1.03.2013

Noros, 1 9 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................16.08611 Do lar ame ri can ............. 12.26311 Leu românesc ................. 3.68261 Ru blă ru sească ............... 0.4015Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„Inteligenţa trebuie să dea viaţă acţiunii, fără ea acţiunea e zadarnică. Dar fără acţiune,

ce stearpă e inteligenţa!”

Roger Martin du Gard

Cursul valutar 1.03.2013

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 1 martie 2013

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

2.03.2013

Noros, -1 3 0C

Sf. Mc. Pamfi l, Valentin și cei împreună cu dânșii (Harţi)

(citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

Iurie ROŞCA:Autorii declaraţiei lui Timofti folosesc anticipatele ca element de şantaj împotriva oponenţilor lui Filat

Alarmant! Premierul suferă de autism

Cine vrea să-l defăimeze pe Focşa?

Demiterea lui Filat, o chestiune de timp

22

33

44

99

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

INTERVIU

OPINII

ANCHETĂ

Şantajul Şantajul politic şi politic şi

contrabandacontrabanda

CMYK

CMYK

GPF

Fondat în 1995 Nr. 8 (884)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Deputaţii comuniști

au înaintat ieri, moţi-

une de cenzură Gu-

vernului Filat. De-

putatul PCRM, Iurie

Munteanu, a prezen-

tat textul moţiunii de

la tribuna centrală a

Parlamentului, în care

cererea comuniști-

lor este motivată de

faptul că „în ultima

perioadă de timp,

Guvernul Republicii

Moldova a devenit

centrul unor scanda-

luri de corupţie”.

Continuare în pag. 2

Guvernul, la un pas de a fi demis Guvernul, la un pas de a fi demis

Opriţi-l pe Ghimpu! Are armă şi este periculos

Studiile în Republica Moldova nu mai sunt ca pe timpurile când învăţa Mihai Ghimpu la facultate (se zice, destul de prost) o îndeletnicire puţin costisitoare. Acum, pentru cei mai mulţi dintre studenţi, studiile înseamnă plata unor contracte de mii de lei. Pentru ca odras-lele lor să poată face o facultate, părinţii își iau lumea în cap și pleacă să facă bani prin Italia, Spania, Rusia și Dumnezeu mai știe pe unde. Și dacă acești tineri își plătesc studiile, de ce sunt obligaţi, pe banii munciţi de părinţii lor, să asculte vorbele fără noimă ale lui Mihai Ghimpu?

Continuare în pag. 7

Filat s-a adresat naţiunii. Naţiunea,

obosită, fl ămândă şi dezamăgită,

nu l-a auzitVânătoarea ilegală și crima din Pădurea Domnească, tăinuirea omorului lui So-rin Paciu, demisia procuro-rului, toate par să fi devenit deja istorie. Încet, dar sigur, avalanșa vorbelor goale, discuţiilor sterile, elucu-braţiilor verbale la limita decenţei, ameninţărilor și manipulărilor au astupat urmele tragicei întâmplări. Se vorbește de obsesii, tră-dări, isterii, despre unitatea Alianţei, care este norocul și fericirea noastră, des-pre mafi e și contrabandă, despre eșecuri și frustrări, despre funcţii și demisii, despre dosare și corupţie. Guvernanţii vor să ne ocu-pe minţile, ca să nu punem întrebări, de aceea, pe pia-ţă sunt aruncate zilnic noi și noi subiecte.

Continuare în pag. 5

În politică ca în business

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4) Dubla dramă a copiilor cu Dubla dramă a copiilor cu părinţi plecaţi peste hotare părinţi plecaţi peste hotare

(citiţi pag. 8)(citiţi pag. 8)

1 MARTIE 201322F L U XF L U X Actual

Comuniștii au înaintat moţiunea de cenzură, ce-rând retragerea încrederii acordate Guvernului Filat de către Parlament. Li-derii PCRM au făcut ceea ce au tot promis deja de câteva săptămâni, deși puţini i-au crezut capabili de asta. Comuniștii au în-ţeles că, cu cât trece mai mult timp, cu atât rezulta-tele înregistrate de PCRM într-un scrutin parlamen-tar vor fi mai proaste.

Bătrânul comunist Voronin a dezgropat securea războiuluiVladimir Voronin a înţeles că gra-

vele probleme intestine pe care le are Partidul Comuniștilor trebuie estompate urgent, ca să nu se ajun-gă chiar până la dezintegrarea for-maţiunii, și pentru asta se impune, în mod stringent, organizarea unui nou scrutin parlamentar, care i-ar mobiliza și solidariza pe comuniștii de rând împotriva „aliansului”. Pe de altă parte, anticipatele i-ar face să uite pe simpatizanţii comuniști-lor, măcar pe moment, că structurile teritoriale ale PCRM se afl ă într-un profund dezacord cu liderii acestei formaţiuni din capitală, care s-au căpătuit zdravăn în cei 8 ani de gu-vernare comunistă și pentru care afl area în opoziţie nu e decât un fel de concediu prelungit, dar și foarte distractiv, pentru că au posibilitatea să se joace niţel și de-a politica.

Probabil că Voronin a înţeles și fap-tul că Filat nu intenţionează să-l aju-te să-și reîntoarcă licenţa de emisie pentru televiziunea sa NIT TV și nici frecvenţele pe care aceasta, de când nu emite, le-a pierdut. Voronin a în-ţeles că Filat l-a folosit niţel atunci când l-a demis pe fostul procuror de tristă faimă Zubco și pe fi nanţatorul

Partidului Democrat, Vladimir Pla-hotniuc, din funcţia de prim-vice-președinte al Parlamentului.

Bătrânul comunist Vladimir Voro-nin a mai înţeles și faptul că, dacă vrea să-l pună pe Plahotniuc la punct, cu ajutorul lui Filat, după care să facă pace cu toţi, astfel încât să-și pună la adăpost, pe multe decenii înainte, averile familiei sale, atunci Filat este cel care vrea ca, având sprijinul lui Voronin, să-l distrugă pe Plahotniuc, după care însă urmează chiar el, Voronin.

Liderului PCRM nu-i convine ca Fi-lat să-l distrugă pe Plahotniuc, or, în această situaţie, Voronin ar prefera un echilibru între cei doi poli oligar-hici. Așa că, după ce i-a aplicat două lovituri PD, prin demiterea lui Zubco și Plahotniuc, acum urmează altele împotriva PLDM, în special, împotri-va lui Filat.

Gura păcătosului/comunistului adevăr grăieşte Faptul că PCRM și, mai ales, Vla-

dimir Voronin se afl ă într-o situaţie disperată ne-o demonstrează chiar liderul comunist prin declaraţiile fă-cute după ce comuniștii au anunţat prin gura lui Iurie Munteanu că au înaintat moţiunea de cenzură. „Noi avem doar două soluţii: ori alegeri anticipate, ori revoluţie. AIE nu mai are perspective de a guverna ţara. Alianţa a dus Moldova la sărăcie. Nu putem vorbi de un Guvern tehno-crat, nu vom vota nimic”, a declarat belicos liderul comuniștilor.

Voronin a înfi erat cum a putut guvernarea AIE: „Moldova nu se va integra în UE și nu va benefi cia de nimic. AIE nu a făcut nimic, au știut doar să falsifi ce alegerile, au interzis simbolurile PCRM, au interzis unicul post TV al opoziţiei, ceea ce nu se în-tâmplă într-o ţară europeană. Avem doar intrigi, mafi e și acte de bandi-tism. Iată de ce cerem demisia Gu-vernului”. Păi, ceea ce ar fi de spus e că, gura păcătosului, în cazul nostru al comunistului, adevăr grăiește.

Dar totuși, nu acestea sunt prin-cipalele motive pentru care Guver-nul Filat trebuie demis. Guvernul Filat nu are cum să se mai menţină deoarece nu are acoperire politică, dar nu are acoperire politică pentru că însuși Filat a denunţat Acordul de constituire a AIE, care oferea această acoperire politică.

Filat a vrut să-și încerce puterile cu Plahotniuc, l-a provocat, demi-ţându-i din funcţie procurorul și chiar pe Plahotniuc. A sperat că în felul acesta o să-l distrugă pe cel care îi este concurentul nr. 1, cel care nu-l lasă să stăpânească de unul singur Republica Moldova. Doar că planul său nu a prea reușit. Drept răspuns, au urmat arestările operate de CNA și interceptările te-lefonice, care au arătat ţării întregi că PLDM, în frunte cu Filat, nu este o formaţiune politică democratică și proeuropeană, ci, mai degrabă, o gașcă de inculţi, profi tori, infractori, care s-au asociat pentru atingerea unui șir de obiective economice, politice și criminale.

Ghimpu, gata oricând să facă sluj Dacă până la scandalul intercep-

tărilor Filat privea cu seninătate perspectiva alegerilor parlamentare anticipate, după – s-a mai potolit. El și-a dat seama că a ridicat prea sus ștacheta. Așa că a bătut în retrage-re, împingându-l pe președintele-mămăligă Timofti să vină cu un apel pacifi st. Ca să-l câștige și pe Mihai Ghimpu de partea sa, el s-a grăbit să confi rme în funcţie oamenii PL, pe Ţâcu – la Ministerul Tineretului și Sportului, iar pe Ciobanu – la Mold-silva. Drept rezultat, Ghimpu, care este gata oricând și oricui să facă sluj dacă este răsplătit cu un os gras, imediat a declarat că nu va vota pen-tru demiterea Guvernului Filat.

Premierul a bătut în retragere, dar s-ar putea să fi făcut lucrul aces-ta prea târziu. Această întârziere, această reacţie tardivă este o gre-șeală care ar putea fi fatală pentru cariera sa politică și care îi ameninţă chiar libertatea.

Deputaţii Partidului Democrat

sunt obligaţi să susţină prin vot mo-

ţiunea de cenzură iniţiată de comu-

niști. Totuși, voturile deputaţilor din

PCRM (34) și PD (15) sunt insufi cien-

te pentru demiterea Guvernului. Mai

sunt necesare 2 voturi, care vor veni

neapărat din zona deputaţilor nea-

fi liaţi. Așa că demiterea Guvernului

Filat este, în opinia noastră, doar o

chestiune de timp.

Demiterea Guvernului Filat trebu-

ie să fi e urmată de tragerea la răs-

pundere a premierului pentru toate

infracţiunile săvârșite de el. Se pare

că dosarele instrumentate de Procu-

ratură și CNA trenează doar pentru

că Filat obstrucţionează ancheta din

poziţia de prim-ministru. Mai mult

decât atât, după căderea Guvernu-

lui Filat, organele de control și de

anchetă vor putea să investigheze

un șir de alte infracţiuni și crime să-

vârșite de premier și de locotenenţii

lui din cadrul Cabinetului de Miniștri

și din PLDM.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Demiterea lui Filat, o chestiune de timp Demiterea lui Filat, o chestiune de timp Aș fi un laș Aș fi un laș

dacă aș capitula în dacă aș capitula în

faţa mafi ei.faţa mafi ei.

Guvernul, la un pas de a fi demis Urmare din pag. 1

„Mulţi membri ai Executivului sunt implicaţi în scheme criminale și coruptibile, care au prejudiciat bugetul statului. Unii din ei au deja statut de bănuit sau învinuit în cadrul proceselor penale pornite. În majoritatea domeniilor gestionate de către Guvern au fost implementate scheme de corupţie, pot fi menţionate domeniile sănătăţii, fi nanţelor publice, administrării fi scale și vamale, achiziţii publice, ad-ministrării patrimoniului statului, culturii, transport și infrastructura drumurilor. Aceste scheme crimina-le sărăcesc poporul și constituie o ameninţare direc-tă în adresa cetăţenilor și a Republicii Moldova”, se spune în motivaţia moţiunii comuniștilor.

Imediat după ce comuniștii și-au făcut publică ini-ţiativa, premierul Filat s-a întâlnit cu președintele Nico-lae Timofti, care, prin gura purtătorului său de cuvânt, Vlad Ţurcanu, a cerut insistent ca cele trei foste compo-nente ale AIE să nu susţină iniţiativa privind demiterea Guvernului. „Nicolae Timofti rămâne pe poziţiile expri-mate anterior și cheamă la menţinerea Guvernului. De asemenea, pledează pentru o coaliţie proeuropeană. Cheamă liderii AIE la negocieri, pentru a se păstra cursul european, dar și pentru binele cetăţenilor din Republica Moldova”, a declarat purtătorul de cuvânt al șefului sta-tului, Vlad Ţurcanu.

Din declaraţiile făcute de președintele Parlamentului, Marian Lupu, ar reieși că deputaţii Partidului Democrat sunt gata să susţină moţiunea de cenzură înaintată de comuniști. Este sufi cient ca la votul comun al deputaţi-

lor PCRM și PD să se alăture doar doi deputaţi neafi liaţi, ceea ce este aproape sigur că se va întâmpla, și Guvernul Filat va cădea.

Același Marian Lupu a declarat că la ședinţa comună a fostelor componente ale AIE, liberal-democraţii lui Filat au declarat în mod categoric că dacă șeful lor va fi de-mis din funcţia de premier, atunci PLDM tot pe el îl va propune pentru acest fotoliu. În opinia lui Marian Lupu, „aceasta este o strategie de a duce ţara spre alegeri an-ticipate”.

Pe 3 martie, Parlamentul se va întruni în ședinţă și va supune votului moţiunea comuniștilor. Dacă 51 de de-putaţi vor vota „pentru”, atunci Guvernul Filat va fi de-mis.

FLUX

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR CREȘTIN–DEMOCRAȚI

oferă următoarele servicii juridice:- consultații juridice;- întocmirea actelor juridice;- înregistrarea asociațiilor obștești;- reprezentarea în instituțiile statului, etc.

Președinte: Radu Bușilă

tel./fax: 022 23 33 56, mob: 0 78 488 488

e-mail: busilaradu@gmail.com, blog: radubusila.md

Adresa: str. N. Iorga, 5, or. Chișinău

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O PO L I A B A S A R A B I E I

R e p u b l i c a M O L D O V A Pelerinaj la M n stirile: C priana, Hâncu, Condri a i Suruceni

8 martie 2013 (1 zile)

Grup: 7/16 pers. Pre : 140/110 lei/pers. Plecarea: Vineri, 8 martie, ora 7. Sosirea: ora 19.

R e p u b l i c a M O L D O V A Pelerinaj la M n stirile: C l r euca, Rudi, Z briceni i Nicoreni / Arcul Struve

9-10 martie 2013 (2 zile)

Grup 7/16 pers Pre 380/310 lei/pers Plecarea Sâmb t , 9 martie, ora 7. Sosirea Duminic , 9 martie, ora 19.

U C R A I N A Lavra POCEAEV / Lacul Sf.Ana / Cern u i / M n. B nceni i Boian

/ Cetatea Hotin a lui tefan cel Mare i Sfânt 16 - 17 martie 2013 (2 zile / 3 nop i)

Grup: 7/16 pers. Pre : 850/700 lei/pers. Plecarea: Vineri, 15 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 18 martie, ora 6. M n stirile: Cremene , Poceaev, Sf.Duh, Sf.Ana, B nceni, Boian. Cetatea Hotin. Ora ul Cern u i

M O L D O V A Drume ie la M n stirile din mun ii Ceahl u i Rar u

/ S rb toarea Buneivestiri la m n stirea Dur u / 25 martie – zi de Hram 23 - 25 martie 2013 (3 zile / 3 nop i)

Grup: 7/16 pers. Pre : 110/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 22 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 25 martie, ora 22. M n stirile: Vorone , Humor, Sih stria Rar u, Rar u, Dur u, Ceahl u, Petru Vod , Sih stria: chilia i mormântul p r.Cleopa Ilie, Secu, Sihla, Neam . Catedrala Mitropolitan din Ia i: Moa tele Sf.Cuv.Parascheva. Ora ele: Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Târgu Neam , Ia i.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

1 MARTIE 2013 33 F L U XF L U XPolitic

- Domnule Iurie Roșca, ce impresie v-a lăsat

declaraţia de miercuri, 27 februarie, a preșe-

dintelui Nicolae Timofti vizavi de criza cu care

se confruntă astăzi coaliţia de guvernământ?

- Impresia este penibilă, pentru că domnul

Timofti a citit cu multă greutate textul pe care

i l-a scris cineva, că arăta obosit, nesigur. Din-

colo de asta, trebuie să ne gândim, probabil,

la faptul că el este constrâns de factorii de

infl uenţă internaţionali, care îl susţin cu ori-

ce preţ și până în pânzele albe pe premierul

Filat. Prin urmare, trebuie să ne așteptăm ca

apelul la pace, foarte naiv și vădit părtinitor,

în favoarea lui Filat, pe care l-a adresat șeful

statului, să însemne că, în următoarea etapă,

în eventualitatea demiterii lui Filat, acesta îl va

redesemna în calitate de candidat la funcţia

de prim-ministru, încercând să-l promoveze

sub ameninţarea dizolvării Parlamentului și

organizării alegerilor anticipate.

Ceea ce lipsește însă în luările de atitudine

ale președintelui Timofti este o totală lipsă

de pregătire și preocupare pentru impactul

economic și social pe care îl are Guvernul Fi-

lat asupra Republicii Moldova. Toţi parametrii

economici au degradat cumplit sub actuala

guvernare, prin urmare, plecarea Guvernului

Filat este necesară și benefi că pentru Repu-

blica Moldova, chiar și în eventualitatea unor

alegeri parlamentare anticipate. Până la urmă,

toate insinuările despre faptul că noul parla-

ment, în perspectiva unor alegeri anticipate,

ar avea cam aceeași componenţă politică nu

sunt decât speculaţii. Până la urmă, alegătorul

este cel care trebuie să-și spună cuvântul.

Nu cred că există căi de reconciliere, deși trebuie să ne așteptăm ca presiunile internaţi-onale asupra Republicii Moldova să continue. Însă toate promisiunile cu privire la integra-rea europeană nu reprezintă altceva decât o perdea de fum, având ca scop menţinerea lui Filat în funcţie. Or, Filat reprezintă, de fapt, o clientelă afl ată la cheremul unor grupuri de in-fl uenţă de la Bruxelles și Washington care nu neapărat doresc binele Republicii Moldova. Și asta deoarece noi nu prea am observat preo-cupare, la modul concret, pentru calitatea re-formelor, pentru impactul guvernării, pentru combaterea corupţiei. Doar retorici festive și doar promisiuni deșarte.

- Cum comentaţi temerile legate de un posi-

bil eșec în ceea ce privește semnarea Acor-

dului de asociere și cel de liber schimb, care

ar urma să aibă loc în cadrul Summitului

Parteneriatului Estic de la Vilnius din toam-

na anului curent?

- În primul rând, Acordul de Asociere și cel de Liber Schimb ne pun într-o situaţie, sub aspect juridic și vamal, egală cu marii jucători din Uniunea Europeană. Prin urmare, nu vor mai exista acorduri de comerţ asimetric care avantajează sub aspect vamal companiile din Republica Moldova care vor să exporte pe piaţa europeană și, în același timp, impun ace-leași rigori companiilor europene fără niciun fel de preferinţe vamale. Trebuie să înţelegem că procesul de extindere al Uniunii Europene urmărește, în mare parte, favorizarea marilor companii transnaţionale care să-și desfacă mai ușor mărfurile lor în spaţiul ex-comunist,

inclusiv ex-sovietic și să uzeze cu mai multă ușurinţă braţele de muncă ieftine din Republica Moldova.

O altă ţintă care trebuie avută în ve-dere și care ar fi în sarcina lui Filat este schimbarea legislaţiei funciare și admi-terea investitorilor străini pentru procu-rarea terenurilor cu destinaţie agricolă, ceea ce ar fi o catastrofă pentru Repu-blica Moldova. De aceea, noi trebuie, ușor, ușor, să ne debarasăm de iluzii, să calculăm foarte bine costurile, plusurile și minusurile acestei integrări. Cei din spaţiul ex-comunist care s-au integrat deja în Uniunea Europeană nu neapărat reprezintă cu toţii un grup bine înregi-mentat de entuziaști. În plus, este vorba de procesul de desuveranizare pe care îl vom suporta negativ în cedarea unor competenţe excesive birocraţiei de la Bruxelles, care va emite directive și va predomina asupra actului de guvernare din Republica Moldova.

Eu cred că este cazul să se facă un efort in-telectual și să se revadă la modul cel mai seri-os perspectivele de dezvoltare ale Republicii Moldova și de repoziţionare geopolitică în această situaţie când Republica Moldova este un stat de frontieră și când riscurile din exte-rior sunt la fel de mari atât dintr-o parte, cât și din alta. Prin urmare, totul trebuie calculat, negociat și trebuie depășită, în sfârșit, această atitudine triumfalistă plină de mituri și ele-mente propagandistice în legătură cu marșul triumfal al Uniunii Europene pe teritoriul Re-publicii Moldova.

- Cum se poate poziţiona Republica Mol-

dova, pornind de la ideea că ne afl ăm între

doi poli geopolitici și, în acest caz, ești ori cu

unul, ori cu celălalt?

- Totul trebuie negociat, pornind de la ideea că ambele centre de putere caută să exercite o infl uenţă cât mai mare asupra Republicii Moldova. Totul trebuie negociat: politic, eco-nomic, comercial, vamal, precum și gradul de independenţă în luarea deciziilor în politica externă și cea internă.

- Vă mulţumim.

Interviu realizat de Nicolae FEDERIUC, FLUX

Nicolae Timofti a ieșit în faţa pre-

sei miercuri, 27 februarie, după o

lungă perioadă de „consultări cu

reprezentanţii misiunilor diplomati-

ce, diverși emisari europeni, experţi

și cu fi ecare reprezentant al AIE în

parte”. Vizibil depășit de situaţie,

obosit și nesigur, președintele a citit

cu greu textul pregătit dinainte și a

răspuns sec la doar două întrebări

ale jurnaliștilor.

În mesajul adresat celor trei li-

deri ai AIE, Timofti i-a luat, în mod

subtil, apărarea premierului liberal-

democrat, cerându-le principalilor

oponenţi ai acestuia, Lupu și Pla-

hotniuc, să renunţe la „varianta 0”,

care presupune, conform liderilor

democraţi, demisia din funcţii a lui

Filat și Lupu și demararea de la zero

a negocierilor privind semnarea

unui nou acord de constituire a AIE.

Totodată, șeful statului i-a cerut lui

Filat să recunoască prevederile ve-

chiului Acord, implicit să se dezică

de declaraţia sa din 13 februarie,

care a dinamitat coaliţia de guver-

nământ.

