Vocea RomilorNr. 325 � 22 ianuarie 2019 � 5 RON � Râmnicu Vâlcea, str. Lucian Blaga nr. 56 � Tel. 0350/426839 � Fax 0350/426839

ROMI DE TOATE NEAMURILE, UNIÞI-VÃ! ZIAR NAÞIONAL

ROMII RUDARI, ARGINTARI, CÃLDÃRARI, LÃUTARI, GABORI, URSARI, MAGHIARI, ROMII DE VATRÃ

PreºedinteleParlamentuluiEuropean, acuzatde rasism

Intermediari pentrusãnãtate. Un grup de femeirome îi ajutã pe alþi romisã navigheze prin sistemulmedical românesc

“Am fosteducatã sã oferrespectcelor din jur”

Giuvlipen –trupa deteatrucare ainventatcuvântul“feminism”

Primãria Alba Iuliainvesteºte optmilioane de euroîn modernizareazonei în care seaflã cartierulromilor

Poliþiºtiiînvaþãlimba ºitradiþiileromilor

Romii de la Gala deExcelenþã sunt românimai buni ca tine

Profesorul Gabriel Sala ºi-a lansatvalorosul compendiu de ISTORIAROMILOR chiar în liceulla care predã

Primarii din localitãþile curomi criticã dezinteresulautoritãþilor ºi al ONG-urilor faþã de integrareaacestora

Acþiune caritabilãpentru copiii rromi dinTeleorman, interzisã înºcoalã pe motiv cã epoliticã

Tabãra Interetnicã deArtã Contemporanã,ediþia a II-a, Aiud2018

Ion Stancu:Sunt mândrucã sunt þigan!

Când naiba am trecutde partea cealaltã?

PUTEMCONTA PE EI -

ROMÂNII(GAGIII)

SÃPTÃMÂNII ÎPS Varsanufie Florin Marin Carmen Preda Maria Bobeanu Cristian Buican

pagina 3

pagina 5

pagina 7 pagina 9

pagina 9

pagina 4

pagina 10

pagina 2

pagina 7 pagina 11

pagina 4

pagina 6

E D I T O R I A L

www.vocearomilor.ro

Sunt la opetrecere ames-

tecatã. cã sîntem acolo persoane maturedespre care s-ar zice cã ºi-au adunat toateminþile în cap, dar ºi mileniali din ãºtia cuani de naºtere imposibili, sã zicem.Muzica e foarte tare, dansante de la carebîþîi din picior pe sub masã. Stau cu unpahar de vin în faþã, cu niºte amici la felde expiraþi ca mine ºi vorbim despregagici amante neveste iubitemenopauziste ne repovestim a mia oarãintanpalari haioase prin care am trecutîmpreunã. Le ºtim la virgulã, dar ni lerepovestim de fiecare datã. Sîntem într-atît de amabili, cã rîdem, cu niºte nuntaºenecunoscute închingate în rochii de laméorbitor.cu fetite dulci ca in Bucuresti laValcea cu romance frumoase si tiganciarzoaice. Alãturi, un grup de din ãºtia de

douãzeci ºi ceva de ani Se bîþîie ºi þopãiecu mîinile ridicate pe sus, chirãie. Eu mãuit în paharul cu vin ºi tare aº mai fuma oþigarã. dar e interzis sa fumam .Afara efrig si nu ma indur sa ies Nimic mai tristdecît sã te uiþi la o fatã subþire ca un paicum dã gata un pahar de cockail si opungã de cornuleþe din alea umplute cucremã dulce, în timp ce tu mãnînci niºtepeºte fad cu trei legume triste Nimic maitrist Cînd naiba am trecut de parteacealaltã? Cine a tras linia astadespãrþitoare între noi ºi ei? Unde sîntvremurile cînd dãdeam gata o pungã decovrigi ºi aveam totuºi abdomenul plat,lipit de ºira spinãrii,acum sant gras siciufut? ªi, mai ales, de ce nu mai fumeazãnimeni?

AAlleexxaannddrruu DDiiaammaanntt

Intermediari pentru sãnãtate. Un grupde femei rome îi ajutã pe alþi romi sãnavigheze prin sistemul medicalromânesc

Crina trage putin de pleoapa si isi aplica fardul gripana sus, aproape de spranceana. Isi deseneazaconturul ochilor cu un creion negru si se da cu rimel,atenta sa nu i se lipeasca genele. Alege un ruj deschisla culoare si isi freaca buzele una de alta. E imbracataintr-o rochie de seara neagra, decoltata, cu maneci dindantela, pe care o va purta pana la miezul noptii, cando sa se schimbe in blugi si sacou. Isi pune cercei lungisi lantisorul de aur pe care l-a primit de la mama eiinainte sa se marite. Se piaptana si parul ei negru sidrept, proaspat spalat, se electrizeaz E ingrijorata can-a avut timp sa-si calce costumul popular gorjenescpe care o sa-l poarte maine seara, cand va canta la onunta din Timisoara. Asta seara va merge la o hora dinVartop, Gorj, aproape de satul Paraul de Pripor, undelocuieste, si va canta pana la trei dimineata. Cand seva intoarce acasa, va apuca doar sa se demachieze, sa-si faca un dus si sa se schimbe in ceva lejer pentrudrumul cu masina. Costumul gorjenesc o sa-l calce laTimisoara, in hotel, unde are loc nunta.

Cîte ceva despre milã, dragoste,oameni ºi cartofi

Cum spuneam, ingredientele esenþiale ale uneimelodrame, cu o damzelã fragilã în nevoie de salvare ºiun ofiþer gata sã îndeplineascã aceastã misiune, deºi nudragoste îi stîrneº-te damzela, ci milã. Iar SimonMcBurney pãstreazã din roman rama narativã – povesteaîi e spusã „autorului“, în pragul urmãtorului rãzboi, de unHofmiller deja la vîrsta a doua, decorat pe frontulPrimului Rãzboi, a cãrui povestire declanºeazã„reenact-menturi“, retrãiri ale scenelor din trecut, inclusivpovestite înãuntrul povestirii principale. Asta presupuneun spectacol coral ºi de trupã, cu cei ºapte actori jucîndroluri multiple (cu excepþia lui Laurenz Laufenberg înHofmiller cel tînãr) într-un ritm absolut incredibil deprecis, coordonat ºi profund colaborativ (în care, deexemplu, rãbufnirile de furie sau frustrare ale lui Edithsînt sincronizate între actriþa care o joacã pe Edith mimîndvorbirea ºi cea care vorbeºte cu adevãrat). Decorul esteextrem de simplu: o vitrinã în fundal (care se deplaseazã),funcþionînd ca dispozitiv muzeal sau ca vagon al trenuluicu care pleacã Hofmiller, o masã fixã, în dreapta scenei(unde maturul Hofmiller îºi împãrtãºeºte istoria detinereþe), una mobilã, supraînãlþatã, adeseori folositã ca

platformã pentru deplasarea lui Edith.

Pe scurt

2 Vocea Romilor Social Anul VI � nr. 325

22 ianuarie 2019

Pe uliþa din cartierul Prunduri,din localitatea bistriþeanã JoseniiBârgãului, s-a aºezat astãzi neaua,ascunzând mizeria ºi gunoaielearuncate de-a valma de cele peste150 de familii care zi de zi îºi trãiescdrama într-un colþ uitat de lume.

Nu au nici dupã ce sã bea apã,copii sunt mai mult goi decâtîmbrãcaþi, iar singurele cuvinte pecare le rostesc sunt de fapt strigãtede disperare dupã ajutor. Aºa au fostînvãþaþi, din tatã în fiu, sã stea lamila oamenilor ºi a autoritãþilor.

Bordeiele în care trãiesc romiidin Josenii Bârgãului sunt demne deEvul Mediu. În cãmãruþele mici,insalubre, pline de purici ºi pãduchi,trãiesc ºi câte opt-zece oameni, iarnoaptea se cuibãresc între eiºobolanii, care gãuresc pereþiifãcând loc vântului sã ºuiere printrescânduri.

“Suntem necãjiþi din cale-afarã.Nu am unde sã mã duc sã fac rost debani sau de lucru. Stãm aici de patruani, dar tot în zonã am stat, cãsuntem bãstinaºi, dar de când ne-amluat ne-am fãcut cãsuþa asta. Noisuntem la pãrinþi 13 fraþi, vã gândiþidin 13 fraþi ce sã ne dea pãrinþii, cãaveri, palate nu au cum sã ne dea”,spune o femeie.

În opinia lor, primarul ar fivinovat pentru cã le-a promis mareacu sarea ºi nu s-a þinut de cuvânt.“Primarul ne-a promis cã ne bagã unpic de curent, când a fost cu votãrile,dar nici nu ne mai bagã în seamã.Pânã l-am votat pe domnul primar aspus cã pune stâlpi aici, n-a mai pusniciun stâlp, n-avem niciun curent”,mai spune aceasta, în timp ce o altãfemeie spune “Ãsta e bun primarul,când vine sã-i pui votul, meritãfugãrit!”.

Cu toate acestea, în comunitate trãiesc ºicopii care frecventeazã ºcoala, care aubucurii, supãrãri ºi poate viseazã sã-ºidepãºeascã condiþia.

Nu au foarte multe, sunt ignoraþi ºi necãjiþiºi rar li se întinde câte o mânã de ajutor. Friguldin ultima vreme a îmbolnãvit mulþi dintremembriii comunitãþii, mai ales, copii, lucrusemnalat ºi de Natalia Fornvald, inspectorºcolar pentru învãþãmântul primar în cadrulInspectoratului ªcolar Judeþean Maramureº.

Dascãlul a postat pe pagina personalã depe o reþea de socializare mai multe fotografiiînsoþite de un text prin care îi îndeamnã pe ceicu “posibilitãþi materiale” sã le întindã o mânãde ajutor copiilor nãpãstuiþi de soartã ºi acãror singurã vinã este cã s-au nãscut înPonorâta.

“Zorii acestei zile m-au prins în satulPonorata, un loc unde oamenii sunt ascunºide lume ºi uitati in sãrãcia lor, dincolo deintinderile albe. Traiul greu al copiilor,dãruirea dascalitelor in a-i încuraja sa nurenunte la scoala m-au copleºit. Dupa ce i-am vãzut în spaþiul ºcolar, am dat o fuga in

sat sa vad care le sunt nevoile. Acolo l-amgasit pe bulibasa supãrat. Frigul aîmbolnãvit copiii ºi, din spusele lui, deºi numã aºtept sã recunoasca cineva, la spitalsunt lãsaþi sã aºtepte câte o noapte întreagãpânã se uita cineva la ei. Dacã sunt foartegrav bolnavi, sunt trimiºi la Baia Mare,daca nu, sunt trimiºi în satra pentru selecþia

naturalã. Si totusi….Si ei sunt oameni! Mãîntorc de la Ponorata cu convingerea cã în 5martie voi reveni cu haine pentru copii, cualimente ºi detergenþi, sampoane ºisãpunuri. Astept sa fiti pãrtaºi la acþiuneamea ºi sã implicati copiii care au mai multdecat aceºti nefericiþi, in acþiuni dedonaþie”, a scris Natalia Fornvald.

Dallas. Cartierul închis de lamarginea Sibiului

În mijlocul tãpºanului care þine loc de piaþãcentralã, o scroafã cât toate zilele, proaspãt îmbãiatãîn noroi, rãscoleºte gunoaiele împrãºtiate peste tot.Doi þânci cu burþile arse de soare apar ca de nicãieri,cu câte o undiþã în mânã, animând ºi ei pentru scurttimp peisajul. Dispar printre sãlcii cãtre malulCibinului în zona unde s-a format un mic cartier alSibiului. Cele aproape 40 de familii care s-au strânsaici îi spun ”Dallas”.

