Referat la biologie

POLUAREA

Clasa aVlll-a Pietrari

Profesor:Chirciu Elena

Poluarea

De fapt, problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua. Ea a aparut o data cu cele dintai colectivitati omenesti, caci omel cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate la opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale.Multiplicandu-se neincetat, specia umana a adaugat peisajului natural privelisti noi, prefacand mlastini si pamanturi intelenite in vai roditoare, tinuturi aride in oaze de verdeata, a creat noi soiuri de plante de cultura si a domesticit animale salbatice.Pana aici, echilibrul natural nu a avut de suferit decat, poate, pe arii foarte restranse, care nu puteau afecta ansamblul.

Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu noua revolutie tehnico-stiintifica, gratie careia avioane si rachete brazdeaza, astazi, vazduhul si strapung norii, nave tot mai mari si mai puternice despica luciul marilor si al oceanelor, cascade de hidrocentrale transorma puterea apelor in salbe de lumina, in energie ce alimenteaza parcul de masini in crestere vertiginoasa.Intr-un cuvant, stiinta si tehnica moderna, sporind nemasurat puterea omului, au ridicat, in medie, nivelul de viata de pretutindeni.Dar reversul civilizatiei industriale este contemporane, al progresului material a fost si este inrautatirea mediului natural.Sub impactul dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul, au disparut sau sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si animale, iar omul este confruntat la randul lui cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele.Efectele ei sunt resimtite pana si peintinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii.S-a calculat ca in timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai mari decat intr-un mileniu.

La inceputul erei neolitice, numai aproximativ zece milioane de oameni actionau asupra naturii, cu unelte primitive care practic nu lasau urme cat de cat sesizabile.La mijlocul secolului trecut, deci nu la mult timp dupa declansarea revolutiei industriale, numarul locuitorilor globului ajunge la un miliard, dar deteriorarea mediului nu cunoaste inca manifestari preocupante, cu exceptia anumitor perimetre din unele tari occidentale - incepand cu Anglia - care au urcat primele in "trenul industrializarii", gratie in primul rand masinii cu abur.

Poluarea ca problema globala este apanajul secolului nostru, mai precis al ultimelor trei decenii, timp in care populatia lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori.Sunt multi sau putini ? Exercita oare numarul lor cu adevarat o "presiune demografica" asupra mediului inconjurator ? Iata intrebari ce-i framanta deja pe demografi, economisti, medici si alti specia-listi, ca si pe oamenii politici.Problema care i-a preocupat pe specialisti de-a lungul timpului a fost, de fapt, aceea daca se poate asigura hrana suficienta populatiei si doar in ultimile decenii si-au indreptat atentia asupra unui aspect care s-a dovedit a fi la fel de important : degradarea mediului ambiant prin poluare, eroziune si alte fenomene, datorate actiunii, voite sau nu, a omului, proces ce afecteaza nu numai posibilitatile de procurare a hranei, ci si alte aspecte ale existentei umane, incepand cu sanatatea.

Nu incape indoiala ca solul este capitalul cel mai pretios de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor si ambitilor sale.La urma urmelor, cel putin pana la inventarea fotosintezei artificiale, cu totii depindem de stratul subtire si roditor de la suprafata Pamantului, de unde se extrag totalitatea resurselor necesare vietii.Or, unul din marile paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze izvorul vietii si al fortei din nestiinta, lacomie, neglijenta sau din alte cauze.Asa se face ca,

in timp ce tehnicile moderne ii ingaduie sa introduca in circuitul productiv milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie devin improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului.De cand omul a inceput sa lupte impotriva naturii, suprafata deserturilor a crescut cu un miliard de hectare si procesul avanseaza intr-un ritm accelerat.Se cuvine sa adaugam ca, in fiecare an, zeci de milioane de hectare de soluri productive sunt "devorate" de drumuri, de uzine si de orase, tot atatea secvente ale duelului inegal dintre frunza verde si asfalt.

De cand primul topor primitiv a doborit intaiul arbore, padurile au pierdut jumatate din intinderea lor, in timp ce omenirea in acest rasimp s-a multiplicat de sute sau chiar mii de ori.Distrugerea padurilor, carora li se datoreste in cel mai inalt grad stabilitatea si calitatea a trei elemente fundamentale ale vietii oamenilor - solul,aerul si apa - s-a soldat de-a lungul timpului cu efecte dezastruoase.Padurilor le revine un rol insemnat in fixarea stratului, relativ subtire, de sol fertil, mediul germinativ al masei vegetale.

Despaduririle masive au inmormantat sub dune de nisip infloritoare civilizatii nu numai in nordul Africii, ci si in Asia, iar in unele parti ale Europei au impins dezgolirea muntilor si dealurilor pana la limite vecine cu calamitatea.

Reimpadurirea e inca un cuvant prea nou si efectele ei prea mici pentru a rascumpara greseala multimilenara care a determinat disparitia a jumatate din arborii planetei.Desigur, in aceasta privinta calculele sunt foarte precare.Recurgem totusi la unele, care, indiferent cat de mare e aproximatia, ne spun cate ceva.La sfarsitul Imperiului roman, Peninsula Iberica era acoperita cu paduri viguroase de la Biscaya pana la stramtoarea Gibraltar si ar fi avut o populatie aproape dubla

fata de cea de azi, cand au ramas doar vreo cinci la suta din fostele paduri.

