7
Festival inter Festival inter Festival inter-penitenciar penitenciar penitenciar naţional naţional naţional ,, ,, ,,EVANTAI CULTURAL” EVANTAI CULTURAL” EVANTAI CULTURAL” A N U N Ţ A N U N Ţ A N U N Ţ La 04 octombrie curent, va avea loc s ă rb ă toarea de inaugurare a sfinţirii pristolului bisericii ,,Sfîntul Andrei”, din Penitenciarul nr.3- Leova. PENITENCIARUL NR.3-LEOVA Numărul: 5 27.09.2012 Evantai cultural 1 Activităţi sportive 2 Sărbătorile 3 Sănătate 4 Pagina umoristică 5 Istoria R.Moldova 6 7 ÎN ACEASTĂ EDIŢIE Doina şi Ion nu doar au reuşit renască o naţiune pierdută, dar şi să cultive dragoste faţă de valorile neamului nostru, ei au optat pentru revenirea la Limba Română şi grafia latină. După 20 ani de la trecerea în nemurire a soţilor Aldea- Teodorovici, autorităţile de la Chişinău, au decis ca anul 2012, să fie declarat ,,Anul lui Ion şi Doina Aldea- Teodorovici”. În acest sens la iniţiativa DIP, a fost organizat un festival inter-penitenciar numit E V A N T A I CULTURAL”, în cadrul căruia la 27 iulie 2012, în Penitenciarul nr.3- Leova, s-a desfăşurat un concert dedicat în memoria lui Ion şi Doina Aldea-Teodorovici, la această activitate cultural-artistică au fost implicaţi nemijlocit d e ţ i n u ţ i i penitenciarului,după cum urmează: Veaceslav Butucel,Nicolai Sava, Oleg Rogac, Nicolai Dumbravă, Grigorie Serjantu, Ion Ignat care au prezentat cîntece din repertoriul regretaţilor, poezii şi poezii din creaţiile proprii ale deţinuţilor, dedicate acestor martiri ai neamului nostru. EI AU ŞTIUT ZBORUL EI AU ŞTIUT ZBORUL EI AU ŞTIUT ZBORUL ÎNALT , DORUL ŞI ÎNALT , DORUL ŞI ÎNALT , DORUL ŞI PLÎNSUL PLÎNSUL PLÎNSUL Mihail Istrati Mihail Istrati

Ziarul "Ecoul libertăţii", septembrie 2012

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Ziarul "Ecoul libertăţii", septembrie 2012

Citation preview

Page 1: Ziarul "Ecoul libertăţii", septembrie 2012

Festival interFestival interFestival inter---penitenciarpenitenciarpenitenciar naţionalnaţionalnaţional

,,,,,,EVANTAI CULTURAL”EVANTAI CULTURAL”EVANTAI CULTURAL”

A N U N ŢA N U N ŢA N U N Ţ

La 04 octombrie

curent, va avea loc

s ă r b ă t o a r e a d e

inaugurare a sfinţirii

p r i s t o l u l u i

bisericii , ,Sfîntul

A n d r e i ” , d i n

Penitenciarul nr.3-

Leova.

P E N I T E N C I A R U L N R . 3 - L E O V A

Numărul: 5 27.09.2012

Evantai cultural 1

Activităţi sportive 2

Sărbătorile 3

Sănătate 4

Pagina umoristică 5

Istoria R.Moldova 6

7

ÎN ACEASTĂ EDIŢIE

Doina şi Ion nu doar au

reuşit să renască o

naţiune pierdută, dar şi

să cultive dragoste faţă

de valorile neamului

nostru, ei au optat pentru

revenirea la Limba

Română şi grafia latină.

După 20 ani de la

trecerea în nemurire a

s o ţ i l o r A l d e a -

Teodorovici, autorităţile

de la Chişinău, au decis

ca anul 2012, să fie

declarat ,,Anul lui Ion şi

D o i n a A l d e a -

Teodorovici”.

