1-888-528-52761-888-528-52761-888-5 ATLAS 61-888-5 ATLAS 6

www.atlasremus.comwww.atlasremus.com

39.90$+6% asigurare / 30lb

COLETE EXPRESSCOLETE EXPRESS CANADA - ROCANADA - ROlivrate la domiciliulivrate la domiciliu

4747 133133++ ==altecosturi

altecosturi TOT INCLUSTOT INCLUS

¢/lb¢/lb ¢/lb¢/lb

MAMANIANIA

MONTREAL

COL TTE EX EX XPLEl i v ra at t e la domiciliu a domiciliu d o

47 + alteecoststuri

//lb¢

P R E S S CA CA NA A DA A - RO m i c i l i u

133= TO T IN¢/lb

RO

NCLUS

OMMAANIANIA

Tema modi*cării Constituţiei e din nou la modă. După experienţele politice ale anului 2012, ideea a trecut din planul dezirabilului în cel al acţiunii politice...Dar, dincolo de zbaterile momentului, (mai) poate * România salvată de o (nouă) Constituţie? Altfel spus, s-ar putea construi sau reforma o societate şi oeconomie prin reguli cu caracter constituţional? Sau, pentru a contextualiza dezbaterea în termenii prin care Joseph Schumpeter punea problema acummai bine de o jumătate de secol, se poate salva capitalismul prin reglementare constituţională? Vă prezentăm câteva amendamente ale noii Constituţii, apro-bate şi respinse de către Comisia de revizuire a Constituţiei României.

ANNÉE 4 • NR.70 7 JUIN 2013 • 1ÈRE ÉDITION • PUBLICATION BIMENSUELLE INDÉPENDANTE ET GRATUITE • 6000 COPIES PAR MOIS • PUBLICITÉ: 514-814-8458 • office@ziarulimpact.ca

SSee pprreeggăătteeşşttee rreeccoonnssttrruuiirreeaaddiinn tteemmeelliiii aa RRoommâânniieeii

7 din 10 canadieni facvoluntariat, dar “preapuţini fac prea mult”

Să lovim în Biserică şiîn slujitorii ei dar “cu-iască supunere”

Românii ar puteamerge în SUA fără vizăîn mai puţin de un an

Radu Beligan: „Nu mi-a fost niciodatăruşine că sunt român!“

INTERVIU P.14EMIGRARE P.5OPINII P.3CANADA P.2

Emigrarea unui român în Canada, întreilegalitate şi luptă! (2)

Pitiţi în container pentru o viaţă mai bună

PE GANDURI P. 10

PAGINA 11

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 1

Analiştii de la BMO au arătat o îngrijorare în sen-sul că “prea puţini fac prea mult”, atunci când vinevorba de voluntariat, cu toate acestea, existăsemne care arată că nu întotdeauna va @i aşa.Rahima Mamdani, vice-preşedinte al United Waydin Toronto, a declarat că viitorul este promiţătorpentru că tot mai mulţi tineri se arată deschişiatunci când vine vorba de voluntariat, @ie că estevorba de programe şcolare, muncă în folosulcomunităţii sau în cadrul diferitor companii. Sta-tisticile arată că 80 la sută dintre canadienii sub35 de ani care au participat la sondaj, au donat înultimele 12 luni, comparativ cu 70 la sută dinpopulaţia totală a ţării.Cei mai mulţi voluntari au declarat că au fostmotivaţi de dorinţa de a da înapoi către comuni-tatea din care fac parte. Alte motive des citate aucuprins segmente de populaţie care simt volun-tariatul ca pe o datorie, alţii simt dorinţa de a

cunoaşte oameni noi, alţii sunt de părere că vo-luntariatul reduce stresul iar o parte dintreparticipanţii au declarat că voluntariatul este unbun prilej pentru a acumula experienţăprofesională.Statisticile anterioare mai arată că 29 la sută din-tre persoane fac voluntariat fără a li se cere asta,în timp ce 71 la sută fac voluntariat pentru că le-afost cerut.Pe data de 5 iunie, instituţia @inanciară a oferit o ziliberă pentru 5.600 de angajaţi, pentru a face vo-luntariat la unul dintre cele 500 de proiecte exis-tente în comunităţile locale. Date din sondaj arată că 23 la sută dintre canadi-eni ar face voluntariat cu o mai mare plăcere dacăangajatorul i-ar susţine.Eric Tripp, preşedinte al BMO Capital Markets adeclarat că voluntariatul trebuie să @ie perceputde populaţie ca o datorie şi nu ca “ceva frumos”.

Lee Soda, director executive al Agincourt Com-munity Services Association, a declarat că pro-gramele de voluntariat trebuie extinse şi mai binestructurate, astfel încât voluntarii să @ie plasaţi înprograme care corespund cu interesele, abilităţileşi experienţa lor.Sondajul a fost realizat la nivel national, cu parti-ciparea a 800 de canadieni, selectaţi aleatoriu, înperioada 16-18 mai ac. E.I.

Ministrul Transporturilor, Denis Lebel, a arătatîntr-o conferinţă de presă din cadrul ConferinţeiAnuale de Comerţ a Federaţiei MunicipalităţilorCanadiene (FCM) cum cetăţenii, de la est la vest,vor deveni mai puternici datorită rezultatelor carese vor obţine în urma noii infrastructuri.“Guvernul nostru recunoaşte faptul că investiţiileîn infrastructura canadiană creează noi locuri demuncă şi creştere economică şi aduce un surpluscalităţii vieţii în @iecare oraş şi comunitate din în-treaga ţară”, a declarat Lebel. “În planul nostrupentru anul 2013, s-a creat cel mai mare angaja-ment de până acum în ceea ce priveşte locurile demuncă din domeniul construcţiilor”, a maiadăugat acesta.În planul de acţiune pentru anul current, careconţine un buget de 53 miliarde dolari, se vor

construi noi drumuri, poduri, staţii de metrou şitramvai şi se vor dezvolta noi proiecte publice încooperare cu provinciile, teritoriile şimunicipalităţile canadiene, în următorii zece ani,începând cu perioada 2014-2015.32.2 miliarde dolari care vor proveni din taxelepe comvustibili şi GST pentru municipalităţi, vorcontribui la crearea de noi drumuri, dezvoltareatransportului în comun, spaţii verzi şi alte infras-tructuri pe întreg teritoriul canadei, aspect ce vaajuta la îmbunătăţirea calităţii vieţii.14 miliarde dolari vor @i alocaţi proiectelor pen-tru infrastructuri economice şi vor @i distribuiţi lanivel naţional şi regional.1.25 miliarde dolari vor @i folosiţi în vedereacercetării şi căutării de noi soluţii pentru creareade noi proiecte, mai relevante, pentru plătitorii de taxe, prin intermediul parteneriatelor public-pri-vate. E.I.

Şapte din zece canadieni fac voluntariat dar“prea puţini fac prea mult”

Investiţiile în infrastructură ale Guvernului Harper voraduce progres în rândul cetăţenilor

Fondée Février 12, 2010Edité et distribué par le

CENTRE ROUMAIN DE MONTRÉAL

ADRESSE POSTALE109 Blvd Lévesque Est, Laval,H7G 4P7,

Quebec, CANADA

TÉLÉPHONE RÉDACTION / PUBLICITÉ:(514) 814-8458; (514) 446-3343

E-mail: office@ziarulimpact.caWebsite: www.ziarulimpact.ca

Dépôt Légal Bibliothèque et Archives Canada:ISSN 1927-8063

EECCHHIIPPAA EEDDIITTOORRIIAALLĂĂMichel GRĂMADĂ - SPORTmichel.m@ziarulimpact.ca

Cezar IANCU - ACTUALITATEcezar.i@ziarulimpact.ca

Judy FLORESCU - INTERVIURIoffice@ziarulimpact.ca

Sorin ION - SPORTsorin.i@ziarulimpact.ca

Paul SCULLY - STIL DE VIAŢĂpaul.s@ziarulimpact.ca

Mihai MUNTEAN - FOTOmihai.m@ziarulimpact.ca

Diana ŞTEFĂNESCU - PE GÂNDURI...diana.s@ziarulimpact.ca

Andrada VĂSII - INTERVIURIoffice@ziarulimpact.ca

Mario GRĂMADĂ - DIRECTEURoffice@ziarulimpact.ca

Eduard IANCU - ÉDITEURoffice@ziarulimpact.ca

MISE EN PAGE ET GRAPHIQUES:E&C Solutions

Ziarul Impact este o publicaţie bilunară indepen-dentă ce nu beneficiază de nicio subvenţie dinpartea statului Român sau Canadian, a vreunuipartid politic din România sau Canada, ori a vre-unei persoane fizice. Articolele şi/sau fotografiile apărute în ziar şi/sauîn website-ul acestuia nu reflectă în mod necesaropinia redacţiei. Ziarul Impact nu este responsabilpentru conţinutul articolelor apărute în ziar, fiecareautor fiind direct răspunzător pentru conţinutul ma-terialului său. Ziarul Impact nu este responsabilpentru conţinutul reclamelor publicitare, pentruveridicitatea acestora sau a greşelilor prezente înanunţ.

51 PUNCTE DE DISTRIBUŢIE:(10) CÔTE-DES-NEIGES/NDG: - Plaza Côte-des-Neiges,Centrul Socio-Comunitar CDN, Complex Wilderton;Magazine: Krazy Kris, Krazy Smak, Fruiterie Anka,Euro-Deli; Restaurante: Parthenon; Patiserie Ange-lica; Cabinete medicale: Dr. Cornelia Bota, Biserici:Biserica Înălţarea Domnului;(3) MONTREAL CENTRU: Consulatul României; Char-cuterii: Fairmuont, Biserici: Sfântul Nicolae;(6) MONTREAL EST/NORD: Marché Adonis-Sauvé,Charcuterii: Balkani; Patiserie Romelia; PatiserieVatra; Biserici: Buna Vestire, Sf. Ioan Botezătorul; Sf.Dimitrie cel Nou;(4) ST-LAURENT: Magazine: Euro-Nec, Adonis; Com-panii de coletărie: Atlas Remus, World Line Cargo;(6) WEST ISLAND: Mourelatos, Adonis, Charcuterii:M.D, Zagreb, Euromix; Biserici: Acoperământul MaiciiDomnului;(3) ANJOU: Bonanza; Charcuterii: Zytynsky, Biserici:Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul; (6) LAVAL: Charcuterii: Transilvania, Balkani, MarchéBalkan - bulgăresc), Adonis; Farmacii: Lenuţa TudorDavid, Biserici: Naşterea Maicii Domnului.(4) RIVE SUD: Charcuterii: Balkani; Cracovia, Maga-zine: Marche Al-Chalal; Biserici: Sfântul Gheorghe;

(1) TORONTO: Compania de coletărie Atlas Remus; (3) QUEBEC CITY: Magazin Chez Vladimir, BisericaNotre Dame de Jaques Cartier, Universitatea Laval;(1) ROMÂNIA: Ambasada Canadei la Bucureşti.

Următoarea apariţie:Vineri, 28 iunie 2013

EECCHHIIPPAA DDEE RREEDDAACCŢŢIIEECANADA2

Şapte din zece adulţi canadieni au depus muncă voluntară într-o organizaţie oarecare, pe parcursul ultimului an, se arată într-unstudiu realizat de Grupul Financiar BMO. Sondajul efectuat la nivel naţional arată că motivaţia avută de voluntari este aceea de adărui înapoi comunităţii din care fac parte, programele locale comunitare bene&ciind cel mai mult de pe urma acestora.

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 2

Să lovim în Biserică şi în slujitorii ei, dar “cu �iască supunere”

De-alungul timpului, în comunitatea română dela Montreal nu puţine au fost cazurile când Bi-serica a fost subiectul iscoadei şi a reprezentatmotiv de scandal, aproape Biecare slujitor alDomnului care a “îndrăznit” să înBiinţeze o paro-hie Biind trecut printr-o sită a bârfei, a judecăţiicomunitare, primindu-şi “botezul cuvenit”oricărui imigrant fără experienţă canadiană. Au fost destule cazurile în care preoţii au fostalungaţi din biserici, ameninţaţi, înjuraţi oriacuzaţi de fel şi fel de interese, sau chiar loviţi. Bachiar au fost şi procese între Biserică şi diverşicomunitari. Dar de unde atâta ură pentru preoţişi de ce atâta judecată şi dorinţă de a face “drep-tate”? Cred că numai bunul Dumnezeu ştie. Şi nu ştiu de ce, dar am senzaţia că lucrurile astease întâmplă cu precădere în comunitatearomâno-chebecoasă! În Scriptură Mântuitorulspune: "Cine este fără de păcat să arunce primulpiatra"(In. 8, 7). Am impresia că şi noi facem astade multe ori, aruncăm cu piatra în cel de lângănoi, atunci când ni se pare sau credem noi că agreşit, necunoscându-i viaţa, câtuşi de puţin.Recent, s-a scris în presa de limbă română de laMontreal despre “un nou scandal la o biserică dincomunitate”, scandal care n-ar Bi fost dacă nu s-arBi creat unul. Jurnalistul imparţial care a tratat subiectul a fostdomnul Adrian Ardelean care momentanactivează la ziarul Pagini Româneşti. Odată cuimparţialitatea pe care şi-o proclamă, în primularticol pe această temă a declarat că subscriealături de preşedintele consiliului parohial de laBiserica Sfântul Nicolae din Montreal, pe listaexcomunicaţilor. Foarte imparţial!Mergând pe idea proverbului “Câinii latră, ursultrece!”, am zis că după primul articol în care seprezintă pe scurt “scandalul”, consiliul bisericiise va calma, preotul îşi va respecta în continuaremisiunea care i-a fost încredinţată de ierarhulepiscopiei, iar “subiectul” va trece în arhive.Ei bine, iată că m-am înşelat. Deşi “nedorind săcontribuie la continuarea conBlictului” jurnalis-tul imparţial “s-a abţinut de la a mai dezvoltasubiectul” şi astfel a decis să scrie din nou despreel. Motivul de această dată, deducând din în-scrisurile domniei sale, vine de la faptul că “vocilecare se opun noului preot (şi episcopiei, care-lsusţine) sunt tot mai numeroase”. Pe semne că odată cu creşterea numărului de nemulţumiţi,Pagini Româneşti va publica articole direct

proporţional. E şi asta o formă de jurnalism!În articol se acuză episcopul Irineu şi protopopulIonel Cudriţescu, prin a căror voce se rămâne “laaceleaşi metode de (re)acţiune: minimalizarea,şantajul şi ameninţarea.” Interesant ar Bi fost săvedem publicat în articol şi dovada minimalizării,şantajului şi evident, ameninţările pe care le faceepiscopia. Dar cum totul e interpretabil, aşasemăna cazul, mai degrabă cu angajaţii care nu-şi respectă normele şi şeful care îi mustrează.Tot în articolul semnat de jurnalistul impartial,se prezintă nemulţumirea a două enoriaşe alebisericii. Prima semnatară a unei scrisoriadresate episcopiei, enumeră o serie de “eveni-mente care au afectat parohia” începând cutoamna anului trecut: “pierderea câtorva zeci deenoriaşi odată cu aprobarea înBiinţării unei noibiserici sub egida Vetrei, ancheta din februarie apreotului Cezar Vasiliu, iar acum pensionareaforţată a acestuia şi înlocuirea arbitrară cu un altpreot, pe care enoriaşii nu-l acceptă.” “Evenimentele” sunt patru la număr şi toatediferite. Treaba e că înBiinţarea noii biserici de către preo-tul Daniel Ungureanu, pentru că la el se facereferire, nu are nicio legătură cu problemele ac-tuale ale bisericii Sfântul Nicolae. Biserica preo-tului Ungureanu este plină cu credincioşi “noi”,cei mai mulţi provenind din zona în care esteamplasată biserica. Am observant asta pentru cămerg acolo la Biecare două săptămâni pentru alivra câteva exemplare ale ziarului Impact.“Ancheta” fostului paroh de la Biserica SfântulNicolae trebuie cercetată şi de membriinemulţumiţi ai consiliului, tocmai pentru aînţelege mai bine despre ce e vorba, pensionarea“forţată” şi ancheta Biind probabil legate între ele. Numirea unui preot la o biserică, cred că stă şiaşa ar Bi logic, DOAR în puterea ierarhului, pentrucă tocmai de aceea este ierarh, ca să ia deciziiatunci când este cazul. Ce l-a determinat peArhiepiscop să îl numească tocmai pe preotulGabriel Alexe, cred că stă în baza unor calcule, ie-rarhul cunoscând toţi preoţii din eparhia sa.“Prin prezenta” scrisoare, semnatara roagă “cuBiiască supunere ajutorul şi sprijinul” episcopiei.Din expresia domniei sale, trag concluzia că oricunoştinţele în a se adresa unui ierarh îi suntpuse la punct foarte bine, deşi o asemenea ex-primare este folosită doar de preoţi, ori un bunslujitor al Domnului i-a sărit în ajutor…! Datorităfaptului că tatăl meu este preot cunosc astfel deexpresii şi moduri de a te adresa unui ierarh. Ex-primarea mi-a sărit în ochi şi sincer m-a şi bufnitrâsul. Însă �iiasca supunere, în scrisoarea doam-nei respective, rămâne la rangul de simplă ex-presie, pentru că dacă am Bi într-adevăr Bii supuşi,am lăsa ierarhul să îşi vadă de treaba SBinţiei Sale

