(William Butler Yeats) - siteresources.worldbank.orgsiteresources.worldbank.org/EXTCENFINREPREF/Resources/4152117... · contabilitate (2)Cadrul statutar adecvat (3) Monitorizare si

Metode avansate, aplicate în predarea contabilităţii

Lilia Grigoroi, conf. univ., ASEM 9 februarie 2011

„Educaţia nu este umplerea unei

găleţi,ci aprinderea unui

foc.”(William Butler Yeats)

1

1Sunday, 6 March 2011

Obiective: � Argumentarea necesităţii de a aborda noi

metode de predare-învăţare;� Analiza factorilor ce influenţează decizia

de utilizare a unei sau altei metode de predare-învățare;

� Familiarizarea cu aceste metode, tehnici şi procedee de eficientizare a învăţării

2Lilia Grigoroi, 9 februarie 2011


Necesitatea de a aborda noi metode de predare-învăţare

Cu aderarea n mai 2005 la Declaraţia de la Bologna, instituțiile superioare de învăţământ din R.M. sunt aşteptate să-şi afirme vocaţia europeană prin dezvoltări convergente în cadrul spaţiului european al învăţământului superior.

Acestora revene sarcina de reformare a învățământului superior, astfel spus transpunerea in practica a obiectivelor formulate prin Declaraţia de la Bologna privind crearea Spaţiului European al Învăţământului Superior, precum si aplicarea Convenţiei de la Lisabona (propusa in comun de către UNESCO si Consiliul Europei in 2000) privind recunoaşterea europeana a calificărilor.




Paşi în calea realizării aspiraţiilor de integrare europeană a învăţământului din Moldova:

� organizarea studiilor în baza Sistemului Naţional de Credite de Studiu, precum şi

� elaborarea Cadrului Naţional al Calificărilor pe domenii de formare profesională, Curricumul-ui universitar de bază, Curricumul-ui pe unităţi de curs/module.




� Sistemul Naţional de Credite de Studiu reprezintă un sistem centrat pe student, care se bazează pe volumul de lucru solicitat studentului pentru a realiza obiectivele programului de studii specificate în termeni de finalităţi de studiu şi competenţe scontate (transpus în curriculum-ul unităţii de curs/modul).



Favorizează primordial procesul de învăţare (decât cel de predare);

Defineşte ce trebuie să dobândească studenţii în termeni de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe, pentru a li se conferi o calificare;

Defineşte competenţele sau rezultatele învăţării care trebuie dobândite în termeni de criterii de performanţă clar exprimate, uşor de utilizat în vederea evaluării studenţilor;

Ia în considerare principiile comune de formare profesională ale UE: Cadrul European al Calificărilor (EQF) şi competenţele cheie asociate pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii.

PRINCIPIILE CURRICULUMULUI BAZAT PE COMPETENŢE




(1) Calitatea standardelor de contabilitate

(2) Cadrul statutar adecvat

(3) Monitorizare si executare eficienta

(4) Standarde calitative de audit

(5) Profesarea contabilității si etica

(6) Educație si instruire

Calitatea înaltă a informației financiare se bazează pe şase piloni:



Necesitatea de a aborda noi metode de predare-învăţare� Alinierea la cerinţele Standardelor Internaţionale de Educaţie care

stabilesc puncte de referinţă pentru educaţia profesiei contabile din întreaga lume, asigură calitatea şi uniformitatea în educaţia contabilă, prevede o gamă de cunoştinţe profesionale, aptitudini profesionale, valori, etică şi atitudini profesionale cerute, dezvoltă o atitudine de studiu pe tot timpul vieţii.

