$TEFANIA UDREA DANIELA DOSA

WffiKru ffiffiEffiKruK

ffiK tr&ffi#ffiffiK

riil::ta.r: : .::.:

'''i: : -) )..i - ::::::::a' :.I ,r':ill:l i:l,;?r:i':tlr|:rr". !;tr-],:,ilil I ' ,,i,,,.,,

"-- "q :"i"4 ' *'"*{sfl "r_.:f . -;,' #

i*lit :i:;iY1:., ttt:;l

ilv-our{ol eJnllpf

KWrereWWffiK#

KMKWT&SKW@

vsoq vlStNVOVfUgN UNVJfTS

CUPRINSPREFATA

DE CE ESTE IMPORTANT SA CUNOA$TEM...?

ZAMBILA (Hyacinthus orientalis)

NARCISA (Narcissus sp.)

TACnAUIOARA (Convallaria maj alis)

LALEAUA (Tulipa sp.)

LILIACUL (Syringa vulgaris)

PANSELUTA (Viola sp.)

PETUNIA (Petunia sp.)

BUJORUL @aeonia sp.)

STANJENELUL (kis sp.)

MACUL DE GRADfNA Gapaver somniferum)

CRINUL ALB (Lilium candidum)

GAROAFA (Dianthus sp.)

Cnff1e (Tagetes sp.)

TRANDAFIRUL (Rosa sp.)

GLADIOLA (Gladiolus sp.)

REGINA NOPTII (Nicotiana sp.)

DALIA (Dahlia sp.)

CRIZANTEMA (Chrysanthemum sP.)

3

4

10

t2

t4

16

18

20

22

24

26

28

30

32

34

36

40

42

44

46

DE CB ESTE TMPORTAI{T SA CUNOA$TBM...?

DENUMIREAUNEI PLANTE

O plant[ po ate aveamai multe denumiri populare, dar de obicei are o singurd denumire qtiinlificd, datd inlimba latind gi compusi din doud cuvinte: denumirea genului, care se referd la un grup de plante inrudite qi

denumirea speciei, care este totalitatea plantelor de acelagi fel. Aproape intotdeauna un gen are mai multe

specii gi pentru a le cuprinde pe toate se foloseqte abrevierea,,SP." .- Este important sd cunoagtem denumirile plantelor pentru a putea c[uta mai multe informaJii despre ele in

atlase, cdrli de specialitate, colecfii de reviste etc., dar qi pentru achizilionarea plantelor cu scopul de a ne

infrumusefalocuinfa sau de ale ddrui cuiva drag.

CARACTERTSTTCTLE (SAU iNSUgrnrLE) UNEr PLANTE

CunoscAnd insuqirile fiecdrei plt{ti aunei plante putem s[ o identificdm, dintremulte altele, sd o intrefinem qi sd o utilizdm intr-un mod eficient (flori tdiate, plante

medicinale etc.).Plantele de culturd sau de cdmp pot fi uscate qi in buchete, atdrndndu-le cu tijele

?n sus, pentru a li se p5stra frumuselea qi in timpul iernii.Pentru a cunoagte plantele, dar qi pentru a le pdstra se poate alc[tui un ierbar

astfel: plantele trebuie culese cdtmai sdndtoase, de preferat cAnd nu e timp ploios qi cu

mare grljdsi nu se rupd anumite pdrJi. Fiecare plant[ se aSazdpe o coal6 pentru uscare

(coli de 2iar, sugatld), in aga fel incdt sd se vadd toate pdrli1e ei. Colile cu plante se punpe un loc drept, ferit de umezeald qi peste ele se aqazd un carton gros cu o greutate^cleasrpra.

Operalia de uscare dureazd mai multe sdptdmini, timp in care se schimbicolile de mai multe ori. Cdnd plantele sunt bine uscate se agazd cu grijd pe coli albe, se

{rxeazdin cdteva locuri cu bandd adezivd qi se aplicd o etichetd cu denumirea plantei(qtiinlificd gi populard), locul qi data recoltdrii, eventual qi familia din care face parte.

Ierbarul se poate imbogSli mereu qi este nu numai un mijloc de cunoagtere, dar qi ofrumoasd amintire!