şi nu am mai da cu băţul prin gard, pentru că doarsuntem �ii supuşi, nuuu???Semnatara unei a doua scrisori adresate epis-copiei doreşte o altă fantasmă, adică “restituireabanilor donaţi de-a lungul timpului pentrucumpărarea sau construirea unei biserici”.În articol se menţionează că “înalţii clerici ai epis-copiei au încercat să-i descurajeze pe semnatari,cu “argumentul” că donaţiile, Biind însoţite de de-duceri la impozit, nu pot Bi retrase, argumentcombătut de o parte din semnatarii scrisorii (uniidintre ei actuali sau foşti angajaţi la Biscul cana-dian)”. Păi treaba e că dacă ai donat… ai donat!Iar banii urmează a Bi folosiţi în scopul iniţial aldonaţiei, neavând nicio legătură cu preotul.Surâzând, chiar îmi imaginez un enoriaşnemulţumit care într-o bună zi deschide uşa laaltar, şi ştiind că a donat 500$ cu un an în urmă,pune mâna pe Sfânta Evanghelie (adică con-travaloarea sumei), o ia, şi pleacă cu paşi rari darapăsaţi, şi mai şi zice “mai duceţi-vă naibii”. Cuvântul “dacă”, de multe ori a fost folosit în for-mularea unui şantaj, sau a unei ameninţări. L-amregăsit şi în următorul paragrapf din articolulsemnat de jurnalistul impartial Adrian Ardelean:“Dacă Arhiepiscopia de la “Vatra” nu va da cursdorinţei Consiliului Parohial de a-l înlătura pepărintele Alexe, membri ai Consiliului sunthotărâţi să înceapă demersurile pentruînBiinţarea unei noi biserici ortodoxe româneştila Montreal, care să Bie aBiliată Patriarhiei de laConstantinopol, respectiv PatriarhuluiBartolomeu, cel mai mare ierarh orthodox”. Păicine ameninţă acum, episcopia sau consiliul? Sause merge pe principiul de grădiniţă?Sunt aproape convins că dacă enoriaşiinemulţumiţi ai bisericii Sfântul Nicolae din Mon-treal se vor hotărî să înBiinţeze o biserică sub Pa-triarhia de la Constantinopol se vor mântui mairepede. Cum de ce? Pentru că Patriarhul

Bartolomeu este cel mai mare ierarh ortodox. De aici putem înţelege că povestea cu pustniciidin peşteri care s-au mântuit, e o vrăjeală. Cum săse mântuiască, pentru că peste ei nu aveau niciunierarh în carne şi oase. Noroc cu bunulDumnezeu care îi avea în grijă!După mine, umilul semnatar al acestui articol,cred că mai bine l-am întreba pe Sfântul Nicolae,prin rugăciune evident, cum ar trebui procedat,pentru că el este protectorul acestui sfânt lăcaş. Şiasta înainte să scriem, să judecăm, sau să ne dămcu părerea despre un anumit preot… Eu sincer l-am întrebat pe sfânt, dar cred că sunt preapăcătos ca să-mi răspundă! Poate membrii con-siliului bisericii titrate, mai evlavioşi Biind, vorprimi un răspuns!În încheiere aş vrea să amintesc tuturor citito-rilor că la Biserică nu mergem pentru preotul celtânăr sau cel bătrân, pentru cât de frumoase sunticoanele, pentru că ne întâlnim şi socializăm cuoameni, pentru că luăm un ziar românesc, oripentru că preotul “X” credem noi că are mai multhar decât altul. Har au toţi! Singurul motriv pen-tru care mergem la biserică, trebuie să BieDumnezeu şi dorinţa noastră de a comunica cuEl şi de a ne încărca cu energie divină.Totodată, înainte să intrăm în Biserică, în casa luiDumnezeu, ne facem semnul Crucii şi lăsămafară toate gândurile legate de viaţa noastrăsocială. Ne concentrăm asupra Bisericii şi asupraslujbei şi ascultăm vorbele preotului, oricare ar Biel, căutând învăţătura lui Hristos. De aemenea,lăsăm deoparte şi şuşoteala din dreptul pan-garului bisericii Sfântul Nicolae.Recomand consiliului acestei biserici, să facă astaşi le promit că dacă o vor face, la sfârşitul slujbeivor ajunge să îl iubească şi să îl respecte pe preot!Dacă nu reuşesc din prima, înseamnă că trebuiesă mai încerce, până vor reuşi.Doamne ajută!

OPINII 3

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 3

With this weeksfestivities surrounding the GrandPrix de Montreal and the Rumble auRitz evening, Montreal MayorMichael Applebaum welcomed 3boxing legends to city hall for thesigning of the “Livre d’Or de Mon-treal” and Ziarul Impact was invitedto be present for a photo opportu-nity with Jake "Raging Bull" LaM-otta, Sugar Ray Leonard and LeonSpinks. Jake LaMotta arrived in Mightingform accompanied by long timefriend and Boxing Champion, SugarRay Leonard. They were followed

by Leon Spinks, who despite ordersfrom his doctors not to Mly, arrived abit late but grinning with happinessto be here.Sugar Ray Leonard told Ziarul Im-pact that he was impressed with Lu-cian Bute’s successes and wishedhim the best of luck for the futureand that he was happy to see thatLucian was a great Ambassador forthe Romanians and a role model forour youngsters.In 1976, Leonard made the U.S.Olympic Team as the light welter-weight representative. The teamalso included Leon and MichaelSpinks, Howard Davis, Jr., Leo Ran-dolph, Charles Mooney and JohnTate. Many consider the 1976 U.S.team to be the greatest boxing team

in the history of the Olympics.At the Montreal Olympic games in1976, Leonard won his Mirst fourOlympic bouts by 5–0 decisions. Hefaced Kazimier Szczerba in thesemiMinals and won by a 5–0 deci-sion, avenging his last amateur loss.In the Minal, he boxed the greatCuban knockout artist Andrés Al-dama, who scored Mive straightknockouts to reach the Minal.Leonard landed several good lefthooks in the Mirst round. In the sec-ond, he dropped Aldama with a leftto the chin. Late in the Minal round,he again hurt Aldama, whichbrought a standing eight count fromthe referee. With only a few secondsleft in the Might, a Leonard combina-tion forced another standing eight count. Leonard was awarded a 5–0decision and the Olympic GoldMedal.Pe data de 17 mai ac. comunitateanostră s-a bucurat de prezenţa ie-rarhilor episcopiei de la Vatra, Î.P.S.Arhiepiscop Nathaniel şi P.S. Epis-cop Irineu, care alături de pro-topopul Ionel Cudriţescu dar şi cei22 de preoţi din eparhie, au partici-pat la Conferinţa Preoţilor din Pro-topopiatul de Est al Canadei, care aavut loc în incinta bisericii Buna Ves-tire din Montreal.În cadrul întrevederii clericilor epis-copiei, s-au purtat discuţii peurmătoarele teme:S�intele taine, inovaţii - temăsusţinută de Pr. Ene Florin, Inovaţii în ierurgii, superstiţii - temăsusţinută de Pr. Ştefan MorariuAdaptarea slujirii preoţeşti în dias-pora - temă susţinută de Pr. IoanIancu.Totodată s-a decis ca toate misiunileprezente în Protopopiatul de Est sădevină parohii, în urma acestei de-

cizii toţi preoţii parohi precum şidelegaţii acestora având dreptul devot în Consiliul Episcopesc anual dela Vatra. În acelaşi timp, această de-cizie va obliga într-un fel bisericile sămărească taxa de membru pe careenoriaşii o plătesc anual.S�inţirea bisericii S�inţiiApostoli Petru şi Paveldin QuebecVizita ierarhilor episcopiei areprezentat motiv de bucurie şi pen-tru credincioşii din oraşul Quebecîntrucât pe data de 18 mai ac. Misi-unea Ortodoxă Română “SMinţiiApostoli Petru şi Pavel” precum şicatapeteazma bisericii care a costat12.000 $ au fost sMinţite în prezenţareprezentanţilor episcopiei şi a 14preoţi din comunitate.Această misiune îşi desfăşoară ac-tivitatea în cadrul actual de mai bine

de zece ani. Deşi slujbe ortodoxe aumai avut loc în acest oraş şi înaintede 2002, Misiunea a avut o activitateintensă şi regulată doar în ultimii ani,aceasta pe fondul unui Mlux mai marede români stabiliţi în oraşul Quebecîncepând cu anul 2000. Deşi în Quebec comunitatea româ-

nă este semniMicativ mai mică decâtcea din Montreal sau alte oraşe maimari din Canada, iată că românii deaici s-au mobilizat şi au reuşit într-un timp foarte scurt să cumpere bi-serica în care se oMiciau slujbeleduminicale.

CANADA4

Boxing legends came to Montreal City Hall

Toate misiunile din Canada de Est vor deveni parohii

V I L L E D E M O N T R É A L :

Consultation publique sur lesvéhicules libre-service La Ville de Montréal désire informerles citoyennes et citoyens qu'une con-sultation publique sur le déploiementpossible d'un système de véhiculeslibre-service (VLS) dans la métropoleaura lieu le 11 juin prochain. Visant àanalyser les divers enjeux entourantce projet novateur, cette consultationpublique permettra aux Montréalaisde s'exprimer sur le sujet.

Le Plan de transport de Montréal adopté en2008 prévoyait diverses mesures visant àfavoriser le développement de l'auto-partage, reconnu comme étant l'une dessolutions permettant de réduire la dépen-dance à l'automobile. Les véhicules en libre-service, utilisés dans d'autres villes tellesque Paris, San Francisco, Amsterdam etVancouver, sont une évolution du conceptd'auto-partage, les utilisateurs pouvant rap-porter le véhicule à un endroit autre quecelui où ils en ont pris possession. Le déploiement de VLS présente toutefoisde nombreux enjeux dont : l'accès aux es-paces de stationnement par des vignettesuniverselles, l'électrification des véhicules,le déneigement, la collaboration entre lesdivers acteurs de la mobilité urbaine et lesresponsabilités incombant aux arrondisse-ments.

L'organisme Convercité s'est vu confier lemandat d'animer la consultation publiqueafin d'analyser judicieusement les différentsenjeux. En outre, l'organisme a développéun espace public où les citoyennes etcitoyens pourront s'exprimer sur la questiondes VLS par le biais d'un court question-naire. Des mémoires pourront aussi êtredéposés et consultés sur le site Web de l'or-ganisme à l'adresse suivante : www.con-vercite.org/vls

Les organismes qui s'intéressent aux enjeuxentourant le transport urbain et les Mon-tréalais sont invités à assister à la consulta-tion publique qui aura lieu le 11 juin 2013,à 19h, à l'adresse suivante : Salle Les Écluses - 801, rue Brennan, Vieux-Montréal.

François Massé est nommé directeur du Service de sécurité incendie de Montréal M. Christian G Dubois, responsable dela sécurité publique au comité exécu-tif de la Ville de Montréal, est heureuxd'annoncer la nomination de M.François Massé au poste de directeurdu Service de sécurité incendie deMontréal (SIM) et de coordonnateurde la sécurité civile de l'agglomérationde Montréal et ce, à compter du 22mai. Il occupait le poste de directeurpar intérim du SIM depuis le 29 avrildernier. Le comité exécutif a approuvécette nomination hier lors de saséance hebdomadaire.

« Sa vision, axée sur le travail d'équipe, unenvironnement optimal, des employés en-gagés au service des citoyens et la mise enœuvre de diverses initiatives stratégiques,permettra de poursuivre l'accomplissementde la mission du SIM qui est celle de sauve-garder des vies humaines, de protéger lesbiens et de préserver l'environnement descitoyens de l'agglomération de Montréal »,a déclaré M. Dubois.

QUEBÉC

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 4

Reprezentanţii Departamentuluiamerican pentru Securitate Internăau dat asigurări că SUA vor săincludă în programul Visa Waiver şicele patru state UE, printre care şiRomânia, ai căror cetăţeni încă aunevoie de viză pentru a intra pe ter-itoriu american. Românii ar puteacălători fără viză în Statele Unite„într-un an sau chiar mai puţin”, adeclarat pentru agerpres.ro, eu-roparlamentarul PSD Ioan Enciu. În cadrul întâlnirii de la Bruxellesdintre Enciu, raportor al Parlamen-tului European pentru pachetul leg-islativ privind frontierele Schengen,şi înalţii reprezentanţi ai Departa-mentului american pentru Securi-tate Internă s-a discutat „despreproblematica vizelor de călătoriepentru cetăţenii români”, se arată încomunicatul emis de biroul eu-

roparlamentarului. Enciu a adus în discuţie problemaeliminării vizelor pentru români,„subliniind că în lipsa unei astfel demăsuri din partea Guvernului SUA,Uniunea Europeană s va vedeaobligată să impună la rândul săuvizele de călătorie pentru cetăţeniiamericani care călătoresc în UE”, semai arată în comunicat. Acest lucruva Oi posibil în cazul în care amenda-mentul la mecanismul european dereciprocitate a vizelor co-iniţiat deIoan Enciu va Oi acceptat şi de cătreConsiliu European. „La PE există unregulament privind stabilirea unuimecanism automat de introducerea vizelor în cazul în care anumitestate terţe nemembre ale UE rein-troduc sau menţin lipsareciprocităţii vizelor în relaţia cuunul sau mai multe state membre

UE. (...) m-au informat că la oraactuală există o preocupare, la cer-erea preşedintelui Obama, în Con-gresul SUA, de modiOicare a acesteilegi a imigraţiei, care include şi acor-darea vizelor. Această lege este foarte veche înSUA, este din 1956, şi prevederileacestei legi nu mai sunt conforme cumomentul în care trăim acum”, a de-clarat Enciu pentru Agerpres. Între-bat care ar putea Oi termenul în careromânii ar putea intra fără viză înSUA, Enciu a răspuns că „în termenipolitici şi de tratate ar putea dura unan sau mai puţin” ReprezentanţiiGuvernului SUA au subliniat, cuaceastă ocazie, că statul nord amer-ican ar putea introduce, în viitorulapropiat, un program prin care toţicetăţenii europeni să aibă acces laun sistem simpliOicat de trecere a

frontierelor bazat pe porţi auto-mate. Programul Visa Waiver(VWP) permite cetăţenilor anumi-tor ţări să călătorească în StateleUnite pentru turism sau afaceri (înscopurile vizei turistice) pentru operioadă de 90 de zile sau mai puţin,fără a obţine o viză. Nu toate ţărileparticipă la programul VWP şi nutoţi cetatenii ţărilor incluse în pro-gramul VWP sunt eligibili pentruutilizarea programului. Persoanelecare călătoresc în cadrul programu-lui VWP trebuie să solicite autor-izarea prin intermediul SistemuluiElectronic de Autorizare a Călătoriei(ESTA), sunt veriOicaţi la punctul deintrare în Statele Unite şi suntînscrişi într-o bază de date a Depar-tamentului de Securitate Internă alStatelor Unite. Răzvan CÂRCU

În conformitate cu Planul de ac7iuneeconomică pentru anul 2013, Gu-vernul Canadei a anunţat o investiţiede 44 de milioane dolari înurmătorii doi ani, pentru aîmbunătă7ii sistemul. Aceste fondurivor permite CIC să trateze şi să in-ventarieze cu o mai mare eOicacitateOiecare cerere în parte.Ministrul Imigraţiei şi Multicultura-lismului, Jason Kenney, a anunţat că

rezidenţii permanenţi ai Canadeicare vor aplica în viitor pentrucetăţenie, în cazul în care vor picatestul, nu vor mai trebui să aştepteo nouă programare la judecătorul înemigraţie, ci vor avea posibilitateade a rescrie testul."Guvernul Canadei îşi va menţinetradiţia şi va acorda în continuarecetăţenia canadiană unui număr totmai mare de aplicanţi, acesta Oiind o

îmbunătăţire a sistemului în ceea cepriveşte popularea teritoriului gi-gant de care dispune Canada”, a maiadăugat acesta.Începând cu anul 2006, Canada aavut cel mai mare val de imigranţidin istoria ţării şi în consecinţă,aplicaţiile pentru cetăţeniacanadiană au crescut cu 30 la sută,aceasta însemnând o medie deaproximativ 200.000 de cetă7eni noi

în Oiecare an. De la începutul acestui an, opt noijudecători în emigraţie au fostangajaţi de Guvernul Canadian,aceasta însemnând că odată cucreșterea numărului de personal,vor exista mai multe decizii privindcererile de cetă7enie și automat maimulte ceremonii procesate.

