Management educa ţ ional şi comunicare instituţională Masterat on-line

Sociologia profesiilorREFERAT

Impactul familiei cu formarea abilităţilor pentru profesie de către şcoală

Coordonator:prof. univ. dr. Constantin Schifirneţ

Masterand: Gustea C. Loredana, Ploieşti, an IŞcoala cu cls. I-VIII „Sf. Nicolae”, Mizil, Prahova

Bucureşti, 2009

1

Cuprins

Nr. Capitolul Pag.1. Argument 32. Consideraţii teoretice aplicabile

situaţiei reale4

3. Plan de optimizare 114. Anexe 155. Bibliografie 19

2

Argument

“Nu putem să încetăm a mai spera în viitorul omenirii deoarece stă în destinmul nostru să

modelăm viitorul în bine sau în rău”.

Arthur Henderson

Societatea în care trăim are şi ea, ca orice societate plusurile şi minusurile ei.

Condiţiile istorice, socio-politice, economice, culturale îşi pun amprenta asupra

oamenilor, a felului lor de a gândi şi a simţi, de a privi dinspre trecut şi înspre viitor, de a trăi

prezentul.

Şcoala în care lucrez, Şcoala cu clasele I-VIII, „Sfântul Nicolae”, Mizil, din judeţul

Prahova este o instituţie de învăţământ situată „într-o zonă cu probleme”, aşa cum o definesc

autorităţile. Oraşul Mizil nu are o situaţie economică bună, locurile de muncă lipsind, aşadar

sărăcia este la ea acasă. Populaţia majoritară a acestui oraş şi în speţă populaţia şcolară a

instituţiei unde lucrez este de etnie romă. Aceasta nu este o problemă în sine. Problema

intervine atunci când ne confruntăm cu absenteismul, abandonul şcolar, lipsa de interes pentru

şcoală. Toate acestea au cauze evidente. În primul rând diferenţele culturale, reacţia de

respingere a autorităţilor locale, lipsa de motivaţie.

Şcoala este poarta către viitor, ori dacă pentru aceste persoane viitorul este sumbru, nu

îi determină nimic să acţoineze pentru a schimba ceva în viaţa lor şi atunci nu îi interesează

şcoala. Tocmai această instituţie este cea care trebuie să acţioneze, să îi motiveze, să îi ajute

pentru un viitor mai bun.

Personal, cred că pentru a avea o societate „perfectă” , necesar ar fi să existe un liant

între toate instituţiile sociale, statul, familia, educaţia, ştiinţa, religia, viaţa economică şi cea

politică, un liant puternic care prin corelarea acestor instituţii să ofere o soluţie eficientă

acestor probleme, interesul lor fiind unul comun.

Educaţia se realizează atât în familie cât şi în şcoală, şcoala dând o formă, finisând,

perfecţionând acel dat natural, cultural, obţinut în familie.

Am ales această temă pentru referat, „Impactul familiei cu formarea abilităţilor

pentru profesie de către şcoală”, fiind pentru al doilea an consecutiv dirigintă la o clasă a

VIII-a şi confruntându-mă cu situaţii în care interesele copilului, viitorul lui, au fost umbrite

de influenţa familiei, de factori culturali specifici etniei rome, limbaj, simboluri, ideologii,

valori, modele de comportament, tradiţii dar şi de condiţii economice precare.

3

Consideraţii teoretice aplicabile situaţiei reale La sfârşitul clasei a VIII-a elevii trebuie să completeze lista de opţiuni pentru

admiterea în învăţământul liceal şi profesional de stat. Această fişă de înscriere pentru licee şi

şcoli de arte şi meserii trebuie semnată de către diriginte, candidat şi părinte, practic de către

cei responsabili moral pentru alegerea făcută de elev.

