primariabalan.ro · Web viewComuna Bălan este situată in partea central-estică a judeţului Sălaj, la o distanţă de 45 km. de municipiul Zalău, fiind străbătută de drumul

PROIECT TEHNIC DE EXECUTIE

Beneficiar:COMUNA BALAN, JUDETUL SALAJ

Denumirea investitiei: ’’CAPELĂ MORTUARĂ’’LOCALITATEA BALAN, COMUNA BALAN, JUDETUL SALAJ.

Proiect nr. 16/2019

Denumirea proiectului: ‘’CAPELĂ MORTUARĂ’’ Pagina 1 din 25

A – Parti scrise

I. MEMORIU TEHNIC GENERAL

1. INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTITII

1.1. Denumirea obiectivului de investiții :’’CAPELĂ MORTUARĂ’’

1.2. Amplasament: Judeţul Sălaj, comuna Bălan, localitatea Balan.

1.3. Actul administrativ prin care a fost aprobat(ă), în condiţiile legii, studiul de fezabilitate/documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii

HCL nr. 55/28.11.2017

1.4. Ordonatorul principal de credite - COMUNA BĂLAN, JUDEŢUL SĂLAJ

1.5. Investitorul - COMUNA BĂLAN, JUDEŢUL SĂLAJ

1.6. Beneficiarul investiţiei - COMUNA BĂLAN, JUDEŢUL SĂLAJ

1.7. Elaboratorul proiectului tehnic de execuţie

SC ELMEX IMP S.R.L. – sediu social: Localitatea Criseni nr. 405, judetul Salaj.Tel:0742063606, J31/183/1992, CUI 3R0 677750, E-maill ; elmex.consulting @ g mail.co m ;

Elaborarea proiectului tehnic de executie se realizeaza in conformitate cu cerințele beneficiarului pentru elaborarea lucrării :’’CAPELĂ MORTUARĂ’’ COMUNA BALAN, SAT BALAN , JUDETUL SALAJ”

Hotărârea nr. 907/2016 – privind etapele de elaborare și conținutul-cadru aldocumentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice; etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice pentru realizarea obiectivelor/proiectelor noi de investiții în domeniul construcțiilor, a lucrărilor intervenții la construcții existente și a altor lucrări de investiții, denumite în continuare obiective de investiții, ale căror cheltuieli, destinate realizării de active fixe de natura domeniului publicși/sau privat al statului/unității administrativ teritoriale ori de natura domeniului privat al persoanelor fizice și/sau juridice, se finanțează total sau parțial din fonduri publice – Conținutul cadru al Proiectului tehnic de executie (H.G. nr. 907/2016, Anexa nr. 10).


mailto:[email protected];

2. PREZENTAREA SCENARIULUI / OPTIUNII APROBATE IN CADRUL STUDIULUI DE FEZABILITATE/ DOCUMENTATIEI DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENTII

2.1. Particularitati ale amplasamentului, cuprinzand:a) Desc rier ea a mp lasa men tulu iLucrarea de investitie se va realiza pe teritoriul localitatii Bălan, judetul Sălaj, in intravilanul

acesteia. Comuna Bălan este situată in partea central-estică a judeţului Sălaj, la o distanţă de 45 km. de

municipiul Zalău, fiind străbătută de drumul naţional DN1G şi drumul judeţean DJ109 R. Localitatea Bălan este una din cele cinci localităţi componente ale comunei alături de Chechiş, Gîlgău Almaşului, Gălpîia şi Chendrea. Distanţa între localitatea Bălan, care este reşedinţă de comună şi celelalte localitaţi în care se va realiza investiţia este cuprinsă între 1 km. şi 8 km., fiind legate între ele de drumul naţional DN 1G ce traversează longitudinal comuna de la sud la nord şi de asemenea drumul judeţean Chendrea-Romita, care face legătura între localitatea Gălpîia şi restul satelor din comună precum şi drumul Chendrea-Mănăstire, căi de comunicaţii în administraţia Drumurilor Naţionale Cluj- Napoca şi a Direcţiei judeţului pentru Administrarea Drumului Public şi Privat, iar drumurile comunale făcând legătura între diferite părţi ale satelor aflate în administraţia primăriei comunei.

Se învecinează la est cu comuna Gîrbou la sud cu comuna Hida la vest cu comuna Românaşi şi Creaca iar la nord cu comuna Surduc şi oraşul Jibou.

Pe teritoriul comunei exista câteva obiective turistice de mare valoare; astfel comuna Balan poate fi considerata, pe buna dreptate, un areal de convergenta turistica. Gradina Zmeilor din Galgau Almasului, rezervatie naturala de importanta natională, este principalul obiectiv turistic al comunei.

Bălanul este strajuit de trei biserici de lemn ("Adormirea Maicii Domnului" -1762, "Sfintii Arhangheli"-1695 si "Adormirea Maicii Domnului" din deal - sec. al XIX-lea), monumente de arhitectura si arta traditionala, care se alatura si fac cinste fondului construit al intregii comune. Manastirea Balan poate reprezenta cheia dezvoltarii si intensificarii turismului ecumenic, forma de turism aflata in faza incipienta pe aceste meleaguri.

Potrivit Listei bunurilor care aparţin domeniului public, cimitirul unde este propus a se amplasa ‘’Capela mortuara’’, are suprafata de 3168,0 mp. Imobilul face parte din domeniul public al Comunei Balan, conform H.C.L. nr. 18/26.08.1999, completată prin HCL nr. 8/24.05.2000 şi se află in această listă la poziţia pozitia 430.

Terenul pe care se execută lucrarea este situat la biserica din Balan, in apropierea centrului civic si nu este afectat de servituţi sau drept de preempţiune, avabd categoria de teren intravilan.

Accesul pe amplasament se face conform planului de situatie: pietonal si auto din Drumul national DN1G.

Terenul este aproximativ plan, prezentand o mică pantă dinspre est spre vest.Ridicarea topografica s-a executat intre limitele de proprietate, limitele zonei studiate sunt

partial imprejmuite cu gard de sarma.


b) Topografia Judetul Sălaj se situează în nord-vestul României, la trecerea dintre Carpaţii Estici şi Muntii Apuseni,

fiind cunoscut din vremuri îndepărtate ca Tara Silvaniei, sau Ţara Pădurilor. Judeţul se întinzde pe o suprafată de 3850 kmp si are ca vecini:

• la nord judeţele Satu-Mare şi Maramureş, • la vest şi sud-vest judeţul Bihor, • la sud şi sud-est judeţul Cluj. Bălanul este una din comunele judeţului Sălaj, care se găseşte în partea central – estică a judeţului, pe

pârâul Almaş, afluent de stânga al râului Someş.

c) Cl i m a şi f e n o me n e le n atur a le spe c i f ice z o n e i; Sub aspect climatic, judeţul Sălaj este caracterizat de o climă temperat continental moderată,

fiind supus unor circulaţii de aer vestice predominante, cu diferenţieri climatice vizibile între partea vestică estică a regiunii.

Iernile sunt relativ blânde, nu foarte geroase, uneori cu perioade scurte de temperaturi foarte coborâte faţă de media anuală a zonei.

Verile sunt călduroase cu perioade mai lungi secetoase, intercalate cu perioade de precipitaţii abundente. Cele mai calde luni sunt iulie şi august, iar cele mai reci sunt de obicei ianuarie şi februarie.Temperatura minimă absolută înregistrată a fost de – 27,2◦C înregistrată în anul 1950. Iar temperatura maximă absolută înregistrată a fost de 38◦C, măsurate la Zalău în anul 1952.

Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 8◦C - 9◦C, iar pe anotimpuri:- primăvara: 9◦C - 10◦C- vara: 16◦C - 20◦C- toamna: 7◦C - 9◦C- iarna: 3◦C - 0◦C- primul îngheţ: sfârşitul lunii octombrie- ultimul îngheţ: sfârşitul lunii martieÎn ceea ce priveşte distribuţia precipitaţiilor în decursul lunilor, rezultă că în intervalul

mai-septembrie se remarcă cel mai mare număr de zile ploioase, precum şi cele mai mari cantităţi medii lunare de precipitaţii ( 236,5 mm.)

În luna iunie cade cea mai mare cantitate medie de ploaie ( 87,9 mm.)Intervalul octombrie – martie este cel mai uscat. În luna februarie cade cea mai mică cantitate

de precipitaţii (17,9 mm). Iarna precipitaţiile sunt sub formă de zăpadă, pe o durată de aproximativ 35 – 40 de zile.

Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt cuprinse între 600-800 mm.În cea mai mare parte a anului teritoriul comunei se găseşte sub dominareacirculaţiei vântului din vest şi nord-vest. Zona este influenţată de cursul râului Almaş, care favorizează formarea curenţilor de aer rece

pe timp de iarna.

d) Geologia, seismicitatea;Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul se găsește în Bazinul Hidrografic median

inferior al Râului Almas, afluent de stanga al Raului Somes, pe stanga Raului Almas, in zona de terasa a raului.

Geologic amplasamentul studiat face parte din din depresiunile periferice mai ridicate ale Depresiunii Panonice, care este o depresiune intern ace a luat nastere dupa faza Stirica prin


scufundarea masivului median neregenerat in ciclul alpin. Depozitele sunt de varste: Paleocene, Ypresiene, Priboniene, Lutetiene si Cuaternare (Holocene). Cuaternarul (care ne intereseaza) este reprezentat prin depozite de nisipuri si pietrisuri, argile prafoase, argile nisipoase.

Forajul executat a reliefat ca: Între 0,00 – 0,30 m adâncime am interceptat un strat de sol fertil cenusiu. Între 0,30 – 1,40 m adâncime am interceptat un strat de argila prafoasa cenusiu inchis

plastic vartoasa, cu compresibilitate medie, umflari si contractii mici ( UL = 94%). Între 1,40 – 2,20 m adâncime am interceptat un strat de argila prafoasa nisipoasa

cenusiu plastic vartoasa si compresibilitate medie. Între 2,20 – 3,30 m adâncime am interceptat un strat de argila prafoasa nisipoasa

cenusiu cafenie cu pietris cu compresibilitate redusa.Nu am interceptat apă subterană până la adîncimea de 3,30 m la care s-a forat, ea aparand ca

apa freatica la 6,00 – 8,00 m adancime. Terenul pe amplasament este plat. Nu sunt pericole de cutremure, alunecari si rupturi de teren

sau inundatii.Categoria geotehnica rezultata din evaluarea riscului geotehnic este 1, cu risc geotehnic

redus, conform normativului NP 074/2014.Conform Normativului STAS 11100/1993 terenul studiat se încadrează în zona de intensitate

seismică cu gradul 6. Conform Normativului P100-1/2014 amplasamentul se încadrează în zona F cu cooeficientul seismic ag = 0,10 și perioada de colț Tc =0,7.

Conform STAS 6054/85, adâncimea de îngheţ este 0,80 m.b

e) Devierile şi protejările de utilităţi afectate;Nu este cazul

f) Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări definitive şi provizorii;

Amplasamentul nu dispune de utilitati (energie electrica, retea de apa, retea de canalizare).

Pe amplasament nu exista constructii, fiind degrefat de sarcini.

Utilitatile se vor asigura dupa cum urmeaza:- curentul electric: cladirea se va racordata la reteaua stradala existenta;- alimentare cu apa potabila : cladirea se va racorda la un foraj existent in zona ;- canalizare menajera : cladirea se va racorda la un bazin vidanjabil din beton, dimensionat

corespunzator.La executia lucrarilor vor fi respectate toate normele de tehnica securitatii muncii in vigoare.

g) Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea;Accesul pe amplasament se va face conform planului de situatie, din drumul national DN1G,

printr-o alee auto pietruita de 4 m latime, de unde se va realiza accesul pietonal.

h) Căile de acces provizorii;Nu este cazul

i) Bunuri de patrimoniu cultural imobil.


Nu este cazul2.2. Soluţia tehnică cuprinzând:

a) Caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;Functiunea: CapelaNivel de inaltime ParterH strasina (m) – corp principal: 2,80 m (de la cota ± 0,00)

– anexe: 2,50 m (de la cota ± 0,00)

H coama (m) – corp principal: 7,17 m (de la cota ± 0,00) – atic corp principal: 7,70 m (de la cota ± 0,00)– anexe: 5,90 m (de la cota ± 0,00)

Suprafata construita proiectata (mp): 194,27 mp.Suprafata desfasurata proiectata (mp): 147,65 mp

Indici de suprafata:P.O.T. – procent de utilizare teren 12,20 %C.U.T. – coeficient de utilizare 0,12

Conform reglementarilor privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor (aprobat prin HG 766/1997) cladirea analizata se incadreaza in categoria “C” (constructie de importanta normală).

Clasa de importanta a constructiei, conform prevederilor Normativului P100- 3/2008 este III Risc de incendiu : MICGradul de rezistenta la foc este III (conform P118/99, tabel 2.1.9 si 3.2.5)Numarul maxin de utilizatori la un moment dat poate ajunge la 125 persoane.

b) Varianta constructivă de realizare a investiţiei; - fundatii continue sub zidurile de rezistenta exterioare si interioare

- stalpi de rezistenta SB cu sectiunea 30 x 30 cm. – 13 buc. si samburi din beton armat Sb cu sectiunea 30 x 30 cm. – 3 buc.

- centuri din beton armat 30 x 25 cm.la pereti si frontoane.- pereti din caramida cu goluri verticale cu grosimea de 30,0 cm. atat la zidurile exterioare cat

si la zidurile interioare. Frontonul corpului principal al cladirii (fatada principala), se termina la partea superioara cu un atic din zidarie de caramida care este cu 60 cm. mai inalt decat nivelul coamei.

- sarpanta la corpul principal realizata din ferme de lemn compuse din talpi superioare si inferioare, montanti si diagonale si contravantuiri orizontale si verticale, cu folie anticondens.

- tavan peste parter realizat din placi de gipscarton (rezistent la incendiu) prins de scheletul de sarpantei. Intre tavanul de gipscarton si structura sarpantei, se va dispune pachetului termoizolator format din : saltele din vata minerala, folie PVC.

- planseu pe grinzi de lemn in corpul anexa.- tavan in anexa grup sanitar, realizat din placi de gipscartom prins de structura planseului pe

grinzi de lemn. Intre tavanul de gipscarton si structura planseului pe grinzi de lemn, se va dispune pachetului termoizolator format din : saltele din vata minerala, folie PVC


- sarpanta la corpul anexe va fi din lemn de brad, folie anticondens.- invelitoare din tigla de tabla profilata atat la corpul proncipal cat si la anexe.- tencuieli driscuite cu superglet, zugraveli interioare lavabile.- tamplarie din PVC cu geam termopan.- pardoseli din beton sclivisit elicopterizat in sala ceremonii, terasa si depozit frigorific.- placaj de gresie si faianta in grupurile sanitare, si gresie ceramica antiderapanta rezistenta la

inghet la scarile exterioare.- tencuieli minerale exterioare, atat la pereti cat si la soclu.- rampa acces in depozitul frigorific si persoane cu dizabilitati din beton armat.- alee acces auto, platforma si parcare, pietruite

c) Trasarea lucrărilor;Trasarea lucrarilor propuse se va face avand in vedere cladirea existenta.

d) Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier;Siguranta in exploatareAceasta se refera la protectia ocupantilor în timpul utilizarii cladirii fata de urmatoarele

aspecte:1. Siguranta circulatiei persoanelor este realizata atat pentru exterior (alei pietonale) cat

si în interiorul cladirilor (coridoare, usi)2. Accesul pietonal este realizat la exterior prin aleile pietonale, care permit intrarea in

cladire.3. Accesul în cladire este retras de la circulatia stradala.4. Accesul în încaperi se face prin usi cu latimi varibile. Caile de circulatie dau

posibilitate de manevra si nu prezinta obstacole, proeminente, muchii sau alte surse de ranire.5. Sunt prevazute balustrade (parapete) de siguranta, cu înaltimea de 90 cm la scari.6. Circulatia pe scari este asigurata, s-a avut in vedere si placarea treptelor cu

materiale antiderapante.7. Iluminarea artificiala care permite desfasurarea activitatilor si pe timp de noapte

este realizata la nivel mediu pentru iluminat normal pe caile de circulatie 100-200 Lx.8. Siguranta utilizatorilor cu privire la instalatiile prevazute în cladiri s-a realizat pentru:- riscul de electrocutare evitat prin tensiuni nominale de lucru 220 V corpuri de iluminat.- rezistenta de dispersie a prizei de pamant 4 ohmi. Celelalte masuri de protectie sunt

descrise în partea ce trateaza instalatiile electrice.- riscul de accidentare ca urmare a descarcarilor atmosferice (trasnet), prin

prevederea ansamblului prizei de pamant.9. Siguranta cu privire la lucrarile de intretinere.Sunt prevazute ferestre cu deschidere interioara care pot fi curatate fara risc de accidentare.10. Împiedicarea catararii si patrunderii prin efractie si intruziune este realizata prin

prevederea de parapeti cu înaltime de 90 cm.. Deasemenea prevederea de compartimentari între camere cu elemente (ziduri) care sa reziste la impact si sa nu poata fi demontate.