„Îi îndemn pe liderii politici care

conduc destinele acestei ţări să facă

un pas înapoi și să-și regândească

tacticile. Să adopte o poziţie comu-

nă, unitară, și să revină la masa de

negocieri. Le cer:

1. să renunţe la învinuirile publice

reciproce la care s-au dedat de câte-

va săptămâni și la actele de ostilitate

în care s-au lansat;

2. PLDM să renunţe la decizia sa

unilaterală de ieșire din acordul Ali-

anţei;

3. Partidul Democrat să nu mai in-

siste asupra revenirii la așa-numita

variantă zero, și anume la demisia

primului ministru și a spicherului;

4. Partidul Liberal să-și reconfi rme

atașamentul faţă de ideea de păstra-

re a Alianţei”, a spus Timofti.

Șeful statului a evitat să se pro-

nunţe pe marginea scandalurilor de

corupţie intentate de CNA pe nume-

le unor înalţi funcţionari din partea

PLDM, cât și referitor la interceptă-

rile telefonice, făcute publice săp-

tămâna trecută, care îl fac părtaș pe

Vladimir Filat la o serie de abuzuri

grave în care sunt implicaţi înalţi

funcţionari din cadrul Guvernului.

Solicitat de jurnaliști să comenteze

declaraţia lui Nicolae Timofti, premi-

erul Vladimir Filat a declarat: „Dacă

va fi necesar să revenim în Acordul

AIE-2 pentru a începe renegocierea

acestui acord, vom face acest lucru”.

Filat a spus că PLDM este pregătit să înceapă negocierile, pentru că Republica Moldova are nevoie de „o guvernare stabilă și evitarea alegeri-lor anticipate, într-un an important pentru apropierea de UE”. În opinia premierului, mesajul președintelui Nicolae Timofti este „foarte impor-tant” și „ar trebui să fi e un început de rezolvare a crizei politice”.

Precizăm că atât PD, cât și PL, i-au cerut premierului Filat să-și prezinte demisia din fruntea Guvernului, amin-tindu-i acestuia că funcţia de prim-mi-nistru i-a revenit conform algoritmu-lui stabilit de Acordul de constituire a

AIE, pe care Filat l-a denunţat. Solici-

tarea democraţilor a fost susţinută de

reprezentanţii PCRM, care au declarat

că vor vota „cu ambele mâini” demi-

terea Guvernului în frunte cu Filat. În

replică, liderul PLDM a declarat public

că nu-și va da demisia, întrucât, potri-

vit lui, acest fapt ar însemna să „capi-

tuleze în faţa mafi ei”.

NOTĂ:NOTĂ:

După ce, ieri, 28 februarie, frac-

ţiunea Partidului Comuniștilor a

înaintat în Parlament moţiunea de

cenzură contra Guvernului, Nicolae

Timofti a prezentat o reacţie, prin

intermediul purtătorului său de cu-vânt, Vlad Ţurcanu. „Șeful statului își exprimă încrederea că deputaţii vor trata cu maximă responsabili-tate iniţiativa grupului parlamentar al PCRM și vor ţine cont de interesul naţional – Integrarea Europeană. Președintele consideră că o eventu-ală demitere a actualului Executiv, la jumătate de mandat, ar putea fi urmată de declanșarea unor alegeri anticipate, ceea ce ar prejudicia con-siderabil cursul proeuropean al ţării și ar produce instabilitate în societa-te”, a declarat Vlad Ţurcanu.

FLUX

Timofti sare în apărarea lui FilatTimofti sare în apărarea lui FilatPreședintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a adresat un apel reprezentanţilor coaliţiei de guvernă-mânt, PL, PLDM și PD, cărora le cere să înceteze atacuri-le reciproce și să reia activitatea Alianţei pentru Inte-grare Europeană. Șeful statului i-a îndemnat pe liderii AIE să se așeze la masa negocierilor pentru a nu pericli-ta activitatea Guvernului și pentru a reactiva majorita-tea parlamentară constituită din cele trei partide.

IURIE ROŞCA:

Autorii declaraţiei lui Timofti folosesc anticipatele ca element de şantaj împotriva oponenţilor lui Filat

1 MARTIE 201344F L U XF L U X Opinii

Bănuiesc că știţi ce înseamnă au-tism și cine sunt autiștii. DEX-ul dă următoarea defi niţie pentru autism: stare patologică mani-festată prin ruperea legăturilor psihice cu lumea exterioară și in-tensa trăire a vieţii interioare. Iar autist este persoana care suferă de autism.

După ce luni, 25 februarie, președintele frac-ţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, a dat citire în faţa presei a comunicatului emis de Consiliul poli-tic naţional al PLDM, mi-am zis că liderii aces-tui partid sunt autiștii politicii moldovenești. Dacă nu mă credeţi, pot să probez chiar acum această afi rmaţie.

Refuzul categoric de a demisiona din funcţia de prim-ministru, dorinţa, aproape animalică, de a se menţine cu orice preţ la cârma Guver-nului (pentru că asta înseamnă putere și, mai ales, mulţi, mulţi bani, milioane de lei care îi curg zilnic în buzunare), i-a întunecat minţi-le lui Vladimir Filat și ortacilor săi. Premierul a pierdut contactul cu realitatea înconjură-toare și nu vede decât interesele sale egoiste personale și de grup. Filat a ajuns la un fel de paranoie, a ajuns să remodeleze, în mintea sa, realitatea după interesele sale, în loc să-și adapteze interesele la realitate.

Să dăm doar un citat din comunicatul de pre-să al PLDM: „Demisia Guvernului AIE 2 va duce

inevitabil la alegeri anticipate și, implicit, la în-cetinirea procesului de reforme și a parcursu-lui european al ţării noastre. Vlad Filat, prim-ministru al Republicii Moldova și președinte al PLDM, are mandatul din partea cetăţenilor pentru a implementa agenda de reforme și de integrare europeană. PLDM face apel către partenerii din Alianţa pentru Integrare Euro-peană să păstreze majoritatea proeuropeană din Parlament și să contribuie prin semnarea unui nou acord de alianţă la exercitarea actu-lui de guvernare cu maximă responsabilitate, efi cienţă și profesionalism”.

La chestiunea „reformelor” și a „parcursului european al ţării noastre”, pe care Filat le in-vocă aproape ritualic, cel puţin, de două-trei ori în fi ecare zi, vom reveni mai jos. Acum să ne referim la „inevitabilitatea alegerilor parla-mentare anticipate în cazul demisiei Guvernu-lui AIE 2”. Vladimir Filat chiar este un pic ina-decvat dacă crede că în ţara asta nu mai există o altă persoană capabilă să formeze și să con-ducă o nouă componenţă a Cabinetului de Miniștri. El se crede buricul pământului, dacă nu e Filat în fotoliul de premier, gata! se pră-bușește cerul, vin alegerile parlamentar antici-pate! Și chiar dacă vin alegerile parlamentare anticipate, ce e rău în asta? Alegerile sunt un mecanism democratic de instalare a puterii, mai ales că actuala putere a intrat într-o gravă criză pe care a provocat-o chiar Vladimir Filat și partidul său prin denunţarea Acordului de constituire a AIE?

În comunicatul de presă făcut public de Stre-leţ se afi rmă că premierul Filat ar avea manda-tul poporului. Doamne, celor din conducerea PLDM și lui Filat, în special, li s-au întunecat de tot minţile dacă au ajuns să facă astfel de afi r-maţii. Încă puţin și Filat o să ne spună că el este unsul lui Dumnezeu. De unde a luat Filat că el ar avea mandatul poporului? Ce, poporul l-a ales prin vot în funcţia de prim-ministru? Nu! L-a ales AIE 2, această alianţă i-a acordat mandatul de guvernare, alianţa pe care chiar el a distrus-o și acum Filat nu mai are niciun mandat pentru a continua să se afl e la cârma Guvernului.

Filat face apel către partenerii din AIE pe care îi cheamă să păstreze majoritatea proeu-ropeană din Parlament. Păi, asta nu e schizo-frenie curată, cum poţi să ceri să se păstreze ceea ce chiar tu ai distrus?

Doar toate acestea sunt fl oare la ureche pe lângă ceea ce Filat numește „reforme” și „par-cursul european al Republicii Moldova”. Care sunt reformele, ce reforme a implementat Filat în cei peste 3 ani de afl are în fotoliul de prim-ministru? Unde este parcursul european al Re-publicii Moldova? Poate cineva să numească măcar o reformă implementată de premier, de Guvern, de Parlament? Răspunsul e zero, zero absolut, dacă vreţi.

Filat va rămâne în memoria colectivă a so-cietăţii noastre ca premierul care dădea indi-caţii la telefon șefului de la Fisc pe cine și cum să amendeze și pe cine și cum să scutească de amenzi.

Să revenim la comunicatul de presă al Consi-liului politic naţional al PLDM, făcut public de Streleţ. Deci, în respectivul text, Consiliul politic naţional al PLDM pretinde că Filat are manda-tul poporului să conducă Guvernul. Dar iată că ultimul sondaj de opinie realizat de IMAS arată că Guvernul și, în general, întreaga conducere a Republicii Moldova nu se bucură de încrederea poporului. 84 la sută dintre cei chestionaţi în cadrul acestui sondaj sunt de părere că lucru-rile merg într-o direcţie greșită în Republica Moldova și doar 11 la sută dintre ei consideră că ţara noastră este pe calea cea bună.

Și încrederea în instituţiile statului este se-rios afectată din cauza scandalurilor politice din ultima perioadă, al căror protagonist a fost Vladimir Filat, adevărat, alături de vânăto-rul Zubco. Potrivit aceluiași sondaj IMAS, 78 la sută dintre moldoveni au încredere în Biserică. 68 la sută dintre cei intervievaţi au declarat că au multă și foarte multă încredere în mass-me-dia. Pe locul trei în top se afl ă armata, urmată de primărie. Dar iată Președinţia, partidele po-litice, justiţia, Guvernul și Parlamentul se afl ă chiar pe ultimele locuri. Despre care mandat al poporului mai poate fi vorba, dacă Guver-nul și Parlamentul nu se bucură de încrederea cetăţenilor?

I-am adresa această întrebare premierului Filat, doar că el nu mai este capabil să citească cifrele din sondaje, el vede doar milioane, mi-lioane care îi curg zilnic în buzunare.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Discuţiile purtate la telefon de șe-

ful Fiscului, Nicolae Vicol, cu un șir

de demnitari, dar, în mod special, cu

premierul Filat, nu au avut cum să

treacă fără a avea un puternic impact

în societate. Odată răspândite pe in-

ternet, aceste convorbiri telefonice

au pus în faţa cetăţenilor ţării noas-

tre ceea ce ei bănuiau de mult timp,

și anume dovada că cei care se afl ă

în cele mai înalte funcţii din stat au

doar grija satisfacerii intereselor lor

criminale. Ministrul de Interne, Do-

rin Recean, îl sună pe șeful Inspecto-

ratului Fiscal de Stat ca acesta să nu

pună post fi scal la agentul economic

pe care el îl patronează. Și nu doar că

îl sună, ci chiar urlă la el, îl ameninţă.

Practic, același lucru îl face și preșe-

dintele Comisiei Electorale Centra-

le, Iurie Ciocan, doar că mai voalat,

mai diplomatic, președintele CEC nu

urlă, ci îi dă din deget prietenește. În

discuţie cu subalternii săi, Nicolae

Vicol dispune epurarea de cadre în

structurile raionale ale Fiscului: cine

nu e „verde”, cine refuză să facă cam-

panie electorală pentru PLDM, să

fi e concediat. Șeful fracţiunii parla-

mentare PLDM, Valeriu Streleţ, îi dă

indicaţii lui Vicol cum să facă această

epurare de cadre pe criterii politice,

dar fără ca să-i irite pe alţi parteneri

de coaliţie. Premierul Filat dă indica-

ţii exacte care agent economic să fi e

distrus, care să fi e protejat, de parcă

nici nu există lege în ţara asta și de

parcă nu am avea o Constituţie în

care este stipulat negru pe alb că toţi

sunt egali în faţa legii. În altă ţară, în

una din Uniunea Europeană, în care

Filat ne tot integrează de vreo 3 ani

și în care nu suntem și nici n-o să fi m

vreodată integraţi, aceste discuţii

telefonice ar fi servit drept probă

pentru un dosar penal, iar cei impli-

caţi ar fi încăput după gratii pentru

abuz, trafi c de infl uenţă, asociere în

scopuri criminale ș.a.m.d.

În ţara noastră, lucrurile acestea

nu se întâmplă. Filat este în libertate.

Asta pentru că el este nu doar prim-

ministru, dar și, fără pic de exagera-

re, o autoritate criminală. Degeaba

ţipă Filat că Procuratura, CNA, Justi-

ţia a încăput pe mâna păpușarului,

adică a concurentului și dușmanului

său de moarte Vladimir Plahotniuc.

Și Filat are o puternică infl uenţă în

aceste structuri, dacă, până acum,

acestea nu au întreprins acţiunile le-

gale ce se impun împotriva lui.

Singura satisfacţie pe care o pu-

tem avea în Republica Moldova este

că aceste fapte au ajuns la cunoș-

tinţa opiniei publice. Și nu doar că

au ajuns, ci și că societatea noastră

a luat atitudinea corespunzătoare.

Potrivit cercetării sociologice reali-zate de IMAS, la comanda Publika TV, peste 50 la sută dintre cetăţenii ţării noastre au auzit despre scan-dalul discuţiilor telefonice purtate între demnitari. Jumătate dintre cei care cunosc problema, adică 25 la sută dintre respondenţi, afi rmă că aceste discuţii constituie o infrac-ţiune, fi ind vorba despre trafi c de infl uenţă. Deci, un sfert din po-pulaţie este conștientă de faptul că Filat și subalternii săi verzi sunt implicaţi în acţiuni infracţionale, cri-minale.

Această situaţie însă nu-l sperie pe Filat. Ceea ce trebuie să ne îngrijore-ze cu adevărat este că premierul nu se arată câtuși de puţin deranjat de faptul că un sfert din populaţia ţării conștientizează că el se ocupă cu activităţi infracţionale, crimi-nale. Filat declară cu nonșa-lanţă că nu intenţionează să demisioneze, că are mandatul poporului ca să guverneze în continuare, deși nu mai există o majoritate parlamentară care să-i ofere acoperire politică. Pre-mierul știe că, chiar dacă a comis in-fracţiuni grave, el oricum nu-și riscă nici libertatea, nici averea, nici func-ţia, nici măcar perspectivele politice personale sau ale partidului său. El știe că nu riscă nimic, pur și simplu, o să-l coste mai scump fi ecare dintre voturile date pentru PLDM în viitoa-rele alegeri parlamentare, fi e ordina-re, fi e anticipate. Primele și mitele pe care le va oferi în viitoarea campanie electorală vor trebui să fi e mai mari, mai grase. Iar șirul celor care vor be-nefi cia de acestea trebuie neapărat lungit: funcţionari publici, aleși lo-cali, judecători, procurori, poliţiști,

jurnaliști, lideri de opinie, oameni de afaceri, iar în ziua alegerilor – alegă-torii. Ăstora premierul are de gând să le umple sacoșele cu macaroane, orez, zahăr, făină, ulei, iar buzunare-le – cu bani. Dacă în alegerile locale din iunie 2011 mita oferită unui ale-gător era de 100-200 de lei, la viitoa-rele alegeri parlamentare aceasta va fi de două sau de trei ori mai mare. De ce lui Filat îi este în cot de con-secinţele scandalului interceptărilor telefonice? Pentru că este dispus să dubleze sau chiar să tripleze buge-tul pentru mituirea electoratului. E simplu, nu? Iată ce înseamnă să fi i și businessman, și politician.

Dar pentru că primele și mitele electorale vor trebui să fi e de două,

de trei ori mai grase, decât în 2010, decât în 2011, Filat nu se grăbește să demisioneze, el face totul ca să se menţină cât mai mult în funcţie, ca să poată acoperi „cheltuielile electo-rale”. Al dracului premier!

P.S.: Nu cunoaștem dacă sondajul realizat de IMAS a conţinut vreo în-trebare care să sondeze opinia soci-etăţii faţă de incidentul din Rezerva-ţia naturală „Pădurea Domnească”. Dar dacă a conţinut o astfel de între-bare, vă asigur că opinia oamenilor faţă de procurorii și judecătorii im-plicaţi în scandalul legat de omorul din „Pădurea Domnească” nu este cu nimic mai bună decât cea din cazul interceptărilor telefonice.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Lui Filat îi este în cot de consecinţele scandalului interceptărilor telefonice pentru că este gata să

dubleze sau chiar să tripleze mita pentru fi ecare votAfi rmam într-un text publicat de curând pe net că Vladi-mir Filat va rămâne în memoria colectivă a societăţii noastre ca premierul care dădea indicaţii la telefon șefului de la Fisc pe cine și cum să amendeze, pe cine și cum să scutească de amenzi și pe care agent economic să-l distrugă, blocându-i conturile. Alte „merite” pentru care lumea să-l pomenească, adică alte fapte memora-bile, Vladimir Filat nu prea are.

Alarmant! Premierul suferă de autism

În politică ca în businessÎn politică ca în business

1 MARTIE 2013 55 F L U XF L U XAlarmant

Urmare din pag. 1Adresarea plină de patos a pre-

mierului Filat (a câta la număr?) nu a emoţionat prea mult naţiunea. În schimb, a provocat o avalan-șă de declaraţii și acţiuni care au tras linia de demarcaţie și au pus taberele beligerante pe poziţii ireconciliabile. Discursurile grave și solemne ale lui Marian Lupu au alternat cu istericalele și monoloa-gele de bufon ale lui Ghimpu.

În mod cu totul fericit și întâm-plător, audierea raportului Comi-siei parlamentare de anchetă în cazul Sorin Paciu a coincis cu „mu-tarea la casă nouă” a fostului prim-vicespicher Vlad Plahotniuc (din prezidiu, în sala de ședinţe a Par-lamentului, nu altceva), dar și cu demararea „în trombă” a luptei cu corupţia în rândul funcţionarilor de rang înalt. Și atunci, pe cine să mai intereseze o partidă de vână-toare? Alte vânători și alţi vânători au acaparat atenţia publicului.

O tragedie înecată în fl ecărealăIar raportul comisiei a conţinut

o mulţime de „date interesante”, vorba lui Marian Lupu, cu privire la modul dezastruos în care au acţio-nat structurile statului și abuzurile la care s-au dedat înalţii funcţio-nari, cu precădere din anturajul democraţilor și liberalilor. Dar și a componenţei echipei de vânători, apropiate, în deosebi, lui Plahot-niuc.

Comisia a stabilit că participanţii la vânătoarea ilegală (și nu legală, cum s-au străduit să ne convingă iniţial cei implicaţi) au încercat să tăinuiască omorul lui Sorin Paciu. Circumstanţa agravantă este că tăinuirea a fost gândită și pusă în aplicare de persoane care ar fi tre-buit să vegheze la respectarea le-galităţii, cu implicarea structurilor de stat de care depinde înfăptuirea justiţiei în Republica Moldova.

Aici deschidem o paranteză și aducem „argumentele” liberalului Mihai Ghimpu care îi justifi ca pe respectivii „vânători”. „Acești oa-meni, procurorul, judecătorii care au fost acolo au intrat în panică și nu au știut ce să facă”, i-a scuzat el în cadrul unui interviu.

Surprinzător, dar și democratul Vlad Plahotniuc a invocat același argument atunci când a fost audi-at de Comisia de anchetă: „Poate a fost și pentru ei un moment de șoc, după ce au comis această chestie. Aceasta poate fi o justifi care”.

Adică, cei doi au încercat să acre-diteze ideea că vânătorii s-au cam pierdut cu fi rea și nu au știut ce fac. Șoc și panică. Noi am zice însă că cinstita adunare a acţionat calculat și cu mult sânge rece la ștergerea urmelor. Cel puţin, potrivit Comi-siei, au fost falsifi cate probele, au fost distruse dovezile: „Acţiunile menite să tăinuiască infracţiunea și făptașii aveau un caracter siste-mic și nu se limitau doar la măsuri pasive – tăcere, sabotare și imita-rea anchetei penale. Ele mai aveau și un caracter activ, inclusiv prin distrugerea dovezilor, falsifi carea

listei participanţilor la vânătoare, impunerea de a da depoziţii false”.

Au fost falsifi cate și datele pri-vind numărul participanţilor la vânătoare – peste 40, nu 32, cum s-a anunţat ofi cial. De asemenea, a existat un singur grup de vânători, nu două, cum au informat respon-sabilii, pentru a-i scoate de sub orice bănuială pe fostul procuror general Valeriu Zubco și pe preșe-dintele Curţii de Apel Chișinău, Ion Pleșca.

În raport se mai arată că mai mul-ţi colaboratori SIS s-au deplasat în zona respectivă, în perioada 23-31 decembre 2012, și s-au informat cu privire la vânătoarea care s-a soldat cu moartea lui Sorin Paciu. Prin urmare, nu prea ţin nici afi r-maţiile înalţilor demnitari despre informatul „din presă”. Pentru că, în acest caz, ar fi trebuit să zboare capete de consilieri, miniștri, di-rectori etc., care erau obligaţi să-i informeze. Bâiguielile acestora despre „defi citul de comunicare”, și „posibilele interpretări” sunt do-vada faptului că încercarea de mu-șamalizare a cazului s-a făcut cu acordul tacit al celor de la vârfurile puterii.

Alţi vânători, aceeaşi piesăCu siguranţă, dacă nu avea loc

nefericitul eveniment, vânători-le ilegale ar fi continuat și până acum, așa cum au avut loc și mai înainte, așa cum au continuat, se pare, și după omorul lui Sorin Pa-ciu. Tot cu demnitari de prim-rang de prin importante structuri ale statului. Sigur, Mihai Ghimpu a avut ocazia să facă pe revoltatul, să scrie tratate despre vânătoare, ca primă îndeletnicire a bărbatului. Iar premierul Filat a fost îndreptă-ţit să facă pe justiţiarul și să ceară, indignat, tragerea la răspundere a vânătorilor de ocazie. Dar asta nu înseamnă că Ghimpu nu putea ajunge și el printre vânătorii de elită. Dacă, din întâmplare, nu ar fi mers în acea perioadă la o întâlni-re cu Decebal și Burebista. Și Filat putea să participe la vânătoarea regală, doar că în altă companie. Pentru că orice guvernare, fără ex-cepţii, atunci când ajunge la pute-re, crede că are dreptul la privilegii din contul statului. Că poate să co-mită ilegalităţi, fără să răspundă. Pentru că merită.

Nu vi se pare straniu că, în ultima perioadă, a fost repetată ostenta-tiv ideea că vânători și chefuri prin rezervaţii s-au făcut și în perioa-da guvernării comuniste. Ba chiar mai multe și mai strașnice. Dar ne întrebăm, pentru asta s-au rupt actualii potentaţi la putere? Ca să preia apucăturile de baroni, ma-nierele de trișori politici, aroganţa și aerele de superioritate în raport cu „prostimea” pe care pretind că o guvernează? Asta să fi e schimba-rea pe care ne-au promis-o?