DURATA VIETII PLANTELOR

Plantele sunt organisme vegetale care nu trdiesc toate la fel de mult:- plantele anuale trdiesc mai pufin de un an, timp in care cresc Ai apoi produc seminle (de ex. macul).- plantele bienaleinprimul an de via!6 iqi dezvolt[ rdddcina,tulpina gi frunzele, iar in al doilea an produc

flori, fructe qi seminle (de ex. ceapa,inruditd cu crinul).- plantele perene care trdiesc mul1i ani qi dau multe rdnduri de flori, fructe gi seminle ( de ex.

trandafirul, ldcdmioara, gladiola).

HRANIREA $I RESPIRATIA PLANTELOR

Catoate fiinfele, plantele trebuie sd se hrdneascd, dar dintre toate organismele,doar plantele r ealizeazd un adevdrat miracol hrdnindu- se. Este vorba d e fo t o s int ez d.

De asemenea, plantele respird qi transpird. Respirafia se petrece tot timpul gi intoate organele plantei, dar este mai intens la frunze,la seminfele care incollesc gi laplanteletinere.Atenfie, deci, ele aunevoie demaimultaercurat! -.:i:

Sd cunoagtem cAteva lucruri despre organele de hrdnire ale plantelorrdddcina,tulpina Sifrunzele.4

'eo ep eJncnq ou e rulued urrfr,r8u1 o ps ruelnd nu ,purfeerd

uI rue^e o ps rrop rue eJ€c ed e1ue1d rerpcog eliplrseceu urelseounc nu pc30'purunl erds pleluelro elSe.rc

3A eo 'soceunlul col el ps€c uI plnuli else purunl ep ereolrqnl p1ue1d o pcecJ'l1ruu IeIu luJ ezeJnp ps Eolsece lgcuJ leJlse 'erceds oJ€ceg ru1ued selnc

ep unq rsru Iec InJueruou csounc awlgl rJou ep uiuercreuroc rs rrrolpcnpoJd'eJe es nidou-eur8 e t tet' nq tderds elegeoreE,eieeunurp

epqesep es elecSnur IoJlsV 'relz Iruuotuoru ep ericurg uI pgcuJ es rS plqcsep ese1ue1d e11mu €l op elIJoU 'elerruog qlepo ieeJuoguJ rS eerrzun4yur 'eeueruese oC[ 'rrJnleu

vun ernlrlsuoc sorun{ op rrro}rqnr ru1ued erec lo1e1ue1de erecsnu ep EtuJoJesJeprqcsep :pcSrru os eJ€c lS epqrsues eursrueSro luns elelu€ld

UOTf, JNIYTd YtrUYJSTTru IS VSIVIITIfl ISNfl S

1od reur rS1 nu e1e1ue1d rer 'eredsrp (eygotolc) epre^ InlueurErd ec ru1uedrour tode rS 1e1der1 cseueqlp8ul es clrounl.ur e1 elnuri elolueld '(ree ug luelsrxe '1yq1z1.r,uy ze?) uoq"m) ap plxolprS a1n'raunu unlos nc ndo:eurud IIJoleu €Aelgc pugzllrln 'ua7txo 13.rep 'a.rco1tuo,rq auun&to aiuo1sqns cnpordelelueld 'uununl pulsoloJ ericnpord puru€osuJ ec eeoe 'oza;utsolot ezeazrleet eJec eec else €lgoJolJ

'eztJnJJul aiuelsqns nc ede glncrrc erec uud,JLei" 3p IeJ un luns elIJnaIeN "azvnJJel elellllqelJ€A sJeru nc elueruelo eeueruese ep luns JolrJnareu eereundsrp'eiuenu 'eeruup1,,ttr '('c1e g1eqo1 'e1e1ces) pledncep 'R1eiu4p 'gEee4u1 :g eleod JolezuruJ eeur8rel4l

'(;gepue4 el ec) elorlog ollrunu 'ri-rpd e11nur reru urp eleuuoJ 'asndu.toc rS ('e'S9uI3]UBZFJ 'gst3leu ei ec) eUed g:nFuIS o-4ulp ol€rruoJ 'aldtuts :luns ezuruJ ep eledrcurrd ep-rndr1 :o1e1ue1d eaJEJgrselJ ap r1n-6ar 'qJruetoq uJ 'arrurtsuol azung ep e1undq ';o1elue1d aie eue8ro etlelelec e1eo1e1 rS eJ

p1g[o.ro1cauiuoo eJaleoop spJa-\ aJEolnJ aJe eun€eptorul adeo-rde :ep 'a{ruoJ o1€ue-\ reru aleJ nc lnue8;o elsg