11. S-au avut în vedere urmatoarele documente conexe:CE - Normativ privind proiectarea cladirilor civile d.p.d.v. al cerintei de siguranta in exploatare

P118 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea foculuiSTAS 2965 - Scari - Prescriptii generale de proiectare


STAS 6131 - inaltimi de siguranta si alcatuirea parapetelorI 7 - Normativ pentru proiectarea, executia si exploatatea instalatiilor electrice aferente

cladirilorSTAS 2912 - Protectia impotriva electrocutarii. Limite admiseSTAS 12604 - Idem. Prescriptii generaleSTAS 129604/4 - Idem. Instalatii electrice fixe. Prescriptii.ST AS 12604/5 - Idem. Prescriptii proiectare, executie si verificareSTAS 11054 - Aparate electrice si electronice. Clase de protectie contra electrocutariiSTAS 6646/1,2,3 - lluminatul artificialPE 136 - Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial in utilizari

casnice.I 5 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilatieI 13 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzireI 9 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitareP 130 - Norme metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor, inclusiv

supravegherea starii tehnice a acestora Documente interpretative GEE - nov. 93 - Siguranta in utilizare.

Siguranta la focEste asigurata protectia utilizatorilor si preintampinat riscul de incendiu.1. Nivelul de risc mic de incendiu- asigurandu-se functionalitatea spatiilor prin accese

separate in camere, ziduri de compartimentare corespunzatoare si închiderea golurilor, asigurandu-se siguranta utilizatorilor prin stabilirea intervalelor de timp care sa permita corelarea actiunilor de interventie si salvare cu dezvoltarea incendiului si asigurarea performantelor constructiei si aprincipalelor ei parti componente

2. In caz de incendiu, caile de evacuare asigura conditiile specificate in normativul P118/99 Cap.2.6 fiind realizare usi avand latimi conform standardelor si usi de exterior duble cu deschideri spre exterior pe ambele fatade, etanseitatea la aer a constructiei (schimb maxim 1vol./h), încadrandu-se într-un compartiment antifoc a întregii constructii, limita de rezistenta la foc a elementelor de delimitare (Co> 1 ora) pentru pereti exteriori din zidarie; pentru pereti despartitori neportanti (Co >15 min.). Anexele, au usi de access direct din exterior.

Elementele de lemn ale sarpantei se vor ignifuga pentru realizarea clasei de reactie la foc C s2 d0 si limita de rezistenta la foc 15 min.

3. Evacuarea fumului si a gazelor fierbinti, in caz de incendiu, se face prin golurile ferestrelor.

4. S-au avut în vedere urmatoarele documente:P 118 – Normativ de siguranta la foc a constructiilorNorme C 58 - Norme tehnice privind ignifigarea materialelor combustibile din lemn si

textile utilizate in constructiiNormativ I 7 - Normativ pentru proiectarea, executia si exploatatea instalatiilor

electrice aferente cladirilorNormativ I 9 - Normativ ptr. proiectarea si executarea instalatiilor sanitare Normativ I 13 - Normativ ptr. proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire Normativ I 18 - Normativ ptr. proiectarea si executarea instalatiilor de telecomunicatii STAS 1478 - Constructii civile si industriale. Alimentarea interioara cu apa. Prescriptii

fundamentaleSTAS 6647 - Masuri de siguranta contra incendiilor. Elemente pentru protectia golurilor


STAS 6793 - Lucrari de zidarie. Cosuri canale de fum pentru foc obisnuite la constructii civile. Prescriptii generale.

STAS 297/1,2 - Indicatoare de securitate. Culori si forme. Conditii generaleSTAS 10903 - Calculul sarcinii termice in constructiiSTAS 2965 - Scari interioare in constructiiSTAS 4918 - Utilaje de stins incendii. Stingator portative cu praf si CO2

Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediuluiConceperea si executarea spatiilor, a partilor componente, precum si a dotarilor spatiilor

s-a facut astfel încat sa nu fie periclitata sanatatea si igiena ocupantilor si sa fie asigurata protectia mediului înconjurator.

2. Nu sunt indicate materiale de constructii realizate din deseuri radioactive sau deseuri alesterilului, zgurii si slamului sau din prelucrarea de îngrasaminte chimice.

3. Nu sunt folosite materiale de finisaj care dupa aplicare emit gaze toxice sau favorizeaza formarea ciupercilor.

4. S-a asigurat ventilarea naturala a încaperilor.5. Igiena vizuala - iluminatul interior - asigura calitatea luminii naturale si artificiale atat ziua

cat si noaptea pentru fiecare încapere în conditiile de igiena si sanatate.6. Igiena acustica - s-a prevazut nivelul de zgomot maxim pentru interior 35 dB care

provine din exteriorul încaperii si nivelul de zgomot provenit din surse interioare încaperii 85 dB.

7. Igiena apei – va fi asigurarea apa necesara alimentarii instalatiei, fiind necesar a se asigura indicatorii fizici, chimici, bacteriologici si biologici admisibili.

8. Igiena evacuarii apelor uzateApele uzate menajere vor fi evacuate prin conducte care evitand poluarea mediului

natural, deverseaza în bazinul vidanjabil propriu si care prezinta rezistente mecanice, impermeabilitate, rezistenta la apele subterane agresive, rezistenta la coroziune - conducte metalice, plastic si beton.

9. Igiena evacuarii gunoaielorColectarea si evacuarea gunoaielor este prevazuta a se face in containere speciale etanse,

care se descarca la groapa de gunoi a localitatii unde exista posibilitate de curatare astfel ca sa fie evitate mirosuri degajabile, prezenta insectelor si animalelor, poluarea aerului si crearea focarelor de infectie.

10. S-au avut în vedere urmatoarele documente:STAS 1907/1,2 - Fizica constructor. Termotehnica. Calculul necesarului de

caldura. Temperaturi interioare de calculSTAS 6472/10- Fizica constructor. Termotehnica. Transferul termic la contactul

cu pardosealaSTAS 6472/3 - Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul termotehnic al

elementelor de constructie ale cladiriiSTAS 13. 149 - Fizica constructiilor. Ambiente termice moderate. Determinrea indicilor PMW

si PPD si nivelele de performanta pentru ambiante.Documente interpretative GEE - nov. 93 - Igiena, sanatatea si mediul inconjurator. Ghid IPCT

in curs de editare - Ghidul de calcul al performantelor termotehnice pentru cladiri de locuit.STAS10813 - Puritatea aerului. Determinarea pulberilor de suspensie STAS 11322- Puritatea aerului. Determinarea aldehidei


formice STAS 12051-Aer. Determinarea continutului de randon 222STAS 9081 - Poluarea aeruluiSTAS 12574- Aer din zone protejate. Conditii de calitateSTAS 6724/1- Ventilarea dependintelor din cladiri de locuit. Ventilarea naturala.