Şcoala este cera care trebuie să informeze elevul şi familia acestuia cât mai corect şi

complect. În localitatea Mizil elevii au ca opţiuni (Ghidul candidatului pentru înscriere la

liceu şi şcoala de arte şi meserii, admitere 2008, emis de Inspectoratul şcolar Prahova):

1. -Liceul Teoretic Grigore Tocilescu

filiera –teoretică

*profil – real

specializare – matematică-informatică – 56 locuri

*profil – umanist

specializarea – filologie – 28 locuri

2. -Grupul Şcolar Agricol Tase Dumitrescu

*învăţământ liceal

filieră – tehnologică

profil – servicii

specializarea – servicii – 84 locuri

*şcoala de arte şi meserii

domeniu de pregătire

-mecanică – 28 locuri

-agricultură – 28 locuri

-comerţ – 28 locuri

-turism şi alimentaţie – 28 locuri

-industrie textilă şi pielărie – 28 locuri

Acestea sunt singurele opţiuni pe care le trec pe listă, nepermiţându-şi să facă faţă

cheltuielilor cu transportul în cazul navetei iar de a sta la cămin ori cu chirie, nici nu poate fi

vorba.

Dar nu asta este singura problemă.

Copiii buni nu ajung la liceu din trei motive:

1. locurile la liceu, disponibile în localitate, sunt vizate de către toţi elevii din satele din

împrejurimi şi aceştia au medii foarte mari (diferenţa în evaluare în învăţământul rural

4

faţă de învăţământul urban este o altă problemă căci de cele mai multe ori aceşti elevi

din mediul rural nu au reuşit să finalizeze studiile, dovedindu-se slab pregătiţi).

2. provenind din familii sărace, familia decide că ar fi mai bine să meargă copilul la

SAM, durata de şcolarizare fiind mai mică şi putând intra mai repede în câmpul

muncii, chiar dacă ştiu cu toţii că locurile de muncă sunt limitate şi salariile sunt foarte

mici; în acelaşi timp finalizarea studiilor liceale nu le-ar aduce niciun avantaj căci a

merge la facultate este un vis prea frumos pentru majoritatea dintre ei.

3. provenind din rândul familiilor rome, fetele nu îşi mai continuă studiile după

absolvirea celor opt clase cu toate că ele îşi doresc asta şi sunt eleve bune; familiile, în

spiritul tradiţiilor rome, le căsătoresc.

Consider că o mai strânsă legătură între familie şi şcolă, facilitarea comunicării dintre

acestea, o mai bună informare şi eventual implicarea unor organizaţii nonguvernamentale, mai

ales a celor cu specific etnic şi a autorităţilor locale ar putea, dacă nu rezolva, măcar

îmbunătăţi simţitor situaţia.

Şcoala nu trebuie să scape din vedere nici faptul că dacă ar sprijini familia să obţină

locuri de muncă, dacă situaţia financiară ar fi mai bună, atunci părinţii îşi vor permite să

investească în viitorul copiilor lor, ar fi motivaţi iar dacă i-ar face să înţeleagă că există

posibilitatea pentru copii, în viitor să studieze şi să muncească în acelaşi timp, să se întreţină

singuri, situaţia s-ar schimba.

Este nevoie, desigur şi de puterea exemplului, să cunoască poveşti de success, oameni

care au luptat să ajungă ceva, undeva şi dacă aceşti oameni sunt personae cunoscute, din

localitate sau din rândul etnicilor romi, cu atât mai mult rezultatele vor fi favorabile.

Educaţia este deficitară întrucât instituţia familiei este în declin. Majoritatea familiilor

sunt monoparentale. Coabitarea consensuală a luat locul căsătoriei iar relaţiile sexuale

extramaritale sunt un lucru obişnuit.

Adesea copiii sunt crescuţi de către bunici (am întâlnit cazuri în care copiii nu aveau

certificate de naştere pentru că părinţii au neglijat timp de paisprezece ani şi nu s-au putut

înscrie mai departe la liceu sau SAM) sau trăiesc în acelaşi cămin cu rude mai îndepărtate sau

cu fraţi rezultaţi în urma altor căsătorii/coabitări. Spaţiile de locuit sunt improprii, mici,

insalube. Copiii nu au o cameră a lor, un spaţiu special amenajat pentru efectuarea temelor.

Mediul în care trăiesc este adesea un mediu tensionat şi conflictual, alcoolul, violenţa fiind

cauza acestor tensiuni.