In afara de protejarea solului, padurea exercita cea mai puternica actiune purificatoare asupra aerului , absorbind bioxidul de carbon si restituindu-l sub forma atat de necesarului oxigen.Din cele 14-16 miliarde de tone de bioxid de carbon lansate anual in atmosfera prin arderea combustibililor, plus cele provenite din respiratia oamenilor si animalelor, doua treimi sunt absorbite de paduri, acei "plamani verzi" ai Pamantului, carora le datoram atat de mult.

Nu mai putin important este rolul padurii ca factor de regularizare a cursurilor raurilor.De asemenea, padurea este menita sa asigure cerintele de agrement si turism, tot mai accentuate in conditiile vietii moderne, ambianta biofizica indispensabila localitatilor balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante si animale foarte utile etc.

Intr-un cuvant, fara paduri suficiente, dezvoltarea si, la urma urmelor, viata insasi nu sunt posibile.Astazi, cand padurile ocupa cam o treime din suprafata uscatului (circa 4 miliarde de hectare), pe plan modial isi face loc parerea ca aceasta reprezinta un minimum necesar,sub care omenirea nu-si poate permite sa coboare.In conditiile cand raman de rascumparat fata de padure greseli multe si vechi, cand un singur automobil, parcurgand 1000 de kilometri, consuma o cantitate de oxigen suficienta unui om pe timp de un an, iar raurile dezlantuite fac tot mai mari ravagii, spaland nemilos ce a mai ramas din fertilitatea solului, exploatarea nerationala a resurselor forestiere a devenit un lux prea scump.

Paleta surselor de degradare a solului este vasta, insa partea cea mai vizibila si aflata la indemana intelegerii oricui priveste

acumularea unei enorme cantitati de reziduri de tot felul.Imaginea haldelor de deseuri din jurul uzinelor si impresionanta productie de gunoi din centrele urbane sunt numai doua din aspectele acestui fenomen nociv.Gunoi a existat dintotdeauna, dar notiunea aceasta, ca si atatea altele, si-a modificat serios continutul.Pentru gospodariile taranesti traditionale si deci pentru localitatile rurale, gunoiul insemna aproape exclusiv resturi vegetale nefolosite de animale, care putrezeau in cateva luni, pentru ca iarna sau primavara sa fie imprastiate pe camp pentru fertilizare.Exista practic o reciclare naturala completa ce se consuma aproape la fel si in perimetrul oraselor, ale caror periferii nu se deosebeau cine stie cat de felul de viata de la sate.

Cu totul altfel stau lucrurile intr-o lume a industrializarii si urbanizarii vertiginoase , cand doi din cinci locuitori ai globului traiesc deja in orase - fata de unul din sapte la inceputul secolului.In plus, prolifereaza orasele mari si foarte mari, ajungandu-se ca acela cu peste un milion de locuitori sa depaseasca 200.Or, dupa calcule aproximative, fiecare locuitor din orasele europene "produce" mai bine de 1.5 Kg de gunoi pe zi, iar in S.U.A de vreo trei ori mai mult.De obicei, drumul gunoiului sfarseste la periferia orasului, in gropi existente sau pe locuri virane, unde se acumuleaza in gramezi imense, acceptate ca servituti inevitabile, uratind peisajul, poluand solul, aerul si apele subterane.Si mai grav e ca o buna parte din aceste gunoaie, indeosebi materialele plastice, sunt extrem de rezistente la actiunea bacterii-lor si, practic, nu se recicleaza pe cale naturala.

Evacuarea rudimentara a gunoaielor a inceput sa puna serioase proble-me in zonele puternic urbanizate din Occident inca de acum mai bine de o suta de ani.In 1870, in Anglia, si in 1892, in Germania, pentru marile orase s-a introdus incinerarea gunoaielor, cu valorificarea partiala a caldurii

pentru producerea de abur si curent electric.Sistemul de incinerare s-a extins si per-fectionat mult, optandu-se pentru arderea centralizata in mari uzine, mai avantajoasa pentru marile orase.

Preocupanta ramane nu numai problema asigurarii salubritatii in perime-trele urbane si in vecinatatea lor.Astazi, plugurile tractoarelor scot deseori la iveala ambalaje de plastic si cutii de conserve, in primul rand pe terenurile arabile din jurul centrelor urbane, dar si in alte parti.Prezenta acestor obiecte aruncate si a multor altora se intalneste, din pacate, si in poienile muntilor, si pe malul raurilor sau pe litoralul marin, cam peste tot unde oraseanul "eva-deaza" in sanul naturii, fara a renunta macar pentru scurt timp la comodita-tile locuintei si la gestul reflex de a arunca resturile.

Prin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibil conventional se arunca anual in atmosfera aproximatim un miliard si jumatate tone de cenusa, praf si gaze.Pe langa arderea combustibililor - carbune, petrol, lemn, gaze naturale - probleme asemanatoare creeaza si alte industrii, indeosebi chimica, metalurgica, unele ramuri constructoare de masini, industria ali-mentara etc. - ca si circulatia automobilelor, avioanelor, trenurilor,vapoa-relor etc.