Prescriptii de proiectareSTAS 8313 - lluminatul in cladiri si in spatii exterioare, la cladiri civile si industrialeSTAS 6221 - lluminatul natural al incaperilor la cladiri civile si industrialeSTAS 6646/1- lluminatul artificial. Conditii generate pentru iluminatm cladiri civile PE

136- Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial in utilizari casniceSTAS 6322 - Apa potabila. Determinarea culoriiSTAS 6323 - Apa potabila. Determinarea turbiditatiiSTAS 6324- Apa potabila. Determinarea temperaturii, mirosului si gustuluiSTAS 6325- Apa potabila. Determinarea pH-ului STAS 6329- Apa potabila. Analiza biologica STAS 3001-Apa. Analiza bacteriologicaSTAS 1342-Apa potabilaSTAS 3026- Apa potabila. Determinarea duritatiiSTAS 3002 - Apa potabila. Determinarea substantelor organice STAS 12650 - Apa potabila. Determinarea continutului de pesticide Normativ pentru proiectarea si executarea inst. sanitareSTAS 1795 - Canalizari interioareSTAS 1846- Canalizari exterioare. Debite. Prescriptii de proiectareSTAS 3051- Sisteme de canalizari. Canale ale retelelor exterioare. Prescrip tii de

proiectareSTAS 2448 - Canalizari. Gamine de vizitare Prescript! de proiectareSTAS 6701 - Canalizari. Guri de scurgere cu sifon si depozit. Documente interpretative

CEE - nov. 93 - Igiena, sanatatea si mediu inconjuratorC 90 - Normativ pentru conditiile de descarcare a apelor uzate in retelele de

canalizare a centrelor populateLegea 265/2006- Legea protectiei mediului si prevederile ordonantei de urgenta

OUG a guvernului 195/2005Legea 3/1978 - Legea privind asigurarea sanatatii populatieiHGR 27/1994- Stabilirea si sanctionarea unor contraventii la normele pentru protectia

mediului inconjurator.HGR 38/1994- Stabilirea si sanctionarea contraventiilor in domeniul apelorOrdin 462/1993- Conditii telmice privind protectia atmosfereiC90 - Normativ privind conditiile de descarcare a apelor uzate in retelele de

canalizare a centrelor populate113 - Normativ pentru proiectarea sj executarea instalatiilor de incalzireI 9 - Normativ pentru proiectarea inst. sanitare

Izolarea termica, izolarea hidrofuga si economia de energie


Sunt asigurate prin proiect performantele higrotermice ale elementelor perimetrale ale cladirilor, conceptia generala si de detaliu privind realizarea obiectivului ca si intretinerea corecta a constructiei in ansamblul ei.

1.Se va termoizola intreaga anvelopa a cladirii catre exterior cu placi din polistiren expandat, 10 cm grosime si soclul cu polistiren extrudat de 6 cm.Astfel se vor realiza rezistentele termice medii, conform prevederilor:

- Ghid de calcul al performantelor termotehnice pt. cladiri de locuit.- Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor- Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie în contact cu solul.Rezistentele termice medii Rm sunt superioare valorilor normate conform calculelor. S-a

avut în vedere evitarea aparitiei condensului si etanseitatea rosturilor la îmbinari pentru toate elementele de închidere ale cladirii.

2.Conceptia generala si de detaliu a cladirii a tinut seama de configuratii volumetrice optime de evitarea puntilor termice, ca si de prevederea de suprafete vitrate corespunzator functiunilor incaperilor si de orientarea fata de punctele cardinale si fata de directia vantului dominant, în totala concordanta cu amplasamentul, ca si de pozitia constructiei indicata in planul de lotizare.

3.Dotarea cu elemente de instalatii, respectiv corpuri de iluminat .4.Consumul rational de energie este evidentiat prin contorizarea consumului de

energie electrica la nivel de cladire.5.Izolarea hidrofuga este realizata prin învelitoarea din tigla de table metalica profilata,

jgheaburi, burlane, hidroizolarea elevatiei, a planseului cu saltele de vata minerala, a suportului pardoselii fiecarui nivel in zonele umede - grupurile sanitare si rostuirea trotuarului, cu bitum la peretele cladirii.

6. S-au avut in vedere urmatoarele documente conexe: STAS 6472/3- Parametri climatici exterioriSTAS 6472/3- Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul termotehnic al

elementelor de constructie ale cladiriiSTAS 6472/4- Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de

constructie la difuzia vaporilor de apa. Prescriptii de calcul.STAS 6472/6- Fizica constructiilor. Termotehnica. Proiectarea termotehnica a

elementelor de constructii cu punti termiceSTAS 6472/7- Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul permeabilitatii la

aer a elementelor si materialelor de constructii.STAS 4839 - Instalatii de încalzire. Numarul de grade, zile.NP 200 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea la stabilitate termica, a

elementelor de inchidere a cladirilor.C 107/1 - Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladiri de

locuit.C 107 - Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice

Documente interpretative GEE - nov. 93 - Economia de energie,Ghid de calcul al performantelor termotehnice pentru cladiri de locuit - C 107/4

Protectia impotriva zgomotuluiElementele ce delimiteaza spatiile (incaperile) sunt prevazute astfel ca zgomotul

perceput de catre ocupanti sa se pastreze la un nivel corespunzator conditiilor în care sanatatea acestora sa nu fie periclitata. Se asigura astfel un confort minim acceptabil.


1. Izolarea acustica a spatiilor la zgomot aerian pe orizontala este asigurata de peretii exteriori, zidariile de la interior, evitandu-se zgomotul perturbator fata de exterior al cladirii la limita de 36 (-16) dB.

2. Izolarea acustica a spatiilor: nu sunt necesare masuri de izolare acustica fata de spatii cu functiuni perturbatoare.

3. S-au avut în vedere urmatoarele documente conexe:STAS 10.009 - Acustica în constructii. Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de

zgomot.STAS 6156 - Acustica în constructii. Protectia impotriva zgomotului în constructii civile si

social-culturale. Limite admisibile si parametrii de izolare acustica.P 122 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea masurilor de protectie

fonica la cladiri social-culturale.C 125 - Ghid de proiectare si executie privind protectia fonica a cladirilor de locuinte, social-culturale si tehnico-administrative. Documente interpretative GEE - nov. 93 - Protectia la zgomot

Masuri de protectie civilaConform normelor legale, protectia prin adapostire se realizeaza în scopul ocrotirii

utilizatilor împotriva inamicului, efectelor dezastrelor si se asigura prin lucrari si spatii speciale folosite ca adaposturi de protectie civila si amplasate în subsolul cladirilor ce se executa potrivit normelor si instructiunilor elaborate de Comandamentul de Protectie Civila.

Conform HGR nr.560/15.05.2005 la cladirea in studio nu este obligatorie realizarea unui astfel de spatiu.

e) Organizarea de şantier.Lucrarile de executie care constau in reabilitarea constructiei, nu vor afecta in nici un

fel domeniul public. Beneficiarul are urmatoarele obligatii:- sa asigure executia lucrarilor de constructii si instalatii corecta si de calitate, conform

proiectului si normativelor in vigoare, ca si in conformitate cu dispozitiile administratiei locale.- sa solutioneze neconformitatile defectelor aparute pe parcursul executiei, precum si

deficientele proiectului, in colaborare cu proiectantul;- sa asigure receptionarea lucrarilor;- sa intocmeasca cartea tehnica a constructiei;- sa asigure urmarirea comportarii in timp a constructiei, in conformitate cu prevederile

Regulamentului privind urmarirea comportarii constructiilor, inclusiv supravegherea curenta a starii tehnice a acestora;

Urmarirea comportarii in timp a constructiei este de tip curent. Masuri de protectia muncii si PSI prevazute in:-Legea nr. 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor-Ordin nr. 163 din 28 februarie 2007-pentru aprobarea Normelor generale de apărare

impotriva incendiilor-Masuri de protectia muncii in constructii, aprobate cu Ordinul nr.9/N/15.03.1993,

publicate in BC nr.5,6,7 si 8/1993.-Norme specifice de protectia muncii elaborate sub egida Ministrului Muncii si Protectie

Sociale pentru: lucari de terasamente, de beton, de zidarii, invelitori, finisaje si instalatii in constructii.

-Masuri de prevenire si stingere a incendiilor P118/99.


Lucrarile de santier vor fi astfel programate incat sa nu dauneze linistii locale, traficului in zona sau ambiantei pe parcelele invecinate.

Beneficiarul va anunta autoritatilor data inceperii si finalizarii santierului precum si fazele determinante la care reprezentantii Inspectiei de Stat in Constructii vor fi convocati.

Pe durata excutarii lucrarilor de reabilitare a constructiei se vor respecta urmatoarele:-Normativ P100-1/2006 pentru proiectarea antiseismica a constructiei;-CR 1-1-3-2005-incarcari date de zapada;-SR-EN-1991- 1-1- actiuni datorate procesului de exploatare;-CR-0-2005-combinatiile de incarcari;-NE 012-99-cod de proiectare pentru executia lucrarilor de beton, beton armat si beton

precomprimat;-CR-6-2006-normativ pentru alcatuirea, calculul si executarea structurilor de zidarie;-Legea 90/1996 privind protectia muncii;-Norme generale de protectie a muncii;-Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protectia si igiena muncii in constructii

– editat 1995;-Ordinul MMPS 255/1995 normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie

individuala;-Ordinul MMPS 235/1995 privin norme specifice de securitate a muncii la inaltime-Ordinul MLPAT 20N/11.07.1994 si normativ C300/1994;Alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii propriu-zise a lucrarilor. Prezenta documentatie s-a elaborat cu respectarea prevederilor Legii 50/1991

(republicata), ale Legii 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si a normativelor tehnice in vigoare.


II. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI

a) Memoriu de arhitectură - conţine descrierea lucrărilor de arhitectură, cu precizarea echipării şi dotării specifice funcţiunii

ARHITECTURA - Solutii de rezolvare a compartimentarilor din punct de vedere functional.

Terenul pe care se execută clădirea cu functiunea de „Capela mortuara” este situat la biserica din Balan, in apropierea centrului civic, cu acces din drumul naţional DN1G.

Limitele zonei studiate sunt partial imprejmuite cu gard de sarma – S = 1600 mp. Asa cum resulta din studiul topografic. Perimetrul imprejmuirii are lungimea de 176,02 m.

Suprafata de teren pe care se realizeaza obiectivul de investitie, este teren aflat in administrarea comunei BALAN.Cladirea proiectata va avea regim de inaltime parter, avand dimensiunile in plan 18,35 m x 11, 70 m. cu structura de rezistenta mixta (zidarie si samburi beton), fiind formata din:

- corpul principal (sala ceremonii si terasa) cu dimensiunile in plan de (12,30 x 11,50) + (8,75 x 2,90) m.

Sala de ceremonii va fi locul unde se vor oficia slujbele de inmormantare, iar terasa acoperita a fost proiectata cu scopul de a fi folosita ca o extensie a salii de caramonii, atunci cand va fi cazul.

Sala de ceremonie propriu zisa cu S = 126,92 mp. va avea pardoseala din beton sclivisit elicopterizat.

Inaltimea libera a salii (la mijlocul fermelor din lemn) va fi de 4,15 m.- corpul anexe (depozit frigorific, magazie, grup sanitar diferentiat pe sexe - barbati si femei)

cu dimensiunile in plan de 8,85 x 3,05 m.In depozitul frigorific se vor pastra sicriele pana la momentul oficierii slujbelor de

inmormantare, fiind dotat cu agregat frigorific mortuar si cu 4 buc. suporti pliabili pentru sicrie ( in cazul in care va fi nevoie de mai multe sicrie in aceasi perioada de timp), precum si cu un carucior pentru mutat sicrie. Cu acest carucior se vor putea introduce sicriele in depozitul frigorific in momentul transportarii lor la capela si de asemenea, se poate face scoaterea lor din depozitul frigorific pana in sala de ceremonii pe postamentul cu cota de + 0,18 m. unde se va pastra pe suporti pana la finalizarea ceremoniei de inmormantare. Suprafata depozitului este S=8,65 mp. cu pardoseala din beton sclivisit.

Magazia va adaposti materiale specifice uzuale, si materiale de intretinere. Suprafata magaziei este S=5,21 mp. cu pardoseala din gresie.


Grup sanitar diferentiat pe sexe – 1 cabina pentru barbai si o cabina pentru femei. Suprafata fiecarei cabine este S=3,43 mp. cu pardoseala din gresie.

Accesul in spatiile din corpul anexa (grupuri sanitare si magazie)se face direct din exterior prin intermediul a 2 trepte din beton, prin usi de 0,80 x 2,10 m.

Inaltimea libera a spatiilor din corpul anexa va fi de 2,80 m. Cota terenului amenajat in zona anexelor este -0,50 m.Accesul principal in cladire, din curte, se face pe terasă prin intermediul a doua trepte

0.20x0.27 cm. si de aici in sala de ceremonii printr-o uşă exterioară dubla de 2,60 x 2,40 m. Din sala de ceremonii se accede in depozitul frigorific printr-o usa de 1,00 x 2,10 m. Cladirea mai are un acces secundar din lateral de 1,80 x 2,10 m. in vederea asigurarii accesului cu caruciorul mortuar in depozitul frigorific.

- Rampa pentru accesul caruciorului mortuar in depozitul frigorific, va avea dimensiunile de 3,20 x 2,30 m.

Se va anvelopa cladirea astfel: - la soclu cu polistiren extrudat 6 cm,- la pereti cu placi polistiren expandat de 10 cm grosime; - vata minerala 20 cm grosime (primul strat cu folie de aluminiu) si un strat de folie PVC

deasupra saltelelor, peste planseu pod necirculabil; Se vor realiza tencuielile interioare pe zidaria de caramida, zugraveli lavabile la peretii

interiori si tavane in sala de ceremonii, depozitul frigorific si magazie. Tavanele vor fi realizate din placi de gipscarton montate pe schelet metallic, atat in sala de ceremonii cat si in spatiile din cladirea anexa.

In sala de ceremonii se va realiza pardoseala din beton sclivisit, elicopterizata slab armata (cu plasa sudata D=8 mm. 100 x 100), cu grosimea de 10 cm. Pentru realizarea pardoselii, pe stratul de pamant natural se prevede un strat de umplutura de pamant compactat de 20 cm., apoi se asterne un strat de pietris de 20 cm. grosime, un strat de folie PVC si apoi pardoseala. In depozitul frigorific, terasa de la intrarea principala si rampa access personae cu dizabilitati/ rampa access carucior mortuar in depozitul frigorific, se vor realiza pardoseli din beton sclivisit slab armat cu grosimea de 10 cm. Pardoseala de beton sclivisit va avea ca strat suport un strat de pietris de 20 cm. grosime. Cota terasei si a salii de ceremonii este ± 0,00, mai putin partea unde se va pune sicriul in momentul desfasurarii ceremonialului de inmormantare, care va avea inaltimea unei trepte, respectiv cota + 0,18 cm. Aceasta cota va fi si la pardoseala din depozitul frigorific, de unde sicriul va fi scos cu ajutorul unui carucior mortuar. In grupurile sanitare (barbati - femei) si in magazie, se vor realiza pardoseli din gresie. Peretii grupurilor sanitare se vor placa cu faianta pana la inaltimea de 1,50 m., restul inaltimii pana la tavane si tavanele se vor vopsi cu vopsea lavabila, culoare alba, in doua straturi.

Tamplaria exterioara si interioara (usi si ferestre) se va realiza din PVC cu geam termopan culoare alba.

Confortul termic pentru spatiul util al capelei in sezonul rece/ cald, se realizeaza prin montarea a doua sisteme de climatizare monosplit.

Peretii exteriori se va proteja cu tencuiala minerala, iar scarile exterioare vor fi placate cu gresie ceramica antiderapanta rezistenta la inghet.


Elevatia cladirii va fi placata cu piatra naturala.Terasa din fatada principala, cu sectiunea in plan de 8,75 x 2,90 m., va avea structura din

lemn, stalpi cu sectiunea de 0,20 x 0,20 m., parapet din lemn cu inaltimea de 0,90 m. Pe latura dreapta a terasei se va realiza rampa pentru accesul persoanelor cu dizabilitati care va avea lungimea de 3,65 x 1,35 m. Pe lungimea de 2,35 x 1,35 m. se realizeaza o pantă de 5%. Diferenta de 1,30 m. din lungimea rampei va avea cota ± 0,00, respective acceasi cota cu terasa. Conform normativului C 239-1994 accesele şi căile pietonale vor fi astfel adaptate încât să permită circulaţia persoanelor cu handicap şi care folosesc mijloace specifice de deplasare, asigurându-se circulaţia acestora în condiţii de confort şi siguranţă:

- trecerea de la nivelul trotuarului la nivelul carosabilului să se facă prin rampe cu pantă de 5-8% şi cu lăţime de minim 1,30 m;

- marcaje vizibile;- evitarea amplasării de guri de scurgere, capace de vizitare în zona traversării.Sarpanta la corpul principal - sala de ceremonii, va fi realizata din ferme de lemn.La corpul anexe si terasa, sarpanta se va realiza din lemn de brad.La partea inferioara a scheletului fermelor la corpul principal, respectiv a planseului pe

grinzi din lemn de la corpul anexa, se va realiza tavan din plăci de gipscarton pe schelet metalic prins de elementele fermelor, respectiv a planseului pe grinzi din lemn. La imbinarea placilor de gipscarton se va monta plasa, se va aplica un strat de glet si zugraveli lavabile; plasa se prevede in vederea impiedicarii aparitiei fisurarilor la imbinarea placilor. La partea superioara a fermelor peste sala ceremonii, respectiv a capriorilor de la grinzile planseului de la corpul anexe, se va dispune folia anticondens, prinsa de ferme prin intermediul sipcilor de lemn / astereala. Intre tavanul realizat din placi de gipscarton si structura sarpantei din ferme de lemn se dispune pachetul termoizolator realizat din saltele de vata minerala cu grosimea de 20 cm. Primul strat de saltele de vata minerala, va avea folie de aluminiu. Peste stratul de vata, se prevede un starat de folie P.V.C. Depozitul frigorific va fi tratat corespunzator, cu grad de izolare (montare polistiren la exterior) si instalatie aferenta de racire la interior.

