Apare la fiecare început de lună.

Cuprinde tot sau aproape tot despre colectivitatea Vulcana-Băi.

Urmăreşte să culeagă şi să împrăştie cam tot ce interesează.

Mulţumeşte cititorilor săi, asigurându-le apolitismul declarat.

Nr. 77 din 1 iunie 2017 MENSUAL AL VULCĂNENILOR ŞI….AL CELOR CU „OCHII” PE EI!

„UNDE EȘTI, COPILĂRIE, CU PĂDUREA TA CU TOT?”

Aș vrea să fiu din nou copil și copil să rămân! Copilăria este vârsta la care suntem atât de aproape

de Dumnezeu și de toate tainele Universului, este o operă de artă, un vis minunat și perfect în care Creatorii suntem noi, doar noi... Cred că este cel mai prețios dar primit de la viață.

Câtă dreptate are DOSTOIEVSKI în fraza asta: „Copilului poți să-i spui tot, tot; întotdeauna m-a uimit cât de puțin cei mari, tații și chiar mamele, își cunosc copiii. Copiilor nu trebuie să le ascunzi nimic sub pretextul că sunt încă mici și e prea devreme pentru ei să știe ceva. Ce idee tristă și nefericită! Și ce bine își dau seama copiii că părinții lor îi cred prea mici și prea neștiutori, când ei, în realitate, înțeleg totul. Adultul nu știe că, până și în chestiunea cea mai dificilă, copilul îi poate da un sfat util.”

Care dintre noi, copii fiind, nu ne-am visat agățați cu mâinile de cer râzând în hohote? Câți dintre noi, atunci când sufletul ne plânge, nu ne prindem de cel mai puternic sprijin – copilăria? În grădina copilăriei se culeg cu inima florile gingășiei, ale inocenței şi bucuriei pure. În copilărie există timp pentru greșeli, dar nu este timp pentru regrete.

Atât timp cât voi avea în suflet o bucățică din copilăria mea fericită, cred că îmi voi putea păstra un zâmbet pe față, indiferent de încercările prin care am trecut sau voi trece. Oricât de mare ai fii, acolo în suflet mai ai o părticică ce rostește mereu cuvântul COPILĂRIE! Să încercăm să păstrăm în noi ceva din puritatea, frumusețea, curiozitatea copilăriei!

Privește în ochii unui copil și vei gusta seninul vieții! Copilăria este o sfântă sărbătoare, o icoană a sufletului. LA MULȚI ANI COPIII MEI DRAGI DE PE ÎNTREGUL PĂMÂNT !!! VĂ IUBESC!

CPOPOPUISER

� Pompilia BĂJENARU BIBLIOTECAR,

BIBLIOTECA COMUNALĂ „Dinu MAREȘ” VULCANA-BĂI

„În sufletul omului nu trântiţi uşile! Pereţii sunt fragili şi se crapă uşor."

(Sigmund FREUD)

ORGANIZAREA ALEGERILOR AUTORITĂȚILOR ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

LOCALE

CONSTATAREA REZULTATELOR VOTĂRII

- partea a doua -

În situația în care una sau mai multe organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale

întrunesc atât pragul electoral, cât și condiția privind coeficientul electoral, vor participa la repartizarea mandatelor atât în etapa I, cât și în cea de-a doua etapă, în limita voturilor rămase neutilizate, ca orice partid politic. Candidații independenți care au primit un număr de voturi valabil exprimate mai mic decât coeficientul electoral stabilit nu participă în etapa a II-a de repartizare a mandatelor de consilieri. Dacă unui partid politic, alianțe politice sau electorale i-au fost atribuite din prima etapă un număr de mandate egal cu numărul de candidaturi înscrise în listă, nu va mai participa la etapa a doua de repartizare a mandatelor chiar dacă are voturi neutilizate.

Se consideră voturi neutilizate pentru fiecare listă de candidați a partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale voturile care au rămas după atribuirea mandatelor din prima etapă, precum și voturile valabil exprimate pentru partidele politice, alianțele politice sau electorale care, deși au întrunit pragul electoral, nu au participat la prima etapă de distribuire a mandatelor, deoarece numărul voturilor primite este inferior coeficientului electoral.

În cazul în care niciuna dintre organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alta decât cea maghiară, nu a obținut cel puțin un mandat, se atribuie un mandat de consilier, din cele rămase din prima etapă, organizației care a întrunit pragul electoral și a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate dintre toate aceste organizații.

În etapa a II-a, biroul electoral repartizează, în primul rând, acolo unde este cazul, un mandat unei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alta decât cea maghiară, în cazul în care în prima etapă nicio organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale nu a obținut cel puțin un mandat.

În cazul în care nicio organizație a minorității maghiare nu a obținut un mandat, prevederile menționate anterior se aplică în mod corespunzător și acesteia.

În cazul în care există două sau mai multe organizații care au același număr de voturi valabil exprimate, selecția se va face prin tragere la sorți.

Organizarea tragerii la sorți se va face de către președintele biroului electoral de circumscripție, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare pentru înscrierea partidelor, alianțelor politice sau alianțelor electorale în listă, în prezența majorității membrilor acestuia.