Abstractie facand de unele unitati industriale plasate in plina natura, grosul poluarii atmosferice provine din orase, caci aparitia industriei fie ca are loc in orase, fie creeaza ulterior orase.Asa ca primele victime sunt orasenii.Exista de acum un numar apreciabil de "infernuri ecologice", perimetre urbane unde noxele industrializarii se fac simtite prin efecte combinate : aer viciat, zgomot, aglomeratie.In asemenea locuri - cum sunt orasele San Paulo, Ciudad de Mexico, Detroit, Callacuta, Los Angeles, New York - procentul de imbolnaviri ale cailor respiratorii, inclusiv cancerul pul-monar, este de cateva ori mai

mare, inregistrandu-se, de asemenea diversi alti factori de risc pentru sanatatea oamenilor, si nu numai a acelora ce locuiesc la orase.Abordand aceasta problema, specialistii considera ca, pe langa reducerea prin toate mijloacele a surselor de poluare, si, daca se poate, chiar eliminarea totala a unora dintre ele, insanatosirea aerului este de neconceput fara aportul decisiv al ariilor verzi.

Dar daca aerul, asa cum este, deocamdata poate fi respirat pretutindeni pe gratis, nu acelasi lucru se intampla cu apa potabila, care pentru citadini are de mai multa vreme un pret.Si inca in continua crestere.Caci apa, acest al doilea element in ordinea urgentelor omenesti, dupa aer, a devenit si el un produs industrial.In preajma marilor orase si unitati industriale apar instalatii uriase de "tratare" a apelor naturale, prin decantare, filtrare, serilizare de mai multe feluri etc.

La prima vedere, pare paradoxal sa vorbim de nevoia asigurarii apei pe o planeta care dispune de atata apa, incat s-ar putea inunda complet cu un strat de 3 km grosime.Chestiunea e ca 97 la suta din apa globului este sarata, iar din restul de 3 la suta cea mai mare parte se afla in ghetari.Rezulta ca populatia lumii are la dispozitie pentru consumul personal si pentru activi-tatile sale economice numai in jur de 1 la suta din volumul de apa dulce, respectiv cea din rauri, fluvii, lacuri si din unele panze freatice.Chiar si asa, ar fi mai mult decat suficient pe ansamblu, numai ca, asa ca si la alte capitole ale inzestrarii naturale, apa e foarte neuniform repartizata pe intinderea globului, iar o mare parte din ea este de acum puternic poluata.In ansamblul poluarii, ponderea apelor uzate - menajere si industriale - este covarsitoare.Daca la poluarea aerului imaginea-simbol este oferita de arborii "perforati" de "ploile acide", la poluarea apei expresia caracteristica ar putea fi considerate "mareele negre", adica

poluarea, practic continua, cu petrol a marilor si oceanelor lumii, avand efecte dezastroase asupra florei si faunei marine.

Poluarea aerului

Ce este poluarea?

Poluarea este fenomenul ce consta in contaminarea mediului cu materiale care degradeaza starea de sanatate, functionarea ecosistemelor. Poate fi cauzata de eruptiile vulcanice si chiar de activitatea omului: casnica, industriala si agricultura.

Existenta fiecarui om, plante si animal depinde de aer, fara care nu putem trai.

Poluarea aerului reprezinta introducerea de produse chimice, de particule, materiale biologice in atmosfera. Atmosfera este invelisul de aer al Pamantului, ce contine: azot, oxigen, argon, bioxid de carbon, ozon etc. Poluarea aerului poate dauna omului si mediului. Poluantii pot fi solizi, lichizi sau gazosi.

Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de smog. Smogul este în general un amestec de monoxid de carbon şi compuşi organici din combustia incompletă a combustibililor fosili cum ar fi cărbunii şi de dioxid de sulf de la impurităţile din combustibili. În timp ce smogul reacţioneaza cu oxigenul, acizii organici şi sulfurici se condensează sub formă de picături, înteţind ceaţa.

www.referat.ro

Principalii poluanti produsi de activitatea oamenilor:

oxizi de sulf

oxizi de azot

monoxid de carbon

dioxid de carbon

amoniac

metale toxice,cum ar fi plumb si cupru

Aparitia automobilului a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si a altor gaze. Agricultura determinat acumularea unor cantitati mari de substante chimice otravitoare in atmosfera.

Poluarea atmosferei poate fi si sub forma de fum. Fumul este un amestec de gaze si substante chimicale. Smogul ce rezulta are un miros neplacut ce cauzeaza lacrimarea.

Sursele umane ale poluarii aerului

Surse mobile ce includ autovehicule, aeronave, nave maritime.

Produse chimice, praful si focul.

Fum de la vopsea, spray-uri.

Militare cum ar fi arme nucleare, gaze toxice, germeni de razboi si rachete.

Sursele naturale ale poluarii aerului

Metan, emis de digestia animalelor, bovinele.

Activitatea vulcanica ce produce sulf, cenusa, clor si particule.

Distrugerea padurilor tulbura, la randul sau, echilibrul ecologic al atmosferei. Distrugerea a milioane de m de paduri are drept consecinta reducerea cantitatii de oxigen, in schimb se acumuleaza mai mult dioxid de carbon.