Cum s-a întâmplat totuși că o partidă de vânătoare a avut efec-tul unei bombe care a aruncat în aer fragila coexistenţă din AIE, a făcut să dispară funcţii, să zboare

capete și să aducă Alianţa pentru Integrare Europeană în pragul obștescului sfârșit. În această con-fruntare, Filat a nădăjduit să dea lovitura și să se debaraseze de principalul său concurent, Plahot-niuc. Liberal-democraţii au sperat să ia taurul de coarne și să se im-pună în Alianţă, să o domine. Cei din PD au sperat să iasă din scan-dalul Pădurea Domnească, dacă nu și cu procurorul întreg, atunci, cel puţin, cu prim-vicespicherul ră-mas în prezidiul Parlamentului. Și cum nu s-a putut, puterea a intrat într-un proces de autodistrugere, se pare, ireversibil. Pentru că ora-colul de la Coloniţa ne-a prevenit: dacă este demis Plahotniuc, nu va exista iertare, se va duce la fund toată guvernarea.

Din această confruntare nimeni nu putea să iasă învingător, pen-tru că interesele care i-au unit iniţial nu au fost cele naţionale, ci interesele de îmbogăţire, de dis-tribuire a sferelor de interese, de acaparare a „pârghiilor”. Situaţia de astăzi este consecinţa logică a tuturor derapajelor și încălcărilor grave ale legislaţiei la care s-a de-dat actuala putere, a unei guver-nări exercitate prin intermediul așilor din mânecă și a politicii mâ-nii care spală pe alta, a ajustărilor legislaţiei la nevoile de moment și exercitării actului legislativ pe principiul de barter, a nihilismului juridic, a șmecheriilor și tertipuri-lor de tot felul.

Preşedintele Timofti vrea Alianţa înapoiCe se va întâmpla după ce șeful

statului le-a cerut liderilor celor trei partide să facă un pas înapoi, să renunţe la învinuirile publice reciproce, la actele de ostilitate și să reanimeze mortul? Liberalii, după ce li s-au acceptat miniștrii, au consimţit cu plăcere să înceapă procedurile de resuscitare. Pentru că, de fapt, ei nu și-au dorit nicio-dată dispariţia Alianţei, „cu toată contrabanda, cu toată corupţia, cu toate hoţiile, mârșăveniile, mani-pulările, minciunile ei”.

Liberal-democraţii, care, în loc de consolidare, și-au văzut pe-riclitate rău poziţiile și interese-le, se declară gata să „reintre” în acordul de constituire a Alianţei care nu mai există. Doar că liderii democraţi nu par dispuși să-l ierte pe „aventurierul” care a lăsat ţara „fără majoritate de guvernare”. Iar pentru demolarea lui Filat, demo-craţii par chiar gata să-și „vândă sufl etul” comuniștilor.

Se va pocăi premierul, își va turna cenușă pe cap și-i va cere scuzele de rigoare lui Plahotniuc? Vor insista democraţii pe „varianta zero”? Și înseamnă oare varianta zero restabilirea funcţiei de prim-vicepreședinte al Parlamentului? Și, principalul, are vreun rost ri-dicarea din morţi a Alianţei care pretinde că ne ducă pe drumul eu-ropean, din moment ce 84 la sută dintre cetăţeni consideră că ţara este dusă într-o direcţie greșită?

Ioana FLOREA, FLUX

Filat s-a adresat naţiunii. Naţiunea, obosită, Filat s-a adresat naţiunii. Naţiunea, obosită, fl ămândă şi dezamăgită, nu l-a auzitfl ămândă şi dezamăgită, nu l-a auzit

AGRICULTURA, ÎN FALIMENT

65 la sută dintre întreprinderile de producere a cărnii de pui şi-ar putea sista activitatea

Sectorul zootehnic se afl ă într-o criză profundă, iar în următoarele luni mai multe întreprinderi de producere a cărnii ar putea falimenta. Ca urmare, mii de muncitori vor rămâne fără locuri de muncă, iar pierderile la buget vor de-păși sute de milioane de lei lu-nar. Prognozele sumbre apar-ţin Ministerului Agriculturii.

Potrivit calculelor ministerului, deja în lunile martie-aprilie aproape 65 la sută din întreprinderile avicole își vor sista activitatea, iar aproape 15 mii de salariaţi vor fi concediaţi forţat. Ca urmare, statul va înregistra lu-nar pierderi la buget de cel puţin 250 de milioane de lei. Pierderile au fost calculate ţinându-se cont doar de neîncasarea impozitelor pe salariu.

„Cele mai afectate sectoare sunt de porcine și de creștere a păsărilor, care, practic, consumă 99% de furaj cerealier. Cu cât mai repede va fi dis-cutată această problemă cu cât va fi mai bine. Ministerul va propune ca această chestiune să fi e examinată în regim de urgenţă. Rămâne de dis-cutat cu ministerele Economiei și Finanţelor”, a spus Ion Cebanu, șef de direcţie.

Ulterior, în lunile aprilie-mai, piaţa internă va fi invadată de producăto-rii străini de carne, inclusiv din Brazilia, SUA și Ucraina. Ocuparea rapidă a pieţei interne de întreprinderile străine nu va mai permite, după depăși-rea crizei, reîntoarcerea producătorilor locali pe vechile poziţii.

Mai multe uniuni ale producătorilor agricoli s-au adresat Ministerului Agriculturii pentru a găsi soluţii urgente care ar permite evitarea fali-mentării producătorilor de carne.

Sursa: publika.md

1 MARTIE 201366F L U XF L U X Atitudini

Păi, care colegi din alianţă, care ali-anţă, dacă chiar el a distrus AIE prin denunţarea acordului de constituire a acesteia? Și dacă a distrus AIE, cum poate să nu-și prezinte demisia? Gu-vernul Filat a fost învestit în funcţie prin voturile celor trei componente ale AIE: PLDM, PD și PL. Respectiv, dacă această coaliţie de guvernă-

mânt s-a prăbușit, este corect să demisioneze și Guvernul instalat de aceasta, căci pentru învestirea Gu-vernului Filat a votat nu doar PLDM, ci și PD, și PL.

Faptul că Filat nu vrea nici în ruptul capului să demisioneze de-monstrează că acesta este lipsit de orice scrupule, este total amoral.

Este adevărat că nici liderii PD și PL, Marian Lupu și Mihai Ghimpu, nu au manifestat prea mult fair-play în acţiunile lor de până acum. Acest lucru îl putem afi rma despre toată clasa politică moldovenească, care nu poate fi suspectată de prea mul-tă moralitate. Dar Filat îi depășește cu mult pe toţi luaţi împreună. El vrea ca, prin denunţarea Acordului de constituire a AIE, să absolvească partidul său de responsabilitatea guvernării, să se detașeze de foștii săi aliaţi politici, pe care să-i facă vinovaţi de eșecurile coguvernării în cadrul AIE, eșecuri care, de fapt, îi aparţin lui Filat, pentru că, în mod efectiv, fi ind prim-ministru în aceas-tă ţară, el a guvernat, și nu Marian Lupu sau Mihai Ghimpu. Adică Filat vrea să pună responsabilitatea pen-tru felul în care a guvernat chiar el pe umerii lui Marian Lupu și ai lui Mihai Ghimpu și, în același timp, tot el să continue să guverneze, pentru că, vedeţi bine, o declară cu text des-chis, că nu vrea să demisioneze.

Nu am manifestat niciodată prea multă simpatie pentru Marian Lupu, mai ales că, de multe ori, este și greu să înţelegi ce vrea acest politician, prea lesne și prea des se răzgân-

dește, azi vorbește limba română, mâine – limba moldovenească, azi e cu roșii, mâine e cu albaștrii, și nu se știe cu cine va fi poimâine. Și, în special, nu-mi place Marian Ilici pen-tru că prea multă importanţă își dă, prea strident vibrează admiraţia pentru propria persoană în vocea sa. Dar, spre deosebire de Vladimir Filat, care a declarat că nu demisio-nează nici în ruptul capului, Marian Lupu este totuși bărbat, pentru că s-a arătat gata să renunţe la manda-tul de președinte al Parlamentului concomitent cu Vladimir Filat, care să-și depună mandatul de prim-mi-nistru.

De ce nu vrea să demisioneze Fi-lat? Am spus-o până acum și vă mai povestesc o dată: pentru că vrea să guverneze cât mai mult posibil, pentru că orice zi în care se afl ă în fotoliul de prim-ministru înseamnă milioane și milioane de euro, făcute prin instituirea și menţinerea con-trolului asupra a tot felul de circuite economice și fi nanciare, afaceri pri-vate și de stat, licenţierea a tot felul de activităţi economice, în special, de import și export, contrabandă cu ţigări și cu alte produse. Nu cred că cineva se mai îndoiește de faptul că

așa înţelege Filat să guverneze în Re-publica Moldova, mai ales după ce o ţară întreagă a avut posibilitatea să-l audă cum discută la telefon cu șeful de la Fisc, indicându-i pe cine să im-poziteze și pe cine să scutească de impozite, pe cine să amendeze și pe cine să-l absolve de amendă, pe cine să-l ajute și cui să-i blocheze contu-rile, adică să-l nimicească ca agent economic.

Vladimir Filat speră că Lupu și Ghimpu nu vor iniţia procedura pen-tru acordarea votului de neîncredere Cabinetului de Miniștri, că nu vor în-drăzni să-și retragă miniștrii din Gu-vern pentru că asta poate conduce la declanșarea alegerilor parlamen-tare anticipate, iar responsabilitatea le-ar putea reveni anume Partidului Democrat și Partidului Liberal. Iată de ce Filat, după ce a desfăcut AIE, nu vrea să demisioneze. De fapt, Filat practică șantajul politic, adu-nând, totodată, milioane din aface-rile pe care le învârte graţie faptului că se afl ă la cârma Guvernului.

Acum rămâne de văzut cât timp Ghimpu și Lupu vor tolera aceas-tă situaţie. S-ar putea să nu dureze prea mult.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Şantajul politic şi contrabandaŞantajul politic şi contrabandaHalucinant. Neverosimil. Exact ca într-un roman de-al lui Franz Kafka. După ce a denunţat Acordul de consti-tuire a AIE, după ce a desfă-cut alianţa de guvernământ, premierul Vladimir Filat spune că nu are de gând să demisioneze din frun-tea Executivului pentru că asta va însemna „începutul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare an-ticipate”. Ba mai mult, Filat anunţă că „PLDM este gata să continue dialogul, să

identifi ce soluţii împreună cu colegii de alianţă pentru ca să depășească această difi cultate în politica Republi-cii Moldova”.

Am crezut că lucrurile vor mer-ge spre bine și aveam această speranţă odată cu venirea la guvernare a partidelor democra-tice – membre ale Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE). S-au scurs deja mai mult de trei ani de atunci, dar lucrurile așa și nu s-au schimbat, ba din contra, s-au înrăutăţit.

Într-un sondaj, efectuat recent de IMAS la comanda postului de televiziune Publika TV, 84% dintre moldoveni consideră că ţara noas-tră merge într-o direcţie greșită. Totodată, doar 11 la sută sunt de părere că suntem pe o cale bună.

Este pentru prima dată când la acest capitol se înregistrează o asemenea cifră, fapt nemai-întâlnit chiar și în perioada guvernării comu-niste. Deși, potrivit Bilanţului sociopolitic 2010 (BSP), în 2006 ponderea celor care susţineau că ţara este pe o cale greșită era de 48%. În urmă-torii ani, numărul acestora a crescut. Astfel, în iulie 2009 s-a atins apogeul – 68%.

Ne amintim că 2009 a fost marcat de eve-nimentele din aprilie, an în care guvernarea comunistă a plecat și conducerea ţării a fost preluată de AIE. Nu era exclus faptul că dacă rămâneau comuniștii la putere se ajungea, de asemenea, la 84% azi. Bine, situaţia a avut ten-dinţă de îmbunătăţire până la începutul anului 2011, chiar dacă ţara nu avea încă un preșe-

dinte. Atunci acest indicator s-a redus până la 34%, iar ponderea celor care susţineau că suntem pe o cale bună a crescut de la 19% (iulie 2009) până la 51%. Spre sfârșitul anului (2011), lucru-rile se schimbă brusc: de la 34% crește la 62% numărul celor care consideră că suntem pe cale greșită și scade numă-rul celor care cred că direcţia este bună – 22% (de la 51%).

Pe parcursul actualei guvernări, 44% din respondenţi au răspuns că lucrurile vor merge mai bine, 22% au răspuns că la fel și 20% – mai rău.

Se pare că acei 20% au avut dreptate. Azi, cifra de 84 la sută vorbește că sun-tem într-o situaţie destul de complicată și vine ca un boicot din partea cetăţe-nilor faţă de actuala guvernare. Halul în care a ajuns ţara din cauza cârmuirii iresponsabile și lipsite de bun-simţ, con-fl ictul iscat dintre partidele din Alianţă, mă duce la gândul că degrabă lucrurile nu se vor îmbunătăţi.

Iată o altă întrebare la care 11% din-tre intervievaţi au avut dreptate. Alian-ţa s-a menţinut circa trei ani.

Cu cât greu și chin s-a reușit înlătura-rea comuniștilor de la conducere și iată ce avem în schimb. S-a uitat de 7 aprilie și se scuipă pe susţinerea ce am (tinerii) acordat-o atunci. Îmi amintesc că la ale-gerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, eram observator pe termen

lung din partea unui ONG. Eram responsabil de raionul Taraclia. Câtă muncă am depus atunci împreună cu echipa ca lucrurile să meargă bine. Verifi cam listele, mergeam de la casă la casă, sesizam autorităţile locale despre greșelile depistate etc. În ziua scrutinului eram cu ochii în patru, iar observatorii din partea partidelor voastre discutau despre ce au făcut aseară și ce haine și-au mai cumpărat. Îmi era silă…

Acum, PCRM are toate șansele să revină la putere și dacă revine, atunci vor rămâne pen-tru foarte mult timp. Nu vă bateţi joc de popor, căci tot la el o să veniţi să cerșiţi voturile.

Grigore VIERUSursa: vox.publika.md

Moldova merge într-o direcţie greşităCât credeţi că va rezista la guvernare actuala Cât credeţi că va rezista la guvernare actuala

alianţă formată din PLDM, PDM și PL?alianţă formată din PLDM, PDM și PL?

Pe parcursul actualei guvernări,Pe parcursul actualei guvernări,cum credeţi că vor merge lucrurile?cum credeţi că vor merge lucrurile?

Vama Albiţa pune pe jar Uniunea

EuropeanăOfi ciul de Luptă Antifraudă (OLAF) din România a fost sem-nalat despre faptul că Albiţa a devenit centrul trafi cului de ţigări din Republica Moldova spre pieţele din Uniunea Euro-peană și monitorizează foarte atent ceea ce se petrece în acest punct vamal. În ultimii doi ani, centrul de greutate al trafi cului de ţigări dinspre Moldova a fost mutat, cu acordul tacit al conducerii din regionala vama-lă Iași, de la Sculeni spre Albi-ţa, potrivit unui material din Vremea Nouă.

Cu surse sub acoperire, ziarul relatează, cu lux de amănunte, despre cum vameșii din Republica Moldova ar fi în cărdășie cu cei din România și că ambele părţi se aleg cu câștiguri grase. „Trafi cul de ţigări prin Albiţa este coordonat, în mod incredibil, chiar de către unii șefi ai Direcţiei Regio-nale Vamale Iași și cei ai Poliţiei de Fron-tieră de la Iași, mai spune sursa noastră. Toată lumea știe unde au loc întâlnirile șefi lor de la Iași. Înainte, aveau astfel de reuniuni pe la crâșmele din Huși sau Iași, dar nu a mers, și-au dat seama că știa toa-tă lumea. Acuma, merg acasă la șoferul vămii, pe nume Nistor. Acest Nistor stă ca un boier la Albiţa, nu o să vă vină să cre-deţi. Are birou cu aer condiţionat, mobili-er ca lumea. De ce se fac atâtea investiţii pentru un simplu șofer? E simplu. Omul are grijă de securitatea discuţiilor șefi lor de la Iași”, scrie ziarul.

Fără să se teamă de nimic, șefi i din Vama Albiţa vorbesc vrute și nevrute, mai ales când în discuţie intră și un pahar de tărie în plus.

Acum două zile, studiul Novel Research relata că Republica Moldova se menţine în topul statelor furnizoare de ţigări de contrabandă în România cu o pondere de 22,3%.

Sursa: 24h.md

1 MARTIE 2013 77 F L U XF L U XZi c= nu!

Urmare din pag. 1Noi chiar credem că șeful liberali-

lor își dorește cu sinceritate păstra-rea Alianţei, pentru că asta înseam-nă afl area lui la putere (chiar dacă se distanţează de această putere, atunci când vine vorba de asuma-rea eșecurilor). Înseamnă ministere și alte instituţii lucrative, înseamnă avantaje și benefi cii pe care ţi le dă puterea, înseamnă afl area în regim nonstop pe ecranele televizoarelor, chiar dacă îi numești pe cei care-ţi tirajează aberaţiile lingăi și vânduţi. Și, principalul, nu există nicio garan-ţie că, în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate, acesta va mai avea șansa revenirii la „treuca puterii” (metafora nu ne aparţine).

Totuși, Mihai Ghimpu nu poate exclude nici acest scenariu pesimist. Și nici alegerile ordinare nu mai sunt atât de departe. Motiv pentru care liberalul a și început campania electorală. În afara faptului că își exacerbează meritele de luptător înfl ăcărat pentru adevăr și dreptate, timp de douăzeci de ani (deși până la 2009 a fost un politician marginal, fără vreo relevanţă în viaţa publică, cu excepţia unor acţiuni și declaraţii excentrice), că se erijează în singu-rul politician cinstit, incoruptibil și cu preocupare pentru binele celor oropsiţi, acesta și-a redescoperit vocaţia de îndrumător al tinerilor studioși.

De la un timp, Ghimpu dă iama prin universităţi și le ţine lecţii de viaţă studenţilor și profesorilor de acolo. Bine odihnit, deși cu trata-mentul nedus până la capăt („…eu trebuia să fac mai multe proceduri, dar cu republica asta a voastră și cu politica asta a voastră…”, s-a lamen-tat el la revenirea din concediu), Mihai Ghimpu produce judecăţi de valoare și face spectacol în faţa ti-nerilor amuzaţi. Discursul său agra-mat, pe alocuri scabros, dar plin de metafore, comparaţii și alte fi guri de stil, însoţit de gesturi și grimase teatrale (că doar a vrut să se facă ac-tor) ar putea fi pentru unii tineri cu o pregătire intelectuală mai modestă chiar un model demn de urmat și de aplicat în viaţă.

Iată câteva mostre din gândire profundă a liberalului, la întâlnirea cu studenţii Institutului de Stat de Relaţii Internaţionale, pe care i-a în-

demnat să se ridice și să iasă în stra-dă, să lupte cu politicienii care „nu se satură de avere, de putere” (el nefi -ind, evident, printre aceștia). „Ieșiţi, ridicaţi-vă, luptaţi. V-aţi speriat de 7 aprilie?” i-a întrebat tribunul. Tre-când de la un ton șugubăţ la regis-trul solemn și chiar tragic, Ghimpu le-a vorbit despre Alianţa care este șansa istorică ce vine o dată la 200 de ani, despre anii de lupte și sacri-fi cii și despre norocul nostru de a-l avea pe el la putere.

Sigur că aceste elucubraţii nu re-prezintă o lectură tocmai utilă, dar, pe de altă parte, ele ne permit să ne facem o idee cât mai exactă despre cei care ne conduc. Așa că prezen-tăm câteva mostre, aproape fără a le comenta.

„Am avut aseară întâlnire cu trei crai, la Cricova. Ei trei crai și noi trei crai”. (Cei trei crai au fost miniștrii de Externe ai Marii Britanii, Suediei și Poloniei – n.n.)

„Fără unitate nu există libertate. Dacă unul fură, altul tace, al treilea altceva face. Unul corupţie, altul contrabandă, altul la contrabas, al-tul la vioară…”

„Fiţi mai activi, nu așteptaţi de la noi, de la politicieni. Vedeţi cum sunt politicienii! Când vin în campanie, s-atât de buni, te cuprind, te pupă, îţi scriu telefonul (aruncă priviri visă-toare în sală). Și numai o luat puterea – hopa! – gata-i ocupat cu scheme. Spun că se ocupă de cetăţeni, dar, de fapt, desenează scheme.”

„Ai văzut că Ghimpu o luat-o hă-isa – trăsneală! (arată cu mâna cum se face trăsneala). Mă scuzaţi de ex-presie, c-așa-s eu. Ai văzut că Filat a luat-o la stânga – trăsneală! Că nu-s boieri și nu lucrează în grădina lor (privirea liberalului exprimă legiti-mă mânie și dezaprobare).

„Republica Moldova e o grădină (face o pauză, pentru ca toată lumea să-și imagineze grădina). Și chiar nu suntem în stare în 20 de ani să facem ordine în grădina asta, să săpăm, să sădim copacul, să sădim viţa-de-vie, morcovul? Ei, morcov nu. Nu-mi pla-ce. M-am lămurit cu morcovul” (mi-mica liberalului exprimă dezgustul pentru morcov).

„La omul acela la care nu-i ordine prin gospodărie, până o găsit topo-rul (caută toporul sub masă) o trecut și ziua. Iată așa o guvernat și așa vor unii să guverneze și acuma”.

„Când te ocupi cu niște lucruri nu frumoase (sic!), ca să nu spun altfel, undeva, ele, cineva, le are (mijește ochii, face o faţă misterioasă și ara-tă cu degetele cine și cât și unde le are).

„Să lucrezi trei luni de zile și să-ţi cumperi mașină de asta, mișto. Ho-ho! Îîî! Aţi văzut!”

„Nu-s avocatul nimănui. Dar chiar dacă avem noi 5 mafi oţi încă și mai mari în cadrul Alianţei, stai ca un om de stat care ţi-ai asumat răspunde-rea și analizezi (duce degetul la tâm-plă, analizează), ce-i mai important: ruperea Alianţei, ceea ce înseamnă ruperea acestor 5 acorduri și reve-nirea comuniștilor la putere, sau tolerarea acestor mafi oţi, până treci râul?” (Ghimpu alege mafi oţii).

„Procuratura Generală la PLDM! Aţi înţeles!? (face gestul caracteris-tic cu degetul arătător spre tavan). Da PL-ului – vicepreședinte. De parcă așa mare cadou ne fac nouă. Vicepreședinte al Parlamentului – să șezi acolo ca o icoană… nesfi nţi-tă… (încearcă să facă pe „icoana” în prezidiu, se bâţâie în scaun, priveș-te îndelung, cu subînţelesuri, sala). Măi Valoghea, ce-i făcut? Ce faci? Eiiii, ce face? Azi îi important ce-a făcut”.

