Upload
others
View
6
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
Revistă editată de Şcoala Gimnazială ,,Mihai Viteazul” Călăraşi
http://www.scoala10mihaiviteazu.ro
ZBOR
Olimpiadele și
concursurile
școlare în
imagini
IUNIE 2017
Numărul 25
Anul 19
ISSN 1844 4156
2
Coordonatori: prof.Tomoșoiu Aurelia prof. Staicu Georgeta
Echipa managerială: Dir. prof. Tatu Angelica
Dir.adj. Pătra Cristina
Redactare: prof. Popa Monica prof. Nedelcu Elena prof. Dumitrașcu Andreea prof. înv. primar Cojocaru Aurelia prof. înv.primar Iuraşcu Elena prof. înv. primar Zamfir Georgica Grafică şi copertă: inf. Gorincu Raisa
Elevi: Ene Izabela, VIII B Dumitrașcu Filip, VII A Ţuluca Maria, VI A Ilie Diana, VA Dumitru Diana, III A
SUMAR: Laudatio... Bucuria de a studia Un drum inițiatic Sub semnul excelenței Călători în ,,Cetatea eternă” Confluența artelor Proiecte Europa în școala noastră Experiențe Asociaţia Părinţilor Şcolii 10 Călăraşi Sfaturi duhovnicești Tu cui dai accept?
Colectivul de redacție
e-mail: [email protected]
3
Laudatio...
Bucuria de a studia
Anul școlar 2016-2017 a fost pentru noi, comunitatea Școlii gimnaziale ,,Mihai Viteazul” din
Călărași, încă un an al provocărilor, al reușitelor, al muncii făcute cu onestitate. Pentru elevi, părinți
și profesori, a fost un timp al interogațiilor, al neliniștii, al înțelegerii, al descoperirii de sine, al
întâlnirii cu lumea.
Pornind de la ideea că educația înseamnă drumul ființei spre cunoaștere, înțelepciune, spre
spiritualitate și cultură, dincolo de spațiul formal, riguros al învățării, școala noastră a propus și alte
forme de explorare a lumii, de exprimare a opiniilor, de înțelegere a miracolului existențial. Astfel,
elevii noștri au avut șansa de a se întrece în competiții cu elevi din toată țara, au fost parte a
proiectelor și parteneriatelor școlare, au exersat spiritul de solidaritate, au mers în excursii, și-au
valorificat creativitatea și istețimea minții.
Prin toate acestea, cu trecerea timpului, școala noastră își consolidează valoarea, unicitatea,
devenind un reper între unitățile de învățământ ale județului.
Director, prof. Tatu Angelica
Incă de când eram foarte mică, am fost curioasă.
Puneam mii de intrebări, aspiram milioane de informații. La
vârsta de 2 ani, ajunsă într-un magazin cu lucruri pentru copii,
eu am cerut un glob. Poate de aici mi se și trage pasiunea
pentru geografie…
De la doamna învățătoare am prins dragostea pentru
învățat și, mai ales, pentru competiții. În clasa întâi, primul
concurs la care am mers a fost “Cangurul”, unde am ieșit
prima pe clasă. M-am bucurat atât de tare, încât, la sfârșitul
anului școlar, după ce am coborât cu toții de pe mica scenă
unde au loc premierile, am alergat împreuna cu încă un coleg
pe teren, strigînd și țopăind.
4
Astfel, m-am îndrăgostit de concursuri. Am participat la toate la care am putut, m-am
străduit și, până la gimnaziu, am avut rezultate destul de bune, în special în domeniul matematicii.
Când am intrat în clasa a cincea și am avut olimpiade sau concursuri pentru aproape toate materiile,
am început să îmi diversific alegerile, să încerc toate materiile pentru a vedea care îmi plac cel mai
mult. Printre multe altele, am avut ocazia să particip la Mica Olimpiadă de Geografie “Terra”,
îndrumată de prof. Puişor Luiza Corina.
M-am înscris, deci, dar nu eram convinsă că geografia îmi plăcea; însă, în timp, am
descoperit că este chiar, pentru mine, cea mai frumoasă dintre materii, știința care îmi explică
formarea Pământului, aspectul, fenomenele și locuitorii săi. Am învațat foarte mult pentru geografie,
dar nu a fost un chin, cum cred mulți. Dacă înveți din pasiune, nu are cum să fie un chin, ci, din
contră, ajungi să realizezi că nu ai putea suporta să nu continui să înveți, să afli mai multe.
Am participat, până acum, în fiecare an, la etapa națională a “Micii Olimpiade”, dar scopul
meu a fost să ajung la cea a Olimpiadei mari, adevărate. Am reusit să realizez acest lucru anul acesta,
și olimpiada a fost cea mai frumoasă experiență din viața mea.
Cum are și probă teoretică, și practică, ea durează foarte mult față de orice alt concurs – o
săptămână întreagă. Este incredibil de frumos să poți pleca atâta timp într-o comunitate de geografi
tineri, printre care să-ți găsești prieteni. Și eu mi-
am făcut mai mulți prieteni acolo, din colțuri
diferite ale țării, de la Zalău la Craiova sau
Brașov, și abia aștept să-i revăd anul viitor.
O olimpiadă natională nu înseamnă, am
aflat eu, o întâlnire a unor copii timizi, care
citesc toată ziua. Din contră – sunt sigură că v-ar
fi greu să vă imaginați toate jocurile prostești și
nopțile petrecute pe podeaua din fața unor săli de
conferință (și da, chiar am făcut asta). Pentru că,
de fapt, olimpiadele sunt experiențe neașteptat de
amuzante.
În plus, faptul că o națională este așa de
distractivă mi-a fost confirmat a doua și chiar a
treia oară la olimpadele de latină și respectiv
lingvistică, ultima dintre ele întrecand, de fapt,
orice altceva prin cât de amuzantă a fost. Am
ajuns de prea multe ori să moțăim cu toții pe hol
sau să facem o farsă, bătând la ușa cuiva, dar să
ne deschidă o profesoară; dar, oricum, în final,
ne-am distrat incredibil de bine.
Pentru a încheia această poveste, vreau să
vă spun că performanța de acest fel nu este un
lucru imposibil, de care să vă temeți. Consider că
oricare dintre noi, cu ambiție si perseverență,
poate ajunge aici. Dar necesită multă muncă și
pasiune, așa că vă sugerez ca, dacă vă place ceva ori aveți un vis, urmați-l!
Dacă vă place, atunci veți avea succes.
Ene Izabela, VIII B
5
Un drum inițiatic
Anul acesta am avut ocazia de a participa la
etapa națională a Olimpiadei de Limba și Literatura
Română, susținută la Deva, ce a însemnat pentru
mine o experiență inedită. Această competiție nu a
constat doar în concursul propriu-zis, ci și în
vizitarea unui oraș nou, legarea unor noi prietenii,
prima călătorie cu trenul.
Călătoria cu trenul până la Deva a fost o
experiență plăcută,nouă, pe care o privesc în
continuare ca pe drumul meu inițiatic. Pe parcursul
celor 12 ore petrecute în tren, m-am putut bucura de peisajul Carpaților, de compania copiilor din jur
și de o surpriză adusă de natură. Aceasta s-a întâmplat astfel: trenul se apropia de Sinaia, când,
deodată, s-a oprit și imediat a început să ningă, lucru neobișnuit pentru luna aprilie. După aceasta, am
fost anunțați că niște copaci se prăbușiseră pe calea ferată din cauza vântului puternic. Trenul nu a
înaintat o oră, dar eu consider că natura a dorit, de fapt, să prelungească discuțiile dintre noi, copiii,
înfățișându-ne în același timp frumusețea ninsorii. În final, am ajuns la ora 10 seara la Deva, fiind
găzduiți la internatul ,,Decebal”.
Ziua următoare s-a desfășurat proba scrisă, al cărei text-suport m-a încântat, deoarece oferea o
viziune ironică asupra scriitorului însuși. În acea după-amiază, organizatorii olimpiadei ne-au oferit
șansa de a vizita Castelul Huniazilor. Aceast obiectiv mi-a depășit așteptările nu doar prin mărimea
sa, ci și prin frumusețile interioare și prin propria istorie. Totuși, ploaia a fost cea care a răpit din
farmecul Castelului.
A doua zi de la sosire a avut loc proba orală, unde am prezentat relația de prietenie dintre doi
oameni, subiect ce mi s-a părut interesant. De asemenea, tot în această zi am vizitat Cetatea Devei, la
care am ajuns cu ajutorul telecabinei. A meritat să vizităm Cetatea, deoarece ne-am putut bucura de o
priveliște asupra întregului oraș de la înălțimea de 300 de metri. După aceasta, am vizitat Muzeul
Civilizației Dacice și Romane, impresionant prin expozițiile găzduite și prin elementele moderne și
interactive. Întorcându-ne la internat, am aflat rezultatele inițiale apărute în urma celor două probe.
În ultima zi, am participat la festivitatea de închidere a Olimpiadei, în urma căreia am fost
premiat cu Premiul Special.
În acea seară, am pornit înapoi spre casă cu trenul, de această dată încercând experiența
cușetei. Acest vagon-dormitor era format din șase paturi suprapuse pentru a ne putea odihni pe
parcursul nopții. Încet-încet, am adormit fericit, încărcat cu noi experiențe; uneori, eram trezit ori de
mișcările trenului, ori simțind apropierea de casă.
Dumitrașcu Filip, VII A
6
Sub semnul excelenței!
Concursul Național Transcurricular de Lectură și Interpretare „Ionel Teodoreanu” este un
spațiu de manifestare a talentului și a receptivității artistice pentru elevii din toată țara.
Începând de vineri, 19 mai 2017, până
duminică, 21 mai 2017, Iașul a fost gazdă pentru
cea de-a XII-a ediție a Concursului Național
Transcurricular de Lectură și Interpretare „Ionel
Teodoreanu”. Inițiat în 2005 de Colegiul Național
„Costache Negruzzi” și de Inspectoratul Școlar
Județean Iași, sub egida Ministerului Educației,
ineditul concurs reunește 184 de elevi și 80 de
profesori din toate județele țării și din municipiul
București, precum și o delegație din Republica
Moldova, alcătuită din laureați la competițiile
naționale de profil.
Gala de deschidere a fost programată la
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai
Eminescu”, urmând ca probele scrisă și orală să
se desfășoare la Colegiul Național „Costache
Negruzzi” Iași. Programul a mai cuprins un
itinerariu spiritual prin Iașul cultural și istoric,
tradiționalulul spectacol-lecție, alte secvențe de
manifestare a ospitalităţii ieşene, precum și
festivitatea de premiere. Ca și la edițiile
anterioare, cei mai talentați elevi au fost
răsplătiți cu premii și mențiuni acordate de
M.E.N. și de instituții de cultură și edituri de
prestigiu, la care se adaugă premiile speciale
„Costache Negruzzi” și „Ionel Teodoreanu”, în
semn de apreciere din partea inițiatorilor
competiției, Colegiul Național „Costache Negruzzi”, respectiv Inspectoratul Școlar Județean Iași. La
ediția de anul acesta, eleva școlii noastre, Ilie
Diana, din clasa a V-a A, a obținut Premiul al III-
lea și Premiul special acordat pentru creativitate,
originalitate și receptare estetică oferit din partea
Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a
Camerei Deputaților din Parlamentul României, iar
eleva Panait Andrada din clasa a VI-a A a obţinut
Premiul special acordat de Colegiul Național
„Costache Negruzzi”. De asemenea, la acest
7
concurs, din școala a mai participat şi eleva Bălan
Angela, clasa a VII-a A.
Parteneriatul tradițional cu Universitatea „Al. I.
Cuza” a confirmat valoarea acestui eveniment cultural
și educațional prin prezența profesorului universitar
doctor Antonio Patraș, în calitate de președinte al
concursului, după cum merită evidențiată și contribuția
Primăriei Iași, care a inclus competiția în portofoliul
oficial al Festivalului Internațional al Educației.
