CAPITOLUL I

Rolul mecanismului de distributie.

Mecanismul de distributie este un ansamblu de piese care asigura

umplerea cilindrilor, intr-o anumita ordine cu amestec carburant sau aer

proaspat si evacuarea gazelor arse.

CAPITOLUL II

Tipurile mecanismului de distributie prin supape

Dupa tipul motorului, distributia poate fi pentru motoare in patru si

doi timpi. Motoarele in patru timpi utilizeaza mecanismul de distributie cu

supape. Cele in doi timpi, in general, nu au supape, ci ferestre in cilindri,

care sunt deschise si inchise prin deplasarea pistonului de o forma speciala

(cu deflector)-este asa-zisa distributie prin lumini.

Unele motoare in doi timpi, in special cele cu aprindere prin

compresie au numai supape de admisie sau numai de evacuare.

Dupa pozitia supapelor, motoarele in patru timpi pot avea mecanisme

de distributie cu:

-supape laterale la care supapele sunt plasate in blocul motor;sistemul

nu se mai foloseste avand multiple dezavantaje;

-supape in cap unde supapele sunt montate in chiulasa deasupra

pistonului ;

-mixt(Rover), supapele fiind montate in bloc si in chiulasa.

Arborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa.De aceea,

distributia din acest punct de vedere este:

-cu arbore cu came in carter-cel mai raspandit(motoarele D 795-05,D

2156 HMN 8,ARO-240,DACIA etc.);

-cu arbore cu came montat pe chiulasa,supapele fiind comandate prin

culbutori(Lada 1200, Lada 1500, Fiat 1600, Mercedes-Benz, etc.).La acest

sistem, supapele sunt asezate inclinat, ceea ce micsoreaza uzura capetelor

lor, iar la tipurile la care se folosesc culbutori cu role se micsoreaza mult

uzura; arborele cu came este antrenat de arborele cotit printr-un lant dublu,

cu intinzator ;

-cu arbore cu came pe chiulasa, ce comanda direct supapele(prin

traversa sau langheta), sistem simplu dar care necesita o buna etansare a

contactului supapa-ghid pentru a evita patrunderea uleiului in camera de

ardere(deci consum marit, cocsare de segmenti, gomarea supapelor, sau

ancrasarea bujiilor).

La PMI exista un moment in care supapele de admisie si evacuare

sunt deschise, cu acelasi unghi, numit incrucisarea(suprapunerea) supapelor.

Efectele acestui fenomen are urmari pozitive ca : imbunatatirea umplerii

camerei de ardere, racirea zonelor calde, atenarea efectului detonatiilor,

scaderea cnsumului de combustibil, cresterea puterii motorului.

CAPITOLUL III

Scheme ale mecanismului de distributie prin supape

CAPITOLUL IV

Elementele componente ale mecanismului de distributie prin

supape

Mecanismul de distributie prin supape se compune din : comanda

distributiei 1, 2, 3, arborele cu came 4, tachetul 6, tija impingatoare 7,

culbutorul 8, supapele 16 si 17 (cu ghidurile lor) si arcurile supapelor 19.

Functionarea : Arborele cu came 4, antrenat de comanda distributiei

1, 2, 3, transmite miscarea supapei 16 pentru deschiderea ei prin intermediul

tachetului 6, tijei impingatoare 7 si culbutorului 8. Dupa trecerea camei

supapa se reaseaza pe scaunul ei datorita arcurilor 18. Astfel, miscarea de

rotatie a arborelui cu came se transforma in miscare de translatie a supapei,

periodic.

4.1 Arborele cu came

Asigura in timpul rotirii, prin forma si pozitia camelor, functionarea

organelor de distributie la momentele oportune si pe durata necesara.

Este confectionat din oteluri aliate prin matritare(D 797-05, D 2156,

HMN 8) sau prin turnare din fonta aliata(Dacia 1300, SR-211).

Arborele cu came este de forma cilindrica, prevazut cu fusuri de

sprijin, came de admisie si evacuare, un pinion de antrenare a pompei de ulei

si a ruptorului-distribuitor, un excentric de comanda a pompei de

combustibil(MAS). Camele au un unghi de decalaj si un profil, conditionate

de numarul cilindrilor, de ordinea de functionare a lor, de viteza de ridicare a

supapelor si de tipul lor de deschidere fara socuri. Acestea imprima

unghiurile de avans si intarziere a deschiderii supapelor in cadrul ciclului

motor. Atat camele cat si fusurile sunt tratate termic, urmate de rectificare,

pentru marirea duritatii. Camele sunt de obicei in numar de doua pentru

fiecare cilindru(una pentru supapa de admisie si alta pentru evacuare).

Arborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa, in lagarele de

sprijin, sub forma unor bucse 5, din otel cu material de antifrictiune in

interior. Numarul fusurilor(de obicei patru) si deci al lagarelor depinde de

lungimea arborelui. Jocul axial este limitat prin flansa de fixare 21. La

capatul anterior se asambleaza roata dintata de antrenare care primeste

miscarea de la arborele cotit sau pinionul intermediar(D 797-05, D 2156,

HMN).

4.2 Tachetii

Comanda deschiderea supapelor, datorita miscarilor axiale

imprimata de profilul camelor de pe arborele cu came ;ei transmit miscarea

prin intermediul tijelor impingatoare si culbutorilor(la distributia

superioara).La motoarele cu arborele cu came pe chiulasa, acestia lipsesc,

comanda supapelor fiind directa.

Ei au o forma cilindrica-uneori cu taler in partea inferioara(ARO), cu

locas semisferic in partea superioara pentru sprijinirea tijei in impingatoare.

Tachetii culiseaza in ghidurile lor din blocul motor,care pot fi alezate direct,

sau amovibile(SR-211); au pozitie decalata axial fata de cama, pentru a le

imprima in timpul functionarii si o miscare de rotatie, pe langa cea de

translatie in vederea uzurii uniforme si deci prelungirii duratei lor de

functionare. Unii au talerul semisferic in acelasi scop.

Tachetii se executa din otel sau fonta speciala(Dacia 1300) si se

trateaza termic. Locasurile tachetilor sunt acoperite cu capace cu garnituri de

etansare. Ghidurile 3, construite din fonta, sunt presate in canale practicate

in blcul cu cilindri ; mentin tachetii in aceeasi pozitie pe timpul miscarii

rectilinii-alternative.

4.3 Tijele impingatoare

Sunt intalnite numai la distributia cu supape in cap, au rolul de a

transmite miscarea lineara de la tacheti la culbutori. Sunt sub forma unor tije

pline, sau tubulare(D 797-05 si D 2156 HMN 8), care, in partea inferioara au

un cap semisferic de sprijin pe tacheti, iar in partea superioara un cap sub

forma de cupa, pentru contactul cu suruburile de reglaj ale culbutorilor. Ele

sunt ghidate in locasurile din blocul motor si chiulasa. Limitele de deplasare

laterala nu trebuie sa fie mai mari de 0,5mm.

4.4 Culbutorii

Prin miscarea lor oscilatorie comanda deschiderea supapelor. Sunt de

forma speciala, cu rate inegale pentru a imprima deplasari mari supapelor, la

curse mici ale tachetilor, deci uzuri si acceleratii reduse ale profilului

camelor ; spre partea centrala au un alezaj prevazut cu bucsa pentru

asamblare pe axul culbutorilor, distantati intre ei prin arcurile 14. Acestea

poate fi singular(Dacia1300) sau din doua bucati 12, solidarizate printr-o

bucsa 13(D 797-05).

Axul culbutorilor este tubular si se monteaza pe chiulasa prin

intermediul suporturilor 15. Culbutorii sunt turnati sau matritati din otel

carbon(D 797-05 si D 2156 HMN) sau din fonta(ARO, SR-211).

La capatul de contact cu tija impingatoare, au alezaj filetat, unde se

gaseste surubul de reglaj, pentru jocul termic impus dintre culbutor si

supapa. Ansamblul culbutorilor este acoperit cu capacul chiulasei, etansat pe

chiulasa prin intermediul unei garnituri.

Culbutorii pentru motoarele cu arborele cu came pe chiulasa(Lada), au

o constructie speciala, surubul de reglaj fiind montat in chiulasa.

Axa culbutorilor, cu suporturile si arcurile distantiere, are rolul de a

asigura oscilatiile culbutorilor, ea avand totodata si rolul de rampa centrala

de ungere pentru piesele in miscare aflate in chiulasa.

Suporturile, fabricate prin turnare din aliaj de aluminiu, sunt fixate la

chilasa prin suruburi.La suportul nr. 3 sunt prevazute canale prin care uleiul

din chiulasa trece spre axele culbutorilor. Prin centrul suporturilor trec axele

culbutorilor.