Românii ar putea călători în SUA fărăviză în mai puţin de un an. SUA SUNT DESCHISE SĂ INCLUDĂ ROMÂNIA ÎN PROGRAMUL VISA WAIVER

Aplicaţia pentru cetăţenia canadiană va � procesată mai rapid

EMIGRARE 5

OPINIA DUMNEAVOASTRĂ ÎN PROCENTE:

RegionalizareaRomâniei ar trebuisă aibă loc

În ultima ediţie a ziarului Impact am lansato nouă rubrică, pe platforma online, undevă puteţi exprima opinia în legătură cudiferite subiecte de interes general.La întrebarea “În vederea regionalizăriiRomâniei, credeţi că ţara noastră ar tre-bui reîmpărţită sau structura actualăeste mai bună?”, la închiderea acesteiediţii, 58,1 la sută dintre respondenţi aurăspuns că regionalizarea României estebeneOică pentru progresul ţării, 41.9 la sutăau arătat că ţara noastră ar trebui sărămână în formula actuală şi niciun parti-cipant la sondaj nu şi-a exprimatindiferenţa.Sondajul a început pe data de 25 mai 2013şi se va încheia pe data de 25 iunie 2013,doritorii putând să îşi exprime opinia încontinuare. La acest sondaj au participatpână la închiderea acestei ediţii 31 de per-soane, Oiind permis un singur vot peradresă de IP şi/sau per utilizator.Pentru următoarea ediţie vă propunem următoarea întrebare:

• “Credeţi în demersurile pecare România şi Uniunea Europeană lefac în vederea eliminării vizelor pentruSUA şi Canada?”Puteţi vota accesând website-ul noastru laadresa www.ziarulimpact.ca şi de aseme-nea puteţi propune subiecte trimiţând unemail la adresa de email a redacţiei, ofOice@ziarulimpact.caNouă întâlnire la Cenaclul EminescuCenaclul Eminescu, Cenaclul Peniţei,anunţă următoarea întrunire joi 20 iunie2013 orele 18 în sala Centrului ComunitarACR şi CMQ din 6767 Côte des Neiges et.VI.(vizavi de Plaza Côte-des-Neiges).Vor citi: Cristian Pavel-poezie şi DoinaHanganu - eseu, şi va avea loc lansareacărţii de poezii « Celui ce n-a cunoscut iu-birea » de Carmen Ileana Ionescu, urmatăde o gustare. Cenaclul este deschis tuturoriubitorilor de literatură, scriitori şi cititori.Noile talente doritoare de a citi dinproducţiile proprii în cadrul CenacluluiEminescu, sunt invitate să ia legătura cu or-ganizatoarea cenaclului, poeta şi scri-itoarea Livia Nemţeanu. Tel.514-738-3553 sau prin email la adresa: livianem@videotron.ca

SONDAJE

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 5

OPINII6

România din spatele cortineiAdevărata „distracţie” pentru România, a început la foarte puţin timp după Revoluţia din Decembrie 1989 şi, după 23 de ani de-atunci, pare că e încă în toi, nu s-a ajuns nici măcar la momentul tortu-lui. Şi astfel, astăzi, „lumea civilizată” ştie despre români că deşi sunt un popor de oameni simpatici şi ospitalieri, aceştia sunt într-atât de săraci încât mănâncă furios lebedele din Viena, fură dinbuzunare pe străzile Europei sau ale Americii, trăiesc în corturi precum nomazii, nu se spală pe dinţi decât o dată pe an şi au deosebită nevoie să 'e salvaţi din bezna întunericului post-comunist, tre-buie spălaţi, curăţaţi, despăducheaţi, trimişi la şcoală şi mai apoi democratizaţi chiar şi cu bâta dacă se poate, pentru că altfel, oriunde-ar ' şi oriunde s-ar duce, ei, românii, sunt deocamdată prea urâţipentru vitrinele progresului şi civilizaţiei occidentale.

Nu de puţine ori, m-am întrebat cum se face căromânii sunt nişte aproape oameni atât de săracişi de urâţi, iar România este o ţară atât de bogată,de frumoasă şi de primitoare cu restul lumiicunoscătoare de şampon şi pastă de dinţi? Iarăşi,cum se face că imediat după ce trec graniţa, ainoştri devin olimpici internaţionali medaliaţi cuaur, campioni mondiali în sport, profesionişticare deţin funcţii cheie în uriaşe companiiînternaţionale, soldaţi care salvează vieţi con-tinuu, chiar şi în cele mai complicate locuri de pepământ, medici care performează adevărate„minuni” cu trupurile tot din carne şi oase alecelorlalţi pământeni, fără cetăţenie românească,exemplare umane cu manual de utilizare scrisdoar în româneşte, fără a căror cultură,inteligenţă şi capacitate creatoare, ideea deaparat de zbor spre exemplu, ar Ei rămas doar unvis mai complicat, desenat pe nişte caietestudenţeşti?Un adevăr general valabil, este acela că punândîntrebările corecte, vei reuşi să aEli şi răspunsurilecorecte. Astfel, mergând pe Eirul apei, am înţelescu timpul, faptul că după aproape jumătate desecol de dictatură comunistă, tabloul mai susprezentat, este destul de simplu de realizat şi deautentiEicat. Apoi, am mai înţeles şi că după De-cembrie ’89 într-adevăr românii în cea mai mareparte habar n-aveau despre democraţie decâtdin poze sau Eilme seriale de tip „Dallas” şi chiarera necesară o perioadă de tranziţie de la în-tuneric spre lumină. Doar că dincolo de acelerăspunsuri, corectitudinea întrebărilor mi-a maidezvăluit ceva foarte interesant şi în egalămăsură de important. Şi-anume faptul că diverşidomni şi doamne, desemnaţi în spatele uşilor în-chise a se ocupa în mod direct de marea trecerede la Dacia 1300 la BMW, Mercedes, Audi şiVolkswagen, s-au umplut de glorie şi bani, întimp ce românul de rând să zicem, se zvârcoleaîn chinuri de foame. În esenţă, aceşti domni şi-aceste doamne, au fost tot timpul la vedere,

foarte uşor de identiEicat, însă pentru asta, repet,era nevoie de întrebările corecte. Totodată,mecanismul de punere în operă al acestui teatrudeloc ieftin, este unul foarte simplu, dar asta doardacă reuşeşti să te furişezi măcar un pic în culiseşi astfel să poţi vedea chipurile reale ale actorilordin spatele măştilor şi mai cu seamă, să auzireplicile care urmează, numai astfel devenindconştient că realitatea se aude în şoaptă şi existădoar în spatele cortinei, ceea ce se vede stând înscaunul publicului Eiind doar iluzie.Ca să Eiu mai explicit, în spatele cortinei, Româniaeste, a fost tot timpul şi cu siguranţă va Ei până lasfârşitul acestuia, în Europa. Doar că din 2007scrie treaba asta şi într-o mapă de protocol,denumită generic Tratat de Aderare. Însă pen-tru mapa aia, trebuia să muncim un pic. Maiexact, în loc de Dacie cu carburator Solex, trebuiasă avem BMW la mâna a patra, diesel. Trebuia săînlocuim aparatele de radio Gloria, cu combinestereo Sony sau Samsung, televizoarele alb-negru Sirius să Eie Philips sau Panasonic, să numai bem Brifcor ci Coca-Cola, să nu mai mâncămouă şi pui de la ţară, ci să băgăm rapid în Eizic, unhamburger de la McDonald’s şi nu la Bufet, ci laMall. Dar pentru a putea face toate cele de maisus, aveam nevoie şi de bani mai mulţi, variantaîn care zahărul, uleiul şi carnea erau raţionalizate,Eiind total exclusă. Şi astfel, au apărutconsignaţiile, iniţiativa privată care presupuneamulte drumuri la turci, la unguri şi la sârbi, şi con-cursurile televizate cu premii în foarte mulţi banicare se devalorizau destul de repede. Dar cum cee mult nu e bun şi dacă e şi dulce, cu siguranţăfaci carii, s-a trecut la etapa următoare. Toată in-dustria românească a fost vândută la Eier vechi,pentru a face loc investitorilor străini, s-au pri-vatizat peste noapte şi la preţuri ridicole cea maimare parte din bogăţiile solului şi subsolului, s-auvândut proprietăţile şi ni s-au deschis graniţele,ca să respirăm aer curat şi în timp ce facem asta,să cheltuim strategic ceea ce reuşisem să ago-nisim ca şi privaţi privatizaţi de-acum.Imaginea de ansamblu pentru a întruni cerinţelemapei mai sus amintite, presupunea însă şi ideeade dreptate şi justiţie. Şi astfel, s-au introdus şi înRomânia, corupţia, traEicul de inEluenţă şi evazi-unea Eiscală, împotriva cărora trebuie să luptămnecontenit de 20 de ani în coace. Şi progresele

semniEicative în aceste privinţe, iată ne-au făcuteuropeni cu acte-n regulă. Acum, se cheamă căavem ce au şi ăilalţi, mai puţin câteva lucruri, fărăde care o naţiune, un popor, nu pot exista în bunăpace pe harta lumii: libertate, demnitate,conştiinţă naţională şi unitate în spirit naţional.Acestea au rămas încă în spatele cortinei şi riscăsă rămână acolo mult şi bine dacă măcar dincând în când, nu dăm cortina la o parte.Acum, cine sunt actorii? Mai întâi de toate, ei suntromâni. Nici nu se putea altfel. Sunt acei românisimpatici şi noaptea-n somn, graţioşi chiar şicând merg acolo unde până şi regele merge sin-gur, sănătoşi tot timpul, pentru că ei nu răcescniciodată, nu au nevoie de pastile, doctori şiinjecţii, bogaţi pentru că i-a dus capul cu privirela iniţiativa privată, simpatici la televizor, veselitot timpul şi foarte darnici în campaniile elec-torale. Şi totuşi, la o privire mai atentă din parteaochiului minţii neodihnite, ei au ceva foarteaparte, o caracteristică straniă, nelipsită pentruEiecare în parte: tot timpul, dar absolut tot tim-pul, salvează România. Aici, regizorul a fost stân-gaci, grav. La Revoluţie, poporul român trebuiasalvat de Ceauşeşti. Câţiva ani mai târziu, trebuiasalvat de la sărăcie şi băgat rapid în NATO, ca sănu ne atace ruşii. Peste alţi câţiva ani, românii tre-buiau salvaţi de corupţie şi de Adrian Năstase, casă putem adera la Uniune. Şi ce noroc, chiar marenoroc pe capătul nostru, că am avut un marinardispus să se sacriEice. Bine c-a fost pe uscat şi nuîn cursă şi bine c-a vrut el, că altfel gaia ne mânca.Şi iarăşi şi-acesta din urmă, după ce a salvatRomânia de-a zăpăcit-o, după ce a trecut-o princriza economică mondială aşa cum a trecut prin

foc intenţionat 37 de vapoare în portulfranţuzesc de la Rouen („accident” rămas în is-toria marinei moderne), după ce a eradicatcorupţia care n-a fost mai mare niciodată ca-ntimpul mandatelor sale, după ce a promovat fe-meia blondă în politică şi la guvernare, după ce aexplicat unei naţiuni întregi cum se bea în modcorect whiskey-ul, după ce a pălmuit un minor, adat un cap în gură unui buticar, a plâns fărălacrimi de mila lui Stolo care era bolnav deşi n-avea de fapt nimic şi după ce a numit ca Prim-Ministru un „pisic”, se pregăteşte iată să plece învacanţă permanentă undeva prin 2014, lăsândlocul unui alt providenţial care va avea diEicilamisiune de a salva România, din nou, doar că de-această dată chiar Eiind în stare de jale, după tre-cerea prin purgatoriul pus în operă tocmai de celcare e musai să plece.Iar apropo de ultimul din şir, cred că iarăşi regi-zorul a dat-o un pic cu nuca în perete. Judecânddupă cum s-a întâmplat cu precedenţii, pe sim-paticul care ocupă acum, trebuia să-l scoată dinscenă ceva mai simplu, fără atât de multă zbatere.Doar că aşa e când te trece pişu în timpul actuluiartistic, te cheamă nevoia, trebuie să te duci. Însăexistă riscul ca actorului să-i placă atât de multrolul, încât să nu mai dorească ieşirea din scenăla momentul stabilit. Ba uneori, actorul, cuprinsde intensitatea rolului, tinde să devină regizor,aşa cum probabil, s-a întâmplat şi-n cazul de faţă.Din păcate pentru actor însă, scaunul regizoruluiare doar un singurl loc. Şi, ca-n orice piesă deteatru de succes, doar personajul rămâne în is-torie, doar rolul. Omul, interpretul, este cel caretrebuie să plece.

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 6

INTERNATIONAL 7

V I L L E D E M O N T R É A L :

Bilan du Réseau en 2012La qualité de l'airs'améliore à Montréal Mme Josée Duplessis, responsable dudéveloppement durable, de l'environ-nement, des grands parcs et espacesverts, a proPité de cette Journée mondi-ale de l'environnement pour dévoiler leBilan du Réseau de surveillance de laqualité de l'air 2012, un bilan positif quine révèle que 49 jours de mauvaisequalité de l'air due à la présence de par-ticules Pines, un record depuis 2007, lamoyenne depuis 2008 étant de 67 jourspar an. De ce nombre, seuls 15 épisodesde smog ont été répertoriés, dont aucunen juin, en juillet et en août malgré destempératures élevées. « Les efforts consentis par la Ville deMontréal ces dernières années enmatière d'environnement commencentréellement à porter fruits. Cela nous en-courage à continuer de poser des gestesconcrets et à inviter les citoyens à pour-suivre dans le même sens. Ensemble,nous allons nous assurer que Montréaldemeure une ville où il fait bon vivre,une ville verte, qui plante des arbres, oùle transport actif et collectif est monnaiecourante. En cette Journée mondiale del'environnement, je vous invite tous àposer un geste en faveur d'une meilleurequalité de l'air », a déclaré Mme Dup-lessis. L'augmentation du nombre de déplace-ments en transport en commun, l'inter-diction d'installer des appareils dechauffage au bois et le remplacementprogressif de ceux déjà installés Pigurentparmi les hypothèses pouvant expliquerces résultats, en plus des nouveaux stan-dards adoptés aux États-Unis abaissantles concentrations acceptables de SO2 etde particules Pines.

QUEBÉC

Letonia va deveni la începutul anu-lui viitor cel de-al 18-lea stat mem-bru al zonei euro, după ce a primitavizul Comisiei Europene (CE), în-deplinind toate criteriile pentruadoptarea monedei unice. Comisia a conPirmat că statul baltic aîndeplinit toate criteriile de aderarela zona euro, potrivit unui raportcitat de BBC.Liderii UE speră că decizia vademonstra că zona euro poatecreşte în poPida crizei din ultimii treiani.Letonia vrea relaţii mai strânse cuEuropa de Vest şi îndepărtarea deRusia.Statul baltic va începe să utilizezemoneda euro de la 1 ianuarie 2014,după ce s-a încadrat în condiţiilemecanismului de preaderare, celemai importante dintre acestea PiindinPlaţia scăzută, dobânzi mici pe ter-men lung şi o datorie publicăredusă.Guvernul leton a aplicat unul dintrecele mai dure programe de austeri-tate din Europa după crizaPinanciară din 2008-2009, care aredus cu 20% PIB-ul ţării.Aderarea Letoniei la zona euro maitrebuie avizată de liderii UE şi deParlamentul European, însă aceste

aprobări sunt considerareformalităţi. Miniştrii Finanţelor dinzona euro vor vota probabil în lunaiulie.Banca Centrală Europeană (BCE) aaprobat de asemenea intrareaLetoniei în zona euro înainte de ra-portul CE, dar a avertizat că nivelulridicat al depozitelor bancaredeţinute de străini reprezintă unrisc pentru stabilitatea Pinanciară aţării.Zona euro a luat Piinţă la 1 ianuarie1999, având iniţial 11 state mem-bre: Austria, Belgia, Finlanda,Franţa, Germania, Irlanda, Italia,Luxemburg, Olanda, Portugalia şiSpania.Grecia a aderat în 2001, urmată deSlovenia în 2007, Cipru şi Malta unan mai târziu, Slovacia în 2009, res-pectiv Estonia în 2011.InPlaţia înregistrată de Letonia întimpul perioadei de preaderare afost de 1,3%, cu mult sub nivelul dereferinţă de 2,7%, iar dePicitul buge-tar al ţării a scăzut anul trecut la1,2% din PIB, de asemenea sub pla-fonul de 3% din PIB cerut de UE.Datoria publică a fost de 40,7% dinPIB, cu mult sub nivelul maxim de60% din PIB necesar pentruadoptarea euro.

Costurile de Pinanţare pe termenlung ale statului aPlat în preaderarenu trebuie să depăşească cu maimult de 2 puncte procentuale mediacelor trei state UE cu cele maiscăzute rate ale inPlaţiei, aceleaşi ţăriutilizate şi în cazul criteriului privindstabilitatea preţurilor. Randamen-tul mediu pe termen lung alobligaţiunilor guvernamentaleletone în cele 12 luni încheiate înaprilie a fost de 3,8%, cu mult subnivelul de referinţă de 5,5%.Mecanismul ratelor de schimb

ERM-2 prevede de asemenea sta-bilitatea cursului valutar faţă deeuro timp de doi ani. În Letonia, carea intrat în ERM-2 în luna mai a anu-lui 2005, cursul de schimb s-a în-cadrat într-o bandă de plus-minus1% faţă de rata de referinţă şi nu aînregistrat o volatilitatesemniPicativă.Cursul de schimb Pinal, la care se vaface tranziţia la euro, va Pi stabilit înluna iulie, într-o şedinţă a miniştrilorFinanţelor din zona euro.Vlad POPESCU

Conform unui comunicat remis marţi agenţieiMediafax, europarlamentarul PDL Petru Luhanva organiza în 19 iunie, la Bruxelles, în cadrul Par-lamentului European, conferinţa "Reglementareastatutului artiştilor în Uniunea Europeană",având ca teme crearea unui sistem de pensii pen-tru artişti şi gestionarea colectivă a drepturilor deautor şi a drepturilor conexe ale artiştilor."Ambele teme sunt în prezent pe agendainstituţiilor europene, iar intervenţiile artiştilorromâni vor contribui la elaborarea unei legislaţiiechilibrate care să ţină cont de interesul celorvizaţi, respectiv artiştii", precizează sursa citată.La această dezbatere vor participa, între alţii, SoPia

Vicoveanca, Stela Popescu, Alexandru Arşinel,Smiley, Connect-R, Andreea Bănică, Toni Grecu,Gheorghe Turda, Dinu Iancu Sălăjanu, LaurenţiuDuţă, Tibi Scobiola, la discuţii urmând să Pie şireprezentanţi ai Comisiei Europene, europarla-mentari, reprezentanţi ai mai multor uniuni deartişti din Europa, jurişti specializaţi în drepturide proprietate intelectuală.Conform comunicatului, SoPia Vicoveanca sedeclară nemulţumită din cauza pensiei."Sunt foarte nemulţumită, ca şi colegii mei cred,din cauza pensiei, pentru că la noi nu există unsistem bine stabilit. Mă deranjează faptul că sun-tem desconsideraţi şi nu se iau măsuri. Avem is-

torie, tradiţii superbe, oameni care muncesc,avem o ţară bogată. Şi noi facem parte din Uni-unea Europeană, ne consideram toţi fraţi, suntemartişti, avem aceleaşi trăiri. E nedrept pentru căne ţinem de fraţi, dar nu suntem, noi suntem soracea săracă şi bună de muncă!", aPirmă SoPiaVicoveanca, citată în comunicat.La rândul său, Gheorghe Turda doreşte dez-baterea unor subiecte precum: alinierea pensi-ilor artiştilor români cu cele ale artiştilor dinComunitatea Europeană; remunerareaactivităţilor artistice prin contracte ferme; re-punerea ansamblurilor artistice profesioniste învaloare.