În acest sens la

iniţiativa DIP, a fost

organizat un festival

inter-penitenciar numit

“ E V A N T A I

CULTURAL”, în cadrul

căruia la 27 iulie 2012,

în Penitenciarul nr.3-

Leova, s-a desfăşurat un

concert dedicat în

memoria lui Ion şi Doina

Aldea-Teodorovici, la

a c e a s t ă a c t i v i t a t e

cultural-artistică au fost

implicaţi nemijlocit

d e ţ i n u ţ i i

peni tenciarului ,după

cum urmează: Veaceslav

Butucel,Nicolai Sava,

Oleg Rogac, Nicolai

Dumbravă, Grigorie

Serjantu, Ion Ignat care

au prezentat cîntece din

repertoriul regretaţilor,

poezii şi poezii din

creaţiile proprii ale

deţinuţilor, dedicate

acestor martiri ai

neamului nostru.

EI AU ŞTIUT ZBORUL

EI AU ŞTIUT ZBORUL

EI AU ŞTIUT ZBORUL

ÎNALT , DORUL ŞI

ÎNALT , DORUL ŞI

ÎNALT , DORUL ŞI

PLÎNSULPLÎNSULPLÎNSUL

Mihail Istrati Mihail Istrati

Page 2: Ziarul "Ecoul libertăţii", septembrie 2012

Penitenciarului nr.1-Taraclia,

Penitenciarului nr.3-Leova şi a

Penitenciarului nr.5-Cahul, toate

echipele fiind constituite din cîte

7 microbişti. În urma disputării

meciurilor echipele participante s

-au clasat pe locurile după cum

urmează: L o c u l I - i ,

Penitenciarul nr.3-Leova - 4

puncte;

Locul II-i, Penitenciarul

nr.1-Taraclia - 2 puncte;

Locul III-i, Penitenciarul

La data de 21.08.2012, în

confomitate cu prevederile

ordinului DIP nr .31 din

09.02.2012, ,,cu privire la

desfăşurarea Spartachiadei

condamnaţilor, ediţia 2012”, în

Penitenciarul nr.3-Leova, a

demarat competiţia zonală sud, la

proba mini-fotbal. La măsura

respectivă au participat echipele

nr.5- Cahul - 0 puncte. Euforia Euforia

microbistă microbistă

,,,,,,Astăzi Ei nu mai sunt, dar a rămas cîntecul lor” Astăzi Ei nu mai sunt, dar a rămas cîntecul lor” Astăzi Ei nu mai sunt, dar a rămas cîntecul lor”

Teroarea timpuluiTeroarea timpului

Pag. 2 Două inimi gemeneDouă inimi gemeneDouă inimi gemene

Totodată de către deţinutul Mihail

Istrati a fost prezentată o lucrare

inedită sculptată în lemn în care

e s t e r e d a t c h i p u l

artiştilor.deasemenea deţinutul

Mihail Cotovici a prezentat un

tablou pictat a acestora.

Neîntîrziată a fost şi prezenţa

societăţii civile,care la rîndul lor

şi-au asumat responsabilitatea de

membrii ai juriului.O componentă

ai societăţii civile a contribuit

direct la realizarea acestei

festivităţi,oferind aparatajul tehnic

necesar şi chiar prezentînd numere

artistice în program.

Importantă a fost prezenţa

reprezentantului ziarului local

,,Cuvîntul Liber”, care a apreciat

calităţile reprezentative ale

participanţilor.

Reprezentanţii Departamentului

instituţiilor penitenciare au rămas

impresionaţi de desfăşurarea

festivalului şi în scopul încurajării

deţinuţilor au oferit un cadou

pentru relizarea activităţilor

cultural-artistice pe viitor.