4.5 Supapele

Au rol diferit ; dupa destinatia lor sunt : de admisie 16 pentru

deschiderea si inchiderea orificiului de intrare a amestecului carburant sau

aerului, si de evacuare 17 pentru expulzarea gazelor arse. Deschiderea lor

are loc cand camele ataca tachetii si transmit miscarea prin celelalte organe

componente, iar inchiderea lor se face datorita arcurilor supapelor.

Partile componente ale supapei sunt : talerul 1, tija 2 cu raza de

racordare intre ele, fateta 3 de asezare a talerului pe scaun(contrascaun) cu

un unghi de 45 (mai rar 30) ; tija este prevazuta cu o degajare pentru

piesele de fixare. Tija are rol de ghidare a supapei si culiseaza in ghidul

supapei ; capul ei de contact cu culbutorul se trateaza termic pentru

durificare.

Talerul supapei poate fi plat, concav(pentru supapele de admisie) sau

convex (pentru supapele de evacuare) caruia i se aplica un strat de stelit pe

contrascaun(stelitat) sau cu cavitate interioara pentru umplerea cu sodiu sau

alte substante, care diminueaza supraincalzirea supapelor.

Prin contrascaunele lor, supapele etanseaza perfect orificiile de

admisie si evacuare. Supapele se confectioneaza din otel aliat, cele de

evacuare continand si siliciu in compozitie, pentru micsorarea dilatarii

termice. De obicei, talerul supapelor de admisie are diametrul mai mare ca la

cele de evacuare.

Ordinea de montare a supapelor in chiulasa, corespunzator cilindrilor,

se face incepand de obicei cu supapa de evacuare pentru cilindrul unu, apoi

grupate cate doua de acelasi fel(cate una pentru doi cilindri alaturati)

alternand admisia cu evacuarea, iar ultima fiind tot de evacuare pentru

cilindrul final. Exceptie, la motorul D 797-05, care incepe si sfarseste cu

supapa de admisie.

4.6 Ghidurile supapelor

Permit culisarea tijelor supapelor in timpul deplasarii lor axiale. Sunt

sub forma de bucse, din fonta, pentru inlocuire in caz de uzura. Jocul dintre

tija supapei si ghid este de 0,05-0,01 mm pentru supapele de admisie si

0,008-0,012 mm pentru cele de evacuare.

4.7 Scaunele supapelor

Pot fi asezate si frezate direct in chiulasa, sau amovibile, din fonta sau

otel refractar, presate in locasurile din chiulasa; sunt frezate la 45 grade si

rodate cu supapele respective cu pasta pentru etansare; latimea lor,uneori

stelitata este 1,2-1,6 mm.

4.8 Arcurile supapelor

Mentin supapele pe scaunul lor cand sunt inchise si un contact intre

supape si came, prin intermediul celorlalte organe ale distributiei , in timpul

deschiderii si inchiderii lor. Ele se confectioneaza din otel arc, de forma

elicoidala ; la unele motoare(D 797-05 si D 2156 HMN 8) se monteaza doua

arcuri concentrice la fiecare supapa, petru marirea sigurantei si reducerea

dimensiunilor.

Arcul se monteaza prin mai multe procedee : cu disc de sprijin(taler)

19 si semibucse conice 20 din otel(D 797-05 si D 2156 HMN 8, Dacia

1300) ; cu disc de sprijin si pana introdusa in orificiul din capatul supapei ;

cu disc sectionat, care se sprijina pe capatul tijei supapei.

4.9 Diagrama distributiei  

Reprezinta grafic momentele inceperii deschiderii si sfirsitul

inchiderii supapelor exprimate in grade de rotatie ale arborelui cotit (RAC) -

deci fazele distributiei.

Se observa din cele doua diagrame prezentate, unghiurile diferite de

avans la deschiderea supapelor si de intirziere la inchiderea lor, pentru

umplerea mai buna a cilindrilor cu amestec carburant sau aer si o evacuare a

gazelor arse cit mai completa. O anumita perioada de timp, in PMI, se

observa ca ambele supape sunt deschise, fenomen denumit suprapunerea

(incrucisarea) supapelor, care nu inrautateste functionarea motorului, pentru

ca inertia mare a fluxului de amestec carburant sau aer proaspat si a fluxului

de gaze arse impiedica amestecarea lor.