YZNNU.{'e1ue1d ed ap elepge erunsuoo eJex JelrrJes'. un else ezrunqnq

'nlduoxe ec 'rlrolpunpp En4slp nespzeswdepug erec elcssur el nes ('c1e dosr ,romlsn

'edeec 'gpue,rel 'vrJerilzoJ'glueur 'erJreluezrrc 'puerrelerr '1efuru1pd :trueruecrpeue1ueld) e1ueld elle el ruglede ps eulq reru rc tolprniuocu Inrpeu rS eelelpups elcege 1oderec eprcrlcesu el urglede nu FS ]ecrpul elsg '3se^puloqruJ el eJ€c (.c1e rcupug?,rzuJito'rcleul 'rSceunl 'rormd 'Hcnppd) r"torcunnp earyde 1od ezurug rS ruldlnl e4

'e'S (leueiugls) ruozrr '(gyqwez,psrcreu) lqlnq :g 1od euelugrugdqnse|urdpl '(rgepue4) oseouruel nes (erunled'einlesued'ee1e1) eseoqrar rJ lod euoueee1p1d1nJ 'auarunwndqns rutd1n1 * auauao ry1d1n7:1uns eludrcuud rmdgl e3 .e1e1ue1d

lucgrselc ne rrlSrueloq er€c ep ericutg ur ,md1nl ep prndgl ellnru eu€oJ ptrsFA're1ue1d

e1e rfupd oll€lelsc eluol €l oreolruEJq eleiuelsqns .,puggodsuqJl" 'rora ep rs ezurug eIPurcPppJ el 3p eleJeurru rJrugs nc ede ,,puggodsue4o' 'e1e e4u1e;qpEel oc€J B ep leJlsers sue8ro ollelolec e1eo1 eurisns e ep luns el€s ol€ rJnloJ eluegodrur reru ele3

YNIdANIro1e1ue1d eJeotrgunpp olcesut op el€lrlupc eJ€ru o erunsuoc

'lugrupd uJ eleu€c pdes pc Inrdeg g?wr ad 'ro1 elereo;nsnur nc elrrnl€Jls gor4s pcru1ued'e1uop luns nu rsep eleirggc ;er '1os uI Iruee rS ede FIncJrc srec uud eyeuec pdesolerugU "(eleirggc 'elerugr) ro ?curuu uJ europppJ ,,glnla,, to1e1ue1d re ruelorrd

:o1e1ue1d ee"rripurug e1 gdrc4red1S (rofnq rS erlep ep eloc luns tunc) er€olrupnl eiuelsqns punpe rurcgpgr oleun

'gde ep eaplllu€c ep rS 1os ep 1nd4 ep rS rep 'srceds ep opuldep re €erellol zeq'yqurydu1 e1ue1d EzEaxtJ rS rrurdlnl elrull} ol ']ugrupd urp eleJourru rJruFs nc ede eqftosqeeE '(cer1l e1 e ulnc) psuourual nes (ur.rc el vc) pseorg '(q;eoruE e1 ec) pluelo,rrd:eledrcurrd euuoJ rerl pugle 'lugurpd uJ Ellolzep es oJeo 1e1ue1d e ayedo elsg

YNIJV(IYU

iNvrurpRnA PLANTELoR

Plantele ornamentale sau decorative sunt cultivate de om cu scopul principal de infrumusefare a mediuluisdu de vrald. Unele sunt cultivate qi pentru alte utllizdri: in alimentafie, in medicind qi farmacie, in industriachimic[ q.a. Oricare ar fi scopurile, omul trebuie s5le ingrijeascd, sd le asigure condiliile optime de viafd, sd lefereascd sau sd letrateze de boli, sd le asigure inmu[irea. Cele mai multe dintre plantele ornamentale nu pot sd-qiasigure singure inmullirea, fie pentru cd sunt aduse din alte pdrtj ale lumii, unde au alte condilii de viald, fie suntcrescute in condifii artificiale: sere, locuinJe, institulii etc. De aceea, omul are aceastd obligafie de onoare de a leasigura qi inmullirea.

Organele deinmullire ale plantelor stxfi:floarea,fructul Si sdmdnla.

