Zhong Bingzhang Lu Weiping Huang Xiuzhong … chineza a...204 CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ûI IMATERIAL AL UMANITATII Arta A BROCARTULUICHINEZA Shu 1.3.2 Războiul de țesut

Traducerea în limba engleză: Yin Xiaohong

Traducerea în limba română: Diana Botescu

BRAªOV, 2018

A BROCARTULUI

ArtaCHINEZAShu

CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII

Zhong Bingzhang Lu Weiping Huang Xiuzhong

203CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATIIA BROCARTULUIArtaCHINEZA Shu

CUPRINS

Prefață ......................................................................5

C A P I T O L U L 1

Trecutul și prezentul meșteșugului brocartului Shu ................................................9

Secțiunea 1:Legendele viermelui de mătase de dud și ale sericiculturii .........................91.1.1 Clanul Shushan .................................................... 101.1.2 Cancong: Zeul Qingyi .......................................... 111.1.3 Doamna Cap de Cal: Zeița Viermelui de Mătase .. 121.1.4 Leizu: fondatoarea sericiculturii și a meșteșugului

producerii mătăsii ................................................. 14

Secțiunea 2: Originea brocartului Shu și a meșteșugului acestuia ............................151.2.1 Locul de origine al mătăsii .................................... 151.2.2 Locul de origine al meșteșugului

producerii mătăsii ................................................. 16

Secțiunea 3: Dezvoltarea meșteșugului producerii mătăsii .......................................................................181.3.1 Meșteșuguri timpurii în perioada

Dinastiilor Shang și Zhou .................................... 19

204 CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ŞI IMATERIAL AL UMANITATII A BROCARTULUIArtaCHINEZA Shu

1.3.2 Războiul de țesut Dingqiao din Perioada Primăverii și Toamnei ............................ 21

1.3.3 Drumul Sudic al Mătăsii în Perioada Primăverii și Toamnei și în Perioada Statelor Combatante ....... 24

1.3.4 Meșteșugul brocartului Shu în perioada Dinastiilor Qin și Han .......................................... 25

1.3.5 Meșteșugul brocartului Shu în Perioada Celor Trei Regate și a Dinastiilor Jin și Sui .................... 28

1.3.6 Meșteșugul brocartului Shu în timpul Dinastiei Tang ...................................................... 30Capodopere de brocart Shu din perioada Dinastiei Tang ...................................................... 31Brocartul Shu creat cu ajutorul războaielor de țesut Hualou .................................................... 32Dl. Dou Silun devenit Lordul Lingyang și modelele sale faimoase ......................................... 32Brocartul Shu pe piețele de peste mări ................. 34

1.3.7 Meșteșugul brocartului în perioada Dinastiilor Song și Yuan ......................................................... 35

1.3.8 Meșteșugul brocartului Shu în perioada Dinastiilor Ming și Qing ........................................................ 37

Secțiunea 4: Urcușurile și coborâșurile brocartului Shu în Epoca Modernă .......40

C A P I T O L U L 2

Distribuirea meșteșugului brocartului Shu și condițiile aferente ...........................................43

Secțiunea 1: Distribuirea meșteșugului brocartului Shu în Antichitate ...............44


2.1.1 Perioada Dinastiilor Qin și Han ........................... 452.1.2 Perioada Celor Trei Regate ................................... 462.1.3 Perioada Dinastiilor Tang și Song ........................ 49

Secțiunea 2: Distribuirea meșteșugului brocartului Shu în prezent ........................51

Secțiunea 3: Statu-quoul brocartului Shu ....................552.3.1 Societatea Brocartului Shu și Broderiei

din Chengdu – instituția cheie .............................. 562.3.2 Muzeul Brocartului și Broderiei Shu din