Sărăcia grevată pe un climat familial şubred îi face pe elevi să îşi dorească

independenţa financiară cât mai repede, mulţi dintre ei muncind de la vârste fragede. Periodic,

5

primăvara şi toamna ei pleacă la diverse ferme, în alte judeţe pentru a munci, lăsând şcoala de

izbelişte.

Aceştia sunt factorii care contribuie la conturarea opţiunilor şcolare ale elevilor.

Prezint mai jos situaţia înregistrată la şedinţa cu părinţii, şedinţă realizată în comun elevi-

părinţi, unde aceştia şi-au exprimat o primă opţiune.

Clasele aVIII-a au 40 de

elevi

12-liceu-30%

14-SAM-35%

10-nehotărâţi-25%

4-în alte judeţe-10%

Trebuie să spun că acei 10 elevi nehotărâţi sunt de fapt cei care nu doresc să urmeze o

formă de învăţământ mai departe iar din experienţa anului trecut, nu toţi cei ce sunt admişi la

SAM şi frecventează cursurile, abandonând şcoala încă din primul semestru.

Am remarcat că la 6 din opţiunile pentru liceu au existat neconcordanţe între opţiunea

copilului şi cea a părinţilor.

12 elevi la liceu

4-teoretic-33%

6-tehnologic-50%-servicii

2-vocaţional-!7/%

6

4 elevi la liceu teoretic

2-uman-50%-filologie

2-real-50%-matematică-informatică

2 elevi la liceu vocaţional

1-teologic-50%-cântăreţ bisericesc

1-pedagogic-50%-pedagog

14 elevi

3-mecanică-21%

1-agricultură-7%

3-comerţ-21%

4-turism şi alimentaţie-30%

3-industrie textilă-21%

7

Dincolo de aceste dificultăţi, sărăcie, lipsă de informare, mediu familial instabil,

cutume, lipsă de motivaţie, elevii trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru opţiunea făcută

şi prin aceasta pentru propriul viitor.

Există la această vârstă două tentaţii periculoase pentru alegerea liceului sau a

SAMului, pe de o parte influenţa familiei (atât indirect prin toţi factorii enumeraţi mai înainte

cât şi prin decizii impuse ori amprenta prea puternic pusă asupra copilului de exemplul

părinţilor) iar pe de altă parte influenţele grupului de prieteni şi mă gândesc aici şi la cariere

exagerat de mediatizate, apropiate de preferinţele adolescenţilor, mai ales acelea unde banii se

câştigă relativ facil (majoritatea băieţilor au avut un moment în viaţă în care şi-au dorit să

devină fotbalişti iar fetele au vizat cariere de celebrităţi, fotomodele, cântăreţe, actriţe etc).

“Presiunea de grup poate împinge un adolescent spre o carieră care să nu fie neapărat cea care

să i se potrivească”( http://www.e-sana.ro/index.php?a=405).

Şcoala este cea care trebuie să facă lumină în sufletul şi mintea acestor copii căci

uneori părinţii îi încurajează la un astfel de viitor nesigur. Din subiectivism părintele îşi vede

copilul purtător al unor calităţi care din păcate sunt inexistente; dacă copilul nu are aptitudini

muzicale spre exemplu, nu are rost să fie încurajat să îmbrăţişeze o carieră muzicală; dureros

este când părintele, din puţinele lui resurse materiale, investeşte în astfel de activităţi

nepotrivite. În şcoala în care predau sunt extrem de puţine cazurile de genul acesta, existând

în schimb situaţia opusă când copilul nu este încurajat, nu neapărat sprijinit financiar ci pur şi

simplu neînţeles. În toate aceste cazuri şcoala trebuie să se implice şi să echilibreze situaţia, să

consilieze elevii şi părinţii. Un rol important cred că revine psihologului şcolar care să ofere

consiliere, acesta, din păcate, lipsind cu desăvârşire din şcoala noastră. Poate o soluţie ar fi să

se apeleze la consiliere prin intermediul unor organizaţii neguvernamentale, CJAP-ul fiind la

30 de kilometri distanţă.

Aşadar diriginţii, în cadrul orelor de orientare şi consiliere şi a lectoratelor cu părinţii

dar şi prin semnarea unor acorduri de parteneriat cu diferite instituţii şi implicarea în proiecte

educaţionale, pot oferi soluţii eficiente care să vizeze atât elevii cât şi părinţii.