� Standardele Internaţionale de Educaţie (IES 1 - 8), emise pana in prezent de IFAC, cuprind doua strategii educaţionale: prima este legata de etapa de precalificare a unui profesionist contabil, ( IES 1 - 6) pornind din faza universitara, din facultate si continuând cu stagiul necesar obţinerii calităţii de expert contabil sau contabil autorizat, iar cea de-a doua este concentrata pe dezvoltarea profesionala continua a profesioniştilor contabili, introducându-se conceptul prin IES 7- 8, de educaţie pe viaţă activă in profesie.

Lilia Grigoroi, 9 februarie 2011 8




Lilia Grigoroi, 9 februarie 2011

Învăţare tradiţională

Linişte şi notaţi tot ce vă spun eu!

10


Învăţare modernă

Mai aştept idei!

Cum credeţi …?



“TRADIŢIONAL” MODERN� În predarea tradiţ ională

primează informaţionalul.� Ipoteza: se presupune că cel

ce cunoaşte informaţiile poate opera cu ele la un nivel satisfăcător.

� Enciclopedismul cunoaşterii este imposibil de atins, dar posibil de a fi accesat

� Dezideratul şcolii moderne vizează înzestrarea studentului cu un ansamblu structurat de competenţe funcţionale.

� Dominanta activităţii didactice trece pe asimilarea instrumentelor de accesare şi prelucrare a informaţiilor.



PROFESORUL

� Strategii didactice centrate pe predare

Strategii didactice centrate pe învăţare

Expune, ţine prelegeri. Facilitează şi moderează învăţarea.

Impune puncte de vedere.

Ajută studenţii să înţeleagă şi să explice punctele de vedere.

Se consideră şi se manifestă “ca un părinte”.

Este partener în învăţare.

“Tradiţional” Modern



STUDENTUL

� Strategii didactice centrate pe predare

Strategii didactice centrate pe învăţare

Urmăreşte prelegerea, expunerea, explicaţia profesorului.

Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite.

Acceptă în mod pasiv ideile transmise.

Lucrează izolat.

Realizează un schimb de idei cu ceilalţi.

Cooperează în rezol-varea sarcinilor de lucru.

Exprimă puncte de vedere proprii.

Argumentează, pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege.

“Tradiţional” Modern





Cum alegem metoda de predare-învăţare?


Metodele de predare-învăţare au valenţe diferite, în situaţii diferite. Eficienţa unei metode depinde, în mare măsură, de adecvarea sa la situaţia concretă de învăţare. De regulă, atunci când proiectăm o activitate didactică, ne întrebăm care ar fi cele mai potrivite metode.


Stiluri de învăţare. Stiluri de predare„Cine se opreşte din învăţat,fie la 15 sau 25 sau 80 de ani,

acela este un om bătrân.Cine învaţă mereu, rămâne tânăr.“

Henri Ford

Stilul de învăţare...■ se referă la „simpla preferinţă pentru metoda prin care învăţăm şi ne aducem aminte ceea ce am învăţat“.■ ne arată calea şi modalităţile în care învăţăm.■ implică faptul că indivizii procesează informaţiile în diferite moduri: latura cognitivă, elemente afective-emoţionale, psihomotorii şi anumite caracteristici ale situaţiilor de învăţare.■ ca „modalitate preferată de receptare, prelucrare, stocare şi reactualizare“, are în componenţa lui elemente genetice şi elemente „care se dezvoltă ca urmare a expunerii frecvente şi preferenţiale la o anumită categorie de stimuli.“ (Băban, A., 2001)



In urma unei activităţi de învăţare reţinem:

10% din ceea ce citim; 20% din ceea ce auzim; 30% din ceea ce vedem; 50% din ceea ce vedem si auzim in acelaşi

timp; 80% din ceea ce spunem; 90% din ceea ce spunem si facem in acelaşi

timp.

18

Lilia Grigoroi, 9 februarie 2011


Ce stiluri de învăţare cunoaştem?

După modalitatea senzorială implicată se cunosc trei stiluri de învăţare de bază:

vizual,

auditiv,

tactil-chinestezic.