Gauri in stratul de ozon

Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui. Deoarece in zilele noastre a crescut foarte mult folosirea hidrocarburilor clorinate, fluorinate in flacoanele cu aerosili, frigidere, detergenti si polistrioli, aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de atmosfera. Pe masura ce se ridica, se descompun, formandu-se cloridioni, care ataca si distrug stratul de ozon.

Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oara in anul 1985 de catre oamenii de stiinta care lucrau in Antartica, in momentul in care au observat formarea unei gauri in stratul de ozon.

Cercetatorii au fost ingrijorati de faptul ca stratul de ozon s-ar putea rarefia si in alte parti ale globului, crescand nivelul radiatiilor nocive. Din nefericire, cu zece ani mai tarziu, in 1995 s-a observat ca si deasupra Arcticii si a Europei de Nord s-au format gauri in stratul de ozon.

COPII CU ASTM

In 1995 in Marea Britanie dintre copii sub 18 ani fiecare al saptelea a suferit de astm. Inflamatia alveolelor pulmonare produce dificultati respiratorii si senzatie de sufocare.

Inca nu este dovedit ca aceasta afectiune este produsa de poluarea aerului, dar un lucru este sigur: poluarea agraveaza simptomele. Principatii vinovati sunt gazele de esapament si gazele formate sub efectul radiatiilor solare din produsele arderii combustibililor.

Siropurile si inhalatiile curative amelioreaza accesele, medicatia preventive este eficienta, dar cercetarile continua in directia stoparii acestor afectiuni, care a luat proportii ingrijoratoare.

In zilele noastre atmosfera este in mare pericol si nu mai putem respira aer curat. Poluarea aerului pune in pericol intregul mediu de viata.

Poluarea aerului poate de asemenea distruge regiunea superioară a atmosferei cunoscută sub numele de stratosferă . Producţia excesivă de compuşi ce conţin clor , cum sunt clorofluorocabonaţii (CFC- folosiţi in frigidere , aparate de aer condiţionat , fabricarea de produse polistirenice ) au subţiat stratul de ozon , creând o gaură deasupra Antarcticii care durează câteva săptămâni în fiecare an . Ca rezultat , expunerea la razele dăunătoare ale Soarelui distruge fauna terestră şi acvatică , ameninţând şi sănătatea umană în regiunile de la latitudini mari ale emisferelor nordică şi sudică . 

B. Poluarea apeiCererea de apă potabilă a crescut pe măsura creşterii populaţiei globului . Din 1940 pînă în 1990 , scăderile apelor în râuri , lacuri , iazuri şi alte surse s-au împătrit .Din apa consumată anual , 69% este folosită în agricultură , 23% in industrie şi 8% pentru consumul casnic . Canalizarea , scurgerile industriale , chimicalele agricole ca îngrăşămintele şi pesticidele sunt principal cauză a poluării apei . În1995 , Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA a raportat că aaproximativ 37% din lacurile şi estuarele SUA şi 36% din râuri sunt prea poluate pentru a fi folosite la pescuit şi înot , în tot timpul sau în mare parte a anului . În ţările in curs de dezvoltare , peste 95% din apele din canalizări sunt deversate neepurate in râuri şi golfuri , creând un pericol major pentru sănătatea umană . Scurgerile apei , o sursă neidentificată de poluare , duce ingrăşămintele chimice mai sus menţionate din culturile agricole în lacuri , curenţi şi râuri . Acestea reacţionează cu fosfaţii şi nitraţii din canalizări , grăbind dezvoltarea algelor , un tip de plantă acvatică . Apa devine suprasaturată cu alge moarte , care csad dramatic cantitatea de oxigen . Acest proces , numit eutroficare , poate cauza moartea peştilor şi altor forme de viaţă acvatică. Scurgerile agricole ar putea fi

cauza apariţiei şi creşterii unei forme de alge toxice numită Pliesteria Piscicida , care a fost responsabilă de moartea unor mari cantităţi de peşte în apele din Golful Delaware până în Golful Mexic , în anii 1990 . Scurgerile , de asemene , duc pesticide toxice şi scurgeri urbne şi industriale în lacuri şi izvoare . Eroziunea , uzarea suprafeţei solului de către vânt şi ploaie , contribuie de asemenea la poluarea apei . Pământul şi mâlul (un sediment fin ) spălat de pe versanţii cu alunecări , câmpuri arate sau zone de construcţie , pot astupa matca apelor şi omorî vegetaţia acvatică . Chiar şi cantităţi mici de mâl pot elimina anumite specii de peşte . De exemplu , cand alunecarile de teren distrug patura protectiva de plante de pe dealuri , apele pot duce pământul si mâlul în râuri , acoperind straturile de prundiş pe care somonii îl utilizează pentru a depune icre .Crescătoriile marine de peşte sustinute de ecosistemele oceanelor sunt o sursă importantă de proteine , mai ales pentru locuitorii ţărilor în curs de dezvoltare ; aproximativ 950 milioane de oameni în lume consumă peşte ca o sursa primara de proteine . Cu toate acestea , poluarea in golfurile de coasta , estuare si mlastini ameninta bancurile de peste deja decimate prin pescuitul excesiv . In 1989 , 260 mii de barili de petrol au fost deversate din petrolierul esuat ”Exxon Valdez” in zona Prince William Sound in Alaska , o bogata regiune de pescuit oceanic . In 1992 au existat 8790 de deversari raportate in si in jurul apelor teritoriale ale SUA , implicand 5,7 milioane litri petrol .