„Specialiştii vorbesc despre un paradox al educaţiei vocaţionale - atunci când

individul trebuie să-şi aleagă profesia nu dispune de suficient discernamânt pentru a alege în

totală cunoştinţă de cauză, iar când discernamântul este complet, este prea târziu întrucât

individul se află în curs de specializare sau într-o alta

profesie”(http://www.e-scoala.ro/psihologie/teoriile_orientarii_si_consilierii_profesionale.htm

l).

Există o serie de teorii cu privire la consilierea vocaţională:

8

1. Teoriile trăsăturilor şi factorilor de personalitate

2. Teoriile psihanalitice asupra carierei

3. Teoriile nevoilor psihologice şi ale valorilor personalităţii în carieră

4. Teoriile sistemelor sociale

5. Teoriile dezvoltării conceptului de sine

6. Teoriile planificării carierei (managementul carierei profesionale)

dar dincolo de teorii rîmân doi factori majori care influenţează decizia adolescentului: şcoala

şi familia. Acestea trebuie să îl informeze, să îi descopere trăsăturile de personalitate, să îi

faciliteze autuconoaşterea, să îl ajute să se dezvolte personal, să îi stimuleze stima de sine, să

îl înveţe să comunice asertiv, să îi stimuleze inteligenţa emoţională, să îl facă să poată decide

singur asupra propriului viitor, în deplină cunoştinţă de cauză.

Nu a-i prescrie o soluţie este important ci a-l face să poată singur să găsească soluţia

este cheia succesului. Elevul trebuie învăţat responsabil, să fie propriul manager al carierei şi

al vieţii sale, să îşi poată stabili obiective la minut, să împartă laude la minut, să dea mustrări

la minut, să se regăsească în „Punea întrebări scurte, vorbea singur şi la obiect; râdea,

muncea, îi plăcea munca lui”. (Blanchard Kenneth, Johnson Spencer, Manager la minut,

Editura Curtea veche, Bucureşti, 2001, p.122).

Marketingul personal poate fi o strategie pentru asigurarea succesului în carieră, în ea

putând fi implicaţi şi părinţii, care nu de puţine ori nu ştiu nici ei cum să redacteze un

curriculum vitae sau o scrisoare de intenţie. Învăţarea împreună, elev şi părinte, a unor lucruri

atât de importante este benefică pentru ambele părţi şi implicit pentru societate. Părinţii

trebuie implicaţi mai mult în activităţile copiilor lor.

Beneficiile implicării părinţilor în activitatea şcolii sunt immense, enumerăm:

(Ciohodaru, E. 2004. Succesul relaţiei între părinţi şi copii: acasă şi la şcoală, Centrul

Educaţia 2000+, Humanitas Educaţional, în Cursuri practice de orientare şi consiliere, Centrul

Educaţia 2000+, p.67).

o Creşte stima de sine a copiilor

o Se îmbunătăţeşte relaţia părinte – copil

o Părinţii înţeleg mai bine ce se întâmplă la şcoală

o Elevii au note mai mari

o Elevii învaţă mai mult, indiferent de nivelul socio-economic, etnie sau de nivelul

de educaţie al părinţilor.

o Au mai puţine absenţe

9

o Îşi fac mai conştiincios temele acasă

o Copiii şi părinţii dezvoltă atituni pozitive faţă de şcoală

o Profesorii au aşteptări mai mari de la elevii ai căror părinţi colaborează

o Scade riscul consumului de alcool, violenţei

o Câştigurile nu sunt evidente numai în primii ani de şcoală, ci sunt semnificative

indiferent de vârsta sau anul de studiu

o Elevii se vor adapta mai uşor la schimbările din clasa a V-a, a IX-a

o Elevii vor fi capabili să-şi stabilească planuri realiste privind viitorul lor.