„Apoi Ardealul măăă… și Bosforul și Dardanele… ăăă.”

„Zău că, așa am o stare, ca un ti-gru închis în cușcă (arată cu mâna cum se agită tigrul în cușcă). Așa-mi vine să scot arma aceea a mea, care-i nou-nouţă, neunsă, nefolosită abso-lut defel. Și, cu sare. Când în copilă-rie, eu ţin minte, paznicii făceau ţâc, când ne prindeau la furat.” (Amănun-tul cu furatul nu-l comentăm, pentru că Ghimpu este un om eminamente cinstit.)

„Situaţia ne-a unit ca să facem ceva pentru oameni. Și dacă începe și PD-ul aceeași politică ca și PLDM-ul, îmi mai cumpăr o bardă și trăsnesc într-amândoi” (trăsnește cu ambele mâi-ni). Am înghiţit multe ghinzi, frunze de stejar, tot ce doriţi. Am să înghit și de data asta, fi indcă eu vreau Alian-ţă. Alianţa pentru mine asta-i tot”.

„Da eu când mi-am deschis aface-rea, mă gândeam, măi, cum să fac eu, să-mi pun eu numele meu ori să nu-l pun? Vezi că eu sunt politic (sic!) Am să scriu pe numele meu, o să în-

ceapă: iacată-lî Ghimpu, uuuuuuuu (încearcă să imite răgetul răgușit al unui animal preistoric). N-am să scriu pe numele meu, au să mă între-be: da de unde ai bani, Ghimpu?”

„Eu m-am dus la facultate de jurist să fac dreptul, să vin să fac drepta-te pentru oameni, într-un stat tota-litar. Naivitate de copil. Dar nu-mi pare rău. Că, oricum, prinde bine. Ce-i drept, eu mi-am dorit să fi u ac-tor. Tare mai vroiam eu să fi u actor, ăăăăăăă!”

„Eu pentru asta am luptat două-zeci de ani (își face semnul crucii). Cei mai frumoși ani din viaţa mea. (cres-cendo) Eu! Eu avem 27 de ani când am venit. Și nu mai am zi și noap-te, sâmbătă și duminică. Ca să vină (plesnește din palme) „F” și să con-ducă în stilul ăsta. Nu, spuneţi-mi, dumneavoastră aţi tolera așa ceva? (se primblă ca un tigru în cușcă prin faţa studenţilor). Să-mi spuie el mie: tu cu mine să nu te pui (se dezlăn-ţuie, face gesturi largi cu mâinile și grimase semnifi cative). Noi am avut ceartă când eram „preșdinte”. Iaca așa îmi spunea mie.”

„Da știţi că eu putem și eu să fi u bogat? Câte milioane mi s-o propus mie în viaţă! Și acum mi s-o propus.”

„Hai, într-o duminică venim, co-mandăm „piţă”, bere și discutăm, dacă doriţi, mai mult.”

Pesemne că dorinţa irezistibilă de a le vorbi studenţilor l-a lovit subit pe carismaticul liberal, astfel încât chiar i-a scos de la ore pe aceștia. „Lăsaţi că orele estea o să mai fi e, nu vă mai temeţi (arată prin ges-turi și grimase cât de neimportante sunt orele de la care au fost nevoiţi să lipsească studenţii). Eu de la câte ore am fugit!” a adăugat la încheiere doctorul honoris causa al Univer-sităţii București. (Probabil, de aici i se trage lui Ghimpu apetitul pentru prelegeri universitare.)

Nu este singura apariţie a capu-lui PL în faţa studenţilor. Ceva mai devreme, acesta a făcut spectacol la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene “Constantin Stere”.

Nemulţumit de prezenţa unui post de televiziune, Ghimpu a ce-rut ca presa să părăsească sala: „Se poate mai departe fără presă? Vă mulţumesc, la revedere… Taman

că sunteţi televiziunea care lucrea-ză împotriva mea și a adevărului. Voi aţi scris acolo, pe blog, că Mihai Ghimpu șlefuiește cizmele... lichea-ua liberală șterge cizmele lui Pla-hotniuc”.

În faţa asistenţei înmărmurite, Ghimpu, supărat și agresiv, le-a ce-rut jurnaliștilor, să-și ia microfonul, apoi l-a împins de pe masă: „Luaţi-l și ieșiţi vă rog de aici. Las-să știe toată lumea că nu vreau să vă văd. Murdăresc un om care este curat și cinstit și alţii în viaţa asta. Iată de ce nu știţi adevărul, fi indcă aiștea ma-nipulează cu voi (sic!)”.

Ghimpu, care se dă drept întru-chiparea adevărului, este periculos, pentru că încearcă să dea compor-tamentul său de mic Napoleon, dar și de profi tor, drept normă de mo-ralitate. Ieșirile sale isterice pe la televiziuni, înjurăturile, mitocăniile și indecenţele pe care și le permite în plenul Parlamentului, inconsec-venţa, nihilismul juridic, șantajul politic la care recurge atunci când trebuie să-și impună interesele, sunt elementele ce-l caracterizează pe „politicul” Mihai Ghimpu. Care, pe lângă faptul că este „impuls”, mai este și incapabil să-și asume niște responsabilităţi. De exemplu, atunci când circulă cu o mașină cu numere de înmatriculare false. Pentru a nu se cunoaște, probabil, pe unde-l duc drumurile cu mașina statului.

„Nu e problema mea cu ce numere umblu eu. Am șofer și am pază. Pro-blema mea este că miroase a caz cu atașatul militar”, s-a victimizat aces-ta. „Șoferul răspunde, nu e treaba mea”, a făcut Ghimpu pe inocentul. Ca și în cazul când a încălcat grav regulile de circulaţie în România, iar vinovaţi au fost ziariștii care au scris despre asta.

Înfl ăcăratul luptător pentru ade-văr trișează și atunci când își pune la bătaie șoferul, și atunci când afi rmă că ar fi vorba de tactici ale serviciu-lui de pază. În realitate, Ghimpu se crede mai presus decât alţii. El crede că are dreptul să încalce, să profi te, să benefi cieze, pentru că este „poli-tic” și pentru că este plin de merite în faţa naţiunii. Iar naţiunea trebuie să-i fi e recunoscătoare.

Ioana FLOREA, FLUX

Opriţi-l pe Ghimpu! Are armă şi este periculosOpriţi-l pe Ghimpu! Are armă şi este periculos

1 MARTIE 201388F L U XF L U X Alarmant

CMYK

CMYK

Se trezește dimineaţa și nimeni nu i-a pregătit micul dejun, cu o mână mănâncă ce e la îndemână, cu cea-laltă își îndeasă în ghiozdan cărţile și caietele cu temele poate nefăcute. Din maldărul de haine ia una pe care o nimerește și pleacă spre școală. Dacă are chef, ajunge și la ore. Dacă se întâlnește pe drum cu „prietenii”, amână pentru altă dată lecţiile. Ori-cum, n-are cine să-l laude dacă ia o notă mare. După ce pierde toată ziua cu nimicuri amăgitoare, se-ntoarce acasă, îi minte pe cei în grija cărora a fost lăsat că n-are teme de făcut, mai pierde ceva vreme uitân-du-se poate la televizor, apoi adoar-me întrebându-se când o să-l sune mama sau tata și dacă părinţii lui se mai gândesc la el. Așa decurge, de cele mai multe ori, o zi din viaţa a zeci de mii de copii cu părinţi plecaţi peste hotare.

După plecarea peste hotare a pă-rinţilor, activitatea școlară a copiilor suferă schimbări radicale. În majori-tatea cazurilor, randamentul școlar scade din lipsa suportului parental. Pe de altă parte, unii copii, din do-rinţa de a recompensa eforturile pă-rinţilor care muncesc peste hotare, devin mai responsabili în pregăti-rea temelor. Astfel, în acest context delicat, profesorii adoptă atitudini diferite. Unii se plasează pe poziţii critice, parcă ar fi deranjaţi de faptul că acești copii au o stare materială mai bună, iar alţii îi compătimesc, acordându-le sprijin.

Directorul adjunct pentru educa-ţie al Gimnaziului „Ion și Doina Al-dea-Teodorovici” din orașul Orhei, Natalia Kivlionok, ne-a spus că în această instituţie aproape a treia parte dintre elevi au un părinte sau ambii plecaţi peste hotare: „În Gim-naziul „Ion și Doina Aldea-Teodoro-vici” își fac studiile 269 de elevi. Din aceștia, conform datelor înregistrate la începutul anului școlar, 23 de co-pii au ambii părinţi plecaţi peste ho-

tare, iar 55 de copii – un singur pă-rinte. Cifra însă este mult mai mare, deoarece mulţi dintre părinţi pleacă pe parcursul anului, copiii rămâ-nând în grija rudelor apropiate sau a vecinilor. Chiar dacă material acești copii sunt aprovizionaţi cu de toate, emoţional și moral sunt foarte vul-nerabili, căzând ușor pradă cercuri-lor vicioase de prieteni, adoptă com-portamente libertine, se manifestă prin agresivitate și obrăznicie etc. Cu toate că sunt și excepţii. Faptul că au părinţii plecaţi îi responsabilizea-ză pe unii copii, aceștia conștien-tizând pasul făcut de părinţi ca unul important pentru prezentul și viito-rul lui”.

Pe termen scurt, pericolul este mai mare în cazul co-piilor mici, a căror personalitate se formează de la în-ceput dizarmonic. Mulţi dintre ei au tulburări de somn, devin agresivi, nu au încredere în ei – din cauza lipsei modelului parental. Copiii din ciclul primar încep să min-tă, să frecventeze grupuri stradale pentru că nu mai pot comunica bine cu ceilalţi membri ai familiei, încep să fi e agresivi și labili emoţional.

Eleva Ana-Maria Ciumac are doar 9 ani, dar deja trăiește fără grija mamei sale plecate peste hotare: „Mama este plecată în Italia, iar eu acum sunt în grija nanei. Este foarte greu fără mama. Câteodată vreau să strig tare, tare, ca ea să mă audă și să se întoarcă acasă. Însă nu pot să fac asta. A plecat pentru că nu mai avea de lucru și nu mai putea să ne întreţină. Acum ne este un pic mai ușor, chiar fac și școala muzicală, dar în fi ecare clipă sunt cu gândul la ea.

Acum o am alături pe prietena mea Steluţa, cu care discut, învăţ și mă joc. De ziua mea de naștere, am su-fl at ambele în lumânările de pe tort, gândindu-ne la părinţii noștri ple-caţi departe”.

Elevii de gimnaziu, din cauză că rămân nesupravegheaţi de părintele de care obișnuiau să asculte, pot de-veni agresivi verbal și fi zic, din prici-na frustrărilor, a anxietăţii și a margi-nalizării care încep să se manifeste. Aceste nereguli pot fi recuperate cu consiliere serioasă. Un copil din zece chiulește de la școală în mod constant după plecarea părinţilor la muncă în străinătate, iau note mici și pot ajunge chiar la abandon șco-lar. E drept că o parte din copiii celor plecaţi duc o viaţă mai bună graţie banilor pe care îi trimit părinţii. Și

totuși, spun psihologii, banii nu ţin locul afecţiunii.

Acest lucru îl confi rmă și eleva Ca-rolina Diaconu, care are 14 ani: „Sunt la o vârstă destul de difi cilă și simt că am nevoie ca mama să fi e alături de mine. Ea este plecată în Cehia. Vor-bim la telefon, dar foarte puţin. Am atâtea întrebări la care doar ea ar putea răspunde. Ea vine doar de 2 ori pe an acasă, iar timpul petrecut împreuna este insufi cient. Nu reu-șim să realizăm că a venit, pentru că ea deja trebuie să plece. Încerc să nu cad pradă disperării, pentru că în-ţeleg că nici ei nu-i este ușor. Învăţ zi de zi, conștiincios și sârguincios, pentru a-i demonstra că efortul nu este în zadar”.

Pe termen lung, această generaţie de copii lipsiţi de iubirea părinţilor și de armonia familială poate deveni o generaţie de adulţi cu probleme. Psihologii nu exclud posibilitatea ca unii să ajungă infractori. Agresivita-tea multor copii din generaţia „Sin-gur acasă”, refuzul lor de a accepta ajutorul atunci când au probleme, durerea cauzată de lipsa părinţilor îi transformă, la maturitate, într-o ge-neraţie de adulţi neintegraţi social.

Pentru reabilitarea, asistarea, aju-torarea copiilor rămași fără părinţi ar fi necesar: crearea unor condi-ţii decente de viaţă; acordarea de suport emoţional (asistenţi sociali comunitari, psihologi școlari care ar forma grupuri de sprijin pentru

această categorie de copii); asigu-rarea securităţii fi zice; satisfacerea necesităţilor de bază (unii părinţi devin victime ale trafi cului de fi inţe umane și, respectiv, nu trimit bani acasă, copiii fi ind subalimentaţi, dezbrăcaţi și fără posibilitatea de a frecventa școala); garantarea drep-tului la instruire (în funcţie de gen, vârstă, abilităţi, dorinţă); oferirea de asistenţă psihologică (consiliere, lucrul cu trauma, terapie de grup); formarea de deprinderi sociale de comunicare cu semenii și vârstnicii; dezvoltarea încrederii în oameni și în societate.

Starea lucrurilor, așa cum se pro-fi lează astăzi, ne impune să căutăm soluţii. O abordare structurată se cere atât din partea părinţilor, care trebuie să-și asume integral respon-sabilitatea absenţei de acasă, cât și din partea autorităţilor. Nu este sufi -cient ca doar o dată, la început de an școlar, să facem evidenţa părinţilor plecaţi. Este necesar să facem mult mai mult decât atât. Este necesar ca această problemă să fi e reglemen-tată printr-o lege care ar stabili pro-cedurile de identifi care, evaluare, asistenţă, referire, monitorizare și evidenţă a copiilor în situaţii de risc și a copiilor separaţi de părinţi, pre-cum și autorităţile, și structurile res-ponsabile de aplicarea procedurilor respective.

Nina UNGUREANU, FLUX

Guvernarea își pasează respon-

sabilităţile pentru presupusele

acte de corupţie la întreprinderi-

le de stat. În cadrul unei emisiuni

televizate, șeful democraţilor

Marian Lupu a acuzat Ministerul

Afacerilor Interne, dar și Fiscul,

de faptul că ar tergiversa inves-

tigarea infracţiunilor economice

de la întreprinderea Metalferos.

Învinuirile au fost aduse în contextul decla-

raţiilor făcute de Ana Ursachi, avocatul șefului

Inspectoratului Fiscal de Stat, Nicolae Vicol.

Potrivit acesteia, în cinci luni, de la întreprin-

dere au dispărut peste 700 de milioane de lei.

Democratul a califi cat informaţia drept zvo-

nuri lansate intenţionat în spaţiul public și s-a

întrebat de ce nici Fiscul, nici MAI nu a prezen-

tat probe în acest sens.

Ministerul a respins acuzaţiile. În cadrul unui comunicat, instituţia a precizat că un aseme-nea dosar a fost intentat în 2011, având două cauze penale iniţiate în baza art. 243 și 244 ale Codului Penal – spălare de bani și evaziune fi scală.

Conform informaţiilor din dosare, compania ar fi efectuat tranzacţiile prin intermediari în-registraţi în zone off shore din Belize și Insulele Virgine, precum și în Noua Zeelandă, fi ind as-cunse diferenţele considerabile de preţ.

Potrivit Ministerului, compararea cantităţi-lor de metal declarate în perioada 2006-2011 și a cantităţilor livrate a arătat o diferenţă de 231 de mii de tone de metal, ceea ce ar fi per-mis ca o sumă de 729,2 milioane de lei să nu ajungă în conturile întreprinderii.

În afara acestor prejudicii aduse statului, Metalferos, conform dosarelor, ar fi legalizat deșeuri de metale achiziţionate ilegal, prin in-termediul altei companii, ceea ce ar fi adus sta-tului un prejudiciu de 62,6 milioane de lei, prin

evitarea achitării de TVA, se mai arată în comunicat.

Ministerul de Interne precizează că și premie-rul Filat a făcut referinţă la acest dosar, în iulie 2011, în cadrul unei apariţii publice. A doua zi după declaraţiile primului ministru, Procu-ratura Generală a descins la MAI și a ridicat dosarul respectiv, efectuând per-cheziţii și ridicând toate documentele ce ţin de acest dosar și de alte dosare similare, se precizează în comunicat.

MAI mai menţionează că, din iulie 2011, Procuratura Generală a înlăturat poliţia de la investigaţiile legate de acest dosar. Totoda-tă, instituţia își exprimă disponibilitatea de a oferi tot suportul pentru investigarea acestui și altor dosare retrase de Procuratură până în data de 21 ianuarie 2013.

Amintim că șeful Fiscului, Nicolae Vicol, a

afi rmat că percheziţiile și reţinerea sa de către

ofi ţerii Centrului Naţional Anticorupţie ar avea

legătură cu fraudele descoperite de Fisc la în-

treprinderea Metalferos. Potrivit avocatului lui

Vicol, în spatele schemelor frauduloase ar sta

prim-vicepreședintele Partidului Democrat,

Vlad Plahotniuc.

FLUX

Dubla dramă a copiilor cu părinţi plecaţi peste hotare Dubla dramă a copiilor cu părinţi plecaţi peste hotare Datele statistice arată că acum un an, numărul copiilor din Republica Moldova cu unul sau ambii părinţi ple-caţi la munci în străinătate era de peste 90 000! Cu toate acestea, politicile naţionale se rezumă doar la înregistra-rea la fi ecare început de an școlar a copiilor cu unul sau ambii părinţi migranţi. Consideraţi mai mult o categorie privilegiată, decât una vulnerabilă, în contextul dat, respectivii copii sunt abandonaţi de două ori: o dată – de către părinţi, și a doua oară – de către autorităţi.

Patimi după Metalferos

1 MARTIE 2013 99 F L U XF L U XAnchet=

CMYK

CMYK

După ce ofi ţerii de urmărire pe-nală au anunţat că Boris Focșa este suspectat de implicarea în privati-zarea ilegală a edifi ciilor cu valoare istorică din centrul capitalei, apar-ţinând Teatrului „Luceafărul”, aces-ta și-a luat subit două săptămâni de vacanţă. Dar nici la revenirea din concediu Focșa nu s-a prezen-tat pentru audieri la CNA. Ministrul a susţinut cu tărie (cu aceeași tărie ca și atunci când a fost surprins sub infl uenţa alcoolului la volanul mașinii) că nu a primit nicio citaţie, califi când urmărirea penală iniţiată de Centrul Anticorupţie drept „un spectacol absurd”.

Ca și toţi demnitarii de la noi, care nu au alte surse de informare decât presa, și Focșa a afl at din presă că este bănuit în ca-drul unui dosar penal: „Eu nu am primit nicio citaţie legală după cum preve-de norma de drept. Am afl at despre existenţa ei din mass-media”. Ofi cialul bănuiește că ar fi vorba de un scenariu gândit din timp, care are drept scop defăimarea și ponegrirea onorabilei sale persoane „în faţa societăţii”. Și cum să nu ne amintim de un alt protejat al democraţilor, Valeriu Zubco, care se vic-timiza și el, invocând sce-narii de defăimare, atunci când a ieșit la iveală tăinu-irea omorului din Pădurea Domnească.

Ministrul Culturii face pe miratul, chiar dacă urmărirea penală a fost iniţiată cu aproximativ ju-mătate de an în urmă. Și atunci Focșa declara că nu știe nimic despre existen-ţa dosarului penal, acesta fi ind trecut oarecum pe li-nie moartă. Și când a avut impresia că nu-l mai paște

niciun pericol, iată că a venit și „ma-rea luptă cu corupţia”.

Ministrul nu vede niciun motiv pentru care ar putea fi acuzat, afi r-mând că edifi ciile au fost oferite temporar în folosinţă, arendașul urmând să le restaureze. După cum relatam anterior în publicaţia noas-tră, o misiune de audit a Curţii de Conturi semnala, într-un proiect de raport, grave abateri privind gesti-onarea patrimoniului public de că-tre Ministerul Culturii și instituţiile subordonate acestuia. Controlorii s-au referit și la transmiterea în locaţiune a bunurilor imobile din strada Mihai Eminescu, 52, de că-

tre administraţia Teatrului „Lucea-fărul”, care fac obiectul dosarului penal intentat de CNA. Conform contractelor încheiate în anul 2010, Teatrul Republican „Luceafărul” a transmis în locaţiune bunurile imo-bile din str. M. Eminescu, 52, pe o perioadă de 25 de ani și de 15 ani, către „Somex-Consulting” S.R.L. (214,6 m2) și, respectiv, „Safe-Com” S.R.L. (192,3 m2), în condiţii deza-vantajoase pentru stat și cu riscul de înstrăinare.

În urma inspectării construcţii-lor transmise în locaţiune, echipa de audit a constatat că acestea nu sunt utilizate de către locatari, pa-trimoniul fi ind deteriorat, în pofi -da faptului că, în conformitate cu clauzele contractuale, locatarilor le revine obligaţia de acoperire a cheltuielilor curente de folosire și întreţinere adecvată a bunurilor. În raport se menţionează că locatarii nominalizaţi nu și-au onorat anga-jamentele contractuale. S-a stabi-lit că patrimoniul este vandalizat prin demontarea pieselor metalice, existând pericolul înrăutăţirii stării acestuia, edifi ciul fi ind și așa în sta-

re avansată de degradare. Pornind de la aceste con-statări, misiunea de audit a ajuns la concluzia că scopul luării în locaţiune a construcţiilor respective nu este utilizarea edifi ci-ilor, ci dreptul prioritar la privatizarea imobilelor lu-ate în locaţiune.

Zilele acestea, Agenţia de Inspectare și Resta-urare a Monumentelor din Republica Moldova a plasat pe pagina sa de fa-cebook copiile unor docu-mente care demonstrează tertipurile prin care a fost posibilă privatizarea unui monument cu statut pro-tejat, în situaţia în care aceasta este interzisă prin lege. Din respectivele do-cumente se vede clar că Agenţia de administrare a proprietăţii publice din cadrul Ministerului Eco-nomiei a refuzat iniţial să supună privatizării imobi-lul cu statut protejat care nu este pasibil de privati-zare, ca, ulterior, adminis-traţia teatrului să divizeze bunul imobil în alte adre-se distincte, pentru a da undă verde privatizării.

Actele respec-tive demon-strează că Minis-terul confi rma iniţial adresa unică Emi-nescu, 52, ca mai apoi să apa-ră tocmai trei adrese: Mihai E m i n e s c u , 5 2 , Mihai Eminescu, 52/1, și Mihai Emi-nescu, 52/2. Părţile din edifi ciu cu adre-sa fracţionată au fost privatizate „legal”, pentru că în Registrul monumente-lor nu există monumente cu statut

protejat cu adresele Mihai Emi-nescu nr. 52/1 și 52/2. Prin urmare, nu există nici componenta infracţi-onală.