Zona euro va avea încă un membru de anulviitor: 18 state vor folosi moneda unică

So+a Vicoveanca, Stela Popescu, Smiley, Connect-R dezbat în Parlamentul European statutul artiştilor în UE

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 7

Curtea Constituţională a Moldovei a recunoscut dreptneconstitu3ională interzicerea utilizării simbolurilor regimului co-munist: secera şi ciocanul. La baza deciziei a stat sesizarea depusăde deputaţii PCRM, care au pretins, în special, că prevederile Legiicontestate aduc atingere libertăţii de exprimare şi de asociere, cuîncalcarea mai multor articole din Constituţie, notează BASA –press.Curtea a decis să se ralieze opiniei comune exprimate de ComisiaEuropeană pentru Democra3ie prin Drept a Consiliului Europei șiBiroul OSCE pentru Institu3ii Democratice și Drepturile Omului.Curtea a reţinut că reglementarea utilizării unor simboluri, inclu-siv interzicerea acestora, şi contracararea promovării ideologiilortotalitare constituie apanajul Parlamentului.Curtea a conchis că normele contestate nu corespund normelorconstituţionale în partea ce ţine de testul calităţii legii.La hotărârea Curţii există o opinie separată parţial concordantă ajudecătorului Igor Dolea și o opinie separată disidentă apreşedintelui CC, Alexandru Tănase.„Altă decizie într-un stat democratic şi de drept altă decizie nuputea să existe. După patru ani de guvernare liberală în sfârşitexistă speranţa că în Moldova cetăţenii îşi vor hotărî de unii singurisoarta pe viitor”, a declarat comunistul Artur Reşetnicov dupăpronunţarea deciziei. „Vom găsi alte soluţii şi alte căi ca moştenirea URSS să Lie ştearsăşi redusă la zero”, a replicat unul din autorii legii cu privire la in-terzicerea simbolicii PCRM, liberalul Valeriu Munteanu. Hotărârea CC nu poate Li contestată şi intră în vigoare din mo-mentul adoptării.

Secera şi ciocanul au fost puse înlegalitate

Cea mai mare parte a proLitului SA “Moldovagaz” ce va Li înregis-trat în 2013, sau 95%, va Li repartizat pentru acoperirea pierde-rilor anilor precedenţi. Decizia a fost luată la adunarea generalăordinară anuală a acţionarilor societăţii, notează BASA – press.Acţionarii au decis că, 5% din proLitul net va transmis pentru for-marea capitalului de rezervă. Potrivit raportului Linanciar al ”Moldovagaz” pentru anul prece-dent, întreprinderea a înregistrat pierderi de 174,36 mln de lei.Totodată, în 2012, ”Moldovagaz” a obţinut un proLit în mărime de 52,36 mln de lei. Volumulvânzărilor ”Moldovagaz” a atins anul trecut la 5,689 mlrd de lei şia crescut cu 12 %.În cadrul Adunării Acţionarilor au fost aprobate raportul Linanciar,rapoartele anuale ale Consiliului de administraţie, Comisiei de cen-zori şi Consiliul de Observatori SA "Moldovagaz" pentru anul 2012.Totodată, adunarea generală ordinară anuală a acţionarilor SA"Moldovagaz" a conLirmat în calitate de organizaţie de audit pen-tru anul 2013 compania internaţională de audit ICS «Pricewater-houseCoopers Audit» SRL.

Cea mai mare parte a pro�tului“Moldovagaz” va � repartizatpentru acoperirea pierderiloranilor precedenţi

În primele trei luni ale anului în curs, ponderea populaţiei ocupates-a micşorat de la 92,8% la 91,9%, iar ponderea şomerilor a cres-cut de la 7,2% la 8,1%. Potrivit datelor statistice, populaţia eco-nomic activă a Republicii Moldova constituie în prezent 1 mln 121mii de persoane, notează BASA – press.Numărul şomerilor a fost de 90,8 mii, Liind cu 11,0 mii mai marefaţă de aceiaşi perioadă a anului 2012. Şomajul a afectat într-oproporţie mai mare bărbaţii – 63,4% din total numărul de şomeri,la fel şi persoanele din mediul urban – 52,5%.Populaţia ocupată a constituit 1 mln 030 mii persoane, crescândcu 0,6% faţă de trimestrul I 2012. În distribuţia după activităţiledin economia naţională se constată că în sectorul agricol au acti-vat 204,5 mii persoane. În activităţile non-agricole numărul per-soanelor ocupate a fost de 825,7 mii. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 13,5% şiîn construcţii, respectiv, 5,0% . Numărul persoanelor ocupate în in-dustrie a scăzut cu 9,5%, în construcţii, a crescut cu 7,4% faţă denivelul anului precedent. În sectorul servicii au activat 61,7% dintotalul persoanelor ocupate.Conform repartizării după forme de proprietate 69,2% dinpopulaţie a fost ocupată în unităţi cu forma de proprietate privată,30,8% - cu cea publică. Structura populaţiei ocupate după statu-tul profesional relevă, că numărul salariaţilor a constituit 76,8%din total.În sectorul informal au lucrat 12,0% din totalul persoanelor ocu-pate în economie, iar 24,8% au avut un loc de muncă informal.

Numărul şomerilor în Moldovaeste în creştere

Şomerii, emigran3ii moldoveni reveni3i acasă,precum și absolven3ii diferitor institu3ii deînvă3ământ vor beneLicia de instruire și asisten3ăîn ob3inerea locurilor de muncă în RepublicaMoldova. Primul centru de acest gen, din cadrulcelor patru planiLicate, a fost inaugurat recent laChişinău.Potrivit Ministerului Economiei, centrulurmează să valoriLice metodologia SYSLAB,elaborată de SYSLAB International AS din Norve-gia, care este bazată pe o combina3ie de lucru înechipă, consiliere şi formare profesională, pro-movarea antreprenoriatului și crearea uneire3ele de parteneriat între angajatori si poten3ialiiangaja3i. “Metodologia SYSLAB vine cu o abordare abso-lut nouă de promovare a angajării durabile șipromovării antreprenoriatului”, a men3ionatViceprim-ministrul, Ministrul Economiei, D-ulValeriu Lazăr. „Acest centru ne va ajuta să creăm

mai multe oportunită3i pe pia3a for3ei de muncă,așadar contribuind direct la prevenirea exodu-lui de for3ă de muncă caliLicată din 3ară”. Conform datelor statistice oLiciale, rata șomajuluiîn 2012 a fost de 5,6%, bărbaţii Liind mai afectaţide şomaj comparativ cu femeile. Rata șomajuluiîn mediul urban este mai mare (7,3%) compa-rativ cu mediul rural (3,9%), deși mai multelocuri de muncă sunt disponibile în marile orașe.În 2012, rata șomajului în rândul tinerilor cuvârsta cuprinsă între 15-24 ani a fost de 13,1%.„Pentru un recent absolvent sau pentru unșomer de lungă durată, ob3inerea unui loc demuncă este relativ diLicilă, dar nici pe departeimposibilă. Centrele SYSLAB vin cu o abordareinovativă a problematicii șomajului, fapt care nemotivează și ne va uni eforturile pe viitor. Acestaeste al 19-lea centru deschis de către noi”, amen3ionat reprezentantul companiei SYSLABInternational AS, D-ul Per Erik Rasmussen.

Centrele SYSLAB în Republica Moldova sunt cre-ate în cadrul Proiectului “Antreprenoriat inova-tiv pentru angajare durabilă”, implementat decătre Programul Naţiunilor Unite pentru Dez-voltare în Republica Moldova (PNUD), înparteneriat cu Ministerul Economiei și sus3inutde Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei.“Centrul lansat astăzi reprezintă un pas majorspre promovarea antreprenoriatului inovativ șiangajare durabilă.”, a men3ionat ReprezentantulPermanent Adjunct al PNUD, D-na NarineSahakyan. “Acesta va dota persoanele aLlate încăutarea unui loc de muncă cu cunoștin3e șiabilită3i necesare pentru angajare”. În luna iulie vor începe cursurile în primapromoţie la acest Centru, etapa de selectare acandidaţilor Liind deja în luna iunie curent. Programul Na3iunilor Unite pentru Dezvoltarelucrează cu oamenii la toate nivelurile societă3iipentru a sprijini crearea unor 3ări rezistente la

crize și pentru a ghida și sus3ine o dezvoltare,care contribuie la îmbunătă3irea vie3ii Liecăruiom. Prezen3i în 177 de 3ări și teritorii, noi oferimo perspectivă globală și solu3ii locale pentru abil-itarea oamenilor și pentru crearea unor 3ărirezistente. Vizita3i: www.undp.org șiwww.undp.md.

La Chişinău a fost lansat primul Centru de Dezvoltare a CariereiREPUBLICA MOLDOVA8

SOCIALPOLITIC ECONOMIC

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 8

ACT IV ITĂŢ I COMUNITARE :

Salonul distinsei epigrameJoi, 30 mai 2013, a avut loc la Centrul Comuni-tar din Montreal, 6767, Cote-des-Neiges, reuni-unea membrilor Cenaclului Epigramiştilor„Păstorel Teodoreanu”, în prezenţa domnului PaulDăncescu, preşedintele Asociaţiei CulturaleRomâne, gazdă ospitalieră a unor astfel de în-truniri. Conform regulilor stabilite anterior, de coordona-torul cenaclului, memorialistul Ion Anton Datcu,s-a trecut la tragerea la sorţi a celor care au ac-ceptat să conducă, pe viitor, prin rotaţie, galaumoristică amintită, în scopul de a da evenimen-tului competitivitate colegială. În urma extrageriibiletelor, a rezultat următoarea ordine: LeonardIonuţ Voicu, Traian Gărduş, Marian Costache,Marius Fincă, George Filip, Mike Farkaş şiMelania Rusu Caragioiu. Premiile promise, reprezentate prin articole depapetărie, au fost acordate, doamnelor MelaniaRusu Caragioiu şi Gina Radu.Nu au fost uitaţi nici pasionaţii lecturilor de cali-tate, motiv pentru care, manifestarea s-a încheiatcu o bogată ofertă de carte. Volumele prezentateau fost semnate de o serie de scriitori aicomunităţii româneşti, care s-au remarcat de-alungul timpului. Viitoarea reuniune a Cenaclului Epigramiştilor„Păstorel Teodoreanu” va avea loc, joi, 27 iunie2013, orele 18, la adresa Centrului Comunitar.

ACTIVITÉS 9

MONTREALL’achigan : Plus qu’une simple passion…

Nicolas GENDRONwww.nicolasgendron.comL’achigan est présent en grandnombre dans la majorité des plansd’eau du Québec et de l’Ontario etcela pour le plus grand plaisir despêcheurs à la ligne. Tous seront d’ac-cord avec moi pour dire que l’achi-gan est l’un des poissons d’eaudouce les plus sportifs que nousavons. Des attaques féroces, descourses effrénées, des sauts spec-taculaires, des combats puissants,voilà ce que l’achigan nous réservelorsqu’on tente de le capturer. Cen’est pas pour rien que son nom In-diens : AT-CHI GANE, signiAie celuiqui se débat. Il sufAit seulement d’encapturer un pour réaliser et com-prendre toute sa fougue et sonagilité.L’achigan à petite et grande bouche(la différence entre les deux espècesfera partie d’un futur article) sontdes poissons qui offrent un « Chal-lenge » chaque fois qu’on s’ymesure. La majorité du temps, lacapture de petits spécimens n’estpas très compliquée, mais lorsqu’onveut attraper des gros achigans, ilfaut souvent user de nos meilleuresconnaissances et techniques. Une

fois ferré, il ne faut pas trop vite criervictoire, car grâce à sa grande com-bativité et à ses nombreux sautshors de l’eau, il lui arrive parfois dese libérer, aux grand désarrois dupêcheur. Tous les mordus de la pêche à l’achi-gan qui veulent pousser leur pas-sion à un autre niveau peuventparticiper à des tournois de pêchedans différents circuits autant auQuébec qu’en Ontario. En termesgénéraux, les tournois se font enéquipe de deux pécheurs et ils ont8h pour capturer et rapporter vi-vants leurs 5 plus gros achigans quiseront pesés et relâchés par la suite.Tout poisson mort pénaliseral’équipe, donc une grande attentionest prodiguée au poisson pour legarder vivant et vigoureux. Leséquipes avec les plus gros poids dela journée seront couronnées cham-pionnes.C’est lorsqu’on regarde le classe-ment des différents circuits depêche à l’achigan que l’on peut serendre compte que la pêche n’estpas qu’une question de chance,comme bien des gens pense.Lorsque ce sont les mêmes noms oules même équipes qui performenttournoi après tournoi, on peutfacilement conclure qu’il y a beau-

coup plus de techniques, de con-naissances, de pratiques que dechance. Les passionnés d’achiganque nous sommes nous amène àétudier et comprendre leurs com-portements (habitudes alimen-taires, tendances saisonnières), àanalyser et comprendre nos dif-férents plans d’eau, à pratiquer ettrouver les techniques les plus efAi-caces pour les capturer, etc. Plusnous consacrons de temps à l’achi-gan, plus nous augmentons notretaux de succès. Évidement, nousrecommandons fortement la remiseà l’eau de cette espèce qui, à nosyeux, est de loin un poisson sportifplus qu’un poisson de table. Malgré les milliers d’adeptes de lapêche à l’achigan au Canada, rien nepeut se comparer avec nos voisinsdu sud. En effet, l’achigan est unpoisson emblématique pour lesAméricains. Leur passion pour cecentrarchidé est grandement plusévoluée que la notre, au point tel quilui consacre des milliers de leurrespour les capturer, des centaines desites Internet, des dizaines de mag-azines, plusieurs émissions detélévision et jeux vidéo. Aussi, côtécompétition, rien de comparableencore une fois, avec des circuits

prestigieux (Bassmaster et FLW)qui attirent une multitude de partic-ipants à travers le monde et lesbourses qui s'élèvent à plusieurscentaines de milliers de dollars. Bref,tout est plus « BIG » aux États-Unis,même la pêche à l’achigan!!! Ceci n’est qu’un petit survol sur l’u-nivers de la pêche à l’achigan. Il mefera plaisir de vous en partager da-vantage dans d’autres futurs arti-cles. D’ici là, je vous invite à visitermon site web (www.nicolasgen-dron.com) dans la section vidéo detournois, si vous êtes intéressez àvoir comment se déroule unejournée de compétion à l’achigan.Bonne Pêche!

En*n, plus que quelques jours avant l’ouverture de la pêche à l’achigan! Comme bien des pêcheurs, j’ai déjà commencé le décompte depuis fortlongtemps. C’est avec grande impatience que nous attendons tous le 14 juin (zone 8) pour se mesurer à ce poisson combatif qui nous fait vivre àtout coup, de grandes sensations fortes.