Chengdu – o expoziție importantă ....................... 58Secțiunea istorică și culturală a brocartului Shu .... 60Secțiunea de articole de vestimentație din brocart și broderie Shu ................................... 60Secțiunea de prezentare a meșteșugului și a mașinii de țesut a brocartului Shu ......................... 61Secțiunea de prezentare și vânzare a brocartului și broderiei Shu și a broderiei din vestul Chinei ... 64

C A P I T O L U L 3

Meșteșugul brocartului Shu și originea sa culturală ....................................67

Secțiunea 1: Meșteșugul brocartului Shu și poeme și expresii înrudite .................................................673.1.1 Meșteșugul brocartului Shu și poemele și

cântecele despre el ................................................. 683.1.2 Meșteșugul brocartului Shu și expresiile

legate de el ............................................................ 71


Secțiunea 2: Meșteșugul brocartului Shu și formele sale de artă .........................................74

Secțiunea 3: Meșteșugul brocartului Shu și cultura locală din Chengdu ........................................78

Secțiunea 4: Povestea de dragoste dintre Sima Xiangru și Zhuo Wenjun și brocartul Wenjun ............................................80

C A P I T O L U L 4

Meșteșugul brocartului Shu și caracteristicile sale .......................................85

Secțiunea 1: Procesul de producție a brocartului Shu .................................................86

4.1.1 Procesul tradițional de producție a brocartului Shu .................................................. 86

Secțiunea 2: Tehnici cheie de vopsire în meșteșugul brocartului Shu .................................................90

Secțiunea 3:Cel mai important instrument al meșteșugului brocartului Shu – războiul de țesut Hualou din lemn .......96

Secțiunea 4: Modele de brocart Shu reprezentative pentru fiecare perioadă .................................984.4.1 Perioada anterioară Dinastiei Qin ........................ 994.4.2 Perioada Dinastiei Han ........................................ 101


4.4.3 Perioada Celor Trei Regate și a Dinastiilor Wi și Jin, de Sud și de Nord ....................................... 104

4.4.4 Perioada Dinastiei Tang ........................................ 1054.4.5 Perioada Dinastiilor Song și Yuan ........................ 1094.4.6 Perioada Dinastiilor Ming și Qing ....................... 1164.4.7 Epoca Modernă .................................................... 117

C A P I T O L U L 5

Istoria meșteșugului Brocartului Shu și inovațiile sale ................................................119

Secțiunea 1: Moștenirea meșteșugului brocartului Shu ................................................119

Secțiunea 2: Perspective privind transmiterea meșteșugului brocartului Shu ..................1245.2.1 Transmiterea la nivel regional ............................... 1245.2.2 Transmiterea meșteșugului pe cale orală

direct de la maestru la ucenic ................................ 1255.2.3 O moștenire de familie ......................................... 125

Secțiunea 3: Profilul moștenitorilor ..............................1275.3.1 Dl. Ye Yongzhou, moștenitor la nivel statal al

meșteșugului brocartului Shu ............................... 1275.3.2 Domnul Liu Chenxi, moștenitor la nivel statal al

meșteșugului brocartului Shu ................................ 1315.3.3 Domnul He Bin, moștenitor la nivel statal al

meșteșugului brocartului Shu ................................ 1365.3.4 Dl Cao Daibin, moștenitor la nivel statal al

meșteșugului brocartului Shu ................................ 141


Secțiunea 4: Caracteristicile stilului celor patru moștenitori .........................................................1485.4.1 Ye Yongzhou: legarea nodurilor,

lansarea suveicii și țeserea modelelor ..................... 1485.4.2 Liu Chenxi: legarea nodurilor ca prima și cea mai

importantă etapă în procesul țeserii brocartului .... 1495.4.3 He Bin: lansarea suveicii și instalarea

războaielor de țesut ............................................... 1505.4.4 Cao Daiwu: întinderea firelor, lansarea suveicii și

instalarea războaielor de țesut ............................... 150

Secțiunea 5: Lucrări reprezentative ale celor patru moștenitori .............................................1515.5.1 Lucrările reprezentative ale lui Ye Yongzhou ........ 151