Invelitoarea va fi din tigla de tabla profilata. Se vor executa jgheaburi Ø 16 mm.si burlane Ø 14 din tabla. Trotuarele de protectie se vor executa in jurul cladirii din beton turnat monolit, rostuit

cu mortar, de 10 cm. grosime si 60 cm. latime, cu panta spre exterior, pe pat de pietris cu grosimea de 20 cm. Intre trotuar si peretele cladirii se va face rostuirea cu bitum.

Apele pluviale vor fi dirijate spre rigole deschise.Funcţionalitatea Capelei mortuare, este asigurată de urmatoarele spaţii:

Parter:Sală de ceremonie propriu zisa: S = 126,92 mp. (beton sclivisit) Terasa acoperita: S = 26,00 mp. (beton sclivisit)Grup sanitar barbati: S = 3,43 mp. (gresie)Grup sanitar femei: S = 3,34 mp. (gresie Magazie depozitare : S = 5,21 mp. (beton) Depozit frigorific

cu agregat frigorific mortuar : S = 8,65 mp. (ciment sclivisit)S utilă parter = 147,65 mp.S construită parter = 194,35 mp.


S desfasurată parter = 194,35 mp.

Indici de suprafata:POT proiectat = 12,20 %CUT proiectat = 0,122

H strasina (m) – corp principal: 2,80 m (de la cota ± 0,00) – anexe: 2,50 m (de la cota ± 0,00)

H coama (m) – corp principal: 7,17 m (de la cota ± 0,00) – atic corp principal: 7,70 m (de la cota ± 0,00)– anexe: 5,90 m (de la cota ± 0,00)

Inaltimea libera in zona salii de ceremonii (la mijlocul fermelor din lemn) este de 4,15 m. iar in spatiile anexe este de 2,80 m.

SISTEMATIZARE VERTICALA Cota terenului amenajat in jurul cladirii este -0,50 m. faţa de cota ± 0.00 a pardoselii

parterului.Amenajarea exterioara consta in amenajarea unei alei auto si pietonale pietruita, a unui

platforme pietruite si a locului de parcare auto. Accesul pietonal si auto se face din drumul national DN1G printr-o poarta metalica cu

latimea de 4,0 m. pe o alee pietruita cu aceeasi latime. In fata cladirii se va amenaja o platforma pietruita cu dimensiunile in plan de 10,25 x 7,80 m. si lateral o parcare pietruita cu dimensiunile in plan de 32,0 x 10,o m..

Trotuarele de protectie se vor executa in jurul cladirii. Se vor realiza din beton turnat monolit,

rostuit cu mortar, de 10 cm. grosime si 60 cm. latime, cu panta spre exterior, pe pat de pietris cu grosimea de 20 cm. Cota trotuarului va fi la -0,40 m fata de cota pardoselii parterului.


b) Memorii corespondente domeniilor/subdomeniilor de construcţii

REZISTENTA - Solutii pentru rezistenta si stabilitatea la sarcini statice, dinamice si seismice

Documente ce au stat la baza acestui proietLa baza proiectarii au stat urmatoarele elemente:- Planurile arhitecturale - Studiul geotehnic

Constructia este situata in localitatea Balan, comuna Balan, judetul Salaj, pe un amplasament caracterizat prin acceleratia terenului pentru proiectare ag = 0,10 și perioada de colț Tc =0,7, conform Normativului P100-1/2014. De asemenea amplasamentul se încadrează în zona F de calcul. Conform Normativului STAS 11100/1993 terenul studiat se încadrează în zona de intensitate seismică cu gradul 6.

Conform reglementarilor privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor (aprobat prin HG 766/1997) cladirea analizata se incadreaza in categoria “C” (constructie de importanta normală).

Clasa de importanta a constructiei, conform prevederilor Normativului P100 - 3/2008 este III.Bazele proiectarii structurilor în constructii", indicativ CR0-2012 si CR1-1-3-2012.

Regimul de inaltime al constructiei: PMateriale utilizate:– pentru infrastructura:

- pentru fundatii: SR EN 206-1 CEM II/A- S 32, 5 R, XC3, Dmax 32 S4

–pentru suprastructura:- zidarie din caramizi ceramice cu goluri verticale clasa I - mortar ptr zidarie si tencuieli- otel beton OB37 si PC52- lemn de rasinoase clasa I de calitate conform STAS 1949-86

Descrierea lucrarilor de rezistenta

- la infrastructuraFundatii si elevatii:

Fundațiile sunt de tip continue sub zidurile interioare si exterioare. La corpul principal (sala ceremonie) si corpul anexe, talpa fundatiei va avea latimea de 40 cm si inaltimea de 1,10 m. La partea inferioara va fi armata cu 3 Ø 10, PC52 prinse cu agrafe Ø 8/60 cm., OB 37. La zona terasei de la intrarea principala, fundatiile continue vor avea latimea talpii de 30 cm. Marca betonului folosit la talpa fundatiilor va fi C16/20. Se prevede un beton de egalizare de 10 cm grosime sub talpa fundatiilor. Elevatiile vor avea latimea de 40, respective 30 cm. la terasa si inaltimea de 40 cm., realizate din beton armat marca C16/20. La partea superioara vor fi armate cu o carcasa formata din 4 Ø 12, PC52 si etrieri Ø 8/20 cm., OB 37.


Adâncimea de fundare este de 1.70 m de la cota ± 0,00 la corpul principal si anexe si de 1,40 m. la terasa.

Fundația este realizată pe formațiunea de argila prafoasa cenusiu inchis plastic vartoasa (in care se va situa talpa fundatiei cladirii), având presiunea convențională de bază pconv = 320 kPa;

Intre partea superioara a elevatiilor si zidaria de caramida se va dispune o membrana hidroizolanta.

In axele A si G, la intersectia cu axele 2,3,4 si 5, precum si la intersectiile axelor C, E cu axul 2 si axelor B, F, D cu axul 5, se vor lasa mustati din partea inferioara a talpii de fundati pentru stalpii de rezistenta SB – 13 buc. (4 Ø 16, PC52 si etrieri Ø 8/10/15 cm. OB 37). La intersectia axelor B,D si F cu axul 6, se prevad samburi din beton armat Sb – 3 buc. Din centura elevatiei se vor lasa mustati pentru samburii din beton armat (4 Ø 14, PC52 si etrieri Ø 8/10/15 cm. OB 37).

Placa pardoselilor interioare cu grosimea de 10 cm. va fi placa din beton sclivisit slab armat. Se va arma cu STNB 4 200x200. Peste pamantul natural se va realiza un strat de umplutura de pamant compactat de 20 cm., dupa care se va dispune un strat de pietris cu grosimea de 20 cm. pentru ruperea capilaritatii. Peste stratul de pietris, se va turna placa de beton slab armata a pardoselilor interioare.

- la suprastructura:Stalpi/samburi din beton armat Stalpii din beton armat monolit SB cu sectiunea 30 x 30 cm. – 13 buc., pozitionati in axele A

si G, la intersectia cu axele 2,3,4 si 5, precum si la intersectiile axelor C, E cu axul 2 si axelor B, F, D cu axul 5, vor fi armati cu 4 Ø 16, PC52 si etrieri Ø 8/10/15 cm. OB 37. Marca beronului folosit va fi C16/20.

La intersectia axelor B,D si F cu axul 6, s-au prevazut 3 samburi din beton armat Sb cu sectiunea de 30x30 cm.(C16/20), armati cu 4 Ø 14 (PC52) si etrieri Ø 8/25 cm. Samburii din beton armat se incastreaza in centura de la partea superioara a elevatiei.