GALERIE FOTOGALERIE FOTOGALERIE FOTO

,,EVANTAI CULTURAL”,,EVANTAI CULTURAL”,,EVANTAI CULTURAL”

CREAŢIILE DEŢINUŢILOR

Mihail Cotovici Mihail Cotovici

Evenimente

Page 3: Ziarul "Ecoul libertăţii", septembrie 2012

La data de 07.09.2012,

microbiştii colaboratorii ai

Penitenciarului nr.3-Leova, au

disputat un meci amical de mini-

fotbal cu reprezentanţii Asociaţii

obşteşti ,,Viaţa Nouă”. În timpul

meciului microbiştii penitenciari

au dat dovadă de mai multă

măiestrie în domeniul fotbalului,

ca rezultat aceştea au cîştigat

meciul cu scorul de 1-4.

Reamintim că, anterior la

data de 23.06.2012, aceiaşi

reprezentanţi ai A.O.,,Viaţa

Nouă”, au disputat un meci

amical şi cu echipa deţinuţilor

penitenciarului, în rezultatul

căruia s-au impus în favoarea

microbiştilor Penitenciarului nr.3-

Leova.

SĂRBĂTORIREA SĂRBĂTORILOR NAŢIONALE

ÎN PENITENCIARE ,,ZIUA INDEPENDENŢEI şi

LIMBII NOASTRE”

Pag.3

La data de 27 august curent sau

împlinit 21 ani de cînd prin

dorinţa poporului nostru, ne-am

deaprins de la imperiu sovetic şi

neam proclamat independenţi, act

consfinţit de Marea Adunare

Naţională, de Parlamentul RM, şi

confirmat prin declaraţia de

independenţă.

În contextul sărbătorilor

naţionale la data de 28.08.2012, în

Penitenciarul nr.3-Leova, a fost

desfăşurată activitatea cultural-

artistică dedicată sărbătorilor

naţionale ,,Ziua Independenţei şi

Limbii Noastre”. În timpul

activităţii deţinuţii incluşi în

grupul artistic, care nemijlocit au

participat la activitate, au

prezentat un program ce a cuprins

melodii, poiezii specifice acestui

generic. Deasemenea doi deţinuţi

au prezentat poiezii din creaţia

proprie, exprimîndu-şi în aşa fel

sentimentul de patriotism şi

dragoste de ţară. Publicul a rămas

impresionat de programul

prezentat, în special de poeziile

scrise, autorii cărora au fost însăşi

condamnaţi. Deţinuţii implicaţi

activ în asemenea activităţi au

fost stimulaţi potrivit legislaţiei de

c ă t r e a d m i n i s t r a ţ i a

penitenciarului.

Limba noastră cea română,

Ni-i a inimii stăpînă,

Al ei neam e foarte mare,

Locul însemnat îşi are.

Limba noastră-i ram din ram,

Pentru toţi şi fiecare,

Te mîndreşti de ea că este,

Viaţa ta şi-a ta poveste.

Cînd vorbeşti limba română,

Literară şi stăpînă,

Eşti ferice, ai mîndrie

Că eşti parte-a României.

Limba noastră cea română,

Este a neamului stăpînă,

Şi-i vorbită-n lumea toată,

Că-i din ceruri şi-i bogată. . .

"Limba noastră-i o comoară

Din adîncuri înfundată

Un şirag de piatră rară

Pe moşie revărsată"

VICTORIA COLABORATORILOR VICTORIA COLABORATORILOR VICTORIA COLABORATORILOR MICROBIŞTIMICROBIŞTIMICROBIŞTI

CreaCreaţie proprieţie proprie

Grigorie Serjantu

sport

Evenimente

Page 4: Ziarul "Ecoul libertăţii", septembrie 2012

Pag.4

La 06 septembrie 2012 în

penitenciar, în rezultatul finisării

grupului ţintă, deţinuţii implicaţi

în acest grup, au participat la

competiţia sportivă, ridicarea hal-

terilor la categoria de greutate

pînă la 70 kg şi 90 kg.