Onorabilul democrat Dumitru Diacov (al cărui frate, procurorul municipiului Chișinău, este nașul ministrului Focșa) are dreptate atunci când afi rmă că problemele lui Focșa vin încă „din trecut, încă de la fostul procuror”. Agenţia de Inspectare și Restaurare a Monu-mentelor prezintă copia unei scri-sori care demonstrează faptul că Procuratura Generală a examinat dosarul ce viza subiectul privati-zării ilegale a imobilelor cu statut

protejat din strada Mihai Eminescu nr. 52 – Conacul urban A. D. Inglezi. La solicitarea Procuraturii, Agen-ţia Proprietăţii Publice informează despre prezentarea actelor care „au stat la baza adoptării deciziei de privatizare a unor încăperi ne-locuibile amplasate în municipiul Chișinău, Mihai Eminescu, 52/2, și Mihai Eminescu, 52/1. Anexele pe 89 de fi le au fost expediate pe data de 15 iunie 2012. Ne întrebăm dacă probele au fost insufi ciente sau protectorii lui Focșa au avut atunci mai multă infl uenţă?

Tot pe pagina Agenţiei găsim și un alt document care demonstrează că, anterior, CNA (pe atunci, CCCEC) nu a găsit niciun fel de nereguli în contractele încheiate de adminis-traţia Teatrului „Luceafărul”. Pe data de 15 februarie 2012, instituţia dis-punea sistarea controlului asupra petiţiei care semnala încheierea unor contracte cu SRL „Seif-Com”, SRL „DND Atlantic” și SRL „Somex-Consulting”, prin care au fost preju-diciate interesele statului.

Rămâne de văzut dacă de această dată dosarul investigat de Procura-tura Anticorupţie va avea fi nalita-te. Deocamdată, ministrul Culturii ameninţă să acţioneze în judecată Centrul Naţional Anticorupţie. Pen-tru că, afi rmă el, de când este în fruntea ministerului nu a semnat niciun act de vânzare-cumpărare. Iar facilitarea acestor vânzări nu se pedepsește.

Ioana FLOREA, FLUX

Cine vrea să-l defăimeze pe Focşa?Boris Focșa încearcă să amâne, pe cât este posibil, întâl-nirea cu ofi ţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). Să fi e asta o tactică pe care i-au sugerat-o înalţii săi protectori (din partid și nu numai), o încercare de a tra-ge de timp, până se mai pun lucrurile la cale. O fi având dreptate președintele de onoare al democraţilor, care dădea de înţeles că se mimează o luptă cu corupţia pe toate fronturile, afi rmând că urmărirea penală a unui ministru PD ar trebui să demonstreze că „uite, hai că noi luptăm și cu ai noștri”.

Ministerul dă asigurări că bunurile imobiliare Ministerul dă asigurări că bunurile imobiliare amplasate pe adresa Mihai Eminescu, 52/1, amplasate pe adresa Mihai Eminescu, 52/1,

și Mihai Eminescu, 52/2, nu fi gurează ca și Mihai Eminescu, 52/2, nu fi gurează ca înregistrate cu statut de monumenteînregistrate cu statut de monumente

Conacul urban al lui A. D. Inglezi din strada Mihai Eminescu, 52. Conacul urban al lui A. D. Inglezi din strada Mihai Eminescu, 52. Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură al municipiului în Registrul monumentelor de istorie și cultură al municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de ȘtiinţeChișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe Anexe ale Conacului urban IngleziAnexe ale Conacului urban Inglezi

1 MARTIE 20131010F L U XF L U X Reportaj

Iniţiatorul acestei manifestări cultu-rale a fost preotul profesor Liviu Botez, un om cu o sensibilitate aparte pentru literatura basarabeană, în general, și pentru Grigore Vieru, în mod special.

Debutul activităţilor l-a făcut un colocviu cu largă participare, unde au fost prezente cadre didactice și elevi, poeţi și admiratori ai liricii lui Vieru, numeroși oameni de cultură. Intrarea în atmosfera liricii vierene a fost făcută de eleva Lavinia Bucatariu prin recitarea de excepţie a versurilor poeziei “În limba ta”.

Preotul Liviu Botez a evocat perso-nalitatea complexă a lui Grigore Vie-ru, accentuând numeroasele valenţe

ce se stabilesc în opera poetului între religie și literatură: ”Grigore Vieru a fost unul dintre cei mai importanţi apo-logeţi ai credinţei strămoșești transmi-se prin literatură. Lirica sa divină păs-trează unitatea de neam și credinţă a neamului nostru. Există o comuniune interesantă între textele sfi nte și cele create de către Grigore Vieru, ceea ce demonstrează o formare a sa în spirit creștin ortodox, datorată mediului fa-milial în care a crescut, în special graţie mamei – singurul susţinător al familiei după decesul tatălui în război. Dacă poetul s-ar fi bucurat de o educaţie reli-gioasă instituţionalizată, în mod sigur neamul nostru ar fi benefi ciat de șansa de a-l fi dat Bisericii pe un al doilea Do-softei”.

Doamna profesoară Mihaela Hun-că, inspector școlar general, a avut aprecieri pozitive faţă de iniţiativa ce-lor două licee botoșănene și a formu-lat opinii interesante asupra vieţii și operei scriitorului omagiat: ”Sper din toată inima că acest simpozion va fi o șansă deosebită de a readuce spiritul lui Grigore Vieru în mijlocul fraţilor săi români, mai ales de a fi alături de boto-șănenii cu care a stabilit puternice re-

laţii afective… Deși părea o persoană fragilă, avea o forţă uriașă de a capta masele și a devenit un luptător extra-ordinar pentru drepturile cetăţenești și naţionale. Lupta sa consecventă pentru limba română a avut un efect pozitiv în desfășurarea evenimentelor petrecute între Prut și Nistru la sfârșitul deceniului al optulea și începutul de-ceniului al nouălea din secolul trecut. Opera sa este o contribuţie indiscuta-bilă la edifi carea conștiinţei naţionale a românilor basarabeni. Poezia sa a venit ca o necesitate în timpul căutării febrile a identităţii naţionale de către cei ce fuseseră lipsiţi de aceasta în tim-pul imperiului sovietic. Totodată, lirica sa ne-a învăţat pe toţi să fi m liberi, fi ind o cale de a elimina lanţurile îngrădirii spirituale din timpul comunismului. Ca dascăl, iubesc lirica lui Vieru pentru for-ţa sa educativă, dar și pentru fi lozofi a transpunerii unor adevăruri profunde în vorbe simple. Din această perspec-tivă, Grigore Vieru este un Brâncuși al cuvintelor limbii române.” În fi nal, Domnia Sa a recitat cu multă sensibi-litate versurile poeziei “Scrisoare din Basarabia”, ilustrând astfel legătura indestructibilă a poetului cu fraţii de peste graniţă.

Doamna profesoară Maria Baciu, dascăl de excepţie al școlii botoșă-nene, autoare a mai multor volume, inclusiv de scrieri lirice, a făcut o ana-liză foarte lucidă a predării literaturii în școala românească de astăzi, ară-tând că fi inţe de tipul patibularului Patapievici s-au strecurat ca autori de programe școlare și manuale, ori chiar diriguitori ai învăţământului și, prin acţiunile lor, mai multe generaţii au fost private în mod conștient de posibilitatea descoperirii frumuse-ţii textului literar. Din păcate, există mulţi tineri pentru care poezia nu înseamnă nimic și aceasta contribu-

ie la fenomenul accentuării lipsei de sensibilitate la oricare dintre formele de artă autentică. Despre Grigore Vie-ru doamna profesoară a spus: “Poetul continuă tradiţia sfântă a marii poezii românești. Știa ce să facă cu cuvintele astfel încât creaţiile sale să placă diver-selor categorii de cititori și toţi să se re-găsească în versurile sale. Lirica sa este deosebită, fi indcă poetul a clădit-o par-curgând treptele suferinţei. El a suferit pentru întregul neam românesc. În ciu-da tuturor obstacolelor și suferinţelor îndurate, rămâne ca un poet al iubirii. Era incapabil să urască pe cineva. Știa numai să iubească. Pentru noi este un sfânt care a înălţat limba română cu multă suferinţă și care ne bucură cu o operă ce va dăinui”. Adresându-se ele-vilor, la fi nal, Domnia Sa le dă un citat al îndrăgitei și regretatei cântăreţe a versurilor lui Vieru, Doina Aldea-Teo-dorovici: “Cultura este acel conglome-rat de valori spirituale care mai reţine omul de la bestialitate”.

Despre prietenia sinceră cu care a onorat-o Grigore Vieru a vorbit apoi doamna profesor doctor Lucia Olaru

Nenati, autoare a peste 30 de volume de poezie, eseuri, eminescologie, cer-cetare și istorie literară.

A fost foarte interesant pentru cei prezenţi să afl e cât de interesat era Grigore Vieru de Eminescu și bucuria cu care poetul basarabean asculta noutăţile spuse la Ipotești de muze-ografa Lucia Olaru Nenati: “Grigore Vieru avea o sete extraordinară de a se întâlni cu spiritul eminescian inconfun-dabil în ambianţa deosebită a satului natal al poetului nepereche al români-lor. A venit apoi la Botoșani cu prilejul spectacolului “Rădăcini de foc”, unde, alături de soţii Ion și Doina Aldea-Te-odorovici, a adus în sufl etele botoșă-nenilor momente de neuitat. Am avut fericirea de a-l revedea la Chișinău în perioada plină de efervescenţă patri-otică de la începutul anilor ’90. L-am ascultat la mitingurile și adunările po-pulare din acea perioadă. Era uimitor cum un om fi rav ca el reușea să degaje o energie extraordinară, să electrizeze publicul, să ridice inimile. Prin glasul lui, parcă vorbea însuși Dumnezeu, care devenise român. Cred că Grigore Vieru este un sfânt al nostru. Altfel n-ar fi fost prezente zeci de mii de persoane la înmormântarea sa”.

La fi nal, doamna Nenati a prezen-tat mai multe cărţi, pliante, fotogra-fi i ce o leagă de nepreţuitul prieten,

alături de o apariţie editorială de ex-cepţie, un volum ce aparţine doam-nei Lili Bobu, numit „Grigore Vieru: Testament pentru Fuego” – o carte de excepţie ce include testamentul literar al poetului și este dedicată bu-nului său colaborator și prieten Fue-go. Acest volum, editat de Asociaţia Culturală „Regal D’Art” în niște condi-ţii grafi ce de excepţie, va fi subiectul unui articol separat.

Amintiri legate de poetul atât de îndrăgit la Botoșani au depănat domnii profesori Ion Ilie, directorul Centrului Judeţean de Îndrumare a Creaţiei Populare, și Marcel Dupu de la Palatul Copiilor Botoșani, ultimul menţionând sensibilitatea deosebită a lui faţă de copii. Lui Grigore Vieru i-au dat lacrimile când a văzut specta-colul prezentat de niște copii botoșă-neni de la un orfelinat.

În cadrul simpozionului au vorbit directorii celor două instituţii școlare organizatoare, domnii profesori Ion Huncă și Ion Huţanu, iar doamna Cor-nelia Viziteu, directoarea Bibliotecii

Judeţene ”Mihai Eminescu”, a scos în evidenţă necesitatea cunoașterii ope-rei lui Vieru de către elevii din Ţară, rafturile bibliotecii stându-le la dis-poziţie cu cărţile mai multor scriitori dintre Prut și Nistru.

Apoi au fost prezentate lucrările profesorilor Mihaela Popa, Simona Acsente, Oana Axinciuc, Constantin Bolohan, Nicoleta Chiosa, Beatrice

Partene, Luminiţa Săndulache, Silvia Olaru și ale altor cadre didactice care au prezentat comunicări știinţifi ce privitoare la opera poetului, la activi-tatea sa cultural-patriotică, la contex-tul social-istoric în care și-a desfășu-rat activitatea și la precursori ai săi în lirica basarabeană.

A doua zi, la Liceul Economic „Oc-tav Onicescu” s-au desfășurat con-

cursurile pentru elevi de recitare din opera lui Grigore Vieru și prezentarea de creaţii lirice originale, precum și un concurs de creaţii plastice inspi-rate de poezia poetului. Elevii au fost evaluaţi de o comisie compusă din doamnele profesor doctor Car-men Băleanu și Anca Ifrim, alături de doamnele profesoare Cornelia Viziteu și Irina Cihoschi. Domnului profesor Sebastian Chisăliţă i-a revenit sarcina deloc ușoară de a evalua picturile tri-mise la concurs.

Înaintea concursurilor, domnul profesor Ion Huţanu, directorul lice-ului, a prezentat importanţa operei poetului prin larga paletă sentimen-tală ce o generează lectura versurilor sale. În orele de psihologie pe care le predă, recurge la unele versuri, mai ales că are elevi din Republica Moldo-va și-i face în acest fel să se simtă și mai acasă.

La sfârșitul concursurilor, elevii și unele cadre didactice au primit diplo-me care le vor aminti de această pri-mă ediţie a simpozionului omagial. Din păcate, la eveniment nu au putut fi prezenţi și invitaţii din Republica Moldova și regiunea Cernăuţi, care au fost împiedicaţi să vină la Botoșani din cauza neobţinerii vizelor în timp util.

Dincolo de nesincronizările și mi-cile imperfecţiuni inerente oricărui început, asemenea manifestări cul-turale care spiritualizează malurile Prutului sunt benefi ce și este bine a se desfășura în spaţiul cultural comun cât mai des, nu de alta, dar e păcat să uităm că suntem neamuri și sperăm cu toţii într-un viitor european.

Iuliu Laurian POPOVICI,pentru FLUX

În zilele de 22 și 23 februarie 2013, deși fenomenele meteorologice specifi ce unei ierni ce refuză cu încăpăţânare să plece făceau circu-laţia anevoioasă, mai mulţi intelectuali botoșăneni, cu o primăvară eternă în sufl et, l-au sărbătorit pe Grigore Vieru printr-un simpozi-on intitulat “Grigore Vieru, poet al sufl etului românesc”, organizat de Liceul cu Program Sportiv și Liceul Economic “Octav Onicescu”, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Judeţean, Casa Corpului Didactic și Biblioteca Judeţeană ”Mihai Eminescu”.

Simpozion dedicat lui Grigore Vieru la BotoşaniSimpozion dedicat lui Grigore Vieru la Botoşani

Preotul Liviu BotezPreotul Liviu Botez

Mihaela HuncăMihaela Huncă

Maria BaciuMaria Baciu

Lucia OlaruLucia Olaru

Cornelia ViziteuCornelia Viziteu

Ion HuţanuIon Huţanu

Ion HuncăIon Huncă

1 MARTIE 2013 1111 F L U XF L U XCultur=

4.III.19874.III.1987

Reieșind din ceea ce știu, constat că la începutul primăverii curente, faţă de cea a anului trecut, întâlnești mai multe persoane cu mărţișoare la piept. Cred că predispunerea faţă de simbolul reînnoi-rii este stimulată și de noile timpuri, de transformări spre bine, pe care le trăim. Fără o comparaţie forţată, fără exage-rări… Lumea e tot mai descătușată.

Una din menirile magnetofonului – și cea de a dezvolta vorbirea cursivă, fru-moasă, corectă a copiilor. În orice caz, D. Mi. tocmai pentru așa ceva și-a procurat un minimagnetofon japonez. Feciorul și fi ica sa deapănă basme, recită poezii, se aud de pe bandă, ici-acolo intervine tăti-cul cu o luminare de vocală, cu o punere la loc a accentului, de parcă ar dori încă de pe acum să-și pregătească odrasle-le pentru „crăinicie” la radioteleviziune unde, deocamdată, e dezastru de rostire aiurea. Dar parcă nu arată mai simpatic un om simplu care vorbește frumos? De ce să ne bunghim numai la boarfe-veș-minte și farduri străine și să nu apreciem, cu încântare, ceea ce este autohton și frumos: graiul rostit cu respect și mân-drie?

4-5.III.19874-5.III.1987

Ion C. Ciobanu – ales președinte al comitetului de conducere al US. Poziţiile nu se cedează, se recuceresc…

A. Cibotaru povestește că, pe când I.C.C. deprindea meseria de șofer, făcea exerciţii de conducere a automobilului pe o toloacă din preajma Durleștilor. Dar, oricât de întinsă ar fi fost acea pă-șune, neofi tul conducător auto pierdu controlul volanului și al pedalelor, dând peste un naiv de viţel, priponit pe acolo. Tărăboi! Stăpânii vitișoarei sar cu gura și ameninţările. Ca să scape de belea și, mai ales, să mușamalizeze chestiunea pe loc, să nu mai ajungă vestea comică și la urechea limbuţilor, cam zgârcitul I.C.C. se arată generos – plătește dublu pentru viţel, carnea le-o lasă stăpânilor. Pentru aceștia – chilipir, nu glumă! Ge-nerozitatea neîndemânaticului șofer-scriitor ajunge proverbială într-o singu-ră seară, dând ocol Durleștilor. Așa că, pândind când venea din nou la lecţiile de șofaj colegul nostru, gospodarii dur-leșteni își slobozeau și alungau de prin ogrăzi viţeii, vacile, tăurașii; îi alungau în cale automobilului la volanul căruia era I.C.C., că, poate, nu va putea evita și de data aceasta vreun accident… Accident gras…

V. G.– numit redactor-șef la editura „Literatura artistică”. Nic. Vieru îi face vehement portretul. În negru, fi rește. Și cam motivat, nu? Cine e Vas. ca persona-litate? Partinic, și atât.

7.III.19877.III.1987

Cineva din „sfânta treime” – Aurel S., Ion M., Vitalie B. – numește căminul Ministerului Culturii plin de doamne și domnișoare cam zurlii la ale lor: „De toa-te pentru toţi”. Alinătoare în cazuri de urgenţă.

9.III.19879.III.1987

Acum câteva zile, am vizionat cutre-murătorul fi lm al lui Abuladze „Pocăin-ţa”: cultul personalităţii în anatomia sa grotescă, sufocantă, neomenească. Gata în 1984, abia astăzi pe ecrane. Eu unul ţin minte cum reveneau în sat, peste ani, cei care fuseseră „ridicaţi”, „răsculăciţi” exact în anul nașterii mele. Ce culaci? Oameni ceva mai gospodari, mai înstă-riţi… Muncitori…

Andrei Strâmbeanu povestește că acum o lună-două avea să-l sugrume un ins de la securitate (născut în s. Gașpar). De ce? Era la acesta în ospeţie și Strâmb. vede în raft 5 volume de Stalin. „Cum și de ce îl păstrezi pe călăul acesta de Sta-lin, dar n-ai și cărţi de Lenin?” întrebă. Atunci și se repezi Oposumul să-l sfâșie. Noroc de ceilalţi oaspeţi, care i-au des-părţit. Oricum, prin subteranele puterii psihologia exterminării staliniste exis-tă încă. Dar cazul cu Goloșciapov, șeful veteranilor din RSSM, într-o delegaţie în Donbas, când ne întorceam noaptea? Pi-lit cum era, ne spune nouă, mie și frate-lui lui B. Marian, președintele sovietului sătesc din Gălești/Călărași, că în alte tim-puri ne-ar fi … împușcat! Poftim rămăși-ţe de sălbăticie cultistă.

10.III.198710.III.1987

Când te văd pentru prima oară cu ochelari cocoţaţi pe nas, unii amici sau cunoscuţi cred că… îi duci de nas. Cum, tu, să te dai cu ochelariștii care parcă ar sfi da condiţia general-umană? Și iată-i, îţi probează ochelarii, să se convingă că nu ar fi apanajul unei poze, un moft, ci sunt cu adevărat optici. Probabil, suspiciunea e una veche: au nu care cumva vrea cu tot dinadinsul să pară mai… rafi nat? De, „a semăna cu majoritatea” e un principiu adânc injectat în fi rea omenească… dar să porţi ochelari nu e o mare bucurie. De aceea nu-i prea înţeleg pe inșii care, pentru importanţă, poartă rame cu sti-cle fumurii sau, pur și simplu, „albe”.

„Ani de ne-am iubi o sută,Viaţa-i încă ne-ncepută.Ani dacă-am trăi o mie,Viaţa n-a spus tot ce știe”.

(Dintr-un cântec.)

O persoană ţine să mă pună la curent că la concertul ţinut pentru delegaţii congresului comsomolului, actriţa An-gela Iașcenco (cunoscută din fi lmul lui Loteanu „Lăutarii”) a citit două poezii liri-ce (subliniază: lirice) de-ale mele. (Sigur că lirice, de cele retoric-angajate nu am scris.) Eveniment? Nici pe departe. Doar vreun fi ruţ de bună dispoziţie. Și unul de amintire: prima dată, din versurile mele a citit de pe scenă Ninela Carnafi l, prin 1968-1969, la Casa Actorului. Eram stu-dent, iar acele texte păreau inspirate de nefericitul prinţ Hamlet; pe atunci, mai mulţi dintre noi trăiam fascinaţia bufo-nilor, cioclilor etc. marelui Will.

11.III.198711.III.1987

Pentru că a fost 8 martie, au fost și momente de bună dispoziţie la „șe-dinţa solemnă” a redacţiei. Auzim și un banc hindus. Cică, bărbaţii îl întreabă pe Atotputernic: „Doamne, de ce ai făcut femeile atât de frumoase, dar și atât de proaste?”. Răspunsul: „Frumoase, pentru ca să le iubiţi voi, proaste – pentru ca să vă iubească ele!”. Firește, celeilalte părţi a lumii nu poate să nu-i placă ingeniozi-tăţile de acest fel.

Iar francezul zice că, dacă o femeie i-a întors unui bărbat spatele, acesta n-are decât să exclame: „Oh là là! ce siluetă fru-

moasă aveţi!” și femeia numaidecât se va întoarce cu faţa spre el.

12.III.198712.III.1987

Ieri, în troleibuz, alături de mine se așază un bărbat afl at la prima treaptă a senectuţii frumoase. Zic asta, pentru că arăta stăpânit de demnitate. „Bună ziua”, mă salută. Prima dată un astfel de salut ce ţi-l adresează, în troleibuz, un necunos-cut. După câteva clipe: „Fiţi bun, undeva lângă Chișinău este o localitate… Cum îi zice?... Sliuza… Nu?... Încolo circulă au-tobuzul numărul 35…” „Poate, Kutuzov?” „Da!” „De unde sunteţi?” „Din România”. „Unde aţi venit?” „La Bravicea”. „Orhei?” „Da”. Îmi spune că, acum câţiva ani, a mai fost la niște rude de la… „Sliuza?”… „Ku-tuzov… Ialoveni, așa se numea”. Îi arăt staţia autobuzului nr. 35. „Dacă întrebaţi de Ialoveni, zic, veţi fi înţeles”.