Pereti portantiPeretii portanti se vor realiza din zidarie din caramida tip GVP de 290x240x138 mm, cu

grosimea de 30 cm pentru peretii exteriori si peretii interiori. Ancorarea zidariei cu samburii din beton se asigura prin agrafe din otel beton Ø8 la max. 60 cm. distanta. La partea superioara a zidariei, s-au prevazut centuri din beton (C12/15) armate cu 4 Ø12, PC52 si etrieri Ø 8/25 cm. OB37. Sectiunea centurilor este de 30 x 25 cm., la pereti si frontoane. La cele doua frontoane ale salii de ceremonii se va realiza o centura armata la partea superioara a peretilor parterului si o centura armata la partea superioara a zidariei frontoanelor. Sectiunea centurilor este de 30 x25cm. din beton (C12/15) armate cu 4 Ø12, PC52 si etrieri Ø 8/25 cm. OB37. In frontoane, peste centura se va realiza un atic din zidarie de caramida de 60 cm inaltime.

Peretele de compartimentare dintre grupul sanitar pentru barbati si cel pentru femei se realizeaza din BCA si va avea grosimea de 15 cm.

PlanseePlanseul peste corpul anexe se va executa pe grinzi de lemn cu 15x18 cm. Acestea reazemă pe

centura din beton armat de la partea superioară a pereţilor parterului. Grinzile se ancorează cu buloane M12 de centură şi se dispun la 0,90 m. distanţă între axe.

Tavanul peste corpul anexe va fi realizat din placi de gipcarton, montate pe schelet metalic prins de grinzile din lemn. La partea superioarâ (in zona podului) s-a prevazut pachetul termoizolator compus din saltele de vata minerala de 20 cm grosime, primul strat de saltele va fi prevazut cu folie de alumuniu. Peste stratul de saltele se va dispune un strat de folie P.V.C.


SarpantaConform STAS 8689-80 (dimensiuni) si STAS 1961-80 (calitate)

Sarpanta la corpul principal - sala de ceremonii, va fi realizata din ferme de lemn, montate transversal peste sala de ceremonii, la 1,30 m. interax.

Fermele din lemn vor avea urmatoarea structura:

*Talpile superioare si inferioare – dulapi 2 x 5 x (12)15 cm respectiv (dulapi 1 x 5 x (12)15 din lemn de rasinoase ecarisat .

*Montanti si diagonale – dulapi 1 x 5 x12 cm. Se fixeaza in buloane metalice si cuie pe ambele fete ale fermei,

*Contravantuiri verticale si orizontale - dulapi 1 x 5 x12 cm. se îmbina prin cuie .

La partea superioara a centurii parterului se va monta o cosoroaba cu sectiunea de 15 x 15 cm., prinsa de centura cu suruburi M12.

Talpa inferioara a fermelor reazema direct pe centura din beton armat, iar partea superioara pe cosoroaba, prinderea lor facandu-se prin cuie si scoabe.

La corpul anexe si terasa, sarpanta se va realiza din lemn de rasinoase cu urmatoarea structura:

*Popii – Popii, din lemn de rasinoase ecarisat, au sectiunea 15x15 cm. Pe acestia reazema panele intermediare şi de coamă (15 x1 5 cm) prin suprapunere directa. Popii se vor reazema pe talpi cu sectiunea 15x15cm, cu lungimea de 50 cm;

*Clestii – dulapi de 2 x 5 x15 cm. Se fixeaza de ambele parti ale popilor si de perechea de capriori corespunzatori fermei,

*Capriorii – au sectiunea 10 x 12 si se dispun la 90 cm interax. Capriorii se dispun perpendicular pe pane. La coama, capriorii se îmbina cu nut si feder si se bat cuie sau scoabe. Înnadirea capriorilor se face numai pe pane prin alaturarea si petrecerea lor de fiecare parte a panei cu cel putin 20 cm. Înnadirea nu se face nici într-un caz în câmp.

* Panele - sunt grinzi din lemn ecarisat: intermediare şi de coamă cu sectiunea 15 x15 cm Acestea se aseaza orizontal pe capul popilor . Panele nu vor fi chertate. Chertarea se va practica numai asupra capriorilor, pentru a le asigura fixarea.

Verificarea defectelor lemnului si verificarea asamblarilor se face vizual. Verificarea dimensiunilor se face cu aparate obisnuite de masurat.

Lemnul din care se confectioneaza elementele de sarpanta nu trebuie sa depaseasca umiditatea maxima de 15%. Se verifica fixarea elementelor sarpantei prin buloane, scoabe, cuie si talpi.

Fixarea capriorilor pe grinzile de lemn (15x18 cm) se face prin cuie.La partea inferioara a scheletului fermelor la corpul principal, se va realiza tavan din plăci de gipscarton pe schelet metalic prins de elementele fermelor.

Imbinarea elementelor sarpantei se face cu suruburi M12. Materialul lemnos din sarpanta se protejeaza impotriva pericolului de incendiu cu solutii speciale de ignifugare (de tip DIASIL) si cu substante antiseptice pentru protectie impotriva putrezirii.


InvelitoareaInvelitoarea va din ţiglă din tablă profilată. Înainte de montarea învelitorii, se prevede

montarea unei membrane hidroizolatoare peste fermele de lemn, respectiv capriori. Aceasta se va prinde de structura sarpantei prin intermediul sipcilor pe care se monteaza invelitoarea.

Se va monta streaşina din scandura de lemn 2,5 x 15 cm. si pazia din lemn de brad (5 x18 cm.).

Se vor monta jgheaburi Ø 16 mm.si burlane Ø 14 mm. din tabla. La intrarea principala in cladire, s-a proiectat o terasa cu sectiunea in plan de 8,75 x 3,0 m.,

care va avea structura din lemn: stalpi cu sectiunea de 0,20 x 0,20 m., parapet din lemn cu inaltimea de 0,90 m .realizat pe laturile scurte.

Stalpii din lemn care reprezinta structura de rezistenta pentru sarpanta terasei, se vor prinde de placa pardoselii cu dispositive metalice

Structura de rezistenta a sarpantei este alcatuita din stalpi, grinzi si capriori, iar invelitoarea din tigla de table profilata.

Pe partea dreapta a terasei, in exteriorul acesteia, se va realiza rampa pentru accesul persoanelor cu dizabilitati, care va avea lungimea de 3,63 x 1,35 m. Pe lungimea de 2,33 x 1,35 m. se realizeaza o pantă de 5%. Diferenta de 1,30 m. din lungimea rampei va avea cota ± 0,00, respective acceasi cota cu terasa.

Pe terasa, se va realiza pardoseala din ciment sclivisit slab armat cu grosimea de 10 cm. care va avea ca strat suport un strat de pietris de 20 cm. grosime pentru ruperea capilaritatii, pe umplutura de pamant.

Pentru accesul pe terasa, se vor realiza 2 trepte 20 x 27 cm din beton armat, cu lungimea de 8,75 m. (egala cu lungimea terasei).

Terasa si rampa pentru personae cu dizabilitati vor avea pardoseala din deton sclivisit. Scarile se vor placa cu gresiogranit, antiderapanta de exterior, rezistenta la intemperii (inghet – dezghet).

Cerinte de exigenta pentru verificarea atestata

Conform prevederilor HGR925/1995, ordinului MLPATnr.77/N/28.10.1996 in ce priveste aplicarea prevederilor "Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor" si legii 177/2015 art.13, este “A” rezistenta si stabilitatate.

Standarde si normative de referintaAcest proiect a avut ca baza si a respectat legile, normele si standardele romanesti si

europene in vigoare.

- Legea Nr. 10/1995, cu modificarile ulterioare, privind calitatea In constructii;- Legea nr. 50/1991, cu modificarile ulterioare, privind autorizarea executarii lucrarilor de

constructii;- CR 0-2012-Cod de proiectare. Bazele proiectarii in constructii;- NC 00199 Normativ cadru privind detalierea continutului cerintelor stabilite prin legea

10/1995- CR 1-1-4/2012: Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor- CR 1-1-3/2012: Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructilor;- P100/1-2013: Cod de proiectare seismica – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri;- NP 112-2014: Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa- CR6-2013: Cod de proiectare pentru structuri din zidarie;


- C169/88 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industrial

- NP069-2014 Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii- C.83/75 Îndrumătorului privind executarea trasării de detaliu în construcţii- NE012-1,2 -2007, 2010 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat- C56 -1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de construcii si

instalatii aferente

Masuri de securitatea si sanatatea muncii, de PSILa executia lucrarilor se vor respecta prevederile din legislatia muncii si normele privind

prevenirea si stingerea incendiilor:- Legea 319 din 2006 privind securitatea si sanatatea muncii cu modificarile ulterioare;- Normele de aplicare ale acesteia conform HG 1425 din 2006, cu modificarile si

completarile ulterioare;- Hotararea nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru

utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.- Legea307/2006 privind apararea impotriva incendiilor, modificata prin OUG 52/2015- Normele generale de aparare impotriva incendiilor, aprobate cu Ordinul M.I.nr.