Procedura va fi menționată ca atare, în procesul-verbal întocmit de către membrii biroului electoral de circumscripție la poziția „Expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor și contestațiilor formulate și a hotărârilor pronunțate de către biroul electoral de circumscripție care sunt definitive", cu indicarea în clar a formațiunii care a fost aleasă prin tragere la sorți.

După repartizarea mandatului acolo unde sunt îndeplinite condițiile prevăzute anterior, de către organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale, alta decât cea maghiară, biroul electoral repartizează câte un mandat partidelor, alianțelor politice și alianțelor electorale care au întrunit pragul electoral, în ordinea înscrierii acestora într-un tabel ordonat descrescător, în funcție de numărul voturilor neutilizate; dacă nu se reușește repartizarea tuturor mandatelor, operațiunea se repetă până la epuizarea acestora.

În situația în care nu sunt îndeplinite condițiile și în care cel puțin o organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alta decât cea maghiară, din organizațiile care au întrunit pragul electoral, îndeplinește și condiția de coeficient electoral, respectiv i-au fost atribuite mandate în prima

„Unii citesc şi dorm. Alţii citesc şi se trezesc.” (Emile ZOLA)

etapă, participă și la repartizarea mandatelor în etapa a II-a, în limita voturilor rămase neutilizate. Celelalte organizații aparținând cetățenilor minorităților naționale, care nu au întrunit condiția de coeficient electoral, și deci nu au primit în etapa I mandate, nu participă la redistribuirea din etapa a II-a.

Dacă un partid politic, alianță politică sau electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale în timpul repartizării mandatelor din etapa a II-a își completează numărul de mandate conform „listei de candidaturi" depuse, înaintea epuizării tuturor mandatelor disponibile, acelei formațiuni nu i se vor mai repartiza mandate; repartizarea mandatelor rămase disponibile se va face continuând cu celelalte formațiuni înscrise în liste, până la completa lor repartizare.

Dacă în cursul operațiunilor prevăzute mai sus se constată că două sau mai multe partide politice, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțe politice ori alianțe electorale au același număr de voturi neutilizate, înainte de atribuirea ultimului mandat rămas de repartizat, acesta este repartizat partidului, alianței politice, organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale sau alianței electorale care a obținut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate.

Dacă numărul de voturi valabil exprimate este egal, repartizarea mandatului se face prin tragere la sorți; organizarea tragerii la sorți se va face de către președintele biroului electoral de circumscripție, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare pentru înscrierea partidelor, alianțelor politice sau electorale în listă, în prezența majorității membrilor acestuia.

Procedura va fi menționată ca atare în procesul-verbal întocmit de către membrii biroului electoral de circumscripție, la poziția "Expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor și contestațiilor formulate și a hotărârilor pronunțate de către biroul electoral de circumscripție, care sunt definitive", cu indicarea în clar a formațiunii care a fost aleasă prin tragere la sorți.

Dacă în cursul operațiunilor se constată că două sau mai multe partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale au același număr de voturi neutilizate, înainte de atribuirea ultimului mandat rămas de repartizat, acesta este repartizat partidului politic, alianței politice sau alianței electorale care a obținut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate; dacă numărul de voturi valabil exprimate este egal, repartizarea mandatului se face prin tragere la sorți.

Organizarea tragerii la sorți se va face de către președintele biroului electoral de circumscripție, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare pentru înscrierea partidelor, alianțelor politice sau electorale în listă, în prezența majorității membrilor acestuia.

(în numărul viitor: Constatarea rezultatelor votării – partea a treia)

Primarul Comunei Vulcana-Băi prin Dispoziția nr. 190 din 15 mai 2017 a convocat în ședință ordinară Consiliul Local al comunei Vulcana-Băi, luni, 22 mai 2017, ora 10:30 la Mănăstirea Bunea, situată pe strada Armaș BUNEA, nr. 20, cu următoarea ordine de zi:

1. Adoptarea scrisorilor de mulțumire publică adresate reprezentanților Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență „Basarab I” Dâmbovița;

2. Informare privind actualizarea declarațiilor de avere și de interese; 3. Schimbarea denumirii străzii „Oltului” în strada „preot Florin SĂVULESCU” din satul

Vulcana-Băi, în vederea analizei și avizării de către Comisia de atribuire de denumiri județeană Dâmbovița;

4. Modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 44 din 14 septembrie 2009 privind participarea Comunei Vulcana-Băi ca acționar al S.C. „Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița” S.A.;

5. Mandatarea specială a reprezentantului comunei Vulcana-Băi în Adunarea Generală a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Reabilitarea colectării, transportului, depozitării, prelucrării deșeurilor solide în județul Dâmbovița›”;

6. Stabilirea de măsuri privind Sărbătoarea Sfinților Apostoli PETRU și PAVEL – ZIUA COMUNEI VULCANA-BĂI – 29 iunie 2017.10.