4.10 Cresterea fiabilitatii mecanismului de distributie

Autoturismul LANCIA K – lansat pe piata in 1994 poate fi echipat cu

5 motoare diferite, realizate fiecare in mai multe variante constructive:

-cu 4 cilindri in linie ;

-cu 5 cilindri in linie ;

-cu 6 cilindri in V.

In cazul motoarelor cu 5 cilindri se pot intalni :

-m.a.s. cu 4 supape pe cilindru;

-m.a.c. cu 2 supape pe cilindru.

Mecanismul de distributie cu 4 supape pe cilindru utilizeaza 2 supape

de admisie si 2 supape de evacuare pentru fiecare cilindru, comandate de

doua axuri cu came, amplasate in capul chiulasei, prin intermediul unor

tacheti hidraulici. Cele doua axuri sunt antrenate prin curea dintata, odata cu

pompa de apa. Toate celelalte elemente auxiliare sunt antrenate prin cureaua

lata, cu profil in V-multiplu, cu flexibilitate foarte mare, intinsa automat cu

un intinzator, care ii asigura o functionare

optima, fara intretinere (prezentate in figura de mai jos).

Sistemul de distributie utilizeaza si un dispozitiv pentru modificarea

fazelor distributiei. El actioneaza electrohidraulic asupra axului cu came,

care antreneaza supapele de admisie si modifica avansul actionarii lor.

Variatorul este comandat de centrala electronica a automobilului (prezentat

in figura de mai jos).

Prin utilizarea acestui variator se obtine o variatie de maxim 18 a

avansului axului cu came fata de arborele cotit si se realizeaza un spor de

putere de 4 CP la o turatie de (2500------4500) rot/min.

In acelasi timp cuplul motor este mai ridicat pe un domeniu mai larg

de turatii, in special in zona turatiilor mici.Motorul are o functionare mai

regulata la ralanti, iar poluarea este mai scazuta.

Autoturismul ALFA ROMEO 155 S - are un motor cu 4 cilindri in

linie, care prezinta 4 supape pe cilindru (doua de admisie si doua de

evacuare). Ele sunt actionate de doua axuri cu came, amplasate in chiulasa

(prezentat in figura de mai jos).

Axurile cu came sunt antrenate printr-o curea dintata de arborele cotit.

Ca particularitate constructiva – prezenta unui sistem pentru modificarea

fazelor distributiei, in cazul supapelor de evacuare.

Dispozitivul este amplasat in capul axului cu came care comanda

supapele de admisie, intre ax si roata dintata de antrenare a distributiei.

Dispozitivul este antrenat electrohidraulic si este comandat de centrala

electronica a automobilului. El poate realiza o variatie maxima de 25

R.A.C. a fazelor distributiei.

Supapele sunt amplasate in V (la 47) si se deschid intr-o camera de

ardere emisferica, prifilata si de scobitura din capul fiecarui piston.

Actionarea variatorului este conceputa astfel incat sa ofere un cuplu de

motor mai mare la regimul de turatie scazuta, sa mareasca regularitatea in

functionare si sa micsoreze emisiile poluante.

CAPITOLUL V

Comanda mecanismului de distributie prin supape

Prin comanda distributiei se transmite miscarea de la arborele cotit la

arborele cu came ; aceasta poate fi cu : roti dintate, cu lant, cu curea dintata.

5.1 Comanda cu roti dintate

Este formata din doua roti dintate : pinionul conducator pe arborele

cotit 1 si roata dintata de pe arborele cu came 2, care are un numar dublu de

dinti la motoarele in 4 timpi, pentru realizarea raportului de transmisie 1:2

(deci contact direct intre pinionul conducator si cel condus(Aro-240, SR-

211)). Unele motoare mai au un pinion intermediar 3, pentru reducerea

dimensiunilor.

Pentru micsorarea zgomotului, dantura este inclinata, roata condusa

putand fi si din textolit. La motoarele Diesel (D 797-05 si D 2156 HMN 8),

roata dintata intermediara 3 antreneaza , pe langa roata arborelui cu came 2

si pe cea a pompei de injectie 4. Pe rotile dintate sunt imprimate repere, care

trebuie sa coincida pentru asigurarea efectuarii fazelor de distributie la

momentul potrivit.