Pânã anul trecut, în cartierul Dallas ajungeai fietraversând Câmpºorul pe drumuri desfundate,folosite doar de cãruþaºi ºi ”enduriºti”, fie trecândpeste Cibin peste doi stâlpi de curent, culcaþi de peun mal pe celãlalt. Din toamna trecutã, însã, în loculcelor doi stâlpi care fac legãtura cu strada Zãvoi, dinTurniºor, a fost ridicat un pod, cu bani ºi forþã demuncã aduse de o fundaþie din Statele Unite. Sãpoatã merge copii înspre ºcoli ºi pãrinþii înspre cetreburi vor fi având.

În Dallas stau numai romi. Între 30 ºi 40 defamilii, fiecare cu copii mulþi, aºa cã numãrulsufletelor de aici se apropie de 200, dacã nu cumvaîl ºi depãºeºte. Pânã nu demult, ”mascaþii” veneaurelativ adesea, cu câte o razie care avea menirea dea-i împrãºtia. De mai mulþi ani, însã, mai trec doarpoliþiºtii comunitari. ”Ne verificã la buletine. ªi deîi gãseºte pe alþii, care nu sunt de aici, îi trimiteînapoi. De aia zic, aici nu mai vine nimeni, noi,ãºtia, suntem”, vorbeºte o femeie care locuieºte deani buni în cartierul Dallas.

COPLEªITOR. Locul din România undeoamenii sunt „ascunºi de lume ºi uitaþiîn sãrãcia lor”

BN: Iarna pe uliþã, varianta cartierului romilor dinJosenii Bârgãului

3Vocea RomilorDiasporaAnul VI � nr. 325

22 ianuarie 2019

Existã ºi romi suedezi. Suntaproximativ 50 de mii, iar viaþalor nu a fost tocmai uºoarã întrecut. Pânã în a doua jumãtate asecolului al XX-lea, ei nu aveaudreptul sã se mute dintr-un loc înaltul, sã voteze, iar în anii ‘70încã li se luau copiii ºi erausterilizaþi forþat. ThomasHammarberg a primit în 1977premiul Nobel pentru pace, încalitate de reprezentant alAmnesty International, iar din2006 ºi pânã în 2012 a fostcomisar european pentrudrepturile omului. Azi, el estepreºedintele Comisiei ÎmpotrivaAntiþigãnismului, creatã deGuvernul suedez acum un an,pentru a ajuta la integrarearomilor în societate. O misiunecare s-a complicat odatã cusosirea în þara scandinavã aromilor din România. Uninterviu realizat decorespondentul RFI în Suedia,Constantin Drãgan.

Reporter: ThomasHammarberg, în 2012,Guvernul suedez a anunþatcrearea unei strategii care seîntinde pe douã decenii ºi careeste menitã sã garanteze romilorcare vor împlini 20 de ani în

2032 cã vor avea aceleaºidrepturi ºi acces la aceleaºioportunitãþi ca restul populaþiei.Când am auzit asta ºi am aflat ºide existenþa Comisiei împotrivaantiþigãnismului, m-am întrebattotuºi cât de rea trebuie sã fiesituaþia unei comunitãþi, pentru aavea nevoie de aºa mãsuri?

Thomas Hammarberg: Amcriticat acest plan încã de laînceput. Dacã stabileºti o þintãatât de îndepãrtatã în timp,românii vor înþelege cã vor

trebui sã aºtepte 20 de ani pentrua avea drepturi depline. Totultrebuie fãcut chiar acum, pentrua corecta situaþia în care încãexistã semne de antiþigãnism înþara asta. Unii romi îºi schimbanumele ca sã sune mai suedez ºisã aibã astfel mai multe ºanse dea-ºi gãsi serviciu.

Rep.: Bine, dar asta seîntâmplã ºi în cazul strãinilorcare vin în Suedia. Unii îºischimbã numele, pentru a aveaun acces mai uºor la un job...

T.H.: Da, exact despre astavorbesc. Este un semnal dealarmã cã e ceva greºit însocietate. Noi încercãm sãgãsim cãi pentru a schimbaprejudecãþi care încã existã însocietatea noastrã, dupã atâtde mulþi ani. Înainte de a fiînfiinþatã comisia noastrã, s-adescoperit cã într-o regiunedin sudul Suediei, Poliþiaînregistrase cam 10% dintreromii din aceastã þarã, inclusivmulþi copii.

Romii din Franþa vor aveamai multe motive sã se întoarcãacasã. La Instituþia PrefectuluiTimiº a fost semnat, miercuri,un acord prin care romii dinRomânia plecaþi în Franþa se vorputea întoarce în þara de baºtinã,unde vor fi ajutaþi sã sereintegreze în societate.

niþial a funcþionat un acord,pe doi ani, prin care romii dinregiunea Rhone se puteauîntoarce în Timiº. Acum acordula fost extins pe întregulHexagon. Practic, romii de peteritoriul Franþei, dacã suntdomiciliaþi în Timiº, vor avea

posibilitatea sã se întoarcã în celmai vestic judeþ al þãrii ºi vor fisprijiniþi în acest demer

S-a mai încercat acest lucruºi nu puþini au luat din noudrumul Franþei, vrãjiþi deluminile turnului Eiffel. Dacãvor alege calea întoarcerii, romiivor primi ajutor în integrareacopiilor în ºcoalã, dar ºi pentrugãsirea unui loc de muncã ºi aunei locuinþe.

Sper ca acest acord cadru sãproducã efecte. Cel pe care l-amlansat în urmã cu doi ani nu aprodus efecte”, spune prefectulde Timiº, Eugen Dogari

Acest acord va fi maicomplex decât cel precedent.Noul program oferã alteposibilitãþi, care nu au fost

oferite înainte, pentru a ajutacetãþenii români aparþinândminoritãþii romilor sã seintegreze în þara lor.

Preºedintele Parlamentului European,acuzat de rasism

Tajani, membru al grupãrii de centru-dreapta PartidulPopular European, a declarat într-un interviu acordat RaiNews cã planul guvernului italian privind veniturilecetãþenilor “nu merge în direcþia bunã”, adãugând cã ele“vor ajunge în buzunarele romilor ºi ale cetãþenilorstrãini, din UE sau din afara blocului european, nu încele ale cetãþenilor italieni”.

Un purtãtor de cuvânt al Centrului European alDrepturilor Romilor a declarat: “Îngrijorãrilepreºedintelui parlamentului privind romii care primescun venit minim garantat în Italia aratã cât de adânc esterasismul instituþional ºi cum percepe statul persoanelerome în Europa”.

“Romii sunt în Italia de peste 500 de ani. Dacã ceimai sãraci romi ar beneficia de venit minim garantat, arfi un început cãtre reparaþii faþã de mãsurile represive,evacuãrile forþate, taberele segregate ºi discriminarea lascarã largã din partea guvernului italian faþã de romi”, aadãugat el.

Vicepremierul bulgar naþionalist ValeriSimeonov demisioneazã dupã mai multesãptãmâni de proteste ale unor mame decopii cu dizabilitãþi insultate de declaraþiiale sale

Vicepremierul bulgar naþionalist Valeri Simeonovdemisioneazã dupã mai multe sãptãmâni de proteste aleunor mame de copii cu dizabilitãþi insultate de declaraþiiale sale Vice-premierul bulgar Valeri Simeonov, unnaþionalist aliat ºefului Guvernuui conservator, ademisionat dupã mai multe sãptãmâni de manifestaþii alemamelor unor copii cu dizabilitãþi insultate dedeclaraþiile sale, într-un context social tensionat,relateazã AFP.

Mi-am înmânat demisia din postul de vicepremier alGuvernului bulgar”, a declarat joi presei ValeriSimeonov.

Serviciul de presã al Guvernului a anunþat cã demisiaa fost acceptatã de cãtre premier, conservatorul BoikoBorisov.

Mame ale unor copii cu dizabilitãþi, mobilizate iniþialsã cearã Parlamentului bulgar ajutoare sociale mai bune,manifestau searã de searã la Sofia de mai multesãptãmâni, cerând demisia vicepremierului.

Inca o incercare de a aduce romii plecati in Franta acasa, in Timis. Francezii le pot plati si oparte din salariu

O harta a comunitatilor de romi dinRomania ar reprezenta, in opiniaambasadorului Frantei la Bucuresti, unprincipal pas care trebuie facut pentruca problemele ce tin de aceasta etnie saisi gaseasca o rezolvare la niveleuropean. Prezent recent in Baia Mare,Philippe Gustin, a reprosat faptul camulte dintre masurile care se iau inacest moment pe probleme deincluziune nu au coerenta si a insistatpe ideea ca se impune un plan foartebine gandit la nivel european, pentru aavea rezultate concrete si eficiente.

Solutionarea problemei romilor dinRomania e o prioritate pentru guvernul

de la Paris, dupa ce foarte multi etnicidin estul Europei au „invadat” marileorase franceze. Ambasadorul PhilippeGustin crede ca ONG-urile,administratiile locale si cele nationalear trebui sa actioneze in baza uneiviziuni comune si ca o cartografiere azonelor sarace din Romania, undetraiesc foarte multi romi, poate permitetrasarea unor linii clare de actiune.

„Trebuie sa avem schimburi de ideicu celelalte tari europene, pentru a faceo strategie comuna. In acest moment,sunt teritorii in care sunt multeposibilitati si alte teritorii unde nu estenimic”.

HARTA ROMILOR – Ambasadorul Frantei propune cartografierea comunitatilor saracedin Maramures si din restul Romaniei

RFI 25 de ani. Cum gestioneazãSuedia problema romilor?

4 Vocea Romilor Social Anul VI � nr. 325

22 ianuarie 2019

Fiecare la locul cuvenit: viitorii preoþi încampus ºi romii sãraci în ghetou

Proiectul a întrunitavizul favorabil altuturor comisiilor, unadintre ele precizând cuun amendament cã evorba de “constituireaunui complex bisericesccu funcþiuni multiple”.Din acelaºi proces verbalaflãm cã: „ Se solicitãdin salã intervenþia unuireprezentant al asociaþiei GLOC. Preºedintele de ºedinþãanunþã cã, în urma votului, domnii consilieri nu sunt deacord ºi cer ca intervenþia sã aibã loc la punctul „Diverse”.Se intervine, dar nu se înregistreazã, deoarece nu sevorbeºte la microfon.”

Sã gãteascã, sã se joace ºi sã-ºi facã temele. Adãugândcã aceste case sunt amplasate într-o zonã izolatã ºi toxicã,aflatã la câþiva kilometri de oraº (unde lucreazã majoritateaadulþilor lor ºi învaþã copiii ºcolari) nu cred cã exagerezcomparându-le cu un ghetou.

Ion Stancu: Sunt mândru cã sunt þigan!

Academia Românã a anunþat recent cã va da curssolicitãrilor mai multor organizaþii prin care se cereeliminarea din DEX a cuvintelor „þigan“ ºi „jidan“.Numai cã nu toþi liderii etniei rome împãrtãºesc aceastãidee.

De exemplu, Ion Stancu, liderul Partidei Romilor ProEuropa Filiala Caraº-Severin ne-a declarat cã dânsul nueste împotriva cuvântului þigan atâta vreme cât nu esteuzat pentru a aduce o jignire întregii comunitãþi. „Sunt depãrere cã nu conteazã cine ºi când ne numeºte þigani, eusunt mândru de etnia mea. Conteazã unde ºi cum nenumeºte aºa. Pentru a fi respectaþi trebuie ca noi sã nerespectãm etnia, pentru cã trebuie sã avem grijã cum necomportãm“, spunea Stancu.