Menit să valorifice originalitatea şi creativitatea
elevilor în receptarea şi în producerea de mesaje scrise
despre textul literar/nonliterar, explorat în relaţie cu alte
tipuri de imagini artistice (plastice, muzicale,
dramatice, cinematografice), concursul a devenit, în
timp, emblematic pentru școala ieșeană, beneficiind deopotrivă de recunoaștere la nivel național.
Ilie Diana, V A, Panait Andrada, VI A, Bălan Angela, VII A
Felicitări elevilor din clasa a IV–a pentru premiile obţinute la concursurile şcolare
organizate de către Inspectoratul Şcolar al Judeţului Călăraşi :
Olimpiada de Limba și literatura română- etapa județeană
Nr. crt. Numele și prenumele elevilor Clasa Premiul
1. Sencu Andrada IV A I
2. Filip Natalia IV C 92 p
3. Ghită Robert IV A 90,00 p
4. Rășcanu Camelia IV A 90,00 p
Olimpiada de Matematică- etapa județeană
Nr. crt. Numele și prenumele elevilor Clasa Premiul
1. Șerban Cristian IV A 91 p
Olimpiada de Educatie Civica
Nr.crt. Numele și prenumele elevilor Clasa Premiul 1. Ciobanu Andreea
Radu Andreea
IV A III
8
Călători în ,,Cetatea eternă”
Pe 11 mai 2017, noi, cinci elevi din clasa a V-a B
(Şarpe Daria) şi a VI-a A (Țuluca Maria, Dobrin
Alexandru, Gorincu Alexandru și Ferbințeanu Alex ) am
plecat spre Roma, pentru a participa la Concursul
,,Romanian Dance Cup”, ce a avut loc pe 14 mai.
Competiţia este destinată tuturor dansatorilor, şcolilor de
dans din tara
şi străintate,
unităţilor de
învăţământ,
palatelor sau
cluburilor copiilor din ţară, asociaţiilor sau fundaţiilor
culturale şi pentru tineret, cluburilor sportive de dans,
formaţiilor şi ansamblurilor de dansatori amatori,
trupelor de dans din ţară şi străinătate. Noi am participat
alături de trupele ,,Magic Stars” și ,,Grailu’ Armânesc“
cu trei dansuri armânești, unul hip-hop și unul modern.
,,Grailu’ Armânesc“ este un grup de dans
armenesc, format din fetele de la ,, Magic Stars” și
cinci băieți. Acesta s-a format în 2009, sub
îndrumarea coregrafului Marilena Bălan.
În cele două zile libere avute la dispoziție,
12 și 13 mai, am vizitat, alături de câțiva părinți,
coregraf și de cei doi ghizi, Panteonul,
Colosseumul, Forumul Roman, Capela Sixtină,
Vaticanul, Basilica Sf. Petru, Fontana di Trevi
câteva din locurile faimoase ale Romei.
Aflați pentru prima dată într-un loc cu
atâta cultură, ne-am bucurat sufletul și ochii
admirând lucrările lui Michelangelo Buonarotti,
Rafael Sanzio și ale altora.
În cadrul concursului nu am luat niciun
premiu în cea de-a doua etapă, dar ne-au
mulțumit premiile luate la prima etapă,
experiența dobândită, care ne va ajuta pentru următoarele concursuri și, mai ales, ceea ce am văzut și
am simțit pe parcursul întregii călătorii.
Țuluca Maria, VI A
9
Confluența artelor
MICUL MEU PARADIS
Era o frumoasă dimineață de primăvară,
iar eu eram în vizită la bunici. O barză, ce își
avea cuibul în vârful copacului de la poarta
casei, își desfăcu larg aripile și își luă zborul. În
mintea mea încolți gândul să o urmăresc. Pașii
m-au purtat către marginea satului. Atunci, am
văzut-o. Își scălda picioarele lungi în apa lacului
care strălucea orbitor în lumina soarelui.
Mi-am rotit privirea de jur împrejur și am
descoperit un mic paradis.
Păsărelele cântau de zor, altele colindau
cerul albastru, ca într-un dans. Vântul adia blând
printre crengile sălciilor de pe marginea lacului.
Fluturași multicolori zburau gingaș printre florile
care împrejmuiau acest colț de rai. Broscuțele au
început un concert, în care își etalau glasurile.
Dintr-un tufiș verde ca smaraldul, a țâșnit o
iepuroaică, urmată de odraslele ei.
Curând, micul disc de aur a început să
coboare către apus. Se lăsa înserarea.
Înainte de a pleca, am întors capul și am
spus:
- La revedere, micul meu paradis! Am să mă întorc în curând!
Dumitru Ștefania Diana, clasa a III-a A
Prof. înv. primar Cojocaru Aurelia
SIMFONIA PRIMĂVERII
Timpul cald se apropie cu pași repezi,
gonind frigul iernii. Cufărul cu soare, flori ,
păsări și gâze se deschide, încălzindu-ne inimile.
Sărbătoarea florilor a început. Aripile
fluturilor bat ca limbile ceasului, furnicuțele își
încep agoniseala.
Doar ciorile se vaită: în curând va începe
o competiție la care vor participa corul
rândunelelor și formația greierașilor care cântă la
vioară. Jurații sunt miss privighetoarea,
grangurul chitarist și mierla, fata nopții. Premiul
este bijuteria primăverii: prima floare din copac.
Șefa omida, care organizează competiția,
s-a ocupat de tot: a împodobit locul cu mii de
luminițe, apelând la trupa de licurici, iar confetti
–peste tot- firicelele de iarbă abia răsărită.
Când totul era pregătit, se aude larmă
mare: armata gândăceilor venea cărând în spate
o sticlă uriașă, în care era o scrisoare de la amica
lor, Primăvara. În scrisoare, ea scria că sora
Iarna a sechestrat-o pe corabia timpului și că va
pune stăpânire peste timpul primăverii,
blestemând lumea să rămână albă și într-o
noapte eternă.
Perușul își scutură aripile și le spune:
-Nu e nimic rău, va fi o continuă
petrecere în pijama!
Dar generalul insectelor zburătoare își
trimite armata, care o eliberează pe zâna
Primăvară.
Competiția începe, iar Primăvara își
domnește anotimpul.
Crăciun Erika, clasa a III-a A
Prof. înv. primar. Cojocaru Aurelia
10
VARA
A sosit cea mai strălucitoare fiică a anului,
vara!
Mingea aurie de pe bolta azurie a scăldat
livezile-n aur.Vara a pictat cu un verde puternic
toată pădurea, a acoperit pășunile și munții cu
verdeață, în copaci au atârnat mere și pere
rumene și a presărat suave floricele pe coroana
de smarald a copacilor. A venit mai frumoasă
anul acesta: cu miresme-n grai, cu gene de
mărar, ochi de muștar și obraji de
caisă.Văzduhul miroase a ierburi și frunze
proaspete, iar aerul devine arzător. Soarele
toarnă peste lume jar împrăștiind o căldură
înăbușitoare. Pe cerul senin și albastru se zărește
ca o pasăre măiastră făcând dansul lor
elegant,mănunchiul de raze ce se răsfiră în înalt.
Vara cheamă copiii în vacanță. Ei merg la
marea cea nesfârșită cu valuri înspumate,iar
lumina soarelui se oglindește pe luciul ei.Pe mal
,algele se ceartă încurcându-se pe nisipul
argintiu și fin ce briza caldă îl împrăștie.
Fluturii zboară din floare-n floare printre
albinele mici și pufoase ce iau aurul florilor cu
petale de mătase colorată.
Vara este mai frumoasă pe an ce trece și o
aștept cu nerăbdare și anul viitor!Te iubesc,vară
veselă!
Sencu Andrada, cls.a IV-a A
Prof. înv. primar Dumitru Liliana
Primăvara
Primăvara este un anotimp vesel, pentru
că trezește natura la viață. Odată cu ea vin
păsările călătoare, înfloresc copacii și insectele
își scot capul din pământ.
Când apar florile, albinele cele grațioase
vin și adună polenul galben ca aurul. Tot atunci,
păsările își caută crenguțe pentru cuiburile lor.
În pădure, urșii se trezesc din hibernarea
de trei luni. Iepurii, fericiți că a venit primăvara,
se întorc pe pajiștile înverzite. Livezile
oamenilor se împodobesc de flori si de frunze.
Florile de pe ramuri, capătă nuanțe vii. Asfințitul
își revarsă razele sângerii peste întreaga natură,
mai ales peste ghiocei și toporași. Încet, luna
falnică își arată chipul, prevestind venirea
nopții. Însă, toate viețuitoarele știu că primăvara
își va dezvălui frumusețile și ziua următoare.
Ce frumoasă este primăvara, atunci când
îmbrățișează tot ceea ce ne înconjoară!
Dumitrașcu Andrada, cls. a II-a A
Prof. înv. primar Zamfir Georgica
A venit primăvara.
Păsărelele s-au întors din țările calde. Florile
au reînviat, răspândind peste tot o mireasmă
minunată. Peste tot se aud râsete si chicoteli de
copii. Susurul apei te relaxează, iar cântecelele
păsărelelor creează un paradis.
Aș dori sa fie mereu primăvară!!
Voicu Theodor, cls. a II-a A
Prof. înv. primar Zamfir Georgica
Anotimpul meu preferat
După o iarnă lungă și geroasă, abia
așteptam să vină primăvara.
Acum, natura s-a trezit la o nouă viață
pentru a ne încânta iar cu frumusețea ei.
Câmpiile au înverzit, copacii și-au recăpătat
coroana de frunze păsările călătoare au revenit
pe meleagurile noastre și au umplut pădurile de
cântecele lor vesele.
Pomii din livezi sunt plini de flori
parfumate, iar harnicele albinuțe zumzăie toată
ziua în căutarea polenului prețios. Fluturii
multicolori zboară și ei veseli.
Soarele scaldă tot acest peisaj în lumina
și căldura lui plăcută.
Primăvara împarte tuturor bucurie și chef
de viață.
Toate acestea fac să consider primăvara
anotimpul meu preferat.
Bucur Alexandra, cls. a II-a A
Prof. înv. primar Zamfir Georgica
11
De ce nu are ursul coadă?
- Bună ziua, domnule urs!
- Bună ziua, domnule! Ce doriţi?
- Sunt reporter la ziarul Click şi aş dori, dacă se poate, să vă adresez câteva întrebări.
-Vărog, spuneţi!
- Domnule urs, este adevărat că v-a păcălit o vulpe? Toate vieţuitoarele vorbesc despre acest lucru.
- Sigur că nu-i adevărat. Cine împrăştie asemenea zvonuri?
- Păi, tocmai m-am întâlnit cu un iepure care râdea de dumneavoastră.
- Lasă că o să mă întâlnesc eu cu el şi o să-i îndoi urechile!
- Dar, despre viezure?
- E invidios. Nu-i nimic adevărat.
- Şi atunci cum se face că ai coada atât de scurtă?
- Mi-am tăiat-o singur pentru că am auzit că se pune impozit pe coadă…
Cristea Sebastian, clasa a II-a B
Prof. înv. primar Anghelina Georgica
LUMEA ZÂNELOR
Departe, pe o insulă tropicală, între tufișuri de smarald,unde căldura de jar sufocă florile
minunate în culori deosebite, se află Tărâmul Zânelor Fermecate.
Aceste ființe magice au aripi ca de cristal, ochi mari albaștri, obraji îmbujorați, o înălțime cât
degetul mic și părul lor poate fi de la galben la albastru. Sunt mereu cu zâmbetul pe buze și au un
suflet de aur.
Trăiesc în case din frunze, floricele și crengi de diferite mărimi, iar satul lor se numește Zenopia.
Este un sat mic care nu apare pe nicio hartă. Aici trăiesc zânele Zeno și alte
creaturi mistice ca unicornii cu aripi sau iepurașii cu blană multicoloră.