Stilul de învăţare vizual, puncte tari:

Studenţii:■ îşi amintesc ceea ce

scriu şi citesc;

■ le plac prezentările şi proiectele vizuale;

■ îşi pot aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole şi hărţi;

■ înţeleg cel mai bine informaţiile atunci când le văd.



Stilul de învăţare auditiv, puncte tari:

Studenţii:■ îşi amintesc ceea ce aud şi ceea ce se spune;

■ le plac discuţiile din clasă şi cele în grupuri mici;

■ îşi pot aminti foarte bine instrucţiunile, sarcinile verbale/orale;

■ înţeleg cel mai bine informaţiile când le aud.



Stilul de învăţare tactil-chinestezic, puncte tari:

Studenţii:

■ îşi amintesc ceea ce fac din experienţele personale la care au participat cu mâinile şi întreg corpul (mişcări şi atingeri);

■ le place folosirea instrumentelor sau preferă lecţiile în care sunt implicaţi activ participarea la activităţi practice;

■ îşi pot aminti foarte bine lucrurile pe care le-au făcut o dată, le-au exersat şi le-au aplicat în practică (memorie motrică);

■ au o bună coordonare motorie



Concluzii.....Credo:

Ceea ce am auzit, am uitat!

Ce aud şi văd, îmi amintesc un pic!

Ce aud, văd, şi pun întrebări sau discut cu

altcineva, încep să înţeleg!

Ceea ce am auzit, văd, discut, fac, am

dobândit cunoştinţe şi aptitudini!

Ceea ce predau altcuiva, sunt maestru!(Silberman, 1996)



Resurse materiale necesare (disponibile)

� Sali amenajate cu echipamente necesare (Sali de curs amenajate cu calculatoare si proiectoare, table electronice, acces la internet in toate sălile de studii si posibilitatea utilizării pe parcursul orelor);

� Se poate de exemplu de pus şi in sarcina studentului (la înmatriculare) să dispună de PC;

� Instrumente si activităţi sociale de învățare



� Softuri educaţionale http://stc.ase.md/

� Bloguri http://acceducop.wordpress.com/june-09/ .

� Wiki

� Videoconferinţe

� Simulări virtuale

� Cărţi electronice



http://stc.ase.md/

http://stc.ase.md/

http://acceducop.wordpress.com/june-09/






Specificul cadrului didactic de a utiliza anumite metode

(măsura în care profesorul cunoaşte şi este capabil de a utiliza o anumită metodă)

� Atît abilităţile profesorale cît şi însuşirile de personalitate au repercusiuni profunde în inima discipolilor, provocînd reverberaţii încă mulţi ani după terminarea studiilor. Prin felul său de a fi ori de a nu fi, prin comportamente şi atitudini, profesorul apropie ori îndepărtează studenţii: motivează, pedepseşte, povăţuieşte, blamează, încurajează etc.

� Studiile de specialitate susţin că studentului "îi place" sau "nu-i place" o disciplină în funcţie de personalitatea profesorului.

� Sunt foarte importante caracteristicile cadrului didactic: voce, tonalitate, mimică etc.

� http://www.youtube.com/watch?v=Fk6W4gvSsJo&feature=related� http://www.youtube.com/watch?v=kBV82cYd7Y4


Motto: “Nu-i înveţi pe alţii ceea ce vrei, nu-i înveţi ceea ce ştii, ci îi înveţi ceea ce eşti…”


http://www.youtube.com/watch?v=Fk6W4gvSsJo&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=Fk6W4gvSsJo&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=kBV82cYd7Y4

http://www.youtube.com/watch?v=kBV82cYd7Y4

Specificul cadrului didactic de a utiliza anumite metode



Metode avansate de predare-învățare

� Prelegerea activă� Studiul de caz� Proiectul� Brainstorming� Starbursting (Explozia stelară )� Metoda “Schimbă perechea” (SHARE- PAIR CIRCLES)� Interviurile� Investigaţiile independente� Dezbaterea � Problematizarea, etc.