Pe de altã parte, Florin David, liderul romilor dinAnina, considerã cã prin luarea unei astfel de decizii s-arface dreptate în sfârºit etnicilor romi. „Sunt 100% pentruaceastã decizie. Asta pentru cã una din explicaþii este«persoanã cu apucãturi rele» iar acest lucru nu poate ficorect, nu se poate generaliza o astfel de afirmaþie.

Pentru copiii romi chiar un blestem

În România existã “ºcoli de þigani“ ºi ºcoli de români,“clase de þigani“ ºi clase de elevi buni. Este o formã desegregare instituþionalizatã, alimentatã chiar de factorii carear trebui s-o preîntâmpine. Accesul inegal la educaþierostogoleºte spre viitor cetãþeni de mâna a doua ºcoliþi, deochii statisticilor, în unitãþi de învãþãmânt de mâna a doua.

În lipsa strategiei ºi monitorizãrii fiecare actor implicats-a descurcat cum a putut.

Unii pãrinþi au gãsit metode pentru a-ºi duce copilul laºcoala mai bunã, nu la cea cu romi. Unitãþile care au începutsã piardã copii au cãutat la rândul lor variante sã nu rãmânãfãrã personalitate juridicã, cea aducãtoare de bani. Niciunadin variante nu a presupus însã creºterea calitãþii educaþiei ºia accesului la ea. Grija a fost pentru bani, nu pentru elevi.

ªi iatã-ne – la 11 ani de la primul ordin ministerialîmpotriva segregãrii – în situaþia în care avem ºcoli de„þigani”, ºcoli dezavantajate în care elevii abia trec anul, încare se intrã în evaluarea naþionalã doar printr-o minune.Segregaþi rezidenþial ºi socio-economic, elevii acestor ºcolipãrãsesc la 14 ani sistemul educaþional fãrã nicio ºansã la unviitor decent.

Pe Mãdãlin, amiaza îl gãseºte dândture prin ogradã. E îmbrãcat ca fetele dincap pânã în picioare. Din fugã, îºi afundãsandalele de gumã în noroiul gros.Hainele au fost ale sorã-sii mai mari,Cristina. Fata are 9 ani acum, a maicrescut, aºa cã pe ea n-o mai încap. Darpentru el, la cinci ani, sunt numai bune. ªicum maicã-sa ºi taicã-su nici n-au avutbani sã-i cumpere haine de bãiat, Mãdãlina rãmas cu astea. Oricum, e prea mic el casã-i pese de ceea ce îmbracã. Tot ce-lintereseazã acum este joaca. Dupã ceoboseºte fugind prin curte, se caþãrã aleneîn cãruþã, pe o roatã de cauciuc, ºi seaºeazã pe caprã, unde-ºi trage rãsuflarea.Câteva clipe ºi-i gata odihnit! Cu osclipire nouã în ochi, se apleacã în faþã ºi

începe sã rãscoleascã patul de hlujeni depe fundul cãruþei. ªi o vreme o þine totaºa, dintr-un capãt în altul al cãruþei, cumâinile mici ºi murdare de noroi, prinhlujeni. Mormãie, turuie, puhãie ºinecheazã. Abia când o aude pe maicã-saþipând la el sã se mai potoleascã, coboarãînapoi în noroiul ogrãzii. Dar cuminþenianu-l þine mult. Fãrã veste, dintr-un salt ºivreo câteva opinteli, se cocoaþã pânã învârful porþii din tablã roºiaticã, piºcatã deruginã. Iar de acolo, de pe culmeagardului, cu mâna streaºinã la ochi se uitãspre uliþã cu o cãutãturã seriosã, de zicicã-i un mus care scruteazã orizontul, dinvârful catargului, în cãutarea uscatului.Deosebirea este cã Mãdãlin nu-i chiarnerãbdãtor sã descopere ºi sã înþeleagã ce-

i dincolo de gardul ogrãzii lui. Sigur cã-iºi el curios, ca orice copil. Dar frica îiînfrânge curiozitatea.

Construirea de locuinþe sociale pentruopt familii de romi din localitatea Hârºova,judeþul Constanþa”, proiect finanþat prinProgramul Phare 2006 - AccelerareaImplementãrii Strategiei Naþionale pentruÎmbunãtãþirea Situaþiei Romilor. Caselesunt acum aproape de finalizare, iarprimarul a anunþat cã a depus documentaþianecesarã pentru alte 24 astfel de case, încadrul aceluiaºi program. Interesantã a fost,însã, ideea primarului ºi anume ca fiecaredin cele douã „tabere” de etnici romi dinoraº, atât cei creºtini-ortodocºi, cât ºi ceimusulmani, sã îºi înfiinþeze ei înºiºi niºteONG-uri pentru a facilita astfel o mai bunãcomunicare între ei ºi administraþia localã.„Mi se pare o decizie democraticã, eitrebuie sã aleagã pe cineva care sã îireprezinte atunci când sunt probleme. Darde discriminare nu se pune problema. Suntla fel de discriminaþi ca mulþi dintre româniisãraci. Nu trebuie sã le plângem de milã”.Cât priveºte implicarea sau prezenþa altorinstituþii sau ONG-uri în localitate, strict peproblema romilor, primarul Nãdrag a dat deînþeles cã acestea nu prea se înghesuie.

Primarii din localitãþile cu romicriticã dezinteresul autoritãþilor ºi alONG-urilor faþã de integrarea acestora

Reprezentantul romilor din guvern mi-aexplicat de ce nu sunt vaccinaþi copiii sãraci

Am vorbit cupreºedintele AgenþieiNaþionale pentru Romi,Daniel Rãdulescu,despre copiii romi carenu au acces la serviciilemedicale.

În ultimii doi ani, 32de copii au murit dincauza faptului cã nu aufost imunizaþi împotrivarujeolei. Dacã analizãmfiecare caz în parte, vom observa cã decesele acelor copii ausurvenit fie pentru cã sufereau ºi de alte boli grave, iarrujeola a agravat starea de sãnãtate a copilului pânã la colaps,fie pentru cã acei copii proveneau din medii defavorizate ºinu au fost trataþi corespunzãtor. În raportul MinisteruluiSãnãtãþii referitor la epidemia de rujeolã, publicat recent,statul român recunoaºte cã una dintre cauzele rãspândiriiîngrijorãtor de mult a acestei boli este lipsa vaccinãrii înmediile vulnerabile, de populaþie romã.

În mahalaua romilor ursari. Neîmblânzitul Mãdãlin ºi verii sãi

Romii de la Gala de Excelenþã suntromâni mai buni ca tine

19 etnici romi care au cam scãpat de grijadiscriminãrii, pentru cã au excelat în domeniile lor.Când eram micã, fãceam o echipã grozavã de fotbalcu þigãnuºii de la bloc. Însã la 16 ani, unul de 20 m-aîntrebat pe stradã, din senin, dacã vreau sã mã fut. Amvrut sã-i trag o palmã, dar tot ce mi-a ieºit a fost un„Eºti un dobitoc”. A fost unul din momentele în caremi-am spus cã nu îmi plac þiganii. Însã pe mãsurã ceam crescut, au mai fost bãrbaþi care, pe stradã sau înlocaluri, s-au luat de mine sau de alte fete fãrã niciunmotiv, iar ei nu erau romi. ªtiam hoþi români. Colegidin familii bune care fãceau combinaþii. ªi aveamvecini romi care munceau. Cu realitatea asta în jur, amomorât rasista din mine înainte sã devin studentã ºiacum mã revoltã astfel de acte.

La garderobã, o gaºcã de elevi face gãlãgie. O fatãslãbuþã glumeºte cu o prietenã: „Mi-am luat uniPhone, sper sã nu-mi disparã aici. Hi-hi.” Sunt venitedin mai multe licee bucureºtene. Mai în faþã, într-unhol larg, 11 alte eleve în port þigãnesc împart trandafiriroºii celor care sosesc.

Pânã la scenã, pe stânga, se întind ca un vagon tãviargintii. Mesenii stau în cerc ºi atmosfera aduce anuntã de oameni bogaþi. Toþi invitaþii s-au aranjat,parfumat, tuns, bãrbierit, pensat, legat la cap cubatice. Cer voie sã ocup un pic scaunul de la masa cupatru actori din telenovela Inimã de þigan.

De ce e sinistru cã în România încã sepublicã articole cu bancuri rasistedespre romi

Nu mã deranjeazã bancurile pe seama nimãnui, dar epenibil sã permiþi rãspândirea unor astfel de mizerii într-un ziar comercial. Mai ales cã pãreau mai prãfuite ca aleade Felix Rache.devãrul a publicat recent o încercare deumor, bazatã pe cliºee ºi stereotipuri rome, culese de peun website de bancuri sub titlul „Zece super-bancuridespre þigani. Reacþia romului când, dupã rãzboi, gãseºteacasã cinci copii în loc de trei”. Totuºi, mã frapeazã treilucruri la articolul cu pricina: amatorismul care presupunesã aduni glume de pe un website de freaking bancuri,faptul cã o publicaþie comercialã precum Adevãrulpermite astfel de alunecãri în 2017 ºi glumele care sunt

atât de prãfuite încât zici ca le face

Pe scurt

5Vocea RomilorActualitateAnul VI � nr. 325

22 ianuarie 2019

Viata mondena a Romanieitinde sa se reduca la ocompozitie standard, pe caream s-o numesc, la intimplare, .Tribuna vipurilor e intesata deporcine cu bani slinosi, de fufecu pretentii de vedete si – dinnefericire – de idioti care-ipromoveaza p-astia in primaliga a „celebritatilor”.Pelocurile unde, cu 70 de ani inurma, scirtiiau trasuri luxoasesi scriitorii vremii beau cite-ocinzeaca datatoare demetafore, acum se leaganacite-o fleandura care sfideazaorice ramasita de bun simt.

Bogatanul lat e multumit cupaiata lui, iar mimoza zicemersi ca a gasit un bou latimp, cit inca nu i s-a instalatvreo celulita-n destinul eiluminos.Orasul e plin de berzesnoabe, niste strimbe pecatalige, cu cap de paie si buzecarnoase, care debiteazagogomanii antologice lturi deele, maimutoii cu bani augurile anesteziate de mindriesi nici nu mai simt cum le curgscuipatii pe costumele scirbosde scumpe. N-am nimic cuparpalacul omului, poate saaiba si cojoc de aur, cu

conditia sa fie un echilibruintre valoarea lui umana sicostul toalei aferente. Dar cindvad cite-o ciumafaie toanta

ambalata-n cite-o rochie de‘ouaj’ de mii de euro, realizezin ce tara traiti voi, cei dragimie, si ma apuca plinsul.

„Romii sunt un fel deconductori pentru frustrãrileoamenilor, deºi e natural sã-þifie fricã de ce nu cunoºti.”

Nu sunt rasistã”, ºuierã ofemeie din sat, în timp ceîncurajeazã echipa localã defotbal. „Dar oamenii ar trebuiesã fie albi.”

Prietenele ei chicotesc, iargloata de suporteri aprobã întimp ce unul dintre jucãtoriiechipei locale mai scuipã câteun comentariu abuziv, delocrasist: „La muncã cu voi!”, îiîndeamnã el pe „þiganii ãiaîmpuþiþi”, înainte sã-i maiserveascã cu un refren deospitalitate: „Sã-i ia Hitler înprimire!”

Partea proastã ºi alarmantãdin acest episod a fostexpunerea unui rasismaccentuat din liga cehã. Îndocumentar e prezentatãechipa de romi, alcãtuitã înmare parte din bãieþandri carevor sã joace ºi ei niºte fotbal,dar s-au trezit într-un sistemcapcanã menit sã-i desfiinþezecomplet.