163/2007;- P.118/99- Normativ de siguranta la foc a constructiilor- C.300 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executãrii lucrãrilor

constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu Ordinul nr. 20N/94 al MLPAT;- Legea nr. 346/2002 privind asigurarile Impotriva accidentelor de munca si bolilor

profesionale, cu modificarile si completarile prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 107/2003;Unitatile de constructii montaj, exploatare, revizie, reparatii, precum si beneficiarul vor

elabora instructiuni proprii specifice punctului de lucru. Pe tot parcursul executiei, constructorul va lua toate masurile de protectia muncii necesare evitarii oricarui accident de munca, in functie de situatia pe teren.

Masuri pentru protectia mediului- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu

modificarile si completarile prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr. 264/2008;

Postutilizarea constructieiObiectul urmaririi comportarii in exploatare a cladirii si al interventiilor in timp este

evaluarea starii tehnice a constructiei si mentinerea capacitatii optime de exploatare pe toata durata de existenta a acesteia. Urmarirea comportarii in exploatare este una din componentele sistemului calitatii in constructii si are la baza Regulamentul privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor aprobat cu H.G.R. nr.766 din 21.11.1997, precum si normativul P 130/99 - Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor. Urmarirea comportarii in exploatare a cladirii se face in vederea depistarii din timp a unor degradari care conduc la diminuarea aptitudinii in exploatare.

Urmarirea comportarii in exploatare a constructiei se face prin urmarirea curenta pe durata de serviciu efectiva a cladirii. Urmarirea curenta se realizeaza prin examinare vizuala directa si cu ajutorul unor mijloace simple de masurare. Rezultatul supravegherii curente a starii tehnice (urmarirea curenta) se inscrie in jurnalul evenimentelor din cartea tehnica a constructiei.


Urmarirea curenta se refera la urmarirea permanenta in timp si consta in observarea vizuala si depistarea din timp a eventualelor deficiente in comportarea constructiilor, in vederea luarii masurilordeinterventienecesare. Aceasta urmarire se va face cu personal de specialitate, de catre beneficiar, care va identifica toate deformatiile, degradarile si avariile ce s-au produs prin exploatarea normala, sau ca urmare a fenomenelor naturale (cutremur, inundatii, aglomerari de zapada, etc.) sau a altor fenomene deosebite ca: explozii, incendii, schimbarea clasei de agresivitate a mediului ambiant sau exterior constructiei

Urmarirea curenta se face permanent si obligatoriu, in urmatoarele etape:-revizii periodice, trimestriale si anuale;-revizii operative dupa fenomenele naturale sau evenimentele ce pot afecta constructia.

Beneficiarul are obligatia urmareasca atent starea constructiei si sa stabileasca masurile necesare ce trebuiesc luate pentru remedierea si supravegherea lor.

Se vor urmari principalele elemente ale structurii de rezistenta si protectia acestora. In categoria fenomenelor supuse urmaririi curente intra:

- deplasari vizibile orizontale, verticale sau inclinate, sau alte efecte asociate lor, ca de exemplu deplasari ale trotuarelor, scarilor si ale altor elemente;

- aparitia de rosturi, crapaturi, smulgeri, etc.;- distorsionarea traseului conductelor;- alterari ale gradului de protectie si etansare fonica, termica, infiltratii de apa;- exfolierea sau craparea straturilor de protectie, aparitia condensului, ciupercilor,

mucegaiului;- infundarea scurgerilor.Urmarirea curenta se face la urmatoarele capitole de lucrari:- situatia terenului de fundare (tasari, umplere, umezire avansata, alunecari);- fundatii (fisuri, deplasari, rotiri);- structura de rezistenta (fisuri, coroziune, atac biologic, deformatii, defecte la imbinari,

distrugeri de elemente);- peretii exteriori, interiori, finisaje (fisuri, coroziune, patare, exfoliere, condens);- disconfort (higrotermic, acustic, vibratoriu);- instalatii (electrice, sanitare, incalzire, gaze, climatizare).

RecomandariPentru toate lucrarile executate, constructorul si beneficiarul vor intocmi procese verbale

de lucrari ascunse, cu respectarea tuturor prevederilor cuprinse in Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat, indicativ NE 012-99.

Daca in timpul executiei vor aparea situatii neprevazute va fi anuntat proiectantul pentru rezolvarea lor. Orice nepotrivire intre structura si celelalte specialitati (arhitectura, instalatii) va fi adusa la cunostinta proiectantului pentru rezolvarea ei.

Pentru receptia structurii constructorul va prezenta certificate de calitate pentru materialele introduse in opera, cartea betoanelor intocmita la zi, procese verbale de lucrari ascunse semnate de constructor si beneficiar si rezultatul incercarilor pe cuburi a betonului turnat.

Receptia lucrarilorPe parcursul executării lucrărilor, verificările se vor efectua de către conducătorul tehnic

al lucrării, asistat de responsabilul tehnic la lucrărilor din partea beneficiarului.Pentru instalaţiile care se maschează, verificarea calităţii se efectuează conform


instrucţiunilor de lucrări ascunse.Verificările efectuate vor fi cele stabilite de Normativele C56/85 si Ordinul ISCC

nr.1/1/5/1992

RETELE DE APA SI CANALIZARE MENAJERAa) Alimentarea cu apa rece a punctelor de consum se va face prin racordarea la un put forat cu

hidrofor existent pe amplasamentul obiectivului. b) Alimentarea cu energie electrică se face de la reţeaua de joasă tensiune existentă în zonă;c) Apele uzate menajere vor fi colectate de o instalatie interoara de canalizare din conducte

PVC tip K special destinate instalatiilor de canalizare interioare, care se va racorda la un bazin vidanjabil, cu capacitatea de 10 mc., realizat din PAFSIN, care se va monta subteran, pe amplasament.

Apele de ploaie de pe acoperis vor fi colectate prin jgheaburi si burlane si si deversate in rigolele existente.

După finalizarea etapei de execuţie se trece la dezafectarea organizării de şantier. Constructorul este obligat să predea beneficiarului zona curată. Suprafeţele de teren contaminate accidental în timpul execuţiei vor fi excavate şi pământul va fi depus în gropile de împrumut, într-o diluţie care să permită derularea proceselor de decontaminare prin atenuare naturală.

După finalizarea lucrărilor de reabilitare, constructorul are obligaţia refacerii mediului natural, prin ecologizarea zonei afectate si replantări de arbusti.

MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI P.S.ISe vor respecta toate legile, normele şi reglementările tehnice în vigoare la data execuţiei.Legea nr. 319/2006 - Legea securităţii si sanătăţii în muncăHG nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare

sau mobileHotărârea de guvern nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate

si/sau de sănătate la locul de muncăLegea nr. 137:1995 actualizată - Legea protecţiei mediului Legea nr. 346/2002 actualizată - Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale

CAIETE DE SARCINIPrezentul memoriu se va citi impreuna caietul de sarcini.Caietele de sarcini reglementează nivelul de performanţă a lucrărilor, cerinţele şi condiţiile

tehnice şi de calitate ale produselor care vor fi incorporate în lucrare, încercările, nivelurile de toleranţe etc, care să garanteze îndeplinirea exigenţelor de calitate şi performanţă.

Caietele de sarcini, elaborate pe specialităţi şi tipuri de lucrări, se găsesc anexate la piese scrise.

Domeniile de verificare a proiectuluiSolutiile adoptate in acest proiect corespund prevederilor normativelor aferente lucrarilor

respective, indicate in caietul de sarcini si asigura criteriile minime de performanta ale cerintelor de calitate definite prin Legea 10/ 1995


Orice modificare de la proiect va fi adusa la cunostinta proiectantului.

IntocmitGoron Petru


Documents

primariabalan.ro · Web viewComuna Bălan este situată in partea central-estică a judeţului Sălaj, la o distanţă de 45 km. de municipiul Zalău, fiind străbătută de drumul