Părinţii şi şcoala trebuie să satisfacă nevoile adolescentului de a şti, de a fi afectuos,

de apartenenţă la grup, de independenţă şi nevoia modelelor. Satisfacerea nevoilor de

autodeterminare şi autoeducare se datoreaz maturizării sociale, conştientizarii

responsabilităţilor ce îi revin, precum şi implicării în alegeri vocaţionale. Jean Rousselet

(1969) identifică mai multe tipuri de conduite de dezvoltare în adolescenţă: conduita revoltei,

conduita închiderii în sine, conduita exaltării şi afirmării. (Sion Graţiela, Psihologia vârstelor,

Editura Fundaţiei România de mâine, ediţia a IV-a, Bucureşti, 2007, p. 194-195).

La sfârşitul primului semestru, elevii au discutat deja, alături de părinţi opţiunile lor.

Puşi să îşi motiveze opţiunea, ei au ştiut exact ce i-a determinat să aleagă aşa. Au

recunoscut şi influenţele suferite în alegerea făcută.

carieră 4

loc de muncă asigurat 6

îmi place profilul, meseria 4

aptitudini/ capacităţi 1

şcoală uşoară 6

media generală 10

pentru a practica o meserie 2

câştigurile materiale ulterioare 3

nu este profilul dorit în localitate 2

costuri reduse 2

40 elevi4-aşa au ales părinţii6-aşa au ales prietenii

10

30-au decis singuri

Educaţia este un tot unitar, fie că vorbim de educaţie formală sau informală, scopul

este acelaşi, şcoala şi familia trebuie să colaboreze pentru a creea un om complect.

Nu trebuie însă să uităm că „Nu obţinem întotdeauna ceea ce ne dorim, iar lucrurile

bune în viaţă sunt rareori uşor de dobândit” (R. Heiman, în Albu Gabriel, Comunicarea

interpersonală, Editura Institutului European, Seria Ştiinţele educaţiei, Iaşi, 2008, p.75). Asta

poate trebuie să îi învăţăm şi pe copiii noştri, să lupte, să se perfecţioneze continuu, să poată

lua decizii.

Plan de optimizare IDENTIFICAREA ŞI DESCRIEREA PROBLEMEI

Există o acută lipsă de informare în privinţa orientării şcolare şi profesionale în rândul

elevilor şcolii şi al familiilor lor. Factori ca sărăcia, lipsa motivaţiei, pot fi estompaţi dacă nu

eradicaţi în alegerea ce urmează să o facă elevii, ei alegănd în deplină cunoştinţă de cauză.

Familiile lor trebuie încurajate pentru a-şi încuraja la rândul lor copiii. Pentru aceasta, familia

şi şcoala trebuie să facă front comun, să formeze un parteneriat.

Acest parteneriat are în vedere deschiderea orizontului elevilor spre ziua de mâine,

când va trebui să se descurce singuri pentru a-şi găsi un loc de muncă care să le permită un

trai decent. Fără a spune vorbe mari, trebuie să conştientizăm că îi pregătim pentru viaţă. Ei

trebuie să ştie ce drum vor urma pentru a ajunge acolo unde vor dori, să se cunoască pe sine,

să se poată adapta la realitate, să se pună în valoare.

Scop: dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu pentru o

alegere adecvată.

STABILIREA ECHIPEI CARE PARTICIPĂ LA SOLUŢIONAREA PROBLEMEI

Elevi (într-o primă fază doar cei de la clasele a VIII-a)

Părinţi

Profesori

Reprezentanţi ai administraţiei locale

Organizaţii nonguvernamentale

STABILIREA OBIECTIVELOR

O1 - să-şi formeze şi dezvolte capacitatea decizională;

O2 - să poată exprima clar ceea ce simte, ceea ce vrea, ceea ce poate;

11

O3 -să-şi formeze şi să-şi dezvolte capacităţi de autocunaoştere pentru a înţelege raportul

dintre “ce-mi place” şi “ce pot face”;

O4 - să manifeste interes faţă de propriul viitor;

O5 - să-şi aleagă o meserie potrivită în funcţie de interese, aptitudini şi realitate;

O6 - să redacteze texte specifice (CV-ul, scrisoarea de intenţie, recomandarea, cererea etc.).