C. Poluarea solului Solul este un amestec de materiale vegetale , minerale si animale , ce se formeaza de-a lungul unui proces care poate dura mii de ani . Este esential pentru cresterea majoritatii plantelor si pentru productia agricola . Poluarea solului este o acumulare de compusi chimici toxici , saruri, agenti patogeni ,

(organisme cauzatoare de boli) sau materiale radioactive care pot afecta viata animala si vegetala . 

Prin mediu se intelegetotalitatea factorilor naturali si a celor create prin activitati umane

care, in strasa interactiune, influenteaza echilibrul ecologic, determinand conditiile pentru om si celede dezvoltare , privit si sub aspect juridic, are un character dynamic, exprimand tendinta generala nationala si internationala-pentru includerea in compunerea sa atat a elementelor naturale, cat si a celor create de om.mini stiri

Termenul de mediu a izvorat din cuvantul englez “envioronement”,care a fost preluat in limba franceza sub forma”l’environnement”iar apoi in limba germana si in alte limbi, desemnand spatial ce in conjoara omul, ambianta naturala a tuturor vietuitoarelor. In documentele internationale nu exista o definitie foarte clar formulate cu privire la mediu, iar legislatiile interne ale statelor confera acestui concept semnificatii si dimensiuni diverse, pornind de la definitii partiale si pa la definitii mai globale.

FENOMENUL DE POLUARE

Mediul si factorii de mediu sunt afectati in cea mai mare masura de poluare, capabila sa afecteze si sa deterioreze echilibrul ecologic.

Mult timp, toate vietuitoarele de pe Pamant au convietuit intr un echilibru ecologic ce a constituit conditia esentiala a existentei si continuitatii vietii. Omul a intervenit asupra ecosistemului existent, transformandu-l potrivit nevoilor si

intereselor sale. Paralel cu crearea mediului artificial, ca rezultat al agresiunii activitatilor umane, calitatea mediului natural s-a degredat treptat.

Echilibrul ecologic actual este afectat de o multime de cauze, aflandu-se la polul opus poluarii. Reprezentad echilibrul care trebuie sa se mentina in cadrul biodiversivitatii, echilibrul ecologic este dereglat atat de fenomene naturale (cutremure, inundatii, eruptii vulcanice, alunecari de teren, tornade), cat si prin activitati umane.

Cuvantul “poluare” provine din latinescul”poluorae”care inseamna a murdari, a pangari, a profana. Acest cuvant desemneaza actiunea prin care omul isi degradeaza mediul sau de viata.Aceasta caracteristica a omului este o lege naturala generala, dupa care toate fiintele produc deseuri care, neeliminate din mediul lor le fac imposibila activitatea si chiar vita lor.

Legea mediului nu defineste termenul de poluare, dar il defineste pe cel de poluant si stabileste cauzele poluarii prin enumerarea poluantilor.

Legea nr.137/1995 republicata in 2000,in anexa nr.1,defineste poularea mediului in sensul ca aceasta reprezinta alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii si productivitatii biologice a ecosistemelor, afectarea echilibrului ecologic si a calitatii vietii cauzate de poluarea apei, aerului,solului, gospodarirea si valorificarea deficitara a resurselor, amenajarea necorespunzatore a teritoriului, etc.

Pe cale de interpretare, rezulta ca, poluarea se produce datorita depasirii limitelor ad ministrabile de acumulare a substantelor toxice.Asadar, poluarea este procesul de alterare a mediilor biotice si abiotice, a mediului natural si a mediului

artificial, prin activitati umane sau ca rezultat al fenomenelor naturale.Poluarea reprezinta in aclasi timp si o violare a dreptului fundamental al omului la un mediu sanatos, fapta pentru care poluatorul trebuie sa plateasca.

Anexa 1 din Legea protectiei mediului intitulata”Intelesul unor termeni in sensul prezentei legi” defineste poluantul ca fiind “orice substanta solida, lichida,sub forma gazoasa sau de vapori, ori sub forma da energie, care introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si adduce daune bunurilor materiale.”

Uniunea Europeana defineste poluarea ca fiind activitatea prin care omul introduce direct sau indirect in mediu, substante solide,lichide,gazose , sub forma de energie, vapori sau zgomote ce cauzeaza deteriorarea resurselor, a ecosistemelor, a peisajului, propietatilor si sanatatii umane.

CAUZELE POLUARII

Studiile efectuate la nivel mondial, dar si la nivel continental si regional au identificat numeroase probleme majore ale mediului care afecteaza toate componentele sale.

Sursele de poluare s-au inmultit odata cu dezvoltarea si modernizarea vietii sociale si economice determinand si sporirea si diversificarea formelor de poluare a tuturor componentelor mediului.

Dupa natura poluantului care o produce, poluarea poate fi: poluare naturala si poluare artificiala.De asemenea , poluarea se poate clasifica si in : poluare fizica,chimica,biologica, estetica,electromagnetica.