7. Probleme curente ale administrației publice locale; 8. Propuneri pentru asigurarea conducerii ședinței următoare.

� Maria MOREANU, DIRECTOR EXECUTIV,

DIRECȚIA PENTRU MONITORIZAREA PROCEDURILOR ADMINISTRATIVE

SFÂNTUL GHELASIE DE LA RÂMEȚ – 30 IUNIE

Nu se cunoaşte anul naşterii sau al trecerii la cele veşnice al Sfântului Ghelasie de la Râmeţ. Cu toate acestea, trebuie să remarcăm că a vieţuit cu siguranţă în secolul al XIV-lea. Singura dată de care beneficiem este cea de pe peretele care desparte naosul de pronaosul bisericii de la Râmeţ: „Scris-am eu mult greşitul robul lui Dumnezeu Mihul zugravul de la Crişul Alb în timpul Arhiepiscopului Ghelasie, anul 1377, 2 iulie, în zilele regelui Ludovic“. Prin urmare, această scurtă frază ne dezvăluie câteva amănunte importante despre Cuviosul Ghelasie. El nu a fost doar stareţ al Mănăstirii Râmeţ, ci şi arhiepiscop al Transilvaniei. Este prima menţiune a unui întâistătător ortodox al Transilvaniei în istoria Bisericii noastre. Totodată, faptul că era arhiepiscop arată că se poate să mai fi existat cel puţin o episcopie sufragană, al cărei conducător ne rămâne, în continuare, necunoscut. Regele Ludovic care este menţionat în inscripţie a fost de origine maghiară şi a creat în dese rânduri probleme ortodocşilor transilvăneni. Încă din tinereţe, Cuviosul Ghelasie a preferat, în locul activităţii în lume, liniştea sihăstrească. Se pare că, înainte de a ajunge stareţ al Mănăstirii, Cuviosul Ghelasie a petrecut mai mulţi ani ca pustnic pe valea pârâului Râmeţ, a dobândit darul facerii de minuni şi

s-a remarcat prin viaţa sa duhovnicească smerită. După o perioadă de timp, la insistenţele părinţilor, a acceptat să fie conducătorul spiritual al Mănăstirii Râmeţ. „În tradiţia locului se spune despre Cuviosul Ghelasie că avea doisprezece ucenici cu care, împreună, se ruga şi postea, săvârşind sfintele slujbe cu mare osârdie şi frică de Dumnezeu. În toată săptămâna, Cuviosul Ghelasie nu primea mâncare, îndestulându-se numai cu Preacuratele Taine. Ziua mergea cu ucenicii la ascultare, iar noaptea făcea priveghere şi săvârşea Sfânta Liturghie. Numai sâmbăta şi duminica mânca împreună cu călugării, la trapeza mănăstirii“ („Vieţile Sfinţilor“ - iunie, p. 513). Corelând cele două amănunte despre viaţa Sfântului Ghelasie înainte şi după ce a devenit stareţ al mănăstirii, constatăm că obştea de la Râmeţ avea un program atât chinovial, cât şi idioritmic. Existau pustnici în împrejurimi care veneau probabil doar sâmbăta şi duminica la slujbe, pentru a se retrage apoi, în restul săptămânii, în singurătate. Ceilalţi monahi, care stăteau în mănăstire, respectau programul obişnuit chinovial şi îndeplineau diversele ascultări pe care le primeau. Lucrul acesta este mărturisit şi în „Vieţile Sfinţilor“: „Acest cuvios sihastru era, de asemenea, un mare părinte duhovnicesc al sihaştrilor din Munţii Râmeţ, precum şi al sătenilor din Ţara Moţilor. În posturi cerceta pe toţi sihaştrii ce se nevoiau în peşteri de piatră şi el însuşi se ostenea la rugăciune împreună cu dânşii. Apoi cobora în mănăstire, unde îl aşteptau credincioşii şi mocanii de prin munţi. La fericitul Ghelasie veneau şi mulţi bolnavi, mai ales cei stăpâniţi de duhuri rele, şi cu rugăciunile lui se vindecau, căci avea mare dar de la Dumnezeu“ (p. 513). Cuviosul Ghelasie îndeplinea ambele moduri de viaţă monahală, pentru a se îngriji cât mai bine de viaţa duhovnicească a ucenicilor săi. Mănăstirea Râmeţ avea, în timpul Sfântului Ghelasie, câteva terenuri, mai ales fâneţe. Acestea se aflau însă la o depărtare considerabilă de obşte, unele chiar la 20 de kilometri. Ca o încercare ascetică în plus, aceste terenuri erau

„Hrăneşte-ţi credinţa şi temerile tale vor muri de foame.”

(autor necunoscut)