La competitive au partici-

pat deţinuţii penitenciarului şi au

ocupat următoarele locuri la cat-

egoria de 70kg:

1) Ion Fedchevici (sectorul nr.2)

2) Sergiu Iaconi (sectorul nr.2)

3) Anatol Coreţchi(sectorul nr.5)

La categoria de 90kg:

1) Gherman Ion (sectorul nr.3)

2) Burcă Nicolaie (sectorul nr.2)

3) Ion Caragea (sectorul nr.3)

Toţi participanţii au fost stimu-

la t e , con form l eg i s la ţ i e i

(acordîndulise cîte o fotografie

personală de la competitie.)

La data de 25 septembrie

curent, deţinuţii Penitenciarului au

demonstrat din nou profesionalismul

în domeniul fotbalului. Astfel, echipa

de microbişti s-au clasat pe locul II-i,

în cadrul spartachiadei condamnaţilor,

ediţia 2012, la proba mini-fotbal. În

cadrul acestei competiţii echipa

participantă a concurat cu microbiştii

din Penitenciarele nr.9,15 şi 17.

Întîietatea a deţinut-o echipa

gazdă a Penitenciarul nr.15-Cricova şi

pe locul III-i s-a clasat echipa

Penitenciarului nr.17-Rezina. La

acestă finală au fost prezenţi şi

reprezentanţii Federaţiei de fotbal al

RM, care dealtfel au fost şi sponsorii

compet i ţ ie i ş i reprezentanţ i i

Depar t amentulu i in s t i t u ţ i i lor

penitenciare. Echipelor învingătoare

le-au fost oferite diplome, medalii,

cupa transmisibilă şi la cei mai buni

microbişti le-au fost oferite cadouri

(genţi sportive). Cea mai mare

surpriză a fost a tunci cînd

reprezentanţii DIP, au anunţat că

echipa finalistă urmează să dispute un

meci pe stadionul ,,ZIMBRU”, cu

r e p r e z e n t a n ţ i i F e d e r a ţ i e i

moldoveneşti de fotbal.

Furia HalterilorFuria HalterilorFuria Halterilor

O MINTE SO MINTE SO MINTE SĂĂĂNNNĂĂĂTOASTOASTOASĂĂĂ ÎNTRUN CORP SÎNTRUN CORP SÎNTRUN CORP SĂĂĂNNNĂĂĂTOSTOSTOS

Cancerul pulmonar reprezintă una din principalele

cauze de mortalitate datorată neoplaziilor, atît in cazul

bărbaţilor cît şi al femeilor. Prevalenta lui este depaşita

doar de cancerul de prostată si de cancerul mamar,

insa mortalitatea prin cancerul pulmonar nu este încă

surclasată de nici o al tă mal igni tate .

Datorita descoperirii tardiva, deseori in stadii depăşite

din punct de vedere terapeutic, doar 14% din pacienţii

diagnosticaţi ajung sa supravietuiască o perioadă de timp

mai indelungată (5 ani). Se estimează ca peste 1.3

milioane de persoane mor anual, în întreaga lume

datorită cancerului pulmonar. Incidenţa de apariţie a

cancerului pulmonar depinde foarte mult de

momentul în care individul se apucă de fumat, acesta

fiind considerat principalul factor etiologic, sau de

perioada în care este expus unor alţi factori de risc. Probablitatea de apariţie a cancerului pulmonar este

relativ redusă pană la vîrsta de 39 de ani (pentru ambele

sexe), însă apoi incepe sa crească pe masura ce individul

inaintează în vîrstă. Maximul incidenţei este in jurul a 70

d e a n i .

Cancerul pulmonar este o afecţiune ce se

caracterizează, ca şi alte neoplazii, prin creşterea

necontrolată a celulelor in interiorul plămînilor.

Aceste celule formează in final o masă tumorala care se

diferenţiază de parenchimul sănătos înconjurător. Astfel

de tumori sunt periculoase prin faptul ca determină un

“furt” cronic de oxigen şi substanţe nutritive, spoliind

organismul de ele, dar şi prin faptul ca exercită o

compresie pe structurile sanatoase din jur.