Principalele cauze care au efecte negative asupra mediului prin poluare sunt:

Efectele negative asupra mediului produse de aplicarea cuceririlor revolutiei tehnico-stiintifice, datorita faptului ca: stiinta fie n-a putut sa prevada la un moment dat eventualele efecte negative, fie desi a prevazut aceste consecinte negative nu a putut stabili cu exactitate gravitatea lor, ori desi a prevazut efectele negative, acestea nu pareau iminente sau grave.

Criterii de economicitate gresit intelese, neinsotite de investitii necesare prevenirii poluarii-conceperea si realizarea de productii bazate pe interesul obtinerii de profituri mari cu ignorarea cerintelor legale referitoare la protectia mediului, consideradu-se ca este mai avantajoasa plata amenzii pentru poluare, decat investirea in luarea masurilor pentru prevenirea ei;

Explozia demografica- cresterea populatiei globului, reprezinta un alt factor ce influenteaza direct, imediat sip e termen lung mediului prin degradarea unor sisteme ecologice implicate in productia agricola, pri cresterea cerintelor de hrana, de locuinte, de locuri de munca, de mijloace in transport, de surse de energie etc.

Utilizarea de instalatii, tehnolologii, utilaje, materiale periculoase pentru mediu.

Posibilitaea unor astfel de consecinte este previzibila si sunt luate masuri de siguranta, totusi accidentele pot surveni( de exemplu accidente la centrale nucleare, catastrophe aviatice,navale,etc.). Puterea motoarelor si a instalatiilor de complexitatea proceselor, de voluml productiei, contin factorii de risc pentru sanatatea umana si pentru mediu. Economia slab dezvoltata si folosirea de tehnici si tehnologii mai putin avansate , in tarile slab dezvoltate economic, ca urmare a lipsei mijloacelor financiare, a lipsei cunostintelor profesionale

corespunzatoare si in care nu sunt luate masurile ce se impugn pentru protectia mediului;

Lipsa constiintei ecologice. Ramanerea in urma a gandirii umane in comparative cu cu dezvoltarea vietii materiale, nestiinta, neglijenta si ignoranta oamenilor pot cauza pagube considerabile si ireversibile pentru mediu. De aceea, oamenii trebuie educati in spiritul unei conceptii civilizate privind relatiile dintre ei si natura, in vederea formarii unei constiinte de mediu.

Radioactivitatea , produsa ca urmare a experientelor nucleare sau a accidentelor la centralele atomoelectrice, dar sic ea produsa de soare, de astrii, diferite substante (radioactivitae naturala);

Razboaiele locale, dezvoltarea industriilor de razboi etc.

Ca o concluzie privind cauzele poluarii, putem spune ca acestea sunt reprezentate atat de fenomenele naturale, dar mai ales de activitatea umana cu toate consecintele ce decurg din ea.

Despaduririle massive. Padurile reprezinta surse de materii prime regenerabile, dar si surse de servicii prin functiile multiple si complexe pe care le indeplinesc (functii sociale, de protectie a solului, a apei, functii de conservare a biodiversitatii etc.). Desi padurile au un character important rol economic, social, ecologic si cultural, ele sunt amenintate cu degradarea, cu defrisarea, cu poluarea. Indiferent de cauza care genereaza, despaduririle, cu efecte directe si implicite padurilor existente,de gestionarea si dezvoltarea lor durabila.

Cauzele diverse si ponderea specifica si diferita a surselor de poluare face ca gradul de poluare si de nocivitate sa difere nu numai da la un continent la altul, de la o tara la alta, dar si in

interiorul unei tari, de la o zona la alta, de la un obiectiv industrial la altul. De aceea se impune combaterea ei cu toate mijloacele si metodele tehnice, socil-politice, juridice, ea fiind nu numai o sarcina a fiecarui stat dar si o sarcina a tuturor natiunilor.

Utilizarea complexului de mijloace in scopul protectiei eficente a mediului este impusa de faptul ca, problema poluarii mediului reprezinta nu numai o vilare a normelor sociale, dar si o nerespectare a unor norme legale.

Pornind de la faptul ca, poluarea mediului este consecinta situatiei economice a unei tari sau regiuni, este necesar ca masurile de prevenire si de protectie a mediului sa re reprezinte un factor al oricarui proces economic al oricarui popor.

PROTECTIA MEDIULUI

Protectia mediului este o sarcina nationala si internationala, o preocupare primordiala pentru tote guvernele, ce implica un complex de eforturi materiale, financiare, politice, juridice, stiintifice si organizatorice. In acest sens se impune elaborarea unui concept de protectie a mediului , complex si realist, un concept ce presupune protectia tuturor factorilor de mediu, respectiv un cocept care sa aiba in vedere nevoile multiple ale omului, legile naturii, respectful pentru sanatate si viata, pentru progres si dezvoltare in stransa armonie cu natura.

Activitatea complexa de protectie a mediului trebuie sa inceapa cu lichidarea cauzelor si a surselor poluarii, ceea ce , consideram ca ar duce la prevenirea consecintelor acestui fenomen.

Protectia mediului reprezinta un obiectiv de interes national si international cu efecte (directe si indirecte) pe termen lung in toate compartimentele sistemului social.