Rebotezări stupide, agresive… Asta e… Deocamdată… Restructurare, to-tuși… Revenire… Și în fi re…

13.III.198713.III.1987

Dau de o notiţă despre satele Căză-nești și Vadul lui Leca: hrisoavele spun că localitatea Căzănești a fost întemeiată de Căzan, pârcălab de Soroca, căruia Ale-xandru Vodă Lăpușneanu i-a dăruit „loc de pustie”, spre a porni o așezare pe Răut, mai jos de Sărăţeni, pe valea Săgalei. Iar Vadul lui Leca își trage numele de la ser-darul Leca, căruia i s-a dat pământ din moșia Flămânzenilor. De ce reţin aceste date de adâncă istorie? În primul rând, pentru că, împreună cu Chiţcanii, sunt sa-tele cele mai apropiate de Negurenii mei de baștină; apoi, avem rude la Căzănești și la Vadul lui Leca. La Căzănești, pentru prima dată în viaţă am văzut o hidrocen-trală – acum un sfert de veac Răutul era aproape râu falnic. La Căzănești văzusem prima casă de cultură, cândva – una din-tre cele mai frumoase în Moldova; primul spital, unde, copil, am și stat vreo două ori (îngrozitorul caz cu omul ce avea ţeas-ta despicată de o lovitură de topor…); prima echipă bună de fotbal. Pe la Vadul lui Leca am trecut Răutul, ducându-mă cu întreaga clasă spre pădure, cea a Rădi-ului. Primul ierbar l-am adunat de acolo: pecetea lui Solomon, coada-șoricelului, lăcrămioare… Apoi, pe când învăţam la Chiţcani (clasa a IX-a), aveam colegi din Căzănești, cu care treceam împreună po-dul peste Răut: Rabei, Ruban, Ţurcanu, Ciolac… Deci, Căzăneștii e unul din sa-tele căzute dragi inimii mele. Da, primul iarmaroc tot aici l-am văzut, primul „Sel-mag” (magazin sătesc destul de mare)…

Leonida Lari se arată supărată-foc pe Marcela Benea și pe notiţele despre po-ezia acesteia scrise de Vasile Romanciuc și Iulian Filip. Ce grandomanie! Ce suspi-ciune pe toţi și pe toate care, chipurile, nu vor să-i ateste întâietatea, constrân-gând-o… Doamnele poete au intrat în deloc frumoasa disputare a întâietăţii. Agnesa Roșca se burzuluiește că publi-căm „pagini de aberaţii” de-ale Leonidei Lari etc. „Mititelele…”, cum ar fi zis, com-pătimitor-ironic, Liviu Damian.

14.III.198714.III.1987

Ieri, totalurile anului poetic 1987. Pro-blemele s-au extins; zgâlţâiţi cei care nu au idei, ci interese. Am fost sincer și dras-tic. Susţinut de Vodă, Cimpoi, Esinencu, Gheorghiţă, alţii. Când voi descifra banda magnetică, voi readuce aici câteva gân-duri. Oricum, nu văd un alt mijloc decât cel al ofensivei consecvente, oneste. Al-tfel, huzuresc în continuare cei cuibăriţi prin propriile lor interese, birocraţii din conducere, atrofi aţi de nesimţire.

CALEIDOSCOP

1 martie EvenimenteEvenimente

1562: Peste 1.000 de hughenoți sunt masacrați de catolici în Wassy, Franța; începutul războaielor religioase franceze

1565: A fost fondat orașul Rio de Janeiro1746: Constantin Mavrocordat, domnul Țării Românești

(1744-1746), clerul înalt și boierii hotărăsc eliberarea din șerbie a rumânilor fugiți, care se reîntorc în țară; liberi ca persoană, țăranii rămân totuși dependenți economic de boieri, fi ind obligați să presteze boierului 12 zile de clacă, în Țara Românească și 24 de zile, în Moldova

1815: Napoleon evadează de pe insula Elba1840: Adolphe Thiers devine prim-ministru al Franței1867: A apărut primul număr al „Convorbirilor literare”, organ de

presă al „Junimii”– grupare politică și literară condusă de Titu Maiorescu

1872: A fost înfi ințat primul parc național din lume, Yellowstone” (SUA)

1896: Savantul francez Henri Becquerel descoperă radioactivita-tea naturală

1907: Și-a început activitatea Serviciul de urgență „Salvarea”, din inițiativa dr. Mina Minovici

1944: Are loc premiera piesei „Steaua fără nume”, de Mihail Sebastian, la Teatrul Alhambra din București

1946: Banca Angliei este naționalizată1950: Savantul Klaus Fuchs este condamnat la 14 ani de închi-

soare pentru spionaj în favoarea URSS1954: În zona atolului Bikini în Pacifi c, SUA experimentează

bomba cu hidrogen1998: „Titanic” devine primul fi lm cu încasări de peste 1 miliard

de dolari în întreaga lume2001: Guvernul elvețian interzice utilizarea în hrana animalelor

a alimentelor conținând făină de carne și oase2002: Invazia Afganistanului: Începe „Operațiunea Anaconda” în

estul Afganistanului

NașteriNașteri

1432: Isabella de Coimbra, regină a Portugaliei (d. 1455)1445: Sandro Botticelli, pictor italian (d. 1510)1547: Rudolph Goclenius, fi losof german (d. 1628)1683: Carolina de Ansbach, soția regelui George al II-lea al Marii

Britanii (d. 1737)1788: Gheorghe Asachi, poet, prozator și dramaturg român

(d. 1869)1810: Frederic Chopin, compozitor și pianist polonez (d. 1849)1812: Nicolae Kretzulescu, medic și politician român, prim-

ministru al Principatelor Unite (d. 1900)1837: Ion Creangă, scriitor român (d. 1889)1886: Oskar Kokoschka, pictor și grafi cian austriac (d. 1980)1896: Dimitri Mitropoulos, dirijor, pianist și compozitor ameri-

can de origine greacă (d. 1960)1898: Constantin Daicoviciu, istoric și arheolog român, membru

al Academiei Române (d. 1973)1902: Virgil I. Vătășianu, istoric de artă român, laureat al Premiu-

lui „Herder” (d. 1993)1904: Glenn Miller, compozitor american de jazz (d. 1944)1910: David Niven, actor britanic (d. 1983)1910: Archer John Porter Martin, chimist englez, laureat Nobel

(d. 2002)1920: Gheorghe Șaru, pictor și profesor român stabilit la New

York (d. 2003)1922: Yitzhak Rabin, politician israelian, laureat Nobel (d. 1995)1922: Julius Kambarage Nyerere, președinte al Tanzaniei în

perioada 1964-1985 (d. 1999)1927: Harry Belafonte, muzician și actor american1930: Alecu Ivan Ghilia, prozator, poet și pictor1931: Elisabeta Bostan, regizoare româncă de fi lm1963: Thomas Anders, cântăreț german (Modern Talking)1994: Justin Bieber, cântăreț al genului Pop/R&B, dar și compo-

zitor de origine canadiană

DeceseDecese

1792: Leopold al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman (n. 1747)

1865: Marea Ducesă Anna Pavlovna a Rusiei, soția regelui Wil-liam al II-lea al Olandei (n. 1795)

1875: Tristan Corbière, poet francez (n. 1845)1894: Károly Ács (cel bătrân), scriitor, poet și traducător maghiar

(n. 1824)1911: Jacobus Henricus van ‘t Hoff , chimist olandez, laureat

Nobel (n. 1852)1938: Gabriele d’Annunzio, poet, romancier și dramaturg italian

(n. 1863)1958: Giacomo Balla, pictor italian (n. 1871)1973: Lev Arțimovici, fi zician rus (n. 1909)1996: Alf Lombard, lingvist suedez de origine franceză (n. 1902)

Leo BUTNARU

SECURISTUL ATACĂ(Pagini de jurnal)

1 MARTIE 20131212F L U XF L U X Cultur=

(Continuare din numărul trecut.)

Pe locul vechiului sat Pașcani o nouă așezare apare documentar în primul deceniu al sec. al XX-lea, în-registrată fi ind cu denumirea de for-mulă rusă Russkaia Nicolaevca, pen-tru că alături se afl a o altă localitate – Novaia Nicolaevca sau Nemeţcaia Nicolaevca. Aceasta din urmă era o colonie germană, fondată ceva mai înainte, prin anul 1887. Pe timpul re-gimului ţarist, localităţile nou înte-meiate, de obicei, primeau denumiri după numele descendenţilor dinas-tiei împărătești sau după numele marilor latifundiari ruși din regiu-ne, iar în unele cazuri după numele sfi nţilor ocrotitori ai bisericii, care urmau să fi e edifi cate, bineînţeles, în localităţile respective.

Nicolaevca Nouă, deci, era o colo-nie de nemţi, iar Nicolaevca Rusă – o așezare cu populaţie mixtă: română, rusă, ucraineană. Locuitorii români se mutaseră încoace, venind din sa-tele din apropiere, rușii și ucrainenii, ca și nemţii, strămutaţi de pe aiurea, au fost așezaţi aici de autorităţile ad-ministraţiei ţariste. Cu cele două de-numiri le găsim menţionate în regis-trele de localităţi și în catagrafi ile din primele decenii ale secolului trecut. Recensământul din 1910 indică pen-tru Nicolaevca Noua 66 de gospodării individuale, 319 locuitori și terenuri agricole cu o suprafaţă de 1986 de desetine, iar în Nicolaevca Rusă – 82

de gospodării, 433 de locuitori și doar 426 desetine de terenuri agricole.

Lunca Bâcului din preajma sate-lor Nicolaevca se numea pe vremuri Anini (La Anini), adică Nisipuri (Nisipă-rie), pentru că aici șesul de pe valea râului era nisipos, iar anină în vor-birea localnicilor înseamnă „nisip”. Termenul circulă până astăzi în mai toate localităţile din raioanele nis-trene Criuleni, Anenii Noi și Căușeni, în regiunile din stânga Nistrului el formând un areal dialectal compact. Peste un timp, denumirea Anini a trecut asupra celor două localităţi comasate, ea obţinând astfel teren de utilizare generală.

Nomenclatoarele localităţilor din cel de al doilea deceniu al secolului trecut înregistrau încă separat cele două localităţi: Nicolaevca Nemţeas-că, Nicolaevca Rusă (1913), Nicolaev-ca-Nemţi, Nicolaevca Rusă (1918). Pe o hartă topografi că din 1925 localită-ţile apar notate tot separate, dar de acum cu denumiri compuse cu ele-mentul Aneni și califi cativele respec-tive: Anenii Ruși, Anenii Noi. Ulterior, după comasarea satelor, a rămas să fi e utilizată doar denumirea Anenii Noi. Modifi carea fonetică Anini în Aneni s-a produs sub infl uenţa mo-delului derivaţional cu formantul -eni, obișnuit și deosebit de produc-tiv în toponimia românească.

Sursele documentare ne infor-mează și asupra evoluţiei localită-ţii în plan economic și demografi c:

1918. La reforma agrară din 1918-1924 au fost împroprietăriţi 140 de locuitori cu 754 ha 5475 m2 de pământ în Nicolaevca Rusă și 25 de locuitori cu 101 ha 4354 m2 de pământ în Nicolaevca Nouă (Nem-ţească); 1923. Nicolaevca Rusă, 154 de clădiri, 629 de locuitori, primărie, școală primară rusă, poștă rurală, fi erărie, cârciumă, gară la Bulboaca (5 km); Nicolaevca Nemţească, 94 de clădiri, 416 locuitori, primărie, școa-lă primară germană, poștă rurală, moară de aburi, fi erărie, 3 ateliere de lemnărie, 2 cârciumi, localitate fondată în 1887 de coloniștii ger-mani Gotlieb Beih și Filipp Flemar; 1930. Anenii Ruși, cu 990 de locui-tori, dintre care 891 de ruși și ucrai-neni, 74 de români, 19 germani, 4 evrei ș.a.; Anenii Noi, colonie germa-nă, cu 611 locuitori, inclusiv 558 de nemţi, 30 de ruși și ucraineni, 19 ro-mâni, 4 polonezi; 1933. Aneni, loca-litate în jud. Tighina, proprietari în-stăriţi care aveau 50 ha de pământ și mai mult: Cristoff și Daniel Siniger, Adam Bonert, Iacob Vildemurt, Vasi-le Calestru; 1940. Coloniștii germani sunt repatriaţi în Germania, lăsând pe loc cele 106 gospodării ale lor, cu 120 de clădiri arătoase, bine îngri-jite, precum și 1713 ha de pământ în plină roadă; 1941. La instaurarea puterii sovietice localitatea avea cir-ca 740 de locuitori.

Perioada postbelică se caracte-rizează printr-o reorganizare a eco-

nomiei, printr-o evidentă schimbare în societate pe bază de noi criterii și temeiuri. La Aneni, prin anii ‘50-’60 ai secolului trecut se formase deja un sovhoz și două kolhozuri, se înfi inţa-se două staţii de mașini și tractoare, funcţionau două școli, apăruse câte-va întreprinderi industriale (mecani-ce, de reparaţii-auto, de construcţie). Perspective de creștere și dezvoltare se deschid în anul 1965, când loca-lităţii i se acordă statut de oraș. Ca așezare de tip orășenesc și ca cen-tru raional Anenii Noi era considerat încă din 25 mai 1941.

Pe parcursul anilor, statisticile consemnează: pentru orașul Anenii Noi – 2648 loc. (1268 bărbaţi și 1380 femei) în 1959; 5607 loc. (2555 băr-baţi și 3052 femei) în 1970; 7400 loc. în 1979; 9490 loc. (4281 bărbaţi și 5209 femei), dintre care 3854 de ro-mâni, 2811 ucraineni, 2367 de ruși, 150 de bulgari ș.a. în 1989; 9890 loc. în 2004.

Anii 1970-2010 au marcat esen-ţiale transformări în dezvoltarea

orașului în plan social, economic și cultural. Componente ale patrimo-niului urban au devenit: fabricile de conserve și de panifi caţie, uzina ma-terialelor de construcţie, atelierele de reparaţii mecanice, de amenajări hidraulice, de construcţie și reparaţii a drumurilor, unităţi de prestări ser-vicii, spitalul raional, policlinica, far-macii, casa de cultură, cinematograf, biblioteci, școli de cultură generală, liceu teoretic, școala de arte plastice, centrul de creaţie al copiilor, bancă, ofi ciu de telecomunicaţii, magazine de mărfuri industriale și produse alimentare, cantine, cafenele, baza sportivă.

În prezent în oraș activează pes-te 200 de agenţi economici, având în subordinea lor importante între-prinderi industriale și comerciale, acestea menite să satisfacă cerinţe-le comunităţii și să asigure prospe-rarea orașului.

Anatol EREMIA, Lilia STEGĂRESCU, pentru FLUX

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

Anenii Noi (II)

Actorul Gérard Depardieu, care joacă în fi lmul românesc „Condamnat la viaţă”, de Bogdan Dreyer, a declarat, într-o scrisoare deschisă, că nu acceptă ca acest lungmetraj să apară pe marile ecrane în altă formă decât cea origina-lă, explicând că producătorii români au schimbat montajul fi nal.

Potrivit unui comunicat al producătorilor români, Family Film, lungmetrajul „Condam-nat la viaţă”, de Bogdan Dreyer, cu Harvey Ke-itel și Gérard Depardieu în distribuţie, va avea premiera pe marile ecrane românești pe 14 martie.

Însă regizorul Bogdan Dreyer, susţinut de Gérard Depardieu, declară că producătorul român nu deţine drepturile de autor pentru scenariu și nu a respectat acordul contractual semnat cu cineastul privind forma fi nală în care poate fi prezentată opera cinematografi că.

În acest sens, Gérard Depardieu, care joacă rolul lui Ipu în acest fi lm, a trimis o scrisoare deschisă.

„Acum mai bine de un an, am acceptat să joc în fi lmul românesc „Condamnat la viaţă”, în regia lui Bogdan Dreyer. Povestea scrisă de autorul Titus Popovici și transpusă în scenariu de A. Salamanian și Bogdan Dreyer m-a fas-cinat imediat, cât și personajul principal Ipu, pe care m-am bucurat să-l interpretez. M-am simţit bine în România, este o ţară primitoare, am lucrat cu plăcere alături de actorii români, bine pregătiţi, de altfel, și mi-a plăcut foarte mult rezultatul montat și editat de regizor. Ul-terior, însă, am afl at că fi lmul a fost remontat și reeditat de producători, la cerinţa unui distri-buitor american (nu dau numele), care a cerut schimbarea fi nalului original, cu unul happy-end stil Hollywood, cât și scurtarea fi lmului, făcând din el un fi lm de acţiune gen „pachet DVD” sau „pay TV”, în ciuda faptului că poves-

tea și scenariul original au multă poezie, iar fi -nalul este unul inevitabil, care pune în valoare tot mesajul fi lmului”, scrie actorul.

Acesta continuă subliniind faptul că el și re-alizatorii fi lmului refuză să recunoască varianta lungmetrajului care va apărea în cinematogra-fe la jumătatea lui martie: „Varianta de montaj cu fi nalul schimbat pe care producătorul vrea să o prezinte ofi cial, noi realizatorii fi lmului, nu o recunoaștem și o refuzăm categoric. Vorbesc și în numele autorului fi lmului Bogdan Dreyer,

cât și al colegului meu american Harvey Keitel, care este și el la fel de revoltat de această manipulare. Mai mult, aud că se zvonește prezenţa mea la premieră, ceea ce nu este adevărat. Voi veni cu drag la premi-era fi lmului, dar la cea adevărată, la fi lmul pe care am acceptat să-l fac, nu la ediţia remontată ilegal. Pentru că, în plus, producătorul nu a cum-părat nici până astăzi scenariul, iar drepturile de autor sunt încă în pro-prietatea autorului Bogdan Dreyer și a mea. Deci: Nu-mi dau acceptul ca fi lmul să fi e prezentat în altă for-mă decât în cea originală!”.

„Urmăresc și stimez cinemato-grafi a voastră și să nu uităm că sun-tem și rămânem europeni, avem cultura noastră, iar americanii pe a lor. Fiecare cu ce știe să facă. Dacă doream să fac un fi lm american, mă duceam direct în SUA, nu veneam în România. Sper, deci, în rezolva-rea acestei probleme care ţine în loc un fi lm valoros. Profi t și salut actorii români, alături de care am jucat, în frunte cu cel mai tânăr, Bogdan Ian-cu. Gérard Depardieu”, încheie acto-rul scrisoarea deschisă.

„Condamnat la viaţă/ A Fa-rewell To Fools” este o adaptare după nuvela „Moartea lui Ipu”, de Titus Popovici, un fi lm românesc care aduce laolaltă nume mari din cinematografi a naţională și internaţională, precum Gérard Depardieu, Harvey Keitel, Lau-ra Morante, Bogdan Iancu, Alexandru Bindea, Gheorghe Visu, Daniela Nane, Adina Cartianu și Nicodim Ungureanu.

Potrivit producătorilor, regia este semnată de Bogdan Dreyer, iar scenariul, de Anușavan Salamanian.

Filmul este produs de Giuliano Doman pen-tru Family Film.

La rândul său, Giuliano Doman a declarat, într-un document remis MEDIAFAX, că „mon-tajul pe care producătorii au decis să-l prezin-te publicului începând cu 15 martie este sce-nariul care întrunește condiţiile contractuale între producători și Dacin Sara, în calitate de reprezentant al urmașilor lui Titus Popovici; totodată acesta este singurul scenariu pe baza căruia au fost obţinute fi nanţările de la CNC, Eurimages, Arte ZDF, Fondul de Film Flamand, Mollywood Film și ceilalţi coproducători și co-fi nanţatori”.

De asemenea, Doman subliniază că „toţi cei implicaţi în acest proiect grandios sunt contractaţi de producători pe modelul ame-rican. Gérard Depardieu, Harvey Keitel, Laura Morante, Bogdan Iancu, Alexandru Bindea, Gheorghe Visu, Daniela Nane, Adina Cartianu și Nicodim Ungureanu sunt, prin urmare, sub incidenţa contractuală conform uzanţelor in-ternaţionale. Regia este semnată de Bogdan Dreyer, iar scenariul, de Anușavan Salamani-an, conform drepturilor de autor cedate de către moștenitorii lui Titus Popovici”.

Evenimentele din fi lm au loc într-un sat din Transilvania, la sfârșitul celui de-Al Doilea Răz-boi Mondial. Un soldat german este găsit mort la marginea unui sat de către un băiat de 11 ani. Nu se știe cine este vinovatul, iar ofi ţerii germani ameninţă că îi vor executa pe cei mai importanţi zece membri ai comunităţii dacă făptașul nu se va preda. Ca să scape, aceștia din urmă încearcă să-l convingă pe Ipu, „nebu-nul satului” (Gérard Depardieu), să-și asume el vina, în schimbul promisiunii unei înmormân-tări fastuoase și a unor recompense pentru familia lui.

Filmările au avut loc la Sighișoara și satul Saschiz din Mureș, dar și în București și Mogo-șoaia.

SCANDAL

Depardieu, producătorilor români: „Nu accept Depardieu, producătorilor români: „Nu accept compromisuri, nu-mi place să fi u dus de nas!”compromisuri, nu-mi place să fi u dus de nas!”

1 MARTIE 2013 1313 F L U XF L U XDiverse

Avem plumb în ruj, inhalăm compuși can-

cerigeni din soluţiile de lustruit mobila, în-

ghiţim mai mulţi conservanţi decât poate

neutraliza organismul. Ne intoxicăm zilnic

cât străbunicii noștri într-o viaţă, spun

studiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Așa că nu e de mirare amploarea curen-

tului Detox, o adevărată obsesie pentru

detoxifi ere, care îmbogăţește industria

frumuseţii și pe cea farmaceutică.

De la măști cosmetice antipoluare la conce-diul de detoxifi ere la un hotel-spa, este greu să cuprinzi tot ceea ce mintea omenească a fost în stare să inventeze pentru a contracara consecin-ţele progresului asupra sănătăţii noastre. Anual, numai pentru tratamentele Detox se cheltuiesc la nivel global aproximativ 100 de milioane de euro, conform unui anunţ făcut la Convenţia Professio-nal SPA and Wellness din 2012. Deși piaţa asiatică a dominat până de curând domeniul, curentul a căpătat amploare în Europa în ultimii patru ani (paradoxal, odată cu criza).

Multe dintre noile soluţii se bazează pe remedii străvechi, pe cunoașterea plantelor și benefi ciilor lor, pe curele cu ape minerale sau pe dietele vege-tariene. Dacă înainte oamenii ţineau post pentru a-și purifi ca organismul după perioadele de „îm-buibare”, acum mergem la spa, bem ceai verde sau lapte de orez, mâncăm quinoa și seminţe de in. Și medităm.