lipsite de izvoare, călugării răbdând deseori de sete. Într-o bună zi, mergând la una dintre aceste fâneţe aflate în localitatea Hopagi, Cuviosul a observat că ucenicii săi suferă din această cauză şi cârtesc. Şi-a plecat, astfel, genunchii la rugăciune şi, de sub o piatră a început să izvorască apă limpede. Ucenicii au rămas miraţi şi au început să-şi ceară iertare pentru purtarea necuviincioasă. Acest izvor a fost numit Fântâna Vlădicii, iar până astăzi credincioşii din locurile apropiate au mare credinţă în apa de aici, pe care o beau cu multă evlavie. Pe drumul de întoarcere la mănăstire, după săvârşirea acestei minuni, Cuviosul Ghelasie şi-a dat obştescul sfârşit. În momentul în care a trecut la Domnul, clopotele a şapte biserici din împrejurimi au sunat singure. În apropiere de satul Valea Uzii, urmele asinului care îi transporta trupul au rămas întipărite în piatră. A fost îngropat lângă biserica veche a Mănăstirii Râmeţ, iar, cu timpul, locul mormântului său s-a pierdut. Dar Dumnezeu, Care poartă grijă de aleşii Săi, nu a dorit să lase poporul fără moaştele acestui sfânt. În 1925, pârâul Geoagiu a ieşit din matcă, iar biserica veche a fost acoperită de aluviuni. A fost observat un cap de om care a înconjurat biserica de trei ori şi, intrând în ea, s-a oprit la fereastra din altar. Totodată, apele au mai scos la suprafaţă încă două capete. Preotul Barbu, slujitor în mănăstire, a îngropat cele trei capete în partea dreaptă a bisericii vechi. Călugării au început să observe că, în locul respectiv, iarna se topea întotdeauna zăpada, iar vara nu era rouă. Au decis să dezgroape cele trei capete şi le-au pus în biserică. A fost nevoie de o minune pentru a fi identificat capul Sfântului Ghelasie. O femeie bolnavă de epilepsie, Maria, originară din Negreşti-Oaş, s-a vindecat după ce s-a atins de capul cuviosului. Au mai fost şi alte momente în care cuviosul a săvârşit minuni deosebite. Astfel, o femeie din satul Albina, venind la mănăstire, a primit un gând rău, întrebându-se dacă nu cumva moaştele cuviosului vor mirosi urât. Imediat a început să îi miroase ei urât mâna dreaptă şi nu mai putea să facă Sfânta Cruce. Şi-a mărturisit păcatul faţă de toţi cei prezenţi şi, rugându-se, a fost iertată şi vindecată de Cuviosul Ghelasie. În alt caz, un ortodox care îmbrăţişase anumite erezii suferea de paralizie. În momentul în care a auzit de minunile care se petrec la Mănăstirea Râmeţ, a hotărât să vină acolo şi a promis că va deveni un ortodox curat dacă se va vindeca. Cum lucrul acesta s-a întâmplat, şi-a ţinut promisiunea făcută, evitând orice contact cu erezia de dinainte.

Trecerea Cuviosului în rândul sfinţilor s-a petrecut pe data de 29 iunie 1992, hotărându-se ca data sa de prăznuire anuală să fie 30 iunie.

� Pr. Paroh Constantin MILEA Parohia Vulcana de Sus

GIOVANNI BOCCACCIO – 704 ANI DE LA NAȘTEREA SCRIITORULUI ITALIAN

(16.06.1313 – 21.12.1375)

Boccaccio se naște în anul 1313, probabil în Certaldo/Toscana, posibil însă și în Florența, ca fiu natural al negustorului Florentin Boccaccio di Chellino și al unei femei de origine modestă, al cărei nume nu se cunoaște. După primii ani de școală la Florența, este trimis de tatăl său în 1327 la Napoli să facă practică în comerț, activitate la care renunță pentru a studia Dreptul canonic și limbile clasice.

În acei ani Boccaccio studiază în special clasicii latini, precum și literatura de curte franceză și italiană, și scrie primele sale opere: Filocolo (1336-1338), Filostrato (1335), Teseida (1339-1341), Caccia di Diana (1334-1338). Boccaccio era primit la curtea regelui Robert d'Anjou, regele orașului Napoli, unde o cunoaște pe Maria de Conti d'Anjou, fiică nelegitimă a regelui, cu care are relații amoroase și care apare ca Fiammetta în multe din creațiile sale literare.

În 1341 trebuie să se întoarcă la Florența — tatăl său trecea printr-o perioadă de dificultăți financiare în urma falimentului băncii Bardi — și primește o funcție diplomatică din partea conducerii orașului, printre care la curtea lui Ostasios da Polenta în Ravenna (1346) și pe lângă Francesco

Ordelaffi în Forli (1348). Compune noi opere poetice și în proză: Ninfale d'Ameto sau Commedia delle Ninfe fiorentine (1341–1342), Elegia di madonna Fiammetta (1343–1344), Ninfale fiesolano (1344–1346).

În 1350 se întâlnește pentru prima dată cu Francesco Petrarca, după ce mai înainte îi scrisese epistola în limba latină „Mavatores Miles" (1339). De Petrarca îl leagă o trainică prietenie până la moartea acestuia în 1374. Împreună se angajează în traducerea autorilor antichității clasice, astfel, la îndemnul său, Leontino Pilato traduce în limba latină epopeele lui Homer. Petrarca îl ajută să iasă dintr-o criză religioasă, îndrumându-l către cultura literară de tip umanist. Operele târzii ale lui Boccaccio vor fi scrise numai în limba latină, printre acestea „Genealogia deorum gentilium", un mare tratat de mitologie greco-romană, care pentru două secole rămâne cartea cea mai citită pe această temă. Între timp (1348-1353), după teribila epidemie de ciumă care a devastat Europa în anul 1348, lucreează la opera sa majoră, „Il Decamerone", care va circula în manuscrise și va fi tipărită pentru prima dată abia în 1470.

În anul 1351 este numit în administrația orașului Milano iar în 1359 înființează prima catedră de limbă greacă la „Studio Fiorentino". Între timp scrie „Trattatello in laude di Dante" (1357). După călătorii întreprinse la Napoli și Veneția, se întoarce la Florența, unde în 1373 primește o funcție de docent la "Universitatea Florentină" pentru a face comentarii asupra operei lui Dante. Starea sănătății lui se înrăutățește și la 21 decembrie 1375 moare în vila lui de la Certaldo.