Numele acestui sat vine de la prima zână care se numea Zeno-Elena. Ea a fost prima zână din
lume acum mii de ani în urmă. Părinții ei erau oameni, iar, pentru că se simțea foarte singură, a decis
să plece undeva unde să fie cu cei ca ea. După o scurtă perioadă de timp l-a întâlnit pe Fero care era
și el o zână. Împreună au întemeiat acest sat în care locuiesc peste trei sute de zâne fermecate.
Fero a murit la scurt timp după, lăsând-o pe Elena singură la conducere. Ea și-a întemeiat un
consiliu și a domnit douăzeci și doi de ani. Când a îmbătrânit a decis ca ea să aleagă o nouă regină,
iar aceasta avea dreptul să-și aleagă un alt consiliu. Când aceasta îmbătrânea alegea pe altcineva și
tot așa până acum. Azi este o nouă încoronare, deci un nou început.
La Palatul Zânelor, consiliul și regina se sfătuiesc. Toți așteaptă cu sufletul la gură verdictul
final. Suspans....În sfârșit, regina se ridică de pe tron,și spune cu înțelepciune:
- Vă sunt recunoscătoare pentru că v-ați adunat azi aici. Am domnit douăzeci și doi de ani pentru
prosperitatea acestui sat, însă a sosit timpul să ne luăm rămas bun. Fără alte detalii, vă prezint noua
regină. Ridică de pe o frunză un plic auriu ce stătea așezat pe o pernăde catifea roșie. Noua regină
este...Clara!
Ea a fost cea care a luptat împotriva consiliului acum două luni la Festivalul Primăverii când s-a
împotrivit acestuia pentru a-și susține punctul de vedere, când am decis ca festivalul să se
desființeze. Ea s-a împotrivit, reamintindu-ne cum noi sărbătorim în acea zi ceva foarte important:
ziua în carea Elena a murit, aceeași zi în care și-a format un consiliu. Revenind! Clara, dorești să ne
spui ceva?
- Da! Aș dori să îi mulțumesc reginei pentru încrederea oferită și să vă spun vouă dragi locuitori,
că nu vă voi face promisiuni fără rost și nu vă voi trăda încrederea.Mulțumesc! Mărturisi noua regină
Clara a fost încoronată și a ales ca și consiliu cinci membri,prietenii ei: Lisa, Mia, Alexandru, Sofia
și Artur.
Toate zânele au sărbătorit la palat și toți au dansat pe ringul de dans acoperit de lumini colorate
la petrecerea Reginei Clara.
Era totul clar. Un nou început! Rășcanu Camelia, clasa.a IV-a A
Prof. înv. primar Dumitru Liliana
12
FURNICA
Era odata o furnicuță căreia nu-i prea plăcea
să muncească în mușuroi așa că a decis să plece.
Tot mergând vedea din ce în ce mai mulți
arbori falnici cu coroane de smarald, râuri de
topaz ce curgeau liniștite și din când în când câte
un fluture cu aripi de chihlimbar.În pădure era o
veselie mare,așa că păsările cu voci cristaline
începuseră să cânte în cor, greierii să danseze,
iar căprioarele și iepurașii să zburde de colo
colo. După aceasta furnica noastră văzu un stup
de albine, parcă poleit cu aur. Deodată ieși o
albină, iar furnica o întrebă dacă le-ar putea ajuta
la polenizare. Ele au acceptat,iar apoi au plecat
iute.
Furnica vru să se ducă și ea după ele însă
mergea prea încet și decise să își continue
drumeția. După ceva timp dădu-se de un grup de
fluturi. Ea i-a întrebat dacă ar putea sta cu ei pe
flori, iar fluturii au răspuns voioși că da. Atunci
s-a urcat pe flori, dar furnica nua putut deoarece
ea nu avea aripi, așa că a continuat să meargă
până a dat de o mică adunătură de omizi care
mâncau varză.
S-a dus și la ele întrebându-le dacă ar putea
rămâne, iar acestea au aprobat într-un glas. Când
a luat o gură de salată,a spus că nu îi place și că
are gust de pietre. După acestea a întâlnit o
rândunică pe care a rugat-o s-o ducă înapoi la
mușuroi. Zis și făcut!
Ajungând acasă a decis să lucreze în
mușuroiul ei înțelegînd că fiecare insectă are
rolul său în această lume.
Fiecare-i special, dar în felul lui!
Ghiță Robert, clasa a IV-a A
Prof. înv. primar Dumitru Liliana
Primavară
PRIMĂVARA, cea mai tânără fiică a bătrânului an, cea aducătoare de bucurie și se voie
bună, a sosit și la noi cu alaiul ei.
Totul e învăluit în mantia de lumină a soarelui care mângâie blând pământul. Bolta albastră se
oglindește în apele limpezi ale râurilor. Zilele sunt mai lungi iar nopțile mai scurte.
Primăvara a așternut peste tot un covor multicolor. Câmpurile și dealurile au înverzit iar livezile
se pregătesc să dea în floare.În păduri, mușchiul copacilor e moale ca o pernă iar brazii, care abia și-
au lepădat mantia de nea, privesc făloși către soare. În desișuri au înflorit ghioceii și un parfum ușor
de toporași se răspândește în adierea vântului.
Primăvara a trezit lunca la viață. Fluturii zburdă iar albinele harnice își încep dulcele zumzet
printre flori. Gândăceii și cărăbușii dorm la soare dezghețându-și piciorușele și aripioarele. Păsările
călătoare par niste vâslași pe marea cerului albastru. Rândunica cea veselă, turturica și sturzul
ciripesc în deschiderea marelui concert al primăverii.
Și oamenii se bucură de această renaștere a naturii. Ogoarele răsună de
duduitul tractoarelor. În livezi oamenii curăță pomii iar în grădini sapă pământul să pună răsaduri.
Cu mantia plină de lumină, Primăvara împarte din pocalul ei voioșie și culoare. Să ne bucarăm
toți de acest minunat mărțișor primit în dar de la minunata primăvară.
Zamfir Sabina, clasa a IV-a C
Prof. înv. primar Ciochinaru Aura
13
Sfârșit de primăvară
Primăvara se sfârșește, iar vara se apropie pe zi ce trece. Zâna Vară își pregătește caleașca și
mireasma ei colorată. Fiica cea mai strălucitoare a anului a venit să ne aducă soarele, flori și fructe,
în speranța de a- i salva reputația surorii sale, Primăvara. Și prin “a- i salva reputația” vreau să spun
că Zâna Primăvară ne- a cam dezamăgit anul acesta din cauza vremii. Noi, copiii, ne așteptam să
avem o primăvară caldă în care să ne putem îmbrăca în tricou și pantaloni scurți. Ne- am fi dorit ca în
weekend- uri să ieșim afară, nu să stăm cu ochii în calculatoare și telefoane.
Am avut parte de câteva raze aurii, dar nu au durat mult. S- au dat lupte grele între norii de
cenușă și mingea mare de foc, dar, la sfârșit, ba
norii ieșeau învingătorii, ba începeau stropii reci
de ploaie să danseze în lumina mingii de aur. Cu
toții știm cât de grea a fost iarna trecută, dar să ne
amintim că la început nu prea dădea semne de
vreun fulg. Așa ar putea fi și primăvara aceasta: la
început ploioasă, dar la sfârșit călduroasă. Sinceră
să fiu, și eu am avut prima dată o părere rea
despre primăvară, dar acum mi- am schimbat- o
puțin. Baba Iarna a influențat- o pe sora sa mai
mica și a intrat peste treaba ei când aceasta se
ocupa de trezirea animalelor, Iarna strica vremea și chema norii și ploaia să lupte împotriva soarelui.
Soarele, care îi era credincios Primăverii și încă îi este, se opunea, dar nu era de ajuns.
Toader Bianca, VI B
Primăvara
Primăvara este cel mai frumos şi minunat anotimp.
O dată cu prezența ei, totul parcă revine la viață ca într-un basm cu zâne, flori, soare, gâze,
căldură, păsări.
Ghioceii și rândunicile sunt primii vestitori ai acestui anotimp.
Natura e așa veselă, a dezbrăcat haina albă a iernii și a îmbrăcat una cu totul și cu totul nouă,
împodobită cu flori de mărgăritar și cu fluturași care împrăștie gingășia și puritatea lor ... oamenilor!
Pe cerul cristalin, păsările zboară vesele, viețuitoarele s-au gătit și ele pentru acest festival, iar
florile au îmbrăcat o vestimentație nouă, bucurându-i pe copii cu parfumul lor plăcut mirositor.
Soarele cu razele blânde și călduțe
dogorește , încălzind pământul umed, cât și
plantele care au început să scoată „căpșorul” lor
firav la suprafață.
Fluturașii și toate insectele, plantele și
copacii înfloriți sunt atât de frumoși încât te duc
cu gândul la tărâmuri necunoscute, la un paradis.
Iarba începe să încolțească, păsările migratoare
se întorc din țările calde, știind că aici vor găsi un
loc unde își vor face cuib și se vor înmulți.
Primavara este ca o zână magică ce
dăruiește oamenilor misterele ei și încearcă să-i bucure, trezindu-i din somnul lung al iernii.
Manole Daniel, VI D
14
IARNA
Din nou, iarna s-a lăsat peste sat. Pomii sunt încărcaţi cu flori albe de nea căzute din
înălţimile cerului. Deasupra lumii flutură florile albe, aşezându-se, când obosesc din zborul lor, pe
crengile copacilor.
Deşi iarna este cumplită şi viscolul frământă lumea, derdeluşul este plin de copii veseli cu
obrajii aprinşi. Casele pitite sub căciuli mari şi albe sunt înconjurate de un câmp de cristal. Este un
peisaj mirific. Covorul moale şi pufos de zăpadă domină pământul care pare mort.Singurele urme
de viaţă le reprezintă copiii zglobii şi fumul carse ridică deasupra caselor.
Fluturaşii de argint zboară pe aripile nevăzute ale vântului.
Copiii se dau cu săniile, se bat cu bulgări de zăpadă și construiesc oameni de zăpadă. Aerul
parcă este îngheţat. Totul e alb: copacii, pământul, drumurile, câmpurile, dealurile. Covorul de
zăpadă alb -strălucitor acoperă întreaga natură. Ninge peste tot. Casele, satele, oraşele parcă sunt
pierdute, ascunse, adormite în haina strălucitoare. Hornurile însă nu arată că în case este viaţă.
Ferestrele sunt împodobite cu flori de gheaţă.
Oamenii sunt mai puţin afară, fiindcă frigul e
mare. Toţi se grăbesc acasă, la căldură, în casa
ocrotitoare.
Uneori se aude glasul copiilor care se dau
cu săniuţa, fac patinaj sau se dau cu bulgări de
zăpadă ori fac om de zăpadă. Fulgii de nea par să
nu se mai oprească.
Iarna este anotimpul cel mai geros şi
friguros, totuşi are şi ea frumuseţile ei.
Rusen Ștefania, VI B
Picturi: Ignat Crina Ariana, V C
Profesor coordonator, Nedelcu Elena
Primăvara, simfonie de Tchaikovsky!
Somptuoasa primăvară își cerne sclipiri de soare peste lumea înghețată a iernii. Gingașă,
firavă la început, primăvara își trimite vestitorii pe meleagurile împovărate de frig. Un ghiocel își
face loc prin mantia argintie. Alb, spectaculos, se confundă la început cu neaua. Pe măsură ce
Primăvara-și intră în drepturi, ghiocelul își arată frunzele crude. E semnul renașterii naturii!
Transformarea mamei naturi este spectaculoasă! Ce poate fi mai măreț decât încântătoarea
culoare verde care-și face apariția pretutindeni după încrâncenata Iarnă? Razele soarelui pătrund în
încleștarea frigului, lumina își reintră în drepturi, totul în jur începe să prindă viață! Viața învinge întotdeauna! Taină de nepătruns cu mintea! Cum ar spune poetul: Eu nu ucid cu mintea-mi tainele
ce le-ntâlnesc în calea mea.
