Gheorghe Ile despre rezultatul discuţiei de ieri de la Spitalul Municipal Vulcan:

"Am luat-o încetişor, peetape, pentru că nu vrem

să bulibăşim treburile!"

CMYK

JOI21 februarie 2013

Anul VINr. 114412 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:17Apus: 17:55

ZiarulVãii Jiului

Anunţ

Primăria Municipiului Petroşaniorganizează joi, 21 februarie2013, cu începere de la ora12,00, în Sala da Marmură

a instituţiei,

DEZBATERE PUBLICĂpe tema viitorului

echipei de fotbal Jiul Petroşani

Toţi cei interesaţi de acestsubiect sunt invitaţi să ia parte

la discuţii.

PAGINA

3Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există legeîmpotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3779 lei1$ = 3,2670 lei1₤ = 5,0025 lei

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului* * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUICiteşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

THE PUB PETROSANI,str. 22 Decembrie nr. 8 (fostul Tabbu Pub)

Rezervari - 0760.484.300

KARAOKE NIGHTPremii surpriză pentru cele mai bune voci!

joi - 21 februarie 2013 - ora 20:00

Incompatibilitatea luiMoloţ, constatată de ANI, afost reconfirmată de instanţă

CA Alba Iulia zguduie scaunul preşedintelui CJH

Curtea de Apel Alba Iulia a reconfirmat, ieri,constatările Agenţiei Naţionale de Integritate:“Moloţ Ioan Mircea s-a aflat în stare de incom-patibilitate în perioada 26.09.2008 - 30.01.2009,deoarece a deţinut, simultan, atât funcţia dePreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara,cât şi funcţia de Preşedinte al Adunărilor Gene-rale ale Acţionarilor (AGA), respectiv reprezen-tant al unităţii administrativ-teritoriale înadunările generale ale societăţilor comercialede interes local la S.C. DRUMURI ŞI PODURI S.A.Deva, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 87, alin.1), lit. e) şi lit. f) din Legea nr.161/2003 privindunele măsuri pentru asigurarea transparenţei înexercitarea demnităţilor publice, a funcţiilorpublice şi mediul de afaceri, prevenirea şisancţionarea corupţiei, cu modificările şi com-pletările ulterioare”.Nu puţini au fost aceia care, atunci când cotidia-nul nostru a prezentat - în exclusivitate -documentul care a determinat intrarea lui Moloţîn stare de incompatibilitate, în aprilie 2012,ne-au contestat vehement dezvăluirile. Ştiaudumnealor sigur că preşedintele Moloţ nu esteincompatibil. Ulterior, în mai 2012, mai precis îndata de 22 mai, comunicatul oficial al ANI con-firma, oficial, incompatibilitatea lui Moloţ. Nicimăcar atunci, în preajma campaniei electorale,susţinătorii lui Moloţ n-au vrut să se recunoascăînvinşi, în ciuda comunicatului oficial al insti-tuţiei, document care indica exact şi dispoziţiilelegale încălcate în mod evident de Mircea IoanMoloţ.

Sigur că, pe trendul electoral al USL, prea puţina contat la alegerile de anul trecut faptul că in-compatibilitatea lui Moloţ (constatată de ANI şiconfirmată în instanţă) ar putea determinaalegeri anticipate pentru şefia judeţuluiHunedoara. Asta ar însemna că statul va băgaîncă o dată mâna în buget, unul deloc bogat,pentru a suporta costurile însemnate ale orga-nizării de alegeri parţiale strict pentru funcţiade preşedinte al CJ Hunedoara.Sigur că, vor spune unii, preşedintele Moloţ aredreptul la recurs, iar recursul i-ar putea fifavorabil. Foarte adevărat. Vă invit însă la oanaliză raţională. Dacă din câteva sute de cazurisimilare ajunse în recurs la Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie doar vreo 3, spun surselenoastre, au dat dreptate persoanelor declarateincompatibile, oare din punct de vedere statisticşansele preşedintelui Moloţ or fi mari sau mici?În altă ordine de idei, există perspectiva ca - lanivelul judeţului Hunedoara - să fie organizatealegeri. Treaba aceasta va agita, la maxim,spiritele în mediul politic.Din partea PSD, cel ce se visează urmaş al luiMoloţ în fotoliul de căpitan de judeţ este sena-torul Cosmin Nicula. Numai că, realist vorbind,şanse maxime are Tiberiu Balint, actualmentevicepreşedinte, cunoscut drept apropiat al luiMoloţ. Care Balint, dacă-l pui lângă Nicula, ecam şi cum ai pune un Bugatti Veyron lângă unTrabant. Dar, la o adică, nimeni nu-l poate opripe Nicula să se facă, încă o dată, de... păcat.