� PROF. Petra MICULESCU

„Sănătatea este cel mai mare dar; mulţumirea este cea mai mare avere, iar credinţa este cea mai

bună relaţie.” (BUDDHA)

DINTRE CELE MAI FRUMOASE POEZII

CE FACI LA ORA CÂND MI-E DOR DE TINE? de Adrian PĂUNESCU Ce faci la ora când mi-e dor de tine Și niciun fel de răni nu te opresc Să-mi reconstitui trupul în ruine Și să-mi refaci tot viciul omenesc? Ești țipătul plăcerii îndrăznețe Și te implor, ca într-un turn complex, Să-mi regăsesc plăceri din tinerețe, Să-mi pun cu moartea focul meu în sex. Mi-e teamă de o vârstă fără milă Când am să cad la pragul tău, înfrânt, Și-ai să-mi dedici tandrețea ta umilă Să mă mai scol nebun de la pământ. Nu știu ce faci când eu îți caut gura, Cu nebunia de soldat bătrân, Ce-și vindecă în cer harababura Și-mi dai motiv în viață să rămân. Ce faci, adolescentă numai noapte? Din jaful care n-are niciun rost, Te recompun cu gust de mere coapte Și nici nu știu, de fapt, ce fruct ai fost. Eu te iubesc cu lipsa de rușine A unei făr'delegi cu chipul tău Și-atât cât te blestem, îmi este bine Și-atunci când nu te simt, îmi este rău. De sus, din avionul ce m-aduce În vatra ta, te văd și te rescriu, Ești condamnată la aceeași cruce Pe care-mi este scris să mă simt viu.

„Fără credinţă, omul rămâne un simplu animal rațional care vine de nicăieri şi se-

ndreaptă către nicăieri.” (Petre ŢUŢEA)

Și nu-nțeleg ce poți acolo face Fără întregul meu absurd blestem, Hai, neagra mea, arată-te încoace Și-aș vrea sorbindu-ți noaptea să mă tem. Ce faci la ora când mi-e dor de tine? Iubirea mea, orgoliul meu e frânt, Te gust pe nesimțite și mi-e bine Și te găsesc intrată în pământ. Eu simt că mor păzindu-te de toate Și n-am să mai rezist măcar un ceas Să te culeg din tot ce nu se poate Și să mă-nchin la tot ce mi-a rămas. O, negricioasă fără de lumină, Mă tem că, într-o noapte, vei pleca Și-atunci te rog, din marea mea ruină, Închide viața mea cu viața ta!

ŞTIAȚI CĂ…

� ...doar 2.5 % din apa Pământului este apă dulce, necesară pentru supraviețuire și este aproape

în întregime stocată în gheaâă și subteran?

� ...apa dulce susține peste 10 % din viața planetei și 35% dintre toate vertebratele?

� …într-un singur an, un om obișnuit de la oraș, dintr-o țară dezvoltată, folosește peste 380 000

litri (uz casnic si exterior)?

� ...americanii folosesc mai multă apă zilnic trăgând apa la toaletă decât o fac pentru duă sau

alte activități?

� ...la 190 litri pe zi, europenii de la oraș folosesc jumătate din apa consumată de americani?

� ...în Africa, 90% din efortul depus pentru a aduce apă cade în sarcina femeilor? Femeile și

fetele tinere petrec până la șase ore zilnic ca să aducă apă.

� ...locuitorii din Africa Subsahariană folosesc numai 8-11 litri de apă zilnic?

„Dacă lupul ţi-a mâncat duşmanul, asta nu înseamnă că lupul ţi-a devenit prieten.”

(La FONTAINE)

� ...circa 800 milioane de oameni de pe glob nu au acces la apă curată? � ...zilnic o persoană bea 2-4 litri de apă și consumă 2000-5000 de litri de apă virtuală (care a fost

folosită pentru a produce acel aliment) din mâncare? � ...în multe regiuni se estimează că resursele de apă vor scădea? � ...consumul de apă s-a dublat față de rata de creștere a populației în ultimul secol? � ...peste un miliard de oameni trăiesc în prezent în zone fără surse de apă și aproape 3.5 miliarde

vor ajunge să sufere de lipsa apei până în 2025? � ...peste 70% din resursele de apă dulce se utilizează în agricultură (până la 90% în unele

economii cu creștere accelerată)? � ...peste 20% din resursele de apă dulce se utilizează în industrie? � ...trecerea la o alimentație pe bază de carne și lactate (care cere un consum mai mare de apă) a

avut cel mai mare impact asupra consumului de apă în ultimii 30 de ani și va continua să crească până la mijlocul secolului 21?

� ...până la 90% dintre scurgerile reziduale din țările dezvoltate sunt deversate fără să fie tratate, direct în râuri, lacuri și zone de coastă?

� ...IPCC(The Intergovernmental Panel on Climate Change = Grupul Interguvernamental de experți în evoluția climei) preconizează ferm o creștere a crizei apei în Europa de Sud și Centrală și estimează că, până în 2070, numărul celor afectați va crește de la 28 de milioane la 44 de milioane?

Culese de:

� prof. Mihai MICULESCU

DIN CREAȚIILE COPIILOR NOȘTRI MINUNAȚI

Jocul, copilărie nesfârșită!