FLOAREA

Floarea se formeazd din anumili muguri ai tulpinii, cdndplanta este maturd. Eapoate fi una singurdpe otulpin6, numitd solitard (lalea, mac, bujor) sau sunt grupate mai multe flori, formdnd o inflorescenld (zambila,ldcrdmioara, crinul, liliacul). Inflorescenfele sunt de foarte multe tipuri.

Botanigtii au stabilit numeroase reguli de ordonare (clasificare) a plantelor dup[ felul inflorescen]ei, dar qi

dup[ mdrimea, forma, culoarea florilor, dupd modul de alcdtuire, numdrul qi felul elementelor dintr-o floare etc.Plantele din familia Asteraceae se caracterizeazd prin inflorescenla formatd din foarte multe flori

(fiecare floare avdnd elementele sale de alcdtuire), pe care cei mai mulli o confundd cu o floare (cum este lafloarea - soarelui) gi pe care botaniqtii au denumit-o ,,calatidiu" sau ,,antodiu". Marea majoritate a speciiloracestei familii au inflorescenla alcdtuitS astfel: partea centrald, ca un disc, cuprinde flori in formd de tub(tubuloase),nttmiteflori centrale,iarpartea de laperiferie, ca o coroandinjurul celeilalte, este formatd drnflorimarginale, cu petale unite ca o limba (ligulate sau labiate) care pot fi lipsite de stamine gi pistil. Astfel suntinflorescenlele de la speciile: cdrciumdreasd (Zinnia sp.), crdi!6 (Tagetes sp.), dalia (Dahlia sp.), crizantema(Chrysanthemum sp.). O altdparte a familiei cuprinde specii ale cdror inflorescenle sunt formate dintr-un singurtip de flori cum sunt: pdpadia gi cicoarea.

In general, o floare are urmdtoarele elemente: o codild Si o parte mai ldlitd (receptaculul) care lincelelalte pd\i; sepalele gi petalele sau tepalele (la unele plante) - niqte frunzulile cu rol de protejare gi deinfrumuselare; partea bdrbdteascd (staminele) qi partea femeiascd (pistilul). Polenul staminelor qi partea maivoluminoasd apistilului con{in celulele speciale, careprinunire vor forma celula-ou. Aparent simplu dercalizat,intdlnirea celor doud tipuri de celule este de multe ori ajutat5 de albine, fluturi, bondari etc. Culorile, parfumul qinectarul florilor atrag aceste insecte care atunci cdnd se hrdnesc cu nectar iau qi polen, pe care-l imprdqtie pe alteflori (polenrzarea).

Sub influenla energiei luminoase in plantd areloc punerea in libertate a oxigenului, Jdrd de

care nu ar puteq exista viald pe Pdmdnt.Respiralia cea mai intensd se produce infrunzd

Tbt infrunze se produc substanlele hrdnitoare(seva elaboratd),

dioxid de crbon

'EuIppJE uI Jol €erlilntuul udo e rulued 'eiurures pceJ ps eelsece ec alureul edes nc locs es n€s81nrus os elluellung '(lcugpe r€tu rurcpppr nc ruorrunq ru1ued) Dnvulzo) nes odns 'o311pdps nc 'lenueur Rtncexees runtieredo elsecv ro1 eerelSerc cseurlecuJ 'lugurpd urp el€Jeurru olrJrups nc ede purqJosqe 'erec to1ruerrunqeeJe]€qtrroc ru1ued elellllnc ro1e1ue1d oa"tndos rf oa,nuld pJesoceu else 'dul1 ep ppeorred o pdnq 'eJeseoeueAIlI4nu eleiuelsqns royelueld ezum! u ru1ued crun&,ro TunwnSo,r&u3 nes $odwo, nc Iquerugd ecelseureos 'tcunle lol 'Inlnlos €eJeu€Je rulued purpgr8 o-Jlul erroleErlqo olso eJelueyd ep elureur na,todng