5.2 Comanda cu lant

Este formata din doua roti dintate de lant, miscarea de la arborele cotit

la arborele cu came transmitandu-se printr-un lant cu role, care poate fi

dublu sau triplu pentru micsorarea uzurii(Dacia 1300, Lada 1200 si Lada

1500). Aceasta reduce mult zgomotul si uzura. La motoarele cu arborele cu

came pe chiulasa (Lada 1200 si 1500), este mai lung si ghidat de o roata

dintata intinzatoare. Unele constructii pot avea intinzator mecanic (Lada) sau

mecanohidraulic (Dacia 1300). Ambele sisteme sunt plasate intr-un carter

etans.

5.3 Comanda cu curea dintata

Este, in locul lantului, folosita la Fiat 125 este mai simpla, silentioasa,

nu necesita carter etans, amortizeaza vibratiile torsionale ale arborelui cu

came.

CAPITOLUL VI

Intretinerea mecanismului de distributie prin supape

Operatiile principale de intretinere sunt : verificarea vizuala a

etanseitatii capacului distributiei cu blocul motor, a starii arcurilor si pozitia

culbutorilor, asigurarea supapelor, etanseitatii capacului de chiulasa, reglarea

jocului termic dintre culbutor si supapa, iar la nevoie, si verificarea punerii

la punct a distributiei. Ultimele doua operatii necesita o atentie deosebita.

Reglarea jocului termic dintre culbutori si supape se face la rece sau la cald

pentru a permite dilatarea libera a supapei si a evita ramanerea ei deschisa

cand motorul este cald. Jocul se mareste in timpul exploatarii , provocand

zgomote anormale, reduce timpul si cursa deschiderii supapelor, inrautatind

umplerea cilindrilor cu amestec carburant sau aer si evacuarea gazelor arse.

Acest joc se regleaza periodic, dupa tipul motorului si indicatiile fabricii

constructoare, la valorile din tabelul de mai jos. La motoarele cu supape

laterale, jocul se regleaza intre tachet si supapa iar la cele cu supape in cap,

intre culbutori si supape, astfel :

-se scoate capacul chiulasei , se roteste arborele cotit(cu manivela sau

prin antrenare cu un levier de volant sau chiar prin cureaua ventilatorului),

pana ce pistonul cilindrului 1 este adus la PMI, la sfarsitul

compresiei(ambele supape sunt inchise) ; aceasta se observa si prin

coincidenta marcajelor de pe roata de curea a arborelui cotit, cu cel de pe

capacul distributiei sau de pe volant si carterul ambreiajului, sau blocul

motor ;

-se slabeste apoi piulita de blocare a surubului de reglaj de la culbutori

si in timp ce aceasta se mentine fixa cu cheia, se procedeaza la reglarea

surubului cu surubelnita(cheie speciala la Dacia 1300) ; se controleaza jocul

cu un calibru de interstitii corespunzator dimensional, care va trebui sa

alunece cu frecare intre capatul culbutorului si cel al supapei, dupa care se

fixeaza pozitia surubului, cu piulita. Aceleasi operatii se executa la toate

supapele care nu sunt atacate de culbutori(pistoanele la PMI) si la alti

cilindri. Se roteste apoi arborele cotit cu 180 si se repeta procedeele de mai

sus pana se regleaza toate supapele, dupa care se face o verificare. Reglarea

supapelor se poate face si in ordinea de functionare a motorului.

Punerea la punct a distributiei se face de constructorul motorului

pentru totdeauna, marcandu-se pinioanele cu semne, astfel incat la reparare

sa se respecte reglajele. Aceasta consta in pozitionarea arborelui cu came

fata de arborele cotit si reglarea jocului dintre culbutori si supape, sau dintre

tacheti si supape (la distributia laterala).

Punerea la punct se executa astfel :

- se demonteaza una din rotile de la angrenajul distributiei sau lantul

de distributie ;

- se verifica strangerea chiulasei si suporturile culbutorilor ;

- se regleaza jocul dintre supape si culbutori la valoarea indicata ;

- se aduce pistonul cilindrului 1 in pozitia in care supapa de admisie

va fi la inceputul deschiderii, prin rotirea arborelui cotit si a

arborelui cu came ; acest moment se determina cu ajutorul unui

ceas comparator montat pe chiulasa, palpatorul fiind in contact cu

supapa ;

- se imobilizeaza arborele cu came in aceasta pozitie, apoi se

cupleaza pinionul de distributie sau lantul, astfel incat reperele de

pe ele sa corespunda pozitiei indicate(cel de pe arborele cotit cu cel

de pe arborele cu came, sau cel intermediar si restul rotilor dintate

de la angrenajul distributiei) ;

- se regleaza din nou jocul supapelor.