Cel mai frecvent agent etiologic implicat in apariţia

cancerului pulmonar este reprezentat de fumat (activ, dar

uneori si pasiv). Totuşi, cancerul pulmonar apare şi la

indivizii nefumători, în aceste situaţii fiind corelat cu

expunerea cronica la azbest, cu poluarea exagerată a

aerului din zonele industriale, sau chiar cu factori

genetici. Cancerul pulmonar poate fi primar sau

secundar. Cancerul primar este cel care are origine în

structurile plămînului, în timp ce forma secundară apare

prin metastazarea altor malignitaţi. Plămînul este unul

din cele mai frecvente organe in care se localizează

metastazele, alături de oase, ficat si creier. Majoritatea

tumorilor pulmonare au origine epitelială, fiind

catalogate carcinoame pulmonare. Exista doua tipuri

principale de cancere pulmonare: carcinomul pulmonar

cu celule mici (sau microcelular) şi cancerulu pulmonar

non-microcelular.

RUBRICA SĂNĂTATE: RUBRICA SĂNĂTATE: CANCERUL PULMONARCANCERUL PULMONAR

CAMPIONII ANULUI 2012CAMPIONII ANULUI 2012CAMPIONII ANULUI 2012

Page 5: Ziarul "Ecoul libertăţii", septembrie 2012

BERBEC: Bucură-te, parcă se

ridică o barieră, se risipesc no-

rii, pe plan sentimental situaţia

se normalizează. În

planulsănătăţii poate aduce

rezolvări legate de sănătate,

igiena, stil de viaţă.

TAUR: Tendinţele romantice,

predispoziţia către flirt,

senzualitatea crescută şi

chemarea aventurii favorizează

apariţia sau inflorirea iubirii.

GEMENI: Este o perioadă

p o t r i v i t ă p e n t r u

dragoste.Înflăcărarea creşte,

fiind insotită de multă initiaţivă

şi de o dorinţă de acţiune plină

de nerăbdare,este ceea ce

t rebuie pentru o viaţă

sentimentală mai vie

RAC: Se anunţă un nou stadiu

in viaţa amoroasă şi îi

p r e f i g u r e a z ă

caracteristicile.Dragostea şi

mariajul concentrează atenţie,

e n e r g i e .

LEU: Apar conjuncturi care

favorizează aventura, cucerirea,

experienţele erotice. Luna

propice in i ţ i a t i ve lor ş i

d e m e r s u r i l o r .

FECIORĂ: De obicei, in astfel

de perioade apar mai multe

şanse de a întalni o nouă iubire,

dar sporesc şi şansele de a avea

o viaţă de cuplu împlinită, de a

te situa pe aceeaşi lungime de

u n d ă .

BALANŢĂ: Este posibil ca să

cunoşti pe cineva care face să-ţi

crească pulsul, sau să ai parte de

momente speciale alături de

omul care-ţi este deja drag.

Cuvintele au efect afrodisiac, iar

comunicarea are o influenţă

d e o s e b i t ă .

SCORPION: O luna ceva mai

temperată. Nu se pune problema

lipsei de actiune, în nici un caz.

Numai că acţiunea este

coordonată de raţiune - macar

atît cît este posibil in cazul unui

S c o r p i o n , b i n e i n t e l e s !

Tabuurile raman o tentatie carei

ii rezisti cu greu.

SĂGETĂTOR: Poţi trăi o

poveste de amor de neuitat, dar

poţi comite şi mai mari

imprudente, cu urmări foarte

z g o m o t o a s e .

Conflictele nu sunt excluse. Te

mobilizezi, iei decizii, acţionezi

e n e r g i c s i h o t ă r î t

Mai pune din cînd în cînd

p i c i o r u l p e f r a n ă !

CAPRICORN: Atmosfera

relaţională este destul de

linistită şi de agreabilă.