„Unde naiba în lume se maiîntâmplã aºa ceva?”, întreabãPavel Horvath, managerul

exasperat al clubului, dupã ce amai aflat de o retragere.„Pentru ei, e mai uºor sãplãteascã amenda decât sãjoace cu noi!”, adaugã Pat,

portarul lor un pic durduliu.Astea sunt lucruri obiºnuite

pe care le întâlneºti la un mecide fotbal al echipei FC RomaDecin, un club de fotbal din

Liga III, condusã de unantrenor rom ºi cu jucãtoripredominant romi. Ei au partede hãrþuiri violente ºi insulterasiste aproape sãptãmânal.

O pacoste la primãrie

Sîntem în rahat. E drept cã ne-a ajuns doar pînã pe la umeri ºi cãaþi putea sã mai faceþi un bãnuþcinstit pînã vom fi în dejecþii pînãpeste cap, dar am zis sã încerc sãvã scriu înainte de a primi, plin derecunoºtinþã, paiul prin care sãrespir.voi romani si noi tiganiiAvem nevoie de dumneavoastrã.ªtiu cã sunã paradoxal sã cerajutor de la voi. Marea majoritatea dumneavoastrã v-aþi extirpatatat romii si romanii coloana sausînteþi din ce în ce mai izolaþi îngrupuri în care vã admiraþireciproc pupatul în cur (ca sã

folosesc o expresie asta de tiganjurnalist Adicã toþi avempotenþialul de a fi slugi, ca sã ozic mai pe limbajuldumneavoastrã. Toþi avem, deasemenea, potenþialul de a neredescoperi coloana vertebralã.Nu e nimic extraordinar ªtiu cãsînt printre voi ºi oameni cãrora lee scîrbã de ceea ce fac, dar trebuiecumva sã supravieþuiascã într-unmediu care e dominat de valorimorale

Ceea ce faceþi dumneavoastrãare un efect catastrofal asuprasocietãþii româneºti.

Prostirea din serai

Fotbaliºtii romi cu carenimeni nu vrea sã joace

6 Vocea Romilor Diaspora Anul VI � nr. 325

22 ianuarie 2019

Am fost în cel mai mizerabil ghetou de rromidin Slovacia

N-au luminã, apãcurentã ºi niciîncãlzire, iarclãdirile stau sã pice.

L-am întâlnit peMartin Slepcik ºi pefamilia lui în timp cefãceam poze înCliftonville, Anglia.Îi vedeam afaraaproape de fiecare datã când vizitam oraºul, iar ei au devenit oparte importantã din proiectul la care lucram. Apoi, într-o zi,fãrã nicio atenþionare, au dispãrut.

Vecinii mi-au spus cã familia s-a întors în Slovacia. Însperanþa cã aº fi putut sã-i vizitez ºi sã continui seria foto, amîntrebat prin oraº dacã cineva ºtie vreo adresã sau un numãr detelefon. Tot ce am aflat e cã au plecat într-un loc numit LunikIX, ºi cã n-ar trebui sã iau vreun câine cu mine, pentru cã va fimâncat. Lunik IX se aflã printre dealuri ºi la ieºire din Kosice,un oraº mic ºi pitoresc din Europa. Are tot ce þi-ai dori cândvine vorba de fãcut cumpãrãturi, distracþie ºi infrastructurã,lucru pentru care e greu sã pleci din Lunik IX dupã ce îl viziteziprima datã. Am cãutat câteva informaþii despre Lunik IX, deºimulte dintre articole sunt destul de vechi ºi spun cã districtul afost dãrâmat. Când de fapt încã e acolo.

Nu am auzit de manele pânãsã vin în România, dar desiguravem ºi noi muzicã þigãneascã.

Þigani Top 50 – la noi ºi lanemþi e încã ok sã le zici aºa.

Amy a venit taman dinOlanda sã facã practicã la VICERomânia, ºi cum am vrut sãfacem un schimb interculturalcu ea, i-am dat sã ascultemuzica noastrã undeground,manelele. ªi am fost surprinºi sãaflãm cã ºtia genul, pentru cãexistã o culturã puternicãasemãnãtoare ºi la ea în þarã,care s-a dezvoltat completseparat de stilul oriental de la

noi ºi de la bulgari, dar care e lafel de axatã pe kitsch. Am pus-ope Amy sã ne facã o scurtãanalizã pe câteva clipuri de lanoi ºi de la ei.

Nu am auzit de manele pânãsã vin în România, dar desiguravem ºi noi muzicã þigãneascã(chiar aºa îºi zic ei la muzicã).Noi îi spunem smartlap, care s-ar traduce în românã ca muzicãde bocealã sau de sentiment.Dacã vã uitaþi la videoclipuri, osã vedeþi cã au milioane devizionãri, deci sunt cumva la felde populare ca ale voastre, la opopulaþie mult mai micã.

Ediþia a II-a a Taberei Interetnice deArtã Contemporanã, evenimentorganizat sub Înaltul Patronaj alPreºedintelui României, s-a desfãºuratla Aiud

La ediþia din acest an a manifestãriiau fost invitaþi 34 de artiºti aparþinândcelor 21 de etnii reprezentate înParlamentul României. TabãraInteretnicã de Artã Contemporanã Aiud2018 a cuprins: ateliere de lucru(picturã, graficã, sculpturã ºifotografie), douã expoziþiiretrospective: expoziþia doamneiAngela Tomaselli cu lucrãri realizate înultimii 30 de ani de activitate ºiexpoziþia semnatã de Stefan Balog laîmplinirea vârstei de 50 de ani, oexpoziþie de maturitate a artistuluiaiudean, ampla ºi incitanta expoziþie definal a taberei cuprinzând 68 de lucrãrirealizate de artiºtii participanþi.Recitalul de muzicã susþinut de Emiliaºi Marius Moga, Dan ºi Daniel Avram,

reprezentaþia Trupei de teatru Skepsisdin Alba Iulia cu o piesã de EugenIonescu, vizitele la Muzeul Unirii dinAlba Iulia ºi la Rimetea, satreprezentativ pentru comunitateamaghiarã, au întregit proiectul acestei

importante manifestãri.Expoziþia de închidere a taberei,

organizatã în spaþiile Galeriei Inter-ArtAiud, s-a bucurat de prezenþa ºiaprecierile unui numeros public iubitorde artã.

Tabãra Interetnicã de ArtãContemporanã, ediþia a II-a, Aiud 2018

NU PUTEM CONTA PE EI - ÞIGANII SÃPTÃMÂNIIPentru cã nu se implicã în problemele comunitãþii rome, nu au caracter ºi fac discriminare împotriva

etniei, nepãsându-le, deºi ei sunt persoane importante, cu funcþii de conducere în judeþul Vâlcea.

Ce au fãcut romii dupã ce au primit1500 euro de la statul italian ca sãplece din Roma

Jurnaliºtii, dar si autoritãþile italiene au descoperitcã mai mulþi romi care au primit câte 1500 de europentru a se întoarce în România au ajuns din nou întabãra ilegalã din Roma.

Un cuplu a declarat cã a primit doar o parte din baniºi cã o duceau prost în þarã aºa cã s-au întors, relateazãCorriere della Serra.

Romii care au încasat câte 1500 de euro pentru apleca din tabãra Camping River, în jurul cãreia s-afãcut scandal în aceastã varã, s-au întors la Roma dupãdouã luni.

Primarul Romei le-a promis romilor 3000 de euro,1500 imediat ºi restul dupã câteva luni, dacã se întorcîn þara de origine. Planul pãrea un eºec din start. Lamomentul respectiv doar 9 familii din cele 400 aflateîn tabãra Camping River au acceptat.

Manelele din Olanda sunt mai dubioase cacele din România

Am fugit din þarãA fugit din þarã.O face acum...Nu trag cu gloanþe.Acum, cuvântul ucide.Sunt locuri, au de gând sãSunt pe urmele lui, bãtrânul

bãtrân.Pentru a înrobi naþiunea romaSpune-mi de ce ai lãsat-o...natiuneaCine a fost cel care a fost spãlat?Mi-am pieptãnat pãrul murdar.Acolo, pe pãmânt, sã mãnânce.Cumpãrare de mânãPune în întunericEj... lume, o sã-l primeºti înapoi.Carã-te de ruºine.Toatã lumea Ajutã.Dupã cum se poate.Toatã lumea spune ce vor.ªi romii spun acum.. ceea ce trebuie sã fac.Pentru cã nu pot sã uit de unde am venit.Cine m-a lãsatCu cine am stat cuCine mi-a dat -A fugit din þarã.O face acum...Nu trag cu gloanþe.Acum, cuvântul ucide.Sunt locuri, au de gând sãSunt pe urmele lui, bãtrânul bãtrân.Pentru a înrobi naþiunea romaSpune-mi de ce ai lãsat-o...natiuneaCine a fost cel care a fost spãlat?Mi-am pieptãnat pãrul murdar.Acolo, pe pãmânt, sã mãnânce.Cumpãrare de mânãPune în întunericEj... lume, o sã-l primeºti înapoi.Carã-te de ruºine.

Nu poþi sã devii rom, la felcum nu poþi deveni chinez,oricât de mult ai crede cã eºtiacceptat ºi oricât de mult ai vorbilimba.

Mai întâi ºi mai întâi a trebuitsã devin þigan de onoare, iar astanu se poate decât prin bluf. Demic am învãþat þigãneºte,romanès. Am mers pe la ei cu uncarnet ºi un pix ºi-i întrebam,insistând încãpãþânat: Cum

ziceþi voi la aia, la aia? Raþã=papìn; pâine: manrò; câþi aniai? = kîki bãºt si tu? etc. Gelem,gelem lungane dromenþa.Sãîncepem. A trebuit mai întâi atrebuit sã devin þigan de onoare.Asta nu se poate decât prin bluf.Adolescent în Buzãu, în vremealui Ceauºescu, l-am întâlnit pecel care avea sã mã iniþieze,gangsterul Pãpãdie, care dominacartierul central.

Cum se înþelege un rom din România cu unul din Franþa, deºi n-au aceeaºi limbã

“Am fost educatã sã ofer respect celordin jur”

Renata Mihaly, o tânãrã de etnie rromã, este oexponentã valoroasã a acestei comunitãþi din BaiaMare, evidenþiindu-se, în ultimii ani, atât în peisajullocal, cât ºi pe plan naþional datoritã talentului sãuartistic. Elevã a Colegiului de Arte din Baia Mare,tânãra ºi-a ºlefuit aptitudinile studiind artele plasticeastfel cã, în timp, nu doar cã a performat câºtigândcompetiþii ºcolare, ci a bifat ºi colaborãri cu vedetecunoscute din România. Pasiunea pentru frumos aRenatei a sporit, totodatã, datoritã oportunitãþilor iviteîn domeniul modellingului, tânãra participând lanenumãrate prezentãri de modã ºi shooting-uri foto.Mai mult, este autoarea ilustraþiilor unei cãrþi dedicatecopiilor.