Daca rotile dintate nu mai au repere, punerea la punct se poate face

montand pe volant un disc gradat la 360 grade si prin antrenarea arborelui

cotit si arborelui cu came, se aduce pistonul de la cilindrul 1 in pozitia in

care supapa de admisie va fi la inceput de deschidere. Se face verificarea

unghiurilor de deschidere si inchidere a supapelor si la ceilalti cilindri,

corespunzator diagramei de distributie, dupa care se monteaza angrenajul

distributiei.

CAPITOLUL VII

Defecte care apar in exploatare.

Cele mai frecvente defectiuni care pot provoca zgomote anormale,

functionarea neregulata a motorului, pornirea greoaie sau chiar oprirea lui

sunt: zgomote la comanda distributiei, batai ale culbutorilor sau tachetilor,

functionarea neregulata cu zgomot datorita uzurii scamelor de la arborele cu

came, functionarea neregulata cu rateuri in carburetor sau colectorul de

evacuare, gruparea sau blocarea supapei, arderea sau deformarea talerului

supapei, ruperea supapei, deformarea sau ruperea arcului supapei.

Zgomotele la comanda distributiei sunt datorate uzurii danturii rotilor

dintate sau a lantului de distributie. Depistarea se face cu ajutorul

stetoscopului (dispozitiv auditiv) in zona anterioara a motorului.

Pinioanele uzate se inlocuiesc, iar in cazul cand au dinti rupti(rata din

textolit de pe arborele cu came) se inlocuieste intreg angrenajul distributiei;

la inlocuirea numai a pinionului defect, zgomotul se mentine.

Uzura lantului de distributie duce la alungirea lui si poate sari peste

unul sau doi dinti de pe pinioane(deci modifica fazele de distributie,

provocand mersul neregulat al motorului, sau poate sari de pe rotile dintate

si motorul se opreste).Remedierea consta in inlocuirea lantului si

pinioanelor distributiei.

Bataile culbutorilor sau tachetilor au o intensitate redusa, ritmica,

dar de frecventa inalta(ascutita) si sunt provocate de jocurile termice prea

mari ; motorul functioneaza neregulat, cand jocurile sunt reglate inegal, sau

la uzarea suprafetelor frontale ale culbutorilor sau supapelor. Depistarea se

face cu stetoscopul in partea superioara a motorului sau prin simpla ascultare

cu urechea.

Remedierea consta in reglarea jocului dintre culbutori si supape. Cand

sunt uzuri ale unora dintre suprafetele din contact acestea se rectifica cu

piatra abraziva, mentinand profilul initial (mai ales la capul culbutorului).

Tachetii uzati si alezajele lor marite, provoaca jocuri anormale si deci,

batai. Cauzele pot fi : ungere necorespunzatoare, imobilizarea tachetilor care

nu se mai rotesc. Depistarea zgomotelor se face in zona de mijloc a

motorului prin ascultare cu stetoscopul.

Se remediaza prin inlocuirea tachetilor defecti, alezandu-se locasurile

(eventual busindu-le) iar cele amovibile se inlocuiesc.

Functionarea neregulata, uneori cu zgomot a motorului este

indeosebi urmarea uzurii inegale a camelor de la arborele cu came. Chiar

daca reglajele sunt corecte, motorul functioneaza neregulat datorita uzurii

camelor. Acestea pot fi controlate numai prin demontarea culbutorilor si

asezarea unui ceas comparator cu palpatorul pe fiecare tija impingatoare,

masurand cursa la fiecare in parte in timp ce se roteste arborele cotit cu

manivela. Cand diferentele dintre citirele maxime ce corespund varfurilor

camelor de acelasi fel(admisie sau evacuare) sunt mai mari de 0,8 – 1 mm,

uzura lor este accentuata si se impune inlocuirea arborelui cu came.

Functionarea neregulata cu rateuri in carburetor sau colectorul de

evacuare are loc cand jocul termic dintre supape a fost reglat la o valoare

prea mica, supapele nu se inchid si apar scapari de gaze si flacari cu rateuri

in carburator(pentru supapele de admisie) sau la esapament (pentru cele de

evacuare).Ca urmare, talerele supapelor se ard iar scaunele de supapa se pot

fisura. Cand la ralanti motorul functioneaza neregulat, supapele nu

etanseaza, chiar daca jocul termic a fost corect reglat.