Brocartul Badayun din Țara Roșie ....................... 151Machiaj Facial la Opera din Sichuan ................... 151Masca de Aur de la Sanxingdui ............................ 152

5.5.2 Lucrări reprezentative ale lui Liu Chenxi ............. 152Phoenix zburând deasupra unui bujor................... 152Brocartul vânătorii ................................................ 153Brocartul celor 100 de fii ...................................... 153

5.5.3 Lucrările reprezentative ale lui He Bin ................. 154Brocartul lampioanelor ......................................... 154Brocartul Urșilor Panda: mama și fiul ................... 155Brocartul Dragonului ............................................ 155

5.5.4 Lucrări reprezentative ale lui Cao Daiwu ............. 156Brocartul Perechii de Cai ..................................... 156Vedere frontală a Dragonului ................................ 156Băiatul cu oaia ...................................................... 157


C A P I T O L U L 6

Valoarea istorică și culturală a brocartului Shu și a meșteșugului acestuia ...................................................................159

Secțiunea 1: Valoarea socială și istorică a meșteșugului brocartului Shu .................1606.1.1 Drumul Mătăsii deschide un canal de

comunicare cu lumea ............................................ 1606.1.2 Valoarea istorică a brocartului Shu ....................... 165

Finanțarea cheltuielilor militare ale statului Qin .. 165Stâlpul economic al Dinastiei estice Han târzii ... 166Salvarea vieții Împăratului Xuanzong din Dinastia Tang ................................................. 166

6.1.3 Influența meșteșugului brocartului Shu în Chengdu ........................................................... 167

6.1.4 Valoarea economică a meșteșugului brocartului Shu .................................................... 167

6.1.5 Valoarea culturală a meșteșugului brocartului Shu .................................................... 168

Secțiunea 2: Influența meșteșugului brocartului Shu asupra dezvoltării industriei brocartului .................................1706.2.1 Promovarea dezvoltării brocartului Song din

Suzhou și a brocartului Yun din Nanjing ............. 1706.2.2 Promovarea dezvoltării brocarturilor produse de

minoritățile etnice ................................................. 171

Secțiunea 3: Contribuția meșteșugului brocartului Shu la dezvoltarea Științei și a Tehnologiei ................................172


Secțiunea 4:Evaluarea meșteșugului brocartului Shu ................................................1746.4.1 Evaluarea meșteșugului brocartului Shu

de către străini....................................................... 1746.4.2 Farmecul meșteșugului brocartului Shu ................ 176

C A P I T O L U L 7

Criza transmiterii și măsurile de protecție a meșteșugului tradițional al brocartului Shu ...........................................181

Secțiunea 1: Criza transmiterii meșteșugului brocartului Shu .................................................1817.1.1 Lipsa meșteșugarilor ............................................. 1847.1.2 Dispariția treptată a brocartului și

a modelelor tradiționale ........................................ 186Secțiunea 2: Măsuri de protecție a meșteșugului brocartului Shu ................................................1877.2.1 Propuneri care au suscitat interesul ...................... 1877.2.2 Implementarea măsurilor de protecție ................. 1887.2.3 Rezultatele bune ale măsurilor de protecție ......... 1907.2.4 Includerea în lista Elementelor de

Patrimoniu Cultural Imaterial al Umanității ........ 1927.2.5 Conceperea planului general de salvgardare .......... 195

Salvgardarea statică ............................................... 195Salvgardarea dinamică (salvgardarea productivă) .... 197Salvgardarea și dezvoltarea ................................... 197

7.2.6 Moștenire și inovare în același timp ..................... 198


C A P I T O L U L 1

TRECUTUL ȘI PREZENTUL MEȘTEȘUGULUI

BROCARTULUI SHU

Secțiunea 1:

Legendele viermelui de mătase de dud și ale sericiculturii

Brocartul Shu, unul dintre cele trei cele mai faimoase brocarturi din China, este o țesătură multicoloră cu caracteristici chineze și influențe regionale. Numele îi vine de la locul său de origine, Provincia Sichuan, care era numită „Shu” în China antică și care are o istorie bogată în ceea ce privește sericicultura. Datorită prosperității creșterii viermilor de mătase, industria mătăsii din Sichuan s-a aflat într-o continuă creștere. Încă de acum mai bine de 2000 de ani existau brocarturi realizate manual în Sichuan.