Ce este detoxifi erea?Detoxifi erea reprezintă procesul natural al or-

ganismului de a elimina și neutraliza toxinele din organism. Ce sunt toxinele de care auzim mereu? „Simplist spus, toxinele sunt produși care pot dă-una ţesuturilor din corp”, explică dr. Irina Arsene, medic nutriţionist. „Ele sunt transformate chimic de organism în produși mai puţin dăunători pen-tru ţesuturi și eliminate în mod natural.” Proble-mele apar atunci când nivelul de toxine din corp este prea mare pentru ca procesele naturale de prelucrare și eliminare să fi e sufi ciente. Sau când, din diverse motive pe care le poate identifi ca doar

medicul, detoxifi erea naturală nu mai poate avea loc. În niciun fel.

De unde ne vin toxinele?Sursele de toxine includ produși ai metabolis-

mului normal, ca amoniacul rezultat din scindarea proteinelor, chimicale ca pesticidele, substanţele de curăţat în casă, aditivii alimentari, medicamen-tele, poluarea, fumatul, metalele grele, ca plum-bul (pe care le ingerăm sau inhalăm din mediul înconjurător). Odată cu depistarea tot mai multor surse de intoxicare a organismului (inclusiv des-coperirea accidentală a unui nivel alarmant de plumb din cosmeticele franţuzești scumpe, de marcă), dorinţa de „curăţare” a organismului a luat proporţiile unui fenomen.

Detoxifi erea poate include o dietă specială, consumul de suplimente și ceaiuri, hidrocolo-noterapia, exerciţii fi zice, tehnici de respiraţie, sauna, masaj de drenaj limfatic, împachetări la termocuvertă.

Există şi efecte secundareDeseori, în primele zile ale dietei de detoxifi e-

re, poate să apară o durere de cap, des asociată și cu renunţarea la cafea. „De aceea se recomandă descreșterea gradată a cantităţii de cafea dinain-te de a începe detoxifi erea”, precizează medicul nutriţionist.

Alte efecte secundare: apar cearcăne sub ochi, iar aspectul pielii nu este normal. „Toate acestea apar datorită procesului de eliminare a toxinelor din profunzime la exterior”, explică dr. Arsene.

O dietă de detoxifi ere nu trebuie ţinută foarte mult timp, deoarece poate duce la defi cienţe nu-triţionale, mai ales de proteine și calciu. Și, foarte important, după detoxifi ere se revine gradat la o dietă sănătoasă, ceva mai puţin restrictivă. Nu reveni brusc la vechile obiceiuri, pentru că orga-nismul va avea un șoc, comportându-se ca după o toxiinfecţie alimentară severă.

De ce merită să încerci?Pentru că, spune dr. Irina Arsene, reduce can-

titatea de toxine care pătrund în organism – „de

exemplu, prin consumul de alimente organice. O dietă prescrisă de un nutriţionist va pune accen-tul pe consumul de alimente care conţin vitami-ne, nutrienţi, antioxidanţi, de care organismul are nevoie pentru detoxifi ere. Sunt recomandate ali-mentele bogate în fi bre, care, în prezenţa apei pe care trebuie să o consumaţi zilnic, absorb toxine-le și le elimină în mod natural din organism. Mai mult, o astfel de dietă va sprijini organele respon-sabile de eliminarea toxinelor, optimizându-le funcţiile: tubul digestiv (colonul), rinichii, fi catul, plămânii, pielea”.

Cercetările sugerează că toxinele ce pătrund în corp prin apă, aer și alimente sunt depozitate în celulele grase din organism.

O alimentaţie săracă în nutrienţi va scădea funcţia normală a organismului de a elimina to-xinele. Consecinţa logică: toxinele sunt stocate în organism, în celulele grase. „Această încărcare a organismului cu toxine duce la îmbolnăvire”, avertizează medicul nutriţionist.

Incomemagazine.ro

STUDIUVinul roşu ar putea preveni

surzenia

Persoanele care beau vin roșu prezintă un risc scăzut de a surzi. Aceasta este concluzia oamenilor de știinţă de la Spitalul Henry Ford din Detroit.

Specialiștii au constatat că res-veratrolul, o substanţă care se gă-sește din abundenţă în strugurii roși, au un efect protectiv asupra funcţiei auditive. Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au realizat un studiu în laborator pe cobai.

Oamenii de știinţă au supus un număr de șobolani la niveluri so-nore ridicate. Le-au dat apoi să în-ghită resveratrol, compus chimic prezent în struguri și în vinul roșu.

Experţii au observat o scădere a efectelor negative produse de su-nete în urechea animalelor. Acest lucru s-ar datora, potrivit datelor cercetării, proprietăţilor antiinfl a-matorii și antioxidante ale resve-ratrolului.

„Resveratrolul este o substanţă chimică extrem de puternică care protejează organismul de proce-sul infl amator. Acest ingredient ajută la prevenirea surzeniei”, a declarat Michael D. Seidman, au-torul cercetării.

Datele studiului au fost publi-cate în revista Otolaryngology-Head and Neck Surgery.

Detox, noua obsesie a europenilorDetox, noua obsesie a europenilor

Dacă aveţi în faţă un produs sărac în grăsimi și un altul plin de gră-simi, îl alegeţi pe primul pentru a vă asigura că nu puneţi kilograme în plus, nu-i așa? Ei bine, greșiţi! Specialiștii atrag atenţia că low-fat și fat-free nu înseamnă întotdeauna mai puţine riscuri pentru siluetă, iar în multe alimente, grăsimea este înlocuită cu za-hăr, adică cu calorii. Multe!

“Oamenii nu-și dau seama că alimentele degresate sau conţinând-o în cantitate mică nu sunt întotdeauna și sărace în calorii”, sus-ţine Brian Wansink, cercetător și doctor în știinţe medicale, unul dintre autorii cărţii Mindless Eating: Why We Eat More Than We Think.

Gustările low-fat au cu circa 11% mai pu-ţine calorii decât variantele cu grăsime, nu mai puţine, cum am fi cu toţii tentaţi să cre-dem.

Oamenii sunt tentaţi să consume în can-tităţi exagerate acest tip de alimente bazân-du-se pe ideea că nu se vor îngrășa, însă, în realitate, nu reușesc nici măcar să-și menţină numărul de kilograme la o valoare stabilă, crescând constant.

“Grăsimea înseamnă savoare. Când o elimini, trebuie să o înlocuiești cu altceva“,

explică nutriţionista Keri Glassman, autoa-rea cărţii The New You and Improved Diet. Practic, grăsimea este înlocuită cu zahăr, făi-nă, agenţi de îngroșare sau cantităţi mari de sodiu care să substituie gustul grăsimii. Toa-te aceste alimente sunt, de obicei, sărace în proteine și fi bre, se digeră rapid și nu menţin senzaţia de saţietate pentru mult timp, mo-tiv pentru care ni se face foame la scurt timp după ce le consumăm.

Iată de ce alimentele low-fat sau fat-free afectează silueta mai mult decât ne-am în-chipui mulţi dintre noi și este de preferat să le alegem pe cele integrale în locul lor.

Alimente sărace în grăsimi dar periculoa-se pentru siluetă: iaurtul și laptele semi/de-gresat, covrigeii, chipsurile, milk-shake-urile, sosurile pentru salată, mâncărurile congela-te, maioneza de la supermarket în varianta fără grăsimi, supele și ciorbele la conservă, îngheţata, biscuiţii etc.

Gandul.info

DORMI MAI PUŢIN DE ŞASE ORE? RISCURILE la care îţi supui organismul

sunt enorme!

Lipsa somnului poate avea efecte dezas-truoase asupra organismului, favorizând o se-rie de boli, de la cele cardiovasculare, diabet și obezitate până la afecţiuni cerebrale.

Cercetătorii de la University of Surrey au comparat rezultatele probelor de sânge pre-levate de la 26 de persoane după o săptămâ-nă în care au dormit zilnic zece ore pe zi cu cele prelevate după o săptămână în care s-au odihnit mai puţin de șase ore pe noapte. În fi -nal, s-a ajuns la concluzia că peste 700 de gene au fost afectate de acest defi cit de somn.

Medicii spun că fi ecare genă are instrucţi-uni clare și contribuie la crearea unor protei-ne, într-un anumit ritm. Cele care au devenit prea active au început să producă mai multe proteine, afectând echilibrul natural al or-ganismului. Sistemul imunitar este puternic afectat de acest program defi citar de odihnă.

„Somnul contribuie în mod clar la refacerea organismului. Odată dereglat acest echilibru, apar o serie de tulburări și infl amaţii, care duc, în fi nal, la îmbolnăvire. În plus, ceasul biologic este profund afectat”, a declarat, pentru bbc.co.uk, profesorul Colin Smith de la University of Surrey.

Evz.ro

Vopseaua de păr conţine CHIMICALE care te pot îmbolnăvi

Vopseaua de păr conţine anumite chimicale care pot duce la apariţia cancerului, avertizează cercetătorii britanici. Oamenii de știinţă menţio-nează că produsele de înfrumuseţare folosite la salon sunt în egală măsură la fel de periculoase pentru organism ca și cele care se găsesc în comerţ și sunt accesibile publicului larg.

Specialiștii mai spun că vopseaua de păr conţi-ne diferite substanţe care, în contact cu fumul de ţigară, dar și cu alte substanţe poluante, pot duce la apariţia cancerului, notează Daily Mail.

Statisticile citate de cotidianul britanic arată că o treime dintre femei obișnuiesc să se vopsească. Acest obicei nu este specifi c doar femeilor. Datele mai arată că și un bărbat din zece obișnuiește să se vopsească.

Specialiștii în dermatologie spun că vopseaua închisă la culoare este mai agresivă asupra orga-nismului, decât cea care asigură podoabei capilare o nuanţă deschisă.

Experţii au realizat o listă cu cele mai periculoa-se substanţe care se găsesc în acest tip de cosme-tice. Printre acestea se numără P-fenilendiamina (PPD), substanţă care se întâlnește în două din trei vopsele de păr, resorcina a fost catalogat de Uniu-nea Europeană ca fi ind dăunător pentru organism și este extrem de iritant pentru piele și ochi, aulfa-ţii de sodiu, potasiu și amoniu.

Mai mult, unele studii sugerează că apa oxi-genată ar modifi ca structura ADN, iar asta poate cauza inclusiv cancer. Tipurile de cancer care pot apărea sunt cele de sânge, de sân sau vezică.

Alimentele degresate pot afecta silueta. Iată cum

1 MARTIE 20131414F L U XF L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Cântă îngerii cu noi. Pro-

gram muzical. 10.00 Reporterul de gardă. 10.25 Documentar.

“Churchill - eroul tragic al războiul al doilea mondial”. 12.00

Vedete la bis. 13.10 ARTelier. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.30

Film-spectacol. “Repetiţia”. Regia N. Scorpan. 15.00 Accente

economice. 15.25 Ring Star. 16.25 Săptămâna sportivă. 17.15

Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 18.00 Documentar.

“Almanah cinematografi c”. 18.30 Desene animate. “Farhat”.

19.00 MESAGER (rom). 19.35, 21.20, 3.50 Eurovision 2013.

19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Ta-

ekwondo - calea spre perfecţiune. 21.40 Profi l de savant. V.

Rudic. 22.20 Templul muzicii. 23.00, 0.10 Miniserial. “LEONE”

(Italia). Episodul 1. 0.40 Documentar. “Shift - viaţa in era di-

gitală”. 1.00 Chișinăul de ieri și de azi. 5.10 Music Mania. 5.25

Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teles-

hopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emi-

siune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert

20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV.

Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile

Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45

Doamne de poveste (r) 09:30 Teleshop-

ping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial:

Dragoste și luptă(r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Te-

leshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r)

13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de

ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30

Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30

Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45

Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de

poveste (r)

07:00 Știrile ProTv 10:00 Teleshopping 10:15

Ce se întâmplă, doctore? (r) 10:45 Film: Fan-

toma mea iubită 13:00 Știrile ProTv 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4435 15:00 Film: Un sejur cu surprize (r) 17:00 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena

Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI

New York, ep.7, anul 7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Vide-

oclipuri Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30

Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00

“Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00

Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele

știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Дешево

и сердито” с Дарьей Донцовой 16:05 Teleshopping 16:20

Премьера. “Ирина Купченко. Необыкновенное чудо”

17:15 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00

“Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00

“Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Сергей Безруков в

многосерийном фильме “Есенин” 00:05 “Primele știri” (rus)

00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 “Свобода и справедливость”

с Андреем Макаровым 01:35 Ночные новости 01:50 “Prima

Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R) 05:00 Профилактика

7.00, 14.00, 20.00, 3.30

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.30 Divertisment. 8.30,

12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.10 Seriale. 10.20, 16.30

Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 1.50, 3.10, 6.05 Teleenciclo-

pedia. 2.20 Garantat 100 de procente. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:31 TÉLÉTOURISME 6:00

INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH

INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00

FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLEC-

TION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE

13:00 FLASH INFO 13:02 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30

PRÉSIDENT DIA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES

& DES AILES 16:44 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT

19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:35 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 20:24

LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 21:15 FLASH INFO 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES - SPECIMEN 23:00

COUSINADES - LE PENSIONNAT DE L’ESPOIR 0:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 INDOCHINE 3:34

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI.

6.10 Serial. “SECRETARUL” (Colum-

bia, 2011). 7.10, 8.15, 2.20 Bună

dimineaţa! 9.00 ȘTIRI (рус). 9.10 - 17.00 Revizie tehnică.

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Serial. “SECRETARUL”

(Columbia, 2011). 18.00 Unda Bugeacului. 18.30 Desene

animate. “Farhat”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35, 21.20,

3.50 Eurovision 2013. 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova

în direct. 21.25 Dialog social. 21.45, 1.00 Respiro. Program

muzical. 22.20 Documentar. “Churchill - eroul tragic al

războiul al doilea mondial”. 23.55 Documentar. “Minunile

lumii”. 0.10 J. Brahms. Cvintet pentru pian. 1.15 Cuvintele

Credinţei. 5.10 Music Mania. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artis-

tic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru

fi ul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu

16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În

oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos

03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show

cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00

Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30

Teleshopping 09:45 Videoclipuri

10:00 Serial: Dragoste și luptă(r) 11:00 Serial: Patimile

inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30

Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teles-

hopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stă-

pâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r)

18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial:

Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial:

Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r)

02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00

Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doc-

tore? - Omul care aduce cartea 10:00 Te-

leshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 11:00 Film: Rătăcit în jungla civilizaţiei

13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4436 15:00 Film: Luminile Nordului 17:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00

Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45

Masterchef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: CSI New

York, ep.8, an 7 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00

Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30

Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r)

06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

У в а ж а е м ы е т е л е з р и т е л и !

Приносим извинения за перерыв в

вещании с 05.00 до 16.00 в связи с

профилактическими работами 16:00

“Неравный брак”. Многосерийный фильм 16:55 Te-

leshopping 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный

фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть

говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15

Сергей Безруков в многосерийном фильме “Есенин”

00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45

Ночные новости 01:00 “Городские пижоны”. “Задиры”.

Новый сезон 02:00 “Prima Oră” (R) 04:00 “Primele știri”

(rom) (R)

7.00 - 17.00 Revizie

tehnică. 17.20, 19.30

Divertisment. 17.50,

6.20 Teleenciclopedia.

18.00, 20.30 Seriale. 19.00, 23.40, 6.30 Reporter. 21.30

Fotbal. Champions League. 21.45 Fotbal. Champions

League. “Manchester United” - “Real Madrid”. 0.10 - 6.20

Revizie tehnică.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:31 LITTORAL 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 PAPILLES

10:34 FERMIER URBAIN 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉ-

TOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00

FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00

FLASH INFO 13:04 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30

URGENCES À DAVOS 14:12 CONSTRUIRE LA SUISSE 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES BLEUS, PREMIERS PAS

DANS LA POLICE 15:50 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA

POLICE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL

19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36

SAMBA TRAORÉ 21:00 POURQUOI MOI ? 21:13 LE DEUIL

DE LA CIGOGNE JOYEUSE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2

22:02 COMME CHEZ SOI 23:31 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

0:59 THALASSA 2:53 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 4:07 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00,

4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45

Profi l de savant. Gh. Duca. 7.10, 8.15,

2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10,

17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Festivalul-

concurs al violoniștilor “Filip Toderașcu”. 11.00 Moldova în

direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Picături de “Dor”.

Program muzical. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 14.05

Miniserial. “LEONE” (Italia). Episodul 1. 15.40 Videoteca copii-

lor. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie!

Concurs. 18.00 Свiтанок. 19.00 MESAGER (rom). 19.35, 21.20,

3.55 Eurovision 2013. 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în

direct. 21.25 Portrete în timp. Valeria Grosu. 22.20 Recital de

pian. 23.00, 0.10 Miniserial. “LEONE” (Italia). 0.45 Documentar.

“Shift - viaţa in era digitală”. 1.00 Music Mania. 1.15 Erudit-cafe.

5.10 La noi în sat.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teles-

hopping 11.00Mireasă pentru fi ul meu 12.00

Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina

Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul

meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game show. Cu banii

jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00

Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos

03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic

06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Po-

veștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping

09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste

și luptă(r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping

12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Vi-

deoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r)

15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta

de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00

Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial:

Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r)

05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 11:00 Film:

Luminile Nordului (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45

Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Se-

rial: Tânăr și neliniștit, ep.4437 15:30 Film: Mai multe versiuni ale

mele 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour

19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45

Serviciul Român de Comedie 21:45 Film: Soldatul 22:30 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Soldatul (continuare) 00:00

Serial: CSI New York, ep.9, an 7 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:15 - O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15

Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!”

с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30

“Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой

16:05 Teleshopping 16:20 Премьера. “Замуж за принца” 17:15

“Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri”

(rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай

поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom)

21:40 “Время” 22:15 Сергей Безруков в многосерийном

фильме “Есенин” 23:10 “Олег Янковский, Александр Абдулов.

Последняя встреча” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний

Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 “Городские пижоны”.

“Гримм” 01:40 “Prima Oră” (R) 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:10

“Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой

7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Divertisment. 8.30, 12.05,

13.10, 18.00, 20.30, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 6.30 Reporter. 11.10 Filmo-

teca veselă. 14.35, 0.10 Dănutz. S.R.L. 16.45, 17.50, 2.00, 3.05,

6.15 Teleenciclopedia. 21.35 Fotbal. Champions League. 21.45

Fotbal. Champions League. “Paris Saint-Germain” - “Valencia”.

2.15 Nocturne. 3.10 Sport. 4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH

INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00

FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION

12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLA-

SH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:30 JACQUES DELORS, L’INSOUMIS

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LE JARDIN DE PAPA 16:16 ÉDU-

CATION NATIONALE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE

19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:36 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:27 FAIS PAS CI, FAIS

PAS ÇA 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LE

GRAND TOUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 1:00 LA MAÎTRESSE DU PRÉSIDENT 2:33 TEMPS PRÉSENT

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45 Picături de

“Dor”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SE-

CRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Euromaxx”.

10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară

în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40 Unda

Bugeacului. 14.10 Miniserial. “LEONE” (Italia). 15.45 Părinţi și

copii. 16.15 Videoteca copiilor. 16.30, 1.00 Eurovision 2013.

Schiţe de portret. 18.00 Documentar. “Arts 21”. 19.00 MESAGER

(rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50

Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “Global 3000”. 22.20,

5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona

Spătaru. 23.05, 0.10 Miniserial. “LEONE” (Italia). 1.30 ARTelier.

5.05 Music Mania.

07.00 Game show. Cu banii jos 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul

meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic

17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30

Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile

Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show

păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-

show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00

Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45

Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshop-

ping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial:

Dragoste și luptă(r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Te-

leshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r)

13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de

ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30

Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30

Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45

Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de

poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Mai multe versiuni ale mele (r) 13:00 Știrile

ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4438 15:00 Film: Dragoste de tată 17:00 Știrile ProTv cu Ani-

șoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Operaţiunea Broken Arrow

22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Febra roșie 00:45

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 - O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 România,

te iubesc! (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy

Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!”

с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30

“Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой

16:05 Teleshopping 16:20 Премьера. “Многодетные невесты”

17:15 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00

“Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес”. Праздничный

выпуск 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Гаэль

Гарсиа Берналь в фильме “Письма к Джульетте” 00:00

“Primele știri” (rus) 00:10 “Вечерний Ургант”. Праздничный

выпуск 00:55 Фильм “Карлос” 02:35 Михаил Боярский, Елена

Коренева в музыкальной комедии “Сватовство гусара” 03:45

“Prima Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.25

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.30 Divertisment. 8.30,

12.05, 13.10, 18.00, 20.30, 0.15, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30

Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10 Cu drag, de Dragobete. 14.35 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50,

0.00, 6.15 Teleenciclopedia. 2.15 Filmoteca veselă. 3.10 Sport.

4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:29 DESTINATION WE-

EK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30

TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:39 MEDITERRANEO 10:06 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:06

FLASH INFO 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03

CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION

12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00

FLASH INFO 13:03 PAPILLES 13:30 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:54 FAIS PAS

CI, FAIS PAS ÇA 16:47 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02

ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35

COMME CHEZ SOI 21:02 D’EST EN OUEST 21:31 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:02 À VOS MARQUES... PARTY ! 0:05 TV5MONDE LE

JOURNAL 0:15 LE JOURNAL DE LA RTS 0:44 TV5MONDE LE JOUR-

NAL AFRIQUE 0:59 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:04 LA GRANDE

LIBRAIRIE 2:00 JACQUES DELORS, L’INSOUMIS 2:52 QUESTIONS À

LA UNE 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

4 MARTIE 5 MARTIE 6 MARTIE 7 MARTIE Luni Marţi Miercuri Joi

1 MARTIE 2013 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXRE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaSergiu PraporşcicLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecRevii la gânduri mai bune, dai dovadă de generozitate și te ocupi și de problemele celor-lalţi, pentru că le vezi și nu le poţi ignora.

TaurGreu de ajuns la o înţelegere, care să îţi convină și ţie, cu cei dragi, în special cu copiii, care s-au îndepărtat destul de mult de tine și nu mai vor să revină.

GemeniCei din jur te sfătuiesc, îţi dau de înţeles că sunt alături de tine, te apreciază și vor avea grijă să te ajute, dacă le ceri acest lucru.

RacSfera intimă te interesează mai mult acum și găsești resur-se pentru a te ocupa de ea cu răbdare și cu delicateţea care îţi e solicitată, în anumite mo-mente.

LeuAi destule probleme acum, iar chestiunile fi nanciare sunt ca un sac fără fund pe care nu îl poţi corecta acum. Ai vrea să ai sentimentul că munca ta nu e în zadar!

FecioarăOrice ai face, tot trăiești cu sen-zaţia că nu e sufi cient, nu e așa cum ţi-ai dorit. Ar fi util să ana-lizezi momentele când această insatisfacţie se accentuează!

BalanţăAi altele de rezolvat acum și cele mai acute probleme sunt legate de familie. Ai tendinţa de a lansa acuzaţii la adresa partenerului de cuplu!