Privesc cu admirație copacii care, de bucurie că s-au trezit își scutură crengile de ultimile
vitregii ale iernii. Mugurii sfioși de culorile curcubeului îmi străbat privirea. Pe măsură ce natura
reînvie, parfumul florilor se răspândește la adierea vântului. Asistăm acum la minunatul dans al
florilor de cireș ce se aștern pe covorul moale al ierbii. Ajunse la destinație, rândunelele care ne-au
părăsit cu tristețe în toamna ce a trecut străbat cu triluri vesele cerul de un albastru pur. Își
reconstruiesc uiburile distruse de mândra și maiestuoasa zăpadă. Reconstruire – renaștere – viață! Pe
covorul de iarbă, gâzele sărbătoresc și ele venirea primăverii. Zumzete se aud de pretutindeni –
universul micilor viețuitoare a lui Arghezi se scutură de scamele albe, lipicioase ale iernii.
Întreaga natură este invadată de fericire. Ea ne șoptește că există viață peste tot! Primăvara –
lumină și culoare deopotrivă, speranță de mai bine, mai frumos. Privesc cu ochii, îmi imaginez cu
mintea și iubesc cu sufletul mirificul peisaj. Mă întreb uneori, retoric, dacă primăvara ar fi o prințesă,
ce culori ar avea rochia ei?
Simfonie de Tchaikovsky! Bădiță Alexia, V E
15
”Stau câteodată și-mi aduc aminte...”
”Stau câteodată și-mi aduc aminte...” –
cuvinte ce-mi răsună în minte de fiecare dată
când întâlnesc în calea-mi Amintirile domnului
Creangă. Sfios, îmi întind orizontul imaginar
spre ceea ce, destul de timpuriu, mi-a dezvoltat
dragostea către lectură: Nică cu speciala lui lume
patriarhală.
Minunate cuvinte înșirate-n slove de
aur! Narațiunea domnului Creangă, pe care eu o
consider o operă memorabilă ce atinge cele mai
înalte culmi ale prozei românești, a făcut din Nică ”copilul universal”. Recunosc! Nică,
băiatul cu părul ”bălai” m-a purtat prin
minunatele lui aventuri încă din vremea în care,
firav, făceam cunoștință cu învățătura. M-am
identificat mai târziu cu trăirile lui, cu vremurile
în care mergeam la bunici și ”furam” cireșe din
pomul din curte imaginându-mi că sunt eroul
meu, Nică.
”Stau câteodată și-mi aduc aminte...” de
vremurile când am citit singur La scăldat.
Măreața narațiune îmi stârnește râsul și acum ca
și atunci încă de la primele slove citite. Trebile
mamei și păcatul de a fi cel mai mare între frați
l-au împins pe Nică de fiecare dată să dezvolte
un comportament de autoapărare, simțindu-se
deopotrivă rușinat dar cu plăcerea de a nu rata
nimic din zilele însorite ale copilăriei.
Năzdrăvăniile lui l-au purtat pe meleagurile unei
copilării ideale, amintiri de neuitat pe plaiurile
nemărginirii vârstei de aur.
Bucuria, atenția și dragostea pe care o
canalizează asupra locului natal și casei
părintești fac din ”sturlubaticul” Nică etenul
îndrăgostit de tradiții, de vatra părintească, de
părinți, de frați. Imaginea satului Humulești,
tradițiile și peripețiile prezentate prin ochii lui
Nică încă de când a ”făcut ochi” până în
momentul în care s-a lăsat scos cu greu din
lumea satului, ne poartă printr-o lume arhaică,
patriarhală, minunată. Mândria pe care Nică o
are, aceea de apartenență a universului vechi,
răzășesc, m-a determinat să fiu și eu mândru la
rându-mi de locurile în care am crescut. Minunat
model de urmat, copilul cu părul bălan m-a
determinat de multe ori să-i zâmbesc soarelui
crezând că astfel vremea se va îndrepta.
”Stau câteodată și-mi aduc aminte...” –
cuvinte ce mă poartă pe meleagurile copilăriei
lui Nică, pe meleagurile fericitei vârste. Cu
aceste cuvinte mă reîntorc de fiecare dată în
propria-mi copilărie timpurie.
Șugubăț, vesel defel
Stigă mama după el!
Face pozne mici și multe
Nu vrea nicium să asculte.
Bălășoiu Florin, VE
Profesor îndrumător, Ciorcilă Mihaela
Ce oră frumoasă !
Este vară . Ecourile zilei încep să se
stingă şi oamenii se pregătesc pentru odihnă . Pe
rând se închid magazinele, muzeele, şcolile ...
Bătrânul bibliotecar de pe strada cu Salcâmi ,
domnul Ilarie Vărăşteanu , adună cu blândeţe
cărtile risipite pe mesele din sala de lectură .
Păsesc emoţionată în universul lor. Abia
aşteptam ziua de azi sa leg din nou o prietenie ,
un amic de nădejde pentru mine, şi vechi
camarad pentru alţi cititori . Aşa m-am
împrietenit cu Bastian din „Povestea fără sfârşit”
de Michael Ende, cu zmeii lui Mircea Cărtărescu
din „Enciclopedia zmeilor” sau cu Apolodor,
pinguinul buclucaş al lui Gellu Naum.
Nu mai auzisem de ea , era o carte veche
cu copertele din carton . Nu era îngrijită şi mi-
am zis că cineva trebuie sa o lipească şi să o
readucă la viaţă . Cu siguranţă va fi şi interesantă
pentru că nu există poveşti urâte , nu-i aşa ?
Înainte sa mă apuc sa o citesc , o lipesc
cu grijă . Oare câţi copii or fi citit-o? Oare de ce
au rupt-o ? Nu se înţelege cine este autorul cărţii
, iar literele sunt destul de ciudate . Cu atât mai
mult mi-a stârnit interesul .
Sunt fascinată încă de la început când
înţeleg că, de fapt, este o poveste a poveştilor.
Citesc câteva pagini şi încep deja să mă simt
ciudat. Nu mai recunosc nimic din jurul meu.
Eram în sufragerie, iar acum, unde sunt? Tresar
la auzul unor zgomote ciudate, dar vesele. Sunt
16
într-o pădure şi se aud nişte voci. Încerc să
descifrez de unde se aud vocile. Mare îmi este
mirarea când în faţa mea apar deodata doi iepuri
mari, albi care vorbesc. Nu îmi vine să cred ceea
ce văd. Ei se amuză pe seama mea, îmi spun ca
mă aşteptau şi că mă vor lămuri îndată. Îi urmez
uimită şi ajungem îndată în faţa unui copac
imens. Unul dintre iepuri face câteva tumbe
înainte şi înapoi si copacul se deschide. Îndată
apare o fata minunată care pare ca pluteşte, nu
atinge pământul. Îmi zâmbeste şi îmi spune ca ea
este Zâna poveştilor şi că mă aflu în regatul
fermecat al poveştilor. Întreb mirată cum am
ajuns aici şi ce caut aici. Fata îmi răspunde că
ma aflu aici pentru ca ei ştiu cât de mult iubesc
poveştile şi pentru că am readus la viaţă cartea,
deci cartea este cea care m-a condus în această
lume fantastică. Nici nu am bagat de seamă ca în
jurul meu s-au strâns o mulţime de personaje.
Eram copleşită de tot ce mi se întâmpla. Aflu că
odată cu renaşterea cărţii, s-au întâlnit toate
personajele poveştilor şi sărbătoresc. Aşadar, am
ocazia unică de a îmi întâlni toţi eroii. Niciodată
nu mi-am imaginat ca aşa ceva este posibil.
Hotărăsc să trăiesc momentul şi intru repede în
jocul lor. Toţi se bucură sa mă cunoască, până la
urmă eu eram cea care le-a readus la viaţa, nu?
Şi eu eram eroul lor. Incredibil, nu?
Albă-ca- Zapăda, Cenuşăreasa, Frumoasa
din pădurea adormită erau acum lângă mine şi
mă puteam bucura de frumuseţea şi bunătatea
lor. Hansel şi Gretel râdeau cu poftă la glumele
vrăjitoarei. Capra cu trei iezi era şi ea mândră
lângă micuţii ei care zburdau veseli. Scufiţa
Roşie si bunica dansau alături de lup şi vânător.
Tresar când mă lovesc de ceva mare şi blănos.
Rămân fără suflare. Însă imediat apare nimeni
altul decât neînfricatul Mowgli care îmi face
cunoştinţă cu prietenul lui, Baloo. Amândoi se
amuzau copios pe seama mea şi li se părea
incredibil că bătrânul Baloo încă are acest efect
asupra oamenilor. Merg mai departe şi îi
întâlnesc pe bravul soldăţel de plumb şi
frumoasa lui balerină, în sfârşit sunt împreună. Îi
văd laolaltă pe Harap -Alb şi ajutoarele lui:
Gerilă, Ochilă, Păsări-Lăţi-Lungilă, Flămânzilă.
Inima mea e plina de bucurie. Ce poate fi mai
minunat decât să cunoşti personajele care ţi-au
marcat copilăria, care te-au fascinat?
Aud în depărtare o voce familiară. O aud din ce
în ce mai clar, este mama... Deschid ochii si nu
înţeleg ce s-a întâmplat, văd doar şapte litere pe-
o foaie îngălbenită de vreme ...SFÂRŞIT!
O îmbrăţisez pe mama şi nu reuşesc să îi spun
decât „ Ce oră frumoasă!”
Rămân în continuare dedicată magiei poveştilor.
Cine ştie, poate într-o zi voi trăi o altă oră
fermecată!
Marinache Erika Andreea, V B
Profesor îndrumător, Popa Monica
Când copilăria vorbeşte, trebuie s-o asculţi!
Timpul nu aşteaptă pe nimeni, timpul doar curge ca dintr-un ceasornic cu nisip...peste noi,
peste poveştile noastre. Amprente, cicatrici și răni...și toate îmbibate în suflet. Suntem pe deplin
responsabili de ceea ce am devenit,de efervescenţa ochilor noştri. Fiecare dintre noi a avut de ales la
un moment dat ceea ce va ajunge: adolescenţi sau copii veşnici,să intrăm pe o uşă deschisă insistent
sau să ignorăm şi să privim în lumea noastră. O alegere grea când viitorul te îndeamnă să-i cunoşti
glasurile. Poarta viitorului...cea mai mare durere prin care poţi trece pentru a fi adult. Clepsidra se-
ntoarce, îşi rostogoleşte nisipul nebun prin inelul vieţii. Fiecare fir de nisip, fiecare clipă (adesea rea,
orgolioasă) se pierde in abisul unei lumi iraţionale.
Puritatea şi inocenţa,scânteile din ochii lor mă cuceresc. Și da, sunt ochii lor, nu ai noştri.
Acei ochi dulci, frenetici te cuprind de talie şi te poartă în lumea lor. Ochii sunt oglinda sufletului,
17
însă nu au ce să le oglindească lor. De ce copil? Copil hain, fără scop în lume, trist glas al chitarelor,
biet artist, unde te-ai dus? M-ai părăsit fără resemnare,măcar întoarce-te o clipă să-ţi mai simt iar
gustul sărutului din zori, mi-e dor de tine, dulce copilărie, mi-e dor de tine, Paradis pierdut!
Pe scenă rolurile mor...viaţa e un teatru trist. Dacă am iubit ceva la viaţa asta, a fost modul în
care trage sforile şi mă lasă deseori să cad în genunchi, pentru ca mai apoi să mă ridice fără urme de
lacrimi, pe o alta scenă a comediei. Sunt marioneta universului meu, sunt unicul anticorp dintr-un
corp infectat de...adolescenţă. Încă mai păstrez acel ceva, iar arlechinul din mine se lasă manevrat de
o mână a destinului. Aş fi un copil trist...dar e un pleonasm. Sunt o adolescentă aparte, dar care încă
mai iubeşte cu acel foc pueril,viaţa. Totul tipic unui copil. Viaţă, copilărie, maturizare...termeni
străini,fără pic de logică şi sens între ei. Fiecare are întelesul său imaginabil: viaţa- o frunza căzută
afonetic, copilăria- cântec stins de la început, maturizarea- durerea înfiptă în ultima speranţă a
sufletului meu.Viaţa n-are fir narativ,copilăria se întrerupe brusc,ca mai apoi să ne întrebăm de ce ne-
am dorit să fim mai mari. Fiecare fetiţă visa în trecut să devină domnişoară, să-şi poarte feminim
poşeta pe umăr, iar fiecare viitor erou să poata conduce lumea.