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 9

PE GÂNDURI...,

Vă salut, dragi cititori! Cu speranţa că articoluldin ediţia trecută v-a plăcut, astăzi, vom continuacălătoria noastră printre poveştile emigranţilorromâni, ajunşi în Canada îlegal. Ideea emigrării a avut-o cu mulţi ani în urmă,chiar după Revoluţie. N-a fost atât de curajos caalţii pentru a se gândi la ea în epoca ceauşistă,însă odată cu primele clipe ale libertăţii, a înAloritîn suAletul lui, tânăr atunci, ideea plecării "din-colo". Îl distra în acea perioadă noţiunea de "din-colo" sau de "afară", de parcă discuta de o altălume, de o altă planetă. Da, erau începuturileanilor '90, când Cortina de Fier căzuse, suAletelese eliberaseră, dar vocabularul nostru încă maipăstra cuvinte simple cu un înţeles adânc.Doresc să păstrez ascunsă identitatea perso-na-jelor din povestea mea, precum am făcut-o şi îneditorialul anterior.Povestea începe în 1992, când ţara ieşise de subregimul ceauşist. Personajul meu, hai să îl numim“Domnul P”, pleaca de acasă, lăsând în urmă soţiaşi cei doi copii ai lor. Un bilet de avion cudestinaţia Barcelona avea să îi schimbe viaţa, dartotodată să îi facă cunoştinţă cu necunoscutul şigreutăţile care aveau să urmeze. Conaţinalul nos-tru trăia cu convingerea că munca în străinătateîl va îmbogăţi. Vedea străinătatea ca pe ceva ex-trem de preţios şi greu de atins. Avea doar 14dolari în buzunar şi o recomandare de muncădestinată familiei Pierrot. Mirosul străzilor, au-tobuzele cu aer climatizat şi conduita relaxată aspaniolilor îl tensionau cumplit pe românaşulnostru. Normalitatea pentru el era "Aprindeţitelevizorul! În 15 minute, tovarăşul Ceauşescu vaavea un mesaj important pentru popor". Tristdar adevărat, cu toate că ţara ieşise de sub co-munism, el resimţea aceast sentiment de frică şinesiguranţă.Ajunge în cele din urmă la casa bogătaşilor, şi în-cremenit de priveliştea din jur şi de grandoarealocuinţei lor, acesta bate ezitant la uţă. O doamnăextrem de frumoasă îi deschide şi îl invită înaun-tru. Spectacolul priveliştii continua cu mobilaAină, candelabrele impunătoare şi covoarele su-perb colorate. De ce vă spun aceste lucruri - aparent superAi-

ciale? Dacă aţi Ai fost lângă mine atunci cândDomnul P. îmi povestea, m-aţi Ai înţeles. Pasiuneaşi emoţia cu care nara aceaste detalii m-a deter-minat să vizualizez povestea, de parcă aş Ai fostacolo. Încerc să transmit şi cititorilor mei aceaşistare. Acest om era extrem de impresionat de ceea cevedea, acesta Aiind momentul când a realizat că atrăit în întuneric, mizerie şi neştiinţă. Pe de altăparte, dorinţa de a avea asemenea lucruri îşifăcea loc în suAletul său. A rămas în casa acestorapentru nouă luni, timp în care a îngrijit obătrânică de 87 de ani."Nu cred că pot explica încuvinte cât de imposibilă era această femeie învârstă. Probabil că toţi când ajungem la oanumită vârstă avem “piticii” noştri. Mi-ampromis mie însămi că în viitor, nu mă voi puneiar, într-o astfel de situaţie, acceptând un astfelde serviciu. Îmi doream mult mai mult de lamine. Nu spun că este un job ruşinos, să munceştieste demn, doar că nu eram omul potrivit pentruasta. Îţi trebuie multă răbdare pentru aşa ceva,iar mie îmi lipseşte această calitate. Am decis sămă reorientez şi totodată de aici mi-a venit ideeaemigrării peste ocean. Dar cum puteam ajungesă realizez aşa ceva? Viză nu aveam, bani nufoarte mulţi şi nici habar despre cum ar trebui sămă organizez. Deodată mi-a trecut prin cap, pri-etenul meu mexican Alfredo, pe care îlcunoşteam de câteva luni. Acesta lucra într-unrestaurant mexican, nu foarte scump, de la careîmi luam mâncare din când în când. Aşa ne-amcunoscut."În continuare personajul nostru îşi contacteazăcamaradul şi pun la cale un plan bine construit,care avea ca ţintă Ainală Canada. Auziseră ei caacolo pot cere azil politic, care i-ar Ai scutit de grijazilei de mâine. "Era într-o marţi, 9 august, 1994. Mă aAlam într-o dispoziţie de "război" şi îmi doream, obsesiv,să reuşesc ce mi-am propus. Am convenit cu pri-etenul meu să luăm doar mâncare şi apă la noi.Tot ceea ce agonisisem până atunci nu mai aveaimportanţă. Ne-am suit în autobuzul cudestinaţia Ainală Port Vell, unul din cele mai mariporturi navale din lume.” Domnul P. mi-a mărturisit că această zi îi varămâne întipărită, în detaliu, în minte, pentru totrestul vieţii. Cei doi aveau să întâlnească o călăuzăcare urma să îi ajute să se îmbarce pe vas. Pro-babil credeţi că e vorba de o călătorie relaxantăpe apă, nu? Ei bine, nici vorbă. Infernul avea să

înceapă pentru emigranţii noştri. "Ajunşi în portul din Barcelona, parcă frica de ne-cunoscut ne cuprindea din ce în ce mai mult.Ştiam ce urma pentru noi. Ne-am întâlnit cughidul binevoitor care ne-a condus într-oîncăpere întunecată, fără geamuri. Acesta a des-cuiat uşa cu o cheie mare. Marea surpriză ne-afost când am realizat că nu eram doar noi cei careţinteam spre "pământul" canadian. Alţi 17 inşi,cu naţionalităţi diferite, stăteau înghesuiţi în aceaîncăpere. Era o căldură insuportabilă.Instrucţiuni clare ne-au fost date, şi anume, să nufacem gălăgie orice s-ar întâmpla. Am stat închişiacolo 11 ore. Alţii erau acolo de 3 zile, încuiaţi.Corpul îmi era amorţit şi îmi era foarte somn.Într-un Ainal am auzit voci care se apropiau delocul în care ne aAlam. Inima îmi bătea cu o ra-piditate de nedescris. Aud cheia răsucindu-se şiun om masiv, vorbitor de spaniolă, apare în uşă.Acesta ne face semn să facem linşte şi ne spunesă ne grupam câte 4. Noi am fost primul grupscos din camera intunecată... Era o noapteliniştită. Numai sunetul unui vas se auzea dindepărtare. Ne-am mişcat rapid, pitiţi din când încând după câte o tonetă sau clădire. Ajunşi pe vas,nu am avut timp să realizez prea multe sau săvăd ce se aAlă în jurul meu. Tot ce am observatera un paznic care ne făcea semne disperate săne căţărăm pe container. Eram agitat. Nu maiaveam control asupra vieţii mele. Făceam doarce mi se spune. Senzaţia era oribilă, dar nuputeam renunţa cu toate că, va spun drept, aş Aivrut." Cei patru oameni au sărit în acel container,neştiind dacă vor mai ieşi vreodată de acolo.Domnul P. mărturiseşte că dorul de soţie şi copiiera mai intens ca niciodată în acele minute.Alfredo suferea de claustrofobie şi era cel maineliniştit. "Stăteam înghesuit, între două cutii mari dinmetal. Acolo am nimerit. Era întuneric precumîntr-un beci. Doar după voce puteam ghici parteaîn care se "cazase" prietenul meu. Vă spun, este osenzaţie teriAiantă să stai închis într-un containersau într-un loc fără lumină. Nu recomandnimănui să facă o asemenea "excursie". Nu ştiamcând e zi sau noapte, decât după ceasul fosfores-cent pe care îl aveam la mână. Ştiam doar căAtlanticul poate Ai traversat în intervalul de 21-30de zile. O multitudine de gânduri negative îmi ve-neau în minte. Corpul mă durea în totalitate. Îmiera foame şi sete pentru că apa şi mâncare se

terminaseră. Eram, după socotelile mele, în ziua26. Mă simţeam murdar, pielea mă mânca. Îmidoream să nu Ai intrat în acel loc niciodată. Nicimăcar nu mai aveam ce să ne spunem între noi,poveştile de viaţă care ne-au ţinut zile întregi deurât, erau epuizate. Nici mirosul propriilor nevoinu îl mai simţeam, devenise normalitate.Cumplit!"Personajele noastre spun că ar Ai preferat să Aieprinse şi închise într-o puşcărie, să Aie pedepsitepentru fapta lor, numai să iasă de acolo. Nu mailuptau. Chiar au hotărât să facă gălăgie, însperanţa că cineva îi va auzi, dar în zadar. Au stataşa 32 de zile, într-un sfârşit rugăciunile lor dândroade."Deodată am auzit voci şi zgomote. Eram extremde slăbiţi. Containerul s-a deschis şi o briză de aerrece m-a lovit. Nu mai puteam de fericire, darştiam că nu mă pot manifesta. Cineva putea sămă observe. Mi-a luat o jumătate de oră să măreobişnuiesc cu lumina. Alfredo era foarte bol-nav şi slabit. Am veriAicat zona din exterior, apoil-am ajutat să se ridice şi să meargă.” Visul se implinise, se aAlau în portul din Halifax,Noua Scoţie. Domnul P. a cerut azil politic, Aiindu-i aprobat imediat. Astăzi, este un om de afaceride succes, permiţându-şi toate acele lucruri pecare le-a vazut în casa familiei Pierrot. Alfredo nua fost la fel de norocos, Aiind refuzat şi pro-copsindu-se cu o insuAicienţă renală, care îlobligă, şi în zilele noastre, să facă dializăsăptămânală. Partea buna este ca s-a căsătorit cuo femeie foarte bună, care are grijă de el şi princare a reuşit să îşi obţină actele mult dorite.Am să închei într-o notă personală mărturisindcă, nu încurajez emigrarea ilegală, dar apreciezcurajul, ambiţia, toleranţa şi puterea desupravieţuire a celor doi bărbaţi. Acele vremurinu permiteau un proces de emigrare simplu, înplus, nu cred că ei ar Ai îndeplinit condiţiile nece-sare emigrării în Canada, foarte puţini Aiind ceicare erau acceptaţi să ajungă legal aici.Transmit Domnului P. multă sănătate, atât lui câtşi familiei şi îi mulţumesc că mi-a împărtăşitaceast capitol tabu din viaţa sa. Pe dumneavoastră va îmbrăţişez, cu drag, pânădata viitoare, iar acelora care au o povesteasemănătoare cu cele prezentate până acum, îiinvit să ne scrie pentru a le împărtăşi cititorilornoştri.

Emigrarea unui român, între ilegalitate şi luptă (2)Pitiţi în container pentru o viaţă mai bună

10

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 10

ROMÂNIA 11

“Tricolorul” - imn naţional şi“Nihil Sine Deo” deviza RomânieiComisia de revizuire a Constituţiei a adoptat unamendament al deputatului PSD GheorgheEmacu, prin care va =i menţionată în legeafundamentală înscrierea stemei României pe tri-color. Mai multe amendamente, printre care in-stituirea prin legea fundamentală unei zilenaţionale de 10 Mai, schimbarea imnului naţionalactual cu "Tricolorul" şi institutuirea "Nihil SineDeo" drept deviza României au fost respinse.Potrivit amendamentului la articolul 12 alineatul1 proaspăt adoptat de către membrii Comisieipentru revizuirea Constituţiei, "drapelulRomâniei este tricolor, având pe fondul galbenstema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în or-dinea următoare începând de la lance: albastru,galben, roşu".Respinsă a fost şi propunerea formulată de sena-torii Ioan Ghise, Paul Ichim, Dorin Dobra, ValeriuBoeriu şi Ion Luchian pentru ca ziua naţională aRomâniei să =ie stabilită pentru 22 Decembrie.Aceeaşi iniţiatori au mai avut un amendamentrespins, respectiv ca imnul naţional al Românieisă =ie schimbat cu "Tricolorul".Familia se întemeiază pecăsătoria între "un bărbat şi o femeie"Biserica Ortodoxă Română a transmispreşedinţilor Camerelor o serie de amendamentepentru revizuirea Constituţiei, propunând ca în-temeierea familiei să se facă pe căsătoria liberconsimţită dintre "un bărbat şi o femeie" şi carolul şi importanţa BOR şi a celorlalte culte în is-toria României să =ie recunoscut.BOR propune, astfel, completarea articolului 48cu prevederi referitoare la rolul familiei pentru"prezentul şi viitorul poporului român", avândurmătorul conţinut: "Familia, elementul naturalal existenţei şi dezvoltării societăţii, se întemeiazăpe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi ofemeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şiîndatorirea părinţilor de a asigura creşterea,educaţia şi instruirea copiilor şi bene=iciază desprijin şi ocrotire din partea statului şi asocietăţii".Al doilea amendament propus de BOR prevedecompletarea articolului 29 cu o prevedere refe-ritoare la recunoaşterea rolului şi importanţeiBisericii Ortodoxe Române şi a celorlalte culte înistoria naţională a României şi în viaţa societăţiiromâneşti: "Statul român respectă credinţapoporului român eminamente religios şirecunoaşte rolul important al Bisericii OrtodoxeRomâne şi al celorlalte biserici şi culte recunos-cute în istoria naţională a României şi în viaţasocietăţii româneşti. Cultele religioase sunt libere

şi se organizează potrivit statutelor proprii, încondiţiile legii".Cercetarea şi judecarea cauzelorpenale se face de regulă fără privarea de libertate a persoaneiComisia pentru revizuirea Constituţiei a menţinutactualele prevederi privind reţinerea maximă de24 de ore a persoanelor, iar în cazul arestării pre-ventive a fost introdusă noţiunea că cercetarea şijudecarea cauzelor penale se face de regulă fărăprivarea de libertate a persoanei."Cercetarea şi judecarea în procesul penal se facefără privarea de libertate. În mod excepţional şimotivat arestarea preventivă se dispune dejudecător în condiţiile legii şi numai în cursul pro-cesului penal", prevede amendamentul adoptatcu 18 voturi "pentru" şi 2 abţineri în cazul arti-colului 23, aliniatul 4 din Constituţie.În forma actuală a Legii fundamentale seprecizează că "arestarea preventivă se dispunede judecător şi numai în cursul procesului penal".În plus, un alt amendament propus de ForumulConstituţional şi adoptat introduce dreptulpărţilor în cadrul unui proces de a bene=icia detimpul necesar pregătirii apărării.Reducerea vârstei de vot la 16 ani,respinsăComisia pentru revizuirea Constituţiei a respinsamendamentul formulat de deputatul PNL AlinaGorghiu pentru reducerea prin Legeafundamentală a vârstei de vot de la 18 ani la 16ani, împotriva acestuia pronunţându-se parla-mentarii PSD.Amendamentul formulat de Gorghiu a fostsusţinut inclusiv de deputatul UNPR EugenNicolicea, care a susţinut iniţial reducerea vârsteide vot la 17 ani. Împotriva propunerii s-a exprimat deputatulUDMR Marton Arpad, care a susţinut că, potrivitlegislaţiei româneşti, din punct de vedere juridicdiscernământul deplin poate =i atins la 18 ani,când persoana poate obţine drepturi deplineasupra proprietăţii.În replică, Gorghiu a menţionat că, potrivitlegislaţiei în vigoare, tinerii se pot angaja laaceastă vârstă fără să aibă acordul părinţilor,plătind inclusiv taxe şi impozite la momentulangajării.Obligaţia la vot şi votul princorespondenţă, respinseTotodată, membrii comisiei au respins un altamendament care ar =i instituit regula că"cetăţenii au dreptul şi obligaţia de vot".De asemenea, a fost respins amendamentul pro-pus de senatorul Mihai Răzvan Ungureanu princare s-ar =i instituit posibilitatea exercitării votu-lui prin corespondenţă.

Câteva amendamente dinnoua Constituţie a României

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 11

12

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 12

Paul SCULLYpaul.s@ziarulimpact.caThis week, as I was working on a corporate fatloss seminar, I started thinking about how we asa society have taken something as simple asweight management and made it so compli-cated. There is so much contradictory information outthere about what to eat, when to eat it and howto work out and for how long, that it becomesvery difBicult to choose an approach and stickwith it. All the information we are exposed tothrough mass media (television, radio, internet,magazines, etc…) have left most people confusedand too focused on the small/wrong details. Now some people who want to lose weight de-cide to join a gym, and some take it a step furtherand hire a professional to lead them in the rightdirection. Actually, from my experience, mostpeople who join a gym, or hire a personal trainer,are looking to lose weight. Unfortunately it iseven difBicult for many health professionals toremain impartial and wade through all the con-tradictory information. That is why we see somany opposing views from the “experts” whenit comes to the interpretation of the research. So obesity rates continue to rise; according toStats Canada, 60% of Canadian adults are over-weight or obese and 30% of adolescents are anunhealthy weight. So it is not surprising to seemore and more Canadians spending money onsome type of fat loss product. Canadians spend

6$ billion annually on diet and weight loss prod-ucts; right on par with our neighbors to the southper capita, who are spending approximately 60$billion annually. The paradox here is that wehave access to more information than ever andare spending more money than ever to loseweight, but we are getting more overweight eachyear.That being said, I’ve decided to devote my nexttwo articles to fat loss. My goal is to give you abrief overview of the causes of weight gain,which I am sure most of you are aware of, andthen breakdown and simplify how to start los-ing weight and then keep it off. I won’t presentyou with any revolutionary ideas, I’m just goingto Bilter through the dogma, media and the re-search for you, and deliver common sense tipsto help you lose weight. If you have any ques-tions or comments, you can contact me atpaul@customconditioning.com.

