit o dată prin telefon.

În ceea ce priveşte cantităţile mici de deşeuri periculoase predate de o singură gospodărie, opţiunea este foarte costisitoare.

Pentru că această opţiune nu este foarte întâlnită, nu sunt disponibile date privind procentul de colectare.

Această opţiune nu este recomandată datorită costurilor prea mari.

3) Punctele de colectare a deşeurilor periculoase

Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi extinse şi pentru colectarea deşeurilor periculoase din gospodării şi din sectorul comercial. Un avantaj al sistemului îl constituie durata permanentă de funcţionare.

Comparativ cu cantităţile mici de deşeuri periculoase din gospodării, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de colectare, costurile privind personalul sunt mari. Însă, este nevoie de personal calificat pentru clasificarea şi pre-sortarea deşeurilor periculoase. Din acest motiv, numărul punctelor de colectare, care sunt pregătite să primească deşeuri periculoase de la gospodării, ar trebui limitate şi poziţionate atent, în raport cu structura aşezărilor.

Se recomandă una sau două locaţii în oraşele reşedinţă de judeţ în combinaţie cu punctele de colectare pentru reciclare şi în judeţe în cooperare cu depozitele de deşeuri.

Pot fi colectate toate tipurile de deşeuri periculoase.



OPŢIUNE COMENTARIU ESTIMARE4) Containere pentru colectarea pe categorii a deşeurilor periculoase

Instalarea containerelor pentru colectarea deşeurilor periculoase pe categorii, în spaţii nesupravegheate este riscantă. Din experienţa acumulată până acum, containerele de colectare nesupravegheate pentru uleiuri uzate, medicamente expirate, baterii şi baterii de maşină, nu au avut succes în Europa Centrală. Vandalismul şi folosirea neadecvată au fost cauzele principale pentru aceasta.

Din acest motiv containerele de colectare trebuiesc protejate. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele care comercializează aceste produse, companii specializate (vezi opţiunea 5) sau la punctele de colectare (vezi opţiunea 3).

Aceasta reprezintă o soluţie numai în combinaţie cu opţiunile 3 sau 5.

5) Colectarea prin magazine sau companii specializate

Acest sistem funcţionează foarte bine pentru colectarea bateriilor de maşină folosite şi a uleiurilor uzate, în colaborare cu magazinele care sunt răspunzătoare pentru colectarea acestor articole.

După testarea mai multor variante în mai multe ţări, este aprobată colectarea bateriilor şi a uleiurilor uzate de către ateliere şi magazine specializate.

Aceasta reprezintă o soluţie recomandată pentru colectarea medicamentelor expirate, a uleiurilor uzate, a bateriilor de maşină şi a bateriilor.

Toate componentele organice trebuie incinerate la temperaturi mari. Componentele minerale trebuie inertizate, ceea ce înseamnă încorporarea într-o mixtură de ciment. Acestea vor fi eliminate sub formă de blocuri de ciment.

5.1.1.2. Sisteme private de returnare5.1.1.2.1 Baterii

Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu şi zinc-carbon. Aceste baterii conţin o cantitate mare de mercur, care duc la costuri ridicate fiind reciclate în instalaţiile de topire a metalelor neferoase.Din acest motiv, în 1998, UE a elaborat un ghid, care solicită o reducere drastică a conţinutului de mercur cu mai mult de 100 ppm pâna la 0, pentru a înlesni procesul de reciclare.Este recomandă organizarea activităţii de returnare a bateriilor de către sectorul comercial. Trebuie susţinute activităţile de reducere a conţinutului de mercur.

5.1.1.2.2 Baterii auto folosite

Bateriile auto uzate pot fi reciclate fară mari complicaţii.Schemele de colectare validate se bazează pe „sistemul depozit’ care a fost introdus si in tara

noastra pentru bateriile si acumulatorii de masini, prin HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase . În preţul unei baterii noi este inclusă şi taxa de colectare şi reciclare, din acest motiv putând fi colectate în mod gratuit la sfârşitul timpului de funcţionare. Acidul va fi neutralizat, plumbul topit şi refolosit, iar plasticul poate fi de asemenea reciclat. Datorita valorii de piata ridicate si a cantitatilor mari de plumb ce se poate recicla, deja exista o piata bine structurata pentru colectarea si valorificarea bateriilor si acumulatorilor auto, prin valorificare in instalatii adecvate din tara sau din strainatate. Exportul de astfel de deseuri se face in conformitate cu prevederile Conventiei Basel.

5.1.1.2.3 Uleiurile uzate



Intrucat Regiunea 3 nu detine date oficiale referitoare la numarul de masini inregistrate, o estimare grosiera prin raportare la structura de populatie a zonei comparativ cu totalul populatiei din Romania si prin raportarea la alti factori ce tin de dezvoltarea economica a regiunii, au condus la o estimare a parcului auto intre 400.000 si 500.000 de masini de categoria M1. Presupunând că o maşină generează aproximativ 5 l/an de uleiuri uzate, prin schimbarea uleiului s-a evaluat o cantitate de uleiuri uzate generate (greutate specifică: 0,9 ) in jur de 2000 t/an.

Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor şi staţiilor de benzină si pot fi valorificate integral in cuptoarele de ciment existente, capacitatea de co-incinerare in fabricile de ciment din Regiune fiind de 24 000 t/an cu tendinte de crestere in anii urmatori.

5.1.1.2.4 Medicamente expirate

Medicamentele care au depăşit termenul de garanţie nu sunt cu mult mai periculoase decât cele încă în termen. Ele nu trebuiesc lăsate la îndemâna copiilor sau a persoanelor care le-ar putea folosi în mod necorespunzător. Din acest motiv medicamentele expirate ar trebui colectate de farmacii, ceea ce reprezintă o practică obişnuită la nivel European.Medicamentele nu sunt reciclate. În general, acestea sunt adăugate deşeurilor care sunt incinerate sau sunt depozitate în zone separate, protejate ale depozitelor. Adesea, medicamentele sunt depozitate împreună cu deşeurile municipale, în locuri unde nu pot afecta pe nimeni.

5.1.2. Reducerea cantităţii de substanţe periculoase

La nivel naţional trebuie intreprinse eforturi pentru reducerea conţinutului de componente periculoase. Este o sarcina la nivel naţional organizarea unei cooperări continue între sectorul de cercetare, industrie şi importatori.

Exemple de limitare a componentelor periculoase: Reducerea cantităţii de plumb din combustibil în ultimul deceniu, Reducerea cantităţii de mercur din bateriile zinc-carbon şi alcali-mangan, Reducerea cantităţii de cadmiu şi alte metale grele din plastic, Reducerea cantităţii de metale grele din tonerele de imprimante şi copiatoare.

5.1.3. Estimare privind cantitatea generată de deşeuri periculoase incluse în deşeurile menajere.

Estimarea privind cantităţile specifice de deşeuri menajere periculoase se bazează pe date din Germania (3 kg/persoană pe an) şi Irlanda (2.5 kg/persoană pe an). Se estimează că în zonele urbane rata de generare ar fi similara cu cea din Irlanda, de aproximativ 2.5 kg/persoană pe an, iar pentru regiunile rurale ar trebui să fie considerabil mai mică si anume 1.5 kg/persoană pe an, prin reducerea cantitatii de produse fitosanitare utilizate.

Tabel 5-2 Cantitate de deşeuri menajere periculoase în Regiunea 3



Numărul populaţiei

Deşeuri specifice generate

Cantitate totală generată de deşeuri

Nr. Kg/locuitor X an t/anUrban 1.365 974 2.5 3.415Rural 1.989.434 1.5 2.984Total Regiune 3

3.355.408 6.399

Eficienţa de colectare a componentelor periculoase este destul de scăzută. Sunt necesare campanii prelungite de conştientizare a publicului în legătură cu riscurile. La început, eficienţa de colectare separată a deşeurilor periculoase este destul de scăzută şi va creşte doar prin educaţie continuă.

Estimând o eficienţă de colectare de 50%, ceea ce este foarte optimist, vor fi colectate 3.200 t/an.Estimând că 50% din această cantitate sunt componente organice şi restul sunt componente anorganice, este necesară o capacitate de incinerare de 1600 t/an. 1.600 t/an trebuie tratate şi eliminate.

In Regiunea 3 exista un depozit de deseuri periculoase in constructie la Slobozia cu o capacitate de 10000 t si , in proiect, un depozit de capacitate mare, cca 50000-60000 t/an deseuri periculoase la Filipesti de Padure, jud. Prahova. Aceste capacitati sunt importante din punct de vedere a capacitatilor de eliminare a deseurilor periculoase din deseurile menajere sau din fluxurile de deseuri municipale

Proiectul constind din “Depozit de deseuri periculoase” cu capacitatea de 10 000 tone (3 tone /zi) amplasat la 2km. NV de mun.Slobozia ,cu durata de functionare de cca. 10 ani,va fi realizat astfel:

- cuva cu dimensiuni in plan, la interiorul digului de contur de cca. 70/150 m si adincimea de la nivelul terenului natural de cca. 2 m;

- impartirea depozitului in 7 sectoare cu supr. de 140 mp (20x70m) iar sectorul de lucru va fi acoperit cu copertina ;

-impermeabilizare baza depozit cu strat de argila de 1,5 m pentru a asigura o permeabilitate conform normativului in vigoare;

-impermeabilizare cu folie HDPE cu grosimea de 2,5 mm;-geomembrana in zona tuburilor de drenaj cu diametrul de 1 mm;-strat de egalizare din material coeziv, fara pietris (amestec nisip-bentonita) intre cele

doua membrane din zona tuburilor de drenaj;-geotextil de cca.2 000g/mp;-strat de drenaj ;-sistem de drenare si evacuare a levigatului;-bazin de colectare ape contaminate (levigat) 100 mc;-statie de epurare cu treapta chimica ce preia apele contaminate de pe amplasament si

va asigura epurarea apelor contaminate pentru incadrarea in NTPA 001/2002;-bazin colectare ape pluviale cu capacitaea de 300 mc;-bazin pentru spalat roti autovehicule;-pavilion birouri si laborator;-cintar si echipamente de inregistrare a cantitatii de deseuri, birou, zona de primire a

cantitatilor mici de deseuri;-drum de acces de la bascule pina la deposit, zona de securite-foraje de monitorizare a calitatii apelor subterane: unul amonte doua aval;-sistem de supraveghere.

Deşeuri din echipamente electrice şi electronice (DEEE)



5.2.1. Legislaţie

Tabel 5-3 LegislaţieLegislaţia UE Legislaţia românească

Directiva nr. 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE)

HG nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005)

5.2.2. Estimare privind echipamentele din Regiunea 3

Evaluarea cantitatii de deseuri de echipamente electrice si electronice care vor fi generate, precum si a cantitatii colectabile

Cantitatea de DEEE ce trebuie colectate incepand cu 2006 a fost stabilita, pentru statele membre, la 4 kg/locuitor si an. Avand in vedere imposibilitea atingerii acesteia, Romania a solicitat o perioada de tranzitie de 2 ani. Situatia Romaniei nu este singulara, toate statele din Europa Centrala si de Est, precum si Statele Baltice care au aderat in 2004 au solicitat si obtinut derogari temporare pentru aceeasi perioada. Motivele solicitatilor sunt legate in mod special de gradul mai scazut de dotare cu echipamente electrice si electronice al populatiei decat in vechile state membre, durata mai mare de utilizare a acestora din cauza nivelului veniturilor precum si faptul ca populatia care locuieste in zonele rurale are o pondere mai mare, ceea ce inseamna dificultati in crearea unei infrastructuri de colectare.

Romania a stabilit in anul 2004 prin planul de implementare obiective de colectare intermediare de 2, respectiv 3 kg/locuitor si an pentru 2006 si 2007. Aceste obiective s-au bazat pe informatiile existente la acea data privind cantitatile de echipamente puse pe piata, precum si pe prezumtia ca acestea vor fi utilizate cat durata medie de viata indicata de producator.

In ulimii 2 ani, situatia a evoluat foarte mult, iar informatiile disponibile sunt semnificativ mai precise decat in 2004. Aplicarea directivei in statele membre a condus la infiintarea a peste 30 de organizatii colective non-profit, grupate in WEEE Forum, care acopera cea mai mare parte a statelor membre. Tinand cont de experienta acestora, precum si de conditiile din Romania, se poate face o evaluare mult mai buna a cantitatii de colectabile de DEEE.

Din statisitica prezentata in planul de implementare, precum si informatiile furnizate de industrie (CECED Romania) s-a estimat urmatoarea cantitate de EEE, din categoria1, puse pe piata la nivel national in 2002, 2003, 2004, 2005.

Tabel 5-4 Numar de echipamente din categoria 1 puse pe piataProdus 2005 2004 2003 2002



Frigidere si congelatoare 450000 530000 672000 357000

Masini de spalat 420000 405000 535000 296000

Cuptoare 325000 265000 358000 200000

Hote 160000 152000 200000 120000

Masini de spalat vase 4000 3400 3000 2000

Total 1359000 1355400 1768000 975000

Evaluarea se bazeaza pe datele privind productia, importul si exportul de echipamente electrice si electronice din Planul de Implementare al Directivei 2002/96/CE, precum si pe datele privind piata de electrocasnice furnizate de CECED Romania

Tabel 5-5 Masa medie a echipamentelor puse pe piata (kg)Echipament kg

Frigidere 62

Masini de spalat rufe 50

Cuptoare 35

Hote 20

Masini de spalat vase 50

Evaluarea se bazeaza pe datetele din Planul de Implementare al Directivei 2002/96/CE, precum si pe datele privind masa medie a electrocasnicelor furnizate de CECED Romania

Tabel 5-6 Masa totala a echipamentelor din categoria 1 puse pe piata in Romania (kg)Produs 2005 2004 2003 2002

Frigidere si congelatoare 27900.000 32860000 41664000 22134000

Masini de spalat 21000000 20250000 26750000 14800000

Cuptoare 11375000 9275000 12530000 7000000

Hote 3200000 3040000 4000000 2400000

Masini de spalat vase 200000 170000 150000 100000

Total 63675000 65595000 85096003 46434000

kg/locuitor si an 2.89 2.98 3.87 2.11

Pentru a determina cantitatea colectabila de DEEE din categoria 1, se poate considera o durata medie de utilizare a acestor echipamente de 15 ani. Aceasta a fost stabilita tinand cont de evaluarea efectuata de CECED (Bruxelles) la nivel european, pentru mai multe marci de electrocasnice mari, din care a rezultat ca durata medie de utilizare, in statele membre UE, a echipamentelor din acesta categorie este de 13 ani. Este rezonabil, poate chiar optimist sa se presupuna ca aceasta durata este doar cu 2 ani mai mare in Romania.

Acest lucru inseamna ca echipamentele puse pe piata in 1991 vor fi colectate in 2006, cele puse pe piata in 1992 in 2007, etc. Daca se are in vedere eficienta celor mai performante sisteme de gestionare a DEEE din Europa, apartinand membrilor WEEE Forum, cantitatea colectabila este de 58% din cantitatea de DEEE estimata a fi generata (conform datelor WEEE Forum).



Cantitatea de echipamente pusa pe piata intre 1991 si 2001 a fost calculata prin extrapolarea datelor din anul de maxim (2003), luand in considerare o crestere anuala a pietei de 7 % din 1991 pana in 2003.

Tabel 5-7 Cantitatea de echipamente din categoria 1 puse pe piata (kg/locuitor si an)An 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991

Cantitate pusa pe piata 3.87 3.62 3.38 3.16 2.95 2.76 2.58 2.41 2.25 2.11 1.97 1.84 1.72

Tabel 5-8 Cantitatea colectabila de DEEE din categoria 1 in cazul in care sistemul din Romania ar avea eficienta celor mai bune sisteme europene

An Cantitatea colectabila pentru deseurile din categoria 1 daca sistemul de colectare ar avea eficienta celor mai performante sisteme existente in statele membre (Kg/locuitor pe an)

2006 12007 1.072008 1.142009 1.222010 1.312011 1.42012 1.52013 1.62014 1.712015 1.832016 1.96

Conform structurii DEEE a membrilor WEEE Forum, deseurile din categoria 1 au o pondere de 46% din total. Pe baza acestor date s-a estimat cantitatea totala de DEEE ce se va genera incepand cu 2006 precum si cantitatea colectabila, tinand cont rata de colectare de 58% din cantitatea generata a celor mai eficiente sisteme.

Tabel 5-09 Cantitatea de DEEE generate in RomaniaAn 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006

Cantitatea totala de DEEE generate

7.35 6.87 6.42 6 5.61 5.24 4.9 4.58 4.28 4 3.74

Tabel 5-10 Cantitatea totala colectabila de DEEEAn 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006

Cantitatea colectabila de DEEE daca sistemul de colectare ar avea eficienta celor mai performante sisteme

4.26 3.98 3.72 3.48 3.25 3.04 2.84 2.65 2.48 2.32 2.17



existente in statele membre (Kg/locuitor/an)

În 2005, numărul locuitorilor din Regiunea 3 era de 3.355.408, 15.45% din populaţia României, sau 1.118.469 familii. Numărul de echipamente electrice şi electronice este luat din recensământul din 2005.

În Regiunea 3 nu va fi deloc uşor să se conceapă o reţea de colectare a deşeurilor din echipamente electrice şi electronice mai ales în zonele rurale şi în oraşele mici, datorită costurilor investiţiilor foarte ridicate şi a ratei scăzute de generare a deşeurilor din echipamente electrice şi electronice în aceste zone.

Pe lângă numărul mare de localităţi, în Regiunea 3 se află multe regiuni care au o densitate a populaţiei mai mică decât media naţională (~ 90.9 locuitori/km2), mai ales în zonele montane. In Anexa 4 se regăseşte o prezentare detaliată a densităţii populaţiei sub forma unei harti.

Tabel 5-11 Numărul de echipamente în Regiunea 3Categorii Numărul de echipamente/1000

locuitori conform Planului de Implementare a Directivei 2002/96

Număr total

Toate tipurile de radio şi alte echipamente audio

380,9 1.278.255

Televizoare 292 979.660Frigidere 224 751.520

Maşini de spălat 158 530.090Aspiratoare 105 352.275

Maşini de cusut 79 265.045Telefoane mobile 205 687.775

Tabel 5-12 Durata de funcţionare a echipamentelorCategorii Durata medie de

funcţionare (ani)Frigider, congelator 15Maşină de spălat 10Alte aparate electrice 10Aspirator 8Televizor 6Calculator, monitor, tastatură 5

Cantitatea de deşeuri din echipamentele electrice şi electronice ce poate fi colectată, estimată pe baza procentului de populaţie care deţine astfel de echipamente electrice şi electronice este de 30 kg/locuitor (maxim conform estimărilor) şi o medie de utilizare de 8 ani (indicată de producători), este de 3.75 kg/locuitor pe an. În realitate, luând în considerare situaţia economică, geografică şi demografică aceste condiţii ideale nu sunt întrunite; este de asemenea imposibilă atingerea unei rate de colectare de 100%. În plus faţă de cele menţionate mai sus, din cauza situaţiei economice, deşeurile din echipamente electrice şi electronice depăşesc perioada medie de întrebuinţare specificată de producător. Din acest



motiv potenţialul actual de colectare a deşeurilor din echipamente electrice şi electronice este cu mult mai scazut de 3.75 kg kg/locuitori pe an.Dacă rezultatul diferitelor sondaje desfăşurate de-a lungul ultimilor ani sunt extrapolate la întreaga cantitate de echipamente electrice şi electronice vândute în 2003, cantitatea ce va putea fi colectată va fi de 2.5 kg/locuitori pe an, inclusiv deşeurile din echipamente electrice şi electronice adunate de la companii.

5.2.3. Planul de ImplementareLuând în considerare datele menţionate mai sus, ca o consecinţă, este evident că

atingerea ţintei de colectare selectivă a deşeurilor din echipamente electrice şi electronice din gospodării de cel puţin 4 kg/locuitori este imposibilă în această etapă, în consecinţă, în Planul de Implementare a Directivei 2002/96, s-a agreat asumarea unei ţinte anuale privind colectarea deşeurilor din echipamente electrice şi electronice de 2 kg/locuitor pe an în 2006, 3 kg/locuitor pe an în 2007 şi 4 kg/locuitor pe an începând cu anul 2008.

Tabel 5-13 Cantitate de deşeuri din echipamente electrice şi electronice generată anual

Date limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.20082 kg/locuitor pe

an3 kg/locuitor pe

an4 kg/locuitor pe

anAn de referinţă 2006 2007 2008

Număr populaţie din Regiunea 3

3.302.825 3.283.409 3.264.108

Colectare anuală, la nivel regional, a deşeurilor din echipamente electrice şi

electronice (t/an)

6.606 9850 13.056

Costul de dezasamblare variază între 175 şi 350 €/t, în funcţie de categoria de deşeuri din echipamente electrice şi electronice care se dezasamblează şi a condiţiilor impuse pe piaţa materiilor prime secundare.

5.2.4. Organizarea punctelor de colectare

In anul 2002 S.C. Arctic S.A a organizat un program de campanii promotionale pentru colectarea frigiderelor uzate, platind 1 milion lei (aprox 25 Euro) la vanzarea unui frigider nou, atunci cand cumparatorul returneaza un frigider vechi. În prezent, primele activităţi de implementare a punctelor de colectare sunt iniţiate de companiile private de salubritate.

În Regiunea 3 au fost organizate 2 puncte de colectare în oraşele cu o populaţie mai mare de 100 000 de locuitori şi 15 puncte de colectare in cele 14 oraşe cu populaţie cuprinsă între 20 000 şi 100 000 de locuitori. In cele 7 judete s-au stabilit un numar de 11 amplasamente, realizandu-se astfel o retea bine distribuita in zonele cu densitate a populatiei mai ridicata.

In conformitate cu legislatia nationala in vigoare companiile producatoare si importatoare sunt răspunzătoare de colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.Punctele de colectare vor fi echipate cu containere cu capacitatea cuprinsă între 240 l, 1, 1 m³ şi 4 m³.

Este necesară o instalaţie de dezasamblare cu o capacitate de cel puţin 6-9.000 t/an pentru a atinge ţintele până la data de 31.12.2007, iar pentru a atinge tinta din 2008 va fi necesara o capacitate totala de dezasamblare de aproximativ 13 100 t/an



În prezent, primele activităţi de implementare a punctelor de colectare sunt iniţiate de companiile private de salubritate.

Obligatii ale participantilor la procesul de gestionare a DEEE

Persoanele fizice si juridice au obligatia de a nu arunca deseurile de echipamente electrice si electronice alaturi de deseurile menajere si de a le preda distribuitorilor in cazul achizitionarii unui produs de acelasi tip (schimb 1 la 1) sau de a preda DEEE catre punctele de colectare organizate de autoritatile locale (conform prevederilor HG 448/2005, art. 5 alin. 2) si alin. 6))

Autoritatile locale au obligatia de efectua colectarea DEEE din gospodarii (cf. HG 448/2005 art. 5 alin. 1)) si de a organiza si opera punctele municipale de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (cf. OUG 61/2006, punctul 35, litera f)). Spatiile in care aceste deseuri vor fi colectate vor fi parte a unui punct de colectare pentru mai multe categorii de deseuri provenind din gospodariile populatiei si care nu pot fi gestionate ca deseuri menajere (ex.: mobila, anvelope, ulei uzat, etc.). Conform prevederilor HG 448/2005, art. 5, alin. 3), in Regiunea 3 vor trebui infiintate cel putin 21 de puncte de colectare din care: 7 puncte de colectare in municipiile resedinta de judet (Pitesti, Calarasi, Targoviste, Giurgiu, Slobozia, Ploiesti, Alexandria). 14 puncte de colectare in orase cu peste 20 000 de locuitori are vor trebui infiintate pana la 31 decembrie 2006 Preluarea DEEE colectate la punctele municipale precum si valorificarea lor trebuie asigurata de catre producatori, conform prevederilor art. 5 alin. 12 al HG 448/2005. Rata de valorificare a DEEE colectate va fi, conform art. 7 al HG 448/2005, de : 50% din tinta prevazuta la art. 7 alin. 2 al Directivei 2002/96/CE pentru DEEE colectate in 2006; 75% din tinta prevazuta la art. 7 alin. 2 al Directivei 2002/96/CE pentru DEEE colectate in 2006; 100% din tinta prevazuta la art. 7 alin. 2 al Directivei 2002/96/CE pentru DEEE colectate in 2008.

Producatorii pot sa isi indeplineasca obligatiile individual sau prin transferarea responsabilitatii catre organizatii colective, autorizate conform OM 1225/2005.

Producatorii au responsabilitatea finantarii operatiunilor de preluare de la punctele de colectare, tratare si de valorificare a DEEE provenite din gospodariile populatiei conform obligatiilor prevazute de art. 8 alin. 1 al HG 448/2005. Aceste responsabilitati se aplica: proportinal cu cota de piata, pentru echipamentele puse pe piata pana la 1 ianuarie 2007- asa zisele '' deseuri istorice'' (conform prevederilor art. 8 alin. 5 al HG 448/2005); numai pentru propriile echipamente puse pe piata dupa aceasta data ( cf. prevederilor art. 8 alin. 5 al HG 448/2005)

Producatorii care nu participa la un sistem colectiv, vor trebui sa depuna, incepand cu 1 ianuarie 2007, o garantie care sa poata asigura reciclarea echipamentelor pe care le-au pus pe piata dupa aceasta data, in cazul in care isi inceteaza activitatea (faliment, lichidare,etc.).Organizatiile colective sunt responsabile de preluarea DEEE, proportional cu raspunderea producatorilor afiliati, de la punctele de colectare infiintate de autoritati. In functie de posibilitatile de reciclare, se vor desfasura urmatorele operatiuni: transport direct catre reciclatorii din Romania (posibil in special pentru electrocasnicele mari, in situatia in care sunt bine separate la punctul de colectare); transport catre un centru de sortare si stocare temporara unde DEEE vor fi sortate pe categorii de echipamente in functie de posibilitatile de reciclare. Deseurile care se pot recicla in Romania vor fi transportate catre reciclatori; cele care vor trebui exportate pentru reciclare vor fi stocate temporar pana cand vor exista cantitati suficiente care sa justifice operatiunea de export. export pentru reciclare.



In cazul DEEE altele decat cele provenind de la gospodariile particulare, costurile de gestionare vor fi suportate de catre: detinatori, pentru echipamentele puse pe piata pana la 1 ianuarie 2007 (cf. art 9 alin. 2) lit. b) al HG 448/2005); producatori, pentru DEEE colectate in urma inlocuirii echipamentelor vechi cu echipamente noi (cf. art 9 alin. 2) lit. b) al HG 448/2005) sau pentru echipamentele puse pe piata dupa 1 ianuarie 2007. Exista si posibilitatea ca producatorii si utilizatorii altii decat gospodariile particulare sa incheie acorduri care sa stabileasca alte metode de finantare (cf. art 9 alin. 3) al HG 448/2005).

In conformitate cu legislatia nationala in vigoare companiile producatoare si importatoare sunt răspunzătoare de colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.Există sau vor fi organizate puncte de colectare în toate cele 7 judete. In functie de numărul populaţiei din judeţ suprafata betonată variază între 200 şi 2 000 m². Punctele de colectare vor fi echipate cu containere cu capacitatea cuprinsă între 240 l, 1, 1 m³ şi 4 m³.

Este necesară o instalaţie de dezasamblare cu o capacitate de cel puţin 6-9.000 t/an pentru a atinge ţintele până la data de 31.12.2007, iar pentru a atinge tinta din 2008 va fi necesara o capacitate totala de dezasamblare de aproximativ 13 100 t/an.

Vehicule scoase din uz

5.3.1. LegislaţieLegislaţia naţională se bazează pe transpunerea Directivei UE 2000/53.

Tabel 5- 14 LegislaţieLegislaţie UE Legislaţie Românescă



Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz (VSU)

Hotarâre de Guvern nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 32 din data 11.01.2005.

Numărul de vehicule în Regiunea 3

Intrucat Regiunea 3 nu detine date oficiale referitoare la numarul de masini inregistrate, o estimare grosiera prin raportare la structura de populatie a zonei comparativ cu totalul populatiei din Romania si prin raportarea la alti factori ce tin de dezvoltarea economica a regiunii, au condus la o estimare a parcului auto intre 400.000 si 500.000 de masini de categoria M1.

Ţinte privind valorificarea şi reciclarea

Tabel 5-15 Ţinte privind colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz16.1.2. Verificarea punctelor de colectare necesare pentru fiecare judeţ. (În prezent, sunt prevăzute 3 puncte de colectare pentru Bucureşti şi 1 punct de colectare pentru Ilfov)

Începând cu 2006

16.1.3. Extinderea refolosirii şi reciclării materialelor maşinilor scoase din uz şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate.

Începând cu 2007

16.1.4. Valorificarea a cel puţin 75% din maşinile produse înainte de 1980

Începând cu 2007.

16.1.5. Valorificarea a cel puţin 85% din maşinile produse după 1979

Începând cu 2007.

16.1.6. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 70% din maşinile produse înainte de 1980

Începând cu 2007.

16.1.7. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 80% din maşinile construite după 01.01. 1980

Începând cu 2007

16.1.8.Refolosirea şi valorificarea a cel puţin 95% din vehiculele scoase din uz

Începând cu 2015

16.1.9. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 85% din vehiculele scoase din uz

Începând cu 2015

În Regiunea 3 – Sud Muntenia, în anul 2003, au fost colectate 3451 vehicule scoase din uz şi au fost dezmembrate 2452. Gestionarea VSU se realizeaza numai de agenti economici specializati si autorizati. Tintele de valorificare si reciclare pot fi atinse numai prin instalaţii bine mecanizate care necesită investiţii importante. Costul de dezmembrare a maşinilor depinde direct de piaţa materialelor secundare şi costurile de eliminare a componentelor periculoase.

Producatorii si importatorii de vehicule vor asigura fie individual, fie prin contracte cu terte parti, cate un punct de colectare in fiecare judet al Regiunii 3 si cate un punct de colectare in fiecare oras cu peste 100.000 de locuitori, conform prevederilor legale. Având în vedere că berlinele necesită un spaţiu de depozitare de cel puţin 8-10m²/maşină, sunt necesare spaţii mari pentru depozitarea provizorie a vehiculelor scoase din uz.

In Regiunea 3 exista capacitati suficiente de reciclare a deseurilor de metale, precum si capacitati de valorificare energetica prin co-incinerare a deseurilor de cauciuc, plastic si textile, totusi pentru atingerea tintelor stabilite de legislatia in vigoare pentru viitor centrele de colectare si dezmembrare trebuie sa fie dotate adecvat.

Deşeuri din construcţii şi demolări



5.4.1. Legislaţie şi ţinteLegislatia aplicabila in acest moment deseurilor din constructii si demolari este cea referitoare la gestionarea deseurilor in general incluzand si deseurile periculoase atunci cand este cazul; nu exista pana in prezent o legislatie specifica numai pentru aceasta categorie de deseuri. In prezent se deruleaza in cadrul Ministerului Transporturilor, Locuintelor si Turismului un proiect PHARE pentru elaborarea unui Ghid de bune practici in constructii care sa contina si parte de gestionare a deseurilor din constructii si demolari.

Prevederi legislative

Legea 426/2001 de aprobare a OUG 78/200 privind regimul deşeurilor prevede:

(1)deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei care execută lucrările de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană, pe baza unui contract.

(2) primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor precizate la alin. (1), modalitatea de eliminare şi ruta de transport până la acesta.

(3) producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unităţi autorizate, în vederea valorificării sau eliminării acestora; livrarea şi primirea deşeurilor de producţie, deşeurilor menajere, deşeurilor de construcţie şi de la demolări şi deşeurilor periculoase, în vederea eliminării lor, trebuie să se efectueze numai pe bază de contract.

Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localităţilor care va abroga incepand cu anul 2007 martie, OG 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor, introduce ca activitate în cadrul serviciul de salubrizare al localitatilor (serviciu public local de gospodărie comunală, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale) si activitatea de „colectare, transport şi depozitare a deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări” ca activitate separata de ”precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor municipale, inclusiv ale deşeurilor toxice periculoase din deşeurile menajere”.

Tabel 5-16 Ţinte privind colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor din C& D13.1.1. Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări pentru a putea fi valorificate (material) sau/şi eliminarea finală în siguranţă

Începând cu 2007, continuu



13.1.2. Minimizarea cantitatii depozitate de deseuri provenite din constructii si demolari prin:

Construirea unor instalatii de sortare pentru toate tipurile de deseuri reciclabile din C&D.

Reutilizarea si reciclarea deseurilor provenite din constructii si demolari, in cazul in care nu sunt contaminate

Valorificarea energetica a deseurilor provenite din constructii si demolari, in cazul in care nu sunt contaminate

Începând cu 2007, continuu

13.1.3. Depozitarea in depozite corespunzatoare a deseurilor C&D contaminate si a celor ce nu pot fi valorificate.

Construirea unui depozit de deseuri inerte provenite din constructii si demolari (pentru deseurile ce nu pot fi valorificate) si de deseuri periculoase pentru zona centru-vest a Regiunii 3.

Începând cu 2007

5.4.2. Situaţia actualăIn general datele referitoare la cantitatile de deseuri din constructii si demolari sunt incerte – aceasta se datoreaza in mare parte faptului ca au multe puncte de lucru raspandite peste tot in tara si nu au o evidenta stricta centralizata. Pe de alta parte, deseurile de C&D sunt eliminate la depozitele municipale vechi fara cantarire, si nu de putine ori sunt aruncate pe locuri virane.In anul 2003, in Regiunea 3 si in special in judetul Arges au avut loc demolari masive in sectorul industrial, fapt ce justifica o cantitate de deseuri de C&D de aproape 4 ori mai mare decat in anul precedent.

Tabel 5- 17 Generare specifică de deşeuri din construcţii şi demolăriPrincipalele tipuri de deşeuri

Coduri de deşeuri

1999 (tone)

2000 (tone)

2001 (tone)

2002 (tone)

2003 (tone)

Deşeuri din construcţii şi demolări din care

17 54606 51737 47235 45169 208763

Deşeuri inerte 17 1350 1450 1382 900 153831Deşeuri mixte 17 53256 50287 45853 44269 54931

Totusi chiar si acesta cantitate declarata pentru anul 2003 ar putea fi subestimata, luand in considerare ritmul constructiilor din ultimii ani si tinand cont de date statistice din alte state si din statele membre.Deşeurile generate în mediul rural sunt estimate a însuma 10% din cantitatea de deşeuri generate în mediul urban.Datorita lipsei unor date de incredere in ceea ce priveste cantitatea de deseuri C&D generata, s-a facut o estimare a acestora pornind de la datele statistice din Uniunea Europeana. Astfel s-a considerat ca deseurile C&D din Regiune ar reprezenta aproximativ 15% din cantitatea de astfel de deseuri produsa in Europa Centrala. Cantitatea de deseuri generata in Regiunea 3 este estimata a fi de 273.200 tone an (aproximativ 136.000 mc) in zonele urbane si 39.789 tone/an (aproximativ 20.000 mc) in zonele rurale. Totalul estimat pentru Regiunea 3 ar fi de aproximativ 313.000 tone/an. Aceasta cantitate este in concordanta cu capacitatea de transport a 28-30 de camioane la 3 transporturi pe zi cu vehicule de aproximativ 10 t/transport.

În acest moment, în Regiunea 3, nu există capacitate de depozitare pentru deşeurile din construcţii şi demolări. Ele sunt inca eliminate pe depozitele orasenesti vechi.

Tabel 5-18 Generare specifică de deşeuri din construcţii şi demolăriGenerare de deşeuri din construcţii şi demolări



Deşeuri din construcţii şi demolări (estimare

ARPM)Kg/loc.×an

Deşeuri din construcţii şi demolări( estimarea consultantului)

(Kg/inh.×year)

Zonă urbană

Locuitori în zonă urbană

Total t/angenerate

Zonă rurală

Total t/an

generate2001 13,74 200 1365974 202002 13,39 200 1365974 202003 62 200 1365974 273 200 20 39.789

Capacitatea necesară pentru următorii 20 ani este de aproximativ 3.5 milioane m³ fără activităţile de reciclare. Această capacitate poate fi micşorată dacă deşeurile rezultate în urma construcţiei de drumuri sunt reciclate în întregime, ceea ce reprezintă aproximativ 30% din cantitatea totală generată. Materialele excavate pot fi reciclate dacă nu constă în pământ vegetal poluat. Amestecul de pământ, argilă şi pietriş nu poate fi folosit în construcţia de drumuri, din cauza conţinutului de substanţă organică. Acest amestec trebuie eliminat. Acesta însumează alţi 30%. Restul de deşeuri sunt deşeuri din construcţii şi demolări din construcţia de clădiri.

O reciclare eficientă necesită o reciclare la sursă. În sistemele avansate de gestionare a deşeurilor, acest aspect este reglat prin intermediul taxei de depozitare care este până la 10 ori mai mare pentru deşeurile mixte decât pentru cele separate.

Unele cifre trebuie să ilustreze costul colectării şi eliminării deşeurilor raportat la valoarea tolala de investitie pentru o nouă clădire, modificare şi renovare:Tabel 5-19 Costuri privind colectarea şi eliminarea deşeurilor

Cantitate de deşeuri /m³ din volumul clădirii

% Costul privind colectarea şi eliminarea deşeurilor raportat la valoarea de investitie

m³/m³ din volum

%

Clădire nouă 0,01-0,05 0,5-0,8-Lucrări de infrastructură 25-33-Lucrări de finisaj 67-75Renovare şi modificare 0,1-0,5 1,2-1,9

Dintr-o clădire de mărime medie cu un volum de 1 000 m³, poate rezulta o cantitate de deşeuri de 10-50 m³ sau un cost de colectare şi eliminare de 3 000 -4 000 € (arie de 200 m², cost de construcţie de 2 000 €/m²).