În Europa, continentul pe care trăim, poți găsi oameni diferiți de tine sau de alții din jurul tău. Există oameni albi, negri, cu ochii alungiți, oameni veseli, oameni triști, oameni singuri ... Oameni mari! Cum e și normal, dacă sunt oameni mari sunt și juniorii acestora, copiii. Când te gândești la copii, primul cuvânt care-ți vine în minte este joaca, nu ? M-am gândit ce poate fi joaca? Aparține ea numai copiilor? Ne mai jucăm? Adică așa cum îmi povestesc părinții mei că se jucau ei?

Jocul înseamnă fericire, înseamnă inoceță, râs în hohote, prieteni cunoscuți și necunoscuți, jocul înseamnă viața toată! Jocul este portița prin care atât copiii, cât și adulții pot evada și pot visa fără ca nimeni să îi oprească. Jocurile diferă de la o țară la alta, de la o regiune la alta și chiar de la un an la altul. Nu cred să existe copil căruia părinții sau bunicii să nu-i fi spus cum se jucau ei în copilăria lor. Mie îmi este foarte drag să îl ascult pe tataie Puiu povestindu-mi cum faceau table de țintar sau

„Să crezi în Iubire. Să crezi în Puritate. Să crezi în Smerenie. Acestea nu se vor schimba niciodată.”

(Cătălin MANEA)

cum își făceau patine din ștuleții de porumb pe care îi furau de la tata sau mama sau cum își pândeau părinții să plece de-acasă și plecau și ei pe drum să se joace cu alți copii din vecini.

Chiar luna trecută, în cadrul proiectelor din școala noastră, am fost în Bulgaria. Acolo am învățat câteva jocuri care, în România nu există, precum „Ascultă muzica!” sau „Ghemotocul de hârtie” și multe altele pe care nu le cunoșteam. De asemenea, nu am putut sta cuminți în camera de hotel, așa că, mai în fiecare seară, mergeam la colegii din Grecia și Lituania să ne jucăm alergatea, de-a v-ați ascunselea și Simon spune, jocuri cunoscute de toată lumea. Da, am găsit jocuri cunostute de mulți dintre copiii Europei. Am jucat și jocuri pe calculator. Cu prietenele mele, Ania și Dominika, din Polonia care au stat la mine aproape o săptămână, am jucat badminton până mi-au tremurat picioarele de oboseală și, în felul acesta, am exersat și comunicarea în limba engleză. Apoi am dansat urmărind un canal pe Youtube, Just Danse, și ne-am bucurat să fim împreună, să comunicăm fără cuvinte, să fim prietene.

Așa că, în Europa, de orice naționalitate am fi, noi, copiii, avem un limbaj comun, limbajul jocului. Acesta nu poate fi confundat, este limbajul care te face să depășești simplele spuse dureroase: „Nu mă joc cu tine, pentru că ești diferit!”.

Părinții mei îmi spun mereu să mă bucur de perioada copilăriei, să mă joc afară, să nu îmi fac griji. Îmi dau seama că le lipsește joaca simplă, copilărească, de aceea mă joc în fiecare zi. O zi în care nu m-am jucat este o zi tristă! Și voi, oamenii mari, puteți să vă păstrați bucuria, jucându-vă cu noi! Măcar puțin, și nu în fiecare zi, dar să o faceți! E mai bine în Țara Jocului, țară care nu are granițe și nici limbă oficială!

� Antonia-Ștefania STOIAN Clasa a IV-a

ȘCOALA „Ion MAREȘ” VULCANA-BĂI

Tradițiile, prilej de bucurie!

Tradițiile Europei sunt diversificate prin modul lor unic și specific fiecărei țări. Apărute de la

bătrâni, s-au păstrat și încă mai sunt cunoscute și în zilele noastre . De asemenea, ele pot reprezenta atât respectul oamenilor față de istorie, cât și cultura bogată a țărilor. Este bine cunoscut faptul că fiecare țară are anumite obiceiuri și tradiții cu care se poate mândri în fața celorlalte națiuni, dar și diferite de la o zonă la alta. Fiecare sărbătoare ocupă o zi din an. Tradițiile de sute de ani sunt păstrate și în zilele de azi, unele fiind înlocuite cu cele vechi. Fiecare țară are câte o tradiție aparte. Se regăsesc și obiceiuri care sunt sărbătorite de toate țările, precum Paștele, Crăciunul și venirea Anului Nou.

Ele sunt o bucurie și o fericire pentru oameni. Tradițiile europene se referă la o cultură europeană unică. Multe tradiții populare se sărbătoresc numai într-o regiune dintr-o țară și sunt deosebite prin stilul lor. De exemplu, în Marea Britanie se sărbătorește ,,Halloweenul'', care a fost preluat și de alte țări. O tradiție religioasă, dar nu creștină, prin care oamenii se costumează în diferite personaje din filme horror, scobesc dovleci și merg în locuri bântuite. Austria este remarcată prin muzica sa, vals și operă. Marele compozitor Mozart. De asemenea, varietatea speciior de trandafiri ai Bulgariei, numită și ,,Țara Trandafirilor", reprezintă un simbol național, precum lalelele în Olanda.

Poporul român a fost întotdeauna un popor credincios, iar majoritatea tradițiilor și obiceiurilor echivalează cu sărbătorile religioase. Varietatea lor se datorează trecutului, pe care l-a avut poporul nostru.