Remedierea consta in primul caz, in reglarea jocului dintre culbutori si

supape, corect, iar daca urmarile sunt mai grave(supapele arse sau scaunele

fisurate) se inlocuiesc, rodandu-le pentru etansare(inchidere perfecta).

Daca neetansarea supapelor este cauza functionarii neregulate a

motorului, atunci se demoteaza ansamblul chiulasei si se face rodarea lor cu

pasta, pana se reface etanseitatea.

Griparea sau blocarea supapei provoaca functionarea neregulata a

motorului si chiar oprirea lui la turatii reduse, scaderea puterii, rateuri in

colectorul de admisie sau evacuare(dupa felul supapei gripate).Depistarea

anomaliei se face prin demontarea bujiilor sau injectoarelor (MAC) si se

roteste arborele cotit cu demarorul ; dupa suieratul ce se aude in colectorul

de admisie sau evacuare se determina felul supapei blocate. Defectiunea

poate fi determinata si cu ajutorul compresometrului sau a semnalizatorului

acustic.

Cauzele griparii sunt :jocul prea mic dintre supapa si ghidul ei, sau a

jocului termic necorespunzator, depuneri de calamina pe tija supapei si pe

ghidaj(ca urmare a uleiului necorespunzator, sau pierderilor de compresiei).

Remedierea consta in refacerea jocurilor normale la supapele defecte, pe

parcursul drumului sau in atelier.

Arderea sau deformarea talerului supapei este cauzata de jocul

termic prea mic al supapei,jocului prea mare in ghidul ei, ceea ce face ca

suprapunerea pe scaun sa nu mai fie corespunzatoare si talerul supapei sa se

deformeze si chiar sa se arda. Remedierea consta in refacerea jocurilor

normale, iar ghidurile supapelor uzate se inlocuiesc.

Ruperea supapei. Este un defect deosebit de grav pentru ca poate

produce avarii prin spargerea chiulasei, cilindrului, blocului motor si chiar

incovoierea bielei si arborelui cotit. Este o defectiune mai rar intalnita si

poate fi provocata de arderea supapei, cand motorul functioneaza pe timp

indelungat cu jocul termic prea mic, sau oboselii materialului, coroziunii sau

prelucrarii.

Remedierea se face inca din faza cand se impune verificarea si

reglarea jocului termic, care, daca n-a fost refacut la timp, se poate arde

supapa.

Defectiunea se depisteaza prin zgomote si rateuri puternice si se

executa in atelier. Daca s-a ajuns la ruperea ei, moptorul trebuie oprit

imediat pentru ca poate provoca avarii si atunci remedierea devine

laborioasa si costisitoare.

Deformarea sau ruperea arcului supapei este provocata in general

din cauza materialului sau tratamentului termic necorespunzator, dar si

datorita functionarii prea indelungate, ceea ce-i micsoreaza elasticitatea, iar

motorul manifesta intreruperi ; arcul se mai poate rupe si din cauza lovirii la

montaj sau a coroziunii. Ruperea arcului poate duce la caderea supapei in

cilindru si spargerea pistonului de aceea motorul trebuie oprit imediat pentru

a nu se produce avarii mai grave.

Remedierea defectiunii se face prin introducerea unei saibe intre cele

doua bucati de arc rupt. Apoi se inlocuieste arcul in atelier fara demontarea

chiulasei, mentinand supapa pe locas cu dispozitivul special cu cioc,

introdus in locul bujiei.

Cand supapa arte doua arcuri(D 797-05, D 21576-HMN 8), chiar daca

se rupe unul dintre ele, ramane celalalt sa mentina supapa, dar se impune,

inlocuirea ulterioara a celui defect.

CAPITOLUL VIII

Repararea mecanismului de distributie.

Uzurile cele mai frecvente ale componentelor mecanismului de

distributie si tehnologia de reparare se dau in continuare.

Comanda distributiei nu se face in mod corespunzator datorita :

-uzurii rotilor dintate, la care grosimea dintilor scade sub 1/3 din cea

initiala, impune inlocuirea lor ;

-lantul de distributie, care are joc in role de peste 0,5 mm, se

inlocuieste.