Compoziţia deşeurilor din construcţii şi demolări depinde de lucrările de construcţii, dacă este vorba despre construcţia unei clădiri noi sau renovarea/modificarea unei construcţii mai vechi. Din lucrările de renovare/modificare rezultă mai multe deşeuri decât din lucrările de construcţie a unei clădiri noi.

Tabel 5-20 Compoziţia deşeurilor din construcţiiLucrări de infrastructură – volum 10.700 m³

Modificare – volum 1.700m³



% %Deşeuri minerale 81,4 40,3Lemn 12,4 13,6Metale 0,4 4Hârtie şi carton 0,7 4,3Plastic 0,4 5,2Sticlă 1,3Altele 4,5 31,3

Nu s-a efectuat pana acum un studiu referitor la compozitia deseurilor din constructii si demolari pentru Regiunea 3; totusi din datele si experienta statelor membre reiese ca in compozitia deseurilor din lucrarile de infrastructura intra peste 80% minerale, in jur de 13% lemn, pana in 4% metale (la constructiile civile), restul fiind alte materiale ca de exemplu: plastic, sticla, carton, etc.

Din partea minerala, necontaminata se poate recicla betonul in proportie de peste 90%. In cazul constructiilor de caramida, aceasta ar putea fi refolosita in constructii, insa costurile legate de timp si plata fortei de munca fac aceasta refolosire din ce in ce mai putin uzitata.

In prezent datorita inexistentei depozitelor speciale pentru deseuri inerte, deseurile din constructii din demolari sunt depozitate pe actualele depozite vechi, neconforme, dar care sunt inca in functiune.Prin autorizatia de constructie eliberata pentru constructii noi si extinderi sau demolari, Autoritatea de Protectia Mediului solicita proprietarului si constructorului de obiectiv sa minimizeze cantitatile de deseuri prin reciclare, reutilizare acolo unde este posibil, si sa transporte si depoziteze deseurile la depozitele in functiune.

De multe ori, de la lucrarile de renovare efectuate de populatie apar deseuri care fie sunt depozitate salbatic pe terenuri virane, fie sunt amestecate cu deseurile menajere. Acest fenomen este cu atat mai frecvent cu cat ritmul constructiilor a crescut in ultimii ani. Societatile de salubritate trebuie constientizate, responsabilizate si co-interesate in vederea punerii la dispozitia populatiei la cerere si contra cost a containerelor pentru colectarea deseurilor C&D. Un depozit de deşeuri sau un punct de colectare poate primi mici cantităţi de deşeuri (200-300 l/transport) aduse de persoane fizice, deşeuri ce vor fi separate la punctul de colectare/depozitul de reciclare.

Pe perioada de familiarizare cu acest sistem de colectare, depozitarea cantităţilor mici de deşeuri ar trebui să fie gratuită. Mai târziu, după ce sistemul este acceptat, ar putea fi introdusă o taxă rezonabilă.

Cantităţile mai mari de deşeuri trebuie transportate direct la depozitul de deşeuri şi se va percepe o taxă pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor.

Introducerea unui sistem de colectare a deşeurilor din construcţii şi demolări trebuie să fie pregătită prin organizarea de informări ale publicului, dispoziţii clare şi taxe şi control prin aplicarea de sancţiuni.

Ca un prim pas, consiliile judeţene trebuie să pregătească un paragraf adiţional în contractele lor în ceea ce priveşte reparaţia drumurilor, construcţia de drumuri, construcţia de clădiri noi precum şi lucrările de renovare şi modificare, ceea ce va reglementa managementul deşeurilor din constructii si demolari. În defalcarea costurilor in ofertele de licitatie ar trebui să existe o poziţie care va indica calculul costurilor privind colectarea şi eliminarea deşeurilor.

Agenţia pentru Protecţia Mediului, atunci când emite un acord pentru pornirea unei afaceri în domeniul construcţiilor, ar trebui să ceară o confirmare privind luarea la cunoştinţă a



reglementărilor în ceea ce priveşte colectarea şi eliminarea deşeurilor precum şi amenzile impuse de nerespectarea acestor reglementări.

În Regiunea 3, o anumită cantitate de deşeuri sortate din demolări şi construcţii sau materiale excavate pot fi folosite ca materiale de căptuşire a straturilor depozitelor de deşeuri sau pentru drumurile din perimetrul depozitelor. Aceasta va duce la o cooperare între depozitele de deşeuri, companiile de construcţii şi Consiliul Judeţean.

Marile companii de constructii si demolari ar trebui sa investeasca in realizarea unor capacitati de reciclare a deseurilor C&D si chiar a unor depozite de deseuri inerte, fiind constiente ca odata cu constructia depozitelor municipale conforme, deseurile din C&D nu vor mai fi acceptate pe aceste depozite.

Figura: Concasor materiale de constructii

Investiţia pentru tratarea deşeurilor din constructii si demolari include şi sortarea şi mărunţirea acestora. Investiţia se estimează a se ridica la 3-4 milioane € inclusiv instalaţii de transport, platformă de beton pentru instalaţiile tehnice şi un concasor cu o capacitate de aproximativ 500 t/zi.

Nămol provenit din epurarea apelor uzate



5.5.1. Legislaţie şi ţinte

Tabel 5- 21 LegislaţieLegislaţie UE Legislaţie româneascăDirectiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură

Ordin Comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură (monitorul Oficial nr.959 din data de 19.10.2004).

Tabel 5- 22 Ţinte

5.5.2. Tendintele de generare si valorificare a namoluluiDin datele existente se observa ca in Regiunea 3 intre 1999 si 2003 cantitatea de namol provenita de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti a scazut semnificativ. Aceasta tendinta s-a datorat pe de o parte faptului ca unele statii de epurare nu au mai functionat in parametrii proiectati datorita lipsei de retehnologizare, pe de alta parte datorita faptului ca unele sectoare economice au fost inchise precum si faptului ca retelele de canalizare fiind vechi pe unele tronsoane fisurate sau sparte exista pierderi pe trasee de pana la 15%.

Tabel 5-23. Generare si valorificare namol de la statii de epurarePrincipalele tipuri de deşeuri

Coduri de deşeuri

1999 (tone)

2000 (tone)

2001 (tone)

2002 (tone)

2003 (tone)

Namol de la staţiile de epurare orasenesti din care:

19 08 05 35907 39052 18177 12759 10063

Cantitate valorificată

19 08 05 400 400 400 400 984

Cantitate depozitată

19 08 05 35507 38651 17777 12359 9078

Tabel 5-24 Generarea specifică de nămolAnul 2003 Nămol de la staţiile de epurare

(kg/loc.an)Regiune 2.99


Ţinte

15.1.1.Prevenirea depozitării ilegale. Începând cu 2007

15.1.2. Prevenirea deversării nămolului în apele de suprafaţă.

Începând cu 2007

15.1.3. Utilizarea, pe cat de mult posibil, a namolului necontaminat ca si fertilizator in agricultura,

Începând cu 2007

15.1.4. Deshidratarea si pre-tratarea in vederea co-incinerarii in cuptoare de ciment sau in incineratoare.

Începând cu 2007


Argeş 1.58Călăraşi 3.13Dâmboviţa 3.35Giurgiu 2.14Ialomiţa 2.09Prahova 1.38Teleorman 8.90

La statiile de epurare orasenesti nu ajunge numai apa uzata de la populatie ci au fost conectate in trecut si agentii economici; unii dintre ei aveau statii de pre-epurare care actualmente la unele intreprinderi nu mai functioneaza. Asadar numarul de echivalenti locuitori este mai mare decat numarul populatiei conectate, acolo unde agentii economici descarca ape uzate neepurate.Din datele obtinute de la fiecare judet in parte, de la statiile de epurare existente, pentru anul 2005 rezulta ca Regiunea 3 are pana intr-un milion de echivalenti locuitor. Datele cumulate de la statiile de epurare pentru fiecare judet sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Regiunea 3[Eq/loc]

Arges[Eq/loc]

Calarasi[Eq/loc]

Dambovita[Eq/loc]

Giurgiu*[Eq/loc]

Ialomita[Eq/loc]

Prahova[Eq/loc]

Teleorman[Eq/loc]

986 500 264.000 65.000 240.000 50.000 39.000 280.000 48.500

*Pentru judetul Giurgiu datele au fost estimate

Datele de mai sus, coroborate cu o medie de aproximativ 70 g de substanta uscata la 1 Eq.loc conduc la o cantitate totala de namol de 25.200 tone de namol exprimat in substanta uscata generata in anul 2005.

5.5.3. Opţiuni privind refolosirea nămolului în agricultură şi valorificarea energetică a acestuia

Prima condiţie în ceea ce priveşte utilizarea nămolului ca îngrăşământ este aceea legata de continutul de componente nocive (metale grele si compusi chimici ) astfel incat prezenta acestora să nu afecteze solul într-o manieră negativă.În 3 ani, cantitatea de nămol care va fi folosită la ferme nu ar trebui să depăşească 5 t de substanţă uscată pe hectar, dacă probele de sol nu vor depăşi pragurile de:

Plumb Cadmiu Crom Cupru Nichel Mercur Zinc

prevazute in Ordinul Comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură (monitorul Oficial nr.959 din data de 19.10.2004).Acest lucru înseamnă verificarea atat a nămolului, cat şi a solului pe care va fi folosit, in conformitate cu reglementarile in vigoare, prin analize si studii de specialitate.

Nămolul provenit din epurarea apelor uzate are un conţinut de apă de 97%. Prin centrifugare sau presare conţinutul de apă poate fi redus la 70-80%. Procesul de deshidratare este o pre-condiţie pentru un transport econom şi o posibilă eliminare.

In cazul folosirii namolului uscat in agricultura, acesta necesită un nivel de uscare mai mare de 90% pentru a se asigura o depozitare in silozuri si faptul că nămolul nu va fermenta. In anumite



cazuri poate fi utilizat insa si namolul in stare lichida, caz in care trebuiesc utilizate utilaje speciale de injectare in sol; aceasta se va face tot in urma unor studii de specialitate.

Pentru namolurile care nu corespund din punct de vedere calitativ utilizarii in agricultura, datorita depasirii concentratiilor de substante nocive vor fi utilizate alte alternative cum ar fi co-incinerarea in fabricile de ciment sau in viitor incinerarea in pat fluidizat. Aceste alternative tehnice necesita o anumita valoare calorica si implicit un proces de uscare prealabila.

In cuptoarele de klinker ale fabricilor de ciment pe langa valoarea combustibila pe care o are, namolul poate fi utilizat si ca materie secundara, datorita cenusii fine rezultate in procesul de ardere.

Co-incinerarea necesită un sistem de aprindere si introducere in cuptor. Sistemele vechi in trei trepte sau incineratoarele pentru deşeuri sunt echipate cu grătare care permit ca un procent mare de nămol să poată fi adăugat lignitului.

Pentru a fi utilizat impreuna cu carbune pulbere, namolul trebuie mai intai uscat şi apoi adăugat cărbunelui măcinat din staţiile de injecţie a cărbunelui pulbere. Dezavantajul acestui proces de incinerare este generarea unei cantitati mai mari de praf ceea ce necesită intervale mai dese de curăţare a boilerului.

Incinerarea în pat fluidizat necesită atât pre-tratare cât şi uscare pentru că particulele din nămol trebuie distribuite egal în camera de incinerare. Rezultatele incinerării în pat fluidizat sunt diferite. Numai câteva tipuri de combustibili solizi permit o configurare stabilă a patului fluidizat.Ca în toate procesele de incinerare, valoarea calorică a combustibilului trebuie să fie de minim 6000Kj/kg.Capacitatea de incinerare a unui arzător pe pat fluidizat variază între 2 şi 8 t /oră de TS (Total solide). Componentele principale sunt:

Deshidratarea mecanică a nămolului, Uscarea termală a nămolului din staţiile de epurare, Arzător pe pat fluidizat, Recuperarea căldurii de la un generator pe aburi, Decantor electrostatic I, Scruber uscat, Decantor electrostatic, Scruber pentru gazelle de emisie,

si o turbină de cogenerare, cu schimbătoare de căldură către un sistem de încălzire comună.Instalaţia trebuie să fie proiectată în aşa fel încât în timpul exploatării în condiţii normale, nămolul de la staţiile de epurare arde fără aprindere adiţională.

In Regiunea 3, in functie de capacitatea calorica a namolului rezultat de la statiile de epurare din proximitatea fabricilor de ciment se poate utiliza ca alternativa de eliminare a namolului ce nu corespunde utilizarii in agricultura, co-incinerarea in cuptoarele de clinker de la cele doua fabrici de ciment existente in Regiune, Carpatcement Fieni si Holcim Campulung.



6. Evaluarea alternativelor tehnice – potentiale privind gestionarea deseurilor municipale nepericuloase

Prezentarea alternativelor tehnice potentiale

Autoritatile locale si investitorii nu trebuie sa se rezume doar la alternativele tehnologice prezentate mai jos. Acestea au fost alese din motive practice, avand in vedere posibilitatile financiare ale populatiei la acest moment, planificarea investitiilor ce au deja alocate fonduri si experienta indelungata, existenta si in statele membre. Technologiile prezentate au fost experimentate in tarile membre si imbunatatite de-a lungul anilor. Nivelul tehnic poate fi foarte diferit chiar pentru acelasi tip de tratare.

Colectarea deseurilor

In diferite documente de planificare a investitiilor existente pentru Regiunea 3 Sud Muntenia elaborate pentru masuri ISPA, pentru sistemele integrate de gestionare a deseurilor din regiune, sunt precizate urmatoarele tehnici de colectare a deseurilor menajere: Colectare „din poarta in poarta”. Aceasta optiune propune colectarea deseurilor din locuinte individuale si apartamente. Sistemul se bazeaza fie pe saci de colectare, fie pe recipiente de colectare. Beneficiile acestui sistem includ: (i) confortul locatarilor; (ii) dorinta locuitorilor de a-si asuma raspunderea depozitarii adecvate a deseurilor inainte de colectarea acestora. Principalul dezavantaj este ca necesita costuri mai mari decat sistemele bazate pe europubele. Europubele de 80, 120 sau 240 litri in vecinatatea locuintelor. Acesta optiune presupune folosirea pubelelor cu roti pentru colectarea deseurilor. Beneficiile acestei optiuni sunt: (i) uzare mica a containerelor; (ii) manevrare inadecvata a pubelelor; (iii) confort imbunatatit pentru locuitori. Containere cu roti de 1100 de litri. Acest sistem permite stocarea unui volum mai mare de deseuri. Utilizarea acestui sistem este des intalnita in Europa de Est si este preferat de multi operatori privati. Beneficiile includ rezistenta containerelor si un confort relativ pentru locuitori. Aceste containere sunt mai greu de manevrat in comparatie cu europubelele. Mini-autogunoiere in apropierea apartamentelor. In acest sistem, mini-autogunoierele sunt golite in vehiculele de colectare, permitand stocarea unor volume mari de deseuri. Mini-autogunoiere pentru transfer. In acest sistem, minibsculantele sunt incarcate in vehiculele de colectare. Acest sistem este folosit indeosebi in Europa de Est. Sistemul nu favorizeaza eficienta si calitatea serviciilor. Colectarea cu vehicule cu remorca. Tractoarele cu remorca sunt o optiune practica pentru zonele rurale. Sistemul are avantajul accesului pe strazi nepavate, intretinere si reparatii usoare a vehiculelor. Sistemul este mai costiditor decat colectarea cu ajutorul carutelor trase cai.

Colectarea selectiva a deseurilor reciclabile (inclusiv deseuri de ambalaje) se poate realiza individual, prin puncte sau centre de colectare. Colectarea individuala se poate realiza fie in amestec, fie pe tip de material, cu exceptia hartiei si cartonului. Analizand situatia actuala din Regiunea 3, un astfel de sistem de colectare selectiva individuala ar necesita un efort investitional mult prea mare in perioada 2007-2011, cand sunt necesare investitii si pentru atingerea altor tinte, depasindu-se astfel pragul de suportabilitate al populatiei. Sistemul de colectare selectiva propus este de ceea o combinatie de colectare la punct fix si colectare individuala, fiind necesare studii de fezabilitate. Hartia si cartonul, din cazul tintelor foarte ridicate de reciclare si a cerintelor de calitate impuse de reciclatori va fi colectata separat. Modul de colectare a deseurilor va fi stabilit prin studiile de fezabilitate pentru fiecare judet din componenta regiunii pentru a determina solutia optima.



Statii de transfer

Staţiile de transfer sunt spatii de depozitare provizorie, special desemnate în care deşeurile sunt colectate şi transferate apoi in alte vehicule, micşorând astfel costul de transport şi reducând necesitatea de a construi multe depozite, ceea ce ar fi foarte costisitor. În general, staţiile de transfer sunt construite pentru distante de peste 60 km şi volumele anuale de deşeuri de peste 10.000 tone. Pentru a fi justificate din punct de vedere economic, staţiile de transfer ar trebui să genereze economii de transport mai mari decât costurile de operare.

În plus, staţiile de transfer pot servi ca puncte de colectare pentru anumite fluxuri de deseuri: deseuri de ambalaje, deşeuri verzi, deşeuri voluminoase, DEEE, deşeuri periculoase din gospodării etc. In Regiunea 3 vor fi instalate statii de transfer in special dupa inchiderea depozitelor ilegale de deseuri atat din mediul urban cat si in cel rural in 2009.In momentul de fata sunt deja prevazute a se realiza urmatoarele statii de transfer, planificarea investitiilor fiind in diferite faze:

- Judetul Arges – 3 statii de transfer prevazute in aplicatia ISPA: Campulung, Curtea de Arges, Costesti si alte trei propuse prin PRGD: Domnesti, Rucar, Topoloveni

- Judetul Calarasi – 1 statie de transfer in Calarasi investitie privata

- Judetul Dambovita – sunt propuse a se realiza 3 statii de transfer care insa nu sunt incluse in masura ISPA si ca urmare nu au finantare alocata fiind propuse a se realiza cu fonduri locale. Considerand insa ca la nivelul judetului Dambovita sunt prevazute a se realiza 2 depozite conforme, la Titu si Aninoasa cele 3 statii de transfer propuse nu reprezinta o prioritate si pot conduce la cresterea costurilor.

- Judetul Ialomita – 4 statii de transfer localizate in Urziceni, Tandarei, Balaciu si Fetesti

- Judetul Giurgiu – numarul statiilor de transfer urmeaza a fi decis de consultanţii implicati in realizarea Master Plan-ului care la momentul elaborarii acestui plan nu era inca finalizat

- Judetul Prahova – exista o statie de transfer la Busteni iar alte 9 sunt propuse a se realiza in viitor

- Judetul Teleorman – data fiind locatia centrala a noului depozit propus de masura ISPA a se amplasa la Mavrodin nu sunt necesare statii de transfer

Sortarea deseurilor de ambalaje in vederea reciclarii

Scopul unei instalatii de sortare este separarea din amestecuri de deseuri municipale si din comert a fractiilor valorificabile material. Principalele materiale sortate sunt: hartia, plasticul, sticla, lemnul si metalele. Instalatiile de sortare a deseurilor de ambalaje colectate in amestec (plastic, sticla, metale) sunt instalatii mai complexe din punct de vedere constructiv decat instalatiile de sortare a hartiei.

In urma procesului de sortare rezulta: deseuri care sunt valorificate material - 60 %; deseuri care sunt valorificate energetic - 15 %; o parte din resturile de sortare, materialele deranjante si cele cu continut de

poluanti, care trebuie eliminate - 25 %.



In Regiunea 3 sunt prevazute deja investitii pentru 3 statii de sortare de dimensiuni mari:- jud. Dambovita – capacitate de 5 000 tone pe an- jud Teleorman – capacitate de 10 000 tone pe an- judetul Arges – capacitate de 150 000 tone pe an

si de dimensiuni mici - judetul Calarasi - capacitate de 1 000 tone pe an

Alternative tehnice de tratare a deseurilor biodegradabile

Compostarea centralizată

Deşeurile biodegradabile sunt compostate cu obiectivul returnării deşeului în cadrul ciclului de producţie vegetală ca fertilizant sau ameliorator de sol. Varietatea tehnicilor de compostare este foarte mare, iar compostarea poate fi efectuată în grădini private sau în staţii centralizate foarte tehnologizate. Controlul procesului de compostare se bazează pe omogenizarea şi amestecarea deşeurilor urmată de aerare şi adeseori de irigare. Acest lucru conduce la obţinerea unui material stabilizat de culoare închisă, bogat în substanţe humice şi fertilizanţi. Soluţiile centralizate sunt exemplificate prin compostarea cu preţ scăzut fără aerare forţată şi prin cea mai avansată tehnologic, cu aerare forţată şi controlul temperaturii. Staţiile de compostare centralizată sunt capabile de tratarea a mai mult de 100.000 tone pe an de deşeuri biodegradabile, dar dimensiunea tipică a unei staţii de compostare este de 10.000 până la 30.000 tone pe an. Deşeurile biodegradabile trebuie separate înainte de compostare: numai deşeuri alimentare, din grădini, fragmente de lemn şi, într-o anumită măsură hârtie, sunt convenabile pentru producerea unui compost de calitare bună.Compostarea aeroba a deseurilor biodegradabile se face in instalatii sofisticate – instalatii de compostare-, in celule inchise cu colectare si filtrare a gazelor degajate si implicit a mirosurilor neplacute.

Staţiile de compostare includ unele / toate unităţile tehnice următoare: deschiderea pungilor, separatoare magnetice sau/şi balistice, grătare (site), tocătoare, echipament de amestecare şi omogenizare, echipament de întoarcere, sisteme de irigare, sisteme de aerare, sisteme de uscare, filtre biologice, epuratoare de gaz, sisteme de control şi direcţionare.Procesul de compostare apare în momentul în care deşeurile biodegradabile sunt stivuite cu o structură ce permite difuzia oxigenului şi cu un conţinut de substanţă uscată ce favorizează creşterea microbiană. Temperatura biomasei creşte datorită activităţii microbiene şi proprietăţilor izolatoare a materialului stivuit.Temperatura atinge, de cele mai multe ori, 65-75oC în câteva zile şi apoi descreşte încet. Această temperatură înaltă ajută la eliminarea elementelor patogene şi a seminţelor de buruieni.



Avantaje şi dezavantaje

Avantaje Tehnologie simplă, durabilă şi ieftină (cu excepţia compostării în container); Aproximativ 40-50% din masă (greutate) este recuperată pentru dezvoltarea plantelor; Recuperare maximă a fertilizanţilor cerută de sistemele agricole de intrare mică (adică P, K, Mg şi microfertilizanţi). Efect de amendare al compostului; Producerea de substanţe humice, microorganisme benefice şi azot care se eliberarează încet, necesare în cazul gradinăritului de peisaj şi a horticulturii; Elimină seminţele şi agenţii patogeni din deşeu; Posibilităţi bune de control a procesului (cu excepţia celor mai multe instalaţii fără aerare forţată); Poate fi realizat un mediu bun de lucru (de exemplu cabină presurizată echipată cu filtre).

Dezavantaje Necesită o foarte buna separare la sursă a deşeurilor municipale biodegradabile, inclusiv informarea continuă a generatorilor de deşeuri; Trebuie dezvoltată şi întreţinută o piaţă a compostului; Emisii periodice a componentelor mirositoare, în special când se tratează deşeuri municipale biodegradabile; O pierdere de 20-40% a azotului, ca amoniu, pierdere de 40-60% a carbonului ca dioxid de carbon; Potenţiale probleme legate de vectori de propagare (pescăruşi, şobolani, muşte) când se tratează deşeuri municipale biodegradabile; Este necesar personal instruit când se tratează deşeuri municipale biodegradabile.

Compostarea locala

Compostarea aeroba: Se poate face in modul cel mai simplu, fara costuri importante, la scara mica in curtea proprie, cat mai departe de zona locuita (asa numitul back-yard composting). In acest caz vor fi compostate in special deseurile verzi din gradina, livada si deseuri biodegradabile din bucatarie (coji de cartofi, frunze de varza, resturi de fructe si legume, etc.). In cazul curtilor mari (>5000 mp) se poate face compost din deseurile mentionate mai sus la care se poate adauga si dejectii solide de la animale (cai, vaci, oi, pasari, etc.). In toate cazurile vor fi evitate carnea, oasele, care emana un miros fetid si in plus atrag sobolani si alte rozatoare.In figura de mai jos sunt prezentate cateva amenajari foarte simple ce pot fi utilizate pentru obtinerea compostului in curtea proprie.

Nu se recomanda compostarea deseurilor verzi impreuna cu cele de la animale in cazul curtilor mici si foarte mici, datorita mirosurilor neplacute.Pe acelasi principiu deseurile verzi (frunze, craci) provenite din parcuri mari sau din gradini botanice pot fi compostate chiar pe locatia respectiva, in una doua boxe deschise, situate intr-o parte mai ferita de accesul publicului.



Compostul astfel obtinut are o calitate superioara si costuri foarte mici.O compostare aeroba simpla si cu costuri relativ mici se poate face langa depozitul de deseuri, in camp deschis. Se obtine o calitate slaba a materialului organic stabilizat, precum si emisii importante de gaze cu efect de sera, dar se pot atinge tintele de reducere a deseurilor biodegradabile. Compostul de slaba calitate provenit din compostarea deseurilor colectate in amestec va putea fi utilizat doar pe depozit pentru nivelarea straturilor sau la inchiderea unor depozite. Nu poate fi utilizat in agricultura datorita impurificarii cu plastice, cioburi de sticla, ceramica, etc.

Sistem de aerare Utilaj special pentru umezire si intoarcere a compostuluiDin procesul de compostare rezulta compostul, produs ce contribuie la imbunatatirea structurii solului. Locuitorii din zona rurala pot fi incurajati sa-si composteze deseurile organice proprii local. Deoarece in aceasta zona majoritatea deseurilor produse sunt de natura organica, compostarea locala este cea mai recomandata optiune dovedita si de succesul proiectului finantat de Banca Mondiala implementat in 10 comune din judetul Calarasi. Principale optiuni tehnice de compostare in mediul rural sunt compostarea in gramada sau compostarea in container aceasta din urma fiind solutia aleasa de masura ISPA Teleorman.

Fermentare anaerobăReducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ce va ajunge la depozitul de deseuri se poate face insa si prin fermentare anaeroba, in tancuri inchise cu producere de biogaz.

Tehnologia implicata in acest caz este insa mai sofisticata, necesita o calificare inalta a personalului de operare si intretinere, o anumita calitate si compozitie specifice a deseurilor utilizate, dar si costuri mai mari decat o compostare aeroba de nivel tehnic ridicat. In plus la capacitati mici costurile de investitie sunt de doua sau chiar de peste trei ori mai mari decat la capacitati mari; astfel o capacitate de 5000 tone/an poate avea un cost de investitie cuprins



intre 450-950 Euro/tona, iar o capacitate de peste 50.000 tone/an poate ajunge la un cost de investitie de 180-250 Euro/tona.

In toate cazurile trebuie avuta in vedere o foarte buna dimensionare si in functie de compozitia materiei prime disponibile, dar si in functie de fluxul de aprovizionare cu materia prima necesara.

Fermentarea anaerobă este metoda de tratare biologică care poate fi folosită pentru a recupera atât elementele fertilizante cât şi energia conţinută în deşeurile municipale biodegradabile. In plus, reziduurile solide generate în timpul procesului sunt stabilizate. Procesul generează gaze cu un conţinut mare de metan (55-70%), o fracţie lichidă cu un conţinut mare de fertilizanţi (nu în toate cazurile) şi o fracţie fibroasă.

Deşeurile pot fi separate în fracţii lichide şi fibroase înainte de fermentare, fracţia lichidă fiind îndreptată către un filtru anaerobic cu o perioadă de retenţie mai scurtă decât cea necesară pentru tratarea deşeului brut. Separarea poate fi executată după fermentarea deşeurilor brute astfel încât fracţia fibroasă să poată fi recuperată pentru folosire, de exemplu ca un ameliorator de sol. Fracţia fibroasă tinde să fie mică în volum, dar bogată în fosfor, care este o resursă valoroasă şi insuficientă la nivel global.

Fermentarea separată, metoda uscatăIn fermentarea separată, metoda uscată, deşeurile organice sunt mai întâi mărunţite într-un tocător pentru a reduce dimensiunile particulelor. Deşeul este apoi sitat şi amestecat cu apă înainte de a fi întrodus în tancurile de fermentare (continut de substanţă uscată de 35%). Procesul de fermentare este condus la o temperatură de 25-55oC rezultând în producerea de biogaz şi biomasă. Gazul este purificat şi folosit la un motor cu gaz. Biomasa este deshidratată şi, deci, separată în 40% apă şi 60% fibre şi reziduuri (având 60% substanţă uscată). Fracţia de refuz este eliminată, de exemplu trimisă la depozitare. Apa uzată care se produce în timpul procesului este reciclată în tancul de amestec înainte de tancul de fermentare.

Fermentarea separată, metoda umedăIn fermentarea separată, metoda umedă, deşeurile organice sunt încărcate într-un tanc unde sunt transformate într-o pastă (12% substanţă uscată). Pasta este mai întâi suspusă unui proces de igienizare (70oC, pH 10) înainte de a fi deshidratată. Pasta deshidratată este apoi hidrolizată la 40oC înainte de a fi deshidratată din nou.

Lichidul rezultat în treapta secundară de deshidratate este direcţionat către un filtru biologic unde are loc fermentarea, rezultând biogaz şi apă uzată. Această apă este reutilizată pentru formarea pastei sau poate fi utilizată, de exemplu, ca fertilizant lichid. Fracţia fibroasă din treapta secundară de deshidratare este separată în compost şi fracţii de refuz care vor fi eliminate, de exemplu, la depozit. Compostul necesită, de obicei, o procesare ulterioară, înainte de a fi vândut. Biogazul este purificat şi utilizat într-un motor, rezultând electricitate, căldură şi gaze de ardere. O parte din căldură poate fi utilizată pentru asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de hidrolizare şi de filtrare biologică.

In acest proces, o tonă de deşeu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 340 kg de lichid, 300 kg de compost şi 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deşeu inert). Potrivit analizelor, 10-30% din conţinutul în fertilizanţi (N-tot, P-tot şi K-tot) rămâne în compost.

Co-fermentarea, metoda umedăIn co-fermentare, metoda umedă, deşeul organic este mărunţit şi sitat înainte de tratare. Deşeul mărunţit este apoi amestecat fie cu nămol de la staţia de epurare, fie cu gunoi de grajd de la ferme, la un raport de 1:3-4. Biomasa amestecată este supusă întâi unui proces de igienizare (70oC) înainte de a trece la faza de fermentare, care este efectuată la o temperatură de 35-55oC. Procesul generază biogaz şi o biomasă lichidă, ce este stocată înainte de a fi folosită ca un fertilizant lichid pentru sol. Biogazul este purificat şi utilizat într-un motor rezultând



electricitate, căldură şi gaze de ardere. O parte din căldură se poate utiliza pentru asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de igienizare şi de fermentare.

O tonă de deşeu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 640 kg de fertilizant lichid, 0 kg de compost şi 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deşeu inert). Potrivit analizelor, 70-90% din conţinutul în fertilizanţi (N-tot, P-tot şi K-tot) rămâne în fertilizantul lichid. Astfel este posibil a se realiza o foarte mare recuperare şi utilizare a elementelor nutritive. Totuşi, trebuie subliniat faptul că fertilizanţii lichizi obţinuţi din nămol de la staţiile de epurare orăşeneşti este mult mai dificil de vândut decât fertilizantul lichid obţinut din gunoiul de grajd.

Avantaje şi dezavantajeUrmătoarele avantaje şi dezavantaje sunt de luat în calcul pentru toate metodele de tratare anaerobică.

Avantaje Aproape 100% recuperare a elementelor nutritive din substanţa organică (azot, fosfor şi potasiu) dacă materialul fermentat este înglobat imediat după împrăştiere pe terenul arabil; Producerea unui fertilizant igienic, fără riscul răspândirii bolilor de plante sau animale. După fermentare, azotul este mult mai accesibil plantelor; Reducerea mirosurilor, când este împrăştiat pe terenuri arabile în comparaţie cu împrăştierea materialului nefermentat; Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2, sub formă de electricitate şi căldură Inlocuirea fertilizanţilor comerciali.

Dezavantaje Necesită separarea deşeurilor la sursă; Fracţia fibroasă necesită o compostare adiţională dacă se intenţionează folosirea în horticultură sau grădinărit; Trebuie dezvoltată o piaţă a fertilizanţilor lichizi înainte de stabilirea metodei de tratare, în afară de cazul în care lichidul are un conţinut foarte scăzut de elemente nutritive şi deci poate fi evacuat în canalizarea publică; Emisiile de metan de la staţie şi metanul nears din gazele de ardere (1-4%) vor contribui negativ la efectul de încălzire globală.

Incinerare

Prin incinerare se reduce cantitatea de deşeuri organice din deşeurile municipale la aproximativ 5% din volumul iniţial şi se sterilizează componentele periculoase, generând, în acelaşi timp, energie termică care poate fi recuperată sub formă de căldură (apă caldă/abur), de electricitate sau o combinaţie a acestora. Procesul de incinerare conduce, de asemenea, la generarea de produse reziduale, la fel ca şi la generarea de reziduuri din procesul de curăţare a gazelor de ardere, care trebuie depozitate la un depozit conform sau într-o mină. In unele cazuri se generează şi ape uzate. Nu sunt recuperate elementele nutritive şi substanţele organice.

Avantaje şi dezavantaje

Avantaje: Proces bine cunoscut, instalat în întreaga lume, cu înaltă disponibilitate şi condiţii stabile de operare; Se poate obţine o recuperare energetică cu eficienţă înaltă de până la 85%, dacă se foloseşte cogenerarea de căldură şi electricitate, sau numai căldură Toate deşeurile municipale solide, la fel ca şi unele deşeuri industriale, pot fi eliminate, nesortate, prin folosirea acestui proces; Volumul deşeurilor se reduce la 5-10%, şi se compune în special din zgură ce poate fi reciclată ca material de umplutură în construcţia de drumuri, dacă se sortează şi se spală;



Zgura şi celelalte materiale reziduale sunt sterile; Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili.

Dezavantaje: Investiţii mari; Sistem avansat de curăţare a gazelor de ardere; Generarea de cenuşi zburătoare şi a produselor de la curăţarea gazelor de ardere, care trebuie eliminate prin depozitare la un depozit conform (cantităţi de aproximativ 2-5% din greutatea deşeului de intrare); Generarea NOx şi a altor gaze şi particule.

Piroliza şi gazeificarea

PirolizaPiroliza este o metodă termică de pre-tratare, care poate fi aplicată pentru a transforma deşeul organic într-un gaz mediu calorific, în lichid şi o fracţie carbonizată ţintind la separarea sau legarea compuşilor chimici pentru a reduce emisiile şi levigatul din mediu. Piroliza poate fi o metodă de tratare propriu zisă, dar, de cele mai multe ori, este urmată de o treaptă de combustie şi, în unele cazuri, de extracţia de ulei pirolitic.

Deşeurile sunt încărcate într-un siloz în care o macara amestecă materialul de intrare şi mută acest material într-un tocător şi de aici într-un alt siloz. Deşeul amestecat este introdus apoi într-o cameră etanşă printr-un alimentator cu pâlnie, şurub sau piston. Deşeul mărunţit grosier întră într-un reactor, în mod normal un tambur rotativ încălzit extern funcţionând la presiunea atmosferică. In absenţa oxigenului, deşeurile sunt uscate şi apoi transformate la 500-700oC prin conversie termo-chimică, de exemplu distilare distructivă, cracare termică şi condensaţie, în hidrocarburi (gaz şi uleiuri/gudroane) şi reziduu solid (produse carbonizate/cocs pirolitic) ce conţin carbon, cenuşă, sticlă şi metale ne-oxidate.

Dacă temperatura procesului este de 500oC sau mai mică, procesul se numeşte uneori termoliză. Timpul de retenţie al deşeurilor în reactor este tipic de 0,5-1 oră. Produsul fierbinte cu temperatura >300oC, gazul, este condus la o staţie de boilere, unde conţinutul energetic este utilizat pentru producerea aburului sau a apei calde. Produsul brut, gazul, nu este adecvat folosirii într-un motor cu ardere internă ,din cauza conţinutului mare de gudroane din faza gazoasă, care va condensa în momentul în care gazul este răcit înainte de intrarea în motorul cu ardere internă. Cracarea termică a gudroanelor din gaz, urmată de curăţarea gazului, poate rezolva necesităţile de purificare.

GazeificareaGazeificarea este o metodă de tratare termică, care poate fi aplicată pentru a transforma deşeurile organice într-un gaz mediu calorific, produse reciclabile şi reziduuri. Gazeificarea este, în mod normal, urmată de combustia gazelor produse, într-un furnal şi în motoare cu ardere internă sau în turbine simple de gaz după o purificare corespunzătoare a gazului produs. Deşeurile mărunţite grosier, câteodată deşeuri de la piroliză, intră într-un gazeificator, unde materialele ce conţin carbon reacţionează cu un agent de gazeificare, care poate fi aer, O2, H2O sub formă de abur sau CO2. Procesul are loc la 800-1000oC (oxigenul insuflat în fluxul de gazeificare poate atinge 1.400-2.000oC) depinzând de puterea calorifică, şi include un număr de reacţii chimice pentru a forma gazul combustibil cu urme de gudron. Cenuşa este, de cele mai multe ori, vitrificată şi separată ca reziduu solid.