Atunci când facem referire la brocartul Shu și la meșteșugul său tradițional, trebuie să menționăm legendele viermelui de mătase de dud și ale sericiculturii din Provincia Sichuan. Legendarul Clan Shushan, Cancong și Doamna Cap de Cal sunt toți legați de Provincia antică Sichuan.


1.1.1 Clanul Shushan

Aspectele istorice și culturale speciale ale Provinciei Sichuan sunt strâns legate de locația sa geografică unică. Împreună, aceste trei elemente au dus la apariția legendelor din Provincia Sichuan. Printre primele personajele legendare relevante pentru sericicultură se numără Clanul Shushan.

Există referiri la legendarul Clan Shushan încă de la începuturile Dinastiei Qin (221-207 î.Hr.). Acest clan este menționat chiar și în unele cărți antice din timpul Dinastiei Qin, precum Cartea Genealogiei și Povestea clasică a Munților și Mărilor. Povestea clasică a Munților și Mărilor reprezintă o descriere geografică și culturală fabuloasă a Chinei de dinaintea Dinastiei Qin, precum și o colecție de mitologie chineză. În această carte, numele Clanului Shushan este menționat în mod explicit. Acest clan este menționat și în cărți istorico-geografice faimoase de la începuturile Dinastiei Han (206 î.Hr. – 220 d.Hr.), precum Înregistrările Marelui Istoric de Sima Qian, un mare istoric chinez. Această carte este considerată „un text fundamental pentru civilizația chineză” și descrie lumea așa cum era ea cunoscută la acea vreme de către chinezi, acoperind o perioadă de 2500 de ani, începând cu legendarul Împărat Galben și încheind cu Împăratul Wu din Dinastia Han, din vremea lui Sima Qian.

Pe lângă aceste cărți, datele istorice arată că, în Era Neolitică, existau mulți viermi de mătase sălbatici în duzii sălbatici din Valea Minjiang din Provincia Sichuan, datorită climatului său blând și ploilor abundente. În acea vale locuia străvechiul Clan Shushan. Deși locuiau într-o societate primitivă, fără cuvinte scrise și aveau puține idei legate de cultură, după ce au observat cu atenție împrejurimile mai mult timp, aceștia au găsit un cocon creat de un fel de vierme în duzii sălbatici. Ulterior, au descoperit că din acel cocon puteau crea un fel de filament moale, pe care îl puteau utiliza pentru țesut. Drept urmare, întregul Clan Shushan a început să țeasă diverse țesături


folosind această mătase și au ajuns să facă o producție importantă. La acea vreme, oamenii numeau acest vierme sălbatic „shu” sau „pupa”, iar muntele din apropiere era numit „Shushan” (care însemna „Muntele Shu”). Acest clan străvechi era numit „Shushan” după valea în care locuia, iar „Shu” a devenit totemul Clanului Shushan.

1.1.2 Cancong: Zeul Qingyi

Conform Istoriei Shu, Cancong a fost primul rege al Statului Shu implicat în creșterea viermilor de mătase. El și poporul său locuiau în jurul Muntelui Minshan din Sichuan. Având în vedere că oamenilor le era greu să tot urce și să coboare muntele, deoarece acesta era foarte înalt, ei s-au adaptat la condițiile locale și și-au creat grote în stâncile Muntelui Minshan, în care locuiau. Conform acestei cărți, Cancong și poporul său aveau o înfățișare ciudată, deoarece ochii păreau să le iasă din orbite, asemenea crabilor, iar părul le era strâns într-un coc, în vârful capului.