Te poţi numi inocent când încă n-ai învăţat să scrii, în prealabil să gândeşti. Prefer să
vorbesc despre copilăria voastră decât despre a mea. V-aş plictisi, v-aş întrista și v-aş agrama. Nu, nu
vreau să vorbesc precum un gramofon stricat, mecanic. Voi încă sunteţi mici, simpli şi nestemaţi, eu
însă mi-am trăit sau nu copilăria (doar eu ştiu raspunsul). Visele vi se citesc pe buze,mie visele mi s-
au îndeplinit, îmbrăţişarea mamei încă e imprimată în piele, îmbrăţişarea mea s-a stins, iar părul vă
cădea în bucle arămii peste umeri. Să revenim la subiect...Viaţa e un teatru (nu, viaţa nu e ca un
teatru). Actori într-un decor, balerine, artişti, diamante căzute în mâinile unor buni
şlefuitori,dansatori...copilăria e un demo.
Devii adult...adolescent dacă voi vreti.Şi ce vei face? Vei uita până şi să respiri,să simţi aerul
sihastru învăluindu-ţi puritatea.Voi mai meritaţi o şansă, şansa pe care noi n-am avut-o,deşi se pare
că nu va fi aşa. E greu să mă pronunţ despre viitorul vostru, nu pot intui ce se va întâmpla. Acesta e
farmecul: să simţi prezentul,să nu-ţi ştii trecutul care te-ar afecta, iar viitorul nici să nu existe.
Fericirea înseamnă neştiinţă, dar voi nici nu ştiţi ce e fericirea. Termen străin, aflat abia după prima
suferinţa. Dacă ai cazut şi te-ai ridicat numai eşti copil, ci doar un ecou a ceea ce ai fost.
Vorbe, temeri, clipe...amintiri căzute în lupta cu timpul. Definim tot ce este în jurul
nostru,dar nu încercăm să privim prin ochii lor. Viaţa are alt sens, alt înţeles, alt aspect....şi toate mai
simple, paradoxal complexe. Ei sunt egali, iar sinceritatea lor cugetă. Nu le e teamă să răspundă
adevarat unei întrebări,sunt atât de naturali, au acea nebunie inocentă şi prostească. Au vise,au
speranţe care se pot îndeplini. Ca să înţelegi un copil nu trebuie să întrebi pe cineva anume,ci doar o
mamă, fiind singura care poate înţelege, prin iubire, ceea ce pruncul ei clădeşte sub soare. Nu întreba
o femeie, căci n-ar şti să-ţi răspundă, nu cunoaşte termenii ,,inocenţă'' şi ,,puritate'' decât din
dicţionar.
Copiii sunt comedianţii fără durere, nu au măştile triste tatuate în piele, nu au bandaje peste
suflet. Au doar nişte ochi împăienjeniţi de soare,o inimă pură, profilată pe pământ şi o fanfară ce le
îndrumă paşii. Ei nu se străduiesc să trăiască,nu înţeleg rostul vieţii. Pentru ei e doar un joc fară
sfârşit,e doar un început, neştiind că nu vor avea un sfârşit cu happy-end (ca în poveşti). Viaţa, în
sine, nu o cunosc, nu ştiu ce este, dar motto-ul său le răsună zi de zi în urechi. Ochii lor cutreieră
lumea, simt parfumul fiecărui suspin apăsător, gustă necontenit din fericire. Ei nu cad, nu se ridică,
poate doar la propriu. Nu am nevoie de metafore, epitete sau alte prostii de genul acesta ca să-i
descriu. Poate doar gândurile să mă ajute,gândurile mele simple,înţelese chiar şi de ei. Nu se
18
complică, nu cer perfecţiune, nu vor stilistică...ci doar adevăr .Aici abia dacă prind rădăcini
cuvintele, dacă prind înţeles şi mesaj, dar e imposibil. Voi, adulţii,niciodată nu veţi întelege ce e în
mintea unui copil, dar încercaţi să vă aduceţi aminte. E greu, probabil imposibil dacă nu aveţi o
memorie aşa bună,dar (fiindcă există şi un ''dar'') pentru ei lumea e altfel. Viaţa sau societatea e
frumoasă, doar frumoas poate defini ceea ce ei văd. Îmi e tare greu să-i descriu pe ei, aşa cum îi văd
eu.Cel mai simplu le e lor să se transpună şi să vă transmită ceva.
Timpul trece, iar fiecare rând e scris cu durere, cu dor si cu amintiri. Ah, durerea asta mă
urmăreşte la tot pasul. E nemiloasă, însă lor nu le face niciun rău. Ceasul își schimbă minutele, orele,
iar eu sunt tot aici, scriind nebun despre voi. Sunt un mesager al vostru, încerc să vă dau aripi în ochii
adulţilor. Un lucru e sigur, copilăria nu moare în nimeni. Crezi că ţie îţi e greu să ieşi acum şi să te
joci în zapada de afară? Nu? ! Măcar încearcă fără reţinere.
Mihalache Denisa Alexandra, VII B
Ce oră frumoasă!
Şi... dorinţa mi s-a împlinit: AM CRESCUT!
Am crescut să văd şi să realizez evenimente ce până acum îmi păreau imposibile. Erau lucruri prea
mari pentru un copil mic ca mine. Şi mi-as fi dorit atunci să pot şi eu, să fiu şi eu asemenea adulţilor.
Eram mică şi protejată, aveam păpuşile dorite, mâinile mamei ce-mi încadrau perfect faţa,
braţele ei ce mă purtau peste tot.
Un moment de neuitat…primii paşi spre şcoală, clasa I. Un nou început, semn ca a mai trecut
un an. Prima privire ridicată sfios către învaţătoare, parcă cu teamă. Era ceva nou şi eram curioasă,
dar nu îndrăzneam să mă gândesc la ce urma să vină. Doamna învăţătoare este (încă este, pentru că
aşa a ramas în sufletul şi în mintea mea) un om bun, o femeie cu personalitate puternică, deoarece
dânsa mi-a explicat şi m-a învăţat să ţin stiloul în mână, să scriu! O onoare pentru mine, o doamnă
care merită nota 10 şi premiul I pentru răbdarea, înţelegerea şi bunăvoinţa de care a dat dovadă!
A fost o perioadă pentru care nu există reluare sau “va mai fi vreodată”, ani ce nu se mai
intorc şi care rămân acolo, undeva închişi într-un sertar din suflet, un sertar a cărei cheie o am doar
eu.
Acela a fost începutul fără sfarsit…ceva ce nu se încheie…ceva pe viaţă. “Ce este un
învăţător? Am sa-ţi spun: este cel care te învaţă să înalţi aripile către ceruri, către înalt... către viaţă,
şi care îşi inspira novicele să dea tot ce are mai bun în a descifra raţiuni, noţiuni informaţii noi.” Şi
au trecut zile, ore, minute, secunde,…11 ani.
Sunt mai aproape de momentul acela în care pot să fac ce vreau, pot sa fiu mare, un om mare
în care să ai încredere, să nu te mintă, să te respecte, să aibă valori, sa nu pună preţ pe lucruri
materiale, sa te ajute, un om uşor de iubit.
Învăţ neîncetat cât de preţios poţi fi când faci lucruri bune şi e uşor să faci lucruri bune!
Merg la şcoala şi în fiecare zi mă văd crescând. Mama nu ma mai poartă în braţe, doar mă
ţine de mână şi mă îndrumă când uit drumul. Sunt nostalgică uneori, apoi mă răzgândesc
ţi…paradox! De când mă ştiu am râvnit la întâlniri la pizza cu prietenii mei! Acum pot! Şi totuşi…a
trecut prea repede momentul ăla cand mă simţeam infimă! Parca a fost o oră! Ce oră frumoasă!
Ma întreb cum mă voi simţi peste o altă oră, atuncim când voi vedea viaţa aşa cum e ea, aşa
cum o trăiesc părinţii mei.
19
Mi-e teama ca îmi voi dori să trăiesc episoade din trecut când nu simţeam nelinişti, când nu
era nevoie de niciun gest, de nicio vorbă, de niciun cuvânt pentru ca mama să ştie de ce am nevoie.
Sunt indecisă!!!
Îmi doresc lucruri măreţ şi atunci când le am nu ştiu ce să fac cu ele! Şi apoi îmi doresc
lucruri mici…ca ora aceea frumoasă din copilărie. Şi cred ca m-am hotărât. Am să trăiesc şi am să
simt fiecare secundă şi fiecare minut ca un copil ce sunt acum. N-am sa irosesc ocaziile de astăzi.
Şi... totuşi vreau sa cer un răgaz…încă o oră de naivitate şi de inocenţă. Încă o oră de
copilarie! Vreau doar un ceas pe care să-l manipulez după propriile stări! Să îl dau înainte şi să îl
întorc când îmi doresc. Nu cer prea mult…doar puţin timp.
Stoica Delia, V B
O geană din răsărit, pe plajă
Dimineaţa devreme mă îndrept prin nisipul fin şi argintiu către marea cea nesfârşită cu
valuri înspumate. Adie un vânt potolit şi răcoarea dimineţii îmi mângâie faţa. Se simte în aer miros
de scoici, de alge, miros sărat şi proaspăt fără urmă de poluare. Se îngâna ziua cu noaptea şi ultimele
stele părăsesc pe rând imensitatea albastră. E linişte şi nimic nu întrerupe pacea dimineţii.
Privesc cu nerăbdare în zare la linia orizontului, locul în care cerul săruta marea. Soarele încă
nu îţi face simţită prezenţa, pescaruşii işi înmoaie penele în albastru nemărginit al mării. Din când în
când poposesc pe plajă şi caută resturi de mâncare printre şezlongurile părăsite. Cântecul lor sfâşietor
sparge liniştea dimineţii. Marea este calmă astăzi şi niciun val nu se întinde către ţărm. Oglinda
cristalină a apei abia se miscă. Nimic nu prevesteşte ceea ce va urma.
Deodată un punct roşu se iveşte în locul în care cerul întâlneşte marea. În zare, întregul cer
parcă a luat foc. Soarele pare că se ridică din apele mării, iar linia orizontului devine tot mai
strălucitoare, până ce astrul zilei se înalţă. Dâre de lumină galbenă - roşiatică se împrăştie peste tot.
Încet, încet punctul roşu se măreste, se ridică aducând stralucire pe întreaga boltă cerească. Acum
sfera incandescentă atrage toate privirile şi stăpâneşte peisajul.
Natura se trezeşte la viaţă odată cu soarele. Mingea de foc a ieşit cu totul din apă şi începe a
arunca jar pe plaja încă pustie. Marea străluceşte pictată parcă cu auriu, roşu şi albastru. Pescăruşii
cântă voios sărbătorind o nouă zi. În apa limpede şi cristalină vietăţile marine se întrec jucauşe. Pe
fundul apei se vede crab mişcându-se agale, meduze transparente se întrec într-un balet fascinant
prin apa limpede. Nisipul umed şi rece primeşte îmbrăţişarea soarelui şi începe să îşi schimbe
culoarea. Cuprins de măreţia momentului, un pescaruă ameţit de lumină se scarpină cu ciocul printre
penele zburlite.
Inspir adânc aerul curat de dimineaţă şi admirând mareţia naturii la răsărit, mă pregătesc de
o noua zi. Nu-mi vine să mai plec de acolo, ascultând foșnetul sacadat al valurilor, simțind
mângâierea răcoroasă a brizei și admirând soarele ce pune stâpânire peste cer.