Principala diferenţă dintre gazeificare şi piroliză este că prin gazeificare carbonul fixat este, de asemenea, gazeificat. Staţiile de gazeificare pot fi proiectate ca un proces cu 1 sau 2 trepte. Gazeificatorul însuşi poate fi în contracurent sau nu, de tip cu pat fix sau fluidizat sau, pentru staţii mari, de tipul pat fluidizat cu barbotare sau circulare, funcţionând la presiunea atmosferică



sau sub presiune, atunci când sunt combinate cu turbine de gaz. In unele cazuri, prima treaptă este o unitate de uscare, în alte cazuri, o unitate de piroliză. Atât unităţile de piroliză cât şi cele de gazeificare pot fi instalate în faţa unui cazan ce funcţionează cu cărbune dintr-o uzină de producere a energiei, lucru ce favorizează arderea combinată cu un foarte mare raport energie/căldură.

Avantaje şi dezavantajeAvantajele pirolizei O mai bună reţinere a metalelor grele în reziduurile carbonizate decât în cenuşa de la arderea convenţională (la 600oC, temperatura procesului, reţinerea este după cum urmează: 100% crom, 95% cupru, 92% plumb, 89% zinc, 87% nichel şi 70% cadmiu); Percolare scăzută a metalelor grele la depozitarea fracţiei solide; Producerea unui gaz cu valoare calorifică scăzută de 8Mj/kg (10-12 MJ/Nm3) care poate fi ars într-o cameră compactă de ardere cu un timp de retenţie mic şi emisii foarte scăzute; Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili; Cantitate mai mică de gaze de ardere decât în cazul incinerării convenţionale; Acidul clorhidric poate fi reţinut în sau distilat din reziduul solid; Nu se formează dioxine sau furani; Procesul este adecvat fracţiilor dificile de deşeuri; Producerea de zgură şi alte reziduuri sterile.

Dezavantajele pirolizei Deşeurile trebuie mărunţite sau sortate înainte de intrarea în unitatea de piroliză pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare şi transport; Uleiurile/gudroanele pirolitice conţin compuşi toxici şi carcinogeni, care, în mod normal, vor fi descompuşi în timpul procesului; Reziduul solid conţine aproximativ 20-30% din puterea calorifică a combustibilului primar (deşeurile solide municipale), care, totuşi, poate fi utilizată într-o următoare zonă de ardere (unitate de incinerare/gazeificare); Cost relativ ridicat; Alimentarea cu combustibil de rezervă este necesară cel puţin în timpul pornirii.

Avantajele gazeificării Grad înalt de recuperare şi folosire bună a deşeurilor ca resursă energetică (se poate obţine o recuperare energetică de până la 85%, dacă se cogenerază electricitate şi căldură sau numai căldură, este posibil un câştig energetic de 25-35%); Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili; O mai bună reţinere a metalelor grele în cenuşă în comparaţie cu alte procese de combustie, în special pentru crom, cupru şi nichel; Percolare scăzută a metalelor grele la depozitarea fracţiei solide (vitrificate); Producerea de zgură şi alte reziduuri sterile; Producerea unui gaz cu valoare calorifică scăzută de 5Mj/Nm3 (insuflare de aer) sau 10 MJ/Nm3 (insuflare de oxigen) care poate fi ars într-o cameră compactă de ardere cu un timp de retenţie mic şi emisii foarte scăzute (sau poate fi curăţat de particulele de gudron şi utilizat într-un motor cu combustie internă); Cantitate mai mică de gaze de ardere decât în cazul incinerării convenţionale; Sistemele de curăţare a gazelor de ardere pot reţine praf, PAH, acid clorhidric, HF, SO2 etc., ceea ce conduse la emisii scăzute; Procesul este adecvat lemnului contaminat.



Dezavantajele gazeificării

Deşeurile trebuie mărunţite sau sortate înainte de intrarea în unitatea de gazeificare pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare şi transport; Gazele conţin urme de gudroane cu compuşi toxici şi carcinogeni care pot contamina apa de răcire, conducând la necesitatea de recirculare a apei de spălare sau de tratare a acesteia ca deşeu chimic; Proces complicat de curăţare a gazului în cazul folosirii acestuia la un motor cu ardere internă; Arderea gazului produs generează NOx; Reziduul solid poate conţine carbon neprocesat în cenuşă; Costuri mari; Disponibile pe piaţă sunt numai puţine unităţi, care nu sunt prototip.

Tratarea mecano-biologicaAlaturi de incinerarea deseurilor, tratarea mecano-biologica reprezinta o tehnica importanta in gestionarea deseurilor municipale. Tratarea mecano-biologica (MBT – Mechano-Biological Treatment) de asemenea poate avea nivele tehnologice diferite; se poate aplica o sortare mecanica combinata cu una manuala sau se pot introduce diferite sisteme si instalatii de sortare avansata de la sortarea sticlelor pe culori, a sticlelor de plastic pe culori si pe tipuri de plastic: PVC, PPE, PET, etc, pana la sortarea aluminiului, a feroaselor, neferoaselor, a plasticelor si compozitelor usoare, etc. Evident ca un sistem cu o tehnologie avansata va creste costurile in mod semnificativ. Materialele combustibile de la MBT si care nu au calitatea necesara reciclarii pot fi maruntite obtinandu-se combustibil alternativ (RDF).

In instalatiile de tratare mecano-biologica sunt tratate deseurile municipale colectate in amestec printr-o combinatie de procese mecanice si biologice. In procesul de tratare mecano-biologica sunt separate mecanic deseurile valorificabile material si energetic, iar, in final, restul de deseuri sunt inertizate biologic. Deseurile inertizate biologic, care reprezinta circa 40 % din cantitatea totala introdusa in proces, sunt eliminate.



Figura 6-1 Schema simplificata a unei instalatii de tratare mecano-biologica

STABILAT uscat O tehnologie relativ noua, moderna si care a fost deja implementata in cateva tari din Uniunea Europeana (Germania, Italia, Franta, Marea Britanie, Spania) dar si in Canada si Statele Unite este Tratarea mecano-biologica cu obtinerea de STABILAT uscat (Dry Stabilat), sau asa numitul Herhof MBT. Prin aceasta tehnologie deseurile colectate in amestec sunt mai intai uscate si apoi separate pentru valorificare prin reciclare si prin valorificare energetica a fractiei combustibile.

Etapele principale ale procesului sunt urmatoarele: macinarea, introducerea intr-un cuptor pentru uscare – obtinandu-se un Stabilat mixt uscat (cu Max. 15% apa), apoi are loc separarea densimetrica a fractiilor in fractii grele si fractii usoare, separarea metalelor feroase cu ajutorul unei instalatii cu magnet, a metalelor neferoase pe baza principiului eddy, separarea fractiilor combustibile care vor fi in final utilizate ca atare sau peletizate pentru a fi transportate mai usor. In cele ce urmeaza sunt prezentate partile componente ale instalatiei si schema procesului tehnologic:

Buncar colector Macara complet automatizata pentru umplerea shredder-ului Pre-taiere (shredder) Boxe care sunt umplute si golite automat Banda transportoare in incinta complet inchisa si utilaje Proces de uscare a materialului inclusiv cel organic cu umiditate sub 15% (System Herhof) Sistem de ventilare pentru procesul de uscare cu schimbatoare de caldura si turnuri de racire


Deseuri municipale

Receptie

Tratare mecanica

Fractie organica Fractie valorificabila Fractie cu putere calorifica ridicata

Tratare termica

Valorificare energetica

Tratare biologica Valorficare materiala

Produs de fermentare aeroba

Tratare termica

Valorificare energeticaDepozitare


Separare cu utilizare de separatoare cu aer si air-tables Magneti pentru separare metale feroase si separatoare cu current eddy pentru separare metale neferoase Maruntire finala la 40 mm Peletizare pentru pelete usoare Presa pentru incarcare in camioane (trucks) Peletizarea prafului Statie de tratare a apei din condens

Schema procesului tehnologic pentru stabilizarea uscata Herhof Stabilat

Aceasta tehnologie are avantaje in ceea ce priveste maximizarea reciclarii. Chiar si acolo unde se face colectare separata avansata de peste 60%, experienta a aratat ca prin aceasta tehnologie tot mai pot fi selectate din amestec in jur de 17% materiale reciclabile. Materialele reciclabile separate au o calitate mai buna decat materialele reciclabile separate prin tratarea mecano-biologica obisnuita in care materialele sunt murdare. In plus prin aceasta tehnologie pot fi separate si anumite deseuri periculoase din deseurile menajere, cum ar fi de exemplu bateriile si acumulatorii pentru diverse echipamente electronice.


Fractionare

Uscare

Separare metale

Separa

Fractii Con

Deseu

EEvacuare aer

STABILATT


Materialul organic stabilizat, avand putere calorica ridicata, poate fi utilizat ca si combustibil alternativ, producand cantitati mai mici de bioxid de carbon (80%) comparativ cu combustibilii fosili sau poate fi chimizat pentru obtinerea de metanol sau biodiesel.Capacitatea optima de realizare si de operare a unei astfel de fabrici este cuprinsa intre 80.000 si 100.000 tone/an.

Depozitarea

Construirea, amplasarea si cerinţele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt descrise tehnic de către Directiva privind depozitarea deseurilor. În esenţă, un depozit ecologic este o locaţie care asigura o protecţie a mediului si a sănătăţii adecvată pentru eliminarea deşeurilor municipale solide. Un depozit ecologic este echipat în mod caracteristic cu : O zonă intermediară; Un drum bun şi usor accesibil pentru camioane; O cabina de paza pentru păstrarea evidenţei şi a controlului; Un cântar; Un mic laborator pentru controlul deşeurilor; Membrane de impermeabilizare (geomembrane si geotextil) pentru a asigura hidroizolarea si preluarea sarcinilor mecanice; Un sistem de monitorizare; Staţie de colectare şi tratare a levigatului (apa uzată din depozitul de deşeuri); Celule speciale în care sunt depozitate deşeurile (zilnic); Eliminarea si captarea gazul metan generat (câteodată colectat pentru generarea de electricitate).

Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ: înregistrarea cantităţilor de deşeuri; controlul strict privind deşeurilor permise şi nepermise; acoperirea zilnică a deşeurilor; compactarea suprafeţelor de acoperire; asigurarea acoperirii şi închiderii; controlul apei freatice; monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere.In Regiunea 3 Sud Muntenia sunt deja propuse a se executa cu fonduri ISPA patru depozite in trei judete, doua in judetul Dambovita si cate unul in judetele Arges si Teleorman.

Pe langa variantele tehnologice prezentate mai sus pot fi implementate si alte variante tehnologice care au fost experimentate cu succes in Statele Membre ale Uniunii Europene.

In toate cazurile trebuie avuta in vedere o dimensionare corecta a instalatiilor in raport cu cantitatea de deseuri colectata si cautat un optim din punctul de vedere al efortului investitional si de operare posibil, precum si din punctul de vedere al asigurarii pietei de desfacere a materialelor rezultate.



Analiza comparativa a alternativelor tehnice aplicabile

In tabelul de mai jos se prezinta analiza comparativa a principalelor tehnologii de tratare a deseurilor biodegradabile municipale: compostare, fermentare anaeroba, incinerare, piroliza si gazeificare.

Rezumat al tehnologiilor de tratare a deşeurilor municipale biodegradabile

Metodă biologică Metodă termică

Compostare Fermentare anaerobă Incinerare Piroliză Gazeificare

Tehnologie cu rezultate dovedite, folosire

Da; foarte folosită Da; folosită Da; foarte folosită Parţial; puţine staţii

Parţial; puţine staţii

Principiul de bază

Degradare prin acţiunea microorganismelor aerobice

Degradare prin acţiunea microorganismelor anaerobice

Combustie Conversie termochimică anaerobă

Conversie termochimică

Costul tratării Mic până la mare Mediu până la mare Mediu până la mare Mediu până la mare

Mare până la foarte mare

Adecvare Bună Bună Bună Medie Depinde de tehnolgie

Deşeuri acceptate

Numai deşeuri separate la sursă din cauză că doar substanţa şi nutrienţii vor fi recuperaţi pe cât posibil puri

Numai deşeuri umede separate la sursă din cauză că doar substanţa şi nutrienţii vor fi recuperaţi pe cât posibil puri

Toate deşeurile deoarece tehnologia de curăţare a gazelor este bună iar reziduurile solide sunt minimizate prin reducerea volumului

In particular convenabilă pentru fracţiile de deşeuri contaminate, bine definite

Numai deşeuri uscate separate dacă nu este combinată cu o tehnologie de curăţare mai bună a gazelor de ardere

Acceptă deşeu menajer umed?

Da Da Da Posibil, dar în mod normal nu

Posibil, dar în mod normal nu

Acceptă deşeu menajer uscat?

Da Da Da Da Posibil

Acceptă deşeuri din grădini şi parcuri?

Da Nu Da Da Posibil

Acceptă deşeuri de la hoteluri şi restaurante?

Da Da Da Da Posibil, dar în mod normal nu

Acceptă hârtie şi carton?

Mici cantităţi de hârtie

Nu Da Da Posibil

Fracţii de deşeuri excluse

Metal, plastic, sticlă (staţii fără o tratare avansată: nu se acceptă deşeuri de origine animală)

Metal, plastic, sticlă, deşeuri din grădini (staţii fără o tratare avansată: nu se acceptă deşeuri de origine animală)

Nu există Deşeu menajer umed

Deşeu menajer umed

Disponibilitatea datelor de mediuSolide Mare Medie - Mare Medie - Mare Medie MedieAer Scăzută Medie Medie - Mare Medie Medie – MareApă Medie – Mare Mare Mare Medie – Mare Medie – MareControlul mirosurior

Scăzut - bun Scăzut - bun Bun Mediu - bun Bun

Mediu de lucru Scăzut – bun Mediu - bun Bun Bun Bun



Rezumat al tehnologiilor de tratare a deşeurilor

Metodă biologică Metodă termică

Compostare Fermentare anaerobă Incinerare Piroliză Gazeificare

Recuperarea energiei

Nu Da;3200 MJ/t de deşeu

Da;2700 MJ/t de deşeu

Da;Aproximativ 70% din incinerare + energia conţinută în rodusul secundar

Da;La fel ca la incinerare

Ciclul carbonului (% din greutate)

50% în compost50% în aer

75% în fibre/lichide25% ca biogaz

1% în solide99% în aer

20-30% în solide70-80% în aer

2% în solide98% în aer

Recuperarea fertilizanţilor (kg fertilizant/tona de deşeu la intrare)

Da;2,5-10 kg N0,5-1 kg P1-2 kg K

Da;4,0-4,5 kg N0,5-1 kg P2,5-3 kg K

Nu Nu Nu

Produse pentru reciclare sau recuperare, (% din greutatea deşeurilor introduse)

40-50% compost 30% fibre50-65% fluide

15-25% cenuşă (inclusiv zgură, sticlă)

30-50% produse carbonizate (inclusiv cenuşă, zgură, sticlă)3% metale

15-25% cenuşă vitrificată (inclusiv zgură, sticlă)3% metale

Reziduuri către altă tehnică de tratare a deşeurilor sau pentru depozitare (% din greutatea deşeurilor introduse)

2-20% din sitare (plastic, metal, sticlă, pietre)

2-20% din sitare (plastic, metal, sticlă, pietre)

3% cenuşă zburătoare (inclusiv reziduuri de la curăţarea gazelor)

2-3% reziduuri de la curăţarea gazelor

2% reziduuri de la curăţarea gazelor

Sursa: Managementul deseurilor biodegradabile municipale, Agentia Europeana de Mediu, ianuarie 2002



7. Calculul capacitatilor necesare pentru gestionarea deseurilor municipale

Propunere de sisteme de gestionare a deşeurilor

Numărul sistemelor de gestionare şi tratare a deşeurilor municipale solide este limitat din cauza considerentelor actuale de ordin tehnic şi economic precum şi din cauza ţintelor definte mai sus, în Capitolul 3.

Ţintele privesc colectarea separată a deşeurilor din ambalaje şi reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depuse la depozitele de deşeuri. Opţiunile viabile de tratare sunt limitate pentru compostare şi colectare selectivă, în primă fază, urmate apoi de TBM sau incinerare pentru ţintele cele mai avansate de reducere a deşeurilor biodegradabile.Cele 3 scheme de gestionare sunt previzionate pentru anii 2008, 2010 şi 2013:

1. Anul 2008 prezinta fluxurile de deseuri la care trebuie sa se recurga pentru compostare si pentru colectarea selectiva sau sortarea fractiilor de deseuri din ambalaje la care trebuie sa se ajunga pentru indeplinirea tintelor la reciclarea deseurilor din ambalaje si valorificarea deseurilor din ambalaje .

2. În 2010 ţintele privind deşeurile din ambalaje şi cele biodegradabile vor fi în vigoare, trebuind: reciclata o cantitate de deşeuri din ambalaje de 123 000t si valorificata o cantitate de 140 000 şi redusa cantitatea depusă de deşeuri biodegradabile cu 87.000 t.Până în 2010, trebuie adaptate ţintelor colectarea selectiva, capacităţile de sortare pentru deşeurile mixte şi activităţile de compostare.

3. În 2013 ţintele vor fi mărite la: reciclarea 187.000 t de deşeuri din ambalaje şi valorificarea a 210 000 t deseuri din ambalaje si reducerea cantităţii depuse de deşeuri biodegradabile cu 304 000 t.Începând cu 2013, din punct de vedere al ţintelor este nevoie de o creştere a colectării separate, a capacităţilor de sortare şi compostare fata de cele deja prevazute a se realiza prin investitii planificate pana in anul 2010



Sistemul de management al deseurilor propus la nivelul anului 2008

Fig. 7.1: Fluxurile de deseuri prognozate pentru anul 2008

In anul 2008 exista doar tinta privind reciclarea deseurilor din ambalaje in special pentru cele din hartie, dar avand in vedere ca exista deja o capacitate disponibila de compostare la nivelul regiunii de 12 500 t/an dupa cum urmeaza:

- 5000t/an in judetul Dambovita- 7 500t/an in judetul Teleorman

se recomanda inceperea colectarii separate a deseurilor verzi din parcuri si gradini pentru a fi mai usor de atins tinta din 2010.

In vederea atingerii tintelor referitoare la deseurile biodegradabile municipale se vor lua urmatoarele masuri prioritare:

colectarea separata a deseurile verzi din parcuri, gradini, si piete in vederea compostarii;

colectarea separata a deseurilor organice rezultate de la restaurante, cantine, supermarketuri in vederea compostarii sau utilizarii ca hrana pentru animale;

promovarea compostarii individuale in gospodarii si/sau pe platforme in mediul rural.


Colectare selectiva pentru atingerea tintelor: ~121.250 t Colectare in amestec :

903.251 t

Deseuri verzi~44.115 t/an din

parcuri, gradini si piete din care se pot

composta 12 500 t/an

Colectare selectiva a deseurilor din

ambalaje ~ 125.000t/an

Transportat direct la depozitul de deseuri Separare,

omogenizare, compostare

Rezulta 6 250 t

SortareBalotare

~ 20% reziduuri 25 000t/ an care se depoziteaza

Utilizatorul finalReciclatori

~ 100 000 t/an ceea conduce la atingerea tintei

Cantitatea totala de deseuri generate, colectate dar care nu

mai ajung la depozit~ 121.250 t/an

~13% din total deseu generat

Cantitatea estimata de deseuri generate si colectate – 1 013 598 t

Cantitatea estimata de deseuri generate 2008 – 1 037 000 t


Colectarea selectiva a deseurilor biodegradabile in mediul urban.

Unele din metodele de reducere a deseurilor biodegradabile au acelasi mod de abordare ca si valorificarea deseurilor de ambalaje. In statiile de sortare, nu doar deseurile de ambalaje se sorteaza ci si cele care provin din alte surse. De aceea se considerea ca o modalitate de reducere a biodegradabilului reducerea hartiei si cartonului si a continutului de lemn din deseurile menajere si in cele asimilabile celor menajere. Aceasta metoda nu necesita capacitati suplimentare de pre-colectare si transport fata de cele considerate pentru reciclarea sau sortarea deseurilor.

Datorita programelor ISPA din judetele Damvovita si Teleorman care prevad amplasarea in zonele rurale de containere pentru colectarea separata a deseurilor reciclabile, capacitatea de precolectare, de transport si de sortare estimata a fost suplimentata corespunzator.

Pentru un program de investitii mai bine esalonat in timp se recomanda colectarea diferentiata a fractiei de sticla si a celor de hartie si metal, astfel incat capacitatea de sortare necesara in 2008 sa nu depaseasca 70 000 tone. Se preconizeaza colectarea unei cantitati de 16 000 tone de hartie + metal si impuritati de la populatie si a unei cantitati de 49 000 tone de hartie metal si impuritati de la agentii economici, institutii, etc. Aceasta varianta nu este realizabila decat insotita de programe de informare a publicului care sa puna clar in evidenta faptul ca se doreste colectarea diferentiata doar a deseurilor de ambalaj si nu a deseurilor din materialul respectiv.


Intensificarea colectarii separate a deseurilor din ambalaje (inclusiv sortare) şi a deşeurilor din grădini şi parcuri si a biodegradabilelor din ambalaje si realizarea de compost Sistemul avansat de gestionare a deşeurilor în 2010 include colectare separata urmata de sortare şi realizarea de compost din deşeurile din grădini şi parcuri si inclusiv partea biodegradabila din deseurile din ambalaje.

Pentru a atinge ţintele privind deşeurile biodegradabile in Regiunea 3 corespunzatoare conditiilor stabilite de HG 349/ 2005, aplicata la nivelul regiunii, în 2010 trebuie redusă cantitatea de materiale organice depuse la depozite cu aproximativ 87.000 t/an din care sunt scoase din fluxul de eliminare catre depozit o cantitate de deseuri din ambalaje (hartie & carton) de 57 000 t iar diferenta de 30 000 t/an poate fi atinsa prin compostarea unei parti din deseurile din parcuri, gradini si piete colectate separat care sunt cantitate de 45 000t.

Avand in vedere ca fata de anul 2008 in 2010 exista o capacitate aditionala de compostare de 100 000 tone realizata prin poiectul ISPA Arges, adica un total de 132 500 t la nivelul Regiunii 3 va putea fi compostata o cantitate de biodegradabil mai mare decat cea strict necesara pentru atingerea tintei.

Aceasta ar implica fie o colectare separata a deseurilor biodegradabile ceea ce este destul de dificil de obtinut de la populatie fie existenta unei statii de sortare a deseurilor colectate in amestec pentru a obtine pe de o parte deseurile biodegradabile necesare statiilor de compost iar pe de alta parte pentru a asigura atingerea tintelor la deseurile din ambalaje.

Pentru un program de investitii mai bine esalonat in timp se recomanda instalarea in anul 2010 pe langa statiile de sortare de 150 000 tone/an prevazuta in masura ISPA Arges, 10 000 tone/an ISPA Teleorman si 5 000 tone/an ISPA Dambovita a unei capacitati aditionale de sortare de 15 000 tone/an ce se recomanda a fi distribuita intre 2 statii de sortare cu o capacitate intre 7 -8 000 t/an .107 11 Decembrie 2006


Fig. 7.2: Schema gestionarii deseurilor in Regiunea 3 in 2010



Prognoza deseu generat 2010 : ~1.038.000 t

Colectare selectiva deseuri verzi~45.000 t

Colectare in amestec ~800.000 t/an

Capacitatea existenta de compostare

132 500 t/an

Capacitate necesara statii de sortare ~ 180.000 t

~20% deseuri din ambalaje~50% deseuri biodegradable

Sortare/Balotare~20% impuritati

33.800 t/an

~22.000 t/an compost la

utilizatorul final

Cantitate reciclata36 000 t de la

statiile de sortare +

~135 200 t/an fara impuritati colectata

separat

Eliminarea la depozite ecologice =44.250 compostare +

33.800 ambalaje +620.000 deseuri mixte nesortate +

33.800 de la sortare =731.000 t/an

Biodegradabil de la sortare

88 500 t/an

Prognoza deseu colectat 1.014.000 t

Colectare selectiva ambalaje~ 169.000 t

Ambalaje de la sortare36 000 t

Total reciclat = 171 200 t/an

Tinta reciclare =169 000 t/an

Tinta biod. = 87 000t/anTotal biod = 150 000 t/an


Fig. 7.3: Schema gestionarii deseurilor in 2013

Pentru reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile din fluxul de depozitare cu 304 000 in 2013 se au in vedere urmatoarele modalitati:




Colectare selectiva deseuri verzi~ 46.000 t

Biodegradabil de la sortare

115 000 t/an

Capacitatea existenta de compostare

145 500 t/an

~23.000 t/an compost la

utilizatorul final

Tinta biod. = 304 000t/anTotal biod = 150 000 t/an

Colectare in amestec ~781.000 t/an

Capacitate necesara statii de sortare

~ 230.000 t ~20% deseuri din ambalaje

~50% deseuri biodegradable

Eliminarea la depozite ecologice =49.750 compostare+

44.800 ambalaje +551.000 deseuri mixte nesortate +

69.000 de la sortare =714.550 t/an

Colectare selectiva ambalaje~ 224.000 t

Sortare/Balotare~20% impuritati

44.800 t/an

Ambalaje de la sortare46 000 t

Cantitate reciclata46 000 t de la

statiile de sortare +

~179 200 t/an fara impuritati colectata

separat

Total reciclat = 225 200 t/an

Tinta reciclat =224 000 t/an


o reciclarea a circa 113 000 deseuri biodegradabile din ambalaje hartie, carton si lemno reciclarea ( recuperare, valorificare) a unei cantitati de aprox 43 000 tone de deseuri din hartie, carton altele decat ambalajele existente in deseurile menajere si similare celor menajere- compostarea a 100 000 tone in instalatia de compostare ce se realizeaza prin proiectul ISPA Arges- compostarea a 5 000 tone la Targoviste, 7 500 tone Teleorman, 22 000 tone Calarasi si 8 500 Giurgiu.

Se constata cu toate acestea ca nu exista planificate in momentul de fata capacitati suficiente pentru a atinge tinta de reducere a depozitarii deseurilor biodegradabile si ca este necesar a se realiza fie capacitati aditionale de statii de compostare fie o instalatie de tratare mecano biologica.

Avand in vedere specificul regiunii, cu populatie predominant rurala, si faptul ca o investitie intr-o statie TMB este mult mai costisitoare din punct de vedere financiar decat o statie de compostare, recomandabil ar fi suplinirea capacitatii lipsa prin realizarea de statii aditionale de compostare.

Proiecte privind gestionarea deseurilorIn perioda elaborarii PRGD au fost identificate proiectele referitoare la gestionarea deseurilor existente la nivelul regiunii, care pot fi grupate in patru categorii:

Proiecte ISPA – care sunt deja aprobate si urmeaza a se implementa in perioada 2007 -2010 – Arges, Dambovita si Teleorman

Proiecte PHARE CES – care sunt deja aprobate si urmeaza a fi implementate in perioada 2007-2008 – 6 proiecte;

Sisteme integrate de gestionare a deseurilor la nivel de judet – care urmeaza sa fie finantate prin fonduri structurale (judetele Giurgiu si Calarasi);

Alte tipuri de proiecte cu finantare privata sau publica locala.

Conform datelor prezentate in Capitolul 2 – Situatia existenta, in prezent, doar 42 % din populatia Regiunii 3 Sud (circa 1.428.000 locuitori) este deservita de servicii de salubritate.Obiectivul privind colectarea deseurilor prevede ca in anul 2009 minim 90 % din populatia mediului rural va fi deservita de servicii de salubritate.In tabelul de mai jos se prezinta numarul populatiei nou deservite cu servicii de salubritate prin proiectele identificate la nivelul regiunii si avand deja finantare asigurata la nivelul anului 2006.

Tabel 7-16 Populatie nou deservita de servicii de salubritate prin proiecteJudet Populatie

nedeservita in prezent

Populatie nou deservita prin proiectePHARE-CES ISPA Altele(structurale)

Arges 354 145 24 330 307 523Calarasi 230 331 13 400Dambovita 299 163 299 163Giurgiu 230 816 230 000Ialomita 205 509 9 500Prahova 321 056 22 500Teleorman 330 713 330 713Total Regiune 1.971. 733 69.700 937 399

Din analiza datelor rezulta urmatoarele:



In vederea atingerii obiectivului de colectare din anul 2009, trebuie sa fie alocate si/sau accesate resurse de finantare pentru asigurarea colectarii pentru circa 1. 500.000 locuitori din mediul rural; Intrucat sistemele integrate de gestionare a deseurilor pentru judetele Giurgiu si Calarasi vor fi implementate dupa anul 2009, precum si parte din judetul Arges trebuie sa fie identificata si implementata o solutie tranzitorie pentru colectarea deseurilor de la circa 700.000 locuitori pana la punerea in functiune a acestor sisteme. Chiar daca punerea in functiune a celor doua sisteme integrate de gestiune a deseurilor din Dambovita si Teleorman va duce la o rata de acoperire cu servicii de salubritate in cele doua judete de 100% contribuind astfel la cresterea % in mediul rural al intregii regiuni, trebuie sa se tina seama ca este o crestere artificiala si ca gradul de acoperire cu servicii de salubritate va fi neuniform la nivelul regiunii.

7.6.1. Colectarea selectiva a deseurilor municipale

Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje

Pentru stabilirea populatiei care trebuie sa colecteze selectiv in vederea atingerii tintelor s-a tinut seama de urmatoarele:

cantitatile totale necesare a fi valorificate/reciclate pentru atingerea tintelor, distributia intre sectorul industrial/comercial si populatie a cantitatilor generate din fiecare tip de materilal de ambalare (Tabelele 4.10 si 4.12); obligatia legala a operatorilor economici (industrie, comert, insitutii) de a asigura reciclarea/valorificarea intregii cantitati de deseuri de ambalaje generate (art. 20 al HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje). In calcul s-a considerat ca pentru hartie si carton, plastic, sticla si metale 95 % din cantitatea generata este predata in vederea reciclarii. diferenta pana la cantitatea necesara pentru atingerea tintelor se va colecta selectiv de la populatie; colectarea deseurilor de hartie si carton de la populatie se va face separat (individual, la puncte de colectare sau prin predare la centre de colectare) pentru a asigura cerintele minime de calitate impuse de reciclatori. Datorita programelor ISPA din judetele Arges, Dambovita si Teleorman care prevad amplasarea in zonele rurale de containere pentru colectarea separata a deseurilor reciclabile, capacitatea de precolectare, de transport si de sortare estimata a fost suplimentata corespunzator. restul materialelor reciclabile (plastic, sticla, metal) se colecteaza diferentiat, existand posibilitatea la nivelul fiecarei comunitati locale de a stabili modalitatea concreta de colectare (in saci, pubele sau puncte de colectare, pe tip de material sau amestecate cu sortare ulterioara).

Determinarea ariei de acoperire cu colectare selectiva s-a realizat astfel: pana in anul 2008:o pentru colectarea selectiva a hartiei si cartonului - numarul populatiei a fost determinat in functie tintele de reciclare din planul de implementare;o pentru restul materialelor – numarul populatie care trebuie sa colecteze selectiv este stabilit ca valoare maxima a populatiei care asigura indeplinirea tintelor pentru fiecare material, acesta a rezultat ca fiind plasticul; dupa 2008 - intrucat cresterea anuala a obiectivului global este mai mare decat cresterea tintelor minime pe material, se impune cresterea mai ridicata a ariei de acoperire cu colectare selectiva, dupa cum urmeaza:



o pentru colectarea selectiva a hartiei si cartonului - o crestere anuala cu 15 % a populatiei care trebuie sa colecteze selectiv;o pentru restul materialelor - s-a urmarit uniformizarea treptata a colectarii selective pentru toate tipurile de material (populatia care colecteaza selectiv hartia sa participe la colectarea selectiva a tuturor celorlalte fractii).Din rezultatele proiectelor pilot de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje

desfasurate in Regiunea 3 in cursul anului 2006, rezulta o rata de recuperare relativ scazuta a cantitatilor colectate. Rata de recuperare reprezinta raportul intre cantitatea efectiv colectata in vederea reciclarii si cantitatea generata pe cap de locuitor. Din aceste motive, pentru calculul populatiei reale care trebuie sa colecteze selectiv s-a considerat ca pana in anul 2008 rata de recuperare de 0,6, pentru perioada 2009-2010 rata de recuperare este 0,7, iar pentru perioada 2011-2013 este de 0,8.

In vederea atingerii tintelor de reciclare a deseurilor de ambalaje: in anul 2008 - peste 43 % din populatia regiunii trebuie sa colecteze selectiv deseurile de hartie si carton fie individual, fie prin puncte sau centre de colectare.; in anul 2011 – circa 59 % din populatia regiunii trebuie sa colecteze selectiv deseurile de hartie si carton fie individual, fie prin puncte sau centre de colectare. in anul 2013 – circa 70 % din populatia regiunii trebuie sa colecteze selectiv deseurile de hartie si carton fie individual, fie prin puncte sau centre de colectare.

Colectarea selectiva a deseurilor biodegradabile

In vederea atingerii tintelor referitoare la deseurile biodegradabile municipale se vor lua urmatoarele masuri prioritare:

colectarea separata a deseurile verzi din parcuri, gradini, si piete in vederea compostarii; colectarea separata a deseurilor organice rezultate de la restaurante, cantine, supermarketuri in vederea compostarii sau utilizarii ca hrana pentru animale; promovarea compostarii individuale in gospodarii si/sau pe platforme in mediul rural.

Odata cu realizarea statiilor de compostare prin sistemele integrate de gestionare a deseurilor, la nivel de judete se va realiza si colectarea selectiva a deseurilor biodegradabile. Cantitatea de deseuri biodegradabile ce urmeaza a fi colectata selectiv va fi stabilita prin studiile de fezabilitate, in functie de capacitatile instalatiilor de compostare.

Tratare si valorificare

Tratarea si valorificarea deseurilor de ambalajeCunoscand populatia care trebuie sa colecteze selectiv in vederea atingerii tintelor privind deseurile de ambalaje si tinand seama de obligatia legala a operatorilor economici (industrie, comert, institutii) de a asigura reciclarea/valorificarea intregii cantitati de deseuri de ambalaje generate a fost determinata cantitatea de deseuri de ambalaje ce urmeaza a fi colectata in vederea reciclarii. S-a considerat ca pentru hartie si carton, plastic, sticla si metale 95 % din cantitatea generata de industrie, comert si institutii este predata in vederea reciclarii, iar in ceea ce priveste lemnul, se va recicla o cantitate care sa asigure atingerea tintelor, restul cantitatii (20.000 – 40.000 t/an) fiind valorificata energetic.



Tabel 7-17 Cantitati de deseuri de ambalaje colectate selectiv de la populatie si industrie, comert si institutii in vederea reciclarii

Cantitate (tone)

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Hartie si carton 37,098 47,599 50,229 56,618 62,706 68,407 75,419Plastic 7,304 9,769 11,707 12,730 19,771 29,162 42,012Sticla 20,036 22,265 24,353 25,755 29,748 34,784 41,335Metale 15,288 17,265 18,703 19,719 21,955 24,511 27,824Lemn 26,664 29,079 31,114 32,671 34,381 36,018 37,820Total 106,390 125,976 136,107 147,493 168,561 192,883 224,410

Capacitatile de reciclare estimate a fi necesare sunt urmatoarele: hartie si carton: 48.000 t in anul 2008 - 75.000 t in anul 2013; plastic: 10.000 t in anul 2008 - 42.000 t in anul 2013; sticla: 22.000 t in anul 2008 - 41.000 t in anul 2013; metale: 18.000 t in anul 2008 - 17.000 t in anul 2013 .

La nivelul regiunii trebuie sa se asigure si capacitatile de sortare necesare pentru atingerea tintelor de reciclare si a celor de valorificare. La nivelul Regiunii 3 sunt deja planificate investitii pentru statii de sortare :

- in 2007 - 10 000 t in Teleorman- in 2008 – 5.000 t/an in Dambovita- in 2010 – 150 000 t/an in Arges

Chiar daca sistemele prevazute sunt cele de colectare selectiva la punct fix, este de asteptat ca in prima faza populatia sa nu realizeze o separare corecta si completa, de aceea au fost estimate ca fiind necesare capacitati aditionale de sortare la nivelul anului 2008 de 70 000 tone/an

Tratarea deseurilor biodegradabile municipaleConform datelor prezentate in subcapitolul 4.4.1, cantitatea de deseuri biodegradabile municipale ce trebuie redusa la depozitare in anul 2010 este de circa 87.000 t , iar in anul 2013 de circa 304.000 t .

Deseurile verzi din gradini, parcuri si piete vor fi colectate selectiv si compostate, pentru acestea estimandu-se o cantitate de 45.000 t in anul 2010 si 46.000 t in anul 2013.Prin proiecte ISPA vor fi construite in perioada 2007-2008 2 statii de compostare, cu o capacitate totala de 15.000 t/an.

Pentru anul 2010 se estimeaza ca atingerea tintei se va realiza prin colectarea separata a deseurilor biodegradabile, in special in mediul rural, si compostarea acestora, capacitatea statiei de compost prevazuta prin proiectul ISPA Arges, de 100 000 t/an contribuind la atingerea tintei substantial.

Pentru anul 2013, in plus fata de anul 2010, se estimeaza o crestere a cantitatii de deseuri biodegradabile colectate selectiv in vederea compostarii. Intrucat cantitatea ce trebuie redusa la depozitare este mare, iar aceasta cantitate nu poate fi acoperita numai prin compostare, se estimeaza ca o cantitate de circa 156.000 t deseuri biodegradabile din ambalaje de hartie si carton ce vor fi reciclate sau valorificate va contribui substantial la atingerea tintei. Tinand seama de practica existenta la nivel european, precum si de prevederile Planului National de Gestionare a Deseurilor si a studiilor de pre-fezabilitate si master planurile realizate in judete, se apreciaza ca tehnicile cele mai probabile intre care se va alege vor fi tratarea mecano-biologica si realizarea de statii aditionale de compostare.



Eliminare

La nivelul regiunii exista in prezent un numar de 29 depozite urbane neconforme, care urmeaza sa-si sisteze activitatea conform HG 349/2005. In hartile alaturate sunt prezentate depozitele neconforme care accepta deseuri la depozitare in prezent si la sfarsitul anului 2013.