Voievozii medievali care au fost îngeriºi demoni pentru romi� Masacrele comise de ªtefan cel Mare ºisalvarea venitã de la principele GaborBethlen

Þiganii înrobiþi ºi mãcelãriþi de ªtefan cel MareVoievodul ªtefan cel Mare ar fi luat în robie, în Moldova,mii de þigani din Þara Româneascã, arãtau cronicilevremii. Alte mii de oameni au fost uciºi în timpul luptelorpurtate de ªtefan în þara vecinã. Prima mãrturie desprerobia þiganilor sub ªtefan cel Mare dateazã din 1471 ºioferã detalii despre o lutã din

Vlad Þepeº, salvator ºi demon pentru þigani Jehan deWavrin, un cronicar burgund care a descris luptele purtatede Vlad Þepeº ºi Ioan de Hunedoara împotrivaotomanilor relata despre cei 12.000 de þigani pe care VladÞepeº i-a adus în þinuturile de la nordul Dunãrii, dinBulgaria, salvându-i din robia otomanã. „Apoi domnulromân a cerut cardinalului ºi seniorului de Wavrin sã-iajute sã treacã pe aceºti creºtini bulgari peste râulDunãrii, pânã vor fi în þara sa, pentru a-i scoate dinrobie.Gabor Bethlen – principele romilor Gabriel Bethlen(1580 - 1629) a condus Transilvania timp de 16 ani ºi arãmas unul dintre marile personalitãþi din istoriaromânilor. Adversarii principelui transilvan îi spuneauînsã „þiganul”, din cauza telui închis la culoare.

Pe scurt

7Vocea RomilorDiverseAnul VI � nr. 325

22 ianuarie 2019

� Ce am învãþat de cândajut copiii din cea maisãracã ºi exclusãcomunitate din oraºulmeu sã meargã la ºcoala

Claudia Costea este deformaþie profesor, dar cea maimare parte din viaþaprofesionalã a petrecut-o înasistenþã socialã în Baia Mare.Dupã 17 ani de muncã înproiecte de dezinstituþionalizarela Fundaþia Hope and Homes forChildren România ºi în sistemulde protecþie socialã al oraºului,în 2016 a decis sã ajute pe cont

propriu copiii neºcolarizaþi dincea mai sãracã comunitate, carelocuiesc în locuinþe improvizatepe o colinã minierã din piritã. Astrâns în jurul ei o mânã devoluntari ºi de donatori ºi azimare parte dintre copii mergzilnic la grãdiniþã ºi la ºcoalã. Înanii care a trecut de când i-afãcut vizibili pentru lume peaceºti copii, a învãþat cefuncþioneazã ºi ce nu când lupþicu excluziunea ºcolarã.

Lucrând pentru o instituþiepublicã, am avut cele mai mariºanse sã schimb lucrurile.

În februarie 2016, când am

dus niºte haine pe Piritã, pentruprima datã, am fost atât defurioasã sã vãd atâþia copiiibolnavi, murdari, trãind în

colibe, cã abia dupã osãptãmânã am avut iluminareacã Protecþia Copilului suntchiar eu.

PUTEM CONTA PE EI - ROMÂNII (GAGIII) SÃPTÃMÂNIIPentru cã sunt oameni de onoare ºi caracter care se preocupã de soarta romilor din judeþ ºi îi ajutã pe

aceºtia. Se preocupãca romii sã fie integraþi în societate vizavi de problemele cu care se confruntã etnia romã.

Lanþul de imn al durerii

Nimeni nu mã mai jeleºte.Trage tigani...Cântã un cântec durerosVerb de recrutareFoc de botezLibertate crucificatLa locul de sunt legat de durere.Ziua de noapte a dureriiFara prajituri la soareNu e nici o lunã.Steaua nu strãluceºte.Numai sufletul...Umple spaþiulCasa asta, ºtiu.El trãieºte în ea, Dumnezeul meu.Peste tot, memorie micã.Liniºte, mormânt.Pentru a cãdea, mii de lacrimiSuflet de sufletAr fi în adâncul...

Aud zilnic, prin oras, pitipoancesemidocte si cocalari agramati laudandu-seca merg la facultate, la academie, launiversitate. Sigur, prea putini la Medicina.Prea putini la o institutie serioasa, deprestigiu. Majoritatea, studiaza Dreptul,Comunicarea, Managementul, Psihologia,Teatrul sau Marketingul pe la cate-ofacultate particulara dubioasa.Sa nu maintelegeti gresit, nu vreau sa supar penimeni, exista si facultati particulare foartebune si acestea si-au dovedit rolul indospirea intelectualitatii neaose. Dar multescolicele de-astea acreditate cu pile (ca maitotul in tara asta) scot recolte intregi depapagali cu diploma. Ii cunoasteti, sunt deobicei genul arogant, vorbesc cupleonasme, cacofonii si cuvinte desprecare habar n-au ce inseamna, si in prea

putine cazuri lucreaza pe specialitatea lor.O spun cu amaraciune, multi misuna chiarprin presa, reporterasi ºi reporterite care seumfla in penele ciufulite cu licentepompoase, dar spun gogomanii latelevizor. Toti fac facultati ca sa poata fiincadrati, conform nomenclatoruluimeseriilor, in functii ce necesita atarepregatire. In rest, ii doare-n cot. Asa aparpromotiile de loaze, numite reporterite cuCV-uri poleite care, cand deschid gura, tefac praf cu cate-o perla (doua, noua, osuta). Asa se explica faptul ca, desimajoritatea au si masterate (ca, unde-auterminat o facultate intr-un an jumate, ce-are daca mai fac si-un Master in trei lunisau pur si simplu stau acasa, tolanite invastele apartamente ale cate unui miliardarcaruia i se face mila de sex-appeal-ul lor.

Dreptul la învãþãturã

Incultura de pe tarlaua cultivatã

O actiune de recompensare acopiilor rromi pentru implicareain activitatile scolare s-adesfasurat in curtea unui localnicdin Blejesti, judetul Teleorman,dupa ce conducerea scolii ainterzis evenimentul, considerandca este unul politic. InspectoratulScolar Judetean spune ca eregretabil ca s-a intamplat asaceva. Partida Romilor Teleormanderuleaza, in perioada 19 - 26octombrie, o actiune mai amplade sprijinire a copiilor rromi caremerg la scoala, “Ghiozdanul cu

surprize”, aceasta avand caobiectiv recompensarea sisprijinirea copiilor de etnie rromacare fac efortul de a merge lascoala si de a se implica inactivitatea scolara.

In judetul Teleorman,organizatorii s-au confruntat cureticenta autoritatilor locale siscolare, desi reprezentantulPartidei Romilor din Teleorman,Mielu Lixandru, a aratat ca lascoala din Blejesti a avut, inprealabil, o discutie cu directorulscolii, Petrica Trancan.

Acþiune caritabilã pentru copiii rromi din Teleorman, interzisã în ºcoalã pe motiv cã e politicã

8 Vocea Romilor Fapt divers Anul VI � nr. 325

22 ianuarie 2019

Poliþia a fost chematã lao nuntã de romi care a avutloc luni dupã-amiazã peStrada Pache Protopopescu,din Bucureºti.

Petrecerea a avut locîntr-o curte, iar muzica

excesiv de tare a fostreclamatã de locuitorii dinzonã.

Un echipaj de poliþie asosit la adresã, iar pentrumoment nu se ºtie dacãagenþii au dat vreo sancþiune.

O femeie de 50 de ani originarã dinRomânia va fi judecatã în Marea Britaniepentru trafic de carne vie, reglementatã deo lege potrivit cãreia, în regat, poate primiînchisoare pe viaþã. Este vorba de Legeasclaviei moderne, intratã în vigoare în2015 ºi a cãrei scop este diminuareacazurilor de trafic de carne vie.Românca,pe numele sãu Diamanta Brãtianu,localnicã în municipiul Bârlad, riscãînchisoarea pe viaþã pentru faptele care îisunt imputate în Marea Britanie, potrivitdocumentelor remise autoritãþilorjudiciare din România. Femeia, care estesota bulibaºei din Bârlad, a fost ridicatã dela domiciliul sãu din în urmã cu câtevazile, dupã ce pe numele ei a fost emis unmandat de arestare de cãtre autoritãþile dinNottingham. Diamanta este acuzatã cã, înperioada octombrie 2017 – aprilie 2018, arfi racolat un tânãr cu handicap, pe care l-arfi dus în Anglia ºi l-ar fi determinat sãcerºeascã. Individa a spus cã-l recunoaºtepe tânãr, însã a precizat în faþa procurorilorcã s-ar fi ocupat de el ca de propriul copil,fãrã a-l obliga în vreun fel sã cerºeascã.Diamanta Brãtianu a mai spus cã a locuitºi alãturi de cele trei fiice minore de-alesale la Nottingham, existând suspciuneacã ºi copilele sale ar fi cerºit pe strãzile deacolo. Audiatã de procurorii ieºeni, femeiaa spus cã este de acord sã fie extrãdatã înAnglia, însã nu a recunoscut cã ar fi comisinfracþiuni pe teritoriul englez. Curtea deApel Iaºi a decis extrãdarea la finelesãptãmânii trecute.

APAVIL SA a desfãºurat ºi înperioada 20 – 26 octombrie 2018o activitate intensã în municipiulRâmnicu Vâlcea, în colaborarecu autoritãþile locale.

LUCRÃRI DEAMENAJARE ATERENULUI.În vederea aducerii la stareainiþialã a terenului deteriorat înurma intervenþiilor, s-au executatlucrãri de amenajare prinbetonare/asfaltare pe strãzileBuda ºi Mihai Viteazu.

AVARII SOLUÞIONATE.S-au remediat, în timp util,pierderile de apã potabilã pestrada Mihai Viteazu – PT 34.

POMPE CURÃÞATE. S-aucurãþat manual ºi mecanizatpompele din zonele: Arinilor, Bd.Dem Rãdulescu, Goranu ºiBogdan Amaru.

PROBLEME PUNC-TUALE. Au fost realizate o seriede lucrãri punctuale:

� continuã lucrãrile învederea conectãrii reþelei defontã Ø350 cu reþeaua de fontãØ175 pe strada ªtirbei Vodã;

� au fost finalizate lucrãrilede reabilitare a reþelei de apãpotabilã ºi branºamente cu ceaexistentã pe strãzile Posada ºiKrusevac;

� continuã lucrãrile deextindere a reþelei de apã ºiexecuþie branºamente pe stradaStolniceni;

� au fost finalizate lucrãrile dereabilitare a reþelei de apãpotabilã ºi branºamente cu ceaexistentã pe strada Posada;

� a fost curãþat subsolul Bl.S24, str. Calea lui Traian;

� au fost ridicate la cotã 4geigere pe str. Matache Temelie;

� au fost tencuite cãminele decanalizare pe str. Mircea Vodã,Bl. Federalcoop;

� au fost reparate cãminele decanalizare deteriorate pe str.

Lucian Blaga, Bl. A42/1;� s-au ridicat la cotã ºi au fost

tencuite 2 cãmine de canalizarepe str. Henri Coandã;

� au fost confecþionate ºiturnate 16 piese suport în vedereamontãrii.

70 de þigani din Londra au rãmas fãrã„casã”: poliþia le-a confiscat saltelele ºicutiile de carton în care dormeau

Politia din Marea Britanie a intervenit vineri ºi auevacuat aproximativ 70 de tigani din Romania care îºifixaserã cartierul general în Park Lane, o zonãrezidenþialã din Londra.Conform Evening Standard,poliþia a intervenit ºi a confiscat saltelele ºi cutiile decarton folosite de imigranþii tigani care dormeau în zonaPark Lane, cei 70 de nomazi fiind evacuaþi.

Autoritãþile suspecteazã cã nomazii din zona ParkLane fac parte din reþele de cerºetorie ºi furturi dinbuzunare.

În ultimele luni, autoritãþile londoneze au fostsesizate de mai multe ori de localnicii deranjaþi deimigranþii tigani care dorm în zone publice din capitalaMarii Britanii.