Un studiu fără precedent a demons-trat pentru prima dată eBicacitatea„superalimentelor” în lupta contracancerului de prostată.În cadrul cercetării, bărbaţii carefuseseră trataţi chirurgical sau cuajutorul radioterapiei au primit ocapsulă ce conţinea esenţă de rodie,ceai verde, turmeric şi broccoli.La Binalul celor 6 luni de studiu,cercetătorii au descoperit că nivelulPSA-ului din corp, o proteină ceindică prezenţa cancerului, era cu63% mai mic în rândul bărbaţilortrataţi cu această capsulă decât înrândul celor ce primiseră o capsulăplacebo.Deşi alte teste de laborator şi studiimici, non-randomizate, au sugeratcă aceste alimente bogate în po-lifenoli au un efect anti-cancer,studiul britanic este primul caredemonstrează acest efect în rândulbolnavilor de cancer de prostată încomparaţie cu bărbaţii care nu auprimit acest tratament.Profesorul Robert Thomas, oncologîn cadrul Spitalelor Bedford şi Ad-denbrooke din Cambridge, vaprezenta rezultatele acesteicercetări cu ocazia conferinţei orga-nizate de American Society of Clini-cal Ontology la Chicago.Dietele bogate în polifenoli,substanţe ce se găsesc în plante, au

fost asociate unui risc mai mic de asuferi de afecţiuni cronice precumdemenţa, artrita, degenerareamaculară, afecţiunile cardiace şiîmbătrânirea pielii.De asemenea, mai multe studii ausugerat că există o legătură întreconsumul regulat de polifenoli şiriscul mai mic de a dezvolta nu-meroase tipuri de cancer, precumcancerul de sân, cancerul pancreatic,cancerul de esofag, cancerul ova-rian, cancerul de prostată şi cancerulde piele.Totodată, cercetările au arătat că fe-meile care au supravieţuit canceru-lui mamar ce consumau fructe,legume şi ceai verde, substanţe bo-

gate în polifenoli, prezentau o ratămai scăzută a reapariţiei cancerului.Efectul anticancer al polifenolilor sedatorează proprietăţilor lor antiox-idante, ce protejează ADN-ul dedaunele oxidative provocate desubstanţele cancerigene. De aseme-nea, polifenolii inhibă proliferareacelulelor canceroase.„Experienţa noastră în ceea cepriveşte serviciile medicale onco-logice de calitate şi colaborarea cucercetătorii de clasă mondială de laUniversitatea Cambridge ne-a per-mis să facem această descoperire cepromite să aibă un impact global.Sperăm că descoperirea noastră vaajuta milioane de bărbaţi din în-

treaga lume să lupte împotriva can-cerului de prostată”, a comentatprofesorul Thomas.Studiul nu a identiBicat vreun efectsecundar în cazul bărbaţilor care aufost trataţi cu acest supliment. Ca ur-mare a nivelului mai scăzut de PSAînregistrat în corpul acestora, maipuţini bărbaţi au fost nevoiţi sărecurgă la terapii toxice la Binalulstudiului, anunţă cercetătorii.„O dietă sănătoasă şi un stil de viaţăsănătos reprezintă principalametodă de prevenire a cancerului,însă acum bărbaţii pot recurge şi laun supliment alimentar a cărui eBi-cacitate a fost demonstrată”, a con-cluzionat profesorul Thomas.

Donatorii de sânge prezintăun risc mai scăzut de infarctşi cancerPersoanele care donează sânge în mod regulatprezintă un risc mai scăzut de a suferi de cancer şide a face infarct, potrivit mai multor studii peaceastă temă.Potrivit oamenilor de ştiinţă, citaţi dedailymail.co.uk, donarea de sânge are efectul de areduce nivelul de fier din organism, care, înconcentraţii ridicate, poate îngroşa sângele. Deasemenea, donatorii de sânge pierd aproximativ650 de calorii la fiecare jumătate de litru donată.Majoritatea beneficiilor pe care le aduce donareade sânge sunt legate de scăderea cantităţii de fierdin organism. Un nivel crescut de fier în sângepoate accelera procesul de oxidare a colesteroluluişi conduce, în final, la boli cardiovasculare.Potrivit unui studiu publicat în Journal of the Ame-rican Medical Association, cei care donează sângeo dată la şase luni şi au între 43 şi 61 de aniprezintă un risc mai scăzut de infarct şi accidentvascular cerebral.Potrivit unui studiu realizat pe 2.682 de bărbaţi dinFinlanda şi publicat în Medical Daily, cei caredonează sânge prezintă cu 88% mai puţine riscuride a face infarct decât cei care nu donează.De asemenea, un studiu publicat în Journal of theNational Cancer Institute arată că o cantitatecrescută de fier în sânge creşte activitateadăunătoare a radicalilor liberi şi poate favoriza dez-voltarea cancerului.

The Weight Loss Paradox – Confused andtoo focused on the small/wrong details

Descoperire extraordinară: e!cacitatea „superalimentelor”în lupta contra cancerului, demonstrată în premieră

HEALTH 13

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 13

Dan BOICEAcorespondenţă Ziarul Metropolis

Acasă la Radu Beligan. La etaj, într-un bloc vechi,din centrul Capitalei.Imperiul lui Radu Beligan: încăperi mari, aerisite,cu podele care scârţâie în voie, sub paşii pisicilor.Fotolii confortabile şi mii de cărţi, pe care le poţinumăra dintr-o privire.Zeci de obiecte au codi4icate în ele amintiri: orachetă de tenis Dunlop, cu o dedicaţie de la IlieNăstase („Cu cele mai alese sentimente“, IlieNăstase, 2010) o iconiţă primită de la TudorArghezi, o fotogra4ie cu autograf, de la LaurenceOlivier, diplome, măşti, a4işe.Radu Beligan lucrează mult, la 94 de ani. S-aobişnuit şi scrie la computer. Nimic nu e imposibilpentru el.

În conferinţa dumneavoastră spuneţi căaveţi 94 de ani şi vă pregătiţi pentru un rolnou. Care va 4i acesta?Radu Beligan: E adevărat. După o pauză de optani, am acceptat să mă implic într-un nou proiect.E vorba de o piesă românească, modernă, care afost scrisă special pentru mine de o tânără foartetalentată, Mona Radu. Piesa se cheamă „Lecţia devioloncel“ şi va avea premiera în această toamnăla Teatrul Metropolis din Bucureşti, sub baghetalui Felix Alexa.Alături de mine, Lamia Beligan, Marius Manoleşi Rodica Ionescu vă vor încânta cu talentul şitinereţea lor. Nu vă povestesc mai mult despreacest proiect, pentru că nu vreau să stric surprizacelor care vor veni în toamnă să vadă spectacolul.Ţineţi conferinţe şi jucaţi foarte mult, la 94de ani. Chiar şi un actor tânăr ar putea 4i in-vidios pe dumneavoastră. De unde atâta e-nergie?Activitatea susţinută. Cam ăsta ar >i secretul meu.N-aţi remarcat că majoritatea deceselor survindupă ce oamenii ies la pensie şi întrerup orice ac-tivitate?În atâţia ani aţi văzut şi aţi făcut mult teatru.Care ar 4i, în opinia dumneavoastră, cea maibună perioadă pentru teatrul românesc?În opinia mea, perioada cea mai fertilă a teatru-lui românesc a fost în anii apăsători ai „tezelor“,ai „plenarelor“, cu „documentele“ lor, tot mai nu-meroase şi aberante. În acea perioadă nefastă,teatrul le-a oferit oamenilor o oază de libertate şide speranţă. Prezenţa >luentă a piesei clasice, apiesei străine contemporane de valoare, dar şi ascriitorilor români contemporani cu opere nota-bile, era o realitate.În 1957 făceaţi furori la Veneţia, în FestivalulGoldoni, cu „Bădăranii“. Ce vă amintiţi dinacel turneu? Este adevărat că aţi jucat alăturide Birlic, Calboreanu şi alţii, în aer liber, pe oploaie torenţială şi publicul nici nu s-a clintit

din loc?În 1957, Teatrul Naţional din Bucureşti a primito invitaţie la faimosul festival Goldoni, de laVeneţia. Întâmplarea făcea să nu existe nici unspectacol Goldoni în repertoriu, dar asta nu areprezentat un impediment pentru o trupămuncitoare şi talentată. În doar 12 zile, SicăAlexandrescu a montat „Bădăranii“, acel specta-col magni>ic care a făcut istorie şi care, e adevărat,a fost aplaudat de spectatorii entuziaşti, sub oploaie torenţială, în curtea palatului Grassi.Spuneaţi că v-aţi născut odată cu RomâniaMare. Aţi avut vreodată acest vis, de a vedeaîncă o dată România Mare, unită?Da, şi încă nu l-am pierdut.Mai sunteţi receptiv la ce se întâmplă în viaţapolitică sau aţi ales izolarea, ca măsură deprecauţie?Un om inteligent trebuie să >ie informat. Deşi, mise întâmplă deseori, când deschid televizorul, săîmi spun că ignoranţa are şi ea avantajele ei.V-a fost vreodată ruşine că sunteţi român?Nu mi-a fost niciodată ruşine că sunt român. Nicimăcar atunci când, călătorind cu metroul, laParis, am fost abordat de câte un conaţional dotatcu acordeon, muzicuţă sau măcar o pancartă cu

tradiţionalul „Je suis roumain, donnez-moi 50Cpour manger“ – şi, credeţi-mă, nu mi s-a întâm-plat de puţine ori. În schimb, mă simt mândru căsunt român în >iecare zi.Spuneaţi, într-un interviu, că Ceauşescu v-aiubit. Preşedinţii şi oamenii politici din ul-timii 20 de ani v-au preţuit ca pe un bunnaţional? Sau v-aţi simţit câteodată folosit de

ei?Nu pot să spun că preşedinţii de după ̀ 90 nu mi-au arătat respectul cuvenit. Pot însă să a>irm căsingurul politician de a cărui sinceră preţuire potdepune mărturie e Mugur Isărescu.De ce v-aţi temut cel mai tare în viaţă?De prostie.

Radu Beligan: „Nu mi-a fost niciodatăruşine că sunt român!“După o pauză de opt ani, de când a avut premiera cu „Egoistul“, Radu Beligan va reveni pe scenă într-un nou rol,la Teatrul Metropolis din Bucureşti. La 94 de ani, Radu Beligan dezvăluie secretul tinereţii veşnice. E simplu: ac-tivitatea susţinută. „N-aţi remarcat că majoritatea deceselor survin după ce oamenii ies la pensie şi întrerup oriceactivitate?“

MARI ACTORI, MARI REGIZORI14

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 14

BB��SSrr�������� ������oo uu����tt��tt

Biserica Buna Vestire Adresa: 8070, Blvd. Cristophe Colomb Montreal, QC, H2R 2S9Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30Preot - Liviu Alexandrescuwww.bunavestire.ca

Biserica Înălţarea Domnului Adresa: 5845 Upper Lachine, N.D.GMontreal, QC., H4A 2B6Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:30Preot - Nicolae Stoleruwww.inaltarea-domnului-montreal.com

Biserica Sfântul NicolaeAdresa: 3044 rue Delisle (colţ cu Atwa-ter, metrou Lionel Groux), Montreal Sf. Liturghie: la orele 10:30.Preot - Gabriel Alexewww.sfnicolaemtl.com

Catedrala Sf. Ioan Botezătorul Adresa:1841 Masson St., Montréal QCH2H 1A1 Sf. Liturghie: la orele 10:00 / Utrenie: 9:00Preot - George Chişcăwww.bor-montreal.ca

Biserica Greco-catolică NaştereaMaicii Domnului Adresa: 2310 Denonville, Montreal,QC., H4E 1M8 Sf. Liturghie: la orele 10:30Preot - Sorin Avram Şutawww.sfantamariamica.ca

Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva Adresa: 4545 rue de Salabery, Mon-treal, QC., H4J 1H5 Sf. Liturghie: la orele 10:00 / Utrenie: 9:00Preot - Daniel Ungureanu

Biserica Sf. Ilie Tesviteanul Adresa: 5055, Rue Joffre, Montreal, H1K 2T7 Sf. Liturghie: la orele 10:45Preot - Ioan Cotrigăşanuwww.sfantulilie.org

Biserica Naşterea Maicii Domnului Adresa: 3544 Blvd. su Souvenir, Laval,QC., H7V 1X2Sf. Liturghie: la orele 11:30Preot - Ioan Iancuwww.bisericalaval.com

Biserica Sfântul Gheorghe Adresa: 2000 Boulevard Marie,Saint-Hubert, QC., J4T 2B1Sf. Liturghie: la orele 10:30 / Utrenie: 9:00Preot - Daniel Sanduwww.sfgheorghe.com

Acoperământul Maicii DomnuluiAdresa: 12301 rue Colin, Pierrefonds,Quebec, H9A 1C3Sf. Liturghie: la orele 13:00Preot - Felicean Zincawww.ortodoxwestisland.ca

Biserica Sfântul Dimitrie cel Nou Adresa:10120, avenue d'Auteuil, Mont-réal, Qc, H3L 2K1Sf. Liturghie: la orele 12:00Preot - Ion Ceauşuwww.bisericasfdimitriecelnou.com

Biserica Sfântul Mucenic Pantelimon Adresa: 367, rue Godard, Saint-Eustache, Qc, J7P 3V2Sf. Liturghie: la orele 11:15Preot - Vasile Trifwww.bisericamontreal.org

MONTREAL:

ANJOU:

LAVAL:

RIVE SUD:

WEST ISLAND:

AUTEUIL:

ST-EUSTACHE:

Rolul bisericii în viaţa creştinului şi importanţa relaţieinoastre cu Dumnezeu create prin intermediul bisericiiDeşi nu este o tendinţă generală, de cele mai multeori, creştinii merg la biserică doar pentru că aşa auapucat de la părinţii sau bunicii lor şi pentru că par-ticiparea la slujbele bisericeşti este o tradiţiefrumoasă care trebuie menţinută. În realitate lu-crurile stau cu totul altfel. Mergând la biserică şiasistând la slujbele divine, inclusiv la SfântaLiturghie, creştinii participă la cea mai mare jertfădin întreaga istorie a omenirii, care s-a înfăptuit pen-tru iertarea păcatelor noastre.Ce este biserica şi cine a instituit-o? Mântuitorul nespune că “unde sunt doi sau trei adunaţi în numeleMeu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Matei 18, 20),iar Sf. Apostol Pavel ne spune că „Biserica este trupullui Hristos, El Hiind capul” (Ef. 1,23; 5,23).Deci, biserica este deHinită ca un organism cu maimulte mădulare, iar capul acestor mădulare esteînsuşi Hristos. Mântuirea noastră este posibilă doarîn cadrul acestui „organism”. Aşa cum un mădular alnostru, Hie un deget, un picior, o mână, sau orice altmădular, dacă ar Hi rupt de la întregul organism armuri, sau ar suferi la fel se întâmplă şi cu membriibisericii. Doar făcând parte din acest „organism” alcărui cap este Hristos se poate numi cineva membrual bisericii. Trebuie să înţelegem că biserica Hiinţeazăprin comuniunea omului cu Dumnezeu; ea nu esteconstituită doar de oameni, sau doar de cele trei Per-soane al SHintei Treimi. Sfântul Ciprian de Cartagina ne spune că „în afarăde biserică nu există mântuire şi cine nu are bise-rica drept mamă nu îl are nici pe Dumnezeu ca tată”.Revenind la instituirea bisericii trebuie sămenţionez că ea a fost întemeiată la Cincizecime,atunci când Mântuitorul a venit în încăperea undeerau adunaţi ucenicii Lui şi le-a zis: „Pace Vouă! Pre-cum m-a trimis pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pevoi”, şi suHlând peste ei a continuat: „luaţi Duh Sfânt;cărora veţi ierta păcatele, iertate vor Hi şi cărora leveţi ţine, ţinute vor Hi” (Ioan 20, 23). Aceste cuvinteexprimă puterea iertării păcatele pe care apostoliiau dobândit-o prin pogorârea Duhului Sfânt în acelmoment, dar arată şi misiunea pe care apostolii tre-buiau să o însuşească. Se poate vorbi despre insti-tuirea bisericii şi în momentul răstignirii pe Cruce aMântuitorului, atunci când Hristos ne-arăscumpărat prin jertfa Sa. Acest lucru a fost sim-bolic marcat prin ruperea catapetesmei Templului,iar Vechiul Testament şi Templul legii vechi şi-apierdut importanţa pentru totdeauna. Înainte deRăstignirea Sa pe Cruce, Mântuitorul a instituitSfânta Euharistie la Cina cea de Taină, când a luatpâinea şi binecuvântând, a frânt, şi a dat ucenicilorSăi zicând: “Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu!”;luând apoi paharul şi mulţumind, le-a dat lor zicând:

“Beţi dintru acesta toţi – acesta este Sângele Meu, alLegii celei noi, care pentru mulţi se varsă spreiertarea păcatelor” (Matei 26, 26-28; Marcu 14, 22-24; Luca 22, 19-20; I Cor. 11, 24-25).Mântuitorul a trimis pe apostoli care au rânduitepiscopi, iar aceştia, la rândul lor, au hirotonit preoţi,formându-se în acest fel succesiunea apostolică princare harul Duhului Sfânt este prezent permanent înbiserică. Caracterul succesiunii apostolice este unulpastoral-misionar, prin lucrarea Duhului Sfânt.Imediat după Înălţarea la cer a Mântuitorului,creştinii se adunau în anumite locuri ca să se roageîmpreună, iar Sfântul Apostol Luca face referire lacomunitatea înHiinţată în timpul apostolilor laIerusalim. Despre această comunitate el spune: „Şistăruiau în învăţătura apostolilor şi în împărtăşire, înfrângerea pâinii şi în rugăciuni. Şi tot suHletul eracuprins de teamă, căci multe minuni şi semne sefăceau în Ierusalim prin apostoli, şi mare frică îistăpânea pe toţi. Iar toţi cei ce credeau erau laolaltăşi aveau toate de obşte. Şi îşi vindeau bunurile şiaverile şi le împărţeau tuturor, după cum aveanevoie Hiecare. Şi în Hiecare zi, stăruiau într-un cugetîn templu şi, frângând pâinea în casă, luau împreunăhrana întru bucurie şi întru curăţia inimii. Lăudândpe Dumnezeu şi având har la tot poporul. Iar Domnul adăuga zilnic Bisericii pe cei ce se mân-tuiau.” (Fap. Ap. 2, 42-47). Viaţa primei comunităţicreştine se concentra pe şi în cult, iar Frângereapâinii era nucleul cultului. Frângerea pâinii nu eraun act cultic izolat, ci era integrată alături derugăciuni, doxologii, cântări de psalmi şi alte cântăride laudă preluate din cultul iudaic sinagogal. Nu secunoaşte conţinutul rugăciunilor şi nici forma loreclesiologică, dar, fără îndoială, unele rugăciuni eraueuharistice, altele de invocare a numelui lui Iisus