Prin proiectele finantate prin fonduri ISPA la nivelul regiunii se estimeaza realizarea:

1 depozit zonal in judetul Teleorman – 2007; 2 depozite zonale in judetul Dambovita – 2008; 1 depozit zonal in judetul Arges – 2010. 1 depozit zonal in judetul Giurgiu – 2011;

Tinand seama de situatia existenta si de proiectele identificate la nivelul regiunii rezulta urmatoarele:

Trebuie identificate surse financiare pentru realizarea statiilor de transfer si asigurarea transportului deseurilor pentru judetene care nu sunt incluse in diferite programe de finantare:– termen 2007;

Realizarea depozitelor zonale in cadrul sistemelor integrate de gestionarea deseurilor pentru judetele mentionate mai sus.



Harta depozite situatia existenta







8. Evaluarea costurilor

Fundamentarea costurilor

Costurile propuse pentru investiţiile asociate serviciilor de gestionare a deşeurilor au fost extrase din mai multe surse. Stabilirea costurilor are foarte mare legătură cu experienţa acumulată în cadrul proiectelor implementate în România, cât şi cu experienţa acumulată în ceea ce priveşte estimarea costurile instalaţiilor şi al echipamentului de gestionare a deşeurilor, în corelaţie cu proiecte internaţionale.

Trebuie menţionat că există totuşi o rezervă destul de mare în ceea ce priveşte nivelul exact al costurilor asociate investiţiilor propuse. În prezent, în cadrul Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor, la nivelul de analiză dat, nu există încă informaţie precisă cu privire la amplasamentul tuturor capacităţilor noi (depozite, staţii de transfer, sortare, compostare, etc.). Din acest motiv nu este posibil să se realizeze estimări ale costurilor în funcţie de condiţiile amplasamentului (condiţiile specifice ale amplasamentului pot avea un impact semnificativ asupra costurilor de investiţii, mai ales asupra investiţiilor pentru depozitele de deşeuri, transportului etc.). Costurile de operare sunt şi ele influenţate de locaţiile şi amplasamentul noilor facilităţi.

Un nivel mai crescut de siguranţă în privinţa estimării costurilor va putea fi atins în faza ulterioară perioadei de planificare, corelat cu studiile de fezabilitate şi fiind acompaniat de schiţa conceptuală şi detaliată a amplasamentului, cât şi de caracteristicile particulare ale instalaţiilor.

În etapa prezentă a procesului de planificare, costurile pentru investiţii se bazează pe media totală a costurilor diverselor instalaţii şi a diferitelor tipuri de echipamente ce vor fi achiziţionate.

Pentru estimarea costurilor au fost utilizate mai multe rapoarte şi studii care oferă informaţii recente cu privire la sectorul gestiunii deşeurilor din România, din care menţionăm următoarele:

Memorandul de Finanţare a ISPA între UE şi România, pentru programele de gestionare a deşeurilor din Argeş, Bacău, Galaţi, Dâmboviţa, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Teleorman;

Master planurile pentru gestionarea deşeurilor elaborate în 2005-2006 pentru Bistriţa Nasăud, Giurgiu, Harghita-Covasna, Maramureş şi Vrancea1; acestea oferă costuri unitare pentru investiţii şi cheltuielile de întreţinere şi operare (Î&O) pentru un număr de activităţi.

RAPORT FINAL, Asistenţă Tehnică pentru Elaborarea Evaluării Costului de Mediu şi al Planului de Investiţii, Proiectul Phare RO 0107.15.03, realizat de un consorţiu format din: Eptisa Internacional, Regional Environmental Center etc. din 29 septembrie 2005.

1 Aceste planuri au fost realizate în cadrul Asistenţei Tehnice pentru pregătirea proiectului din domeniul deşeurilor, Romania Europeaid/119085/D/SV/ROMANIA de către Royal Haskoning/ERM şi consorţiul I Group.

11 Decembrie 2006118


În mod suplimentar, cu privire la costurile standard unitare, au fost consultate un număr de alte surse de date identificate în cadrul altor programe internaţionale de investiţii în gestionarea deşeurilor, dintre care:

“Costurile gestionării municipale a deşeurilor în UE”, firma consultantă fiind Eunomia, reprezentând Ecotec. Acest raport oferă informaţii cu privire la evoluţia preţurilor gestionării deşeurilor în ţările UE15 pentru anul 2001 pentru toate fazele ciclului de gestionare a deşeurilor;

Estimările costurilor staţiilor pentru reciclare/sortare şi transfer, regăsite în Cadrul Economic Legislativ care promovează reciclarea D. Hogg şi J Hummel (2002);

Estimări ale costurilor pentru staţii de tratare bio-mecanice (BMT) găsite în VITO (2001) Vergelijkning van Verwerkingsscenario Voor Rest fractie van HHA en Nietspecifiiek Categorie II Bedrijfsafval, Eindrapport.

Master planurile pentru Gestionarea Deşeurilor elaborate pentru Bistriţa Nasăud, Giurgiu, Harghita-Covasna, Maramureş şi Vrancea constituie o sursă utilă pentru estimarea costurilor pentru investiţii. Această sursă oferă avantajul de a oferi numeroase informaţii recente, cu aplicabilitate locală, în privinţa costurilor unitare pentru investiţii şi a costuri de operare. Master planurile au fost recent aprobate, în vara anului 2006, iar estimările costurilor desi nu suficient de precise si detaliate par să fie îndeajuns de clare pentru planificarea regională. Master planurile oferă estimaţii ale costurilor bazate pe categorii de costuri unitare pentru o serie de activităţi de gestionare a deşeurilor – costuri pe persoană deservită sau costuri pe tonă.

La sursele de mai sus se adaugă estimările realizate de experţii în gestiunea deşeurilor, folosindu-se experienţa acumulată din participarea la proiecte internaţionale.

Criteriul de structurare a sumelor rezultate, în funcţie de costurile unitare pentru investiţii, operare şi întreţinere sunt prezentate în Anexa 8-1.

Costurile investiţiilor regionale de gestiune a deşeurilor

Propunerile pentru investiţiile gestionării deşeurilor sunt detaliate in Capitolul 7. Clasa de investiţii din cadrul fiecărei categorii majore de servicii de gestiune a deşeurilor (colectare, transport, tratare etc.) este rezumată şi prezentată în Anexa 8-2.

Luând ca punct de plecare programul propus pentru finanţare pentru regiune şi ghidurile costurilor unitare menţionate anterior, au fost estimate următoarele costuri pentru investiţii.

Programul total de investiţii se ridică la investiţii de 51,4 milioane EURO distribuite între anii 2007 şi 2013. Această sumă nu include proiectele ISPA planificate pentru Regiunea 3 şi care au deja finanţare; acestea sunt discutate separat.

De asemenea va fi nevoie şi de 1,5 milioane €/an pentru înlocuirea containerelor de deşeuri după anul 2013.



Tabelul 8-1. Rezumatul costurilor investiţiilor pentru Regiunea 3 fara TMB

Elemente componente Comentarii UnităţiPreţul unitar

EuroTOTAL (Mii €)

Colectare/transportContainere/recipienţi 168122 17144eurocontainer 1 m3 42,100 (13605 finanţate ISPA) 28495 400 11398eurocontainer 5 m3 1589 finanţate ISPA 2000 0containere pt. sticlă 212 800 170

Recipient 120 litri149200 finanţate prin ISPA, 139415 fără finanţare 139415 40 5577

Recipient 240 litri 2356 finantate prin ISPA 45 0Echipamente 552 13320Vehicule compactoare 262 (cu finanţare) 314 165000 8580Tractoare 163 finanţate ISPA 12000 0Camioane speciale (transport sticlă) 212 120000 840Camioane 28 (26 nefinanţate) 26 150000 3900

Staţii de Transfer 60000 t capacitate, 10000 ton finanţate prin ISPA 12 500000 3500

Sortare/tratare 11 6480

Instalaţii de Sortare305,000 t/an, din care 144,000 fără finanţare 10 20,48 2949

Platforme de Compostare3 platforme 112500 t/an, finanţate prin ISPA 1 33,63 3531

Deponii 4557

Deponii noi3,9 milioane t, din care ~3,5 mil. t finanţate ISPA 9,3 4557

Închidere depozite vechi86,7 hectare, inclusiv finanţate ISPA ~43,4 hectare 150000 6488

TOTAL COST INVESTIŢII 51489Notă: TOTALUL nu include investiţiile ISPA aprobate; acestea sunt prezentate în continuare.



Rezumatul costurilor investiţiilor pentru Regiunea 3 cu o instalatie de TMB inclusa in anul 2013

Elemente componente Comentarii Unităţi

Preţul unitar Euro

TOTAL (Mii €)

Colectare/transport

Containere/recipienţi16812

2 17144

eurocontainer 1 m342100 (13605 finanţate ISPA) 28495 400 11398

eurocontainer 5 m3 1589 finanţate ISPA 2000 0containere pt. sticlă 212 800 170

Recipient 120 litri149200 finanţate prin ISPA, 139415 fără finanţare

139415 40 5577

Recipient 240 litri 2356 ISPA financed 45 0Echipamente 552 13320Vehicule compactoare 262 (cu finanţare) 314 165000 8580Tractoare 163 finanţate ISPA 12000 0Camioane speciale (transport sticlă) 212 120000 840Camioane 28 (26 nefinanţate) 26 150000 3900

Staţii de Transfer 60000 t capacitate, 10000 tone finanţate prin ISPA 12 500000 3500

Sortare/tratare 12 19280

Instalaţii de Sortare305,000 t/an, din care 144000 fără finanţare 10 20,48 2949

Platforme de Compostare

3 platforme 112500 t/an, din care 7500 finanţate prin ISPA 1 33,63 3531

Instalatie MBT 160000 t capacitate 1 80,00 12800Deponii 4557

Deponii noi3,9 milioane t, din care ~3,5 mil. t finanţate ISPA 9,3 4557

Închidere depozite vechi86,7 hectare, inclusiv finanţate ISPA ~43,4 hectare 150000 6488

TOTAL COST INVESTIŢII 6428

9

Separat de investiţiile din tabelul de mai sus, în Regiunea 3 există2 trei proiecte ISPA aprobate (în judeţele Dambovita, Teleorman şi Arges) cu o valoare totală de 71,8 milioane €, din care grantul ISPA este 53,85 milioane € (vezi tabelul următor). Structura detaliată a finanţării ISPA este prezentată în Anexa 8-3, Anexa 8-4 şi Anexa 8-5.

2 ISPA Projects Approved by the Management Committee in June 200611 Decembrie 2006121


Tabelul 8-2. Investiţiile ISPA aprobate în Regiunea 3

No. Code Denumirea:Cost

Eligibil ISPA Grant Contribuţia naţională

Proiecte ISPA aprobate de Comitetul de Management (Junie 2006) mii € 1000 € % mii €

1.

2002/RO/16/P/PE/017

Reabilitarea sistemului de gestiune a deşeurilor solide în judeţul Dâmboviţa

25,894 19,420 75.0 530

2.

2002/RO/16/P/PE/024

Sistem integrat de gestiune a deşeurilor în jud. Teleorman

21,406 16,054 75.0 427.7

3.

2005/RO/16/P/PE/001

Sistem integrat de gestiune a deşeurilor în jud. Arges

24,500 18,375 75.0 475.9

TOTAL Proiecte ISPA din Regiunea 3 71800 53849 75 1433.6Sursa datelor: FINANCING MEMORANDUM Agreed between the European Commission and Romania, Concerning the grant of assistance from the Instrument for Structural Policies for Pre-accession

Implicaţiile investiţiilor propuse prin prisma disponibilităţii de plată a populaţiei

Gestionarea deşeurilor va avea implicaţii tarifare pentru consumatorii finali. Impactul precis al tarifelor asupra consumatorilor trebuie determinat prin studii de fezabilitate, prin proiecte particulare şi programe de investiţii (ţinând cont de caracterul particular al instalaţiilor pentru tratare/depozitare şi transfer, acolo unde este cazul).

Tarifele ce vor fi aplicate în cadrul regiunii reprezintă o funcţie a unui număr de factori, incluzând dar nelimitându-se la următorii:

Structuri existente de cost aparţinând furnizorului de servicii;

Nivelul tarifelor existente aplicat în cadrul regiunii şi adaptate la costuri;

Caracteristicile deşeurilor din cadrul diferitelor arii de servicii şi separarea deşeurilor generate/colectate în menajere şi ne-menajere;

Amortizarea activelor existente şi a investiţiilor propuse;

Nevoia de înlocuire anuală a activelor uzate (depinde de durata de exploatare a acestora);

Structura de finanţare pentru noi active şi nivelul costurilor din sistemul de creditare din cadrul mecanismului;



Capacitatea de rambursare a utilizatorului (posibilităţi de creditare neavantajoase, întârzierea plăţilor);

Planuri detaliate de investiţii (detalierea costurilor pe fiecare componentă de investiţii, bazându-se pe nevoia specifică de instalaţii şi pe costul total ţinând cont de finanţarea locală şi internaţională, neprevăzute, inflaţia etc.);

Costuri detaliate de operare, luând ca punct de referinţă structura deja existentă a costurilor, adaptarea la impactul investiţiilor propuse şi schimbările operaţionale/procedurale.

Se poate întâmpla să apară mici fluctuaţii ale tarifelor în cadrul regiunii, întrucât prestatorii de servicii se supun diferitelor structuri de cost (sunt vizate mai ales activităţile locale de colectare, pentru care costurile vor varia în funcţie de metodele locale de colectare folosite, densitatea populaţiei, frecvenţa de colectare, distanţele de transport către depozit etc.).

Evaluarea consecinţelor particulare asupra tarifelor necesare pentru susţinerea investiţiilor propuse în cadrul regiunii nu se regăseşte în obiectivele prezentului Plan Regional. Scopul analizei curente este să identifice nevoile generale ale sistemului; evaluarea detaliată a fezabilităţii/sustenabilităţii financiare şi a consecinţelor tarifare trebuiesc abordate într-un studiu separat de fezabilitate care să prevadă evaluări tehnice detaliate ale sistemelor şi amplasamentului instalaţiilor precum şi evaluări financiare detaliate ale companiilor de gestionare a deşeurilor.

În cadrul prezentului Plan Regional este posibil să se comenteze la modul general asupra implicaţiilor tarifare asupra sistemului, privit ca întreg.

8.3.1. Disponibilitatea de plată la nivel macro

Preocuparea generală faţă de sistemele de gestionare a deşeurilor este aceea ca acestea să ofere servicii accesibile tuturor beneficiarilor, mai ales consumatorilor din gospodării. Din motivul prezentat mai sus nu se pot determina implicaţiile particulare ale aplicării tarifelor în cadrul regiunii analizate. Este posibil să se realizeze o evaluare generală a disponibilităţii globale de plată, per ansamblu înainte şi după implementarea sistemelor propuse pentru investiţii.

Scopul analizei disponibilităţii de plată la acest nivel al Planului Regional este acela de a determina nivelul sumelor ce pot fi suportate de populaţie pentru plata serviciilor de gestiune a deşeurilor.

Disponibilitatea de plată se referă la capacitatea beneficiarilor serviciilor de gestionare al deşeurilor de a plăti aceste servicii fără a pune în pericol abilitatea persoanelor/familiilor de a-şi satisface nevoile personale esenţiale (alimente, locuire, sănătate, încălzire). Este important să se identifice abilitatea de plată a beneficiarilor pentru acoperirea tarifelor serviciilor de gestiune a deşeurilor (solvabilitatea clientului). În această analiză s-a folosit un indicator al solvabilităţii pentru a aprecia dacă veniturile populaţiei sunt suficiente pentru a putea suporta creşterea costurilor pentru serviciile privind gestiunea deşeurilor, fără a prejudicia în mod serios bugetul familiei. O gospodărie se consideră a fi incapabilă de plata serviciilor, când ar necesita o reducere semnificativă a bugetului dedicat altor bunuri şi servicii.



Conform standardelor pentru gestionarea deşeurilor, nivelul acceptabil de suport al serviciilor pentru gestionarea deşeurilor este de ~ 1.5% din venitul mediu al fiecărei gospodării – ex. costurile medii lunare pentru gestionarea deşeurilor nu ar trebui să depăşească 1.5% din veniturile medii lunare ale gospodăriilor (unde costurile ar trebui să acopere întregul ciclu al serviciilor de gestiune a deşeurilor – colectare, transport, sortare, tratare şi eliminare). Se specifică faptul că deşi un asemenea criteriu este util în dezvoltarea strategiei de gestionare a deşeurilor, în formularea politicii de tarifare trebuie să se ţină cont de faptul că venitul multor gospodării este sub medie. Cu privire la dificultatea financiară în care se găsesc unele gospodării cu venituri sub medie, de a suporta aceste costuri în raport cu veniturile proprii, se impune să se prevadă măsuri de protejare.

Evaluarea abilităţii globale de plată este realizată în funcţie de venitul mediu pe gospodărie din cadrul regiunii. Sunt disponibile statistici oficiale referitoare la venitul mediu în România şi pentru regiunile importante, estimat prin studii de venit al gospodăriilor. Cele mai recente date sunt pentru anul 2004. Sunt considerate veniturile din diferite surse, cum ar fi lichidităţile precum şi sursele proprii în natură (schimb de bunuri, valorificarea legumelor cultivate şi a bunurilor produse în gospodărie, etc.).

O prezentare a veniturilor în Regiunea 3 este cea în următorul tabel.

Tabelul 8-3. Nivelul veniturilor în Regiunea 3 (2004)

Regiunea 3 MunteniaTotal

gospodăriiTotal

households

Gospodării de:Households of:

Salariaţi Agricultori Şomeri PensionariEmployees Farmers Unemployed Pensioners

- Lei, lunar pe o persoană / ROL, monthly per person

Total venit 3355539 4070535 2372474 1908699 3374236procente / percentage

Venituri băneşti din care: 74,9 84,0 60,1 74,5 68,1

Salarii brute şi alt drepturi salariale 40,1 73,0 11,2 25,4 17,2

Venituri din agricultură 4,9 1,3 23,4 3,6 5,5

Venituri din activităţi neagricole independente 3,9 0,9 3,4 4,1 2,6

Venituri din prestaţii sociale 21,5 5,9 18,5 33,5 38,0

Venituri din proprietate 0,4 0,3 0,3 0,3 0,2

Contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţii şi beneficiarii de prestaţii sociale 2,4 3,2 1,1 1,8 2,0

Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii 22,7 12,8 38,8 23,7 29,9

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2004



În scopul prezentei analize se presupune că nivelul viitor al veniturilor va creşte cu rata de creştere a PIB-ului în fiecare regiune. Previziuni ale ratelor de creştere a PIB-ului pentru perioada 2006-2009 au fost elaborate de Comisia Naţională pentru Prognoze şi sunt prezentate în tabelul de mai jos. În tabel mai figurează şi aprecierea că rata anuală de creştere după 2009 va scădea la 5%, şi va rămâne constantă în 2011 şi mai departe în fiecare an pentru toate regiunile.

Tabelul 8-4. Evoluţia PIB, modificarea % anuală

Actual Actual ActualComisia Naţională pentru

Prognoză Estimările consultantului, 2009

& mai departe

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011România 5,2 8,4 4,1 6,0 6,2 6,3 6,0 5,5 5,01. NORD - EST 6,7 5,7 2,2 5,8 6,1 6,5 6,0 5,5 5,02. SUD - EST 5,0 10,3 2,6 5,9 5,9 6,2 6,0 5,5 5,03. SUD 6,5 10,6 3,7 6,0 6,0 6,1 6,0 5,5 5,04. SUD - VEST 11,3 9,1 2,6 6,1 5,8 6,0 6,0 5,5 5,05. VEST 9,6 8,5 5,6 5,8 5,7 5,9 6,0 5,5 5,06. NORD - VEST 8,0 6,3 2,6 5,4 5,9 6,2 6,0 5,5 5,07. CENTRU 4,7 8,4 3,8 5,7 5,9 6,0 6,0 5,5 5,08. BUCUREŞTI -1,9 8,7 7,3 6,6 7,1 6,8 6,0 5,5 5,0

Sursa datelor: Comisia Naţională pentru Prognoză (www.cnp.ro) şi estimările consultantului

Luând ca punct de referinţă nivelul veniturilor din anul 2004 şi ajustându-le PIB-urilor previzionate pentru fiecare regiune, poate fi calculat nivelul acceptabil al costurilor lunare pentru gestionarea deşeurilor pe fiecare regiune în parte.

Tabelul 8-5. Puterea de cumpărare în România, EURO pe lună/pe persoană

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Romania 1,47 1,53 1,62 1,72 1,83 1,94 2,05 2,15 2,26 2,371. NORD - EST 1,35 1,38 1,46 1,55 1,65 1,75 1,85 1,94 2,04 2,142. SUD - EST 1,32 1,35 1,43 1,51 1,61 1,70 1,80 1,89 1,98 2,083. SUD 1,34 1,39 1,47 1,56 1,66 1,76 1,85 1,95 2,04 2,144. SUD - VEST 1,38 1,42 1,50 1,59 1,69 1,79 1,89 1,98 2,08 2,185. VEST 1,57 1,66 1,75 1,85 1,96 2,08 2,19 2,30 2,42 2,546. NORD - VEST 1,55 1,59 1,68 1,78 1,89 2,00 2,11 2,22 2,33 2,447. CENTRU 1,53 1,58 1,67 1,77 1,88 1,99 2,10 2,21 2,32 2,438. BUCURESTI 1,91 2,05 2,19 2,34 2,50 2,65 2,80 2,94 3,08 3,24

Sursa: Anuarul Statistic al României 2005 şi estimările consultantului

Pentru Regiunea 3 disponibilitatea lunară de susţinere a creşterii costurilor (tarifelor) pentru gestiunea deşeurilor este de 1.34 euro în anul 2004şi se presupune ca va creşte la 2.14 euro în 2013. Spre exemplu, nivelurile abilităţii lunare de plată în Regiunea 8 (Bucureşti) sunt din cele mai ridicate unde plăţile maxime lunare acceptate depăşesc media naţională cu 30%.

Ar fi fost ideal să se facă distincţie între nivelul veniturilor şi abilitatea de suport din mediul urban şi rural. Din nefericire nu sunt disponibile date cu privire la nivelul veniturilor regionale, care să facă distincţie între gospodăriile urbane şi rurale. În orice caz, Studiul Dezvoltării Rurale în România (2003) sugerează că nivelurile veniturilor din cadrul gospodăriilor sunt 85% din cele al gospodăriilor din mediul urban, după cum se poate observa din tabelul de mai jos.

Tabelul 8-6. Surse de venit în România (2002)



Surse de venit Urban RuralSalariu şi venituri personale (Euro/lună) 143 122Salariu şi venituri personale 61% 28%Consumul alimentar privat, vânzarea de produse agricole & carne 11% 45%Ajutorul social 19% 20%Alte venituri 9% 7%TOTAL 100% 100%

Sursa: Studiul Dezvoltării Rurale în România - 2003

Cea mai importantă sursă de venit pentru gospodăriile din mediul urban îl reprezintă salariul şi ajutorul social. Impactul alimentelor produse în mediul privat şi cel al produselor agricole au un impact redus asupra venitului total al gospodăriilor urbane (11% din venitul total).

În mediul rural cea mai importantă sursă de venit o reprezintă activităţile agricole întreprinse în gospodărie (în ambele sensuri cel monetar şi în natură); aceste activităţi însumează 45% din totalul veniturilor. Alte surse de venit mai sunt salariul si auto-finanţarea (28%) şi ajutorul (20%).

Rezultatele Studiului Dezvoltării Rurale pot să fie folosite pentru o aproximare foarte generală a nivelurilor abilităţii de suport a gospodăriilor rurale. În Regiunea 3, populaţia rurală reprezintă 58,6% din totalul populaţiei. Se poate aproxima foarte general că nivelul lunar al capacitiatii de suport a tarifelor de gestiune a deşeurilor - pe persoană din mediul rural - se situează în jurul valorii de 1.25 euro în 2004 şi va creşte la 2.0 euro în 2013.

Tabelul 8-7. Populaţia rurală şi urbană din Regiunea 3 (iulie 2004)

În procente faţă de total Locuitori / km2

Inhabitants / km2

Urban Rural

Regiunea 3. - Muntenia

41,4 58,6 97,5

- Argeş 48,1 51,9 94,8

- Călăraşi 38,9 61,1 62,6

- Dâmboviţa 30,1 69,9 132,7

- Giurgiu 31,0 69,0 81,5

- Ialomiţa 45,5 54,5 65,8

- Prahova 50,9 49,1 175,8

- Teleorman 33,4 66,6 73,4

Sursa: Anuarul Statistic al României 2005



8.3.2. Nivelurile tarifelor deja existente

În obiectivele prezentului Plan nu se regăseşte inventarierea sistematică a nivelurilor tarifelor pentru toţi prestatorii de servicii din regiune. Oricum în tabelul de mai jos figurează câteva exemple de tarife plătite de gospodării pentru serviciul de management al deşeurilor furnizate de câţiva prestatori de servicii din Regiunea 3.

Tabelul 8-8. Nivelul tarifelor pentru gestionarea deşeurilor în Regiunea 3 (2006)

Operatorul Tariful(include TVA)

Tarif la deponie (include TVA)

Cantitatea colectata (30.06.2006)total Din care

Populaţia Companii şi instituţii publice

Populaţia Companii şi instituţii publice

RON/pers/lun[ RON/mc/lun[ RON/mc mc mc mc

Pitesti 2,9 32,8 8,33 93889 56887 37002Oltenita 2 3 27,7 45185 24840 20345

Pucioasa 2,27 27,17 10,81 8737 4253 4484

Slobozia 1,26 16,2 15,91 8670 5141 3529

Giurgiu 0 6,5 12,5 449 0 449

Ploieşti 3,4 38 24,564 44900 32332 12568

Mizil 3,27 40 33,32 1734,14 1734,14Tariff mediu Reg. 3

2,77

Sursa: Date furnizate de ANRSC, 2006

Tarifele aplicate gospodăriilor în 2006 se situau între 1.26 până 3.4 RON pe persoană/lună (~0.4 – 1.0 euro). Acest nivel reprezintă 27%- 61% din estimările privind nivelul abilităţii de plată a tarifelor de gestiune a deşeurilor pentru 2006 (1.47 euro pe persoană/lună pentru gospodăriile cu venit mediu).

Cu alte cuvinte, având drept referinţă anul 2006, este acceptabilă creşterea tarifelor cu 0,35-0,75 euro pe persoană pe lună.

8.3.3. Impactul investiţiilor propuse

Predicţii primare a fluxurilor financiare a investiţiilor în serviciul pentru gestionarea deşeurilor din regiune au fost elaborate, având în vedere creşterea incrementală a costurilor pentru investiţii şi impactul costurilor de operare. Au fost considerate numai costurile asociate alternativei tehnice definite în capitolul 7.

Trebuie specificat că au fost considerate numai costurile suplimentare (incrementale) ale investiţiilor propuse pentru o perioadă de planificare mai lungă



(2006-2025), ex. impactul investiţiei suplimentare şi a costului de operare (creştere/descreştere) a îmbunătăţirilor regionale în gestionarea deşeurilor. Costurile existente pentru serviciile de gestionare a deşeurilor în cadrul regiunii nu figurează în analiză şi se presupune a fi constante (acestea ar trebui să acopere costurile curente şi costurile de înlocuire).

Analiza poate fi caracterizată după cum urmează:

A fost elaborată pe baza de numerar, ex. se presupune că toate investiţiile şi costurile de operare vor fi finanţate prin lichidităţi, imediat ce se ivesc. Deprecierea nu va fi luată în considerare. Orice înlocuire de activ din timpul planificării va fi considerată drept având surse de finanţare;

A fost elaborată în termeni reali; preţurile din 2006 au fost ajustate pe durata planificată 2007-2013 cu calcului VPN pentru o perioadă mai lungă de până în anul 2020;

A fost considerat numai costul suplimentar generat de investiţii pe perioada de planificare (cum localizarea diferitelor capacităţi nu se cunoaşte şi nici diferite specificaţii tehnice, aceste costuri au fost calculate pe baza unor valori medii ale costurilor unitare standard);

S-au considerat costurile de O&Î pentru diferite categorii de activităţi: colectare, sortare/reciclare/transfer, transport şi eliminare la groapa de gunoi (costurile pentru aceste componente au la bază costuri unitare standard). Au fost calculate doar costurile suplimentare generate de noile capacităţi;

Nu au fost calculate costurile pentru proiectele ISPA deja aprobate şi care au finanţare;

costurile de Î/O pentru proiectele ISPA au fost luate în considerare;

S-a avut în vedere cantitatea de deşeuri estimată a fi generată în regiune, pe durata de planificare.

Rezultatul analizei reprezintă un calcul de ansamblu al VPN (Valoarea Prezenta Netă) asociată costurilor generate de noile servicii de gestionare a deşeurilor (luând în considerare atât investiţiile cât şi costurile O&Î de-a lungul perioadei planificate).

De asemenea, sunt calculate atât valorile actualizate pe tonă în perioada de planificare cât şi pe persoană/lună.

Este important de subliniat faptul că această sumă nu este egală cu tariful real aplicabil consumatorilor - tariful real aplicabil va reprezenta o funcţie de mai mulţi factori cum ar fi condiţiile locale, schemele de finanţarea a investiţiilor, performanţa de plată a utilizatorilor (gradul de încasare a facturilor), etc.

NVP al investiţiei pe persoană/lună reprezintă costul mediu total pe persoană/lună al investiţiilor de-a lungul perioadei planificate. Dacă presupunem că programul de investiţii propus este finanţat in totalitate prin tarifele utilizatorilor, impactul mediu lunar asupra tarifelor ar fi de 0,79 Euro pe persoană. Este însă foarte probabil ca acest program de investiţii să fie co-finanţat de UE. Presupunând că 70% din sprijinul financiar al UE este direcţionat spre investiţii (costul de O&Î este finanţat în totalitate prin tarifele utilizatorilor), impactul mediu lunar al programului de investiţii ar fi de 0,7 euro pe persoană ceea ce reprezintă 63% din abilitatea de plată a populaţiei.



Tabelul 8-9. Impactul investiţiilor asupra tarifului de gestiune a deşeurilor în Regiunea 3 (valori medii)

Rata de actualizare 5%

VPN a investiţiilor propuse (EURO 1000) (include Investiţia şi costurile de operare/întreţinere pe perioada 2007-2025) 355.584

VPN a fluxului de deşeuri generate (1000 t) 12.919

VPN a fluxului de deşeuri colectate (1000 t) 12.455

Impactul făru susţinerea UE

VPN Investiţii/t de deşeuri generate (Euro) 27.5

VPN Investiţii/t de deşeuri colectate (Euro) 28.6

VPN al Investiţiei suplimentare necesare/pers şi lună (Euro) 0,79

Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate 33%

Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de planificare Period 66%

Impact cu susţinerea UE*)

Contribuţia UE 70%

VPN al Investiţiei suplimentare necesare/pers şi lună (Euro) 0,70

Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate 30%

Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de planificare 63%

*) Susţinerea UE poate veni prin intermediul Fondurilor de Coeziune; în momentul de faţă nu există finanţare asigurată din acest fond.

Trebuie menţionat că valorile calculate reprezintă valori medii pe locuitor care nu au ţinut seama de ponderea investiţiilor ce ar trebui alocate familiilor sau firmelor care generează deşeuri de tip menajer. De asemenea nu au fost calculate efectele subvenţionării încrucişate între diversele categorii de generatori.

Consecinţele tarifare ale investiţiilor propuse se încadrează în anumite limite posibil acceptabile în cadrul regiunii. Ar trebui subliniat faptul că aceste calculele, de mai sus reprezintă doar costurile investiţiilor propuse pe cap de locuitor şi nu iau în considerare partea reală de cheltuieli alocată familiilor sau consecinţele subvenţiilor încrucişate dintre grupurile de consumatori. In Regiunea 3, un procent de 70% din deşeurile colectate este datorat gospodăriilor - dacă costurile ar fi distribuite proporţional între grupurile de generatori (incluzând firmele), atunci gospodăriile ar trebui să plătească mai puţin faţă de valorile menţionate mai sus.

Cum se poate observa din figura de mai jos, tarifele corespunzătoare investiţiilor propuse rămân sub limita de suportabilitate de 1.5% din venituri. În medie, tarifele necesare pentru acoperirea investiţiilor propuse şi a costurilor O&Î reprezintă 66% din limita de suportabilitate în cazul absenţei finanţării UE. În cazul susţinerii prin granturi a investiţiilor propuse, atunci tariful necesar reprezintă 63% din limita de



suportabilitate.

Figura 8-2. Disponibilitatea de plată şi evoluţia tarifelor de gestiune a deşeurilor în Regiunea 3, în două variante de finanţare si cu instalarea de

statii de compostare in 2013

Figura 8-2. Disponibilitatea de plată şi evoluţia tarifelor de gestiune a deşeurilor în Regiunea 3, în două variante de finanţare si cu instalarea unei

instalatii de tratare mecano biologica in 2013

11 Decembrie 2006

Pragul de Suportabilitate al populatiei raportat la cresterea nivelului tarifelor

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

% d

in v

enit

ul m

ediu

pe

per

soan

a/lu

na

Pragul de suportabilitate de 1.5% din venitul mediu (Euro persoana/luna)Nivelul mediu existent al tarifelor la populatieNivelul tarifelor fara finantare prin granturi Nivelul tarifelor cu finantare prin granturi

Prag de suportabilitate

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Euro

Pe

Pers

/Lun

a

Prag de suportabilitate de 1.5% din venitul mediu (Euro pers/luna)Nivelul mediu existent al tarifelor la populatieNivelul tarifelor fara finantare prin granturiNivelul necesar cu finantare prin granturi

130


Anexe

Anexa 8-1. Baza de date pentru costuri unitare

Nr.Crt. Descriere Unit. Investiţia Factori de influenţăMin Mediu Max

1.INVESTIŢII PENTRU COLECTARE ŞI TRANSPORT

1.1. Investiţii pentru colectare în zonele urbane

1.1.1

Investiţii pentru punctele de colectare (îngrădirea zonelor pentru amplasarea containerelor)

euro/pers. 5.20 6.35 7.50

Gradul de dispersare al populaţiei, numărul persoanelor vizate de un punct de colectare, numărul locuitorilor din blocuri sau apartamente, frecvenţa de colectare

1.1.2

Investiţii pentru containere (furnizarea de diferite tipuri de containere; mărimea depinde de numărul de locuitorilor care folosesc un container, strategia de sortare la sursă, etc)

euro/pers. 0.70 1.35 2.00 Strategia şi frecvenţa de colectare

1.1.3

Investiţii pentru echipamentele de colectare (furnizarea de diferite tipuri de vehicule pentru colectare)

euro/ pers. 7.50 11.25 15.00

Strategia şi frecvenţa de colectare, gradul de dispersare al gospodăriilor, lungimea totală a străzilor de parcurs, distanţa până la punctele de destinaţie (CGD sau staţii de transfer)

1.1.4

Investiţii pentru centrele mărginaşe (îngrădirea zonelor, acoperite cu asfalt sau ciment; de mărime medie)

euro/ pers. 1.00 1.50 2.00Strategia de colectare, gradul de sortare la sursă, gradul de dispersare al zonelor urbane

1.2. Investiţii pentru colectare în zonele rurale

1.2.1

Investiţii pentru punctele de colectare (îngrădirea zonelor pentru amplasarea containerelor)

euro/pers. 4.00 4.50 5.00

Gradul de dispersare a populaţiei, numărul persoanelor vizate de un punct de colectare, numărul locuitorilor din blocuri sau apartamente, frecvenţa de colectare

1.2.2

Investiţii pentru containere (furnizarea de diferite tipuri de containere; mărimea depinde de numărul de locuitorilor care folosesc un container, strategia de sortare la sursă, etc)

Euro/ pers. 0.70 0.85 1.00 Strategia şi frecvenţa de colectare

1.2.3

Investiţii pentru echipamentele de colectare (furnizarea de diferite tipuri de vehicule pentru colectare)

euro/pers. 2.60 4.20 5.80

Strategia şi frecvenţa de colectare, gradul de dispersare al gospodăriilor, lungimea totală a străzilor de parcurs, distanţa până la punctele de destinaţie (CGD sau staţii de transfer)

1.3. Investiţii pentru transport11 Decembrie 2006131



1.3.1

Investiţii pentru staţiile de transfer (îngrădirea zonelor pentru depozitare, cu rampă; vehicule se vor folosi de această rampă pentru a descărca deşeurile în containere mai mari, situate în apropierea rampei)

euro/ pers. 0.80 1.60 2.40

Frecvenţa de transfer, distanţa până la drumul principal, caracteristicile amplasamentului, distanţa până la sursa de electricitate)

1.3.2

Investiţii pentru echipamentele de colectare (furnizarea de echipamente cu capacitate mare de transport)

euro/ pers. 5.00 10.00 15.00Frecvenţa de transfer, distanţa de la staţia de transfer la CGD, starea drumurilor

2. INVESTIŢII PENTRU CENTRUL DE GESTIONARE A DEŞEURILOR (CGD)

2.1. Pregătirea platformei tehnologice

2.1.1

Investiţie pentru construirea unui drum de acces la instalaţie, dimensionat pentru vehicule de colectare cu capacitate mare care merg la CGD)

euro/m2 40.00 50.00 60.00 Acces existent, topologia terenului

2.1.2

Investiţie pentru alimentarea cu apă (conectarea la reţeaua de apă)

euro/m2 35.00 37.50 40.00Distanţa până la cea mai apropiată sursă de apă disponibilă, topologia terenului

2.1.3

Investiţie pentru sursa proprie de apă (construcţia propriei reţele de colectare a apei şi a sistemului de alimentare cu apă)

euro/unit. 25,000 32,500 40,000. Disponibilitatea surselor de apă freatică, adâncimea

2.1.4

Investiţie pentru conectare la sistemul de canalizare (conectarea la sistemul existent de canalizare)

euro/m 60.00 70.00 80.00

Distanţa pâna la cea mai apropiată conexiune la canalizare/emisarul natural, topologia terenului

2.1.5

Investiţie pentru conectarea la reţeaua electrică de tensiune medie

euro/m 60.00 65.00 70.00

Distanţa pâna la cea mai apropiată sursă de electricitate de tensiune medie, topologia terenului

2.1.6

Investiţie pentru punctul de transformare (construirea unui transformator pentru scăderea tensiunii)

euro/CGD 25,000 27,500 30,000 Puterea instalată a CGD

2.2. Investiţie pentru tratarea mecano-biologică

2.2.1

Investiţie pentru staţia de sortare (construirea unei instalaţii care să includă un separator magnetic şi un dispozitiv pentru balotare, curea transportoare, sortare automată a diferitelor reciclabilelor, etc.)

euro/t 30,000 55,000 80,000

Disponibilitatea amplasamentului, tehnologia propusă, condiţii climaterice, strategia de colectare

2.2.2

Investiţie pentru zona de compostare (construirea unei instalaţii de compostare aerobă/anaerobă şi dotarea acesteia cu diferite echipamente mecanice: mărunţitor, curea tarnsportatoare, etc.)

euro/t 15,000 16,500 18,000

Disponibilitatea locaţiei, tehnologia propusă, condiţiile climatice, strategia de colectare




2.2.3

Investiţie pentru echipamentele de tratare macano-biologică (furnizare de diferite echipamente: încărcător pe faţă, strung, etc)

euro/plant 1,000,000 1,150,000 1,300,000 Cantităţi recepţionate

2.3. Investiţie în depozitul de deşeuri

2.3.1

Investiţie pentru organizarea amplasamentului (organizarea săpăturilor necesare pentru următorul depozit: modelare, completarea stratului de argilă, diguri de protecţie, etc)

euro/m3 1.50 5.75 10.00

Condiţiile topografice şi geotehnice, prezenţa şi consitenţa stratului de argilă, distanţa până la groapa de argilă

2.3.2

Investiţie pentru izolaţie (organizarea straturilor de izolare conform normelor tehnice: stratul de drenaj, geomembrana, etc.)

euro/m2 40.00 45.00 50.00 Topologia, tipul izolaţiei

2.3.3

Investiţie pentru echipamente pentru depozit (furnizarea de diferite echipamente: buldozer, compactor, etc, pentru un flux de deşeuri intrate de 350 t/zi)

euro/depozit 1,000,000 1,150,000 1,300,000 Cantităţi recepţionate

2.3.4

Investiţie pentru tratarea levigatului (construirea unei staţii de epurareare pentru levigatul provenit de la depozitul de deşeuri)

euro/m2 100.00 150.00 200.00 Condiţii de eliminare, opţiuni tehnologice

2.3.5

Investiţie pentru echipamentele de monitorizare (construirea de puţuri de monitorizare a calităţii apei freatice în aval şi amonte de depozit)

euro/depozit 10,000 12,500 15,000Topografia depozitului şi a zonei înconjurătoare, condiţiile geotehnice, cerinţele APM

2.4. Instalaţii anexe pentru centrul de gestionare a deşeurilor

2.4.1

Investiţie pentru cântar (construirea unui punct de recepţie pentru a măsura cantităţile recepţionate)

euro/comp. de gest.a deşeurilor

40.00 45,020 90,000 Opţiuni tehnologice selectate, capacitate

2.4.2

Investiţie pentru clădirea administrativă (construirea unei clădiri ce va fi folosită de personalul administrativ şi de conducere; va include şi un laborator)

euro/CGD 75,000 162,500 250,000Condiţiile topografice şi geotehnice, dotarea laboratorului

2.4.3

Investiţie pentru staţia de spălare (organizarea unui spaţiu pentru spălarea vehiculelor care sosesc la depozit)

euro/CGD 25,000 27,500 30,000Condiţiile topografice şi geotehnice, tipul de echipamente

2.4.4

Investiţie pentru atelierul de întreţinere (această clădire va fi folosită şi ca spaţiu pentru depozitarea echipamentului de lucru)

euro/CGD 70,000 85,000 100,000Condiţiile topografice şi geotehnice, tipul de echipamente

3.ÎNCHIDEREA DEPOZITELOR ŞI GROPILOR DE GUNOI EXISTENTE

3.1.Închiderea depozitelor existente autorizate şi neconforme

euro/m2 50.00 60.00 70.00Condiţiile topografice şi geotehnice, aspecte specifice de mediu




3.2. Închiderea gropilor ilegale euro/m3 1.00 3.00 5.00Cantităţi depozitate, gradul de dispersare al deşeurilor depozitate, accesul în zonă

Sursă: RAPORT FINAL , Asistenţă Tehnică pentru Elaborarea Evaluării Costurilor de Mediu şi al Planului de Investiţii, Proiect Phare RO 0107.15.03, realizat de Consorţiul: Eptisa Internacional, Centrul Regional pentru Mediu, 29 Septembrie 2005.