Ce minunată este ora când soarele răsare şi trezeşte la viaţă întreaga natură, un tablou atât de
simplu, de natural şi totuşi plin de magie!
Nica Alexia , V B
Profesor îndrumător, Popa Monica
20
Proiecte şcolare
Elevii clasei a II-a B, însoţiţi de prof.
înv. primar Anghelina Georgica, au participat la
activităţile organizate Inspectoratul de Poliţie
Judeţean Călăraşi, Compartimentul de Analiză
şi Prevenire a Criminalităţii, în cadrul
,,Săptămâna Prevenirii Criminalităţii 2016”
(septembrie 2016).
De asemenea, au participat la Campania
de acţiune a voluntarilor CCDG, în care s-a
realizat activitatea de plantare a unor pomi
fructiferi, activitate care a marcat Ziua Verde a
Eco-Şcolilor din România.
Părinții ne-au sprijinit prin achiziționarea pomișorului, iar personalul auxiliar al școlii ne-au
ajutat prin săparea gropii și participarea la acțiunea de plantare.
Copiii au fost încântați și doresc să participe la cât mai multe acțiuni de plantare pentru a
ajuta mediul înconjurător.
Concursul tematic ,,O viaţă sănătoasă-o
viaţă mai frumoasă”, derulat în cadrul
Programului de încurajare a consumului de
fructe în şcoli, organizat de către Consiliul
Judeţean Călăraşi. În cadrul acestei activităţi
educative au fost prezentate beneficiile
consumului de fructe şi legume aduse
organismului. Elevii au degustat fructe şi legume
în stare proaspătă. Ei conştientizează rolul
alimentaţiei sănătoase în dezvoltarea fizică şi
intelectuală a copiilor.
Am câştigat acest concurs şi am participat la festivitatea de premiere, la Consiliul Judeţean
Călăraşi. Fiecare elev al clasei, din cadrul instituţiei şcolare declarate câştigătoare, a primit rechizite
necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii şcolare, iar Şcoala gimnazială ,,Mihai Viteazul” a
primit diplomă de participare la concurs.
21
Proiecte şcolare derulate în şcoala noastră: „Tradiții pe meleaguri călărășene”-parteneri Școala Borcea
„Biblioteca din spatele cărților”
„Și eu sunt om ca tine”
„Micul Creștin”
Apeluri de urgență 112
„Colgate”
„Dezvoltarea inteligenței emoționale a copiilor”
„Susține igiena de 10”
„Amprentă pe sufletul copilăriei” !”-parteneriat cu Centrul de primire în regim de urgență
Sfânta Maria
„BU-BU cel mai bun prieten”
„Junior Achievement”-Programe de dezvoltarea abilităților pentru viață
„Singuri acasă-copiii părinților plecați să muncească în străinătate”
„Voluntarii lui Moș Crăciun”-parteneriat cu Școala Dichiseni
„De Crăciun ,fii mai bun!”-parteneriat cu Școala gimnazială Carol I
„Școala și Biserica-Fundamente ale Educației”
Ziua Verde a ECO școlilor din România-Ziua de acțiune a voluntarilor CCDG-Plantarea unui
copăcel în curtea școlii
22
Din lucrarile copiilor realizate în cadrul activităţilor AVAP
Primăvara cea veselă a sosit şi-n clasa noastra!
Clasa Pregătitoare B, prof.înv.primar Ciuraru Meluța
Clasa Pregătitoare D, prof.înv.primar Pătra Cristina
23
PROIECTE EUROPENE
Scopul proiectului PEER POWER, coordonat de profesor învățământ primar Georgeta Staicu
și profesor Dimitra Prevelengiou din Grecia, parteneri fiind alți profesori din Turcia, Grecia, Spania
este de a-i ajuta pe elevi să dezvolte competențe de comunicare și de interrelaționare prin crearea
unui mediu de colaborare în sala de clasă. De asemenea, se are în vedere crearea unor atitudini
pozitive ale elevilor din cele 5 țări europene, dezvoltându-se o cultură comună de valori, precum:
prietenie, acceptare, toleranță, interdependență pozitivă. Rezultatul finit al proiectului este o carte de
benzi desenate, cea mai mare parte creată prin utilizarea TIC (aplicații,
programe, aparate foto). Elevii,
coordonați de profesorii lor au ales
temele lucrând pe patru domenii:
a. Drepturile copilului,
b. Xenofobia / rasismul,
c .Drepturile copiilor cu dizabilități,
d. Violența școlară.
Prof.înv.primar Georgeta Staicu
24
Proiectul Let’s play! se adresează elevilor și profesorilor care oferă jocului un
rol prioritar în educație. Echipa de proiect este formată din
15 profesori din 8 țări: Turcia, Grecia, Ucraina, Italia,
Portugalia, Polonia, Bulgaria, Georgia.
S-a pornit de la ideea că jocurile și jucăriile
tradiționale pentru copii fac parte din patrimoniul intangibil
și reprezintă un simbol al diversității culturale a societăților
noastre.
Ele reprezintă, de asemenea, un mijloc eficient de
a transmite valori de solidaritate, diversitate, incluziune și conștientizare culturală. În plus, jocurile și
jucăriile tradiționale pentru copii reflectă diferite expresii culturale și creează o punte între culturi
pentru o mai bună înțelegere reciprocă.
Jucăriile au o valoare istorică și culturală și sunt martori importanți ai istoriei noastre
recente. Jucăriile descoperite și produse de copii dezvoltă abilități și deprinderi de lucru practice,
oferă un sprijin important educației lor.
Moto-ul proiectului este: More you play, more you learn!
În cadrul proiectului elevii vor învăța, vor colabora, vor descoperi, se vor juca, vor cânta,
vor crea propriile lor jucării.
Obiectivele urmărite pe parcursul derulării proiectului sunt:
• sporirea încrederii personale și a respectului de sine;
promovarea aptitudinilor sociale;
încurajarea jocului imaginativ;
o mai mare implicare a familiei în activitatea copilului;
împărtășirea, cooperarea;
dezvoltarea imaginației;
implementarea activităților culturale de agrement;
dezvoltarea curiozității cognitive;
stimularea creativității elevilor;
descoperirea și dezvoltarea abilităților artistice ale elevilor.
partener în proiect, CLASA PREGĂTITOARE A, coordonată de profesor pentru învățământ primar
Georgeta Staicu
25
ȘCOALA NOASTRĂ - FEREASTRĂ DESCHISĂ CĂTRE EUROPA
Anul acesta am aplicat și am câștigat implementarea unui
proiect eTwinning, proiect pe care l-am denumit „Școala noastră –
fereastră deschisă către Europa”, iar partenerii noștri sunt din
Republica Moldova, mai exact, Școala „Gheorghe Asachi” Cahul,
satul Cucoara.
Implementarea proiectului poate oferi copiilor din școala
noastră oportunitatea unei comunicări eficiente in limba maternă
și în limba engleză, poate contribui la o modalitate inedită de
învățare, folosind experiențe trăite de copiii ce au vârste apropiate
din școlile partenere. Dorim să experimentăm împreună jocuri,
diverse activități de învățare, abordate integrat. Toate activitățile
se vor axa pe colaborare, conlucrare, schimburi de idei.
Obiectivele importante ale proiectului au în vedere
motivarea copiilor spre o comunicare eficientă, fără inhibiții sau
bariere de diferite
tipuri.
Astfel, am stabilit următoarele obiective:
-Dezvoltarea abilităților de comunicare in limba
română și în limba engleză, ignorând barierele
spațiale și lingvistice;
- Formarea unei atitudini deschise către noi experiențe de învățare;
- Conștientizarea importanței comunicării și aplicarea noilor achiziții în activități practice;
- Formarea unui comportament cooperant si tolerant.
Echipa de lucru a proiectului este formată din dascăli implicați și dornici de a le oferi copiilor
ocazia de a se dezvolta și de a cunoaște noi modalități de lucru, tradiții specifice altor popoare și, nu
în ultimul rând, le vor facilita copiilor modalități noi de comunicare și de intercunoaștere.
Lista echipei de lucru rămâne deschisă și pentru alți colegi care doresc să ni se alăture cu noi
idei, cu energii constructive.
Echipa de lucru - cadre didactice (Școala „Mihai Viteazul”): Zamfir Georgica, Dragomir
Marcela, Dumitrașcu Andreea, Gorincu Raisa, Anghelina Georgica, Cojocaru Aurelia, Popa Monica.
În proiect sunt înscriși următorii elevi (Școala „Mihai Viteazul”): Alexandru-Bogdan Ene,
Ciprian Cristea, Dumitru Roxana, Florin Dumitru, Iosif Alex, Lupea Miruna, Mihaela Țurcanu, Mitu
Sebastian, Silviu Sămulescu.
Calendarul de lucru - activități lunare, cu teme de lucru in comun, finalizate lunar, dar
comunicarea va fi realizata prin diverse moduri (tot ceea ce
există în spațiul virtual eTwinning), atunci când este nevoie.
1. Ce miros au meseriile?
2. Școala mea/Școala ta( prezentare)
3. Tradiții de Paști
Lista activităților rămâne deschisă propunerilor celor implicați
în proiect.
Până în prezent s-au desfășurat două activități: „Să ne
cunoaștem!”și „Ce miros au meseriile?”
Câteva imagini sugestive din activitățile realizate vor face ca numărul participanților la activități să
crească, iar proiectul să-și depășească obiectivele.
26
PARTICIPARE LA SPECTACOLUL UMANITAR “VESTITORII PRIMĂVERII”
Într-o sală mai plină ca niciodată, miercuri, 5 aprilie a.c., au urcat pe scena Centrului Județean
de Cultură și Creație “Barbu Știrbei”, alături de organizatorii spectacolului umanitar “Vestitorii
Primăverii”, și elevi ai școlii noastre cu scopul de a aduce bucurie unei familii din Călărași care are
nevoie de sprijin financiar pentru efectuarea unui transplant hepatic pentru fiul lor, David, în vârstă
de 5 luni.
Elevii școlii noastre au stârnit aplauze și
generozitatea celor prezenți prin susținerea unor
momente artistice diverse: trupa “Puișorii” a clasei
pregatitoare D, coordonați de d-na prof.înv.primar,
Pătra Cristina, au dansat “Rața”, “Ghioceii” clasei
pregatitoare E, au dansat un dans modern pe
melodia lui Justin Bieber, “The power”, coordonați
de d-na prof.înv.primar, Stoian Cecilia Rodica,
eleva Nica Alexia din clasa a V-a B a interpretat
vocal piesa ”Primavara” și a dansat în trupa Exotic
Dreams, alături de colegii ei, un dans modern
pe melodia “Tranquilla”, coordonați de d-na
prof.Toader Liliana.
Copiii noștri au mai învățat o lecție de viață:
aceea că TREBUIE și SE POATE să ne
ajutăm semenii, la nevoie. Bravo, copii!
Director adjunct,
Prof. înv.primar Pătra Cristina
Minionii clasei pregătitoare A îndrumați de
doamna învățătoare Georgeta Staicu au pus cu
bucurie amprenta tricoloră pentru celebrarea Zilei
Naționale a României,în primul lor an de școală,
într-un mod special.
De asemenea, au participat la o manifestare de
excepţie dedicată copiilor cu nevoi
speciale,“Întotdeauna, Împreună”, înțelegând că
a fi solidar înseamnă în aceeași măsură a dărui și a
primi, pentru că dăruirea dezinteresată aduce
bucurie și pace sufletească.
27
Experiențe împărtășite
Rolul jocului în dezvoltarea copilului
Jocul are un rol fundamental în dezvoltarea copilului. Este dovada bunei sale sănătati fizice,
psihice si intelectuale. El permite crearea unor conexiuni importante și dezvoltă simțul umorului.