YNr(yuc NI(I uo TtrrNryTd vfiurf rucN-r

'rutppr8 uI csarJi?luJ el pugc lcunJ€ '.,ruerrutrq,, ocrleqlps e1e1ue1d cserunuep rrJeurpEJC'clleqlPs Rxul%tIrrlgtut g eleod ewd%]i-e o-4ur ec du4l uJ 'gurpg.r8 uI gtr?rltupB

g eluod eJeog o Ilrunl ep qryd eleun uI'acvaqfts a\uo1d utp uu,o"rd ourpp.tB ap ap.tofa4DoJ'grJerqru]ued nutol eeiesnurn4 ru1ued ele.ullnc luns e1uL1d elsecv'lrog ep eurld luns ropurpprE eeleyrcfeu'-try1sy'eytog lgcepeluupodrm Ieru eleJeplsuoc n€re eelsecv'lrnqJel 15 eurnle1 'e1crug ep eurld lsoJ ne epurpg.r8 '1ncer1u1

YNIOYUC Nrr( UOTsrt{YTd YINrCIUO

'(lrugepuerl) epoteurelFoJIp ut.td '(ro11egod) ernleru e1ue1d ed (roqe) ereurl rJruu€r ed eerexg urtd gzeezrleeJ os DanotID -

i(rgepue4 e1 ec) e1ue1d puruolep ezun1g'rutd1nl 'rurcpppr pzeeurJoJ 1os ed riexg erec 'o1ooJ€ur rirurnu 'pe1sg1 uttd pzeeztlseJ es pfr4octnru -

i'c1e (rolnq) pulcppp,rnc pu1d1n7 ap !'rpdurtd:(equp) tuDDpDl urp l(urrc'ee1e1 'gpquezel) glnq ur"rd i(preorurprcpl 'srtr) twozr"tutp i(p;eo;e?'guteluezrrc tgepue4) aueuee rurdlnl urp unord etec'nutd1n1 ap nfo1ng luns prnllncrJogu11i1so1o3 sep I€tu 1e3 'rSelnq ritumu 'rezuntlnes nuldlnl'rrurcpppr e1e rfupd urpezeozrl*etes na"nSn1nq -

i(cery1)tuotn.ryiirumuuelsqel6rupzeerruoJoserecurprrurcppprreunEwilvwgzeeztleores oa"muofrc"rp-:luns plrlele8e,r elilnulul ep rJnpou €AelgJ

'oAllerocep a1e1ue1d gncs I€tu dutrl u1 rS piurrnSn sreur r€ur nc euriqo eceJeoep ulu€godrul egeoJ else p,l.r1e1eEerreerrilnurul 'uro n-qued 'crlcerd arepol ep lcund urq 'un8nur qqle ps ri-rgd elsece Bc otrse erirpuo3 'eJolsec€ eleri-rgd nes ozanl 'eutdlnl 'purcppgr ug.dpzeeztleor es erec toyelueld e e-rrilnurul ep olelrlepoutplla o olsg

'pitptc ap aiunaas fi auaq)y

\ =1 I

tr t . ,"***\ x--i* r,),,5 {trt rrrr't'k*t' \-/-t t

e{

YAI rYr sC [A YEUII Tnr,\iNI'ro1e1ue1de eJecgrs€lc rcs eJeuopJo ep sluegodurr

rrrelrJc glurzetd..J toluog rS ro1e1cn4 e rS ec toleiurures €oJrnlpolv '(ereuruueE)attilocuS ep lnseco;d uud 'p1ue1d €nou o rode rS piqupld o eruJoJ eA es ee urp rS piugulpsu1p1nu$uoc olse no-elnleJ 'no-rolnlec eererruoJ nc 'ecs€rerueg rS pcseelpqrpq :elnlecep undrl pnop Jolec eerrun rS eerrulglul Fdnp 'rnlny4srd 1ruoue1ur ur ez€arrrJoJ eS

YiNVWYS'rsiunues e elicetord ep else rnlnloruJ 1e 1or lnledrcurr4 '(preorruprcpl ul)

eceq :else sourDe pn"U'c1e (roinq el ec) elncqoy '(leuefugls'caan'eSeote? eryc) elnsdec'( pcruq;n1 'ganeytezrtc 'Ri\Rtc e1 ec) eueqce :luns arccsn apwl 'es€owpc rS elecsn:eledrcuud edru8 pnop uJ gedu4 os elelcruJ 'eiuelsqns rolsece 1n1eg gS eeq:4uex EdnC'oJeolrupJrl eiuelsqns Joun €eJ€urm?eusut ur.rd 'p1srd urp RzeauuoJ es Inlcrud

fnJJnud