Anexa 8-2. Infrastructura regională pentru gestionarea deşeurilor în Regiunea 3

Element de infrastructuraUnitatea de

masura 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 TOTAL

Depozite de vor fi inchise nr. 8 7 5 2 0 4 0 26,00

Suprafata (ha) 32,5 24,57 10,75 11,00 0,00 7,9 0,00 86,72nr.

Depozit zonal nou 1Capacitate,

1000 t 1536 750 755 900 2405Masini de curatat strazile nr. 6 8 10 24

120l nr. 38434 34200 115000 139415 288615Recipienti din plastic cu roti

de 250 l nr. 606 2356 2356Euro containere de metal de

1,1 mc nr. 4466 23000 6000 7100 6000 42100Euro containere de metal de

5 mc nr. 2637 1409 180 1589Alte recipiente de colectare

a de;eurilor nr. 5553 28 84 380 492container carrier nr. 89 2 26 28

tractor 2-7 nr. 139 7 6 150 163compacting trucks nr. 99 80 58 176 314

Camioane transport sticlă nr. 1 2 4 7Vehicule de colectare 5 nr. 23 Containere pentru sticlă nr. 41 52 119 212

Puncte de Colectare nr.

Statii de Transfernr. 10 3 6 2 1 12t/an 10000 10000 10000 30000 60000

Statii de Sortare Manuala nr. 1 1 4 4 10



t/an 70000 5000 43000 187000 305000

Statii Simple de Compostare nr. 1000 1000t/an 0,6 0,6

Station Avansate de Compostare

nr. 1 1 1 3t/an 7500 5000 100000 112500

Incineratoarenr. t/an

Instalatii de Tratare Mecanica-Biologica

nr. t/an

Nr. abnonati la serviciul de salubritate nr. 1137554 1773041 3064553 3093054 3137599

Populatia acoperita de serviciul de salubritate nr.

Total Populatie nr. 3355408 3283410 3264108 3225846 3169292

Sursa: Date din Memorandumul de finanţare ISPA şi estimările consultantului

Calcule detaliate ale Costurilor de Investiţii pot fi găsite în fişierul Excel ataşat PRGD.



Anexa 8-3. Costurile proiectului ISPA din judetul Arges

(in €)

COMPONENTE TOTAL COSTURI

COSTURI NEELIG IBILE

TOTAL COSTURI ELIGIBLE

Planificare/Proiectare 0 0 0Achiziţie teren 0 0 0Pregătirea terenului 500000 500000Lucrări de construcţii 11416107 11416107Instalaţii şi maşini 7005760 7005760Asistenţă tehnică 2560000 2560000Supervizare şi implementare

800000 800000

Publicitate 40000 40000Neprevăzute (ca. 10%) 2078133 2078133Taxe/impozite 100000 100000TOTAL 24500000 24500000

Sursa: ISPA Measure No.: 2005/RO/16/P/PE/001., FINANCING MEMORANDUM agreed between the European Commission and the Republic of Romania Concerning the grant of assistance from the Instrument for Structural Policies for Pre-Accession to the following measure Integrated management of solid waste and sludge from WWTP in ARGES county.

Anexa 8-4. Costurile proiectului ISPA din judetul Teleorman

# COMPONENTE TOTAL COSTURI

COSTURI NEELIGIBILE


€1 Sortare si colectare a deseurilor solide 7 195 000 - 7 195 0002 Nou[ deponie la Mavrodin, reciclare si

compostare8 425 000 108 000 8 533 000

3 Inchiderea si reabilitarea deponiilor vechi

1 750 000 0 1 750 000

4 Asistenta Tehnica 2 090 000 0 2 090 000Total fara neprevazute 19 460 000 108 000 19 568 000Neprevazute , (10% din costurile eligibile) 1 946 000 - 1 946 000Total general 21 406 000 108 000 21 514 000

Sursa datelor: ISPA Measure No.: 200/RO/16/P/PE/00., FINANCING MEMORANDUM agreed between the European Commission and the Republic of Romania Concerning the grant of assistance from the Instrument for Structural Policies for Pre-Accession to the following measure Integrated Waste Management System in TELEORMAN County.



Anexa 8-5. Costurile proiectului ISPA din judeţul Dambovita

# COMPONENTE TOTAL COSTURI

COSTURI NEELIGIBILE


€1 Sortare si colectare a deseurilor solide 8735000 0 87350002 Centru pentru deseuri si deponie la

Aninoasa5460000 0 5460000

3 Deponie in Titu 2525000 0 2525000

4 Inchidere si reabilitare a deponiilor vechi

3550000 0 3550000

5 Asistenta Tehnica 3270000 160000 3430000Total fara neprevazute 2354000

0160000 23700000

Neprevazute , (10% din costurile eligibile) 2354000 - 2354000Total general 2589400

0160000 26054000

Sursa datelor: ISPA Measure No.: 2002/RO/16/P/PE/017., FINANCING MEMORANDUM agreed between the European Commission and the Republic of Romania Concerning the grant of assistance from the

Instrument for Structural Policies for Pre-Accession to the following measure Rehabilitation of Solid Waste Collection, Transportation, Treatment and Landfill in DAMBOVITA County.



Anexa 8-6. Costuri unitare în zonele rurale şi urbane (€/tonă)

Unitatea pentru gestionarea deşeurilor Cost unitar (€/tonă)Zonă Urbană Densă Zonă Urbană Zonă Rurală

Investiţie E&Î Investiţie E&Î Investiţie E&ÎDepozit de deşeuri 9.30 3.00 9.30 3.00 9.30 3.00Instalaţie pentu compostare 33.63 28.11 33.63 28.11 33.63 28.11Incinerator 60.00 50.00 60.00 50.00 60.00 50.00Instalaţie pentu sortare 20.48 30.72 20.48 30.72 20.48 30.72Instalaţie pentru sortarea primară a deşeurilor din construcţii şi demolări (C&D) 3.00 4.00 3.00 4.00 3.00 4.00

Dispozitiv pentru tratarea mecano-biologică a combustibilului derivat din deşeuri (CDD) 22.31 32.02 22.31 32.02 22.31 32.02

Staţie de transfer 0 0 0.16 2.53 0.16 2.53

Transport de deşeuri în canitiăţi mariDeşeuri reciclabile uscate 2.63 4.21 2.63 4.08 2.87 4.42

Deşeuri biodegradabile 1.05 1.68 1.05 1.63 1.15 1.77Reziduuri 1.31 2.10 1.31 2.04 1.44 2.21Sticlă 0.58 0.93 0.58 0.91 0.64 0.98Deşeuri din C&D 0.55 0.89 0.55 0.86 0.61 0.93

Colectarea sticlei de la locaţiile pentru colectare 4.10 4.21 4.10 4.21 4.10 4.21

Colectarea deşeurilor reciclabilele uscate de la locaţiile pentru colectare 8.90 25.30 8.90 25.30 8.90 25.30

Colectarea deşeurilor biodegradabile menajere 0.74 3.00 0.74 3.00 0.74 3.00Colectarea deşeurilor reciclabile menajere 9.00 30.00 9.00 30.00 9.00 30.00



Anexa 8-7. COSTURILE UNITARE PENTRU ÎNCHIDEREA DEPOZITELOR DE DEŞEURI (€/HA)

Închidere în conformitate cu cerinţele directivei privind depozitele de deşeuri

Investiţie (€/ha)

Defalcarea costurilor (pe

ani)

E&Î pentru depozitele

închise(€/an/ha)

Menţinerea E&Î pentru

(ani)

Depozit din zonă urbană densă 200,000 2 4500 20

Depozit de oraş 150,000 2 2500 20

Închidere fără respectarea cerinţelor directivei depozitele de deşeuri

Investiţie (€/ha)

Defalcarea

costurilor pe ani

E&Î (€/an/ha)

Menţinerea E&Î pentru

(ani)

Depozit din zonă urbană densă închis înainte de 2007 150,000 2 500 20

Depozit de oraş închis după 2007 150,000 2 500 20Depozit rural 13,488 1 0 0



Anexa 8-8.- CALCULUL COSTULUI UNITAR PENTRU INSTALAŢIILE DE COMPOSTARE (€/t)

INVESTIŢIE Investiţie (€)Perioada de recuperare

(ani)Procent

(%)Costuri

actualizate anual (€/an)

Costuri unitare

(€/t)Pământ 414,000 7 29,000 0.73Dezvoltarea amplasamentului 320,000 25 7 27,500 0.69

Clădiri pentru procesare 6,153,000 25 7 528,000 13.20Instalaţii tehnice şi maşinării 3,911,000 15 7 429,400 10.74

Echipamente mobile 205,000 8 7 34,200 0.65Instalaţii electrico-tehnice 1,237,000 15 7 135,900 3.39Taxe 1,065,000 20 7 100,500 2.51Pre-finanţare 643,000 20 7 60,700 1.52Investiţie totală 13,947,000 1,345,100 33.63EXPLOATARE, independent de cantitatea intrată

€ Procent (%)Costuri

actualizate anual (€/an)

Costuri unitare

(€/t)Clădiri pentru procesare 6,473,000 1 64,700 1.62Instalaţii tehnice şi maşinării 3,911,000 4 154,900 3.91

Echipamente mobile 205,000 8 16,400 0.41Instalaţii electrico-tehnice 1,237,000 2.5 30,900 0.77Taxe şi asigurări 12,240,000 1 122,400 3.06Gestionare 188,000 10 18,800 0.47Materiale auxiliare 268,000 5 13,400 0.34

Nr. €/persoanăMâna de lucru 5.25 35,800 187,900 4.70Total 611,000 15.28EXPLOATARE, dependentă de cantităţile intrate

Electricitate 1,650 MWh/an €81.8/MWh 135,000 3.37

Combustibil 25 m3/an €485.7/m3 12,100 0.30

Treatarea reziduurilor 100 Kg/t intrate 4,000 t/an €91.5/t 366,100 9.15

Total 513,200 12.83Total E&Î 28.11



Anexa 8-9.- CALCULUL COSTULUI UNITAR PENTRU INSTALAŢIE de INCINERARE (€/t)

INVESTIŢIE Investiţie (€)

Perioada de

recuperare (ani)

Procent (%)

Costuri actualizate anual (€/an)

Costuri unitare

(€/t)

Preţul pământului 368,000 7 25,700 0.13Dezvoltarea zonei 341,000 25 7 29,200 0.15

Costurile de construcţie 21,629,000 25 7 1,856,000 9.28

Instalaţii tehnice şi maşinării 69,740,000 15 7 7,657,100 38.29

Instalaţii electro-tehnice 13,280,000 15 7 1,458,000 7.29

Taxe 5,559,000 17 7 300,000 1.50Pre-finanţare 7,279,000 17 7 676,000 3.38Investiţie totală 12,000,000 60,00EXPLOATARE, independent de cantităţile intrate

€ Procent (%)Costuri

actualizate anual (€/year)

Costuri unitare

(€/t)Construcţie 21,970,000 1 219,700 1.10Instalaţii tehnice şi maşinării 69,740,000 4 2,789,600 13.95

Instalaţii electro-tehnice 13,280,000 2,5 332,000 1.66

Taxe şi asigurări 105,357,000 1 1,053,600 5.27

Gestionare 2,863,000 10 286,300 1.43Materiale auxiliare 3,341,000 5 167,100 0.83

n.r €/persoană

Mâna de lucru 80 21800 1,744,000 8,72Total 6,592,000 32.96EXPLOATARE, dependentă de cantităţile intrate

Apa procesată 51,200 m3/an €0.15/m3 7,900 0.04

Gaz 1,381,440 0.20 282,500 1.41CaO 1000 ton/an €79.2/t 79,200 0.40Amoniac 400 97.1 38,900 0.19

Tratarea zgurei 334 Kg/t input 66,800 t/an €28.1/t 1,878,500 9.39

Tratarea cenuşei 8 Kg/t input 1,600 t/an €255.6/t 409,000 2.05Tratarea filtrelor de praf şi altele

22 Kg/t input 4,400 t/an €255.6/t 1,124,800 5.62

Total 3,820,800 19.10Total E&Î 52.06



Anexa 8-10. COSTUL UNITAR PENTRU INVESTIŢII ÎN STAŢIII DE TRANSFER (€/TONĂ)

Investiţie pentru staţie de transfer în Judeţul Teleorman 650,000 €Populaţia urbană ce generează deşeuri 140,023 0.43 60,209.89 tonePopulaţia rurală ce generează deşeuri 295,932 0.23 68,064.36 toneCantitate totală de deşeuri care trebuie transferată într-un an 128,274.3 toneDurata de viaţă a staţiei de transfer 30 aniCantitate totală de deşeuri care va fi transferată în 30 de ani 3,848,228 toneCostul unitar CAPEX pentru staţiile de transfer 0.168909 €/tonă

Anexa 8-11. COSTUL UNITAR PENTRU TRANSPORTUL CANTITĂŢILOR MARI DE LA STAŢIILE DE TRANSFER (€/TONĂ)

Municipal Urban Rural

Investment E&Î Investme

nt E&Î Investment

E&Î

Deşeuri reciclabile uscate 2.63 4.21 2.63 4.0

8 2.874.42

Deşeuri biodegradabile 1.05 1.68 1.05 1.6

3 1.151.77

Reziduuri 1.31 2.10 1.31 2.0

4 1.442.21

Sticlă 0.58 0.93 0.58 0.9

1 0.640.98

Deşeuri din construcţii şi demolări 0.55 0.8

9 0.55 0.86 0.61

0.93



Anexa 8-12. IPOTEZE PENTRU CALCUL A COSTURILOR UNITARE PENTRU TRANSPORTUL CANTITĂŢILOR MARI DE LA STAŢIILE DE TRANSFER (€/TONĂ)

Costuri de investitţie (€)

Perioda de înlocuire (ani)

Sursa de informare

vehicul pentru transportul cantităţilor mari de deşeuri de 30 m3

120,000 7 ISPA Bacău 300 zile/ani; 16 ore pe zi (2 ture)

pubele de 30 m3 7,500 5 ISPA Bacău 365 zile pe anSistem de încarcare 50,000 7 ISPA Bacău Exploatare 365 zile/an; până

la 8 ore/ziDensitatea colectată Densitatea pentru transfer

deşeuri reciclabile

uscate0.15 0.2

volumul metalului poate fi redus foarte mult, dar acesta reprezintă o mică parte a încarcăturii

deşeuri biodegradabile 0.25 0.5 compactare

reziduuri 0.2 0.4 compactare

sticlă 0.9 0.9Nicio schimbare, sticla este spartă când se face descărcarea



9. Masuri de implementare

Pentru implementarea unui plan de gestionare a deseurilor sunt necesare de o serie de masuri. Fiecare obiectiv prevazut in plan trebuie sa fie sustinut de una sau mai multe masuri specifice.In cele ce urmeaza sunt prezentate obiective si masurile aferente, precum si responsabilii si termenele de indeplinire a masurilor.



Domeniu Obiective princi-pale

Obiective specifice si tinte atasate (acolo unde este cazul)

Masuri pentru implementare Termene Responsa-bilitati

1.Dezvoltarea unei politici regionale

1.1. Dezvoltarea cadrului legislativ si organizatoric necesar implementarii unui sistem integrat de management al deseurilor.

1.1.4. Elaborarea de acte normative specifice la nivel judetean si local in concordanta cu politica de gestionare a deseurilor si cu legislatia nationala, pentru a implementa un sistem integrat, eficient din punct de vedere economic si ecologic

-Elaborarea de decizii ale Consiliilor Judetene/ Locale si a altor reglementari specifice necesare implementarii obiectivelor propuse si atingerii tintelor stabilite.

Proces continuu cu revizuiri periodice

ARPM/APMConsilii judetene, Consilii locale1.1.5. Elaborarea unui ghid de implementare –

sub indrumarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si a Agentiei Nationale de Protectia Mediului.

-Elaborarea unui ghid de implementare a unui sistem integrat de management al deseurilor bazat pe principiile proximitatii si subsidiaritatii si care sa stabileasca foarte clar responsabilitatile fiecarei autoritati implicate

1.1.6. Incurajarea autoritatilor locale si a celor judetene de a elabora impreuna cu sectorul privat o strategie comuna in vederea organizarii managementului integrat pe tot lantul, de la colectare, colectare selectiva, tratare si pana la eliminarea finala (Parteneriate Public Private)

-Luarea deciziilor pe baza consultarilor de jos in sus si de sus in jos prin: Organizarea de mese rotunde cu toti factorii implicati la nivel judetean si local in vederea dezvoltarii acestei strategii comune cu sectorul privat. Organizarea de mese rotunde la nivel regional cu factorii implicati de la toate Prefecturile si Consiliile Judetene.

1.1.7. Constientizarea factorilor de decizie si a populatiei ca un management calificat al deseurilor este de cea mai mare importanta pentru sanatatea populatiei (protejarea soului, apei si apei freatice)

-ARPM si ALPM trebuie sa angajeze personal calificat pe probleme specifice de deseuri si in special ingineri constructori specializati pentru un control mai eficient al depozitelor de deseuri.

Incepand cu 2007

ARPM,APM

1.2. Cresterea importantei aplicarii efective a legislatiei privind managementul deseurilor

1.2.1. Cresterea importantei aplicarii legislatiei si a controlului la nivelul autoritatilor de mediu care au responsabilitati in managementul deseurilor.

-Asigurarea procedurilor si resurselor necesare pentru implementarea si controlul implementarii legislatiei in domeniul deseurilor-Elaborarea si efectuarea unor programe de inspectie

Proces continuu

Garda de Mediu,ARPM/APMConsilii judetene






(CJ), Consilii locale (CL)

1.2.2. Intarirea cooperarii intre institutii in vederea aplicarii legislatiei

-Clarificarea responsabilitatilor fiecarei autoritati implicate atat in implementarea, cat si in monitorizarea si controlul managementului deseurilor la toate nivelele.-Imbunatatirea si intarirea cooperarii intre ARPM, APML, Garda de Mediu in vederea controlului si monitorizarii continue a respectarii legislatiei.-Imbunatatirea si intarirea cooperarii intre autoritatile de mediu si autoritatile judetene/ locale in vederea implementarii corecte a masurilor.

1.2.3. Cresterea eficientei structurilor institutionale la nivel regional/judetean/ local, printr-o definire clara a responsabilitatilor

-Stabilirea si definirea clara a circuitelor informationale si de decizie.-Clarificarea responsabilitatilor fiecarei autoritati implicate in managementul deseurilor la toate nivelele.

Proces continuu

ARPM/ ALPM, ADR,CJ,CL

1.2.4. Incurajarea activitatilor de management al deseurilor, paralel cu intarirea controlului agentilor economici implicati in colectare, sortare, operarea depozitelor de deseuri,.Incercarea de integrare a colectarii informale facute de rromi, intr-un sistem de supervizare

-Privatizarea a minimun 70% din serviciile de management al deseurilor

-Imbunatatirea conditiilor de munca in procesul de colectare, colectare selectiva, sortare si tratare a deseurilor

Proces continuu

Consilii Judetene/Locale,operatori economici

1.3. Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul managementului deseurilor

1.3.1.Informarea intensiva a tuturor factorilor interesati/ implicati referitor la legislatia de protectie a mediului, in general si la cea referitoare la deseuri

Definirea clara a atributiilor si responsabilitatilor si asumarea responsabilitatii la toate nivelele pe baza principiului subsidiaritatii

Proces continuu

ARPM/ ALPM, ADR, Garda de Mediu

1.3.2. Cresterea importantei activitatilor de monitorizare si control efectuate de autoritatile competente ca ARPM, APM-uri, Garda Nationala de Mediu in concordanta cu responsabilitatile acestora.

-Monitorizarea periodica si verificarea implementarii prevederilor legislative la agentii economici generatori de deseuri-Implementarea si extinderea monitorizarii on-line (cu transmiterea datelor direct la autoritatile de mediu) a agentilor economici cu impact semnificativ asupra mediului






2. Aspecte institutionale si organizatorice

2.1 Dezvoltarea institutiilor regionale si locale si organizarea structurilor institutionale in vederea conformarii cu cerintele nationale

2.1.1 Crearea de conditii pentru o structura institutionala mai eficienta in ceea ce piveste aspectele de management al deseurilor.

-Analiza eficientei structurilor de protectia mediului si evitarea suprapunerii de atributii si responsabilitati prin stabilirea unei diagrame de responsabilitati si a unor mecanisme de cooperare functionale.

Proces continuu

ARPM/ ALPM, Garda de Mediu

2.1.2. Intarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale la nivel de institutii regionale, judetene si locale cu competente si responsabilitati pentru implementarea legislatiei si controlului in domeniul deseurilor,

-Luarea unor masuri adecvate la nivelul autoritatilor de protectia mediului de la toate nivelele pentru intarirea capacitatii institutionale.-Imbunatatirea cooperarii intre autoritatile de protectia mediului si cele responabile cu implementarea investitiilor publice.

Proces continuu

ARPM/ ALPM, Garda de Mediu, CJ si CL

3. Resurse umane

3.1. Asigurarea necesarului de resurse umane ca numar si pregatire profesionala

3.1.1. Asigurarea de personal suficient si bine instruit, care sa dispuna de logistica necesara la toate nivelele – regional, judetean, local - atat in sectorul public cat si in cel privat.

-Elaborarea de programe de instruire pentru personalul implicat din ARPM si APML-uri in domeniile: juridic, controlul tehnic al facilitatilor, colectarea, inregistrarea, analiza si validarea datelor, probleme administrative si probleme de ofertare si licitatii in cooperare cu municipalitatile implicate-Pregatirea de cursuri de instruire tematice pentru personalul implicat din:

ARPM si APML-uri,Consiliile Judetene, Consiliile locale si

primarii,Companiile de salubritate si agenti

economici implicati in activitati de gestionare deseuri-Asigurarea logisticii si echipamentelor necesare la toate nivelele si in toate sectoarele, atat in cel public cat si in cel privat

Incepand cu 2007

ARPM/ ALPM, Garda de Mediu, Consilii Judetene/Locale, sectorul privat, asociatii profesionale






4. Finantarea sectorului de management al deseurilor

4.1. Stabilirea si utilizarea sistemelor si mecanismelor economico-financiare si a celor de management al deseurilor, pe baza principiilor “poluatorul plateste” si a principiului subsidiaritatii.

4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de management al deseurilor care sa cuprinda toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare si pana la eliminare finala.

-Initierea unor sesiuni de finantare pe fluxuri de deseuri de catre Administratia Fondului pentru Mediu.

-Incurajarea dezvoltarii agentilor economici implicati pe lantul de colectare, colectare selectiva, transport, tratare si valorificare, pentru diverse fluxuri de deseuri prin utilizarea unor scheme de finantare puse la dispozitie de AFM si de agentii economici responsabili de indeplinirea tintelor.

Proces continuu

AFM,Consilii judetene/ Locale, sectorul privat, asociatii profesionale

4.1.2. Optimizarea accesarii tuturor fondurilor disponibile la nivel national si international pentru investitii ( fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale si altele)

-Pregatirea si organizarea de instruiri tematice privind oportunitatile de finantare pentru managementul deseurilor.- Pregatirea unei liste de investitii prioritare adaptata nevoilor regiunii in stransa corelare cu cele necesare la nivel judetean si local.-Alocarea anuala de resurse financiare necesare pentru: Conceperea si elaborarea de aplicatii

de proiecte eligibile adaptate cerintelor divesilor donori;

elaborarea de studii de fezabilitate aferente investitiilor prioritare.

finantarea si/sau co-finantarea investitiilor.

Proces continuu

ARPM/ ALPM Consilii Judetene/ Locale, sectorul privat, asociatii profesionale






4.1.3. Imbunatatirea managementului deseurilor si dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care sa permita organizarea unui management integrat bazat pe taxe suportabile pentru cetateni si care sa poata acoperi costurile de colectare, tratare si depozitare controlata efectuate intr-o maniera profesionista

-Implementarea si optimizarea unui management integrat al deseurilor pentru toate tipurile de asezari umane.-Calcularea taxelor si tarifelor aferente gestionarii deseurilor in asa fel incat sa acopere costurile tuturor operatiilor de la colectare, colectare selectiva, transport, tratare, valorificare, eliminare, inchidere depozite, monitorizare post-inchidere.-Initierea de proiecte pilot de tipul:

„colectare selectiva la sursa” –scaderea taxelor

„platesti cat arunci”, in care plata sa fie proportionala cu cantitatea de deseuri generate,

sau implementarea altor tipuri de proiecte de optimizare

Termen limita: 2007 cu preocupare permanenta

Consilii Judetene/ Locale, sectorul privat, asociatii profesionale

4.1.4.Incurajarea utilizarii tuturor mecanismelor economico-financiare in vederea colectarii selective a bateriilor si acumulatorilor, a deseurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice si electronice si a vehiculelor scoase din uz.

-Facilitarea comunicarii intre toti responsabilii implicati pe lantul de colectare, tratare, valorificare, eliminare finala.-Organizarea de mese rotunde pentru schimburi de experiente in managementul fluxrilor de deseuri nominalizate si implementarea mecanismelor financiare si economice necesare colectarii selective.

Termen limita: 2007 cu preocupare permanenta

ARPM/ APM, asociatii profesionale specifice, entitati juridice care preiau responsabilitatea de la producatori/ importatori

4.1.5. Initierea unor grupuri de planificare la diferite nivele - local, judetean, regional - in vederea implementarii unor sisteme de colectare in amestec sau de colectare selectiva adaptate tipurilor de locuinte..

-Organizarea periodica de grupuri de lucru formate din specialisti in domeniu care sa ofere factorilor de decizie idei si scheme practice pentru implementarea corespunzatoare a colectarii si colectarii selective (amplasarea punctelor de coelctare/ colectare selectiva, tipul si volumul containerelor/ pubelelor, etc.)..






5.Constientiza-rea factorilor implicati

5.1. Promovarea unor sisteme de informare, constientizare si motivare pentru toti factorii implicati.

5.1.1. Cresterea comunicarii intre toti factorii implicati

-Organizarea periodica de sesiuni de informare comune cu Consiliile Judetene, Consiliile Locale ADR, ARPM, APM, referitoare la legislatie, la stadiul de implementare al PRGD-ului, la monitorizarea acestuia si masuri si actiuni corective intreprinse.

Proces continuu

ADR/ARPM/ APM Garda de Mediu, Consilii judetene/ Locale, sectorul privat, asociatii profesionale, scoli, universitati, Biserica

5.1.2. Organizarea si supervizarea programelor de educatie si constientizare la toate nivelele.

-Supervizarea planurilor de comunicare si educare la toate nivelele: scoli, universitati, comunitati locale, agenti economici, asociatii de mediu.-Elaborarea de ghiduri scolare speciale pentru profesori si pentru informarea elevilor.-Se recomanda ca Biserica sa integreze in predicile sale aspecte legate de protectia mediului.

Proces continuu






5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicatie (mass-media, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru informarea publicului si pentru constientizarea anumitor grupuri tinta ale populatiei (copii, tineri, adulti, varsta a treia).

-ARPM si APM -urile vor organiza periodic conferinte de presa pentru a informa publicul despre noi reglementari in domeniu, ghiduri, stadiu de implementare al PRGD, noi puncte de precolectare/ colectare selectiva, etc.-ARPM si APM -urile au obligatia de a informa publicul; pagina de web la capitolul managementul deseurilor va fi revizuita si completata cel putin lunar si va cuprinde cel putin: Lista tuturor actelor normative in

vigoare referitoare la managementul deseurilor;

Lista tuturor punctelor de colectare si colectare selectiva pentru fiecare flux de deseu;

Lista cu toti agentii economici autorizati implicati in colectare, transport, reciclare, tratare, eliminare (cu adresa, telefoane, email, etc – detaliat si clar specificat pe domenii de activitate)

Proces continuu

ADR/ARPM/ APM Garda de Mediu, Consilii judetene/ Locale, sectorul privat, asociatii profesionale, scoli, universitati

5.1.4. Promovarea auditurilor de management al deseurilor ca parte a procesului de planificare si a celui de supervizare si control. Pentru comunitati si intreprinderi mari se recomanda integrarea auditului de management al deseurilor in procedurile de planificare si control.

-Organizarea de sesiuni de constientizare cu marii agenti economici si municipalitati pentru promovarea auditului referitor la managementul deseurilor ca parte a procesului de planificare.

Proces continuu

ARPM/ APM Garda de Mediu, sectorul privat, asociatii profesionale,






5.2 Campanii publice referitoare la imbunatatirea stari de sanatate

5.2.1 Imbunatatirea informarii publicului referitor la riscurile cauzate de depozitarea salbatica a deseurilor si de poluarea apelor subterane si a solului;.

-Organizarea de sesiuni publice la toate nivelele care sa informeze asupra riscurilor cauzate de aruncarea salbatica a deseurilor.-Initierea unei locatii speciale pe site-urile de web ale ARPM si ALPM -urilor care sa informeze publicul despre riscurile si inconvenientele asociate depozitarii salbatice – poze cu exemple negative si pozitive.- Utilizarea tuturor metodelor si canalelor specifice de informare si educare adecvate grupurilor tinta (web site-uri, mass-media, brosuri, afise, etc.)

Proces continuu

ARPM/ APM Consilii Judetene/ Locale, , asociatii profesionale, scoli, universitati

6.Colectarea si raportarea datelor si informatiilor referitoare la managementul deseurilor

6.1. Obtinerea de date si informatii corecte si complete, adecvate cerintelor de raportare nationala si Europeana.

6.1.1. Imbunatatirea sistemului regional/ judetean/ local de colectare, procesare si analiza a datelor si informatiilor privind managementul deseurilor, utilizand un sistem integrat si de dublu control conectat cu Garda Nationala de Mediu.

-Introducerea metodelor standardizate de colectare, procesare, validare a datelor.-Definirea si elaborarea impreuna cu Garda de Mediu, pe baza sistemului utilizat in chestionarele statistice, a unei proceduri clare de control incrucisat al datelor referitoare la deseurile generate, gestionate.-Gasirea impreuna cu Garda de Mediu a modalitatii de a impune agentilor economici si consiliilor locale implicate in raportare sa transmita date corecte referitoare la gestionarea deseurilor.-Definirea unei structuri profesionalizate de personal in cadrul ARPM si ALPM -urilor care sa colecteze, sa analizeze, sa valideze si sa faca agregarea datelor raportate.-Obligarea agentilor economici si a altor institutii implicate in raportare de a transmite date corecte.

Proces continuu

ARPM/ APM Garda de Mediu, agenti economici si institutii, Consilii locale sub coordonarea ANPM






6.1.2. Imbunatatirea raportarii directe prin mijloace IT a datelor colectate la nivel judetean/ regional si transmiterea acestora la nivel national – respectiv la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului utilizand intregul potential al facilitatilor moderne informatice.

-Operarea programului bazei de date existent la parametrii maximi de catre ARPM si APML-uri sub indrumarea ANPM.-Utilizarea facilitatilor IT ale programului pentru transmiterea on-line a datelor de la cele mai joase nivele posibile (agenti economici) catre cele imediat superioare ALPM, ARPM si ANPM.

Proces continuu

ARPM/ APM Garda de Mediu, agenti economici si institutii, Consilii locale sub coordonarea ANPM

6.1.3. Imbunatatirea sistemului de validare a datelor primite, cresterea responsabilizarii intregului personal implicat in colectarea, procesarea si validarea datelor, inclusiv a personalului Garzii Nationale de Mediu.

-Imbunatatirea si strangerea cooperarii intre personalul IT, cel de la biroul deseuri si cel implicat in colectarea analiza si validarea datelor din ARPM, ALPM -uri, precum si cu Garda de Mediu pentru verificarea incrucisata si validarea datelor.-Cresterea responsabilizarii personalului implicat prin stabilirea de atributii si responsabilitatti clare in procesul de colectare-raportare date si prin aplicarea de sanctiuni in cazul erorilor grosolane.

Proces continuu

ARPM/ APM Garda de Mediu, sub coordonarea ANPM

7. Prevenirea generarii deseurilor

7.1. Maximizarea prevenirii in ceea ce priveste generarea deseurilor

7.1.1. Promovarea, incurajarea si implementarea principiului prevenirii la producatori.

-Supervizarea unor sesiuni de constientizare si instruire a agentilor economici si asociatiilor profesionale referitor la prevenirea generarii deseurilor.-Seminarii de informare referitoare la noua Strategie a Uniunii Europeane care promoveaza prevenirea si minimizarea generarii deseurilor din faza de proiect a produsului si tinand cont de ciclul de viata al acestuia.

Proces continuu

ARPM/ APM Consilii Judetene/ Locale, , asociatii profesionale, scoli, universitati, ONG-uri






7.1.2. Incurajarea consumatorilor sa implementeze principiul prevenirii generarii deseurilor.

-Sugerarea catre entitatile ce preiau responsabilitatea valorificarii ambalajelor a promovarii reutilizarii anumitor tipuri de ambalaje,-Incurajarea consumatorilor sa utilizeze bunuri sau componente second-hand si reciclate.-Promovarea “consumului ecologic, a cumpărăturilor ecologice” adica pe cat posibil a cantitatilor mari, a concentratelor cu ambalaje mai putine, evitarea pungilor si obiectelor de unica folosinta.