Este cel mai bun mijloc pentru învășare, prin joc, copilul învață ușor, fără să-și dea seama. În
realitate copilul se dezvoltă și învață amuzându-se. Pentru el, nu exista diferențe între a se juca și a
învața. Copilul învață prin manevrarea obiectelor sau ideilor pe care vrea să le cunoască. Din acest
motiv, el are nevoie și dorește să fie activ. Inteligența se construieste plecând de la coordonarea și de
la repetarea acestor acțiuni, fizice sau mentale.
Prin joc, copilul învață să se concentreze, să își respecte partenerul de joacă, să construiască,
să își dezvolte și să își structureze imaginația. Părinții sunt cei care trebuie să creeze o ambianță specifică pentru joacă, să-i favorizeze copilului posibilitatea de a experimenta și să petreacă
împreună cu el cât mai mult timp posibil.și să-i acorde timpul și afecțiunea sa. Îi veți transmite
afecțiunea pe care i-o purtați doar dacă vă veți juca cu copilul dumneavoastră. El progresează și
învață, în măsura în care i se întreține motivația. Motivația copilului va fi mult mai puternică dacă
veți ști să fiți exigenți cu el si dacă nu uitați să-l complimentați atunci când este cazul. Aceasta
înseamnă că trebuie să-i propuneți copilului activități pe care le poate face, pe care le simte la
îndemână.
Dacă nu, îl veți pune într-o situație riscantă, chiar de eșec și veți obține rezultatul invers celui
pe care îl așteptați: copilul se interiorizează, își pierde încrederea în el și nu mai vrea să se joace cu
dumneavoastră. Dacă se afla în situația de reușită, este bine să-l felicitați, să fiți mândri de el, aceasta
relansând într-adevăr motivația sa și dorința de a face mai mult.
Marile procese intelectuale, structurile legate de gândire, modul în care copilul își
organizează și își folosește inteligența, au deja, la vârsta de șase ani, locul lor bine definit.Atât
calitatea, cât și cantitatea primelor experiențe stau la baza dezvoltării mentale viitoare. Așa că, să nu
uităm niciodată, în calitate de părinți sau educatori, că prin joacă putem furniza copilului mecanisme
de gândire, de invenție, de învățare și toate procesele care presupun funcționarea inteligenței și care
îi sunt prețioase și la vârsta micii școlarități, dar mai ales mai târziu.
Prof. înv. primar Cojocaru Aurelia
28
LUMINĂ, CULOARE, VIAȚĂ! PROIECT METODIC REALIZAT DE COMISIA METODICĂ A CLASELOR I DIN ȘCOALA
GIMNAZIALĂ „MIHAI VITEAZUL” CĂLĂRAȘI
prof.înv. primar Mitrea Lucia
prof.înv. primar Nițu Gabriela
prof.înv. primar Ilie Felicia
prof.înv. primar Iurașcu Elena
prof.înv. primar Tudor Vasilica
Proiectul desfășurat în cadrul lecțiilor claselor I
a vizat dinamizarea procesului de predare cu ajutorul
TIC (tehnologia informaţiei si a comunicaţiilor). Cu cât
orele sunt mai practice, cu cât se apelează mai frecvent
la vizual şi la auditiv, cu cât elevul se află mai mult în
situaţia de a face un lucru practic, cu atât sporesc
atenţia şi interesul lui faţă de ceea ce predă profesorul.
Nu doar cărţile oferă cunoaştere, ci şi resursele oferite
de Internet ori filmele documentare .
Astfel, pornind de la „Povestea curcubeului”, fiecare învățător a desfășurat activități diverse,
inter și transdisciplinare, utilizând în cadrul
lecțiilor tehnologia modernă. Diversitatea
metodelor aplicate a fost pe placul elevilor,
aceștia reușind să rezolve cu succes sarcinile de
lucru. Au fost abordate metode și strategii
didactice precum „Ştiu / vreau să știu / am
aflat”, metoda cubului, harta textului, jocul
didactic etc.
Într-o societate bazată pe conceptul de
educație permanentă, formarea deprinderilor de
utilizare a TIC înseamnă pregătirea elevilor pentru reușită. Utilizarea calculatorului întărește
motivația elevilor în procesul de învățare, stimulează gândirea logică și imaginația, creşte
randamentul însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea imediată a răspunsurilor elevilor,
dezvoltă gândirea astfel încât, pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei probleme,
elevul îşi găseşte singur răspunsul pentru o problemă concretă, determină o atitudine pozitivă a
elevilor faţă de disciplina de învăţământ la care este utilizat calculatorul.
Totuși, utilizarea TIC nu trebuie să fie
excesivă. Nu trebuie deci să renunţăm la cretă, tablă
şi burete, la lucrul cu manualul, la rezolvarea de
probleme şi la efectuarea experimentelor reale, la
realizarea unei legături directe între experienţa
practică şi ideile teoretice!
În concluzie, putem afirma că pentru a realiza
un învăţământ eficient şi de calitate, pentru a obţine
rezultate optime trebuie să folosim atât metodele
clasice de predare- învăţare- evaluare, cât şi
metodele şi tehnologiile moderne!
29
VIOLENŢA ÎN RÂNDUL COPIILOR
Violența în rândul copiilor se manifestă destul de frecvent în școli și poate lua mai multe
forme: bătăi, violență verbală sau distrugerea bunurilor altor copii. Toți părinții își doresc ca fiul sau
fiica lor să învețe într-un mediu sigur, în care pericolul de a fi victima unor agresiuni fizice să fie
redus. Deși prevenirea violenței în școli pare a fi responsabilitatea conducerii școlii sau profesorilor,
în realitate părinții contribuie foarte mult la acest demers prin măsurile pe care le iau în educația
copiilor.
Cum putem contribui la prevenirea violenței
în școală?
Iată cum putem să îl ajutăm pe copil să nu devină
victimă sau inițiator al violenței la școală:
1. Învață-l pe copil să comunice nonviolent. Chiar
dacă acțiunile celor din jur îi trezesc emoții neplăcute,
învață-l să evite să folosească un ton ridicat, cuvinte dure
sau gesturi violente.
2. Recomandă-i să nu intervină în conflictele
fizice în care sunt implicați alți copii, ci să cheme un
adult care să aplaneze conflictul.
3. Învată-l că atunci când un prieten apropiat este agresat de catre alt coleg, să rămână neutru
și să avertizeze un cadru didactic sau un paznic.
4. Este bine să nu se lase antrenat în confruntări cu alți elevi mai mari ori care dispun de
diverse arme sau obiecte pe care le pot folosi drept arme.
5. Învață-l să recunoască emoțiile proprii, dar si emoțiile celor din jur.
6. Recomandă-i să nu reacționeze impulsiv. Cum poate face acest lucru? Poate folosi tehnica
”Stop gândire”, care presupune a te opri din elaborarea oricărei concluzii și de a număra în mod
descrescator de la 10 la 1, în timp ce respiri în 4 timpi pentru a-ți induce o stare de relaxare. Astfel,
pot fi evitate deciziile greșite, care sunt de multe ori luate in grabă sau sub efectul unor emoții
precum furia si supărarea.
7. Învață-l să ierte actele celorlalți copii, chiar dacă se simte jignit, frustrat sau nedreptățit.
8. Învață-l să își ceară scuze când greșește și să își asume responsabilitatea pentru actele sale.
9. Prezintă-i situații ipotetice în care copiii sunt implicați în conflicte violente la școală. Cere-
i părerea despre cea mai bună modalitate de rezolvare a unei asemenea situații, despre cum ar fi putut
fi evitată și intreabă-l cum ar reacționa el dacă s-ar afla într-o asemenea situație.
10. Aplică modalități nonviolente de rezolvare a conflictelor: jocuri, concursuri, activități în
afara școlii etc.
Chiar dacă elevii din clasele primare sunt implicați mai rar in conflicte fizice, este bine
ca educația de prevenire a violenței în școli să înceapă cât mai devreme, pentru a evita apariția unor
situații mai grave pe viitor
Prof.înv.primar Ioniță Luminița
30
ASOCIAŢIA PĂRINŢILOR ŞCOLII 10
CĂLĂRAŞI
ASOCIAŢIA PĂRINŢILOR ŞCOLII 10 CĂLĂRAŞI,
persoana juridică de drept român, constituită prin libera voinţa a
membrilor fondatori, având caracter neguvernamental,a luat fiinţa în anul
2013. Ca organizaţie democratică, deschisă, legală, Asociaţia creează cadrul
optim de manifestare a preocupării părinţilor pentru educaţia pe care elevii o primesc în
cadrul şcolii. Fiecare părinte este chemat să se implice, să încerce să se informeze, să
participe la dezbaterea problemelor, a provocărilor care apar, la luarea deciziilor, la o mai
bună comunicare.
Scopul Asociației îl constituie susţinerea Școlii Gimnaziale „Mihai Viteazul” Călăraşi în
procesul de educare, formare, îndrumare si supraveghere a elevilor prin implicarea în activităţi
de îmbunătăţire, modernizare si întreţinere a bazei materiale a şcolii, oferirea de burse şcolare,
implicarea în activităţi extracurriculare, identificarea modalităților, mijloacelor si surselor de
realizare a scopului asociației, precum si elaborarea de studii, materiale si strategii compatibile
cu scopul declarat.
Resurse umane:
Veniturile Asociatiei provin din:
a) cotizaţiile si contribuţiile in bani ale membrilor fondatori si ale celorlalte categorii de membri;
b) donaţii, sponsorizări;
c) resurse obţinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale;
d) alte venituri prevăzute de lege.
31
Vă mulţumim pentru colaborare şi ne dorim sa fiţi alături de noi şi pe viitor.
Asociaţia Părinţilor Scolii 10 Călăraşi
NUMAR REGISTRUL NATIONAL 605/A/2013
Str. Lalelelor, nr.2A, Călăraşi
www.as10.ro
Elaborat: Dragomir Marcela, membru fondator al Asociatia Părinţilor Şcolii 10 Călăraşi
An şcolar Realizări Proiecte de viitor
2013-
2014
- coordonarea Proiectului „Crăciunul, sărbătoarea
inimilor noastre”- 09.12.2014, Sala Barbu Ştirbei
Călăraşi
*30 de cadre didactice implicate direct în activitățile
proiectului
*450 de elevi s-au afirmat prin colinde, dansuri si
creaţie plastică
*500 de părinţi au participat la spectacol, contribuind
la îmbunătăţirea imaginii şcolii în comunitate
- îmbunătăţirea bazei materiale; au fost achiziţionate 3
videoproiectoare cu ecrane de proiecţie
- Realizarea unui avizier
- Susţinerea unui program de apreciere şi stimulare a
elevilor care au realizat într-un an şcolar performanţe
deosebite, oferind din bugetul Asociaţiei premii anuale.
- Înființarea unor ateliere educaționale
(arta, limbi străine,dansuri populare)
- îmbunătățirea bazei materiale
- dotarea sălilor de clasă cu mobilier
modern
- Premii acordate elevilor cu rezultate
bune la concursurile si olimpiadele
şcolare
- Accesul la internet prin reţea wireless
- Susţinerea altor iniţiative ale părinţilor
2014-
2015
- îmbunătăţirea bazei materiale:
- 2 table magnetice
- Un sistem desktop PC
- Imprimanta color
2015-
2016
- îmbunătăţirea bazei materiale:
- 3 table magnetice
- Un sistem desktop PC
32
Sfaturi duhovnicesti
Motto: „Creșteți-vă copiii în învățătura și înțelepciunea Domnului!” (Sfânta Scriptură)
Pentru că cele mai bune sfaturi pe care le putem primi sunt cele de la Sfinții Părinți, iată câteva:
„Unde nu este răbdare, nu este nici iubire!” (Sfântul Grigorie Dialogul)
„Suferiți de pe urma unui om rău? Iertați-l , ca să nu fie astfel doi oameni răi!” (Fericitul
Augustin)
„Pe calea binelui mai repede obosești odihnindu-te, decât ostenindu-te.” (Sfântul Vasile cel
Mare)
„Dragostea este bucuria de a face altora bucurii.” (Sfântul Ioan Gură de Aur)
„Nu dărui celorlalți după cum merită, ci după cum au nevoie!” (Sfântul Ioan de Kronstadt)
„Sărăcia sau bogăția nu pot învinge DRAGOSTEA, dar DRAGOSTEA poate învinge și
sărăcia și bogăția” (Sfântul Ioan Gură de Aur)
„După Dumnezeu, nu iubesc pe nimeni atât de mult ca pe mama!” (Fericitul Ieronim)
Rugăciune pentru copii
Doamne, eu te rog frumos,
Că ești Iubitor și Bun,
Să fiu, Doamne, sănătos
Și să merg pe al Tău drum!