Protectia mediului are ca scop inlaturarea influentelor negative asupra mediului natural si artificial , asupra ecosistemului ca un tot unitar, reducerea si eliminarea efectelor poluarii.

Protejarea ecosistemelor se face printr-un complex de activitati umane care au ca scop principal ocrotirea omului, ca parte integranta a comunitatilor de viata interdependente.

Pentru restabilirea echlibrului ecologic perturbat, este nevoie de interventia omului printr-o activitate complexa, rationala si stiintific fundamentala de protectie a factorilor de mediu naturali(sol, subsol, aer, padure, flora, fauna, rezervatii) si artificiali(asezari omenesti si lucruri realizate de om).

Protectia mediului poate fi definite ca fiind o activitate umana ce are ca scop cacret prevenirea poluarii, mentinerea si imbunatatirea conditiilor de viata pe Pamant.

Omenirea care a mostenit aceasta planeta este obligate sa o ingrijeasca, sa o pretuiasca sis a opreasca degradarea ei.

Mediul(natural si artificial) reprezinta cadrul de viata al intregii omeniri, pe care civilizatia tehnico-stiintifica l-a ameliorat dar l-a poluat, ea fiind totodata considerata capabila sa ajute la prevenirea si inlaturarea poluarii.

Pentru realizarea compabilitatii intre sistemul economic, uman, ambiental si tehnologic se impune stimularea progresului tuturor acestor dimensiuni.

Problema protectiei mediului trebuie privita sub doua aspecte:

-protectia mediului are ca sarcina generala descoperirea cauzelor si surselor poluari, stabilirea modalitatilor de prevenire, reducere si inlaturare a efectelor poluarii;

-protectia mediului are ca sarcina concreta, protectia diferitelor elemente componente ale mediului natural si artificial

Protectia mediului este o sarcina generala a intregii societati, sacinile concrete ale protectiei mediului fiind stabilite prin reglementarile legale speciale referitoare la protectia factorilor de mediu.

Asadar, sarcina dificila si complexa de protectie a mediului nu se poate realiza exclusive numai de catre organelle de stat, fiind necesar in acest sens si aportul organismelor nestatale, a persoanelor fizice si juridice. Aceasta activitate s-a generalizat in majoritatea tarilor lumii, devenind in prezent o adevarata “miscare ecologica”. Miscarile ecologiste nationale si internationale mobilizeaza agentii poluanti sa actioneze pentru protectia si ameliorarea mediului dar si pentru repararea prejudiciilor ecologice cauzate.

Coordonarea si controlul activitatii de protectia mediului revin autoritatii publice teritoriale pentru protectia mediului, precum si institutiilor abilitate in acest sens prin lege, pentru domeniile lor de responsabilitate.

Populatia si mediul

Omul si vietuitoarele pot supravietui pe Pamant numai daca mediul de viata corespunde nevoilor lor de existenta deoarece pe integrtitatea si buna functionare a mediului natural si artificial se bazeaza viata pe Terra.

Poluarea afecteaza atat omul ca individ cat si populatia ca suma a indivizilor existenta la un moment dat, intr-un spatiudeterminat.

Populatia reprezinta totalitatea locuitorilor ce apartin unei unitati territorial-administrative a unei tari sau regiuni, termenul de “populatie” desemneaza ansamblul indivizilor ce apartin unei anumite specii si care ocupa un teritoriu determinat.

Populatia, la nivel national este reprezentata de stat care are personalitate juridica, fiind subiect de drep in rapoarturile de dreptul mediului.Populatia afectata de fenomenul poluarii este victima a acestui fenomen, dar trebuie sa fie si un luptator impotriva acestuia. Se apreciaza ca populatia creaza probleme deosebite pentru mediu datorita ritmului sau de crestere ridicat denumit “explozie demografica”.Explozia demografica este o problema mondiala cu consecinte atat positive cat si negative, ce sta in atentia multor guverne si organisme internationale.

Cresterea demografica este considerata a fi insotita de: un process mai rapid de urbanizare, tehnicizare si industrializare; crearea de noi locuri de munca; asigurarea hranei, locuintei , educatiei si instructiei; modificarea struaturii populatiei(depopularea statelor) etc.

Cresterea demografica creaza probleme privind protectia mediului , fiind necesare noi solutii pentru ocrotirea populatiei de consecintele negative ale poluarii, deoarece desi omul este un mare poluator, el este cel mai important factor al mediului natural,cel ce asigura progresul economico-social, tehnico-stiintific, avand contributii serioase in scopul imbunatatirii conditiilor de mediu.

Prevenirea poluarii si protectia mediului presupune cu necesitate actiuni de cooperare intre state si adoptarea de reguli commune in acest sens.

Problema combaterii poluarii si a stabilizarii factorilor cu impact deosebit asupra mediului inconjurator si chiar asupra continuarii in bune conditii a vietii pe intrega suprafata a Terrei, au facut ca statele sa colaboreze intre ele pentru rezolvarea acestora.

Cooperarea internationala pleaca de la nevoia dezvoltarii si protejarii mediului, lucru ce nu poate fi realizat decat prin parteneriatul natiunilor lumii.