Cancong dorea să găsească un loc mai bun în care să locuiască, deoarece viața la munte era extrem de grea pentru oameni și nefavorabilă pentru creșterea viermilor de mătase. Ulterior, Cancong și-a condus oamenii de la Muntele Minshan spre Câmpia Chengdu, după ce a aflat de pământurile fertile din acea zonă. După ce au migrat, Cancong i-a convins pe primii locuitori care se stabiliseră în zona Râului Minjiang și pe malul sudic al Râului Roushui să planteze duzi și să crească viermi de mătase, deoarece acestea reprezentau medii favorabile pentru creșterea duzilor. Astfel s-au pus bazele creșterii viermilor de mătase în Sichuan. Având în vedere faptul că lui Cancong îi plăcea să se îmbrace în verde când făcea turul regiunii și versiunea chineză pentru vestimentația verde este „Qingyi”, descendenții lui Cancong îl numeau Zeul Qingyi pentru a-și arăta respectul față de el.

La moartea lui Cancong, oamenii din Statul Shu au fost foarte mâhniți, drept care l-au înmormântat pe Muntele Shushan și au


construit temple imense pentru a-l comemora. Pentru a celebra contribuția lui importantă, oamenii au numit locul nașterii lui Cancong „Județul Qingshen (Zeul Qingyi)”, iar Râul Roushui, unde Cancong a depus mari eforturi pe parcursul vieții sale pentru a planta duzi și a crește viermi de mătase - „Râul Qingyi”, care este singurul râu din întreaga Provincie Sichuan denumit după o persoană.

1.1.3 Doamna Cap de Cal: Zeița Viermelui de Mătase

Conform poveștilor din folclor, Doamna Cap de Cal este Zeița Viermelui de Mătase. Cartea Anecdote despre Spirite și Nemuritori, o lucrare de ficțiune supranaturală scrisă de Gan Bao în perioada Dinastiei Jin de Răsărit (317-420), furnizează o descriere amănunțită a Doamnei Cap de Cal. Povestea spune că demult, tare demult, un tată a fost nevoit să plece într-o expediție, lăsându-și singura fiică și calul acasă. Într-o zi, când fetei i se făcu extrem de dor de tatăl ei, aceasta îi spuse în glumă calului: „Dacă mă vei ajuta să-l aduc înapoi pe tatăl meu, mă voi căsători cu tine.” La auzul acestor vorbe, calul plecă de acasă în căutarea tatălui. Când îl găsi, tatăl fu surprins să vadă calul nechezând în direcția casei lor și suspectă că se întâmplase ceva rău, altfel calul n-ar fi avut motiv să se comporte astfel. Drept urmare, tatăl se întoarse acasă împreună cu calul său. Odată ajunși, tatăl avu grijă să-i mulțumească calului, dar acesta refuză să mănânce. Ori de câte ori o vedea pe fată, calul devenea extrem de entuziasmat și necheza. Tatăl se simți prost și o întrebă pe fată despre acest lucru în secret. Fata îi spuse ce îi promisese calului în glumă. Tatăl se înfurie și îi zise: „Să nu mai spui niciodată așa ceva! Ce rușine!” Apoi tatăl omorî calul, îi îndepărtă pielea și o agăță în curte. După ce tatăl plecă iar în treburile lui, într-o zi, în timp ce fata se juca în curte cu fetele din vecini, aceasta lovi pielea de cal și spuse: „Ești o bestie. Cum să te însori cu mine? Dacă nu ți-ai fi dorit așa ceva, n-ai mai suferi acum. Meriți tot ce ți s-a întâmplat.” Înainte de a-și termina fraza, pielea de cal zbură spre cer și


luă fata cu ea. Celelalte fete nu îndrăzniră să o ajute și nu putură decât să-i povestească tatălui ei cele întâmplate.