Proces continuu

ARPM/ APM Consilii Judetene/ Locale, , asociatii profesionale, scoli, universitati, ONG-uri

8.Valorificarea potentialului util din deseuri

8.1. Utilizarea eficienta a tuturor capacitatilor tehnice si a mijloacelor economice de valorificare a deseurilor.

8.1.1. Sustinerea dezvoltarii unei piete viabile de materii prime secundare la nivel regional si judetean.

-Incurajarea intreprinderilor mici si mijlocii sa foloseasca materii prime secundare provenite din deseuri.-Biroul de deseuri impreuna cu cel de autorizari din ARPM si APM -uri vor pregati o lista cu agentii economici care utilizeaza deseurile ca materii prime secundare. Lista (continand si datele de contact pentru fiecare agent economic, va fi publicata pe site-ul ARPM, respectiv APM urilor si va fi continuu adusa la zi cu mentionarea datei de up-datare a site-ului..

Proces continuu

Asociatii profesionale, universitati, sectorul de cercetare, companii private, ARPM/ APM, Consilii Judetene

8.1.2. Reducerea cantitatilor totale de deseuri generate utilizand capacitati optime de selectare a deseurilor colectate.

-Amplasarea de puncte de colectare selectiva voluntara, stradale, cu containere inscriptionate pe tip de deseu in zonele rurale si in zonele urbane aglomerate in paralel cu constientizarea populatiei prin campanii publice (afise, pliante, mass media) privind avantajele colectarii selective a deseurilor.-Dotarea populatiei in zonele urbane cu saci, pubele, etc inscriptionate pe tip de deseu (hartie, carton, mase plastice, sticla, etc).

Proces continuu

ARPM/ APM Consilii Judetene/ Locale, operatorii de salubritate






8.2. Sprijinirea dezvoltarii activitatilor de valorificare materiala si energetica.

8.2.1. Cresterea gradului de valorificare materiala (reciclare); reciclarea deseurilor menajere altele decat cele de ambalaje.Valorificarea energetica a anumitor fractii din deseurile menajere, acolo unde reciclarea nu este posibila

Incercarea de a integra sectorul informal (piata gri de deseuri reciclabile) in sistemul oficial de colectare a deseurilor.

-Introducerea de proiecte pilot de colectare selectiva a hartiei de scris, ziare, reviste si a cartoanelor in toate institutiile publice.-Organizarea de puncte de colectare selectiva a deseurilor reciclabile.-Organizarea de mese rotunde cu operatorii de salubritate, colectorii si IMM-urile ce utilizeaza deseurile ca materii secundare, in vederea facilitarii dezvoltarii pietei.-Proiectarea si planificarea unor sisteme eficiente de colectare selectiva.-Introducerea de proiecte pilot de colectare selectiva din „poarta in poarta” a deseurilor reciclabile, dupa un program stabilit de comun acord cu agentii de salubritate.-Utilizarea potentialului de co-incinerare a unor fractii din deseurile menajere in cuptoarele de clinker existente in regiune.

Proces continuu

ARPM/ APM Consilii Judetene/ Locale, Operatori de salubritate

9.Colectarea si transportul deseurilor

9.1. Asigurarea de capacitati de colectare si de sisteme de transport adaptate numarului de locuitori si cantitatilor de deseuri generate.

9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor municipale in mediul urban, cu atingerea unei arii de acoperire de 100%.

-Obligativitatea consiliilor locale urbane de a extinde aria de acoperire cu servicii de salubritate acolo unde actualmente nu exista.

Termen limita: 2013


9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor municipale in mediul rural cu atingerea unei arii de acoperire de 90%.

-Obligativitatea consiliilor locale rurale de a introduce si de a extinde aria de acoperire cu servicii de salubritate acolo unde actualmente nu exista.

Termen limita: 2009


9.1.3 Optimizarea schemelor de colectare si transport.

-Consiliile locale impreuna cu operatorii de salubritate vor face periodic sesiuni de planificare a optimizarii schemelor de colectare si transport.

Proces continuu







9.2. Asigurarea celor mai bune optiuni de colectare si transport al deseurilor corelat cu activitatile de reciclare si depozitare finala

9.2.1 Colectarea separata a deseurilor periculoase existente in deseurile municipale.

-Asigurarea unor puncte de precolectare a deseurilor periculoase din deseurile menajere cu preluare gratuita de la populatie.-Instalarea de placute avertizoare sau panouri de localizare in zonele cu trafic mare (statii de masini, tramvaie, intrarea in complexe comerciale) pentru indicarea punctelor de colectare selectiva a deseurilor periculoase din gospodarii.-Agentii economici mici, comerciantii si institutiile publice pot depune deseurile periculoase la aceste puncte de precolectare contra unor taxe stabilite.

Termen:Incepand cu 2007


9.2.2. Studiul potentialului navigabil al Dunarii pentru o eventuala utilizare a transportului naval al deseurilor, corelat cu depozitele zonale si statiile de transfer, pentru ariile riverane.

-Asigurarea capacitatilor necesare pentru colectarea si colectarea separata a deseurilor municipale si includerea potentialului navigabil al Dunarii in schema de management integrat al deseurilor pentru Regiunea 3 Muntenia Sud

Termen:Incepand cu 2008

Consilii judetene, Consilii locale ale oraselor riverane Dunarii

. 9.2.3 Implementarea si extinderea etapizata a colectarii selective a deseurilor de ambalaje de la populatie cu urmatoarele tinte:43%, 59% si 70%

-Promovarea si extinderea proiectelor pilot de colectare selectiva a deseurilor reciclabile de ambalaje.-Instalarea de placute avertizoare sau panouri de localizare in zonele cu trafic mare pentru indicarea punctelor de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje.

43% in 200859% in 201070% in 2013


9.2.4 Implementarea si extinderea colectarii separate a deseurilor biodegradabile din piete, parcuri, gradini in proportie de 100%.

Promovarea si extinderea rapida a proiectelor pilot de colectare selectiva a deseurilor biodegradabile din piete, parcuri si gradini

Incepand cu 2008







9.2.5 Implementarea si extinderea etapizata a colectarii separate a deseurilor biodegradabile din deseurile menajere de la populatie, cu urmatoarele tinte: 10%, 20% si 25%

-Implementarea colectarii separate a deseurilor biodegradabile se va face acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic si economic.-Realizarea de actiuni de constientizare a populatiei in zonele alese pentru implementare.-Introducerea pubelelor speciale pentru deseuri biodegradabile si a echipamentelor speciale de colectare si transport corelate cu amplasarea facilitatilor de compostare.

10% in 2010

20% in 2013

25% in 2016


10. Tratarea deseurilor

10.1. Imbunatatirea tratarii deseurilor

10.1.1. Imbunatatirea tratarii deseurilor pentru:valorificare;facilitarea manipularii;diminuarea caracterului periculos;diminuarea cantitatii finale depozitate

diminuarea emisiilor de la depozitele de deseuri, luand in considerare conditiile de siguranta pentru sanatatea umana si protectia mediului.

-Utilizarea potentialului tehnologic existent pentru valorificarea, reciclarea, tratarea deseurilor.-Incurajarea construirii de capacitati noi.-Incurajarea dezvoltarii unei piete viabile de recuperare/valorificare/ reciclare/ tratare a deseurilor solide si a deseurilor periculoase provenite din deseul menajer de la populatie.

Proces continuu

Agenti economici, asociatii profesionale, ARPM/ APM, Consilii Judetene/ Locale

11. Deseuri bio-degradabile

11.1. Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ce se depoziteaza (deseuri organice menajere si deseuri organice asimilabile din comert, industrie, institutii, deseuri

11.1.1. Reducerea etapizata a cantitatii de deseuri biodegradabile cu tinte ce au ca an de referinta cantitatea de deseuri biodegradabile depozitata in 1995, dupa cum urmeaza:

reducerea la 75%;reducerea la 50%reducerea la 35%

-Incurajarea compostarii in spatele curtii in gospodariile taranesti mari cu gradini, livezi si animale si a compostarii pe platforme de compostare in mediul rural (proiectele ISPA existente, multiplicarea proiectului BM din jud. Calarasi).

-Sesiuni de informare si constientizare a publicului referitor la colectarea selectiva a a compostului, si totodata a utilizarii sale ca amendament al solului.

201020132016

Consilii Judetene/Locale, Operatorii de depozite de deseuri, Garda de Mediu






verzi din parcuri, gradini si piete)

11.1.2. Realizarea de investitii noi de tratare a deseurilor biodegradabile in vederea atingerii tintelor regionale.

-Directionarea investitiilor in instalatii de compostare, incinerare, co-incinerare, stabilizare uscata urmata de valorificare, precum si alte alternative tehnice adecvate regiunii, fezabile din toate punctele de vedere, inclusiv cel economic.

Incepand cu 2008

Consilii Judetene/ Locale, asociatii profesionale, operatori

12.Deseuri de ambalaje

12.1. Prevenirea generarii deseurilor de ambalaje si a impactului de mediu.

12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la problematica deseurilor de ambalaje.

-Entitatile juridice care preiau responsabilitatea atingerii tintelor impreuna cu agentii economici vor dezvolta proiecte pilot de cercetare pentru re-proiectarea anumitor tipuri de ambalaje pentru a reduce cantitatea de deseuri de ambalaje

Proces continuu

ARPM/ APM, Consilii Judetene/ Locale, agenti economici, ARAM, entitati juridice

12.1.2 Crearea de conditii necesare pentru reutilizarea si reciclarea ambalajelor, in sensul unei bune organizari a colectarii selective.

-Promovarea unui sistem de garanţii rambursabile de tipul „sistem depozit” pentru ambalajele reutilizabile din sticlă, sau din alte materiale, cu solicitarea elaborarii unui plan de gestiune a acestora si stabilirea de consecinte pentru nerealizarea planului.-Promovarea unui sistem de garanţii rambursabile pentru containerele de transport reutilizabile şi pentru europaleţi, aplicabil în industrie şi comerţ.-Puncte de colectare selectiva voluntara, stradale, pe tipuri de material de ambalaj: sticla, hartiesi carton, PET, alte plastice, metal, etc.-Instalarea de placute avertizoare sau panouri de localizare in zonele cu trafic mare, pentru indicarea punctelor de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje.

ARPM/ APM, CJ/CL agenti economici, ARAM, entitati juridice care preiau responsabilitatea atingerii tintelor de valorificare






12.2. Valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje raportate la cantitatile de ambalaje introduse pe piata

12.2.1 Valorificare totala 34% Reciclare totala 28% din care pe tip de material: - 15% sticla - 15% hartie si carton - 15% metal

-Implementarea si extinderea colectarii selective a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice.

Termen:2007

Agenti economici, entitati juridice care preiau responsabilitatea atingerii tintelor de valorificare


-Colectariea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice.-Implementarea si extinderea ariei de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie la 43% din populatia regiunii (vezi pct 9.2.3)

Termen:2008

12.2.3 Valorificare totala 45% Reciclare totala 38% din care pe tip de material: -15% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal

-Colectariea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice.-Extinderea ariei de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie.

Termen:2009


-Colectariea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice.-Implementarea si extinderea ariei de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie (vezi pct 9.2.3).-Susţinerea fabricării de produse noi din deşeuri de sticlă.

Termen:2010

12.2.5 Valorificare totala 53% Reciclare totala 46% din care pe tip de material: - 15% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal -15% plastic -15% lemn

-Colectariea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice.-Extinderea ariei de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie pentru a acoperi 59% din populatia regiunii.

Termen:2011

Agenti economici, entitati juridice care preiau responsabilitatea atingerii tintelor de






valorificare, Consilii locale

12.2.6. Valorificare totala 57% Reciclare totala 50% din care pe tip de material: - 15% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal -15% plastic -15% lemn

-Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice.-Extinderea ariei de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie.

Termen:2012

12.2.7 Valorificare totala 60% Reciclare totala 55% din care pe tip de material: - 60% sticla - 60% hartie si carton - 50% metal - 22,5% plastic -15% lemn

-Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice.-Implementarea si extinderea ariei de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie la 70% din populatia regiunii (vezi pct 9.2.3)

Termen:2013

12.3. Crearea si optimizarea schemelor de reciclare a deseurilor de ambalaje

12.3.1 Organizarea de sisteme de colecare separata a deseurilor de ambalaje in vederea atingerii tintelor la termenele stabilite

-Optimizarea functionarii fiecarei verigi implicate in schema de colectare, colectare selectiva, transport, reciclare, valorificare a deseurilor de ambalaje pe fiecare tip de material.

Termen:2013

12.4. Crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate.

12.4.1 Organizarea valorificarii energetice pentru aproximativ 10% din deseurile de ambalaje.

-Valorificarea energetica zonala, eventual ca si combustibil alternativ pentru cuptoarele de ciment, corelat cu punerea in functiune a instalatiilor de procesare adecvate.

Termen limita:2022 cu preocupari incepand din 2007

Agenti economici responsabilide atingerea tintelor, fabrici de ciment

13. Deseuri din constructii si demolari (C&D)

13.1. Separarea pe fractii a deseurilor din constructii si demolari

13.1.1. Tratarea deseurilor contaminate din constructii si demolari in vederea scaderii potentialului periculos si eliminarii acestora in conditii de siguranta

-Incurajarea agentilor economici sa investeasca in capacitati de tratare/inertizare a deseurilor contaminate din constructii si demolari.

Termen: incepand cu 2007

Industria responsabila, ARPM, APM






13.1.2. Minimizarea cantitatii depozitate de deseuri provenite din constructii si demolari

-Construirea unor instalatii de sortare pentru toate tipurile de deseuri reciclabile din C&D.-Reutilizarea si reciclarea deseurilor provenite din constructii si demolari, in cazul in care nu sunt contaminate

Proces continuu

Industria responsabila, ARPM, APM, Consilii locale

13.1.3. Depozitarea in depozite corespunzatoare a deseurilor C&D contaminate si a celor ce nu pot fi valorificate

- Studierea oportunitatii construirii unui depozit de deseuri inerte provenite din constructii si demolari (pentru deseurile ce nu pot fi valorificate) si de deseuri periculoase pentru zona centru-vest a regiunii.

Incepand cu 2007

Industria responsabila, ARPM, APM, Consilii locale

14.Deseuri voluminoase

14.1. Colectarea separata si valorificarea deseurilor voluminoase

14.1.1. Instalarea de puncte speciale pentru colectarea deseurilor voluminoase.

-Amenajarea, acolo unde spatiul existent permite, a unor puncte de colectare dotate si pentru deseurile voluminoase.-Instalarea de placute avertizoare pentru indicarea punctelor de colectare selectiva

Incepand cu 2007

Operatorii de salubritate, ARPM/ APM, Garda de Mediu, Consiliile Locale

14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din usa in usa la perioade bine stabilite (de exemplu: la fiecare 3 luni, intr-o anumita zi a saptamanii)

-Introducerea unor proiecte pilot de colectare selectiva a deseurilor voluminoase reutilizabile si reciclabile.

Incepand cu 2007

14.1.3. Valorificarea deseurilor voluminoase colectate separat .

-Introducerea de proiecte pilot de colectare selectiva a deseurilor voluminoase in vederea reciclarii si/sau a valorificarii energetice

Incepand cu 2007

15. Namol de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti

15.1. Managementul ecologic rational al namolului provenit de la statiile de epurare,

15.1.1.Prevenirea depozitarii ilegale -Elaborarea unei strategii regionale de gestionare a namolului provenit de la statiile de epurare orasenesti, in concordanta cu legislatia nationala si cu cea a UE.-Utilizarea namolurilor necontaminate pentru reabilitarea terenurilor degradate si acoperirea depozitelor existente (conform cerintelor OM 344/2005)

Termen limita: 31.06.2007

Operatorii Statiilor de epurare, ARPM/ APM, Garda de Mediu, Consiliile Locale

15.1.2. Prevenirea descarcarii namolului in apele de suprafata.

Incepand cu 2007






15.1.3. Utilizarea, pe cat de mult posibil, a namolului necontaminat ca si fertilizator in agricultura,

-Utilizarea namolului in agricultura ca fertilizant sau amendament agricol in cazul in care se respecta conditiile legale prevazute in OM 344/2005.-Incurajarea aparitiei agentilor economici care sa faciliteze pe baza de contract preluarea namolului de la statiile de epurare si gestionarea ecologic rationala a acestuia in concordanta cu legislatia in vigoare, inclusiv prin incinerare sau co-incinerare sau alte procedee de reducere a potentialului periculos al namolurilor contaminate.

Incepand cu 2007

Operatorii Statiilor de epurare, ARPM/ APM, Garda de Mediu, Consiliile Locale, OSPAs, asociatiile de fermieri, fabricile de ciment

15.1.4. Deshidratarea si pre-tratarea in vederea co-incinerarii in cuptoare de ciment sau in incineratoare.

16. Vehicule scoase din uz (VSU)

16.1. Crearea si dezvoltarea unei retele regionale de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz

16.1.1.a) Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători individuali sau ale căror producători şi-au încetat activitatea.

-La nivel national realizarea obiectivului se asigura prin proiecte finanţate de la Fondul pentru Mediu, conform legislaţiei în vigoare -Au avut loc deja 3 astfel de proiecte aprobate prin legislatie specifica a AFM, ultimul in 2006

Proces etapizat la nivel national

AFM, producatorii/ importatorii de masini, valorificatorii

16.1.1.b).Proiectarea sistemului care sa permita ultimului proprietar al masinii sa o depuna la un punct de colectare-valorificare gratuit – cu exceptiile prevazute de HG 2406/2005.

-Producătorii de vehicule trebuie să asigurare preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă, atunci când acestea devin VSU.-Proiect comun al asociatiei dezmembratorilor /valorificatorilor si producatorilor /importatorilor pentru realizarea si finantarea unei unei scheme functionale de colectare-valorificare.

Initiere cel mai tarziu in 2007 cu preocupare permanenta

Producatorii/ importatorii de masini,individual sau prin contracte cu alţi agenţi economici autorizaţi

16.1.2. Stabilirea a cel putin un punct de colectare VSU pentru fiecare judet al Regiunii 3 Muntenia SudStabilirea unui punct de colectare VSU in fiecare oras cu mai mult de 100.000 de locuitori.

-Transmiterea anual la MMGA a listei cu punctele de colectare desemnate.-Afişarea listei cu punctele de colectare pe internet si la punctele de vânzare a vehiculelor noi.-Operationalizarea punctelor de colectare VSU stabilite.

Incepand cu 2007

Producatorii/ importatorii de masini






16.1.3. Extinderea reutilizarii si reciclarii materialelor provenite de la VSU si valorificarea energetica a acelor materiale care nu pot fi reciclate.

-Incurajarea agentilor dezmembratori sa se organizeze si doteze in vederea reutilizarii unor componente ale VSU, a reciclarii materialelor si sa trateze adecvat componentele ce pot fi valorificate energetic, ca si combustibil alternativ in diferite industrii: ciment, siderurgie, termocentrale.

-Cooperarea cu reciclatori ale diverselor tipuri de materiale ale VSU, reciclatori de baterii, de parbrize, de cauciucuri si latexuri, de fluide periculoase (acizi, uleiuri, etc.) de plastice, metale, etc.

-Identificarea de agenti reciclatori pe tipuri de materiale in regiunile vecine sau chiar in tarile vecine si exportul acestora in vederea reciclarii/valorificarii in conditii ecologic rationale.

Incepand cu 2007

Producatorii/ importatorii de masini,

16.1.4. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980

Incepand cu01.01.2007.

16.1.5. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie 198016.1.6. Reutilizarea şi reciclarea a 70% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 198016.1.7. Reutilizarea şi reciclarea a 80% din masa vehiculelor fabricate începând cu 1 ianuarie 198016.1.8. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din masa vehiculelor, pentru toate vehiculele scoase din uz;

Incepand cu01.01.2015

16.1.9. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor, pentru toate vehiculele scoase din uz

Incepand cu01.01.2015

17. Echipamente electrice si electronice

17.1. Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE)

17.1.1. Stabilirea punctelor de colectare selectiva dupa cum urmeaza:

1 punct de colectare in fiecare judet1 punct de colectare in fiecare oras cu

>100000 locuitori1 punct de colectare in fiecare oras cu >

20.000 locuitori

-Verificarea existentei pe teren a punctelor de colectare a DEEE-urilor stabilite de Consiliile locale la termenele prevazute de HG 448/2004.-Preluarea punctelor de colectare selectiva a DEEE-urilor de catre agenti economici specializati si operationalizarea acestora

Termen limita: 1.01.2007

Consilii locale, agenti economici, producatori si importatori






17.1.2. Organizarea colectarii selective a DEEE si a componentelor acestora, cu o tinta de cel putin:

3 kg/ locuitor si an4 kg/ locuitor si an

-Organizarea colectarii selective din poarta in poarta a DEEE de catre agentii de salubritate prin programari periodice, al caror calendar este popularizat prin mijloace de informare specifice.Organizarea si optimizarea colectarii selective la punctele de colectare selectiva a DEEE-urilor.

Termen limita:31.12.200731.12.2008

Importatori/ producatri, Consilii locale, operatori de salubritate

17.1.3. Incurajarea si facilitarea reutilizarii, a dezmembrarii, reciclarii DEEE si a componentelor si materialelor din care sunt facute EEE-urile.

-Implementarea unui proiect social (locuri de muncă pentru şomerii pe termen lung) pentru repararea aparatelor electronice vechi în vederea re-vânzării

Incepand cu 2007 proces continuu

ARPM/ APM, agentii economici importatori si producatori

18. Deseurile periculoase din deseurile municipale

18.1.Implementarea serviciilor de colectare si transport pentru deseurile periculoase

18.1.1. Informarea si incurajarea cetatenilor sa separe componentele periculoase din deseurile menajere

-Conştientizarea populatiei în privinţa deşeurilor periculoase şi a modalităţilor de manevrare corespunzătoare a acestora.-Promovarea celor „3R”, adică reducerea, reutilizarea şi reciclarea deşeurilor menajere, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase

Incepand cu 2007

Consilii judetene/ consilii locale, operatori de salubritate

18.1.2. Instalarea unor puncte de colectare selectiva si pentru deseurile periculoase din deseurile menajere

-Evitarea amestecării deşeurilor menajere nepericuloase cu cele periculoase.

Incepand cu 2007

Consilii judetene/ consilii locale, operatori de salubritate

18.2. Eliminarea deseurilor periculoase in mod ecologic rational.

18.2.1. Dezvoltarea tratarii deseurilor periculoase in vederea reciclarii si utilizarii in procese tehnologice ce opereaza in conditii de siguranta.

-Utilizarea capacitatilor industriale existente si/sau construirea de capacitati noi de tratare a deseurilor periculoase din gospodarii alaturi de cele din industrie

Incepand cu 2007

Companii, operatori de salubritate,






18.2.2 Asigurarea ca noile instalatii din Regiunea 3 de la Slobozia judetul Ialomita si de la Filipesti de Padure, jud. Prahova respecta standardele Europene.

-Verificarea parametrilor de operare ai noilor investitii in vederea respectarii cerintelelor nationale si europene.

Incepand cu 2007

Companii, asociatii profesionale si patronale, ARPM, APM, Garda de Mediu

18.2.3. Facilitarea exportului de deseuri periculose pentru a le elimina printr-o tratare in capacitati externe, in conditii de siguranta.

-Aplicarea legislatiei in vigoare cu privire la exportul deseurilor periculoase.

Proces continuu

ANPM, ARPM, APM

19. Eliminarea deseurilor

19.1. Eliminarea deseurilor in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea populatiei.

19.1.1. Asigurarea necesarului de noi capacitati pentru depozitare si a statiilor de transfer aferente care sa corespunda standardelor europene

-Necesarul de capacitati noi de depozitare corelat cu inchiderea depozitelor existente se va face etapizat (-Derularea proiectelor ISPA in judetele Arges, Dambovita si Teleorman.-Initierea si derularea de proiecte din fonduri atrase pentru acoperirea intregului necesar al regiunii stabilit pe baza prognozei si analizei situatiei curente

Incepand cu 2007

ARPM, APM, operatori de salubritate, Consilii judetene/Locale

19.1.2. Inchiderea etapizata a depozitelor neconforme in concordanta cu calendarul negociat

Incepand cu 2007

19.1.3. Sprijinirea micsorarii depozitelor neautorizate si a celor neconforme ce trebuie inchise.

-Sesiuni de constientizare a factorilor de decizie si a publicului asupra impactului negativ al depozitarii necontrolate a deseurilor asupra sanatatii populatiei si a mediului.-Constientizarea facorilor de decizie si a populatiei asupra consecintelor benefice ale bunelor practici.-Consiliile locale urbane si rurale vor demara actiuni de curatare/mutare a depozitelor salbatice la depozitele conforme sau la cele in functiune pe cheltuiala proprie sau din fonduri atrase.






19.1.4. Eliminarea in conditii ecologic rationale a deseurilor municipale prin alte metode decat depozitarea

Evaluarea potentialului de co-incinerare a unor fractii din deseurile municipale, precum si a oportunitatii de dezvoltare a unor capacitati de tratare termica/stabilizare a deseurilor.

Incepand cu 2008 pentru co-incinerare si 2013 pentru incinerare sau alte metode de tratare termica

ARPM, APM, Consilii Judetene/ Locale



10. Sistemul de monitorizare Monitorizarea Planului Regional pentru Gestionarea Deşeurilor va urmări progresul Regiunii in realizarea obiectivelor şi măsurilor cuprinse în Plan. Monitorizarea fiecărui Plan de Gestionare a Deşeurilor este o competenţă oficială şi o responsabilitate a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) şi a fiecărei Agenţii Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM). Rezultatele monitorizării Planului vor fi raportate anuale către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, ANPM, fiecare ARPM, Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului, Consilii Judeţene, publicului şi alte organizaţii interesate.

Directiva prevede monitorizarea efectelor de mediu semnificative, si o astfel de monitorizare trebuie sa fie corelata cu efectele semnificative anticipate in raportul de mediu ( prin aceasta reflectand prioritatile si diferentele locale) si sa se concentreze asupra informatiei ce poate fi ceruta pana la un nivel rezonabil.

Directiva solicita de asemenea identificarea efectelor adverse neprevazute. Efectele neprevazute se refera de cele mai multe ori la efectele prevazute, de exemplu:

intensitatea estimata a unui efect se poate dovedi eronata masurile de atenuare a unor efecte se pot dovedi a fi ineficiente, de

exemplu efectele adverse estimate luate in considerare a se rezolva prin masurile propuse pot totusi sa se manifeste in ciuda masurilor luate

poate exista o schimbare in circumstantele care au stat la baza ipotezelor considerate in evaluare.

Este posibil sa se identifice efecte ne-identificate initial ce nu au fost luate in considerare pe parcursul evaluarii prin utilizarea unor indicatori mai largi, care tin cont de context.

Monitorizarea implementării PRGD înseamnă: Definirea criteriului de monitorizare, a indicatorilor şi frecvenţei de control Compararea anuala a obiectivelor si ţintelor stabilite în PRGD cu rezultatele obţinute Identificarea întârzierilor, deficientelor sau a “pietrelor de moară” în ceea ce priveşte

implementarea Recomandare de acţiuni pentru îmbunătăţirea implementării Planului Elaborarea unui raport de verificare privind PRGD Publicarea rezultatelor

Tehnicile adecvate de monitorizare, însoţite de raspuns către regiuni şi către centru pot influenţa planurile viitoare şi îndeplinirea eficientă a ţintelor.Tehnicile neadecvate de monitorizare vor conduce în mod indubitabil la o direcţionare greşită a investiţiilor şi la creşterea costurilor, pentru gestionarea deşeurilor, la toate nivelele.

Alegerea tehnicilor de monitorizare trebuie realizată cu atenţie.

Pentru fiecare indicator trebuie specificată valoarea şi tendinţa(evolutia). Tendinţa reprezintă variaţia indicatorului, comparativ cu anul precedent şi poate fi prezentată utilizând simbolurile lui „Chernoff”, după cum urmeză:

- Variaţie pozitivă comparativ cu intenţiile- Variaţie negativă comparativ cu intenţiile- Nici o variaţie

Monitorizarea implementării trebuie realizată anual, de către autorităţile responsabile.



Rezultatele monitorizării vor fi publicate după cum este cerut de normele legale în vigoare şi vor fi folosite pentru:

determinarea progresului de îndeplinire a obiectivelor; determinarea deficienţelor şi a zonelor care necesită atenţie; ghidarea sau redirecţionarea investiţiilor viitoare, revizuirea calendarului

de planificare; informarea şi raportarea către public şi persoane oficiale despre

implementarea planului şi realizări cuantificate pentru atingerea ţintelor

Indicatorii care trebuiesc monitorizaţi sunt indicaţi mai jos.



Obiectiv Tintă cuantificabilă

Indicator cuantificabil Măsuri Precondiţii Tendinţă

Dezvoltarea politicii regionale în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientării regionale în domeniul gestiunii deşeurilor şi a instrumentelor de implementare a acesteia

Constituirea Grupului de Monitorizare a PRGD, format din reprezentanţi ai Consiliilor Judetene, ARPM şi Garda de Mediu până la jumătatea anului 2007

Grupul de monitorizare întocmeşte Raportul anual de monitorizare al PRGD până la sfârşitul lunii noiembrie al fiecărui an şi îl prezintă în şedinţă ordinară a Consiliului de Dezvoltare Regională.

O bună coordonare şi colaborare între factorii implicaţi

Crearea unui Grup de Lucru, cu reprezentanţi ai Consiliilor Judeţene, ai ARPM-ului, ONG-uri etc., pentru revizuirea Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor până la sfârşitul anului 2007

Pe baza Raportului anual de monitorizare a PRGD, Grupul de Lucru decide revizuirea PRGD.


Compararea datelor de bază pentru prognoză din PRGD (evoluţia PIB, populaţie, indice de generare) cu situaţia prezentă

Pe baza acestei comparaţii, Grupul de Lucru decide revizuirea PRGD.


Creşterea eficienţei de aplicare a legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor

Număr de hotărâri emise de Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor

Prevederi legislative locale care să asigure îndeplinirea prevederilor din PRGD

O bună conştientizare şi însuşire a PRGD la nivelul Consiliilor Judeţene şi Consiliilor Locale

Numărul anual de inspectii efectuate de Garda de Mediu in domeniul activitatilor de gestionare a deşeurilor

Conform graficului de control O bună coordonare şi colaborare între factorii implicaţi





Numărul anual de acţiuni (seminarii, conferinţe, ateliere de lucru) organizate de factorii implicaţi (CJ-uri, ARPM, APM-uri, Garda de Mediu, Ong-uri) pentru creşterea importanţei conformării la legislaţia specifică

Organizarea de seminarii, conferinţe, ateliere de lucru etc., pentru creşterea importanţei conformării la legislaţia specifică

Organizaţiile implicate au prevăzut fonduri în bugetele proprii pentru organizarea acestor acţiuni

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene

Intărirea capacităţii administrative şi a responsabilităţii în aplicarea legislaţiei

Definirea clară a responsabilităţilor specifice în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a respectivelor organizaţii

Definirea clara a responsabilitatilor si asumarea acestora la toate nivelele, tinând cont de principiul subsidiaritatii

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al respectivei organizaţii a fost elaborat şi aprobat printr-un act normativ

Asigurarea de personal suficient şi bine pregatit profesional şi dotări adecvate la toate nivelele organizaţiilor implicate

Număr personal angajat/Număr personal din schemă

Angajarea de personal Organizaţiile au prevăzut fonduri în bugetele proprii Număr personal instruit în

cursul anului/Număr total personal

Plan de instruire profesională a personalului

Numarul, durata si subiectele sesiunilor de instruire aprobateNumăr dotări/Număr total personal

Completarea dotării personalului

Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectarii principiilor generale, cu precădere a principiului poluatorul

Optimizarea preluării şi utilizării fondurilor naţionale disponibile

Număr proiecte depuse de Consiliile Judeţene şi Locale

Instruiri tematice privind oportunitatile de finantare pentru gestionarea deseurilor municipale

Consiliile Judeţene şi Locale au organizate structuri pentru întocmirea documentaţiilor sau au prevăzut aceste acţiuni în buget

Număr proiecte aprobate/Număr proiecte depuse

Imbunătăţirea calităţii proiectelor depuse

Optimizarea utilizării fondurilor

Număr proiecte depuse de Consiliile Judeţene şi Locale

Pregatirea si propunerea de proiecte eligibile, in functie de cerintele finantatorilor

Consiliile Judeţene şi Locale au organizate structuri pentru





plăteşte şi cel privind responsabilitatea producătorului

europene şi internaţionale

întocmirea documentaţiilor sau au prevăzut aceste acţiuni în buget

Număr proiecte aprobate/Număr proiecte depuse

Instruiri tematice privind oportunitatile de finantare pentru gestionarea deseurilor municipale

Analiza modului de finanţare şi organizare a sistemului de gestionare a deşeurilor municipale (tarife şi taxe).

Raportul: cheltuieli/venituri ale sistemului de gestionare a deşeurilor municipale

Calculul tarifelor astfel încât să acopere costurile tuturor operaţiunilor de gestionare a deşeurilor municipale (colectare, inclusiv colectare selectivă, transport, tratare, eliminare, închidere, monitorizare postînchidere ).