ScorpionTe retragi din disputele sonore, din cercurile de persoane faţă de care nu ai sentimente bene-fi ce pentru a te proteja pe tine și pe ele de unele reacţii nega-tive.

SăgetătorCauţi persoane cu care să dis-cuţi despre ce te interesează și nu le găsești. Te simţi abando-nat de prieteni, care sunt prinși cu problemele lor și nu au timp de tine.

CapricornGăsești un punct de echilibru acum, fi e în relaţia cu un supe-rior care te apreciază, fi e într-un gând la care ţii foarte mult, dar pe care nu îl dezvălui.

VărsătorTreci la alte preocupări și abia așteptai să faci asta. Astăzi des-coperi și un factor declanșator al confl ictelor cu un prieten foarte apropiat.

PeştiAi putea fi tentat(ă) acum să te simţi nesigur(ă) pe resursele și pe abilităţile tale și de aceea vezi viitorul ca prin ceaţă.

1-8 martie1-8 martie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 17.45, 0.00, 4.00 - ȘTIRI.

6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI

(рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 “Pupici

pentru mămici”. Program muzical. 10.55 “Mai de taina ca misterul doar

femeia poate fi ”. Program de divertisment. 12.00 La noi în sat. 12.40,

1.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate.

“Farhat”. 13.40 Свiтанок. 14.10, 15.10 “O înţelegere cu anii am să fac...”.

Concert cu Ana Puică. 16.05 Din fondul TVM-1. “Femeia - icoana a luminii”.

Compoziţie literar-artistică. 16.30, 19.35, 1.00 Eurovision 2013. Schiţe de

portret. 18.00 “Dor”. Program muzical. 19.00 MESAGER (rom). 19.40, 4.10

“Doar femeia...”. Emisiune dedicată Zilei Internaţionale a Femeii. 21.25

“Doru-i dor...” Program muzical cu fraţii Bânzari. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10

Miniserial. “LEONE” (Italia). 1.50 Din fondul TVM-1. Moldova la Eurovision.

5.25 Vector European.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping

11.00Mireasă pentru fi ul meu 12.00 Muzică 13.00 În

oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro

TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30

Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro

TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevă-

rate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri

10:00 Serial: Dragoste și luptă(r) 11:00 Serial:

Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial:

Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial:

Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30

Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial:

Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan

22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45

Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Poveștiri

adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul

care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Dragoste de tată (r)

13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4439 15:00 Film: Iubire de probă 17:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv

cu Angela Gonţa 20:45 Românii au talent 23:00 Film: Propunere indecentă

01:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:40 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 02:40 Videoclipuri Pro Tv 03:45 În Profunzime cu Lorena Bog-

za (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 Teles-

hopping 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 Teleshopping 10:00 Новости 10:10 Виталий

Соломин, Нина Сазонова, Инна Макарова

в фильме “Женщины” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости

(с субтитрами) 12:20 Надежда Румянцева в комедии “Королева

бензоколонки” 13:35 Леонардо Ди Каприо, Кейт Уинслет в фильме

Джеймса Кэмерона “Титаник” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Фильм

“Титаник”. Продолжение 16:50 Ирина Муравьева, Татьяна Васильева

в комедии “Самая обаятельная и привлекательная” 18:00 “Primele

știri” (rus) 18:10 Фильм “Самая обаятельная и привлекательная”.

Продолжение 18:25 Алиса Фрейндлих, Андрей Мягков, Лия

Ахеджакова, Олег Басилашвили в комедии “Служебный роман” 21:00

“Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:05 Премьера. Сергей Безруков,

Дмитрий Дюжев, Михаил Пореченков, Егор Бероев, Гоша Куценко

в фильме “Мамы” 00:00 “Primele știri” (rus) 00:10 Премьера. “Самый

лучший день”. Юбилейный концерт Григория Лепса 01:30 Максим

Аверин в комедии “Любовь зла...” 02:40 “Prima Oră” (R) 04:35 “Primele

știri” (rom) (R) 05:05 “Поле чудес”

7.00, 14.00, 20.00, 4.20 Tele-

jurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Di-

vertisment. 8.30, 12.05, 13.10,

14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 3.00 Tezaur folcloric. 16.45,

17.50, 3.50, 6.20 Teleenciclopedia. 0.55 Cu drag, de Mărţișor.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO

10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00

FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00

FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO

13:02 ÉPICERIE FINE 13:30 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:03 COMME CHEZ SOI 16:32 NOS ARCHIVES SECRÈTES 16:44

FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 DE LA CUISINE AU PARLEMENT 19:00

TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:34 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES BLEUS,

PREMIERS PAS DANS LA POLICE 22:50 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS

LA POLICE 23:47 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL

0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 1:51 FAIS PAS

CI, FAIS PAS ÇA 2:44 MISE AU POINT 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00

DOCUMENTAIRE

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Miniserial.

“LEONE” (Italia). 7.45 Cinemateca universală.

8.05 Vedete la bis. 9.05 Documentar. “Baladă

pentru o regină”. 10.00, 3.00 Știinţa și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00

Documentar. “Arts 21”. 11.30, 1.30 “Dor”. Mihai Volontir. 12.00, 2.20 Com-

pozitorul Constantin Rusnac. Serata de creaţie. 12.40 “Preșul”. Spectacol

al Teatrului Naţional “V. Alecsandri”. 14.20 Festivalul doinei. Retrospectiva.

15.05 Serial în desen animat. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”.

16.30, 1.00 Eurovision 2013. Schiţe de portret. 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI

(рус). 17.15 “Art-club” (рус). 17.50 Știri pozitive. 18.10 Erudit-cafe. 19.00

MESAGER (rom). 19.35, 2.15 Eurovision 2013. 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 O

seară în familie. 21.25 “World stories” - lumea în reportaje. 22.20 Miniserial.

“LEONE” (Italia). 0.10 Fii tânăr! 3.30 Ritmuri populare cu orchestra “Barbu

Lăutaru”. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial

11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății

11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă

pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 16.40 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy

Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La

altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00

Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 4.00 Concert 05.30 Film

artistic

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate

(r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00

Serial: Dragoste și luptă(r) 11:00 Serial: Patimile

inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante

(r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r)

15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Dragoste

și luptă 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial:

Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial:

Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de

ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r)

05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu

Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping

14:00 Serial: Spitalul de demenţă (r) 14:45 Film: Chemarea naturii 16:30

Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Ghei-

ceanu 20:30 Film: Ruslan 22:30 Film: Raport special 01:00 Explore Midnight

01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Serviciul Român

de Comedie (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Любовь глазами женщин”

07:05 Ия Савина, Олег Ефремов в фильме

“Продлись, продлись, очарованье...” 08:40 Teles-

hopping 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово

пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 “Андрей

Миронов и его женщины” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Андрей

Миронов, Ия Нинидзе в фильме “Небесные ласточки” 14:25 “Я боюсь,

что меня разлюбят. Андрей Миронов” 15:05 Алиса Фрейндлих, Андрей

Мягков, Лия Ахеджакова, Олег Басилашвили в комедии “Служебный

роман” 17:40 Сергей Безруков, Дмитрий Дюжев, Михаил Пореченков,

Егор Бероев, Гоша Куценко в фильме “Мамы” 18:00 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:15 Фильм “Мамы”. Продолжение 19:35 Премьера.

Дмитрий Нагиев, Нонна Гришаева, Александр Олешко в комедии

“Мужчина с гарантией” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45

“Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:25 Премьера. Филипп

Киркоров, Леонид Агутин, Алсу, Сергей Лазарев в юбилейном концерте

группы “А-Студио” 01:05 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок

Холмс. “Элементарно” 01:45 Мэрилин Монро в фильме “Автобусная

остановка” 03:15 Лидия Федосеева-Шукшина, Станислав Любшин,

Михаил Ульянов в фильме “Позови меня в даль светлую” 04:45 “Primele

știri” (rom) (R) 05:00 “Андрей Миронов и его женщины”

7.00 Zestrea românilor. 8.10

Parteneri de week-end. 8.45,

13.20 Teleshopping. 9.00,

18.00, 20.30 Seriale. 10.40 Cu drag, de Mărţișor. 12.30 Personalităţi ale

folcloristicii românești. 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.30, 19.30 Diver-

tisment. 15.15, 1.30 Ne vedem la TVR. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30

Reporter. 0.00 Tezaur folcloric. 0.40 Profesioniștii. 4.15 Viaţa satului. 6.20

Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 DOCUMENTAIRE 6:31 ME-

DITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06

FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES

SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:58

COMMANDANT CLARK 11:10 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7

JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT

GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31

36,9° 14:00 CURIEUX BÉGIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 360° -

GÉO 15:52 LES BOYS 16:15 LES BOYS 16:38 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02

ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE

19:32 THALASSA 21:23 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59

LES ANNEES BONHEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:46 NOUVO

2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 PEUPLES DU MONDE

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documen-

tar. “Baladă pentru o regină”. 7.05 Legendele

muzicii. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Tem-

plul muzicii. 8.45 Dialog social. 9.05 Serial în desen animat. “Sandocan”.

10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie!

Concurs. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni.

12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Evantai folcloric. 13.40 Parteneriate

pentru fi ecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Fotbal la

sală. Campionatul RM. Finală. Transmisiune în direct. În pauză: Respiro.

15.50 Documentar. “Enigmele antichităţii”. 16.00 Închiderea Festivalului

Internaţional de Muzică “Mărţișor-2013”. Transmisiune în direct de la

Palatul Naţional. În pauză - Știri (рус). 19.00 MESAGER (rom). 19.35,

4.10 Eurovision 2013. 19.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.50,

2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.50 Săptămâna sportivă. 22.00, 2.00 - ȘTIRI

(рус). 22.20 Cultura azi. 23.05 Documentar. “Scandalul impresionist”.

0.10 Erudit-cafe. 1.00 Ritmuri populare cu orchestra fraţilor Advahov.

1.25 Respiro. 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music

Mania. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La

altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin

lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00

Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa de stele

18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 19.00 Serial 20.00 Come-

dy Kishinew 20.40 Game show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune

de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00

Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Game

show. Cu banii jos

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 Acasă în bucătărie

(r) 08:30 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teles-

hopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dra-

goste și luptă(r) 11:00 Serial: Patimile inimii

(r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante

(r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan

(r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Doamne de poveste 17:30 Serial:

Dragoste și luptă 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diaman-

te 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial:

Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Serial: Inimă

de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara

(r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film:

Chemarea naturii (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Te-

leshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Masterchef (r)

16:00 Film: Tineri însurăţei 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile ProTv

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Teroare în Paris

22:30 Film: Resident Evil 2: Ultimul război 00:30 Apropo Tv (r) 01:30 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00

Masterchef (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Артем Боровик. Он

очень торопился жить” 07:00 Юрий Соломин

в детективе “Инспектор уголовного розыска”

08:25 Teleshopping 08:40 “Армейский магазин”

09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые

заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30

“Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Андрей Миронов,

Людмила Гурченко, Екатерина Васильева в фильме “Соломенная

шляпка” 14:25 Андрей Миронов, Иннокентий Смоктуновский, Ольга

Аросева, Олег Ефремов, Анатолий Папанов фильме “Берегись

автомобиля” 15:55 Премьера сезона. “Форт Боярд” 17:15 Премьера

сезона. “Один в один!” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza

săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-

аналитическая программа 22:50 “Большая разница ТВ” 00:35

Премьера. Юбилейный концерт Вячеслава Бутусова 02:05 Ким

Бейсингер, Эминем в фильме “8 миля” 03:45 “Sinteza săptămânii”

(rom) (R) 04:15 “Пока все дома”

7.00, 0.45 Parteneri de we-

ek-end. 7.25 Să mă aștepţi...

9.00-13.25, 17.00, 20.30 Se-

riale. 13.25 Teleshopping. 14.00, 17.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 14.30,

19.30 Divertisment. 16.00 Filmoteca veselă. 17.00, 1.05 Cu drag, de

Mărţișor. 19.00, 6.35 Reporter. 23.00 Ne vedem la TVR. 2.45 Persona-

lităţi ale folcloristicii românești. 3.35 Sport. 4.40 Universul credinţei.

6.20 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À

BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:53

REFLETS SUD 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JO-

URNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PA-

RADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC

10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT

CLARK 10:58 COMMANDANT CLARK 11:10 WAKFU 11:34 TACTIK 11:59

PAROLES DE CLIP 12:10 SCIENCE OU FICTION 12:37 COQUELICOT &

CANAPÉ 13:00 FLASH INFO 13:04 JOUR DE RUGBY 13:45 SAUVETEURS

DES MERS 14:01 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03

VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00

TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00

KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00

ARTISANS DU CHANGEMENT 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT

EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:59 CARREFOUR 23:10 À ZÉRO 23:30 HISTOIRE BELGE 0:00

TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 FOOT ! 1:32 FOOT ! 1:43 À VOS MARQUES...

PARTY ! 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 KIOSQUE

8 MARTIE 9 MARTIE 10 MARTIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 411TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

1 MARTIE 20131616F L U XF L U X

- După ce ai susţinut bacalaure-atul la Chișinău, ai ales să-ţi faci studiile superioare la Constanţa, la Universitatea „Andrei Șaguna”. De ce anume acolo?

- Pe lângă faptul că e un oraș fru-mos pe malul mării, în Constanţa locu-ia un foarte bun prieten al meu. De al-tfel, el mi-a sugerat că ar fi bine să îmi continui studiile în România, pentru că acolo există mai multe posibilităţi în domeniul muzical, în showbiz, în general. Am hotărât să-i dau asculta-re și după ce am absolvit liceul, m-am prezentat cu actele la Universitatea „Andrei Șaguna”. Am dat admiterea la Facultatea de jurnalism pentru că, pe lângă muzică, este și acesta un dome-niu de care sunt interesată.

- Și cum te-ai acomodat într-un oraș străin, departe de ai tăi?

- Mi-a fost difi cil să mă acomodez din mai multe considerente. În pri-mul rând, aici deja aveam câteva pie-se, câteva colaborări la care ţineam foarte mult. Aceste piese răsunau la radio, participam cu ele la concer-te și eram convinsă că nu trebuie să mă opresc nici pentru o clipă din ac-tivitatea muzicală, că ea trebuie să continue în paralel cu studiile mele la facultate. Acele piese serioase, pentru concert, însă nu se încadrau în formatul cerut de cluburile din Constanţa, era nevoie să încep totul de la început. Difi cultatea a constat și în faptul că mi-a luat ceva timp ca să mă acomodez, să-mi fac prieteni. Prietenul despre care vă povesteam a fost plecat pentru o perioadă pes-te hotare, la început nici măcar nu aveam cui să mă destăinui, să cer un sfat. Așa că altă alegere decât s-o iau de la capăt nu am avut. Am fost nevo-ită să iau o pauză, un an fără muzică pentru mine a însemnat mult.

- Cum ai reintrat în circuit, dacă ar fi să folosim un termen la modă, atât de des folosit astăzi în dome-niul divertismentului?

- Eu nu am renunţat la muzică, că-utam cu insistenţă o persoană potri-vită pentru colaborare, eram mereu atentă la discuţiile despre muzică, mă interesam de diferite persoane din acest domeniu. Și așa s-a întâm-plat că prin cunoștinţe comune, am ajuns să încerc o colaborare cu un DJ, Iceman The DJ este numele lui de scenă. Am decis să afl ăm dacă sun-tem compatibili muzical și am rea-lizat împreună o melodie în limba engleză. Considerând că merită să mergem pe aceeași cale, am înregis-trat a doua melodie, în paralel cău-tând modalităţi de promovare a pie-selor noastre. La moment, important pentru noi este să realizăm melodii care să fi e potrivite pentru cluburi, e o modalitate foarte efi cientă de promovare a muzicii. Dacă te bucuri de suc-ces în cluburi, asta îţi asigură invitaţii la dife-rite evenimen-te, petreceri, concerte. Mă bucur că sun-tem și noi în preferinţele pu-blicului tânăr. Acum, după vacanţa mea la Chișinău, revin la Constanţa, unde vom în-cepe cu Iceman The DJ lucrul la o nouă melodie, deja ne pregă-tim pentru vară și următoarea piesă este pen-tru anotimpul fi erbinte. E po-sibil ca pentru această piesă voi fi lma și un videoclip.

- Succes! Vreau să știu însă și de ce ai dat admiterea la jurnalism, mai sus spuneai că ești interesată și de acest domeniu, prin ce te atrage?

- Pe primul loc în topul preferin-ţelor mele este, bineînţeles, muzica. Iar jurnalismul este, de asemenea, o meserie care îmi place și pe care o admir. Jurnalismul astăzi nu mai este o meserie, este o artă, în speci-al, o artă a comunicării pe care mi-ar plăcea să o însușesc și care cred că mi-ar fi de mare ajutor nu doar în cariera mea de cântăreaţă, ci, în ge-neral, în viaţă. Sper că voi putea acti-va pe viitor în domeniul televiziunii, pe parcursul studiilor am făcut ore practice la Antena 1, studioul din Constanţa. Mi-ar plăcea să am pro-pria mea emisiune de televiziune, dar până atunci mai e mult de lucru, prefer să mă concentrez acum doar pe muzică.

- Cum te descurci la Constanţa, cine te ajută să te promovezi?

- Ceea ce mi-a fost dat să observ e că în Republica Moldova este mai difi cil să te promovezi, în România îmi este mai ușor, nu e nevoie nici de trafi c de infl uenţă, nici de bani. Chiar

dacă a trebuit să aștept un an de zile până să găsesc pe cineva cu care să colaborez, când aveam deja piesele gata, mi-a fost mult mai ușor să apar cu ele la radio sau tv în Constanţa, decât se întâmplă acest lucru la Chi-șinău. Mi-am făcut prieteni la studi-ourile tv din Constanţa, am prieteni în rândul celor care activează în do-meniul muzicii, mă simt bine în acel mediu. Nu m-am simţit discriminată, neglijată. Cel puţin, pentru mine uși-le nu au fost greu de deschis, precum s-a întâmplat aici. Bine, nu vreau să se înţeleagă că e chiar foarte ușor, acolo e real însă să vezi rezultatele muncii depuse.

- Deci, nu lași loc ideii de a reveni acasă?

- Aici este casa mea, nu voi uita ni-ciodată de unde am plecat, aici sunt persoanele care m-au ajutat să mă formez ca solistă, care mi-au oferit primele cunoștinţe despre muzică, m-au îndrumat spre scenă și pe sce-nă, aici este familia mea, vin să îmi vi-

zitez familia, dar pentru mine muzica este în România.

- Consideri că toate planurile tale de muzică pot fi realizate la Con-stanţa? De obicei, cei care aspiră la statutul de vedetă într-un do-meniu sau altul, ţintesc spre o ca-pitală.

- Evident, mă gândesc și eu să cu-ceresc Bucureștiul! Merg des în capi-tală, am prieteni acolo. La București este crema-cremei muzicii românești și mă gândesc deja la un posibil pro-iect muzical pe care aș putea să-l desfășor acolo, dar nu simt că acum e timpul potrivit să fac schimbarea pe care mi-o doresc. Să visezi e frumos, dar pentru a deveni realitate, un vis trebuie bine gândit, planifi cat, are nevoie de o strategie și până voi sim-ţi eu că a sosit momentul potrivit, mă strădui să îmi ocup acel timp cu cât mai multă muzică: piese noi, concer-te, ore de canto, informaţii și studii.

- Spuneai că aici sunt oamenii care te-au ajutat să te formezi ca solis-tă, la cine te referi?

- Persoana de la care am învăţat foarte mult a fost Dragoș Buga, el a fost primul și cel mai important pro-fesor al meu din adolescenţă. De la el am învăţat tot ce ţine de muzică, ce trebuie să cunoască orice copil care vrea să facă o carieră în acest domeniu, nu mă refer doar la tehnica interpretativă, ci și la ţinuta scenică, maniere, comunicarea cu persoanele implicate în acest domeniu etc. Anul acesta, de Revelion, am cântat, dato-rită lui, în Piaţa Marii Adunări Naţio-nale, pentru prima dată după pleca-rea mea la studii în România. Deci, am motive să revin acasă, dar, deo-camdată, nu mă gândesc să mă întorc pentru o activitate muzicală aici.

- Cu cine dintre compozitorii noștri ai colaborat la începutul carierei tale?

- Cu Ady și Andrei Sava.

- Ai vreun interpret preferat al că-rui model ţi-ai dori să-l urmezi?

- Există multe vedete pe care le ad-mir, dar lucrez să devin propriul meu model. Vreau ca atât cât muncesc eu, să se vadă, să fi e apreciat, și consider că asta nu e puţin, și nici rău, și nici lipsit de modestie.

- Care sunt planurile tale pentru viitorul apropiat?

- Primul pe lista mea ar fi un proiect pentru București, dar nu voi încheia nici colaborarea mea de la Constanţa cu Iceman The DJ, atâta timp cât ne înţelegem și cred că ne reușește ceea ce facem pe plan muzical.

- Și nu te simţi niciodată străină, nu ai vrea să lași totul și să vii acasă?

- O să vă răspund la întrebarea aceasta așa încât să vă las să vă faceţi singuri concluziile. În mod curios, nu am simţit niciodată răutăţi sau concurenţă neloială din partea celor care activează în domeniul muzicii în Constanţa. Bârfe, vorbe urâte și invi-die însă au existat din partea unor co-naţionali de-ai noștri, stabiliţi și ei la Constanţa. Ei bine, eu sunt optimistă și am înţeles deja că oamenii sunt di-feriţi și lucrurile astea nu trebuie să ne preocupe, pentru că ne abat din drumul nostru spre scopul pe care ne-am propus să-l atingem.

- Noi îţi dorim mult succes și curaj în continuare. Sperăm să ne reve-dem în curând, ca să ne împărtă-șești din realizările tale muzicale.

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Interviu

CMYK

CMYK

GENERAŢIA 2002

Elina: „Lucrez să devin propriul meu model”Elina: „Lucrez să devin propriul meu model”A debutat în muzică pe când era o puștoaică. A participat la diverse concerte pentru a împărtăși cu toţi dragostea ei pentru muzică, bucuria ei de a cânta și pentru a fi , cu orice pas, mai aproape de visul ei cel mare. De la vârsta de 14 ani era nelipsită de la concer-tele organizate în Piaţa Marii Adunări Naţionale. A evoluat și în cadrul „Mărţișorului anticomunist” de acum opt ani. Astăzi Elina este studentă la jurnalism în România, dar nu renunţă la aspiraţiile ei, muzica rămâne în continuare viaţa ei, chiar dacă la Constanţa a trebuit să o ia de la început. Iar Elinei nu-i este frică s-o ia oricând de la capăt, nu se teme de provocări și nu este dispusă să renunţe nicicând la visul de a deveni o mare cântăreaţă.