Constietizarea pericolului degradarii si distrugerii elementelor mediului a inscris atat la nivel national cat si mondial, protectia si conservarea mediului printre prioritatile umanitatii.

Instituirea unei colaborari internationale in domeniul protectiei mediului este o necesitate, iar dreptul international reprezinta principalul instrument de colaborare bilaterala, regionala si planetara a statelor si organismelor internationale in vederea identificarii unor forme si modalitati care sa contribuie la prevenirea poluarii si protectia mediului ambient.

PERMANENTA DEGRADARE A MEDIULUI INCONJURATOR. Omul a incercat dintotdeauna sa modeleze natura, care avea leg ice trebuiau respectate pentru a supravietui. In ultimile doua secole s-a facut simtita incercarea omului de a domina natura, de a utilize in folos propriu toate bogatiile naturala, ajungadu-se la “criza ecologica”.

Cauzele acestei crize se datoreaza in primul rand,dezvoltarii civilizatiei industriale , care a produs modificari profunde si accelerate mediului inconjurator.Din ce in ce mai mult,

resursele naturale au fost solicitate, s-au extins despaduririle masive pentru obtinerea de masa lemnoasa si de terenuri noi pentru agricultura, s-a intensificat utilizarea pasunilor, s-a dezvoltat mult exploatarea subsolului.

Omul nu si-a pus problema mult timp problema de a proceda rational, in conditii normale de echilibru si dezvoltare a vietii. El a sesizat tarziu ca este creatia si creatorul mediului sau inconjurator care ii asigura existenta biologica si, totodata cea intelectuala. Exploatarea irationala a resurselor regenerabile (paduri, flora, fauna etc.) si a celor neregenerabile (bogatii minerale ale subsolului) a accentuat efectul nociv al actiunilor omului asupra naturii.

Poluarea indelungata a mediului natural a determinat acumularea problemelor ecologice contemporane, exprimabile printr-o dizarmonie accentuate intre mediul creat de om si cel natural inseamna o deteriorare. Deterirarea mediului inconjurator consta in necorespondenta dintre conditiile de mediu si cerintele obiective (biologice, psihologice, economice, sociale etc.)ale omului,fiind pprovocate nu de modificarea mediului ca atare, ci de aparitiaunor dezechilibre in cadrul relatiilor dintre om si natura.

Deteriorarea mediului de catre om nu inseamna insa numai distrugerea echilibrului ecologic, ci si aparitia unei reactii inverse din partea mediului astfel modificat asupra omului, pentru desfasurarea activitatii sale economice.

Poluarea este una din formele cele mai insiduase de atentat in masa asupra sanatatii colectivitatilor umane. Este paradoxal faptul ca pe masura ce societatea omeneasca se dezvolta ea devine tot mai distrctiva in procesul productive si in consumul personal, casnic.

Posibilitatile actuale ale prognozei ecologice dirijeaza azi intr-un mod tot mai efficient obiectivele tehnologiei contemporane spre reducerea sensibila a riscurilor ecologice.

Constatam ca, problematica ecologica patrunde astfel tot mai mult in aria preocuparilor economice si social-politice, cu toate implicatiile sale pentru promovarea calitatii vietii umane, caci se poate cladi o societate sanatoasa pe un mediu natural bolnav.

Poluantii toxici din aer sunt acei agenti poluanti care sunt banuiti ca ar provoca diferite boli grave omenirii, cancerul sau alte boli grave, cum ar fi deformari la nastere sau alte efecte negative.

Persoanele expuse la agentii toxici in concentratii mari si pe durata lunga se expun se expun riscului major de a se imbolnavi . Aceste boli pot dauna sistemului imunitar dar si celui nervos, respirator etc.

Pe langa expunerea la aer contaminat cu toxine, cativa agenti poluanti cum fi mercurul se pot depune pe sau in apa , unde sunt asimilati de plante si ingerate de animale. Majoritatea toxinelor din aer provin din surse artificiale incluzand surse mobile( masini , camioane, autobuze,etc.) dar si fixe( fabrici, rafinarii, zone industriale. O parte din aerul toxic provine si din surse naturale cum ar fi eruptii vulcanice si incendii.

Mai nou marele subiect de disputa intre ecologisti este incalzirea globala , si sa-i mai spunem “subiectul la moda” care ameninta ca temperatura globala creste in fiecare an cu 0,2 gade Celsius.

ASPECTE PRIVIND SUPRAVEGHEREA CALITATII

MEDIULUI PE PLAN INTERNATIONAL

Pe plan international, pentru evidentierea schimburilor profunde produse pe fondul proceselor naturale, precum si pentru evaluarea si prognozarea starii mediului inconjurator exista si se dezvolta “Sistemul Global de Monitoring Inconjurator” creat in anul 1972 la Stockholm, ca parte componenta a Programului “Observarea planetei”.Crearea monitoringului a fost determinate de aparitia pericolului cresterii nivelului global al poluarii, de care sunt legate efecte diferite la scara intregii biosferei.

Bibliodrafiehttp://protectio.org/poluarea-aerului/

http://referate-biologie.blogspot.ro/2010/05/fenomenul-de-poluare.html

http://poluarea.wordpress.com/

http://www.slideshare.net/Koroli/poluarea-mediului-inconjurator