Nuntã de romi pe o stradã din Capitalã. Poliþiaa fost chematã din cauza gãlãgiei

Oraºul tãu / Craiova Hainele „de firmã“vândute în târgul din Craiova erau defapt produse contrafãcute din China.Poliþiºtii le-au confiscat

Târgul municipal din Craiova este locul undeoamenii vin sã cumpere produse „de firmã“, la preþuriavantajoase. Cel puþin, asta credeau pânã acum.Poliþiºtii au stabilit cã mare parte din obiectele deîmbrãcãminte, încãlþãminte, dar ºi aºa-zisele bãuturifine vândute în Târg sunt, de fapt, contrafãcute ºiprovin din China sau Turcia. Peste 1.000 de articole, învaloare de 200.000 de lei, au fostconfiscatDescinderile au avut loc duminicã, 4noiembrie, în Târgul Municipal Craiova. Poliþiºtii dela Serviciul Economic din cadrul IPJ Dolj spun cãaveau informaþii cã în locaþia special amenajatã pentruvânzarea produselor second hand se comercializeazãhaine contrafãcute. Tarabele au fost luate cu asalt, iarsuspiciunile s-au dovedit a fi întemeiate. Poliþiºtii auridicat de la faþa locului bunuri în valoare de peste200.000 de lei, dintre care 1.102 produse textile, 151de perechi de încãlþãminte ºi 30 de litri de bãuturialcoolice.

Tensiuni la Dãrmãneºti dupã ce un ºofer rom a ucis o fetiþãde 7 ani. Romii au blocat azi-noapte centrul localitãþii

Zeci de cetãþeni de etnie romã aublocat, azi-noapte, centrul localitãþiibãcãuane Dãrmãneºti, în timp cepoliþiºtii cercetau un ºofer care a dat cumaºina peste o fetiþã de ºapte ani ºi aomorât-o.

Se relateazã cã maºina fãcea partedintr-o coloana de mai multeautoturisme care circulau cu vitezã,posibil într-o întrecere clandestinã, iarunul dintre vehicule a lovit fetiþa careera pe marginea drumului pregãtindu-se sã traverseze.

Poliþiºtii, chemaþi la faþa locului, ar fi identificat repede maºina implicatã, careprezenþa avarii în partea din faþã ºi l-au luat pe ºofer la sediu.

Lucrãri derulate Apavil în Râmnicu Vâlcea

O româncã de etnie romã riscãînchisoare pe viaþã dupã ce adus un tânãr la cerºit în Anglia

Cele mai puternicedescantece de iubire

Descântec pentru a-l despãrþi de amantã

Dacã partenerul tãu s-a distanþat de tine ºi vreisã îl readuci înapoi înainte de a te pãrãsi,încearcãvraja cu petale de trandafiri. Ai nevoi de 3 petaleroºii, tãiate de la bazã,nu rupte,pe care le scufunziîntr-o soluþie de apã cu sare,într-un recipient deargint sau de sticlã. Dacã soþul tãu are o amantã ºivrei sã îi desparþi, foloseºte petale galbene. Pemãsurã ce se scufundã florile în apã, spune cuconvingere ºi cu voce tare ce vrei sã se întâmple.Acest descântec african are putere maximã dacãeste fãcut vineri noapte, într-o searã cu semilunã.

Descântec pentru a cuceri un fost iubit

Dacã vrei sã reaprinzi iubirea în inima unui fostpartener, încearcã descântecul cu lumânãri. Ainevoie de o icoanã cu Sfântul Nectarie, ocrotitoruliubirii ºi de 3 lumânãri,roºie,albã ºi galbenã. Pot ficandeluþe. Aprinde-le ºi roagã-te la spiritelefocului, apei ºi pãmântului pentru a te ajuta înîncercarea de a recâºtiga dragostea acelei persoane.

Terminã propoziþia spunând “Amin”.

Ghicit ºi

descântece

þigãneºti

9Vocea RomilorActualitateAnul VI � nr. 325

22 ianuarie 2019

Sunt un cãscat, am avut un norocchior

Am cunoscut, la viaþa mea, oameni care aupreferat sã taie mocheta cu foarfeca, la partaj,numai ca sã n-o ia celãlalt întreagã. Ciopârþealae o frumoasã tradiþie româneascã, noi suntemoameni ospitalieri, poeþi ºi mai suntem cumva,dar am uitat acum ce. În orice caz, ne placlucrurile clare, de aceea satârul e un accesoriuindispensabil. Dacã s-ar termina într-o zi cupartajele, vã rog sã mã credeþi cã judecãtoriilenoastre ar intra într-un penibil faliment.

Familiile în care bãrbaþii fac tocanã ºifemeile fac bani s-au înmulþit la modulpitoresc. Am vrut egalitate cu bãrbaþii ºi ne-amtemut de reacþia lor, dar ei au spus un ”slavãDomnului” care ne-a scãpat de remuºcãri. Edrept, ne-a scãpat ºi de libertate. Dar ce e maienervant pe lume decât sã stai degeaba ºi sã facice vrei? Aºa cã trãiascã ºi înfloreascãemanciparea femeii, orice-ar însemna asta.Astafãcea parte din seria: zece metode de a rãmânegravidã atunci când bãrbatul tãu te iubeºte maimult decât pe ºeful lui.

În cadrul Liceului Tehnologic deConstrucþii ºi Protecþia Mediului s-aderulat o ineditã lansare de carte, înspeþã primul compendiu dedicatistoriei romilor, eveniment la care auparticipat profesori ºi elevi aiinstituþiei. Titlul lucrãrii este „Romiiîn vâltoarea istoriei”, avându-l caautor pe Gabriel Sala, profesor încadrul liceului.

La acþiune a participat în calitatede reprezentant al Consiliului Localºi consilierul Bogdan Boca. „Carteaa fost editatã printr-un proiectfinanþat de cãtre Centrul Municipalde Culturã. Cred cã o carte de istoriea romilor nu poate fi decât unsubiect interesant prin definiþie.Consider cã ºi tinerii romi au nevoiede modele pozitive ºi pe acestea lepot gãsi cunoscându-ºi trecutul. Caatare mã bucur cã un arãdean a scrisun compendiu de istorie a romilor încare sunt evocate, pe lângã fapteleistorice, ºi o serie de personalitãþirome din toate domeniile culturale ºinu numai”, susþine consilierulBogdan Boca.

Rugãciunea matinalã

Noaptea am vãzut luna plângând.Am vãzut un înger cu aripi.Am ascultat cântecul trist al sirenelor.Pe urmele nopþii.A absolvit încet.Matura Curtea luniiColecteazã stele cãzãtoareBine aþi venit la îngerul meu rupt.- trebuie sã plecãm. - nu, nu, nu.Aºteaptã-mã mâine dimineaþãNu pot sã mã cert cu trecutul.Nu mã necãjesc cu timpul.Dragostea pentru libertateSunet pur... ºi rãbdare.Sunt aºa de supãratã acum.Îmbrãþiºeazã-mã sãrut dragosteFii un cuvânt, infinit.

Trei actriþe rome au înfiinþattrupa de teatru „Giuvlipen” ºi cuaceastã ocazie, au inventat ºitermenul „feminism” în limbaromani. Mihaela Drãgan, ZitaMoldovan ºi Elena Duminicã ºi-au propus sã creeze spectacole deteatru inspirate din vieþile femeilorrome, în care sã arate dificultãþilecu care acestea se confruntã cândse împart între comunitãþitradiþionale patriarhale ºicomunitatea româneascãdominantã, adesea rasistã, care lesupune la integrare. Primul lorspectacol împreunã este GadjoDildo, iar visul lor cel mai mare e

sã punã bazele unui teatru rom înBucureºti, pentru care au începutsã se facã demersuri.

Obiectivul proiectului e sãschimbe felul de a gândi alneromilor, înlãturând stereoti-purile în care aceºtia le încadreazãpe femeile rome, felul de a gândial bãrbaþilor romi în ceea cepriveºte rolurile tradiþionale alefemeilor rome, precum ºi felul încare acestea din urmã se percep lanivelul societãþii. Proiectul seconcentreazã pe femei care seconfruntã cu mariaje timpurii, culipsa educaþiei ºi cu restricþiiprivind accesul la educaþie.

Giuvlipen – trupa de teatru care a inventat cuvântul “feminism”

Profesorul Gabriel Sala ºi-a lansat valorosulcompendiu de ISTORIA ROMILOR chiar înliceul la care predã

Curtea Europeanã a DrepturilorOmului (CEDO) a condamnatRomânia la plata unor despãgubirifinanciare cãtre doi cetãþeni de etnieromã împotriva cãrora, conformverdictului CEDO, poliþia românã afolosit forþa în mod „excesiv ºinejustificat de circumstanþe” în timpulunor operaþiuni de cãutare a unorsuspecþi de furt, instanþa europeanãestimând în plus cã autoritãþile românenu au investigat suficient o posibilã„motivaþie rasistã” a poliþiei române înorganizarea acelor operaþiuni, se aratãîntr-un comunicat emis marþi deCEDO.

Conform verdictului CEDO,poliþia românã a folosit forþa în mod„excesiv ºi nejustificat decircumstanþe”

Reclamanþii Augustin Lingurar,Trandafir Lãcãtuº ºi Minerva Covacifac parte dintr-un grup de etnici romi

din Cluj. În urma primirii a numeroaseplângeri privind fapte de furt, poliþiaromânã a efectuat o investigaþie înbaza cãreia a organizat împreunã cujandarmeria, pe 5 noiembrie 2005, oprimã operaþiune în comunitatea romãde la Pata Rât.

CEDO a condamnat România pentru folosirea forþei într-ooperaþiune ce viza furturi comise de romi

10 Vocea Romilor Diverse Anul VI � nr. 325

22 ianuarie 2019

� Cartierul Lumea Nouã esteîn prezent o zonã insalubrã amunicipiului”Strategia de Dezvoltare Localã ”Alba Iulia

Incluzivã” a fost selectatã pentru finanþare deMinisterul Fondurilor Europene. Astfel,municipalitatea va putea investi nu mai puþin de 8milioane de euro în dezvoltarea ºi modernizareacartierului Lumea Nouã. Detalii despre noulproiect ce va fi implementat în municipiu înurmãtorii 5 ani au fost oferite, într-o conferinþã depresã susþinutã Crina Dumitrescu, directorulDirecþiei Programe din cadrul Primãriei AlbaIulia ºi Andreea Groza, managerul proiectului, lacare a fost prezent ºi primarul Mircea Hava. Estevorba despre un set de propuneri care vizeazãîmbunãtãþirea calitãþii vieþii, creºterea coeziuniisociale, îmbunãtãþirea mediului de viaþã ºicreºterea economicã pentru o zonã locuitã deaproximativ 20.000 de locuitori, formatã dincartierul Lumea Nouã ºi zona urbanã funcþionalã

din jurul acestuia, respectiv cartierul Cetate,partea de nord a cartierului Carolina, zona de norda cartierului Tolstoi ºi cartierele Ampoi I, II ºi III,cunoscutã ca Lumea Nouã, care include ºi zonadin imediata apropiere locuitã de aproximativ

20.000 de locuitori. Potrivit reprezentanþilorPrimãriei, prin POR se doreºte reabilitareaspaþiilor publice urbane, reabilitarea reþelei detransport public local, intervenþii asupra spaþiilorverzi, crearea de locuri de joacã.

Primãria Alba Iulia investeºte opt milioane de euro în modernizareazonei în care se aflã cartierul romilor

PUMNAL – BERBEC: În lunanoiembrie, Berbecii din zodiacul þigãnescvor fi istoviþi de la cât vor munci. Aproapecã nu vor avea timp pentru altceva în afarãde serviciu.

COROANA – TAUR: Nativii zodieiCoroana vor fi protejaþi de Venus, zeiþaiubirii ºi a erotismului. Vor avea o lunãplinã de pasiune.