După câteva zile, fata și pielea de cal fură găsite pe creanga unui copac, amândouă transformate în mulți viermi de mătase. Sătenii luară o parte din viermii de mătase acasă pentru a-i crește și a-i recolta. Ei numiră copacul „sang” (dud), a cărui pronunție chineză este aidoma cu „a muri”. Ulterior, din dorința arzătoare a tatălui, fata se întoarse sub forma unui nor multicolor și îi spuse acestuia: „Dumnezeu m-a numit înger, pentru că sunt o fiică iubitoare. Acum sunt nemuritoare. Nu-ți face griji pentru mine.” Apoi, ea se întoarse în rai.

De atunci, în fiecare an, oamenii care cresc viermi de mătase de dud îi aduc fetei omagiu pentru noroc și o cultură bună. În Provincia Sichuan, s-au construit numeroase temple în memoria acestei fete, iar statuile care o reprezintă o înfățișează purtând o capă din piele de cal. Având în vedere că viermele de mătase are capul asemănător cu cel de cal, fata este numită Doamna Cap de Cal, iar localnicii o numesc Zeița Viermelui de Mătase.

Pe lângă relatările despre Doamna Cap de Cal, în această carte mai există descrieri prezente și în alte cărți faimoase, precum Povestea Clasică a Munților și Mărilor. Până acum, tradiția venerării Doamnei Cap de Cal a fost transmisă din generație în generație, până în zilele noastre, ea fiind portretizată în poveștile din folclor drept o fată simplă și naivă, care s-a sacrificat și s-a transformat într-un vierme de mătase de dud. Chiar și în zilele noastre oamenii o omagiază, vizitând templele Zeiței Viermelui de Mătase din orașe precum Mianzhu și Deyang din Provincia Sichuan.


1.1.4 Leizu: fondatoarea sericiculturii și a meșteșugului producerii mătăsii

Se spune că Leizu era soția legendarului Împărat Galben. Documentele istorice arată ca a existat o persoană numită Leizu, care este considerată fondatoarea sericiculturii și a meșteșugului producerii mătăsii din China.

Leizu, cunoscută anterior sub numele de Wang Feng, a fost pioniera practicii plantării duzilor și a creșterii viermilor de mătase încă de la vârsta de 16 ani și a contribuit extrem de mult la domesticirea viermilor de mătase sălbatici. De asemenea, ea a contribuit foarte mult și la torsul și țesutul mătăsii. Mai mult decât atât, Leizu și-a devotat întreaga viață promovării culturii viermilor de mătase și îmbunătățirii meșteșugului producerii mătăsii. După moartea ei, a fost onorată drept Zeița Viermelui de Mătase de către guvernul aflat la conducere în acea vreme. Pe scurt, Leizu a contribuit extrem de mult la civilizarea omului prin crearea hainelor din mătase și a pus bazele pentru numirea poporului chinez drept strămoșul mătăsii.

În prezent, locul nașterii ei este Orașul Yanting din Provincia Sichuan, unde se află și Palatul Leizu. Oamenii merg să viziteze acest loc pentru a le aduce un omagiu lui Leizu și Doamnei Cap de Cal.


Secțiunea 2:

Originea brocartului Shu și a meșteșugului acestuia

China este locul de origine al viermilor de mătase de dud. Există mai mulți factori care au contribuit la acest lucru. În primul rând, climatul și poziția geografică a Provinciei Sichuan au fost adecvate pentru creșterea duzilor sălbatici și a viermilor de mătase sălbatici, fără de care nu ar exista cultivarea duzilor. După eforturile depuse de numeroase generații, viermele de mătase sălbatic a fost domesticit. Pe parcursul acestui proces, oamenii au învățat cum să crească viermii de mătase și cum să devină experți în tehnica torsului și țesutului mătăsii. În consecință, China reprezintă locul de origine al meșteșugului producerii mătăsii.