„Orice metodă pedagogică rezultă din întâlnirea mai multor factori şi,

din acest punct de vedere, educaţia va rămâne mereu o artă: arta de a

adapta, la o situaţie precisă, indicaţiile generale date de cărţile

de metodologie.” Gaston Mialaret


Profesorul

Studentul

Studentul

Studentul

Profesorul

Studentul

Studentul

Studentul

Prelegerea in condiţiile predării tradiţionale

Prelegerea bazată pe elemente moderne

Scopul prelegerii nu este să fie rostită, ci să sprijine studenţii în procesul de învăţare

Prelegerea

Tema şi conţinutul prelegerii trebuie să fie distribuite în prealabil (manual, electronic, web, etc); Pot fi integrate în prezentare materiale audio-video sau ilustraţii, diagrame etc. Este bine ca subiectul prelegerii să rămână deschis: profesorul nu are toate răspunsurile şi nu este singurul cunoscător al subiectului. Studenţii pot contribui cu exemple, particularizări sau extrapolări;Formulaţi ideile clar şi punctaţi aspectele principale (prin intonaţie, mimică, gesturi, materiale audio-video etc.).



Studiul de caz � Metoda studiului de caz constă în confruntarea elevului cu o

situaţie reală de viaţă, prin a cărei observare, înţelegere, interpretare, urmează să realizeze un progres în cunoaştere. „Cazul” ales trebuie să fie autentic, reprezentativ, accesibil, să conţină o problemă de rezolvat prin adunare de informaţii şi luarea unei decizii.

� De exemplu: Studiul de caz “Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind TVA”. Profesorul divizează clasa in grupuri mici. La un grup (sal la toate grupurile) se distribuie 10 facturi fiscale completate pentru una şi aceiaşi lună, dintre care 5 sunt întocmite pentru operaţiuni de procurări de bunuri, iar altele cinci pentru operaţiuni de livrări de bunuri; o declaraţie privind TVA pentru luna precedentă completată, câte o filă din registrul de evidenţă a procurărilor şi registrul de evidenţă a vânzărilor. Sarcina grupului este de a întocmi formulele contabile în baza facturilor, de completat registrul vânzărilor şi registrul procurărilor, de calculat datoria sau creanţa bugetului şi de întocmit declaraţia privind TVA.



Metoda proiectelor

Această metodă se bazează pe anticiparea mentală şi efectuarea unor acţiuni complexe, legate de o temă impusă sau aleasă de elevi. Activitatea elevilor se desfăşoară în mod independent, individual sau în grup, într-un timp mai îndelungat (o săptămână, o lună etc.), presupune un efort de informare, investigare, proiectare sau elaborare şi se soldează în final cu prezentarea unui produs finit (dispozitiv, model, referat etc.), care va fi evaluat (de aceea, proiectul se întâlneşte şi ca metodă complementară de evaluare).

De exemplu se repartizează ca lucrul înafara clasei cu prezentarea în clasă, fie individual, fie în grup proiectul cu tema contabilitatea calculării salariului şi reţinerilor din salariu (pentru un membru al familiei sale).

Motto:„Eu nu vreau ca elevul să

ajungă numai să ştie; aş vrea ca acesta să ştie să

facă ce a învăţat”.Spiru C. Haret



Metoda dezbaterilor� Considerată ca variantă a metodei

conversaţiei, metoda dezbaterilor presupune luarea în discuţie, de către un grup de studenţi, a unei probleme, în condiţiile în care: studenţii dispun de o pregătire în domeniu; există un climat favorabil schimbului de opinii; profesorul are rolul de moderator.