Tradiția mea preferată este ,,Focul lui Sumedru'' care se sărbătorește numai în anumite zone din România, în special în Muntenia. În seara de 25 octombrie, oamenii se adună în jurul unui foc, poziționat într-o zonă mai înaltă a satului și se strigă ,, Hai la focul lui Sumedru'' pentru a alunga spiritele rele. Se împart participanților la sărbătoare dulciuri, chiar gogoși calde, iar bărbaților li se împarte vin, în cinstea celor plecați dintre noi.

Toate tradițiile acestea trebuiesc păstrate și pentru generațiile următoare, ca și ei, la rândul lor, să sărbătorească.

� Sergiu-Petruț SARU Clasa a Vi-a

ȘCOALA „Ion MAREȘ” VULCANA-BĂI

SĂ NU UITĂM SĂ LE SPUNEM LA MULȚI ANI!

LOCUITORILOR COMUNEI VULCANA-BĂI NĂSCUȚI ÎN LUNA IUNIE

1 iunie Elena ŞERBAN

Filareta NEGULESCU Ion MEDREGA Elena GRECU

Gabriela STANCIU Vasile DUMITRU Liviu-Marian ILIE

Ion FÂŞIE Georgian-Octavian ŞETREANU

2 iunie

Nicolae IONAŞ Rodica GHEORGHE

Otilia BUCĂ Nicolae IOSIF

Maria-Simona ODAGIU

Gheorghe OPREA Constantin ZEGHERU

Vasile-Marian ŢUŢUIANU Alexandru PIOARU

3 iunie

Constanţa PIOARU Daniela SURUGIU

Tiberiu ILINCA Mirela MOREANU

Constantin-Mitică MACAVEI Marius-Gabriel ZEGHERU

Ionuţ-Vlăduţ STOIAN Ionuț-Alexandru MIHĂESCU

4 iunie

Marioara TUDOR Galina FLOREA

„Odată terminat jocul, regele şi pionul se întorc în aceeaşi cutie.”

(proverb italian)