Regional cooperation

Pregatirea planurilor de investitii pentru diverse fluxuri speciale de deseuriCalcularea costurilor de investitii si de operare

Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate

Organizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştientizare a populaţiei, de către toate părţile implicate (autorităţi publice locale şi regionale, societăţi comerciale, ONG-uri, instituţii publice)

Numărul campaniilor de informare

Elaborarea la toate nivelele a unor planuri de comunicare şi educare avand ca grupuri ţintă: marele public (inclusiv educaţie şcolară), colectivităţi locale, agenţi economici, mediul asociativ

Existenţa unor planuri de informare, campanii de conştientizare la nivelul Consiliilor Judeţene şi Locale

Numărul întâlnirilor anuale şi al atelierelor de lucruNumarul Ghidurilor si Manualelor elaborateNumărul materialelor informative, de conştientizare sau de sondare a opiniei publice elaborate de către autorităţile implicateNumărul paginilor Web cu subiect gestionarea deşeurilor

Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor

Imbunatăţirea sistemului regional şi local de colectare, prelucrare,

Existenţa unor proceduri de asigurare/verificare a calităţii datelor colectate

Elaborarea de către fiecare organizaţie implicată în gestionarea deşeurilor municipale a procedurilor de asigurare/verificare a calităţii datelor colectate

Existenţa unui sistem de management a calităţii





de raportare la nivel naţional şi european

analiză şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor

Număr de analize privind compoziţia deşeurilor menajere, precum şi determinarea indicatorului de generare a deşeurilor menajere pentru mediul urban şi rural efectuate de către operatorii depozitelor şi agenţii de salubritate

Efectuarea de către agenţii de salubritate şi de către operatorii depozitelor a analizelor privind compoziţia deşeurilor menajere precum şi determinarea indicatorului de generare pentru mediul urban şi rural sub coordonarea ARPM


Număr de şedinţe de informare/analizare a modului de raportare a datelor privind gestionarea deşeurilor cu societăţile implicate

Plan de întâlniri cu societăţile implicate în gestionarea deşeurilor


Colectarea, la nivel regional, a datelor privind generarea şi gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolăriExistenţa unor proceduri de asigurare/verificare a calităţii datelor colectate

Realizarea unui sistem, la nivel regional, de colectare, analiză şi validare date referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor din construcţii si demolări

O bună coordonare şi colaborare între ARPM şi Consiliile Locale

Colectarea, la nivel regional, a datelor privind generarea şi gestionarea deşeurilor voluminoaseExistenţa unor proceduri de asigurare/verificare a calităţii datelor colectate

Realizarea unui sistem, la nivel regional, de colectare, analiză şi validare date referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor voluminoase

O bună coordonare şi colaborare între ARPM şi Consiliile Locale

Formulare de raportare conforme cu cerintele UE pe diferite Directive specifice si pe Directiva privind raportarea

Elaborarea unor formulare de raportare pe fiecare dintre Directivele pe deseuri – DEEE, deseurile din ambalaje- si procesarea si stocarea datelor intr-o baza de date la care sa aiba acces REPA

O buna colaborare intre NEPA si ARPM Sesiuni de instruire pentru personalul ARPM si APM privind raportarea





Imbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor

Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor astfel încât în anul 2009 aria de acoperire să fie aproape 100 % în mediul urban şi minim 90 % in mediul rural

Rata de acoperire cu servicii de salubritate in mediu urban din regiune

Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban – arie de acoperire catre 100 %

Există sursa financiară atat pentru investitie cat si pentru exploatare si intretinere

Rata de acoperire cu servicii de salubritate in mediu rural din regiune

Extinderea sistemul de colectare a deşeurilor municipale în mediu rural – arie de acoperire catre 90 %

Există sursa financiară atat pentru investitie cat si pentru exploatare & intretinere

Număr populaţie colectată selectiv / Număr total populaţie din regiune

Implementarea sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificare astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile

Pragul de suportabilitate nu este depasitColectarea selectiva este acceptata de populatia care participa activ

Număr (capacitate) staţii de trasfer construite / Număr (capacitate) necesară

Construirea de staţii de transfer în conformitate cu prevederile studiilor de fezabilitate şi în corelaţie cu anii de închidere a depozitelor existente

Există sursa financiară Pragul de suportabilitate nu este depasit

Existenţa unor tarife diferenţiate pentru colectarea în amestec şi selectivă

Crearea de instrumente economice pentru susţinerea şi extinderea sistemului de colectare selectivă şi în amestec a deşeurilor menajere în mediul urban şi rural

Aprobarea Consiliilor Judeţene şi Locale

Capacitate de colectare / transport modernizata

Modernizarea sistemelor actuale de colectare si transport fara depasirea pragului de suportabilitate

Sursa de finantare identificata

Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislatiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul

Sistarea activitatii depozitelor neconforme

Număr depozite neconforme închise (conform planificării)

Sistarea activitatii de depozitare in depozitele urbane neconforme


Număr spaţii de depozitare închise în mediul rural

Inchiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din mediul rural






protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal

Număr (capacitate) instalaţii de eliminare puse în funcţiune

Realizarea de depozite confome zonale

Promovarea eliminarii deseurilor pe depozitele conforme


Pragul de suportabilitate nu este depasit

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate în conformitate cu prevederile legislative

Realizarea unui sistem de compostare a deşeurilor verzi (deşeuri din parcuri, grădini şi pieţe)

Numărul şi capacitatea staţiilor de compostare

Asigurarea compostării întregii cantităţi de deşeuri biodegradabile rezultate din parcuri, grădini (inclusiv deşeurile din cimitire) şi pieţeIntensificarea colectarii selective si alocarea de fonduri necesareInterzicerea la depozitare a deşeurilor organice pure (deşeuri din parcuri, grădini, pieţe)



Asigurarea capacităţilor sau extinderea celor existente pentru tratarea biologică a deşeurilor, altele decât deşeurile din parcuri, gradini si piete

Numărul şi capacitatea instalaţiilor de tratare biologică

Asigurarea fluxului de deşeuri biodegradabile pentru acoperirea capacităţilor instalaţiilor de tratare biologică, prin preluarea cu prioritate a deşeurilor organice de la restaurante, cantine, supermarketuri







Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a deşeurilor biodegradabile municipale şi aplicarea acestuia în zonele unde alternativele de tratare a acestor tipuri de deşeuri deja există

Taxă diferenţiată de depozitare pentru deşeurile biodegradabile

Impunerea unei taxe mult mai mari pentru depozitarea deşeurilor biodegradabile

Aprobarea Consiliilor Judeţene şi Locale


Atingerea ţintelor de valorificare materială şi energetică a deşeurilor de ambalaje în conformitate cu prevederile legislative

Asigurarea posibilităţilor de sortare a deşeurilor de ambalaje

Numărul şi capacitatea staţiilor de sortare a deşeurilor de ambalaje

Identificarea surselor financiare sau prevederea acestora în sistemele integrate de gestionare a deşeurilor


Rata de recuperare pe materiale (%)

Urmărirea şi corectarea acesteia în concordanţă cu ţintele naţionale

Pragul de suportabilitate nu este depasitPlanificarea si instalarea unor dotari

eficiente de colectare selectivaRata de reciclare pe materiale (%)

Urmărirea şi corectarea acesteia în concordanţă cu ţintele naţionale


Imbunatatirea bazei de date si validarea calitatii datelor privind deseurile din ambalajeRealizarea de campanii de constientizare privind deseurile din ambalaje

Colectarea separată, reutilizarea, reciclarea şi

Colectarea deşeurilor de echipamente

Rata medie anuală de colectare selectivă de DEEE pe cap de locuitor provenite de

Planificarea detaliata a capacitatilor de dezasamblare si separare

Legislaţia este aplicată pentru a restricţiona





valorificarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

electrice şi electronice

la gospodăriile particulare în conformitate cu cerinţele legale

componentele periculoase din produsele autohtone şi importate

Acceptarea DEEE este lipsită de taxe pentru următorii 5 ani

Finanţarea este stabilită ca parte din taxa pentru colectarea deşeurilor menajere

Asigurarea condiţiilor de colectare

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane a nămolurilor de la staţiile de epurare orăşeneşti

Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în apele de suprafaţă

Număr sancţiuni aplicate/ Număr de controale

Conform graficului de control

Studii de fezabilitate efectuate de staţiile de epurare în colaborare cu autorităţile din agricultură şi industria cimentului

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane a deşeurilor voluminoase

Colectarea deşeurilor voluminoase

Număr puncte colectare deşeuri voluminoase

Informarea si pregatirea publicului pentru acceptarea si participarea la schema de colectare

Sunt alocate fonduri pentru echipamentul tehnic.Sunt identificate punctele de colectareCosturile trebuie acoperite din taxa de colectare a deşeurilor menajere

Evidenţe ale operatorilor, validate de către APM, ARPM





Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere

Implementarea unui sistem de colectare separată a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale

Număr de localităţi urbane / rurale care au acest sistem

Număr puncte colectare / tip deşeu periculos

Planificare locală detaliatăInfiinţarea punctelor de colectare

Publicul este conştient de problema deşeurilor periculoase şi acceptă schema de colectare

Cantitate (pe fiecare tip de deşeu periculos) colectată / trimisă la o staţie de tratare în vederea eliminării

Stabilirea, la nivel naţional/regional, a instalaţiilor de tratare în vederea eliminării

Finanţarea este stabilită ca o parte din taxa pentru colectarea deşeurilor menajere

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane a deşeurilor din construcţii şi demolări

Colectarea şi reciclarea / eliminarea deşeurilor din construcţii şi demolări

Cantitate anuală colectată Colectarea separată a deşeurilor pe deşeuri periculoase si deşeuri nepericuloase

Cantitate anuală tratată în vederea eliminării

Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare

Cantitate anuală eliminată corespunzător a deşeurilor care nu pot fi valorificateNumăr şi capacitate (t/an) staţii tratare/valorificare

Separarea pe fracţii

Pentru valorificare şi depozitare

Fondurile sunt alocate pentru zona de depozitare, sortare şi mărunţire

Pentru refolosire şi reciclare

Dezvoltarea tehnologiei de depozitare

Studiu de fezabilitate





Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane a vehiculelor scose din uz

Refolosirea finală şi capacitatea de reciclare85%

Evidenţe care demonstreză rata de acceptare

Evidenţe privind punctele de colectare şi unităţi de dezmembrare, validate de APM, ARPM

Creşterea treptată areciclării şi valorificării

Plănuirea detaliată a capacităţii necesare de dezmembrare, compactare, mărunţire în conformitate cu legislatia.

Stabilirea unui cost care să acopere taxa

Selectarea numărului şi locaţiei punctelor de colectare

Plănuirea detaliată a capacităţii necesare de dezmembrare, compactare, mărunţire, în conformitate cu legislatia.

Taxa privind vehiculele scoase din uz este acceptată de proprietari



ANEXA 1

Considerente legale (Directive ale UE, Reglementări naţionale, Reglementări ale Ministerului Administraţiei Publice şi a altor ministere, scurtã prezentare şi responsabilitãţi)

Aceastã secţiune prezintã reglementările europene şi româneşti de bazã în domeniul gestionãrii deşeurilor, precum şi prevederile principale şi acolo unde este cazul, punctele critice (în font italic). Prezintã, de asemenea, şi legislaţie legatã de domeniul de gestionare a deşeurilor.

Ca punct critic general privind actele juridice trebuie subliniate urmãtoarele:

Pentru anumite directive UE (de exemplu Directiva nr. 96/59/CE referitoare la eliminarea bifenilului policlorinat şi a trifenilului policlorinat (PCB şi PCT), Directiva nr. 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, Directiva nr. 2002/96/CE privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE)), transpunerea integrală a fost realizatã pas cu pas în mai multe acte juridice şi au fost făcute amendamente în noi acte juridice care le completează şi modifică pe primele, sau chiar într-o succesiune de acte juridice ca Ordine de Ministru.

Pentru a oferi autoritãţilor competenete şi publicului reglementări mult mai clare şi mai complete, legislaţia ce transpune directivele UE numite mai sus, în noi Decizii Guvernamentale şi Ordine de Ministru trebuie întocmite şi numerotate din nou.

Celelalte acte juridice- ordonanţe de urgentã, legi, etc- completate şi modificate periodic trebuie reîntocmite şi combinate într-un singur act pentru ca procesul de control şi monitorizare să fie cât mai clar pentru autorităţile competente, agenţii economici şi public.



Directive/Decizii Reglementari naţionale

Sumarul prevederilor Responsabilitãţile autoritãţilor relevante

Directiva nr 2006/12/CE privind deşeurileDirectiva nr. 91/689/EECprivind deşeurile periculoase

Ordonanţa de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial Nr. 283 dîn 22. 06.2000),Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţã nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, completatã şi modificatã (Monitorul Oficial Partea I Nr.411 dîn 25. 07. 2001) şi Ordonanţa de Guvern nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial Nr. 790 dîn 19. 08. 2006)

Toate reglementează cadrul activitãţilor de gestionare a deşeurilor care trebuie sã asigure un nivel înalt de protecţie pentru sãnãtatea umanã şi pentru mediu.

Responsabilitãţile pentru elaborarea şi aprobarea Planurilor la toate nivelele- naţional, regional, judeţean şi pentru Bucureşti – au fost soluţionate prin noua Ordonanţã de Guvern nr. 61/2006.Au fost stabilite sancţiuni clare pentru autoritãţile care nu elaboreazã şi revizuiesc planurile lor de gestionare a deşeurilor

-Ministerul Sãnãtãţii evalueazã impactul pe care îl pot avea deşeurile asupra sãnãtãţii publice-Ministerul Administraţei Publice şi Internelor supraveghezã şi asigurã transpunerea strategiilor şi programelor de gestionare a deşeurilor de cãtre autoritãţile locale.-Alte ministere contribuie cu strategii sectoriale şi planuri de gestionare pentru a fi integrate în planul naţional.- Consiliile judetene in colaborare cu agentiile regionale pentru protectia mediului sunt responsabile pentru elaborarea planurilor regionale de gestionarea deseurilor





Hotararea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea Planului şi Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor. (Monitorul Oficial nr. 954 / 18.10.2004)

Se referã la aprobarea Strategiei şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor conţinând o prognoză, obiective şi ţinte, un plan de acţiune şi alternative pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor propuse, în ceea ce priveşte deşeurile municipale, inclusiv deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile.Planul Naţional conţine, de asemenea, şi o parte distinctã pentru deşeurile din producţie inclusiv deşeurile periculoase

-Ministerul Administraţiei Publice participã la întocmirea planurilor de gestionare a deşeurilor pentru serviciile de administraţie publicã şi monitorizeazã îndeplinirea obiectivelor propuse în Planul Naţional- Administraţia regionalã / judeţeanã / localã asigurã implementarea anumitor puncte din planul de implementare

Directiva nr. 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor

Hotararea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 394 din 10.05.2005)

Stabileste cadrul legal pentru depozitarea deşeurilor, ca şi pentru construcţia, exploatarea, monitorizarea, închiderea şi operaţiunile de întreţinere ulterioară a amplasamentelor depozitelor existente de deşeuri

Autoritãţile locale trebuie sã iniţieze acţiunile corespunzătoare pentru construirea unui depozit nou de deşeuri după ce a fost folosită 75% din capacitatea proiectatã a unui depozit existent de deşeuri.

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 95/2005 ce defineşte criteriile ce trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a putea fi incluse pe lista specificã de deşeuri a unui depozit şi pe lista naţionalã de deşeuri acceptate în fiecare clasã de depozit de deşeuri (Monitorul Oficial nr. 194 din 8.03. 2005)

Aprobã normele tehnice privind procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor, criteriile de acceptare a deşeurilor şi lista naţionalã de deşeuri acceptate pentru fiecare clasã de depozit

Responsabilitatea aparţine Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Agentiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi fiecărei Agenţii Regionale pentru Protecţia Mediului





Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 757/2004 privind aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01. 2005), completatã şi modificatã prin Ordinul nr. 1230/2005 (Monitorul Oficial nr. 1101 din 7.12. 2005)

Aprobã normele tehnice privind depozitarea deşeurilor, construcţia, exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor de deşeuri

OM nr.1230/2005 reglementează pre-tratarea/tratarea levigatului de la depozitele de deşeuri în concordanţã cu actele juridice în vigoare privind calitatea apei

Pentru implementarea acestor reglementări, responsabilitãţile aparţin administraţiilor publice centrale/regionale/locale şi autoritãţilor competenete pentru protecţia mediului, precum şi proiectanţilor, constructorilor, operatorilor şi proprietarilor

Directiva nr. 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare deseurilor (Monitorul Oficial nr. 1180 din 28.12.2005).

Reglementează condiţiile pentru închiderea depozitelor de deşeuri, a incineratoarelor spitaliceşti şi eliberarea permiselor pentru închiderea acestor instalaţii

Agenţiile Locale pentru Protecţi Mediului sunt responsabile cu eliberarea permiselor pentru închidere

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 775/2006 pentru aprobarea listei localitãţilor izolate care pot depozita deşeurile municipale în acele depozite cu condiţia sã îndeplinească unele din prevederile HG nr. 349/ 2005 privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 675 din 7.08. 2006)

Aprobã o listã a localitãţilor izolate care pot depune deşeurile la anumite depozite de deşeuri care nu sunt în totalitate conforme cu HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor

Autoritãţile locale sunt responsabile cu propuneri noi, luând în considerare criteriul localitãţilor izolate





Directiva nr. 2000/76/CEprivind încinerarea deşeurilor

Hotararea Guvernului nr. 128/ 2002 privind incinerarea deşeurilor (Monitorul Oficial, Partea I nr.160 din 6.03.2002)

Reglementeazã activităţile de incinerare şi co-incinerare, mãsurile de control şi monitorizare a incineratoarelor şi co-incineratoarelor

Agenţiile pentru protecţia mediului sunt responsabile cu eliberarea permiselor

Hotararea Guvernului nr. 268/2005 (Monitorul Oficial nr. 332. din 20.04.2005) care completeazã şi modificã HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor

Completeazã şi modificã HG128/2002 şi asigurã transpunerea totalã a Directivei nr. 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor, dând de asemenea şi lista graficelor de închidere a incineratoarelor.Ar trebui întocmitã o nouã HG pentru a putea fi corelatã cu legislaţia actualã în vigoare (ex. HG 856/2002 şi procedura de obţinere a permiselor) şi pentru a avea un singur act juridic, complet şi clar

Agenţiile pentru protecţia mediului sunt responsabile cu eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor pentru incineratoare şi co-incineratoare

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului Tehnic privind incinerarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01.2005)

Aprobã normele tehnice privind incinerarea deşeurilor





Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje cu modificarile ulterioare

Hotararea Guvernului nr. 621/ 2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 639 din 20.07.2005)

Reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje, stabilînd obiective şi ţinte naţionale privind valorificarea/reciclarea deşeurilor din ambalaje

Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie sã proiecteze programe de cercetare menite sã studieze fabricarea şi compoziţia ambalajelor-Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor promoveaza campanii de educare privind colectarea selectivã


Ordonanţa de Urgenţã nr. 196/2005 aprobatã şi modificatã de Legea nr. 105/25.04.2006 privind Fondul de Mediu (Monitorul Oficial nr. 393 din 8.05. 2006)

Aprobã nivelul taxelor plãtite de cãtre producătorii şi importatorii de bunuri ambalate dacã aceştia nu îndeplinesc ţintele stabilite de HG nr. 621/ 2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje

Adminstraţia Fondului de Mediu colecteazã taxele pentru a finanţa prin proiecte sistemul de colectare/reciclare PET şi alte proiecte de protecţie a mediului

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 927/2005 privind procedurile de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeurile din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 929 din 18.10.2005)

Aprobã procedura de raportare a informaţiilor privind ambalajele şi deşeuri din ambalaje

Agenţii economici- producători şi importatori- care introduc bunuri ambalate pe piaţã trebuie sã raporteze cantitãţile pentru baza de date naţionalã privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje





Ordinul MMGA nr. 1229/ 731/ 1095/2005 pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje (Monitorul Oficial Partea I, nr. 27 din 12.01. 2006)

Reglementează procedurile şi criteriile de acordare a permiselor pentru persoanele juridice pentru a prelua responsabilităţile privind atingerea ţintelor de reciclare şi valorificare a bunurilor ambalate

ANPM trebuie sã ia toate măsurile pentru a îndeplini prevederile acestui ordin. MMGA, prin ANPM este responsabil cu eliberarea licenţelor de funcţionare a entitãţilor economice ce preiau responsabilităţile de la importatori şi producatori


Ordinul MMGA nr. 194/ 360/1325/2006 ce completeazã şi modificã Ordinul 1229/ 731/ 1095/2005 pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje (Monitorul Oficial nr. 499 din 8.06.2006)

Completeazã şi modificã procedura şi criteriile pentru autorizarea entitatilor juridice care preiau responsabilitatea în ceea ce priveşte atingerea ţintelelor privind reciclarea şi valorificarea

Decizia nr.2000/532/EC, moficată prin Decizia nr. 2001/119 stabilind o listã a deşeurilor

Hotararea Guvernului 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor şi aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase (Monitorul Oficial nr. 659, din 5.09.2002)

Reglementează pãstrarea de informaţii privind gestionarea deşeurilor, inclusiv colectarea, transportul, depozitarea temporarã, refolosirea şi eliminarea de cãtre agenţii economici





Directiva nr. 86/278/CEE privind protecţia mediului, şi în particular, a solului, atunci cand namolul de la staţiile de epurare este utilizat în agricultura

Ordinul MMGA şi al Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 344/708/ 2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului, în special , a solurilor, când se utilizeaza nãmoluri de epurare în agriculturã (Monitorul Oficial nr. 959 din 19.10.2004)

Aprobã normele tehnice pentru protecţia mediului şi în special a solului, atunci când nãmolul provenit de la staţiile de epurare este folosit în agriculturã

-Autoritãţile teritoriale din agricultură trebuie sã coopereze cu autoritatea de mediu pentru eliberarea permiselor pentru folosirea nãmolului provenit de la staţiile de epurare în agriculturã.-Ministerul Internelor şi Administraţiei Publice elaboreazã împreunã cu autoritãţile locale planuri pentru imbunãtaţirea activitãţilor staţiilor de epurare pentru a aplicare cele mai bune practici în ceea ce priveşte eliminarea nămolului

Directiva nr. 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate, modificată prin Directiva nr. 87/101/CEE şi Directiva nr. 91 /692/CEE

Hotararea Guvernului Nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate (Monitorul Oficial, Partea I nr. 446 din 8.08. 2001),completată şi modificată prin Hotararea Guvernului nr. 441/2002 (Monitorul Oficial nr. 325 din 16.05. 2002) şi Hotararea Guvernului nr 1159/2003 (Monitorul Oficial nr. 715 din 14.10. 2003)

Reglementează depozitarea uleiurilor uzate, pentru a evita efectele negative pe care acestea le pot avea asupra sãnãtãtii umane şi asupra mediului.Se referã la condiţiile pentru colectarea anumitor tipuri de uleiuri uzate

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Transporturilor şi autorităţile locale de mediu sunt autorităţile competente. Autorităţile locale de mediu trebuie sã publice lista companiilor certificate sã întreprindã activitaţi de gestionare a uleiurilor uzate

Directiva nr. 91/157/CEEprivind bateriile şi acumulatorii ce conţin anumite substanţe periculoase (inlocuita prin

Hotararea Guvernului nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor ce conţin substanţe periculoase

Stabileste condiţiile pentru etichetarea bateriilor şi acumulatorilor ce conţin anumite substanţe periculoase, ca şi pentru

Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie sã depunã la Ministerul Educaţiei şi Cercetării diferite programe de





Directiva nr. 2006/66/CE) şi Directiva nr. 93/86/CE privind etichetarea bateriilor

(Monitorul Oficial nr. 700 din 5.11. 2001)

eliminarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi.

cercetare menite sã reducã conţinutul de metal-greu şi cantitatea de substanţe periculoase din baterii şi acumulatori

Directiva nr. 96/59/CE privind eliminarea bifenililor policlorinati şi a trifenililor policlorinati (PCB şiPCT)

Hotararea Guvernului 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policlorurati şi ale altor compuşi similari (Monitorul Oficial nr. 131 din 28.03.2000)

Reglementează condiţiile speciale pentru gestionarea şi controlul bifenililor policlorinaţi şi a altor compuşi similari, transpunând principalele prevederi ale Directivei CE

Autorităţile responsabile cu activitãţile de prevenire şi stingere a incendiilor trebuie sã reactualizeze în mod regulat inventariile lor privind PCB şi PCT, incluzand date despre cantitatea, tipul şi locaţia compuşilor

Hotararea Guvernului 291/ 2005 pentru modificarea HG nr. 173/ 2000 (Monitorul Oficial nr. 330 din 19.04. 2005)

Completeazã şi modificã HG nr. 173/2000 pentru a fi în concordanţã cu Directiva UE privind termenele limitã şi depozitarea echipamentelor contaminate şi a uleiurilor uzate

Agenţii economici trebuie sã respecte termenele limitã stabilite pentru eliminare

Directiva nr. 96/59/CE privind eliminarea bifenililor policlorinati şi a trifenililor policlorinati (PCB şiPCT)

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1018/2005 privind înfiinţarea în cadrul Direcţiei Deşeuri şi Substanţe Chimice Periculoase a Secretariatul Tehnic pentru compuşi desemnaţi (Monitorul Oficial nr. 966 din 1.11 2005)

Aprobã înfiinţarea Secretariatului Tehnic pentru Gestionarea şi Controlul PCB şi PCT în cadrul Direcţiei pentru Gestionarea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice Periculoase din cadrul Agentiei Nationale pentru Protecţia Mediului

Secretariatul Tehnic pentru Gestionarea şi Controlul PCB şi PCT are 3 reprezentanti de la ANPM şi câte 1 reprezentant de la fiecare din următoarele instituţii: MMGA, ARPM, Garda Naţionalã de Mediu şi ICIM- Bucureşti





Ordinul MMGA nr. 257/2006pentru modificarea si completarea anexei la Ordinul MMGA nr. 1018/2005 privind infintarea in cadrul Direcţiei pentru Gestionarea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice a Secretariatului pentru compuşi desemnati (Monitorul Oficial nr. 249 din 20.03. 2006)

Stabileşte condiţiile pentru inventarul echipamentelor ce conţin compuşii numiţi sub 50 ppm şi prin adãugarea unor definiţii şi prevederi asigurã transpunerea totală a Directivei nr. 96/59/EC

Regulamentul nr. 259/93 supravegherea transportului de deseuri în, dinspre şi înspre Comunitatea Europeană

Hotărârea Guvernului nr. 1357/2002 pentru stabilirea autoritãţilor publice responsabile de controlul şi supravegherea importului, exportului şi tranzitului de deşeuri (Monitorul Oficial nr. 893 din 10.12.20025)

Reglementează supervizarea şi controlul transporturilor de deşeuri între ţãri, în ţarã şi în afara ţãrii

Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie sã autorizeze activităţile de import de deşeuri şi activitãţile de valorificare/reciclare

Hotărârea Guvernului nr. 228/2004 privind controlul introducerii în ţară a deşeurilor nepericuloase, în vederea importului, perfecţionării active şi a tranzitului (Monitorul Oficial Nr. 189 din 04.03.2004) completatã cu HG nr. 514/2005 (Monitorul Oficial nr. 505 din 14.06.2005)

Reglementează supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri nepericuloase destinate importului, procesãrii în interiorul ţării şi tranzitului

Autoritãţile vamale trebuie sã autorizeze intrãrile în ţarã a transporturilor de deşeuri nepericuloase





Regulamentul nr. 259/93 supravegherea transportului de deseuri în, dinspre şi înspre Comunitatea Europeană

Legea nr. 6/1991 privind aderarea României la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase şi al eliminării acestora (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 18 din 26.01.1991)

Reglementează mişcările transfrontaliere ale deşeurilor periculoase şi eliminarea acestora

Autoritatea competentã şi punctul focal este reprezentat de MMGA prin entitãţile subordonate acestuia: Direcţia pentru Gestionarea Deşeurilor şi Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului

Legea nr. 265/2002 privind acceptarea amendamentelor Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase şi al eliminării acestora (Monitorul Oficial nr. 352 din 27.05.2002)

Adoptã amendamentele Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase şi al eliminării acestora

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 2/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României (Monitorul Oficial nr. 324 din 15.04. 2004)

Stabileşte Procedura pentru reglementarea şi controlul transporturilor deşeurilor de orice tip pe teritoriul României

Ministerele Mediului, Transporturilor, Sãnãtãţii, Administraţiei şi Internelelor, Comisia Naţionalã de Reciclare şi Garda Naţionalã de Mediu trebuie sã identifice neconcordanţele şi sã aplice sancţiuni





Hotărârea Guvernului nr. 895/2006 pentru întãrirea Regulamentul nr. 259/93/CEE privind supravegherea transportului de deseuri în, dinspre şi înspre Comunitatea Europeană, adoptatã la 1.02.1993, începând cu data la care România va adera la Comunitatea Europeanã (Monitorul Oficial nr. 638, din 25.07.2006)

Stabileşte cadrul legal pentru importul, exportul şi tranzitul deşeurilor în, prin şi între ţările UE. Această HG va intra în vigoare în momentul în care Romania va deveni stat membru al UE. La aceeaşi datã, celelalte HG cum ar fi 1357/2002 şi 228/204 vor fi abrogate

Directiva nr. 2000/53/CEprivind vehiculele scoase din uz (VSU)

Hotararea Guvernului nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr.32 din 11.01.2005.)Hotararea de Guvern nr. 1313/2006 pentru completarea si modificarea HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz

Reglementează gestionarea vehiculelor scoase din uz, stabilind ţintele pentru valorificare şi reciclare, şi cerinţele minime ce trebuie îndeplinite în ceea ce priveşte instalaţiile de colectare şi de dezmembrare a VSU.

MMGA are responsabilitatea de a raporta datele la fiecare 3 ani Comisiei Europene





Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului nr. 88/110/2005 privind materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea articolului 4, alin.1 din Hotărârea Guvernului nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 260 din 29.03. 2005

Aprobã lista materialelor şi componentelor ce fac excepţie de la aplicarea articolului 4, paragraful (1) al HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz

.

Ordinul comun al MMGA, MAPA şi MTCT nr. 87/527/411/2005 privind aprobarea modelului şi a condiţiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 295 din 8.04.2005)

Aprobã modelul de certificat de distrugere pentru vehiculele scoase din uz precum şi condiţiile de eliberare a acestui certificat





Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1224/2005 pentru aprobarea Procedurii şi condiţiilor de autorizare a persoanelor juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare şi valorificare energetică a vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 1178 din 27.12.2005)

Aprobã procedura şi condiţiile pentru eliberarea permisului cãtre entitãţile juridice pentru ca acestea sã-şi asume responsabilitãţile pentru îndeplinirea ţintelor anuale privind valorificarea şi reciclarea de la producãtorii şi importatorii de vehicule

Ordinul MMGA nr. 816/2006 constituirea Comisiei de evaluarea şi autorizare a persoanelor juridice in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare si valorificare energetica a VSU (Monitorul Oficial nr. 724 din 24.08.2006)

Stabileşte competenţele Comisiei, în ceea ce priveşte emiterea permiselor pentru entitãţile juridice care ăşi asumă responsabilitatea pentru îndeplinirea ţintelor anuale de valorificare/reciclare

O parte din persoanele nominalizate în comisie au fost înlocuite şi OM trebuie modificat în concordanţã cu noile schimbãri şi nominalizãri din Minister

Directiva nr. 2002/96/CEprivind deşeurile din echipamente electrice şi electronice(DEEE)

Hotararea Guvernului 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005)

Transpune cerinţele Directivelor Europene, obiectivele şi ţintele ce trebuie atinse gradual. Responsabilitatea finanţãrii colectãrii/ transportului şi eliminãrii DEEE din gospodãrii şi de la ceilalţi utilizatori revine producãtorilor care introduc EEE pe piatã după 31.12.2006

Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor şi autoritãtţile publice locale sunt obligate sã promoveze informaţii şi campanii de educare a consumatorilor şi sã ii încurajeze sã faciliteze procesul de refolosire, tratare şi valorificare a DEEE





Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 901/2005 privind aprobarea mãsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintã riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalul de din punctele de colectare (Monitorul Oficial nr. 910 din 12.10.2005)

Aprobã mãsurile specifice pentru colectarea DEEE deteriorate şi contaminate în condiţii de siguranţã pentru sãnãtatea personalului ce deserveşte punctele de colectare

Directiva nr. 2002/96/CEprivind deşeurile din echipamente electrice şi electronice(DEEE)

Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 1225/721/2005 privind aprobarea procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 161 din 21.12.2005) şi rectificarea acestuia în 2006 (Monitorul Oficial nr. 44 din 18.01.2005)

Reglementează procedura şi criteriile de evaluare şi autorizare a entitãţilor colective ce preiau responsabilitatea de atingere a ţintelor anuale de la producătorii şi importatorii de echipamente electrice şi electronice.

Responsabilã cu intrarea în vigoare a OM este Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului.





Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr.1 din 3.01.2006)

Este aprobatã o procedurã clarã de înregistrare a producãtorilor şi a formelor specifice de raportare a datelor privind EEE produse şi introduse pe piaţã, precum şi date referitoare la DEEE

Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului este responsabilã cu inregistrarea datelor primite într-o bază de date naţionalã privind EEE şi DEEE.

Hotărârea Guvernului nr. 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr 822 din 12.09.2005)

Reglementează regimul de introducere pe piaţã a EEE ce conţin substanţe periculoase; dupã 1.01.2007 va fi interzisã introducerea pe piaţã a EEE ce conţin Pb, Hg, Cd, Cr6, BPB şi DEPB

Agenţia Naţionalã pentru Substanţe si preparate Chimice şi Periculoase este responsabilã cu impunerea de penalitãţi în cazul neconformãrii.

Hotărârea Guvernului nr. 816/2006 pentru completarea şi modificarea HG nr. 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr 822 din 12.09.2005)

Reglementează nivelul admis al concentraţiilor de anumite metale grele şi alţi compuşi toxici în echipamentele electrice şi electronice

MEC va schimba nivelul concentraţiilor şi lista substanţelor periculoase pentru a fi în concordanţã cu progresul tehnologic





Directiva nr. 2002/96/CEprivind deşeurile de echipamente electrice şi electronice(DEEE)

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodării Apelor nr. 556/2006 privind marcajul specific aplicatã echipamentelor electrice şi electronice introduse pe piaţã dupa 31 Dec 2006. (Monitorul Oficial nr.608 din 13.07.2006)

Reglementează tipul şi mãsurile etichetelor pentru diferite bunuri, introduse pe piaţă după 31 Dec 2006, precum şi identificarea producãtorului

Garda Naţionalã de Mediu şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului sunt responsabile cu instituirea penalitãţilor în caz de neconformare

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodării Apelor nr. 66/2006 privind constituirea Comisiei de Evaluare şi Autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obisctivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (OM intern- nepublicat în Monitorul Oficial)

Nominalizeazã persoanele din cadrul Comisiei de Evaluare şi Autorizare a entitãţilor colective ce preiau responsabilitatea atingerii ţintelor anuale de refolosire, valorificare şi reciclare a DEEE

Directiva nr. 78/176/CEE9privind deşeurile provenite din industria de TiO2, Directiva nr. 82/883/CEE** şi Directiva nr. 92/112/CEE***

Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 751/870/2004 privind gestionarea deşeurilor din industria dioxidului de titan (Monitorul Oficial nr.10 din 5.01.2005)

Aprobã condiţiile necesare pentru autorizarea proiectelor şi/sau a activităţilor din industria dioxidului de titaniu precum şi gestionarea deşeurilor din această industrie





Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluãrii mediului cu azbest

Hotărârea Guvernului nr. 124/2003 privind prevenirea reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest (Monitorul Oficial nr.109 din 20.02.2003)

Hotararea de Guvern nr. 734/2006pentru modificarea HG nr. 124/2003 (Monitorul Oficial nr 519/15. 06.2006)

Reglementează prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest; restricţioneazã folosirea şi comercializarea azbestului şi a produselor ce conţin azbest şi stabileşte reguli pentru etichetarea produselor cu conţinut de azbest

Hotărârea Guvernului nr. 1875/2005 privind protecţia sãnãtãţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest (Monitorul Oficial nr.64 din 24.01.2006)

Reglementează condiţiile de lucru pentru protecţia personalului împotriva poluării cu azbest

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 108/2005 privind metodele de prelevare a probelor şi de determinare a cantităţilor de azbest în mediu (Monitorul Oficial nr.217 din 15.03.2005)

Stabileşte metodele de reglare şi metodele analitice ce vor fi folosite pentru a determina concentraţia/cantităţile de poluanţi



* Decizia nr. 2000/532/CE, modificată de Decizia nr. 2001/119 ce stabileşte o listã de deşeuri- înlocuieşte Decizia nr. 94/3/CE ce stabileşte o listã de deşeuri şi Decizia nr. 94/904/CE ce stabileşte o listã de deşeuri periculoase.

**Directiva nr. 82/883/CEE privind procedurile pentru supravegherea şi monitorizarea mediilor afectate de deşeurile din industria de dioxid de titaniu.

***Directiva nr. 92/112/CEE privind procedurile de armonizare a programelor pentru reducerea şi eventuala eliminare a poluãrii cauzate de deşeurile din industria de TiO2.