Se pune accentul mai degrabă

pe abordările de natură raţională

d e c î t p e ma n i f e s t a r i l e

romantice. Dragostea poate fi o

modalitate de explorare a unor

n o i f r o n t i e r e me n t a l e .

Atenţie în chestiunile legate de

prietenie sau demersuri

colective!

VĂRSĂTOR: Potenţialul

amoros este apreciabil, iar

ocaziile de a-l pune în valoare

nu lipsesc. Problema este că nu

te mulţumeşti doar cu placerile

simple, izvorîte din instinct. Ai

nevoie să te acordezi mental şi

spiritual cu perechea, acum mai

mult ca oricînd.Satisfactia

maximă o ai cand cel de alaturi

rezonează la aceleaşi valori şi

c o n c e p ţ i i c a t i n e .

PEŞTI: Creatură romantică,

bucură-te, fiindcă stelele îţi

vestesc de bine în dragoste!Se

desfăşoară în toata splendoarea,

aducînd şansa relaţională,

armonie şi întelegere, dăruindu-

ţi putere de atracţie şi înmulţind

ocaziile sentimentale.

HOROSCOPUL pe luna octombrie 2012HOROSCOPUL pe luna octombrie 2012HOROSCOPUL pe luna octombrie 2012

Pag.5

Pagina UmoristicăPagina UmoristicăPagina Umoristică

Glume Glume

Un oltean

şi un moldovean

stau de vorbă.

— La voi morţii

se ingroapă

cu popa?

— Nu, la noi popa

ramane afară.

Dialog în pat:

— Dragul meu, tu mă iubeşti?

— Dar tu ce crezi că fac aici? Flotări?

Sotia:

— îţi promit că te fac cel mai fericit barbat

de pe lume.

Sotul:

— Serios? Cand pleci?

Doua blonde stau de vorba:

— Stii, ieri mi-am facut testul de sarcina!

Cealalta, foarte curioasa:

— Si au fost grele intrebarile?

Anunţ în pădure: luni, 23 august

2004 se deschide cofetărie în pădure.

Luni, toţi erau la coadă. Vine

iepuraşul şi încearcă să se bage în faţă. Într-

un final, ajunge el primul dar ursul

îl ia la bătaie şi-l aruncă afară din rând.

Nervos, iepuraşul iar îşi face loc, ajunge iar

primul şi din nou ia bătaie de la urs, fiind

azvârlit din nou.

După ce scena se repetă de căteva

ori, supărat, iepuraşul zice:

— Să fiu al dracului dacă mai deschid

eu astăzi cofetăria!…

Un român la Chişinău

s e a p r o p i e

d e u n l o c a l n i c

— Nu vă supăraţi caut

magazinul «Lumea

c o p i i l o r » !

M o l d o v a n u l :

— Nu mă supăr,

căutaţi mai departe.

Page 6: Ziarul "Ecoul libertăţii", septembrie 2012

Pag.6

ULTIMELE ULTIMELE ULTIMELE

ŞŞŞTIRITIRITIRI

Ediţia a VI-a a Festivalului-

c o n c u r s n a ţ i o n a l a l

interpreţ i lor cîntecului

folcloric ”Maria Drăgan” sa

desfăşurat la 27 şi 28 august

în satul Balaureşti, raionul

Nisporeni.

De data aceasta, pentru

Premiul principal au concurat

12 interpreţi din Republica

Moldova şi trei din România.

Artiştii fost acompaniaţi de

O r c h e s t r a " B u s u i o c

Moldovenesc".

Interpreta cîntece populare

Maria Drăgan s-a născut pe

23 august 1947 în satul

Bălăureşti, Nisporeni. Ea a

fost solistă a ansamblurilor de

muzică populară ”Lăutarii” şi

"Mugurel".