SFEªNIC – GEMENI: Cei nãscuþi înGemeni sunt vizaþi de schimbãri bruºte înnoiembrie din toate punctele de vedere. Nuva fi o lunã uºoarã, ba dimpotrivã.

ROATA – RAC: Racii trebuie sã reialegãtura cu familia dacã vor sã obþinãanumite drepturi în instanþã. E o lunã încare se va vorbi mult despre bunuri,terenuri, moºteniri. Nu e exclus sã iasã cuscandal.

STEA – LEU: Nu aduce anul ce aduceluna noiembrie pentru zodia Leu. Are totce îi trebuie, deci motive sã se plângã potfi, dar nu unele reale.

CLOPOT – FECIOARA: Atingi unnivel al spiritualitãþii cum rar þi-a dat sãtrãieºti. Nu e exclus sã te aventurezi încãlãtorii exotice, în locuri încãrcateenergetic.

MONEDA – BALANÞÃ: Lunaaceasta vei realiza cã fericirea nu vine dinsurse materiale. Te redescoperi aºa cum teºtiai cândva.

CUÞIT – SCORPION: E o lunã încare stãrile de depresie ar putea atinge coteînalte. Te vei simþi destul de singur.

TOPOR – SÃGETÃTOR: Vei aflamulte lucruri despre tine, chestiuni de careeºti capabil, care nu þi-au trecut prin cap.

POTCOAVA – CAPRICORN: Lunaaceasta va fi ceva mai potolitã. Dispareagitaþia din jurul tãu, iar asta e de bine.

CUPA – VÃRSÃTOR: Apar noioportunitãþi din punct de vedereprofesional, pe care e indicat sã nu leignori.

CAPELA – PEªTI: S-ar putea sã tesimþi abandonat într-un fel, sã crezi cãnimic nu se mai poate rezolva.

HHOORROOSSCCOOPP ÞÞ IIGGÃÃNNEESSCC

Familia tradiþionalã. Ce vãdoriþi de la neveste? Probabil cãatunci când vã gândiþi la romi,nunþile luxoase cu mirese de 12ani sunt unele dintreprincipalele cliºee pe care leaveþi în minte. Nu conteazã cã,de fapt, cei mai mulþi romitrãiesc la limita subzistenþei ºicã ultimul raport ONU cuprivire la situaþia Românieispune cã romii sunt sunt ceimai expuºi sãrãciei. Nuconteazã cã, de fapt, cazurile demariaj timpuriu la romireprezintã un numãr mic înraport cu întreaga comunitateromã.Ce rãmâne vizibil despre

romi, însã, sunt doar acestecâteva cazuri excepþionale careprezintã romi bogaþi care îºimãritã fetele de mici. De ce?Pentru cã mass-mediaromâneascã, din dorinþa desenzaþional, instrumenteazãproblema cãsãtoriilor timpuriila romi pentru a întãri viziunearasistã conform cãreia aceºtiasunt niºte barbari care nudoresc sã renunþe la astfel depractici primitive. Cãsãtoriiletimpurii nu au fãcut niciodatãobiectul tradiþiilor rome, însã.Sã îþi cãsãtoreºti copiii minorinu reprezintã o practicãculturalã a romilor.

În cadrul proiectului vor fi abordateurmãtoarele teme:

– Contextul actual al limbii romani(din perspectiva prezervãrii ºi cultivãriiacesteia) în sistemul ºcolar, al formãriiiniþiale ºi permanente a cadrelor didacticede limba, istoria, tradiþiile ºi muzica înlimba romani;

– Descifrarea socio-lingvisticã atextelor contemporane din întreaga arie derãspândire mondialã a limbii romani,pornind de la elementele de limbã, cutume,

mentalitãþi, tradiþii ºi obiceiuriconservate/induse de textele de analizat;

– Designul actual al limbii romani lanivel internaþional ºi naþional. Depãrtareaºi apropierea între dialectele limbii romaniºi limba romani comunã predatã în ºcoli;

– Limba romani în contextul tematiciiunor examene ºi competiþii naþionaleadresate profesorilor ºi elevilor;

– Mijloace de îmbogãþire a lexiculuilimbii romani, ca rãspuns la provocãrilelexicale moderne.

Timp de 14 saptamani,Televiziunea Tirgu-Muresgazduieste emisiunea „De 3 ori R”,realizata si prezentata de catrebinecunoscutul actor si om de presaRudy Moca. Documentarele vorsurprinde modele de convietuireinteretnica, vor ilustra meseriiletraditionale si cutumele culturale alerromilor sau vor arata rromul ca om,un om educat si integrat social.Emisiunea este realizata inparteneriat cu Asociatia Divers –Centrul pentru Incluziune Socialapentru Persoanele de Etnie RromaTirgu-Mures.

Initiativa de-a prezentacomunitatea rroma altfel decatsuntem obisnuiti in mass-media sianume negativ, peiorativ sau plin deprejudecati, a apartinut AsociatieiDivers – Centrul pentru IncluziuneSociala pentru Persoanele de EtnieRroma Tirgu-Mures. Reprezentantiiasociatiei si-au propus…

„Sa oferim o serie dedocumentare despre cumconvietuiesc rromii cu majoritatea,maghiara sau romana din judetulMures, despre cultura, istoria sitraditiile rromilor si despremestesugurile, respectiv despre cum

educatia poate sa contribuie ladezvoltarea comunitatii rrome si obuna relationare interetnica intrepersoanele de etnie rroma simajoritatea, romana sau maghiaradin judetul Mures”, a mentionatMaria Koreck, presedinte AsociatiaDivers.

Emisiunea este realizata simoderata de catre actorul, omul depresa Rudy Moca, un fin cunoscatoral etniei rrome.

Familie de romi jefuitãO familie de romi instariti din comuna

argeseana Schitu Golesti, a fost pradata decinci barbati mascati in mijlocul noptii.Talharii au intrat in casa, i-au batut peproprietari si le-au luat tot aurul.

Jefuitorii aveau fetele acoperite

Indivizii au intrat in casa, inarmati cucutite si leviere. I-au batut crunt, le-aulegat mainile la spate si i-au amenintat ca-i omoara daca nu le dau banii.

”Noi dormeam in casa cand au intratpeste noi. Ne-au legat mainile la spate siurlau mereu sa le dam aurul si banii. Intaiau intrat peste copii in camera, i-au legat sibatut. Mi-au luat salba de aur de la gat siinelul si barbatului i-au luat un ghiul. Nustiu cine ar fi, noi nu avem dusmani, nu ne-am certat cu nimeni”, a spus FloricaDragomir.

Talharii au furat aur in valoare deaproximativ 30.000 de lei, spun victimele.Dupa ce au plecat jefuitorii, unul dintre eia reusit sa se dezlege si sa sune la politie.

Politia a demarat o ancheta si panaacum, mai multe persoane au fost audiate.

Del Duma, vorbeºte-le despre mine La TTM, „De 3 ori R”, despre rromi altfel

Limba romani – conservatoare a istoriei, cutumelor, a portului,a tradiþiilor ºi obiceiurilor rome

Tochiturã

TIMPI DE PREPARARE

Timp de preparare: 30 minTimp de gatire: 0 minGata in: 30 min

INGREDIENTE

800 g carne tocatã (pulpã de porc)2 legaturi ceapã verde200 g pastã de ardei capia600 g roºii2 ardei iuþisarecimbru uscatpiper roºu ºi negru1 lingurita zahãr50 ml ulei de floarea- soarelui

MOD DE PREPARARE

Se curãþã ceapa, se spalã, se taie mãrunt ºi se puneîntr-o tigaie, cu puþin ulei, sã se cãleascã. Dupã ce adevenit sticloasã, se adaugã carnea tocatã. Cât timpse cãlesc, este bine sã se adauge apã puþin câte puþin,ca sã nu se lipeascã ºi sã strice gustul. Dupã ce s-acãlit carnea, se adaugã pasta de ardei capia ºi roºiiletãiate cubuleþe. Se condimenteazã, dupã gust, cu sare,piper mãcinat ºi boabe ºi cimbru mãcinat. Se bagãpentru câteva minute în cuptorul încins. Dupã ce ascãzut, se adaugã cimbru ºi ardei iute pe deasupra. Seserveºte cu mãmãligã sau cu pâine caldã. Se orneazã

cu verdeaþã ºi frunzuliþe de cimbru.

Sã halim bine

11Vocea RomilorSocialAnul VI � nr. 325

22 ianuarie 2019

Proiectul social derulat de Primariamunicipiului Baia Mare prin care estevizata mutarea romilor care traiesc laperiferia orasului prin constructia unuicartier dotat cu toate utilitatile ar putea fipreluat la nivel national. Afirmatia a fostfacuta de senatorul Damian Draghici,consilier de stat al primului-ministru pentruproblemele romilor.

„Singura varianta viabila de integrare aromilor e aplicarea unui programeducational, locuri de munca si o integraresociala corespunzatoare. Daca unasemenea proiect poate fi pus in practicaasa cum il gandeste primarul municipiuluiBaia Mare, Catalin Chereches, inseamna cadeja avem un model care poate fi pus inpractica la nivel national si european. Faralocuri de munca e greu sa vorbesti deeducatie, nu poti trimite copiii la scoala customacul gol. Trebuie sa le aratam romilorca si ei pot, ca prin puterea lor pot obtinemai mult, ca prin comportamentul lor potschimba imaginea Romaniei. Munca sieducatia pot merge numai impreuna, iar unexemplu pozitiv cum e cel al autoritatilor

din Baia Mare ar putea schimba perceptiaasupra romilor. Eu i-as spune «ProiectulChereches»”, a spus Damian Draghici.

Consilierul de stat al primului ministrupe problemele romilor, Damian Draghici,l-a insotit pe vicepremierul Gabriel Oprea,vizitand mai multe comunitati de rromi

care traiesc la periferia orasului.Vicepremierul a vizitat atata „celebra”zona Craica, dar si Cuprom, locatia undeau fost mutati temporar o parte dintrerromii proveniti de acolo, si a admis ca aufost facuti pasi importanti pentru integrareaacestora.

REDACÞIARedactor-ºef: Alexandru DIAMANT

Redactor-ºef adjunct: GeluIALOMIÞEANUReporteri: Prof. Constantin Geantã,Mãdãlina Manole, Cãlin SilvanoCameraman: Miclescu Alexandru

EDITAT DE

Tipãrit la ALMA CONSTel/fax: 0350/426839Mobil: 0753/509592Site: www.vocearomilor.roMail: rtvr_rom@yahoo.com

FUNDAÞIA BOBY NEO DROM

În cadrul proiectului”Antreprenoriatul social, o ºansã pentrucomunitãþile de romi”, continuarea,valorizarea ºi abordarea integratã arezultatelor dupã finalizarea proiectuluieste facilitatã direct prin activitãþileincluse în proiect: – înfiinþarea unuiCentru de Resurse pentruAntreprenoriat Social, cu 8 filiale încele 8 regiuni de dezvoltare aleRomâniei; – formarea unei reþelepentru promovarea antreprenoriatuluisocial ºi atragerea de resurse îndomeniul economiei sociale; –înfiinþarea parteneriatelor comunitarepublic – privat; – sprijinirea unor

activitãþi generatoare de venit; –formarea în domeniulantreprenoriatului social a unormembrii ai grupurilor vulnerabile.

- Înfiinþarea unui Centru de Resursepentru Antreprenoriatul Social

- Înfiinþarea unei reþele naþionalepentru promovarea antreprenoriatuluisocial.

- Încheierea de parteneriate întreCentrul de resurse pentru antreprenoriatsocial ºi primãriile localitãþilor selectateîn cadrul proiectului

- Organizarea cursurilor pentruspecialiºti ºi beneficiari în domeniulantreprenoriatului social.