Legislaţie adiacentã

Legi şi reglementãri Principalele prevederiHotararea Guvernului 246/2006 pentru aprobarea Strategiei Naţionale privind dezvoltarea acceleratã a utilitãţilor publice comunitare (Monitorul Oficial nr. 2995 din 3.4.2005)

Stabileşte: Unitatea Centralã de Monitorizare responsabilã cu monitorizarea şi evaluarea stadiului de implementare a “Strategiei Naţionale privind dezvoltarea serviciilor comunitare pentru utilităţile publice”;-responsabilitãţi clare pentru Ministerul Afacerilor şi Internelor şi pentru autoritãţile judeţene şi locale privind elaborarea Planurilor Municipale de Gestionare a Deşeurilor. - Fondurile IID (fonduri pentru dezvoltare, întreţinere şi reabilitare) pentru agenţii economici care dezvoltã proiecte de servicii publice comunitare privind infrastructura cu fonduri europene nerambursabile

Legea nr. 326/2001 (Monitorul Oficial nr. 359 din 4.07.2001.) privind serviciile publice de administraţie, modificată de OGU nr. 9/2002 (Monitorul Oficial nr 120 din 14.02.2002) şi OGU nr. 197/2002 (Monitorul Oficial nr. 956 din 27.12.2002)

Stabileşte un cadru legal unitar pentru înfiintarea, organizarea, monitorizarea şi controlul serviciilor de administraţie publicã în localitãţi, orase şi comune

Legea nr. 139/2002 (Monitorul Oficial nr. 233 din 1.09.2001) pentru aprobarea Ordonanţei Guvernamentale nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubritate în localităţi (Monitorul Oficial nr.543 din 1.09.2001)

Stabileşte un cadru legal unitar pentru organizarea, gestionarea, reglementarea şi monitorizarea serviciilor publice de salubritate în localităţi

Legea nr. 515/2002 (Monitorul Oficial nr.578 din 5.08.2002) pentru aprobarea Ordonaţei Guvernamentale nr. 21/2002 privind administrarea aşezãrilor urbane şi rurale (Monitorul Oficial nr 86 din 1.02.2002)

Stabileşte obligaţiile şi responsabilitãţile ce revin autoritãţilor publice locale, instituţiilor publice, intreprinderilor şi publicului pentru crearea unui mediu curat în aşezãrile urbane şi rurale

Ordinul MEC nr. 128/2004 privind aprobarea listei standardelor româneşti ce adoptã standardele europene armonizate (Monitorul Oficial nr. 224 din 19.03.2004)

Aprobã lista ce include standardele româneşti ce aprobã standardele europene armonizate referitoare la ambalaje şi la deşeurile din ambalaje

Ordonanţa de Urgenţã nr. 99/2004 privind înfiinţarea programului de stimulare a reînnoirii Parcului Auto Naţional (Monitorul Oficial nr. 1106 din 26.11.2004)

Aprobã programul de stimulare a reînnoirii Parcului Auto Naţional şi stimularea colectãrii vehiculelor scoase din uz

Ordonanţa de Urgenţã nr. 38/2006 pentru modificare Ordonanţei de Urgenţã nr. 99/2004 privind înfiinţarea programului de stimulare a reînnoirii Parcului Auto Naţional (Monitorul Oficial nr 474 din 1.06.2006)

Aprobã programul de stimulare a reînnoirii Parcului Auto Naţional şi stimularea colectãrii vehiculelor scoase din uz





ANEXA 2

Tabel 1 : Centralizator depozite municipale neconforme care trebuiesc inchise in perioada 2007 – 2017 Regiunea Sud Muntenia

Judetul Localizare Suprafata ocupata (ha)

An sistare depozit

Nr. depozite inchise

Arges Pitesti 10,4 2007 1Giurgiu Giurgiu 6,5 2007 1Ialomita Fetesti 1,0 2007 1Teleorman Zimnicea 1 1,4 2007 6

Rosiorii de Vede 1,8Alexandria 6,0Videle 0,9Turnu Magurele 4,5

TOTAL 2007 32,5 8Arges Campulung 3,2 2008 1Dambovita Pucioasa 21,37 2008 6

GaestiFieniMoreniTituAninoasa

TOTAL 2008 24,57 7Calarasi Budesti 0,6 2009 1Prahova Mizil 1,9 2009 2

UrlatiTOTAL 2009 2,5 3Arges Curtea de Arges 7,5 2010 3

CostestiTopoloveni

Calarasi Razvani 3,25 2010 2Fundulea

TOTAL 2010 10,75 5Calarasi Oltenita 11,0 2012 2

CalarasiTOTAL 2012 11,0 2Arges Mioveni 1,6 2017 1Giurgiu Bolintin 4,0 2017 2

Mihailesti

Prahova Valenii de Munte 2,3 2017 1

TOTAL 2017 7,9 4TOTAL Regiunea Sud Muntenia

89,22 2007-2017 29



ANEXA 3 Definitii

Act Normativ Definitia

activitatea medicala Ordin MSF 219/2002 orice activitate de diagnostic, preventie, tratament, monitorizare si recuperare a starii de sanatate, care implica sau nu implica utilizarea de instrumente, echipamente ori aparatura medical

Autoritate competenta H.G. 349/2005 autoritatea careia îi revin atributii si responsabilitati ce decurg din prezenta hotarâre

Autoritate competenta Legea 6/1991 autoritate guvernamentala desemnata de catre o parte ca fiind raspunzatoare, in cadrul unei zone geografice determinate, pentru a primi notificarea privind deplasarea transfrontiera a deseurilor periculoase sau a altor reziduuri, precum si orice informatii referitoare la acestea si pentru a raspunde la aceasta notificare, conform art. 6.

autoritatecompetenta

Ordinul 344/2004 autoritatea careia îi revin atributiili responsabilitati ce decurg din prezentele normetehnice;

autoritatecompetenta pentruprotectia mediului

H.G. 128/2002 autoritatea centrala pentru protectia mediului sau autoritatea teritoriala pentruprotectia mediului care are stabilite competentele referitoare la instalatiile deincinerare in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimuldeseurilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001;

agenti economici H.G. 621/2005 referitor la ambalaje, inseamna furnizorii de materiale de ambalare, producatorii deambalaje si produse ambalate, importatorii, comerciantii si distribuitorii;

acumulatori H.G. 1057/2001 surse de energie electrica - sunt alcatuiti din una sau mai multe celule primarereincarcabile, energia electrica obtinandu-se prin transformarea directa a energiei chimice

agent de transport Legea 6/1991 orice persoana care organizeaza transportul deseurilor periculoase



sau a altorreziduuri;

agricultura Ordinul 344/2004 cresterea tuturor tipurilor de culturi agricole în scop comercial, inclusiv a cantitatilornecesare pentru stocare si însamântare;

ambalaje Ordin MMPA756/2004

containere transportabile, de diferite dimensiuni, pentru substante solide, pastoasesi lichide

ambalaje H.G. 621/2005 orice obiect, indiferent de materialul din care este confecţionat ori de natura acestuia, destinat reţinerii, protejării, manipulării, distribuţiei şi prezentării produselor, de la materii prime la produse procesate, de la producător până la utilizator sau consumator. Obiectul nereturnabil destinat aceloraşi scopuri este, de asemenea, considerat ambalaj.

ambalaj primar H.G. 621/2005 ambalaj de vanzare - ambalaj conceput si realizat pentru a indeplini functia deunitate de vanzare, pentru utilizatorul final sau pentru consumator in punctul deachizitie;

ambalaj secundar H.G.621/2005 ambalaj grupat-supraambalaj - ambalaj conceput pentru a constitui la punctul deachizitie o grupare a unui numar de unitati de vanzare, indiferent daca acesta estevandut ca atare catre utilizator sau consumatorul final ori daca serveste numai camijloc de umplere a rafturilor in punctul de vanzare; acesta poate fi separat deprodus fara a afecta caracteristicile produsului;

ambalaj tertiar H.G. 621/2005 ambalaj de transport - ambalaj conceput pentru a usura manipularea si transportulunui numar de unitati de vanzare sau ambalaje grupate, in scopul preveniriideteriorarii in timpul manipularii sau al transportului. Ambalajul pentru transport nuinclude containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene;

ambalaj reutilizabil H.G. 621/2005 ambalaj reutilizabil - ambalaj



refolosit pentru acelaşi scop, a cărui returnare de către consumator ori comerciant este asigurată de plata unei sume-sistem depozit, prin reachiziţionare sau altfel. Ambalajul reutilizabil se consideră introdus pe piaţă atunci când este făcut disponibil pentru prima oară, împreună cu produsul pe care este destinat să îl conţină, să îl protejeze, să îl manipuleze, să îl distribuie sau să îl prezinte. Ambalajul reutilizabil se consideră deşeu de ambalaj când se înlătură, la sfârşitul duratei utile de viaţă. Ambalajul reutilizabil nu se consideră deşeu de ambalaj atunci când este returnat pentru a fi refolosit. Ambalajul reutilizabil nu se consideră ambalaj introdus pe piaţă atunci când este refolosit pentru ambalarea unui produs şi făcut disponibil din nou.

amplasament dereceptie

H.G. 173/2000 unul sau mai multe locuri geografice alese pentru depozitarea pe termen lung saupentru eliminarea compusilor desemnati ;

ape uzate orasenesti Ordinul 344/2004 ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere cu ape uzate industrialesi/sau ape meteorice (conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea sievacuarea apelor uzate orasenesti NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 la HotarâreaGuvernului nr.188/2002

ape uzate menajere Ordinul 344/2004 ape uzate provenite din gospodarii si servicii, care rezulta de regula dinmetabolismul uman si din activitatile menajere (conform Normelor tehnice privindcolectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti NTPA-011, cuprinse înanexa nr. 1 la Hotarârea Guvernului nr. 188/2002);

ape uzate industriale Ordinul 344/2004 orice fel de ape uzate ce se evacueaza din incintele în care se desfasoara activitatiindustriale si/sau comerciale, altele decât apele uzate menajere si



apele meteorice(conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzateorasenesti NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 la Hotarârea Guvernului nr.188/2002);

baterii si acumulatoricare contin substantepericuloase

H.G. 1057/2001 1. baterii si acumulatori care contin mai mult de 0,0005% mercur din greutate,comercializati pe piata;2. baterii si acumulatori care contin:- mai mult de 25 mg mercur/celula, cu exceptia bateriilor alcaline cu mangan;- mai mult de 0,025% cadmiu din greutate;- mai mult de 0,4% plumb din greutate;3. baterii alcaline cu mangan, care contin mai mult de 0,025% mercur din greutate;

baterii H.G. 1057/2001 surse de energie electrica - sunt alcatuite din una sau mai multe celule primarenereincarcabile, energia electrica obtinandu-se prin transformarea directa aenergiei chimice.Tipuri de baterii:- baterii zinc-carbon- baterii alcaline cu mangan- baterii zinc- baterii litiu-dioxid de mangan- baterii tip pastila;

baterii sauacumulatori pentruautovehicule

H.G. 1057/2001 baterii sau acumulatori care se folosesc la autovehicule pentru pornire, aprindere siiluminare;

baterii sauacumulatori uzati

H.G. 1057/2001 baterii sau acumulatori care au devenit improprii folosirii pentru care au fost initialdestinati;

beneficiar de namol Ordinul 344/2004 orice persoana fizica si juridica care este proprietar, arendas sau reprezentant alacestora, care accepta aplicarea namolului pe terenul sau

capacitate nominala H.G.128/2002 suma capacitatilor cuptoarelor din care se compune instalatia de incinerare sau decoincinerare, specificata de constructor si confirmata de operator, tinandu-se



seama in special de puterea calorica a fiecarui tip de deseu, exprimata princantitatea de deseuri incinerate pe ora;

cantitati minimale H.G.173/2000 o concentratie totala de minimum 50 ppm compusi desemnati la un volum total depeste 5 dm3, considerate impreuna ;

ciclu de viata alprodusului

Legea 426/2001 intervalul de timp cuprins intre data de fabricatie a unui produs si data cand acestadevine deseu;

colectare Legea 426/2001 strangerea, sortarea si/sau regruparea (depozitarea temporara) a deseurilor, invederea transportului lor;

colectare H.G. 662/2001 toate operatiunile care permit transferul uleiurilor uzate de la detinatori la cei carevalorifica sau elimina aceste uleiuri ;

colectare selectiva H.G. 621/2005 colectarea deseurilor de ambalaje pe tipuri de materiale si/sau sortimente demateriale;

combustie H.G. 662/2001 utilizarea uleiurilor uzate drept combustibil, cu recuperarea adecvata a calduriigenerate;

combustie Ordin MMP 1215/2003 tratarea deseurilor prin oxidare termica în exces de aer ;

compusi desemnati H.G. 173/2000 compusi chimici sau clase de substante chimice supuse unui control specialconform prezentei hotarari

consumator H.G. 349/2002 persoana fizica sau juridica ce foloseste ambalaje sau produse ambalate pentrualte scopuri decat cele comerciale ;

deponii Legea 426/2001 material rezultat prin decopertarea solului in urma excavatiilor;

deseu Legea 426/2001 orice substanta sau orice obiect din categoriile stabilite in anexa nr. I B, pe caredetinatorul le arunca, are intentia sau obligatia de a le arunca;

deseu H.G. 349/2005 definit în anexa nr. I A la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.78/2000 privindregimul deseurilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001

deseuri Legea 6/1991 substantele sau obiectele care sint



eliminate sau urmeaza a fi eliminate sau estenecesar sa fie eliminate in conformitate cu legislatia nationala;

deseuri de ambalaje H.G. 621/2005 deşeuri de ambalaje - orice ambalaje sau materiale de ambalare care satisfac cerinţele definiţiei de deşeu, exclusiv deşeurile de producţie, din anexa nr. I A la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001.

deseuri menajere Legea 426/2001 deseuri provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea si care pot fipreluate cu sistemele de precolectare curente din localitati;

deseuri asimilabile cudeseuri menajere

Legea 426/2001 deseuri provenite din industrie, din comert, din sectorul public sau administrativ,care prezinta compozitie si proprietati similare cu deseurile menajere si care suntcolectate, transportate, prelucrate si depozitate impreuna cu acestea;

deseuri din comertasimilabile cu celemenajere

Ordin MMPA 756/2004 deseuri rezultate din activitati comerciale, magazine, activitati de servicii publice siindustriale etc., cu conditia sa poata fi depozitate împreuna sau în acelasi mod cadeseurile menajere în functie de tipul si cantitatea lor;

deseuri periculoase Legea 426/2001 deseurile mentionate la art. 181 alin. (1), care se incadreaza la categoriile sautipurile generice de deseuri periculoase, prezentate in anexa nr. I C, si constituentiiacestor deseuri, prezentati in anexa nr. I D, constituenti care fac ca aceste deseurisa fie periculoase atunci cand au una sau mai multe dintre proprietatile descrise inanexa nr. I E;

deseuri periculoase H.G. 349/2005 deseuri definite în anexa nr. I C, I D si I E la Ordonanta de urgenta a Guvernuluinr.78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001;

deseuri municipale H.G. 349/2005 deseuri menajere si alte deseuri care, prin natura sau compozitie,



sunt similare cudeseurile menajere si care sunt generate pe raza localitatilor;

deseuri municipalemixte

H.G 128/2002 deseuri menajere si comerciale, industriale si din institutii, care, din cauza naturii sicompozitiei, sunt similare cu deseurile menajere, dar excluzand fractiile indicate inanexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 155/1999 pentru introducerea evidenteigestiunii deseurilor si a Catalogului European al Deseurilor, sub numarul 20 01care sunt colectate separat la sursa, si excluzand alte deseuri indicate sub numarul20 02 din aceeasi anexa

Deseuri periculoase H.G. 128/2002 orice deseu solid sau lichid, asa cum este definit in anexa nr. IA la Ordonanta deurgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001.Pentru urmatoarele deseuri periculoase cerintele specifice pentru deseuripericuloase din prezenta hotarare nu se aplica ;

deeurile periculoase Ordin MSF 219/2002 deseurile rezultate din activitati medicale, care constituie un risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu si care sunt generate în unitatea sanitara încursul activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor sirecuperare medicala, inclusiv de cercetare medicala si producere, testare,depozitare si distributie a medicamentelor si produselor biologice;

deseuri nepericuloase H.G. 349/2005 deseuri care nu sunt incluse în categoria deseurilor periculoase conform lit. j)

deseurilenepericuloase

Ordin MSF 219/2002 deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a deseurilor menajere sicare nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si pentru mediu;

deseuribiodegradabile

H. G.349/2005 deseuri care sufera descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deseurile alimentare sau de



gradina, hârtia si cartonul ;deseuri inerte H. G. 349/2005 deseuri care nu sufera nici o

transformare semnificativa fizica, chimica sau biologica, nu se dizolva, nu ard ori nu reactioneaza în nici un fel fizic sau chimic, nusunt biodegradabile si nu afecteaza materialele cu care vin în contact într- un mod care sa poata duce la poluarea mediului sau sa dauneze sanatatii omului.Levigabilitatea totala si continutul de poluanti al deseurilor, precum si ecotoxicitatea levigatului trebuie sa fie nesemnificative si, în special, sa nu pericliteze calitatea apei de suprafata si/ sau subterane ;

deseuri lichide H. G. 349/2005 orice deseuri în forma lichida, inclusiv apele uzate, dar exclusiv namolurile

deseuri din parcuri sigradini

Ordin MMPA 756/2004 Deseuri de origine vegetal provenind de pe suprafe folosite la gradinarit, din parcuri publice, cimitire si spat ii verzi amplasate de- a lungul strazilor ;

deseurile rezultatedin activitati medicale

Ordin MSF 219/ 2002 toate deseurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc în unitat ile sanitare

deseurile anatomo-patologice si part ianatomice

Ordin MSF 219/ 2002 deseurile care includ resuturile si organele, part ile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii si din alte proceduri medicale; în aceasta categorie seinclud si animalele de laborator utilizate în activitatea de diagnostic, cercetare si experimentare;

deseurile chimice sifarmaceutice

Ordin MSF 219/ 2002 substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substante chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau cancerigene;

deseurile infect ioase Ordin MSF 219/ 2002 deseurile lichide si solide care cont in sau sunt contaminate cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum si materialele care contin sau au venit în contact cu virusuri, bacterii, paraziti si/ sau toxinele microorganismelor;

deseurileînt epatoare - ta ietoare

Ordin MSF 219/ 2002 deseurile care pot produce leziuni mecanice prin întepare sau taiere;

deseuri radioactive Ordin MSF 219/ 2002 deseurile solide, lichide si gazoase



rezultate din activitat ile nucleare medicale, de diagnostic si tratament, care cont in materiale radioactive;

depozitareatemporara

Ordin MSF 219/ 2002 pa strarea pe o perioada limitata a deseurilor ambalate corespunzator în spat ii special destinate si amenajate, pâna la preluarea si transportul lor la locul de eliminare finala;

depozitarea sanitaar Ordin MSF 219/ 2002 depozitarea deseurilor rezultate din activitatea medicala în locuri special amenajate, denumite depozite de des euri periculoase sau nepericuloase. Deseurilepericuloase sunt depozitate în depozitul de deseuri dupa ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare;

depozit H. G. 349/2005 amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare pe sol sau în subteran, inclusiv:- spaţii interne de depozitare a deşeurilor, adică depozite în care un producător de deşeuri execută propria eliminare a deşeurilor la locul de producere; - o suprafaţă permanent amenajată (adică pentru o perioadă de peste un an) pentru stocarea temporară a deşeurilor, dar exclusiv: - instalaţii unde deşeurile sunt descărcate pentru a permite pregătirea lor în vederea efectuării unui transport ulterior în scopul recuperării, tratării sau eliminării finale în altă parte; - stocarea deşeurilor înainte de valorificare sau tratare pentru o perioadă mai mică de 3 ani, ca regulă generală, sau stocarea deşeurilor înainte de eliminare, pentru o perioadă mai mică de un an;

Stocare subterana H. G. 349/2005 mod de depozitare permanenta a deseurilor într- o cavitate geologica adânca,cum sunt minele de sare sau de potasiu

deplasaretransfrontiera

Legea 6/ 1991 orice miscare a deseurilor periculoase sau a altor reziduuri dintr- o zona aflata sub jurisdictia nationala a unui stat spre/ sau printr- o zona aflata sub jurisdictia nationala a altui stat sau spre o



zona ce nu e sub jurisdictia nationala a nici unui stat, cuconditia ca cel putin doua state sa fie implicate in aceasta deplasare;

detinator Legea 426/ 2002 producatorul de deseuri sau persoana fizica, persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati independente ori persoana juridica care are deseuri in posesiasa. Se considera detinator si persoana care transporta deseuri, pe toata durata transportului, pana la livrarea lor, pentru tratare ulterioara, unei alte persoane;

detinator H. G. 349/2005 definit în anexa nr. I A la Ordonanta de urgenta Guvernului nr. 78/ 2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/ 2001

dioxine si furani H.G. 128/2002 toate dioxinele dibenzo- p- policlorurate si dibenzofuranii enumerati in anexa nr. 3;

eluat H. G. 349/2005 solutia obtinuta printr- un test de levigare a deseurilor, efectuat în laborator

eliminare Legea 426/ 2001 orice operatiune prevazuta in anexa nr. II A;

eliminare H. G. 662/ 2001 incinerarea uleiurilor uzate;eliminare Legea 6/ 1991 este orice operatiune specificata in

anexa IV a acestei conventii;eliminarea finala Ordin MSF219/ 2002 totalitatea metodelor si

tratamentelor fizice, chimice si biologice aplicate deseurilorpericuloase rezultate din activitatile medicale, care vizeaza eliminarea pericolelor si riscurilor potentiale asupra mediului si asupra starii de sanatate a populatiei, precum si reducerea volumului de deseuri

eliminator Legea 6/ 1991 orice persoana care primeste deseurile periculoase sau alte reziduuri si care efectueaza operatiile de eliminare a acestor deseuri; Hotararea de Guvern nr. 188/ 2002);

emisie H. G. 128/ 2002 degajarea directa sau indirecta din instalatie de substante, vibratii, caldura sau zgomote din surse individuale ori difuze, in aer, apa sau sol;

echivalent locuitor Ordinul 344/2004 încarcarea organica biodegradabila având un consum biochimic de oxigen la 5 zile(CBO 5 ) de 60 g O 2 /zi (conform Normelor tehnice privind



colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti NTPA- 011, cuprinse în Anexa nr. 1

electrolit H. G. 1057/ 2001 solutie de acid sulfuric si apa distilata sau demineralizata;

excesul de aer Ordin MAPAM1215/ 2003

cantitatea de aer pentru combustie suplimentara fata de cea necesara teoretic pentru combustie;

exportator Legea 6/ 1991 orice persoana ce se afla sub jurisdictia unui stat exportator, care organizeaza exportul de deseuri periculoase sau de alte reziduuri;

fisa interna a gestiunii deseurilor

Ordin MSF 219/ 2002 formularul de pastrare a evidentei deseurilor produse în unitatile sanitare, cu date privind circuitul complet al deseurilor de la producere si pâna la eliminarea finala a acestora, conform Hotarârii Guvernului nr. 155/ 1999 pentru introducerea evidenteigestiunii deseurilor si a Catalogului European al Deseurilor;

gestionare Legea 426/ 2001 colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusivsupravegherea zonelor de depozitare dupa inchiderea acestora;

gaz de depozit H. G. 349/2005 amestecul de compusi în stare gazoasa, generat de deseurile depozitate ;

gospodarire Legea 6/ 1991 inseamna colectarea, transportul si eliminarea deseurilor periculoase sau a altor reziduuri, incluzind si masurile de securitate ce trebuie luate dupa depozitarea inlocurile special amenajate;

gospodarireaecologica rationala adeseurilorpericuloase si a altorreziduuri

Legea 6/ 1991 totalitatea masurilor practice necesare unei gospodariri a acestor deseuri periculoase sau a altor reziduuri, de natura sa asigure protectia sanatatii omului sia mediului inconjurator impotriva efectelor nocive ce pot rezulta din aceste reziduuri;

generator H. G. 662/ 2001 orice persoana fizica sau juridica din a carei activitate rezulta uleiuri uzate;

gazeificare Ordin MMPA 756/2004 conversia deseului cu compusi carbonici în bioxid de carbon, monoxid de carbon si hidrogen folosind un mediu de gazeificare (aer, oxigen, abur);

gaze reziduale - gazede ardere

Ordin MMPA 756/2004 amestecuri gazoase cu componenti solizi, lichizi si gazosi formate prin



arderea deseurilor, tratate în instalatiile de epurare a gazelor. Gazele reziduale pot fi caracterizate aditional prin definirea provenientei lor de exemplu, tratarea gazelor reziduale de dupa boiler, gazele reziduale la evacuarea din cosul de dispersie etc ;

incinerare H. G. 662/ 2001 operatiunea de distrugere termica a uleiurilor uzate;

instalatie deincinerare

H. G. 128/ 2002 orice unitate tehnica stationara sau mobila si echipamentul destinat tratamentului termic al deseurilor, cu sau fara recuperarea caldurii de ardere rezultate. Aceastainclude incinerarea prin oxidarea deseurilor, precum si piroliza, gazificarea sau alte procese de tratament termic, cum sunt procesele cu plasma, in masura in care produsele rezultate in urma tratamentului sunt incinerate ulterior. Aceasta definitiese refera la amplasament si la intreaga instalatie, incluzand toate liniile de incinerare, receptie a deseurilor, depozitare, dispozitive de pretratare locala;sistemele de alimentare cu deseuri- combustibil- aer; boilerul; dispozitivele de tratare a gazelor de ardere si a apei uzate sau depozitarea reziduurilor; cosul de fum; dispozitivele si sistemele de control al operatiunilor de control al incinerarii, de inregistrare si urmarire a conditiilor de incinerare;

instalatie deincinerare existenta

H. G. 128/ 2002 o instalatie de incinerare care functioneaza si detine autorizatie de mediu emisa la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari sau care este inregistrata pentruobtinerea autorizatiei de mediu, cu conditia ca instalatia sa fie pusa in functiune cel tarziu la 31 decembrie 2002, iar pentru instalatiile ai caror indicatori tehnico- economici au fost aprobati prin Hotarari ale Guvernului pana la data de 31decembrie 2001, termenul limita de punere in functiune este 31 decembrie 2004;

instalatie decoincinerare

H. G. 128/ 2002 orice instalatie fixa sau mobila, al carei scop principal este generarea



energiei sau a unor produse materiale, care foloseste deseuri drept combustibil uzual sausuplimentar sau in care deseurile sunt tratate termic pentru eliminare. In cazul in care coincinerarea are loc astfel incat scopul principal al instalatiei nu estegenerarea de energie sau producerea de produse materiale, ci tratarea termica adeseurilor, instalatia este considerata instalatie de incinerare conform definitiei prezentate la pct. 8. Aceasta definitie se refera la amplasament si la intreagainstalatie, incluzand toate liniile de coincinerare, receptie a deseurilor, depozitare, dispozitive de pretratare locala; sistemele de alimentare cu deseuri, combustibil si aer; boilerul; dispozitivele de tratare a gazelor de ardere si a apei uzate saudepozitarea reziduurilor; cosul de fum; dispozitivele si sistemele de control al coincinerarii, de inregistrare si urmarire a conditiilor de coincinerare;

instalatie decoincinerareexistenta

H. G. 128/ 2002 o instalatie de coincinerare care functioneaza si detine autorizatie de mediu emisa inainte de data de 31 decembrie 2004 sau care este inregistrata pentru coincinerare si detine acord de mediu emis inainte de data de 31 decembrie 2004,cu conditia ca instalatia sa fie pusa in functiune pana la data de 31 decembrie 2005, sau este subiectul cererii acordului de mediu inainte de data de 31 decembrie 2004, cu conditia ca instalatia sa fie pusa in functiune pana la data de31 decembrie 2006;

inlocuirea lichidului H. G. 173/ 2000 evacuarea din echipamente a lichidelor ce contin compusi desemnati si umplereaechipamentelor cu alte lichide ;

inventar national H. G. 173/ 2000 baza de date in care se descriu existenta, tipul si locul unde se gasesc in Romaniatoti compusii desemnati in cantitati mai mari decat cele minimale

introducere pe piata Legea 426/ 2001 actiunea de a face disponibil pentru prima data, contra cost sau gratuit, un produs in vederea distribuirii si/ sau utilizarii;



introducere pe piata H. G. 1057/ 2001 actiunea de a face disponibil pentru prima data, contra cost sau gratuit, un produs in vederea distribuirii si/ sau utilizarii;

importator Legea 6/ 1991 este orice persoana ce se afla sub jurisdictia unui stat importator, care organizeaza importul de deseuri periculoase sau de alte reziduuri ;

incinerareades eurilor

OMSF 219/ 2002 - arderea deseurilor în instalatii speciale, denumite incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi înalte de combustie ce determina neutralizarea deseurilor, utilizându- se echipamente de retinere si purificare a gazelor;

incinerator de deseuri periculoase

Ordinul MMGA 756/2004 instalatii pentru eliminarea prin tratare termica, în principal a des eurilor periculoase ;

levigat H. G. 349/2005 orice lichid care a percolat deseurile depozitate si este eliminat sau mentinut în depozit ;

lichidul de inlocuire H. G. 173/ 2000 compozitii ce contin compusi desemnati in proportii mai mici de 50 ppm si care pot fi utilizate pentru inlocuirea lichidului cu continut de compusi desemnati mai maredecat cantitatile minimale din echipamente ;

lichidul inlocuit H. G. 173/ 2000 compozitii ce contin compusi desemnati si care exista in echipamente inainte deinlocuirea lichidului ;

namoluri Ordinul 344/2004 1. namoluri provenite de la statiile de epurare a apelor uzate din localitati si de la alte statii de epurare a apelor uzate cu o compozitie asemanatoare apeloruzate orasenesti;2. namoluri provenite de la fosele septice si de la alte instalatii similare pentru epurarea apelor uzate;3. namoluri provenite de la statiile de epurare, altele decât cele mentionate la pct. 1 si 2;

namol municipal Ordin MMPA 756/2004 na mol rezultat din tratarea apelor uzate municipale si industriale similare cu cele municipale, chiar si atunci când este uscat sau tratat în vreun fel ;

namoluri tratate Ordinul 344/2004 namolurile tratate printr- un proces biologic, chimic sau termic, prin stocare pe termen lung ori prin orice alt procedeu corespunzator



care sa reduca în mod semnificativ puterea lor de fermentare si riscurile sanitare rezultate prin utilizarea lor;

operator Legea 426/ 2001 orice persoana fizica sau juridica investita cu atributii si responsabilitati in activitati autorizate in domeniul gestiunii deseurilor;

operator H. G. 128/ 2002 orice persoana fizica sau juridica ce exploateaza sau controleaza instalatia ori careia i s- a delegat puterea economica decizionala pentru functionarea tehnica ainstalatiei;

operatorul depozitului H. G. 349/2005 orice persoană juridică, învestită cu atribuţii şi responsabilităţi pentru administrarea unui depozit conform legislaţiei naţionale; această persoană juridică poate fi alta la faza de pregătire faţă de cea de la urmărirea postînchidere;

operator de transportautorizat

H. G. 173/ 2000 persoana autorizata de agentiile teritoriale de protectie a mediului pentru transferul compusilor desemnati de la un amplasament la altul ;

producator Legea 426/ 2001 orice persoana fizica, persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati independente sau persoana juridica din a carei activitate rezulta deseuri(producator initial) si/ sau care a efectuat operatiuni de pretratare, de amestecare sau alte operatiuni care genereaza schimbarea naturii ori a compozitiei acestor deseuri;

organizatie deintegrare politicasi/ sau economica

Legea 6/ 1999 orice organizatie constituita de state suverane, careia acestea i- au conferit competente in domeniile reglementate prin prezenta conventie si care au fostautorizate, in conformitate cu procedurile interne, sa semneze, ratifice, accepte, aprobe sau sa confirme oficial conventia sau sa adere la ea ;

producator Legea 6/ 1991 orice persoana a carei activitate produce deseuri periculoase sau alte reziduuri sau, daca aceasta persoana nu este cunoscuta, persoana care este in posesiasi/ sau controleaza aceste deseuri;

prag de alerta H. G. 162/ 2002 nivelul peste care exista un risc



pentru sanatatea oamenilor în urma unei expuneri de scurta durata si fata de care trebuie sa se ia masuri imediate conform legislat ieiîn vigoare;

program pentruconformare

H. G. 349/2005 definit în Ordinul ministrului apelor, padurilor si protect iei mediului nr. 184/ 1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare ;

planuri de eliminare H. G. 173/ 2000 scheme intocmite de agentii economici si aprobate de agentiile teritoriale de protectie a mediului privind transferarea compusilor desemnati la un amplasamentde receptie ;

persoana Legea 6/ 1991 orice persoana fizica sau juridica;punctul focal Legea 6/ 1991 entitatea unei parti, la care se fac

referiri in art. 5, responsabila cu primirea si comunicarea informatiilor conform art. 13 si 15.

piroliza /gazeificare Ordinul 756/2004 descompunerea termica a substantelor organice la temperaturi ridicate, în maremasura în absent a oxigenului ;

reutilizare Legea 426/ 2001 orice operatiune prin care ambalajul care a fost conceput si proiectat pentru arealiza in cadrul ciclului sau de viata un numar minim de parcursuri sau rotatii este reumplut sau reutilizat pentru acelasi scop pentru care a fost conceput;

reciclare Legea 426/ 2001 operatiunea de reprelucrare intr- un proces de productie a deseurilor pentru scopul original sau pentru alte scopuri;

reziduu H. G. 128/ 2002 orice material lichid sau solid, inclusiv cenusa de vatra si zgura; cenusi volante si praf de cazan; produsi solizi de reactie de la tratarea gazelor; namol de la tratarea apelor uzate; catalizatori consumati si carbune activ epuizat, definit ca deseu in anexa nr. I A la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/ 2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/ 2001, care este generat prin procesul de incineraresau coincinerare, tratarea gazului de ardere si a apei uzate sau din



alte procese ale instalatiei de incinerare ori coincinerare;

reprezentantautorizat

H. G. 1057/ 2001 persoana juridica cu sediul in Romania, desemnata de producator sa actioneze innumele sau;

recipiente H. G. 662/ 2001 rezervoare, cisterne, autocisterne si butoaie metalice;

Regenerare H. G. 662/ 2001 orice procedeu care permite producerea de uleiuri de baza printr- o rafinare a uleiurilor uzate, implicând mai ales separarea de impuritati, produsi de oxidare siaditivi ;

raportul de aer Ordin MMPA 756/2004 raportul între cantitatea de aer de combustie folosita practic si cea stabilita teoretic;

reziduuri din stat ia deepurare a apelor

Ordin MMPA 756/2004 reziduurile din statia de epurare a apelor includ reziduuri de la desnisipatoare si separatoare de grasimi, site si reziduuri de la curatarea conductelor si drenurilor;

reciclarea deseurilorde ambalaje

H. G. 621/2005 operatiunea de reprelucrare intr- un proces de productie a deseurilor de ambalaje pentru a fi reutilizate in scopul initial sau pentru alte scopururi. . Termenul include reciclarea organică, dar exclude recuperarea de energie;

reciclare organica H. G.621/2005 - tratarea aeroba (compostare) sau anaeroba (biometanizare), in conditii controlate, utilizandu- se microorganisme, a partilor biodegradabile ale deseurilor de ambalaje, care produc reziduuri organice stabilizate sau metan. Depozitarea in depozite nupoate fi considerata reciclare organica;

recuperareaambalajelor si deseurilor de ambalaje

H. G. 349/ 2002 colectare in vederea reutilizarii si, respectiv, a reciclarii acestora;

recuperarea energiei H. G. 349/ 2002 utilizarea deseurilor de ambalaje combustibile ca mijloc de producere a energiei prin incinerarea directa cu sau fara alte deseuri, dar cu recuperare de caldura;

reutilizareaambalajelor

H. G.621/2005 orice operatiune prin care un ambalaj care a fost conceput si creat pentru a putea indeplini in cursul ciclului sau de viata un numar minim de rotatii este reutilizat intr- un scop identic celui pentru care a fost conceput,



recurgandu- se sau nu la produseauxiliare existente pe piata, care permit reumplerea ambalajului insusi; un asemenea ambalaj reutilizat va deveni deseu de ambalaj atunci cand nu va maiputea fi reutilizat;

solicitant H. G. 349/2005 orice persoana care solicita o autorizatie pentru depozitarea deseurilor, conform prevederilor prezentei hotarâri;

stat exportator Legea 6/ 1991 partea care planifica initierea sau initiaza deplasarea transfrontiera a deseurilor periculoase sau a altor reziduuri;

stat importator Legea 6/ 1991 partea pentru care se planifica sau se efectueaza deplasarea transfrontiera a deseurilor periculoase sau a altor reziduuri, in scopul eliminarii lor sau transbordarii inainte de a fi eliminate intr- o zona ce nu se afla sub jurisdictia nationala a nici unuistat.

stat de tranzit Legea 6/ 1991 orice stat, altul decit statul exportator sau importator, prin care se planifica sau se efectueaza o deplasare transfrontiera a deseurilor periculoase sau a altor reziduuri.

state interesate Legea 6/ 1991 partile care sint state exportatoare sau importatoare si de tranzit, fie ca sint sau nu parti la prezenta conventie

sistem "depozit" H. G. 1057/ 2001 sistemul prin care cumparatorul, la cumpararea unei baterii si/ sau a unui acumulator pentru autovehicul, plateste vanzatorului o suma de bani care ii este rambursata atunci cand bateria si/ sau acumulatorul uzat cu electrolitul in el este returnat persoanelor juridice care comercializeaza baterii si/ sau acumulatori pentru autovehicule.

stat importator Legea 6/ 1991 partea pentru care se planifica sau se efectueaza deplasarea transfrontiera a deseurilor periculoase sau a altor reziduuri, in scopul eliminarii lor sau transbordarii inainte de a fi eliminate intr- o zona ce nu se afla sub jurisdictia nationala a nici unuistat.

stat de tranzit Legea 6/ 1991 orice stat, altul decit statul



exportator sau importator, prin care se planifica sau se efectueaza o deplasare transfrontiera a deseurilor periculoase sau a altor reziduuri.

state interesate Legea 6/ 1991 partile care sint state exportatoare sau importatoare si de tranzit, fie ca sint sau nu parti la prezenta conventie

sistem- depozit H. G. 621/2005 sistemul prin care cumparatorul, la achizitionarea unui produs ambalat in ambalaj reutilizabil, plateste vanzatorului o suma de bani care ii este rambursata atunci cand ambalajul este returnat

studiu agrochimicspecial

Ordinul 344/2004 studiul agrochimic completat cu datele privind încarcarea solului si plantei cu elementele poluante

sistemul degestionare adeseurilor

Ordin MSF 219/ 2002 totalitatea activitat ilor de colectare separata la locul de producere, ambalare, depozitare intermediara , transport si eliminare finala

titularul proprietatii Legea 426/ 2001 administratorul sau detinatorul cu titlu al unei proprietati ori arendasul care detine proprietatea in urma unui contract de arendare sau de locatie. Prevederile prezentei ordonante de urgenta cu privire la detinatorii proprietatii se vor aplica in egala masura responsabililor cu intretinerea drumurilor publice, proprietarilor cailor ferate, detinatorilor micilor porturi si ai zonelor de recreare in aer liber;

Tranzit Legea 426/ 2001 transportul pe teritoriul national de la o granita la alta, cu stationari de scurta durata, exclusiv cu caracter tehnic si fara modificarea cantitatii confirmate prin sigiliul vamal

Tratare Legea 426/ 2001 totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimba caracteristicile deseurilor, in scopul reducerii volumului si caracterului periculos al acestora ;

Tratare H. G. 349/2005 definita în anexa nr. I A la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/ 2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/ 2001.

trafic ilicit Legea 6/ 1991 orice deplasare transfrontiera a deseurilor periculoase sau a altor reziduuri, asa cum este specificata in art. 9.

ulei de baza H. G. 662/ 2001 ulei mineral rafinat în care se introduc diferite adaosuri (aditivi



sau alte substante organice ori anorganice) pentru obt inerea unor proprietati speciale

unitatea sanitar OMSF 219/ 2002 orice unitate publica sau privata care desfasoara activitati cu profil sanitar;

uleiuri uzate H. G. 662/ 2001 toate uleiurile industriale si lubrifiant ii, pe baza minerala, sintetica sau biogena, care au devenit improprii folosirii pentru care au fost initial destinate, în special uleiurileuzate de la motoarele cu combustie si de la sistemele de transmisie, uleiurile lubrifiante, uleiurile pentru turbine, pentru sistemele hidraulice, emulsiile si filtrele de ulei

Utilizare Ordinul 344/2004 - împratierea namolurilor pe soluri sau orice alta aplicare a namolurilor pe si în soluri;

utilizator de namol Ordinul 344/2004 orice persoana fizica sau juridica autorizata, implicata în încarcarea, transportul, depozitarea, împrastierea si încorporarea namolului în terenul agricol albeneficiarului;

Valorificare Legea 426/ 2001 orice operatiune mentionata in anexa nr. II B; de constructie

valori limita de emisie HG 128/ 2002 masa exprimata in termenii parametrilor specifici, concentratia si/ sau nivelul unei emisii, care nu poate fi depasit in cursul uneia sau mai multor perioade de timp.

Valorificare HG 662/ 2001 regenerarea si/ sau combustia uleiurilor uzate.

zona construibila Legea 426/ 2001 suprafata pentru care s- a elaborat si s- a aprobat un plan de urbanizare, un plan de constructie pentru o cladire sau un magazin, dar si o suprafata in perimetrul careia constructiile sunt sistate pe durata elaborarii planului de urbanizare sau a planului de constructie

zona sau instalatie aprobata

HG 173/ 2000 este o zona sau instalatie pentru eliminarea deseurilor periculoase, sau a altor reziduuri, care are autorizatia sau permisiunea sa opereze in acest scop,autorizatie emisa de o autoritate competenta a statului in care se afla instalatia sau zona respectiva de eliminare

zona aflata subjurisdictia nationala a

Legea 6/ 1991 este orice zona terestra, maritima sau aeriana asupra careia un stat



unui stat isi exercita competenta administrativa si legislativa, in conformitate cu legile internationale cu privire la protectia sanatatii omului si a mediului inconjurator.

zgura /cenusa Ordinul 756/2004 termen folosit pentru reziduuri de combustie topite sau sinterizate rezultate din ardere.


Documents

4arpmbuc.anpm.ro/upload/3903_PRGD_3.doc · Web viewAceste obiective s-au bazat pe informatiile existente la acea data privind cantitatile de echipamente puse pe piata, precum si pe