1.2.1 Locul de origine al mătăsii

Conform cărții intitulate Brocartul Shu din Chengdu, China a d-lui Huang Nengfu, China este locul de origine al mătăsii. Descoperirile arheologice arată că poporul chinez a început dezvoltarea meșteșugului producerii mătăsii cu peste șapte mii de ani în urmă, adică în prima parte a Neoliticului. Mărturiile istorice indică faptul că acum mai mult de trei mii de ani, adică în perioada Dinastiei Zhou de Apus, duzii se plantau în zone de câmpie, de munte, de deal și în gospodării. Oamenii se simțeau bine culegând frunzele de duzi din copaci, iar tinerii chiar își dădeau întâlnire și dansau împreună cu această ocazie. La acea vreme, guvernul Dinastiei Zhou gestiona pe cât posibil producția de textile și îmbrăcăminte, iar materialele și vopselele erau și ele administrate de către guvern. Astfel, în vremea Dinastiei Zhou, sericicultura și meșteșugul producerii mătăsii s-au dezvoltat datorită implicării guvernamentale. În plus, guvernul Dinastiei Zhou a numit mai mulți funcționari specializați responsabili cu administrarea


producției, vopsirii și pictării modelelor, precum și cu verificarea calității țesăturilor din mătase. În consecință, meșteșugul producerii mătăsii a apărut în această perioadă. Cu ajutorul acestui meșteșug, mătasea decolorată și vopsită a putut fi utilizată drept urzeală și țesătură în crearea brocarturilor. Prin adoptarea unor metode complicate de țesut, meșteșugarii au creat țesături colorate și prețioase din mătase. Astfel, a apărut brocartul, care era foarte popular în vremea Dinastiei Zhou de Apus.

Privind în urmă, putem observa faptul că populația străveche din Sichuan a reușit nu doar să domesticească viermii de mătase sălbatici, ci și să toarcă și să țeasă mătasea. Mai mult decât atât, climatul și condițiile naturale din Sichuan erau propice pentru plantarea duzilor și practicarea sericiculturii. Conform faimoasei cărți Istoria Huayang, o carte cunoscută despre sud-vestul Chinei, apa din Chengdu putea iriga trei județe învecinate, precum și lanurile de orez din apropiere. Drept urmare, Sichuan avea mii de mile de terenuri fertile. Când era secetă, oamenii deviau apa către zonele fără apă, iar când erau inundații, aceștia drenau apa în lacuri. Astfel, în Sichuan exista întotdeauna mâncare, motiv pentru care era numit „o țară din rai”.

1.2.2 Locul de origine al meșteșugului producerii mătăsii

Date fiind climatul blând, terenurile fertile și facilitățile bune de irigare din Câmpia Chengdu, plantarea duzilor a reprezentat o idee foarte bună, care a permis practicarea sericiculturii în Provincia Sichuan și care a pus bazele sericiculturii, procesării coconilor de viermi de mătase și producerii textilelor din mătase în Provincia Sichuan. Datorită prosperității plantării de duzi și sericiculturii, meșteșugul producerii mătăsii s-a format în perioada Dinastiei Zhou de Apus și a oferit condițiile de bază pentru crearea de textile de top din mătase în perioada următoare.


Nu există înregistrări scrise cu privire la calitatea producției de mătase și a meșteșugului producerii mătăsii în acel stadiu incipient. Dar trebuie avut în vedere că țesăturile de top din mătase nu ar fi fost produse dacă nu ar fi existat instrumentele corespunzătoare de producție și tehnicile necesare, adică meșteșugul inițial dezvoltat în acele vremuri străvechi. Meșteșugul producerii mătăsii s-a dezvoltat treptat, odată cu trecerea timpului. Conform înregistrărilor istorice, brocartul a fost descoperit inițial în perioada Dinastiei Zhou de Apus și a fost des întâlnit în Perioada Primăverii și Toamnei și în Perioada Statelor Combatante. Conform faimoasei cărți istoriografice Înregistrările Marelui Istoric, în Perioada Primăverii și Toamnei, materialele și țesăturile de top din mătase din Sichuan erau exportate în Statul Qin, situat în nord-vestul Chinei, precum și în alte state vasale. Dar cine a inițiat meșteșugul producerii mătăsii și a brocartului? Nici înregistrările istorice, nici poveștile din folclor nu ne pot furniza un răspuns exact.