Hristos şi Duhului Sfânt, şi altele erau rugăciuni demulţumire. Aşadar, vedem că miezul acestoradunări de creştini o constituia Euharistia. În acestcontext, trebuie să înţelegem că participând la sluj-bele rânduite de biserică, în special la SfântaLiturghie, luăm parte la cea mai mare minune carese poate înfăptui, şi anume transformarea pâinii şi avinului în Trupul şi Sângele Mântuitorului. Aceastăminune urmează rugăciunilor de la epicleză (cu-vântul epicleză îşi are originea în limba greacă şi setraduce ca invocarea sau chemarea Duhului Sfânt)cu ajutorul cărora preotul invocă harul DuhuluiSfânt să se pogoare peste darurile ce sunt aduse peSfânta Masă. Minunea transformării darurilor nu este făcută prinputerea omului şi nici nu poate Hi priceputăomeneşte, dar se înfăptuieşte prin mijlocirea omu-lui şi pentru om (adică prin intermediul preotului,dar care este susţinut în rugăciuni de credincioşi).Omul este o unealtă prin care lucrează Dumnezeu şicare are nevoie de hrană duhovnicească pentru a-şiîmbunătăţi starea lăuntrică, iar hrana duhovni-cească o reprezintă Trupul şi Sângele Mântuitoru-lui. Dar pentru ca această împărtăşire cu Trupul şiSângele Mântuitorului să îmbunătăţească starea desuHlet a credinciosului, el trebuie să păstreze o relaţievie cu Dumnezeu, indiferent de timp şi spaţiu, sămenţină comuniunea cu Cel care se jertfeşte pentruiertarea păcatelor noastre. Participarea activă acredinciosului la toate evenimentele pe care le-ammenţionat îl menţin membru viu şi lucrător al Bi-sericii lui Hristos. Doar biserica îi oferă credinciosu-lui cadrul necesar pentru mântuirea suHletului.Pr. Andrei TUREA

SPIRITUALITATE / ÎNVATATURI DUHOVNICESTI 15

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 15

ARTA FOTOGRAFIEI SI CÂTEVA CIFRE16

Bine v-am regăsit dragi cititori. Iată că vara este,din nou, în plină desfășurare iar mul+i dintre voivor pleca în vacan+e sau concedii peste hotare.Există evident mai multe tipuri de personalită+i șiin func+ie de felul vostru de a Bi, ori ve+i plănuimeticulos Biecare detaliu Bie ve+i merge pe mânasor+ii în ceea ce privește rezervarea hotelurilorsau altor activită+i. Eu nu pot decât să vă încura-jez din punct de vedere fotograBic să vă lua+i ca-mera cu voi și să încerca+i pe cât posibil să Bi+icreativi: lăsa+i-vă mai jos pentru a capta un unghidiferit sau încerca+i să pune+i un obiect înperspectivă în partea stângă sau dreaptă acadrului. Adevărul Biind spus, nu este ușor să Biifotograf, de altfel se spun nenumărate bancuri peseama fotograBiilor, spre exemplu: care ar Bidiferen+a între un fotograf și o pizza… un fotografnu poate hrăni o familie de patru persoane. În această ediţie voi aduce în discuţie cifre şi cal-cule, mai exact voi vorbi despre un aspect im-portant din viaţa unei persoane care ar dori săînceapă un mic business. Astăzi voi vorbi despre“lumea Binanciară” a unui fotograf, necunoscutămajorită+ii dintre voi. Evident că există și alte pa-siuni sau meserii de specialitate precum ”wed-ding planner”, videograf sau web designer, cucare pur și simplu nu avem tangen+e în mod nor-mal, dar sunt servicii pe care la un moment dat levom folosi. Care este preţul pe care trebuie să îlplătim pentru aceste servicii? Sau care este preţulpe care trebuie să îl cerem atunci când oferim unserviciu? Iată câteva date despre costurile pe carele are un prestator de servicii, pentru a înţelege,de ambele parţi, unde s-ar încadra un preţ corect. Capitaliști educa+i de către noua noastră +ară deprimire, de multe oric începem să căutăm altevariante, alte persoane care fac aceeași meserie,în speran+a că vom găsi un pre+ mai bun. Suntemnegociatori înăscuţi şi am fost și suntem educa+iîn permanen+ă de către marile magazine de elec-tornice cu specialuri, cu produse generice carede multe ori costă mai pu+in decât cele de marcă,iar diferen+ele calităţii oferite sunt de neglijat.Dacă aplicăm aceeași optică la aceste meseriimenţionate mai sus, Bie că vorbim de un fotograf,sau de un constructor, de multe ori ne vom înșelacăutând pre+ul cel mai bun, deoarce un serviciuoferit « mai ieftin » nu are deloc aceeași calitate cuun serviciu oferit « mai scump », ci este doar unserviciu oferit pe mai pu+ini bani care de obiceieste are o calitate slabă .Exemplul de astăzi se va îndrepta, evident, cătreaceastă pasiune a mea, fotograBia, pentru că des-pre ea pot scrie cel mai bine. Voi folosi cifre Bictivedar alese cu bun sim+ pentru ceea ce cred eu a Bio reprezentare reală. Cea mai de valoare unealtă a unui fotograf, dinpunctul său de vedere, este timpul. Dacă este săprivim meseria de fotograf ca pe oricare altcomer+, un abc la col+ spre exemplu, ori unmecanic auto sau o companie de construc+ii,toate aceste afaceri oferă atât produse cât și ser-vicii. Astfel, ele ar putea face un proBit doar de peprodusele vândute. În cazul unui fotograf, produsul său principalsunt pozele, dar pe care practic beneBiciarul nule plăteşte. Ceea ce defapt costă în această indus-

trie, este timpul pe care prestatorul îl petrece lalocul unde pozele sunt realizate, dar şi timpul pe-trecut mai apoi la retuşare. După această teorie, to+i fotograBii ar trebui săaibă cam același tarif, dar discrepan+ele sunt maridatorită calită+i serviciilor oferite într-un intervalde timp. Așadar, o oră din timpul fotografului « A » nu esteegală cu o oră din timpul unui fotografului « B »şi iată de ce. Dat Biind faptul că fotograful « A » are mai multecamere, obiective, lumini, decoraţii, deci unechipament complex achiziţionat de-a lungultimpului, deja îi conferă un avantaj fa+ă de fo-tograful « B » care poate nu dispune de multe”scule” și care vrea doar să-şi « ude picioarele »,să vadă de ce este capabil. Totodată, fotograful « A » are un portofoliu deprezentat și are recomandări de la clien+i, pecând fotograful « B » este recomandat doar decercurile de prieteni, fără a avea un portofoliusolid. De aici se poate trage concluzia uşor că ooră din timpul fotografului « A » nu este egală cuo ora a fotografului « B ». Experienţa şi profesionalismul contează întot-deauna! Să spunem că Fotograful « A » plăteșteun fotograf-asistent pentru a capta unghiuridiferite, pentru a prinde cât mai multe momenteimportante dintr-un eveniment, poate lucreazăcu un graBist pentru editarea pozelor în cameraobscură digitală, în timp ce fotograful « B » facetotul de unul singur. Deci mai multe cheltuieli,pentru a putea oferi un serviciu de calitate, încazul fotografului « A ». Toate aceste servicii su-plimentare se concretizează într-un cost, iaraceasta îi mărește automat tariful orar. Dar de-fapt fotograBii nu-și calculează tarifele pe oră, cipe o zi întreagă sau pe jumătate de zi. Factorii care se punctează pe nota de plată suntreprezentaţi de întânirea prealabilă între fotografşi client, deplasarea la evenimentul cu pricina,închirierea echipamentului actunci când estecazul, uzura echipamentului pentru ziuarespectivă şi alte mici detalii. Așadar avem pe de-o parte echipamentele, asis-tentul, fotograful secund, lucruri care se potmăsura, lucrui tangibile. Pe de altă parte avemaspecte precum experien+a, ochiul natural, ra-piditatea, subtilitatea, adică lucrui intangibile.Aceste două fa+ete, din nou, fac ca o oră, teoretică,din timpul fotografului « A » să Bie net diferită de-o ora fotografului « B », care se prezintă la uneveniment doar cu un aparat foto, ia câteva cadreşi apoi fuge grăbit spre casă. Trecând la cifre, să presupunem că fotograful « A» are o cameră de 3,000$, patru obiective caretotalizează 4,000$, are Blash-uri externe de 700$,carduri de memorie de 100$, deci în total, are unechipament în valoare de 8,000$ (am exclusmulte alte obiecte din dotare doar pentru a sim-pliBica exemplul). Fotograful « B » are o camerăde 2,100$ și două obiective de 1,500$, un Blashextern la 300$ și câteva carduri de memorie la100$, așadar un total de 4000$. Aceste echipa-mente se deteriorează cu trecerea timpului șitrebuiesc așadar amortizate în pre+ul cerut la uneveniment. Evident fotograful « A » va avea maimult de amortizat decât fotograful « B » deoarcedurata teoretică de via+a a unui aparat foto pesteo anumită valoare, este cam aceeași în ambelecazuri. În ultimul rând e vorba de experien+ă și de ochiulformat sau nu al Biecăruia, și cu toate că există fo-tograBi de excep+ie care au echipamente nu

neapărat scumpe, în majoritatea cazurilor,experien+a își spune clar cuvântul iar produsulBinit va Bi calitativ superior. Așadar atunci când”shop-ui+i” un fotograf, un planiBicator de nuntăsau un designer de site web nu vă pute+i baza pemetodologia clasică de a găsi cel mai ieftin pre+posibil, după care să-l suna+i pe cel mai scump,pe care ști+i intuitiv că are un produs mai bun șisă încerca+i să-i negocia+i pre+ul. Plafonul lui derentabilitate este mai sus. Nemaivorbind căacesta vă va oferi un produs calitativ superior.Așadar suna+i, întreba+i de un portofoliu, dereferin+e, etc. Oriceare ar Bi tipul de serviciu decare aveţi nevoie, acest procedeu vă va aduce săface+i o alegere mai bună pe care nu o ve+i regretaulterior. În concluzie, prestatorul va include în preţulcerut, timpul necesar exercitării serviciului la faţalocului, prelucrării produsului după eveniment,dar şi timpul petrecut întâlnirilor cu clientul,

munca propriu-zisă şi uzura echipamentului.Clientul va trebui să ia în considerare aceste as-pecte, iar atunci când este vorba de un serviciucare iniţial a necesitat o investiţie mare, şi preţulpoate Bi mai piperat.Analizând şi cazul în care aţi contacta un webde-signer, acesta ar trebui să pună pe nota de platăun tarif pentru Biecare oră de lucru, un procentdin suma cheltuită pe licenţa programelor cucare realizează websiteurile, întreţinerea site-ului pentru o perioadă de minim trei luni, dacăva Bi cazul, transportul şi timpul petrecut către şicu clientul.Exemplele pot continua la nesfârşit, dar sper căacest mic ghid să vă Bie de folos atunci când vâna+iservicii, să vă ofere câteva idei legate deîntrebările pe care ar trebui să le adresaţi con-tractorului, în speranţa că veţi ob+ine serviciul celmai bun pentru un pre+ convenabil vouă. Pânăedi+ia următoare, vă urez o săptămână plăcută.

Prin ochiul fotografului 4Fotogra�e realizată în cadrul manifestăriistudenţeşti din 22 martie 2012

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 16

BERBEC - 21 Martie - 19 AprilieŞanse nesperate în viaţa profesională. Superficialitatea şi incons‐tanţa sen6mentală va pot crea probleme mari dacă sunteţicăsătorit. De al5el, şi cei care au un partener de cuplu vor treceprin tribulaţii neobişnuite ca un fel de penalizări.

TAUR - 20 Aprilie - 20 MaiÎncepeţi proiecte ambiţioase, şi demaraţi cu exigenţă şi iniţia6văceea ce vă doriţi. O veste bună se asociază cu o stare de nelinişteşi adoptaţi o ipostază de indiferenţă total nepotrivită. Pot intervenischimbări majore în sectorul profesional.

GEMENI - 21 Mai - 21 IunieAscensiune profesională şi mul6ple oportunităţi, susţinândiniţia6vele şi efortul dvs. în muncă. Mentalitatea dvs. se dovedeşteabsolut liber6nă şi sunteţi gata să acceptaţi situaţii pe care alţii le‐ar găsi condamnabile.

RAC - 22 Iunie - 22 IulieAveţi calitatea de a induce energia dvs. şi dorinţa de a câş6ga,celor cu care lucraţi. Vă "coloraţi" viaţa lărgind sfera de ac6vitatepână la depăşirea limitei energiei dvs. vitale. Sen6menteleamoroase faţă de partener se transformă într‐o amiciţie călduţă.

LEU - 22 Iulie - 23 AugustAscensiune promiţătoare în plan profesional. Originalitatea şi e‐nergia dvs. îi surprind pe cei care credeau că vă cunosc foarte bine.Sen6mentele şi gândurile dvs. sunt contradictorii. Trăiţi momentecerute de acumularea elanului necesar ac6vităţilor planificate.

FECIOARĂ - 23 August - 22 SeptembriePerioadă benefică în plan profesional, dar fiţi prudenţi pentru a nuavea surprize neplăcute. Aceş6 na6vi doresc să se simtă apăraţi,susţinuţi în orice situaţie, numai că toţi cei din jur sunt obişnuiţi săîi considere cei mai tari şi mai lipsiţi de slăbiciune.

BALANŢĂ - 23 Septembrie - 22 OctombrieFoarte dinamicii, creeaţi o atmosferă călduroasă în mediul pro‐fesional. Cei mai mulţi na6vi se întorc la valorile tradiţionale, din‐tre care cea mai puternică se referă la familie. Atenţia lor seîndreptă asupra unei persoane care le‐a dat mult de furcă.

SCORPION - 23 Octombrie - 21 NoiembrieAveţi în faţă orizonturi deschise: Jupiter, planeta succesului, bineaspectată pentru consolidarea pozi6ei dvs. profesionale. Scorpi‐onii îşi surprind adversarii şi le dejoacă maşinaţiunile prin a6tudiniabsolut lipsite de sens.

SĂGETĂTOR 22 Noiembrie - 21 DecembrieAtenţie, la impulsivitate, care vă poate face să luaţi decizii fărăbaze solide. Dacă reuşiţi să vă canalizaţi energia pe căi pozi6ve,atunci reuşita dvs. este asigurată. Evenimentele din acest intervalsunt senzaţionale din toate punctele de vedere.

CAPRICORN - 22 Decembrie - 19 IanuarieO perioadă importantă pentru cariera dvs. Şanse excelentefavorizează tot ce întreprindeţi şi fac posibilă ascensiunea încarieră. Apare o importantă modificare de statut profesional. Ni‐meni nu se miră, na6vii fiind cunoscuţi pentru puterea de muncă.

VĂRSĂTOR - 20 Ianuarie - 18 FebruarieViaţa dvs. profesională poate să devină interesantă pentru mult6mp de aici încolo. La începutul intervalului, se raportează la tre‐cut şi se bucură pentru ceea ce au realizat până acum. Deciziile pecare le iau acum sunt absolut necesare.

PEŞTI - 19 Februarie - 20 MartieO perioadă importantă pentru cariera dvs. benefică pentru evo‐luţia dvs. profesională care vă ajută să obţineţi ceea ce doriţi înplan profesional. Toate ac6vităţile restante se răzbună şi trebuiesă faceţi mari eforturi pentru a scăpa de contractele nefinalizate.

REGULI: Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate iden6ce, numite regiuni.Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu lanouă. Formulat al5el, fiecare ansamblu trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.

Materiale de construc�ie non‐conven�ionale

Ca să fie mai solidă ,Ca pe vremuri,la bunici,Să nu pune�i cărămidă!Construi�i‐o din chirpici.

de Mike Farkaş

ORIZONTAL: 1) Împinge bila pe verde ‐ Fără ea fabula ar fi o poezie. 2) Ca... asemenea ‐ Cu posibilită6 (fem).3) Loc de bună crestere a plantelor tot 6mpul anului ‐ Îi dai foile una câte una dar numai rareoriplângi. 4) Îl ridici de la masă cu o carte bună ‐ Mai rău ca rău (fem). 5) Po#ă trecătoare ‐ Mijloculavarului! 6) Îi separă când vin mul6 la rând ‐ E si ăsta un mo6v. 7) Tinut departe de lumeadezlăntuită ‐ Dus pe umeri cu plãcere. 8) Lucreazã aproape un an la o arie ‐ Bine crescu6. 9) A olinis6 ‐ Scena unor serenade nocturne monosilabice. 10) Forma6e de paie ‐ Se aude ca e loculperfect.

VERTICAL:1) Dupã ea, întotdeauna rãmân paiele mai scurte ‐ Îl sprijini de umãr ca sã 6i o anumitã linie. 2)Picã în gura deschisã fãrã s6intã ‐ A nu avea respect în opozi6e. 3) Lovit pînã se face mic ‐ In‐terogat de iden6tate. 4) Marginea din fatzã a etajerei! ‐ La ea musai sã dansezi. 5) Coper6 deagendă! ‐ Spune orice doar cu douã semne. 6) Foarte vechi dar deseori e pus la loc de cinste ‐Prime de alfabe6zare! 7) Organizatã sã nu‐i scape rãul ‐ Mãsurãtor de teren. 8) Manifestat cuzgârcenie ‐ Mai mare sau mai micã dar mereu la mijloc. 9) A prinde de undeva de sus (var) ‐Bunã de tras. 10) Organ al celor cu pălărie ‐ A an6cipa involuntar ceva de bun gust.