Acvariul� Este o tehnica ce evaluează comportamentul studentului in

cadrul unei activităţi de învăţare organizata in grup � Obiective: rezolvarea creativa a unei sarcini de învăţare si

evaluare a comportamentelor individuale si de grup� Etape: 1. Organizarea studenţilor in doua grupuri, grupul

“peştilor” - cercul interior, grupul “observatorilor” – cercul exterior

2. Realizarea activităţii propuse in cercul interiorCerinţe pentru studenţii din cercul interior – lucrează timp de 10

minute in rezolvarea sarcinii având la dispoziție materialele informative adecvate, rezolvă sarcina de lucru ,ascultând cu interes ideile colegilor de grup.

Cerinţe pentru studenţii din cercul exterior - observă comportamentul unui singur coleg din cercul interior si activitatea întregului grup,formulează întrebări pentru studenţii “peşti”, nu critică ,explică demersul folosit de studenţii “peşti” pentru rezolvarea sarcinii, descrie comportamentul studenţilor “peşti”, răspund la întrebările adresate de studentul “peşte”.

http://en.wikipedia.org/wiki/Fishbowl_(conversation)





Brainstorming

Brainstormingul este o tehnică de creativitate în grup, menită să genereze un număr mare de idei, pentru soluţionarea unei probleme.http://en.wikipedia.org/wiki/Brainstorming



http://en.wikipedia.org/wiki/Brainstorming

http://en.wikipedia.org/wiki/Brainstorming

Explozia stelară Este o metoda noua de dezvoltare a creativității, similara brainstormingului. Scopul metodei este de a obţine cât mai multe întrebări si astfel cât mai multe conexiuni între concepte. Este o modalitate de stimulare a creativității individuale si de grup. Organizata în grup, explozia stelară facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebări, așa cum brainstormingul dezvolta construcția de idei pe idei. Modul de procedură este simplu. Se scrie problema a cârei soluție trebuie “descoperita” pe o foaie, apoi se înşiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul ce?, când?, cum?, de ce? – unele întrebări ducând la altele din ce în ce mai complexe care necesita o concentrare tot mai mare.

Acti-vele

ce

De ce

cum

care



Cubul

� Se anunta tema pusa in discutie;� Se imparte clasa in 6 grupuri; � Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate;� Pe fetele cubului sunt notate cuvintele: a)”descrie”; b)”compara”; c)”asociaza”; d)”analizeaza”; e)”aplica”; f)”argumenteaza”.



În loc de concluzii:

� Nu am epuizat subiectul: inovarea didactică este un proces în derulare.

� Noi credem că nu suntem convinşi încă de valoarea acestor metode. Mai credem în comoditatea noastră, în reticenţa faţă de nou, ne aflăm în inerţie. Riscăm în acest fel să fim în handicap, ceea ce este de-a dreptul nociv pentru calitatea demersului didactic.

� Studentul trebuie pus permanent în situaţia de a face, a judeca, a coopera, a da răspunsuri, a avea păreri, a analiza situaţii, a identifica soluţii corecte şi corelate cu realitatea de moment, din care apoi descoperă cunoştinţele noi.


Ce ne rămâne de făcut?

� Nu este cazul să absolutizăm utilizarea acestor metode în detrimentul celor clasice. Un adevărat profesionist în predare-învăţare (pentru oricare din discipline) va trebui să ştie să adapteze demersul didactic. Sunt lecţii care în mod cert produc performanţe academice superioare numai cu ajutorul metodelor moderne, dar sunt şi lecţii în care prezenţa acestora nu este obligatorie.

� Interesul studenţilor, dar cred că şi a profesorului pentru lecţii creşte ori de câte ori sunt folosite metode noi în predare. Prestanţa profesorului care le foloseşte este şi ea, în mod sigur, mai ridicată.

NU NE MAI RĂMÂNE DECÂT SĂ LE FOLOSIM!


Documents

(William Butler Yeats) - siteresources.worldbank.orgsiteresources.worldbank.org/EXTCENFINREPREF/Resources/4152117... · contabilitate (2)Cadrul statutar adecvat (3) Monitorizare si