Cu toate acestea, apariția țesăturilor de top din mătase indică faptul că brocartul Shu și meșteșugul acestuia au apărut într-un moment timpuriu și s-au dezvoltat foarte mult în timpul Perioadei Primăverii și Toamnei. Pe baza brocarturilor descoperite în ultimii ani, putem concluziona că tehnologia de producere și meșteșugul brocartului Shu din acea perioadă se aflau într-un stadiu incipient datorită prosperității sericiculturii în Sichuan. Tehnologia de producere și meșteșugul brocartului s-au dezvoltat de la un nivel scăzut la unul înalt și de la simplitate la complexitate. Odată cu extinderea industriei mătăsii, meșteșugul brocartului Shu a fost îmbunătățit prin eforturile depuse de artizanii de brocart din toate generațiile. În timpul Perioadei Primăverii și Toamnei, odată cu perfecționarea mașinii de țesut și prin permanenta împărțire a forței de muncă specializate, Sichuan a devenit prima și cea mai dezvoltată bază de producție de mătase din China, precum și cel mai avansat centru de țesut mătase din întreaga lume, la acea vreme.


Secțiunea 3:

Dezvoltarea meșteșugului producerii mătăsii

Sichuan are o istorie lungă privind plantarea duzilor și creșterii viermilor de mătase. Datorită dezvoltării constante a sericiculturii, s-a dezvoltat treptat și industria mătăsii. În consecință, meșteșugarii puteau țese țesături albe din mătase, ceea ce determina calitatea superioară a brocartului Shu. Conform cărții Istoria Statului Huayang, când regii statelor vasale se prezentau în fața lui Yu, fondatorul renumit al Dinastiei Xia (aproximativ 2070-1600 î.Hr.), aceștia îi aduceau tribut țesătura albă din mătase din Statul Ba și Statul Shu. Statele Ba și Shu erau situate în actuala Provincie Sichuan. Din relatările acestei cărți, se înțelege că, acum patru mii de ani, meșteșugarii din Sichuan produceau țesături din mătase. Drept urmare, se poate spune că industria mătăsii din Provincia Sichuan are o istorie lungă. Producerea acestor țesături albe din mătase arată că, la acea vreme, meșteșugul producerii mătăsii se afla într-un stadiu embrionic.

La situl arheologic Sanxingdui din Provincia Sichuan s-a dezgropat o statuie din bronz veche de peste 3000 de ani. Situl arheologic Sanxingdui, cu o suprafață de 12 kilometri pătrați, este situat în Orașul Guanghan din Provincia Sichuan și este posibil să dateze de acum cinci mii de ani. Până în prezent, acesta este cel mai mare și mai vechi sit descoperit în sud-vestul Chinei, cu cel mai bogat inventar culturală referitor la cultura antică din Sichuan. Acest sit a fost descoperit în 1929, când un fermier a dezgropat o rezervă mare de relicve din jad în timp ce făcea săpături pentru o fântână. Aceasta este considerată cea mai mare descoperire arheologică a omenirii din secolul XX.

Statuia din bronz care a fost dezgropată are 2,62 metri înălțime și o mască din bronz de 1,38 metri lățime. Îmbrăcămintea splendidă o face cu adevărat deosebită. Îmbrăcămintea cuprinde modele complicate,


Documents

Zhong Bingzhang Lu Weiping Huang Xiuzhong … chineza a...204 CAPODOPERE ALE PATRIMONIULUI ORAL ûI IMATERIAL AL UMANITATII Arta A BROCARTULUICHINEZA Shu 1.3.2 Războiul de țesut