Pe o stradă, o ţigancă bătrână vindea seminţe cu 5.000 de lei cor‐netul.Un tânăr care trecea în fiecare zi pe acolo îi lăsa cei 5.000 de lei, darnu‐şi lua niciodată cornetul.Într‐o dimineaţă, ţiganca îl opreşte, încercând să‐i spună ceva, dartânărul merge grăbit mai departe, zicând din mers:‐ Vrei să mă întrebi de ce nu iau niciodată seminţele?‐ Nuu, nuu... vreau să‐ţi spun că s‐au scumpit la 10.000 de lei!

La judecătorie. Proces de divorţ. Judecătorul întreabă:‐ Doamnă, care este mo6vul divorţului?‐ Avem viziuni diferite în privinţa religiei, domnule judecător!‐ Ce vreţi să spuneţi prin asta, doamnă?!‐ Soţul meu nu vrea să recunoască faptul că eu sunt ZEIŢA lui!

Se întoarce fata de la întâlnire. Conversaţie cu mama:‐ Cum a fost, e frumos?‐ Ahhh… Doamne, e suuuper.‐ Miroase bine?‐ Extraordinar. Un gentleman.‐ Cina a fost gustoasă?‐ Foarte gustoasă. Restaurant select.‐ Dar… asta…. A fost?‐ A fost… e pur şi simplu excepţional.Vine băiatul de la întâlnire. Conversaţie cu tata:‐ Da?‐ Da.‐ Bravo!

‐ Care este diferenţa dintre un contabil şi o femeie?‐ Contabilul se bucură când îi iese socoteala, iar femeia când îi intră.

Recent s‐a descoperit că "Sunt gata în cinci minute" al unei femeiînseamnă acelaşi lucru cu "Ajung acasă în cinci minute" al unui bărbat.

‐Tată, pot să fac şi eu "bungee jumping"? ‐Nu, viaţa ta a început cu o gumă ruptă şi nu ar trebui să se terminetot aşa!

Par6cularitatea ochilor feminini constă în faptul că ei pot să vadă unfir de păr pe sacoul bărbatului de la 5 metri dar nu sunt în stare săvadă uşa de la garaj de la 1 metru.

Astăzi la masă m‐am certat cu nevastă‐mea. Suparătă că am făcut‐o "scroafă", ea a început să plângă.Aşa că m‐am dus lângă ea şi am îmbrăţişat‐o, spunându‐i:‐ Îmi pare rău pentru ce ţi‐am zis... Nu îţi voi mai spune niciodatăaşa... Hai, nu mai fi supărată, iartă‐mă, doar ş6i că te iubesc!... Uite,ca să‐ţi demonstrez, îţi promit că astăzi spăl eu vasele.‐ Chiar vorbeş6 serios? mă întrebă ea, începând să zâmbească.‐ Sigur, îi spun.‐ Şi o să faci curăţenie şi la baie?‐ Ei hai, nu te porci de‐acuma!...

Un grup de turiş6 într‐o excursie în România, prin Munţii Carpaţi. Laun moment dat se aude un urlet înfricoşător. Speriaţi şi curioşi îşiîntreabă ghidul despre ce este vorba. ‐ Există un trib de femei foarte frumoase şi sălba6ce care atuncicând le vine 6mpul de împerechere se adună într‐o peşteră şi strigăîn aşteptarea masculilor. Peste 2 zile in presa interna6onala: ‐ 15 bărbaţi au murit călcaţi de tren într‐un tunel din România. Toţierau dezbrăcaţi.

...După hitul de senzaţie lansat cu ocazia sărbătorilor de iarnă"Împodobeşte mamă bradul!", Fuego revine de Paşte cu un nousingle... "Vopseşte mamă ouale !"

Cea mai mare ş6ucă, cu greutatea de 50 kg, a fost prinsă de unpescar din Tulcea. Aceasta este cu 7 kg mai grea decât a minţitrecordmenul precedent!

‐ Ce faci Ileano Cosânzeano la materinitate? ‐ Am venit să Făt‐Frumos!

‐ În ul6mul 6mp te văd foarte prost dispus. Ai probleme?‐ Am aflat că în curând voi fi tată.‐ Şi ce e rău în asta?‐ Nevastă‐mea nu a aflat încă.

Deși nu mai era nimeni în autobuz, umflata asta s‐a așezat chiarlângă mine.‐ Ascultă, i‐am zis. Sunt 40 de scaune libere în autobuzul ăsta, chiarlângă mine 4i‐ai găsit să te așezi?‐ Du‐te dracu' de prost, mi‐a zis. Cine dracu m‐o fi pus să mă măritcu 6ne!?

DIVERTISMENT 17

Sudoku

Catrenul editiei

Careuri CUVINTEÎNCRUCIŞATE

GRAD DE DIFICULTATE: MODERAT

TIT

LU C

ARE

U: “A

nagram

e în careu

!”

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 17

ŞOFER CLASA 1• Caut şofer clasa 1 pentru U.S.A incorporat sauînregistrat. Telefon: 514-246-2840 sau e-mail:radu.oana@sympatico.ca

• Pizza Lion (West Island) - angajează pizzer cusau fără experienţă, la timp plin. Informaţii latelefon: 514-553-3573 sau direct la restaurantulnostru.

• Caut şofer clasa 3 pentru camion caretransportă deşeuri solide şi reciclaj. Apelaţi Danla tel: 438-886-4342

• Angajez bonă pentru supraveghere copil 6ani, în zona Ille des Soeurs (Nuns Island).Pentru mai multe informaţii sunaţi la: 514-638-7570 sau la 1-203-241-0283 sau trimiteţi emailla claudiamosteanu@hotmail.com

• Apartamente de Inchiriat în C.D.N. 11/2, 21/2,31/2, 41/2, 51/2. Aproape de toate serviciile şi deUniversité de Montréal, la preturi rezonabile.Vorbim romaneste. Info: 514-737-7554.

• Nouă administraţie, apartamente complet ren-ovate. Suntem situaţi în Laval, la 5 minute deCentre de la nature. Puteti suna la 450-661-5066.

• Oferim spaţiu de locuit la casă (vilă) în Laval.Dormitor mare mobilat, sală de baie mare,salon, bucătărie (cu toate dotările). Preţ avan-tajos. preferăm cuplu, eventual nou veniţi, saupersoană singură (bărbat). Relaţii la telefon:514-466-7786 sau 514-466-9770 (proprietar).

• Entrepreneur - licenţă RBQ: 51642-7610-01Instalaţii sanitare, încălzire centrală şi gaz na-tural. Servicii 24/7 - Asigurare responsabili-tate.Pentru comunitatea română oferim preţ avan-tajos. www.dastplomberie.com / Apelaţi Silviu la tel: 514-572-0495

• Pot avea grijă de unul sau doi copii de pestedoi ani fiecare, sâmbăta şi/sau duminica ladomiciliul meu în Ste-Dorothee - Laval ( locui-esc la casă). Apelaţi 450-689-3156

• Tânăr nou venit în Canada caut de muncă înorice domeniu în Montreal şi/sau împrejurimi.Mulţumesc - 514-570-4257

• Bărbat 39 de ani, caut o tânără pentru relaţie/ căsătorie. Rog seriozitate. Tel. 514-570-4257.

• Coafeză cu mulţi ani de experienţă, ofer ser-vicii de tuns, pentru femei, bărbaţi şi copii, lapreţuri avantajoase. Sunaţi la 514-326-0091.În St-Leonard, Jarry cu Lacordaire.

• Companie de Demenagement & Livraison“IDigus” - oferim servicii de demenajare aapartamentelor, caselor, birourilor, etc, precumşi servicii de livrare a bunurilor, coletelor şielectromenajerelor, paturi, TV, divan, sofa, etc.Asamblarea mobilei la domiciliu! Tel: 514-549-2895 sau www.IDigus.com

• RIVE-SUD: Diplomée en enseignement desmaths et en génie mécanique, j’enseigne encours prive les maths de tout niveau. Avecpassion et patience, j’accompagne votre en-fant dans ses démarches vers une belle réus-site scolaire. Mes élèves en temoignent. Mariana: 514-757-7704, rosela@sympatico.ca

• Ofer servicii în domeniul construcţiilor lapreţuri fără concurenţă. Ceramică, parchet,vopsit apartamente, etc. Experienţă canadianăşi profesionalism. Apelaţi Dănuţ: 450-627-3899

• PAVÉ-UNI, PATIO, ENTRÉE DU GARAGE,CONTOUR DE PISCINE!Murs de soutènement, tourbe et terrassement,plantation: arbres, arbustes et végétaux, gout-tière sous-terraine, travaux de paysagementde tout genre, a prix tres compètitifs!Daniel Jarda, par tel: 514-581-9740, ou email:strates1@hotmail.com

• De vânzare mobilier (canapea, scaune şi oserie de mese). Preţ 500$ sau cea mai bunăofertă. Apelaţi 514-714-5775

• Domn prezentabil, 40 ani, 1,88m, cultivat,sportiv, iubitor de cultură, spectacole şi natură şicare crede în valorile prieteniei şi ale familiei,doresc cunoştinţă cu doamnă din regiuneaMontréal pentru prietenie şi eventuală căsătoriee-mail la: voiculescu.andrei@yahoo.ca

FORMULAR - ANUNŢURI MICA PUBLICITATEDoresc să plasez un anunţ de mica publicitate pentru o perioadă de:

1 lună 2 luni 3 luni 4 luni 5 luni 6 luni

ANUNŢ:________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

Faceţi cecul pe numele CENTRE ROUMAIN DE MONTREAL şi trimiteţi-l împreunăcu formularul pe adresa: 109 Blvd. Levesque Est, Laval, QC, H7G 4P7

Doresc să mă abonez gratuit la newsletterul Ziarului Impact din Montreal

Adresa e-mail: _________________________________________________________________________

$5,00 $10,00 $15,00 $20,00 $25,00 $30,00 (preţurile conţin taxe)

DE

CU

PAŢI

AC

ES

T C

HE

NA

R

• Electrician cu licenţă. Instalaţii electrice şireparaţii. Service 24 de ore din 24 şi estimare

gratuită.Apelaţi Cristian la telefon 514-713-2747

ÎNCHIRIERI

VÂNZĂRI

CERERI LOCURI DE MUNCĂ

OFERTE DE MUNCĂ

OFERTE SERVICII

MATRIMONIALE

CUPON DE ABONAMENTMarcaţi cu “X” căsuţele corespunzătoare

Doresc să mă abonez la Ziarul Impact din Montreal pentru o perioadă de:

3 luni 6 luni 12 luni

Numele şi prenumele: ____________________________________________

Adresa: ______________________________ Oraş: ____________________

Provincia: ____________________________ Cod Poştal: ________-_______

Telefon: __________________ E-mail: _______________________________

Alte menţiuni:

3 apariţii - $17,25 6 apariţii - $28.74 12 Apariţii - $51.74

Faceţi cecul pe numele CENTRE ROUMAIN DE MONTREAL şi trimiteţi-l împreună cuformularul pe adresa: 109 Blvd. Levesque Est, Laval, QC, H7G 4P7

GRATUITîn 2013

Preţurile conţin taxe

MICA PUBLICITATE18

Anunturile pentru gasirea unui loc de munca sianunturile matrimoniale

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 18

SPORT 19.

CANADIENS BRIAN GIONTA -REHABHabs Captain undergoes torn bicep ten-don operation for the second year in arow. He is expected to be ready for play inSeptember 2014 after undergoing reha-bilitation

MOYSE GOES FROM BOBSLEDTO RUGBYToronto – Olympic bobsled championHeathe Moyse is adding another chapterto her already diverse sports resume. The34 year old has been named to the Cana-dian women’s team for next month’sRugby World Cup Sevens.

SOCHI MEDALS ARE A PATCH-WORKRussia – The Olympic medals featured a“patchwork quilt” design representing thedifferent regions of Russia. A record 1300medals are being manufactured for thegames.

HABS LAST CUP - 1993 STANLEYCUP SERIESJune 10 mark the 20th anniversary ofgame 1 between the Canadiens and theLos Angeles Kings. The Canadiens wonthe series in 5 games, but haven’t wonanother cup since.

EX-NBA PLAYER CHARGED INCAR CRASHAtlanta – Police say former NBA starMookie Blaylock remains hospitalized andfaces two charges after a fatal crash insuburban Atlanta. The 46 year old ischarged with driving on a suspended li-cense and failing to stay in his lane andcolliding head-on with a van killing a 43year old woman.

ALEXANDRE DEPATIECanada's most decorated male diver,barely kept his composure Tuesday as heannounced his retirement from the sportat the age of 27.The three-time world champion and two-time Olympic silver medallist said injuriespushed him to cut his career short.

BABY CROSBYHow bad are things going for PittsburghPenguins captain Sidney Crosby?Not only do the Penguins trail the BostonBruins 2-0 in the Eastern Conferencefinal, in part because Crosby’s high-oc-tane game has been stuck in neutral, butnow the young star is being openlymocked by people outside the hockey in-dustry.The pilot of the JetBlue flight transportingmembers of the Boston media from Pitts-burgh to Boston got into the act Tuesday,asking if “Sidney Crosby is in the back ofthe plane” after hearing a baby crying onthe flight. The pilot’s comment wastweeted by a couple of media outlets, ac-cording to Yahoo Sport.

FORMULA 1One would think that after winning threeconsecutive Formula 1 world drivingchampionships, 25-year-old SebastianVettel would be eyeing Michael Schu-macher’s record of five in a row, or eventrying to surpass his German country-man’s total of seven championships.Thefact is, however, Vettel is instead thinkingabout retirement before his 30th birthdayand the reason should not surprise any-one who follows F-1 even remotely close.

By Michel GRAMADA

Steaua va Fi exclusă din cupele europene de cătreUEFA, sunt siguri doi oFiciali ai Federaţiei Românede Fotbal.Filmaţi cu camera ascunsă de reporterii RomâniaTV, secretarul general al FRF, Adalbert Kassai, şişeful direcţiei "Licenţe şi AFilieri", Viorel Duru, auvorbit despre pedeapsa pe care o riscă Steauadupă ce Gigi Becali a fost condamnat în cazul Va-liza."A fost condamnat pentru corupţie, aşa că Steauava Fi exclusă din cupele europene pe motiv decorupţie. Un an, trei, cinci... Să vedem! Sigur că el aspus că sunt bani pentru premiere. Dar aia (UEFA- n.red.) zic că a minţit: cu terenuri, cu nu ştiu ce. Iar(UEFA - n.red.) o să zică 'De ce nu s-au dat oFicialbanii? Prin bancă!' Au găsit valiza", a spus Kassai,

făra să ştie că e Filmat.Şi Viorel Duru e sigur căSteaua va Fi exclusă decătre UEFA, dar tot la fel desigur e că nu va Fisancţionată de Liga Profe-sionistă de Fotbal."În momentul de faţă,Steaua e la mâna celor dela UEFA şi a celor de laLigă. Pe plan european, ex-cludere. Aici, în Romania, omai bâjbâim noi. Probabilcă n-o să Fie în stare Liga s-oexcludă pe Steaua", a spus acesta, tot fără să ştiecă e Filmat. Gigi Becali a fost condamnat de Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie la trei ani de închisoare cu exe-cutare pentru dare de mită, în cazul Valiza.

Membrul Biroului Federal al FR Box,Mihai Lauruc, a anunţat că îi va pre-mia pe pugiliştii români careparticipă la Campionatele Europenede la Minsk, cu câte 50.000 lei, pen-tru cucerirea medaliei de aur, 25.000lei pentru argint şi 10.000 lei, pentrubronz.România va Fi reprezentată la Minsk,unde a obţinut ultima medalie de aurla un Campionat European prinDorel Simion, de şase pugilişti."Eu vreau să plătesc performanţa. LaMondiale premiile vor creşte, ur-mând să Fie de 100.000 de lei pentruaur, 50.000 pentru argint şi 30.000pentru bronz", a spus Lauruc, care aprecizat că antrenorii vor Firecompensaţi cu 25 la sută din va-loarea Fiecărui premiu.

O<ciali ai FRF, <lmaţi cu camera ascunsă:Steaua va < exclusă din Europa!

Pugiliştii români vor < premiaţi cu 50.000 leipentru o medalie de aur la CE de box din Minsk

După o primă repriză bună,terminată în avantaj de România(17-15), oamenii lui Eliodor Voica aucedat iniţiativa şi au pierdut reprizasecundă la o diferenţă de 8 goluri(20-12).În ultima zi a turneului, România vaînfrunta Polonia.Naţionala masculină de handbalmasculin a obţinut la Larvik, o victo-rie de moral în cadrul turneuluiScandinavian Open. În partida dedebut, România a învins cu 29-27reprezentativa Norvegiei, mult maibine cotată în Europa în acest mo-ment. Tricolorii au fost în avantaj petoată durata celor 60 de minute, con-ducând şi cu şapte goluri diefrenţă,26-19 (minutul 48).

Înfrângere pentru România în meciul doi de laScandinavian Open! Suedia - România 35-29

Verdictul din "Cazul Valiza" înseamnă începutul sfârştiului pentru Steaua, cel puţin pe termen scurt şi mediu. Potrivit specialiştilor,şansele ca roş-albaştrii să scape fără a fi sancţionaţi de UEFA sunt nule.

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 19

PUBLICITATE20

1_Layout 1 6/6/2013 3:37 AM Page 20