ALEGEREA MODALITATILOR SPECIFICE

odiscuţii (cadre didactice şi comunitate – primărie, instituţii, societăţi comerciale, etc);

o activităţi individuale ( confecţionarea de pliante, invitaţii, logo-uri, însemne specifice,

picturi/colaje cu diverse teme, etc.);

o activităţi comune (schimb de impresii în legătură cu materialele realizate; informări,

completarea unor formulare, work-shopuri, târgul de joburi etc.);

PLAN DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

Nr.c

rt.

Activităţi Data

desfăşurării

Locul Participanţi

1. Seminar de prezentare a

planului şi a condiţiilor ce l-au

determinat.

Februarie

2009

2 ore

Şcoala cu cls.

I-VIII ”Sf.

Nicolae”, Mizil

Cadre didactice,

Reprezentanţi CJAP

Elevi

Părinţi

Reprezentanţi ai

autorităţilor locale

2. Exerciţii de autocunoaştere Februarie

2009

1 oră

săptămânal

Şcoala cu cls.

I-VIII ”Sf.

Nicolae”, Mizil

Cadre didactice,

Reprezentanţi CJAP

Elevi

Părinţi

3. Portofoliul personal

-ce conţine un portofoliu

-scrisoarea de intenţie

-curriculum vitae

-interviul

-analiza ofertei de muncă

-analiza ofertei educaţionale

-informaţii de la specialişti

Martie 2009

1 oră

săptămânal

Şcoala cu cls.

I-VIII ”Sf.

Nicolae”, Mizil

Cadre didactice

Elevi

Părinţi

4. Poveşti de succes Februarie- Şcoala cu cls. Cadre didactice

12

- invitaţi din diverse domenii

(cel puţin două lunar)

Aprilie

2009

I-VIII ”Sf.

Nicolae”, Mizil

Instituţii

Elevi

Părinţi

Invitaţi din diverse

domenii

5. Târgul de mărţişoare

Confecţionare,

Expunere,

Comercializare

Discuţii cu specialişti pe tema

„Cum să am afacerea mea”

Februarie-

Martie

2009

Şcoala cu cls.

I-VIII ”Sf.

Nicolae”, Mizil

Spaţiu amenajat

pus la dispoziţie

de primărie

Vizită la

primărie

Cadre didactice,

Reprezentanţi ai

comunităţii locale

Elevi

Părinţi

6. Cartea viitorului meu*anexa 1

Detectiv în lumea profesiilor

Concurs de afişe/colaje în care

elevii îşi vor prezenta meseria pe

care vor să o îmbrăţişeze,

acestea vor fi strânse într-un

biblioraft

Aprilie-Mai

2009

Şcoala cu cls.

I-VIII ”Sf.

Nicolae”, Mizil

Cadre didactice,

Reprezentanţi ai

comunităţii locale

Elevi

Părinţi

7. Târg de joburi

Cum aplic pentru un job?

Analiza ofertei

CV-ul

Interviul

Mai

2009

Şcoala cu cls.

I-VIII ”Sf.

Nicolae”, Mizil

Cadre didactice

Reprezentanţi ai

comunităţii locale,

Invitaţi din diverse

domenii

Elevi

Părinţi

8. Angajat pentru o zi

Elevii vor munci efectiv o zi în

instituţia care i-a selectat şi vor

împărtăşi şi celorlalţi din

experienţa lor

Iunie

2009

Instituţii

participante la

târg, care au

selectat

„angajaţi”

Cadre didactice

Reprezentanţi ai

comunităţii locale

Elevi

Părinţi

9. Analiza rezultatelor proiectului Iunie

2009

Şcoala cu cls.

I-VIII ”Sf.

Cadre didactice,

Elevi

13

Completarea fişei de opţiuni Nicolae”, Mizil Părinţi

MONITORIZARE ŞI EVALUARE

o rapoarte de evaluare a activităţii, lunar, în cadrul unor şedinţe (diriginţi,

reprezentanţi ai comunităţii locale, beneficiari) şi premierea elevilor, încurajarea lor

prin acordarea unor distincţii, premii, diplome;

o afişe, portofolii, albume de fotografii, materiale ilustrate;

o CD-uri cu aspecte din activităţile desfăşurate;

o postarea pe diferite site-uri a produselor activităţii;

o mediatizarea în presa locală a activităţii;

o realizarea unui ghid.