Mă ferește, Bun Părinte,
Și de rele și de boală,
Ajută-mi să fiu cuminte
Și acasă și la școală!
Să mă străduesc mereu,
Să mă port cum se cuvine
Și s-aduc în jurul meu
Bucurie, nu suspine!
Doamn, Doamne, Bun Părinte,
Eu acum Îți mulțumesc
Și Te rog mereu fierbinte
Să mă ierți când mai greșesc!
Și atât te mai rog eu:
Pe părinți, surori și frați
Să-i ajuți, Doamne, mereu
Și să fim apropiați!
33
Ce înseamnă numele meu...
Cei mai mulți dintre noi, deși purtăm numele unui sfânt, nu știm foarte lucruri despre acesta.
Iată, în cele ce urmează, explicarea câtorva dintre cele mai întâlnite nume de botez:
THEODOR / THEODORA- din greacă: darul lui Dumnezeu
Derivate: Tudor, Tudora, Toader, Tudoran, Teo, Tudose
Biserica Ortodoxă cinstește memoria multor sfinți și sfinte ce au purtat aceste nume
frumoase: Teodor sau Teodora. Amintim aici doar pe Sfânta Teodora de la Sihla, ce a trăit în izolare
prin pădurile Neamțului, retrasă în rugăciune șiliniște sufletească. Icoană a simplității, Sfânta
Teodora este foarte prețuită de credincioșii români. Sărbătoarea Sfintei Teodora de la Sihla este vara,
pe 7 august.
MARIA- din ebraică: cea iubită, cea îndrăgită, acest nume fiind cel mai răspânditși
mai drag nume folosit de credincioșii ortodocși. Pentru orice fată sau femeie este o
binecuvântare să poarte acest sfânt nume, ce arată dragoste, ocrotire și smerenie, căci
doar cel simplu, iubitor și smerit poate fi îndrăgit și iubit de cei din jur. „Iubirea este
aripa dăruită de Dumnezeu sufletului pentru a urca până la El” (Michelangelo)
Derivate: Mari, Meri, Mariana, Mărioara, Măriuța, Marița
Maria este unul dintre cele mai întâlnite și mai frumoase nume, deoarece astfel s-a numit
chiar Maica Domnului, Fecioara Maria.
GABRIEL / GABRIELA- din ebraică: Dumnezeu este puternic, numele acesta
deosebit arătându-ne nu doar că Dumnezeu este Atotputernic, ci și că omul își găsește
puterea în Dumnezeu, adică în credință și iubire: puterea de a trece pesteorice
greutate, puterea sufletească de a răzbi și învinge în viață- „Dumnezeu este scăparea
și puterea noastră, ajutor întru necazurile ce ne împresoară”- Sfânta Scriptură,
Psalmul 45
Arhanghelul Gavriil este un personaj foarte important în credința creștină. Acesta este
mesagerul Domnului, dar și cel ce ține piept demonilor și răului. În icoane este înfățișat purtând în
mână o floare, căci la Bunavestire, Sfântul Arhanghel Gavriil a întâmpinat-o pe Maica Domnului cu
o floare de crin și cu vestea minunată că ea, Fecioara Maria, avea să îl aducă în lume pe Fiul lui
Dumnezeu.
ANDREI / ANDREEA- din greacă: bărbăție, curaj, acest nume ne spune că viața
este o luptă cu ispite de tot felul, cu greutăți sau neputințe, cărora trebuie să le facem
față cu bărbăție și curaj. Dar creștinul nu se luptă doar cu ispitele, ci și cu sine însuși,
încercând, prin tot ceea ce face, să fie un om tot mai bun – „Unde este sfințenie, acolo
este și curaj.”- Sfântul Ioan Gură de Aur.
Derivate: Andrieș, Andru, Andraș, Andi, Deia
Sfântul Andrei a fost unul dintre cei 12 Apostoli ai Mântuitorului, fratele lui Petru (Simon),
cel care a vestit Evanghelia strămoșilor noștri.
Rugăciune către Maica Domnului
Ceea ce ești minunată întru
sfinți
Și de îngeri cuvântată,
O, Preasfântă Născătoare,
Împărăteasă-a lumii toată!
Mângâierea celor triști,
Necăjiți de boală grea,
Îi ajuți pe toți, Preabună,
Și pe mine, Maica mea!
De amarul zilelor
M-ai ferit și mă ferești,
Căci a tuturor Stăpână
Binecuvântată ești!
Dumitrașcu Filip Nicolae, VII A
34
Tu cui dai accept?
Sfaturi duhovnicesti pentru părinţi
Tot mai mulți părinți se văd puși la o
grea încercare: aceea a calculatorului, tabletei sau
telefonului conectate la internet. Adică dotate cu
acces la lumea largă, cu toată cunoașterea ei, cu
toate informațiile, însă și cu toate ispitele ei. Dar așa
este definită lumea: o buză de prăpastie, o serie
neîntreruptă de ispite, de încercări ale credinței și
ale moralității noastre creștine. Copiii noștri,
însă?
Da, copiii noștri au devenit și ei părtași la infernul produs de noi, adulții, și trăit zi de zi.
Peste ei dau năvală grijile noastre, nemulțumirile și frustrările noastre, compromisurile și neputințele
noastre. Ei devin cutia de rezonanță, de multe ori nebăgată în seamă, a comportamentului nostru. Mai
mult, prin accesul liber la internet, preiau și tentațiile altora, formulate virtual, dar extrem de
convingător.
A-i limita unui copil din ziua de azi accesul la internet este un lucru foarte delicat. Pentru
a face asta cu succes, trebuie să existe o alternativă. Și aici cred că fiecare familie în parte are
ceva de oferit, câteva momente din zbuciumul nostru vor asigura liniștea și stabilitatea copilului
nostru.
Prof. Dumitrașcu Andreea
Internetului prezintă și anumite pericole, potențiale riscuri pe care oricine este bine să le
conștientizeze și să se ferească de ele.
Utilizarea în siguranță și responsabilă a internetului de copii depinde în mare măsură de
gradul de implicare a părinților, de modul în care aceștia stabilesc un dialog și o comunicare deschisă
privind dificultățile întâlnite pe internet. Copiii au nevoie, în primul rând, de îndrumare și confirmare
din partea părinților că activitățile lor online sunt sigure și utile în educația lor.
Hărțuirea, cunoscută drept cyberbullying, atunci când are loc pe internet, implică folosirea
tehnologiilor informației și comunicațiilor, cum ar fi e-mailul, telefoanele mobile, site-urile
defăimătoare, blogurile etc., cu scopul de a ataca în mod deliberat, repetat și ostil, un individ.
Internetul oferă noi posibilităţi de hărţuire. Oamenii pot posta zvonuri, poze sau alte
informaţii personale pe Internet sau pot trimite mesaje răuvoitoare - anonime sau sub numele altei
persoane. Mesajele SMS şi apelurile video deschid noi oportunităţi de distracţie, dar în acelaşi timp
de exploatare. Hărţuirea la şcoală se limitează la orele de şcoală, dar prin Internet hărţuitorul poate
găsi victima la orice oră. Hărţuirea online are loc de obicei în absenţa adulţilor. Copiii cred că
spunând părinţilor vor înrăutăţi situaţia..
Chiar dacă copilul dvs. nu a fost victima hărţuirilor pe Internet, vă recomandăm să
discutaţi următoarele lucruri cu el/ea:
35
Nu distribuiţi datele de contact sau chestiuni personale, cum ar fi poze, fără să vă reflectaţi
atent la impactul acestei acţiuni. Prieteniile online se pot termina, iar când se întâmplă acest
lucru datele voastre personale pot fi trimise către persoane nepotrivite.
Fiecare persoană are dreptul de a fi tratată cu respect pe Internet.
Puteţi închide ferestrele de chat, e-mailul sau computerul în orice moment doriţi.
Copiii ar trebui să poată vorbi cu părinţii despre experienţele lor negative.
Dacă vrei să te întâlnești cu o persoană pe care ai cunoscut-o pe internet, anunță-ți părinții
anterior; oamenii pot fi foarte diferiți de ceea ce au pretins că sunt pe internet și astfel poți
deveni victimă traficului de persoane și a altor întâmplări tragice.
În cazul în care copilul dvs. primeşte mesaje răuvoitoare prin e-mail sau SMS:
Spuneţi-i copilului că nu este obligat să deschidă astfel de mesaje sau orice mesaje de la
străini.
Nu ar trebui să răspundeţi la astfel de mesaje. Ar trebui să salvaţi aceste mesaje pentru cazul
în care altă persoană va trebui să rezolve această situaţie.
Dacă aflaţi că expeditorul este din aceeaşi şcoală cu copilul dvs., anunţaţi şcoala.
Dacă hărţuirea continuă, schimbaţi adresa de e-mail sau numărul de telefon al copilului.
Ţineţi minte!
Internetul este supus aceloraşi reguli şi legi ca şi viaţa reală. Defăimarea sau insultarea cuiva
online este un lucru rău. Ea poate fi considerată defăimare şi poate fi pedepsită sau se pot cere
daune. Poate fi dificil să anulaţi ceva ce a necesitat doar câteva click-uri de mouse şi copiii
pot să nu conştientizeze gravitatea situaţiei în care pot ajunge.
Utilizatorii anonimi pot fi descoperiţi de cele mai multe ori. Totuşi, poliţia nu va acţiona decât
dacă are motive să considere că se petrece un fapt ilegal.
De asemenea ţineţi minte:
Puteţi salva mesajele răuvoitoare pentru acţiuni viitoare.
De asemenea puteţi ajusta setările programului de e-mail astfel încât să direcţioneze mesajele
de la un anumit expeditor într-un director separat. În acest fel copilul dvs. nu e nevoit să le
mai citească.
Dacă cunoaşteţi adresa de e-mail a expeditorului, puteţi trimite o copie a mesajului către
furnizorul de Internet şi să îi cereţi să şteargă adresa de e-mail în chestiune.
Dacă nu cunoaşteţi adresa expeditorului, cereţi ajutorul furnizorului de Internet.
Dacă găsiţi texte sau poze răuvoitoare despre copilul dvs. pe Internet:
Salvaţi paginile pe care găsiţi aceste materiale pentru acţiuni viitoare.
Dacă din site-ul sau adresa lui se poate identifica furnizorul, contactaţi-l. Furnizorul
serviciului poate şterge acest text şi este posibil să descopere autorul.
De asemenea, puteţi solicita operatorului de Internet să contacteze administratorul site-ului
respectiv şi să ceară ştergerea materialului respectiv.
Dacă hărţuirea are o formă mai gravă şi constituie o ilegalitate, contactaţi poliţia.
Copiii au nevoie de adulţi pentru a li se proteja drepturile pe Internet. Legile se aplică şi
pe Internet şi administratorii site-urilor sunt responsabili pentru conţinutul acestora.
Informatician, Gorincu Raisa
36
Desenul, prin complexitatea lui, definește
o stare în care mă regăsesc, mă inspiră, îmi oferă
un refugiu din cotidian, îmi oferă posiblitatea de
relaxare a minții.
Desenul este refularea preaplinului de
frumos și poezie din sufletul meu. Este o
modalitate prin care îi ,,descifrez” pe ceilalți prin
culori.
Panait Andrada, VI A