Gheorghe PIOARU Corneliu ENESCU

Violeta DOBRESCU Cornelia-Mirela IOSIF

Maria PIOARU Cristina POPESCU

Florica-Magdalena UŞURELU Vlăduț-Andrei STANCIU

5 iunie

Maria BULIGIOIU Constanţa SMARANDA

Ion-Cristofor FĂŞIE Floarea MITRESCU

Angelica MIHAI Cornelia GHEORGHE

Mihail MITRESCU Mădălina-Elena CIOBU

Gabriel ZEGHERU Filian PIOARU

Dresdenmona CRĂCIUN Mara-Alexandra-Julie NICSICI

6 iunie Valentin AMBROZIE

Elena SPÎNU Ramona-Petruţa BUCUROIU Maria-Manuela GHEORGHE

Emil-Gabriel VASILE Edward-Florin-Constantin MITRESCU

7 iunie

Ion STOICA Ion BULIGIOIU

Emilia FĂŞIE Dumitru POPESCU

Constantin-Mihai BĂLAŞA Luiza-Daniela MITRESCU

8 iunie

Gheorghe VĂCARU Alexandrina GRECU Gheorghe CRĂCIUN

Micşunica PETRESCU Elena-Iuliana OANCEA

Emil PIOARU Mircea-Gabriel BĂLAŞA Nicolae-Silviu CRĂCIUN

Simona-Luiza SAVU Constantin-Stelian FĂŞIE

Alexandru-Adrian ISTRĂTOIU Silviu-Vasile ILIE

Marius BUCUROIU Bogdan-Nicolae ANTOFIE

Cristina-Adelina GHEORGHE Florin-Ciprian LĂCĂTUŞ Vasile-Cosmin PIOARU

Florin-Vlăduţ DOBRESCU

9 iunie

Rodica SUSANU Ion SUSANU

Adrian-Ionuţ PÂRVU Elena-Alina NEGULESCU

Silviu-Dumitru DUŢĂ Rareș-Ionuț SARU

10 iunie

Polixenia ANTOFIE Genoveva ŞETREANU

Aneliza POPESCU Ramona MITRESCU Patrik-Costin MARIN

Maria-Izabela POPESCU

11 iunie Iliana ENESCU Ecaterina ILIE

Elena MEDREGA Steliana SAVU

Adriana PIOARU Georgiana-Elena FĂŞIE

Sebastian-Ionuţ TRONECI Vasile-Claudiu STOICA Ionuț-Gabriel BĂLAŞA

Ana-Maria-Daniela DOBRESCU Andrei-Răzvan FÂȘIE

12 iunie

Cristinel-Petre DOBRESCU Adina-Gabriela DOBRESCU

Mariana MICU Elena-Mădălina ZEGHERU

Marius-Ionuţ PANĂ Petruţa-Andreea BURCĂ Gabriela-Ioana IACOB

13 iunie

Steliana SAVU Elena SARU

Maria MANTA Ion GHEORGHE

Maria-Mirela SMARANDA Mihaela-Corina MILEA Alexandru PETRESCU

Evelina-Elena MORARU Bogdan-Lucian GRECU

14 iunie

Sabina NECŞOIU Constanţa DOBRESCU

Adriana CIOCĂU Cătălin-Andrei IONIŢĂ

Andrei-Ronaldo POROJAN Alexandra-Daniela BĂLAŞA

Ciprian GRECU Giuseppe-Gabriel FÂŞIE

15 iunie

Maria PIOARU Maria MARINESCU

Loredana-Daniela NEAGU Carmen-Elena GHEORGHE

Ana-Maria GHEORGHE Andrei-Cristian STOICA Mara-Alexandra VASILE

Elena JOIȚA Vlad-Andrei NEAGA

16 iunie

Elena ANTOFIE Corneliu CIOCAN

Marinel UŢA Maria CRĂCIUN

Romică-Ciprian ZAMFIRESCU Dănuţ ENESCU

Roxana-Ionela BĂLAŞA Bogdan-Vlăduț GRECU

Diana-Nicolaeta MANTA Alexandru Rareş ILIE

17 iunie

Traian DINU Gheorghe VASILE Gheorghiţa MIHAI

Constantin SAMFIRESCU Daniela STOICA Gabriel ŞERBAN

Petru-Alexandro ARON

18 iunie Eugenia ŞERBAN

Emilia MIRA Liliana POPESCU

Stelian FĂŞIE Gheorghe-Sorin RĂDOI

Marian DINIŞOR Luminiţa-Mirela STREULEA

Daniel FLOREA Oana-Maria BURCĂ

Ioan-Daniel PETRESCU Francesco-Nicolae DOBRESCU

Anastasia-Petruța FÂȘIE

19 iunie Vasilica ŞETREANU

Laurenţiu MILEA Aritina DOBRESCU

Aurel MOROE Andrea-Denisa BERECHET

Sofia ȘERBAN

20 iunie Maria SARU

Gheorghe ŞETREANU Vasile BUCUROIU

Veronica SARU Ion FĂŞIE

Corvin CHIRAN Alexandra-Mariana PĂUNESCU

Sabin-Petruț OPROIU Alexandru-Ilie SAVU

Rebeca-Alexandra DOBRESCU Dragoş-Alexandru NICOLĂESCU

21 iunie

Mioara MÎNDROIU Ileana MILEA Luminiţa ILIE

Maria-Simona VĂCARU Ion-Claudiu ILIE

Cristina GHEORGHE Vasile IOSIF

Robert-Ștefan-Gheorghe NEGULESCU Raisa-Ioana MITRESCU

Ainhoa-Andreea NICOLĂESCU

22 iunie Ion ARON

Maria UDROIU Maria STÂNGACIU

Elena SPÎNU Elena ILIE

Emil DOBRESCU Cătălin-Petrică ILIE

23 iunie

Lucia POPESCU Viorica OACHEŞU Petre ŞETREANU

Ion BUCĂ Alexandru STAN

Ion BIŢOC Florin ŢUŢUIANU

Alecsandra-Simona NEGULESCU Laura-Gabriela NEAGA

24 iunie

Viorica CIOBU Aurel FĂŞIE Ionela ILIE

Carmen-Luiza ENESCU Nicolae GRECU

Gheorghe VASILE

25 iunie Elena CIOCAN

Aurica MITRESCU Teodor FĂŞIE

Sorin GRECU Irinuş-Alina TRONECI

Cătălin-Ionuţ FĂŞIE Andreea-Beatris OANCEA Luis-Georgian MITRESCU

Alexia-Ştefania ILIE Mario-Andres VASIAN

26 iunie

Anisia ȘERBAN Mircea DĂNILĂ

Nicolae LĂCĂTUŞ Aurelian IOSIF

Aurelian MITRESCU Miriam MIHAI

27 iunie

Valeria BURCĂ Elena BÎRLOG Ionică OPROIU

Nicolae ŢUŢUIANU Elena STOICA

Petre ISTRĂTOIU Anişoara MOISE

Liliana STÎNGACIU Petruţa-Corina UDROIU

Corneliu FLOREA Marian-Tiberiu LĂCĂTUŞ Petruţ-Antonio LĂCĂTUŞ Flavius-Andrei DOGARU

28 iunie Ion CRĂCIUN

Ilarion GHEORGHE Vasilica DOBRESCU

Vlăduţ-Ionuţ ZAMFIRESCU Vasile-Bogdan FÂŞIE

29 iunie

Maria ŞERBAN Nicolae ANTOFIE

Petre MIHAI Aurel MIHAI

Antonio-Cornel NICOLAE Elena MIHAI

Vasile GAFIŢOIU Petruţa-Cristina FĂŞIE Alina-Ionela STOIAN

Petre DINU Emilian-Codruţ PIOARU Vasile-Victor STOIAN

Hermina-Petruţa DOBRESCU

30 iunie Vasile BĂLAŞA

Georgeta MORARU Grigore BADEA

Florina STANCIU Ionela COLȚOIAȘ

Marian-Aurel NICOLĂESCU Elena-Mirabela SPÎNU

ACTE ŞI FAPTE DE STARE CIVILĂ ÎNREGISTRATE

ÎN CURSUL LUNII MAI:

NAȘTERI:

Eduardo-Ciprian ZAHARIA-17.09.2016

AȘ

CĂSĂTORII:

,Soarele și moartea nu pot fi privite fix în față.”

(François de la Rochefoucauld, Maxima 26)

CĂSĂTORII

DECESE:

COLECTIVUL DE REDACŢIE: Pompilia BĂJENARU – bibliotecar, Maria MOREANU – consilier juridic, Dionisie BURCĂ – secretar