CONCLUZII

Pregătirea profesională trebuie să permită oamenilor adaptarea la dinamica tehnologică

şi socială şi să conducă la creşterea mobilităţii şi a flexibilităţii forţei de muncă. Avem nevoie

de o ocupaţie din diverse motive, cel mai puternic fiind acela că trebuie să ne asigurăm toate

cele necesare unui trai decent. Pentru aceasta informaţia şi utilizarea ei au un rol covârşitor.

14

ANEXA 1

(http://www.didactic.ro/lectii-dirigentie-15-educa-pentru-carier-rin-exerci--p72086-t0 la ID –

ul lorya şi revista Floarile gândului, nr.1/2008, autor Loredana Gustea )

Educaţia pentru carieră prin exerciţii

Detectiv în lumea profesiilor

*Obiectiv: este un exerciţiu prin care copiii se vor informa cu privire la o anumită

profesie şi vor prezenta informaţiile clasei.

*Concepte-cheie: -avantaje

-dezavantaje

-calităţi

-studii

*Materiale necesare: hârtie colorată, foarfece, lipici, cartonaşe albe (coli A4),

creioane colorate, foi de flipchart, patafix, biblioraft.

*Durata: exerciţiul se va desfăşura pe parcursul mai multor săptămâni; în prima

săptămână este necesară o oră întreagă; apoi se vor rezerva 10-15 minute din fiecare oră de

dirigenţie, pe o perioadă de timp stabilită împreună cu elevii şi conform unui grafic realizat cu

ajutorul acestora şi afişat în clasă; la sfârşitul acestei perioade se va face analiza activităţii

într-o oră separată.

*Scenariul activităţii: profesorul aduce la cunoştinţa elevilor regulile şi condiţiile

jocului şi alege echipele; fiecare grupă îşi va alege o profesie, având grijă ca acestea să nu se

repete; timp de o săptămână, ei vor culege informaţii despre acea profesie; informaţia trebuie

să fie completă şi clară, să răspundă unor întrebări de genul:

- ce avantaje are practicarea acestei profesii?

- ce dezavantaje are profesia prezentată?

- ce calităţi trebuie să aibă cel ce vrea să îmbrăţişeze această profesie?

- ce studii trebuie să facă acesta (traseul de urmat)?

- există instituţii de învăţământ în zonă ( s.a.m./liceu, facultate, masterat; alte cursuri

de specializare ), care să mă poată pregăti pentru această profesie?

- dacă mă răzgândesc în timpul pregătirii mele pentru această profesie, ce posibilităţi

de reorientare aş avea ( profesii înrudite ) ?

15

- ce şanse am să practic această profesie în zona în care locuiesc?

Pe timpul culegerii informaţiilor, elevii sunt liberi să-şi împartă sarcinile de lucru, să

lucreze individual şi să-şi confrunte rezultatele sau să lucreze efectiv împreună.

Rezultatele „cercetărilor” se vor prezenta sintetic. Se pot alege diverse modalităţi de

prezentare:

-interviul regizat ( unul dintre membrii echipei adresează întrebările, celălalt răspunde,

conform unui scenariu regizat )

-prezentare în Power-Point

-joc de rol sau mimă

-broşura profesiei

Elevii vor realiza obligatoriu, un spot publicitar despre acea profesie. Posterele

realizate se afişează în clasă, în urma prezentării. Acestea vor rămâne pe pereţii clasei ( lipite

cu patafix ), până la ora în care se face analiza activităţii, când posterele, împreună cu dosarul

fiecărei echipe, se vor pune într-un biblioraft şi se va realiza astfel o „carte” a profesiilor,

intitulată „Cartea viitorului meu”.

*Analiza exerciţiului:

- Ce profesie am ales?

- Ce drum voi urma eu pentru a îmbrăţişa această profesie?

- De ce am ales această profesie?

- Ce mă recomandă pentru această profesie?