Istoria Republicii MoldovaIstoria Republicii Moldova Desigur, istoria ţării nu

poate fi încadrată în mărimea

unui articol, dar, totuși, nu fiec-

are cititor are la dispoziția sa

câteva zile ba chiar şi luni

pentru a afla detaliat istoria pa-

triei sale sau a altor țări. Prin

urmare, vom reduce totul la

menționarea celor mai im-

portante și principale evenimen-

te care au avut loc în cadrul dez-

voltării Moldovei.

Totul a început cu o

frumoasă legendă... Una dintre

povestiri afirmă că voievodul

Dragoș şi 300 de vânători

treceau prin munți din Ungaria.

În timpul acestei călătorii,

voievodul a găsit o urmă de taur

și a început să-l urmărească, în

căutarea acestuia vânătorii au

coborât la poalele munţilor, iar

taurul a sărit în râu şi acolo a

fost străpuns cu sulițele. Şi totul

era bine, însă câinele preferat

al lui Dragoș , Molda, a sărit în

apă după taur, valurile erau prea

repezi și câinele s-a înecat. În

memoria acestui eveniment

Dragoşa a numi t r âu l

„Moldova” şi a dorit ca pe

stema principatului nou să fie

ilustrat capul fiarei sălbatice -

t a u r u l . Potrivit istoricilor, la

acea perioadă pe teritoriul de

astăzi al Moldovei deja trăiau

moldoveni, sau mai degrabă

strămoşii lor - vlahii. Mai târziu,

la mijlocul secolului al XIII-lea,

aceste ținuturi au fost cucerite

de mongolii, iar în secolul al

XIV-lea de către Ungaria.

Voievodul Bogdan și-a stabilit

domnia asupra celei mai mari

părți a teritoriului din estul Car-

paților, iar în 1365 a fost recu-

noscută independenţa statului.

Prin urmare așa a apărut un stat

independent cu capitala în

oraşul Siret. La începutul seco

lului al XVI-lea Moldova a

deveni t vasală Turcie i .

Domnitorii erau numiți de către sultan, de aceea în peri-

oada secolelor XVI-XVII pe

tronul Moldovei au fost aproape

50 de domnitori. În 1654

voievodul Gheorghe Stefan a

decis să schimbe situaţia şi a

trimis în Moscova un delegat

pentru a cere ajutor în schimbul

supunerii. Acest fapt a stârnit

reacţii negative din partea

sultanului turc, și Gheorghe

Stefan a fost detronat. Situația a

rămas neschimbată până în anul

1711, când la tron a urcat dom-

nitorul Dimitrie Cantemir; el a

semnat cu Petru I un acord po-

trivit căruia a devenit vasalul lui

Petru, iar acesta din urmă urma

să-l ajute în restabilirea vechilor

limite teritoriale ale Moldovei.

Dar nu a fost posibil de realizat

aceste prevederi, şi în con-

secință începând cu anul 1711

boierii moldoveni nu mai aveau

dreptul de a alege domnitorii, ci

aceştia erau numiți de către tur-

ci, fiind aleși din rândul aris-

tocrației grecești, la fiecare trei

ani. Conducerea domnitorilor

fanarioţi a durat mai mult de

100 de ani. Următoarele modi-

ficări au avut loc în urma răz-

boiului ruso-turc din anii 1787-

1791, drept rezultat Rusiei a

obținut teritoriile dintre Bug şi

Nistru, și teritoriile dintre Prut

şi Nistru (Basarabia).

...va urma în ediţia următorătoare...

Colegiul de redacColegiul de redacColegiul de redacţţţie:ie:ie:

RoRoRoşşşca I.I.ca I.I.ca I.I.

Stoiu V.VStoiu V.VStoiu V.V

Stoleicov A.P.Stoleicov A.P.Stoleicov A.P.

Guzun V.V.Guzun V.V.Guzun V.V.

Ideia design:Ideia design:Ideia design:

Stoiu V.V.Stoiu V.V.Stoiu V.V.

Page 7: Ziarul "Ecoul libertăţii", septembrie 2012