Poliþiºtii învaþã limba ºi tradiþiileromilor

Aproximativ 200 de politisti din intreaga taras-au intors la scoala, pentru a-si completaeducatia cu limba romani. Sunt agenti carelucreaza in localitati cu o comunitate romanumeroasa. La cursuri participa inclusiv politistide etnie roma, care stiu la perfectie limba romani,dar spun au venit ca sa afle mai multe despreistoria stramosilor.

Politistii veniti la Slatina din toata tara pentrua invata limba romani spun ca au lasat deoparteorice prejudecati fata de etnia roma. Cu toateacestea, vor invata mai ales expresii folosite deinfractorii de etnie roma.

„Politistul trebuie sa dea dovada de tact, deintelegere. Nu toti romii sunt infractori, nu totiromii sunt saraci. Unii sunt mai deschisi, altiisunt mai necooperanti”, spune politistulEugen Savu.

Raport cu activitãþile desfãºurate în cadrulproiectului ”Antreprenoriatul social, o ºansã pentrucomunitãþile de romi”

Te trais but! – La mulþi ani!Patradi bahtale! – Paºte Fericit!Dobroituca – Bunã ZiuaSocares? – Ce mai faci?Socares prala? – Ce faci frate?Sohalean? – Ce ai mâncat?Ciplecealma tuta – nu pot sa te sufarCyumydaptu ando muy te dilearaptu pho tan – te

pup direct în bot sã te zãpãcesc de totCiplecealma tuta – nu pot sã te sufãrMai bes hatan – Stai puþin (sau: Mai stai un pic)Mishto – BineJeav manta ando parko? – Mergi cu mine prin

parc?Haida jas manta ando foro? – Mergi cu mine în

oraº?Hai te plimbosaosame – Hai sã ne plimbãmCamis te jas manta? – Vrei sã mergi cu mine?Hai i tu avreal – Hai ºi tu pe afarãNa mai des duma acate k dikel so penau – Nu mai

vorbi aici ca ne aude ce vorbimTehala la ce ora intalnisaosame? – Mâine la cât

ne întâlnim?Haida care – Hai acasãSar busos? – Cum te cheamã?Chechibars satu? – Câþi ani ai?Motomanga – Spune-mi ºi mieNa dara – nu te teme/ nu-ti fie frica/ nu te

ingrijoraCai san? – Unde eºti?Cai sans? – Unde ai fost?Magma an pace – Lasã-mã în paceStar? – De ce?San dilo – Eºti prostChechi so ceaso? – Cât este ceasul?Sukar san – Ce frumos eºtiMerav anda tu – Mor de tine

Dicþionar româno-rrom

Un nou proiect derelocare a romilor

12 Vocea Romilor Actualitate

Unii etnici rromi se declarã ofensaþi devotul senatorilor de a se reveni ladenumirea de „þigan“. Alþii considerã cãtermenul de „þigan“ îi reprezintã mai bine.Propunerea deputatului Silviu Prigoanã adivizat comunitãþile þigãneºti ºi a iscatrumoare printre liderii rromilVasile VelcuNãzdrãvan (56 de ani), unul dintre capiirromilor din Craiova, este una dintre celemai vehemente voci când vine vorba decontestarea propunerii lui Prigoanã.Mândru de originile sale, a aºezat în palatulsãu cu turnuleþe, la loc de cinste, lângã

steagul României ºi cel al UniuniiEuropene, drapelul þiganilor. „Ce vor sãfacã ei acum este un lucru peste puterileomeneºti. Este ca ºi cum pânã acum am fostortodox, iar dintr-odatã vine cineva ºi-mispune cã trebuie sã trec la altã religie.

Mamele þigãnci ºi românce

Atunci cînd trebuia sã ne mulþumim cumîncare de cartofi ºi ºniþele din parizerncomunism, taþilor nu li se acorda o prea mareatenþie – chiar ºi în pozele din manuale, mameleapãreau peste tot, în diferite ipostaze, de lamama pe ogor, culegînd roadele cîmpului, lamama-motostivuitor, am zice acum. Mameleerau eroine, taþii mai puþin, existau ºi ei peundeva, gravitînd pe orbita mamei ºi a copiluluiMai tîrziu, am aflat cã Mama ºi copilul a fost unfel de biblie a tuturor mamelor din comunism,cele care nu o aveau pe acasã o împrumutau petermen nelimitat de la mamele ce cãpãtaserãdeja ceva experienþã. Era singura sursã care îþifãcea un minimum de instructaj – cum sã„utilizezi“ copilul dupã naºtere, în afarã desursele vii – alte mame, bunicile.

Numirea senatorului vâlcean Bogdan Matei înfruntea Ministerului Tineretului ºi Sportului poate ficonsideratã beneficã pentru judeþul nostru. Concret,noul ministru Matei poate urgenta procedura pentrupredarea Sãlii Sporturilor „Traian” în administrareaPrimãriei Râmnicului (proiect care este în faza deavizare la diverse ministere), dar poate aloca ºifonduri pentru modernizarea taberelor ºcolare dinCãlimãneºti ºi Brãdiºor, care sunt, în prezent, într-ostare deplorabilã.

Consiliul Local al municipiului Râmnicu Vâlceaa decis în 9 noiembrie utilizarea sumei de 630milioane de lei vechi din fondul de rezervã bugetarãpentru plata unor despãgubiri cãtre 10 persoane alecãror autoturisme au fost avariate de cãderile decopaci ºi crengi, provocate de furtunile din aceastãvarã. Contravaloarea acestor pagube produse s-astabilit prin „Raport de expertizã tehnicãextrajudiciarã”, þinând cont ºi de devizele întocmitede atelierele de reparaþii unde au fost duseautoturismele avariate.

O decizie foarte bunã a luat administratoruljudiciar al CET Govora mai demult, atunci când l-a„tras pe linie moartã” pe mult prea controversatulMilorad Cumpãnãºoiu, dar puþinã lume ºtie cine esteînlocuitorul lui în fruntea Direcþiei Miniere Berbeºti-Alunu. Astfel, noul director este Iulian Sandu, ºi niciun scandal nu este legat deocamdatã de numele lui.

Vrãjeli...adevãrate!

NU PUTEMCONTA PE EI -

ÞIGANIISÃPTÃMÂNII Nicolae SãrdãrescuFane LeþuConstantin Bârzãgeanu Daniel Florin Cristian Nedelcu

Anul VI � nr. 325

22 ianuarie 2019

Preºedintele ALMTR: Meºteºugariitradiþionali din România, pe cale dedispariþie din cauza târgurilor ºi ataxelor mari

Meºteºugarii tradiþionali din România, fie cã facparte din etnia romã sau nu, sunt pe cale de dispariþie,mai ales din cauza taxelor mari care se percep latârgurile organizate de autoritãþile locale, atrage atenþiapreºedintele Asociaþiei ‘Liga MeºteºugarilorTradiþionali Romi’, Ion Constantin.

Argintarii romi au fãcut o demonstraþie publicãsâmbãtã, la Sighiºoara, în cadrul ProEtnica, cel maimare festival interetnic din România, care reuneºtereprezentanþi ai tuturor minoritãþilor recunoscute dinþarã.

“An de an venim la festivalul de la Sighiºoara, undene prezentãm cu bijuterii confecþionate manual. La noi,asta e tradiþia din moºi strãmoºi. La noi, copilul de la 5ani pune mâna pe ciocan ºi lucreazã, asta e tradiþianoastrã a romilor argintari. În fiecare zi avem noibijuterii pe care le lucrãm din metale preþioase ºinepreþioase”, a declarat, pentru AGERPRES, IonConstantin.

Ultimul pieptãnar din Tãrgu Frumos

Petru Mandachi, 80 de ani, estesingurul “meºter de ceaune” dinoraºul Tãrgu Frumos, urbe altãdatãplinã de meºteºugari renumiþi inintreaga þarã. Petru Mandachi, 80de ani, este singurul “meºter deceaune” din oraºul Tãrgu Frumos,urbe altãdatã plinã de meºteºugarirenumiþi in intreaga þarã.

Moº Petru, un adevãrat artist indomeniu. Un meºter pieptãnar care a locuit pãnã deunãzi chiar peStrada Pieptãnari, in Tãrgu Frumos. Un “rom de omenie”, zice-se,admirat de intreaga breaslã ºi toatã suflarea þigãneascã a tãrgului.Ultimul pieptãnar ºi ceaunar din Tãrgu Frumos.

Din coarne de bou fãcea piepteni “deºi”, pe care ii vindea in toatãþara unora dintre romãnii care, pe atunci, aveau destui pãduchi.Gospodãria ºi-a ridicat-o din aceastã muncã grea, pe care o practicã ºiastãzi, insã cu mai puþin spor la vãnzare. Cãnd nu a mai putut facepiepteni din os, din cauza lipsei coarnelor de vitã, s-a apucat de turnatcratiþe ºi vase pentru gãtit.

Calea minoritãþilor etnice – un traseu tematicmulticultural în Muzeul ASTRA

In perioada iunie – octombrie, in cadrulproiectului Patrimoniu Deschis, MuzeulASTRA deruleaza programul de animatiiculturale al carui scop il reprezintafacilitarea accesului publicului larg lapatrimoniul multietnic material si imaterialal muzeului, prin punerea in valoare a monumentelor si obiectelor dincircuitul tematic Calea minoritatilor etnice. Asadar, in aceasta perioadapublicul vizitator se va putea implica in scenarii educationale cu diversetematici sau va putea alege intre vizitele ghidate, ocazie cu care le va fiprezentata multietnicitatea si multiculturalitatea in spatiul romanesc sizonele experimentale amenajate in Muzeul in aer liber care le vor oferiposibilitatea dezvoltarii cunostintelor despre mestesuguri.

Am fost la cea mai mare adunare deromi ºi nomazi din Europa

În fiecare an, timp de o sãptãmânã, orãºelulAppleby din Cumbria este gazda a ceea ce uniiconsiderã cã e cea mai mare adunare de romi ºinomazi din Occident. Peste zece mii de nomaziinundã Valea Eden, beau, joacã jocuri de noroc, seregãsesc cu vechi prieteni, îºi gãsesc jumãtatea ºi,din când în când, vând cai.

„Când vii aici pentru prima datã te umpli deaceleaºi sentimente pe care le încearcã unii evreiatunci când ajung în Israel,” îmi spune Damian LeBas, un scriitor rom. „Pentru prima datã în viaþa ta,tu ºi cei ca tine sunteþi în majoritate. Adunarea dela Appleby e singura ocazie cu care vãd ºi eu cume sã traieºti într-un oraº în care sã fii þigan e regula,nu excepþia.”

Grãdiniþa Lions pentru copiii romidin ªupan

La ªcoala Gimnazialã „Liviu Rebreanu”, dinCartierul ªupan al oraºului Comãneºti, populat înmare majoritate de familii de romi, a fostinauguratã sala de clasã reabilitatã în care vafuncþiona prima grãdiniþã „Lions”, frecventatã de32 de copii. Grãdiniþa poartã numele miºcãrii Lions pentru cã localul ei a fost reabilitatprintr-un proiect pus în aplicare de Lions Club Comãneºti, cu sprijinul unui numeros grupde sponsori. Localul grãdiniþei a fost sfinþit de un sobor de preoþi ºi a fost inaugurat oficial,iar la eveniment au participat, alãturi de coonducerea ºcolii ºi de membrii Lions ClubComãneºti, sponsorii proiectului ºi membri ai celorlalte cluburi Lions din judeþul Bacãu.

Etnicii rromi au pãreri împãrþite în legãturã cu denumirea de þigan