Aici, elevii sunt îndrumaţi să realizeze un portofoliu personal care să cuprindă

următoarele:

o actele de identitate personală (copii)

o documentele privind studiile (evoluţia şcolară, copii legalizate)

o documentele privind specializările (evoluţia în carieră, copii)

o referinţele (directori, şefi de departamente, prieteni, colegi, beneficiari ai unor

programe în care ai fost implicat(ă))

o scrisorile de recomandare (originale)

o scrisoarea de intenţie

o curriculumul vitae (CV european sau un format specific instituţiei)

În loc de concluzii, se propune următorul exerciţiu:

Cum mă văd în viitor

16

Îmaginţi-vă cum veţi fi peste 10 ani. Gândiţi-vă la o zi obişnuită din viaţa voastră.

Descrieţi pe o foaie de hârtie această zi încercând să răspundeţi la întrebările următoare:

- Ce voi face: vei lucra, vei studia sau vei face altceva?

- Care va fi domeniul în care voi lucra sau voi studia?

- Care vor fi persoanele care mă vor sprijini?

- Cum îmi voi petrece timpul liber?

După ce aţi terminat, prezentaţi în faţa clasei imaginea pe care o aveţi despre viitorul

vostru.

Rezultatele cercetărilor arată că pentru elevii care provin din medii dezavantajate, din

familii dezintegrate, cu risc de abandon şcolar, dacă sunt angrenaţi în activităţi de orientarea

carierei, există cinci potenţiale beneficii în vederea reuşitei şcolare, dar şi a angajării pe piaţa

muncii:

o creşterea motivaţiei şi optimizarea învăţării

o dezvoltarea competenţelor personale şi sociale

o înţelegerea clară a lumii ocupaţiilor

o explorarea şi planificarea carierei

o achiziţionarea cunoştinţelor şi abilităţilor referitoare la angajare, ocupaţii şi

competenţele necesare muncii în general

Observaţii:

o Nu uitaţi să amintiţi copiilor dumneavoastră că: “Viitorul aparţine celor ce cred în

frumuseţea propriilor vise.” ( Eleanor Roosevelt ) !!!

o Nu uitaţi să vă amintiţi dumneavoastră că:“Ceea ce face un lucru valoros este nu ceea ce

ai tu de câştigat făcându-l, ci ceea ce pierzi dacă nu îl faci” (Andre Agassi ) !!!

17

Planşă expusă în clasă-analiză SWOT-analiză GAP- grafic inteligenţe multiple-hexagonul intereselor

elevii şi-au notat cinci calităţi pe care le

au, fiecare pe câte un deget de la

mânuţa de hârtie, mânuţele au fost

strânse de profesor şi lipite pe carton;

elevii au primit bileţele colorate cu

numele colegilor, fiecare trebuie să

identifice mânuţa corespunzătoare

numelui primit, aşa s-a văzut dacă ei se

cunosc între ei, îşi cunosc şi recunosc

calităţile

18

Bursucul vrea o carieră. Elevii trebuie să îl ajute cu sfaturi. Fiecare pas în carieră contează.

Elevii trebuie să identifice fiecare pas al bursucului pentru ca acesta să devină........ (pentru

fiecare imagine)

Bibliografie

1. Ghidul candidatului pentru înscriere la liceu şi şcoala de arte şi meserii, admitere

2008, emis de Inspectoratul şcolar Prahova

2. revista Floarile gândului, nr.1/2008, autor Loredana Gustea

3. Cursuri practice de orientare şi consiliere, Centrul Educaţia 2000+,, 2008

4. Albu Gabriel, Comunicarea interpersonală, Editura Institutului European, Seria

Ştiinţele educaţiei, Iaşi, 2008

5. Blanchard Kenneth, Johnson Spencer, Manager la minut, Editura Curtea veche,

Bucureşti, 2001

6. Furtună Carmen, Sociologie generală, Editura Fundaţiei România de mâine, ediţia a

III-a, Bucureşti, 2007

7. Sion Graţiela, Psihologia vârstelor, Editura Fundaţiei România de mâine, ediţia a

IV-a, Bucureşti, 2007

8. http://www.e-sana.ro/index.php?a=405

9. http://www.e-scoala.ro/psihologie/teoriile_orientarii_si_consilierii_profesionale.html

10. (http://www.didactic.ro/lectii-dirigentie-15-educa-pentru-carier-rin-exerci--p72086-t0

la ID – ul lorya

19