Arborele cu came are are urmatoarele defecte:

-incovoierea arborelui cu came 1, se verifica cu ceasul comparator, in

partea centrala; daca depaseste 0,02 mm se indreapta cu o presa hidraulica;

-uzura fusurilor de reazem 2, se reconditioneaza prin rectificare la

cote de reparatie;

-uzura camelor 3, datorita frecarii cu tachetii, se remediaza prin

rectificarea camelor pe masina speciala de copiat, la cota de reparatie ; cand

depaseste limita, se inlocuieste arborele cu came. Masurarea se poate face

prin verificarea cursei de ridicare a camei rezultate din diferenta dintre

inaltimea a si diametrul partii cilindrice b ;

1-incovoierea arborelui cu came ;2-uzuri ale fusurilor de reazem;3-uzura camelor ;4-ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor ;5-uzura sau deteriorarea orificiilor filetate pentru fixarea pinionului de distributie.

Locurile posibile de aparitie a defectelor si uzurilor la arborele cu came ale

motorului D 2156 HMN 8

-ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor 4, se indeparteaza cu

piatra abraziva sau pe masini de rectificat ; daca depasesc adancimea de

1mm, se rebuteaza arborele ;

-uzura sau deteriorarea orificiilor filetate de fixare a pinionului de

distributie se reface prin alezare si refiletare la cota majorata ;

-uzura canalului de pana pentru roata dintata de distributie, se constata

cu un sablon si se reconditioneaza prin marirea latimii canalului, montand o

pana majorata sau se executa un alt canal decalat cu 90.

Tachetii prezinta : uzuri, porozitati sau rizuri pe tije si taler ; se

indeparteaza prin rectificare la diametrul prescris folosind piatra abraziva

adecvata. Ghidurile tachetilor se reconditioneaza sa corespunda jocului

prescris.

Tijele impingatoare : incovoierea tijelor se remediaza prin

indreptare ; uzura locasurilor sferice de contact cu tachetii sau cu suruburile

de reglaj ale culbutorilor, se reface prin rectificare, dupa sablon.

Culbutorii prezinta : uzura capului de comanda a tijei supapei, se

reface cu piatra abraziva dupa sablon respectandu-se raza si unghiul

prescris ; uzura bucsei de asamblare pe ax, impune inlocuirea ei ; uzura

filetului pentru surubul de reglaj, se remediaza prin refiletare la cota

majorata, folosindu-se surub corespundator.

Supapele se curata de calamina, apoi se controleaza starea tijelor si

talerelor ; pot prezenta rizuri, coroziuni, arsuri,fisuri, uzuri ; bataia radiala a

talerului fata de tija si rectiliniaritatii tijei, se face cu ajutorul unui dispozitiv

prevazut cu doua ceasuri comparatoare.

Defectele posibile ale supapei sunt :

-uzura tijei, se inlatura prin rectificare la treapta I de reparatie ; daca

depaseste limita admisa se rectifica cu 0,05 mm, se cromeaza si se rectifica

la treapta a II-a de reparatie ; jocul intre tija si ghidul supapei este 0,03-0,08

mm ;

-uzura capului tijei, se reconditioneaza prin rectificare pana la

disparitia urmelor de deteriorare ;

-uzura contrascaunului de la talerul supapei se remediaza prin

rectificare la

45 5 minute cu ajutorul masinii de rectificat supape, astfel incat grosimea

partii cilindrice a talerului sa ramana de minimum 2 mm. Dupa rectificare se

face rodarea fiecarei supape pe scaunul ei cu pasta si incercarea etanseitatii.

Arcurile de supapa se pot deforma, astfel incat elasticitatea lor sa nu

mai corespunda. Se verifica cu un dispozitiv special lungimea arcurilor in

stare libera si comprimata la sarcini bine determinate ; daca nu corespund se

inlocuiesc.

Ghidurile de supapa pot prezenta uzuri ale alezajului lor. Acestea se

rectifica la cota de reparatie si se asambleaza prin imperechere cu supapele a

caror tije se incadreaza in jocurile prescrise.

Se rebuteaza toate organele mecanismului de distributie care prezinta

fisuri, crapaturi, sufluri, rizuri pronuntate inclusiv arsuri ale talerelor

supapelor sau arcuri rupte.

Masurile de protectie a muncii recomanda ca nici un reglaj sau verificare sa

nu se execute in timpul functionarii subansamblurilor sau agregatelor.