Cătălin DOCEA

2 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Pentru a participa la o serie deateliere,22 de tineri din ţarăvor urca în Parâng

Vlad Căpraru, reprezentantul Asociaţiei Liga Studenţilor Universităţii din Petroşani, a cerutsusţinerea Primăriei Petroşani pentru organizarea în perioada 22-24 februarie a unei tabere deateliere în Parâng.

Acest lucru înseamnă că 22 de tineridin toată ţara vor participa la ate-liere de lucru bazate pe metode şitehnici de educaţie non-formală,utilizând metode de educaţie socialăşi metodologii inspirate din educaţiaîn domeniul drepturilor omului.Cazarea se va face la Cabana Clubu-lui Sportiv Şcolar din masivul Parâng.În total, liga va avea de cheltuit2.420 de lei, din care Consiliul LocalPetroşani participă cu 1.500 de lei.

Banii de şomaj, via BCR,Intră vineri pe carduri

Deşi ar fi trebuit să fie în conturi în datade 15 februarie, banii şomerilor dinValea Jiului, care intră prin BCR, au întârziat.

Vor intra în conturi abia mâine, din cauzaunor probleme apărute pe linia de finan -ţare BCR. Şeful ALOFM Petroşani, IudithBăbţan, a explicat că lumea este neliniş -tită, dar vineri această aşteptare va luasfârşit. Persoanele care beneficiază de in-demnizaţie de şomaj sunt nevoite să mainumere măruntul pe care-l au în portofeleşi să mai strângă puţin cureaua. Cinic estefaptul că oamenii se gândesc, în primulrând, la ratele sau facturile scadente, nula banii de pâine.

Şi UPC a ajunsPradă hoţilor de fibră optică

S-a întâmplat şi la case mai mari. Înurmă cu doi ani, Netlog, firma locală de internet, acuza faptul că,în permanenţă, cablurile de internet îi erau tăiate de peblocuri. Iată că hoţii se agaţă de cablurile tuturor, mai ales dacă suntde fibră optică. Şi UPC au căzutpradă acestor furturi.

UPC România, prin Ştefan Stanciu -manager regional de informare, a in-format că „în cursul serii de sâm-bătă, 16 februarie, o avarie tehnică aafectat reţeaua de fibră optică dinzona Văii Jiului, ceea ce a determi-nat întreruperea serviciilor de inter-net, telefonie şi televiziune digitalã,între orele 19:15-01:00, la clienţiicompaniei din această zonă. Tehni-cienii UPC au intervenit imediat pen-tru remedierea situaţiei, astfel încâtclienţii companiei să beneficieze dinnou de servicii în cel mai scurt timp.Precizăm că întreruperea a fostcauzată de factori externi şi indepen-denţi de compania noastră. Estevorba despre vandalizarea tronsonu-lui de fibră optică ce face legăturaîntre Paroşeni şi Petroşani, de cătreautori necunoscuţi. UPC cere scuzeclienţilor afectaţi de acest incident”.

Pentru anul 2013, taxele pentru închiriereaterenurilor agricole ce aparţin domeniului privat al municipiului Petroşani diferă înfuncţie de categorii.

Pentru terenurile din extravilan se plăteşte 0,03 lei/ mp/an în cazul păşunii, fânaţul se plăteşte cu 0,06 lei/ mp/an, iar terenul arabil cu 0,16 lei/ mp/ an. Pentruterenurile agricole aflate în intravilanul localităţii seplăteşte la fânaţ 0,10 lei/ mp/ an şi 0,23 lei/ mp/ an pen-tru terenul arabil.Biroul cadastral şi registrul agricol vor întocmi contractelede închiriere a terenurilor agricole din domeniul privat almunicipiului Petroşani, pe o perioadă de un an, dupăidentificarea, măsurarea şi determinarea categoriei defolosinţă a terenului.

La 19 februarie, pe la orele 21:20,patru vlăjgani s-au găsit să-şi deapumni chiar în apropierea sediuluiPoliţiei Uricani, pe strada Muncii. Evident că au fost depistaţi de o patrulă de poliţie.

Poliţiştii s-au sesizat din oficiu cuprivire la faptul că, în zona unui blocde locuinţe, patru persoane s-auîncăierat, pe fondul consumului debăuturi alcoolice. În definitiv, ce face

omul când este beat? Dacă nu doarme,înjură, se ceartă sau se ia la bătaie.Patrula de poliţie a intervenit pentruaplanarea conflictului şi a condus lasediul poliţiei persoanele implicate înscandal. Trecând la legitimarea făptu-itorilor, poliţiştii au stabilit că aceş-tia sunt toţi din Uricani şi au vârstecuprinse între 18 şi 42 de ani.Din declaraţiile participanţilor la con-flict şi a martorilor oculari a rezultatcă, în cursul altercaţiei, unul dintre

ei, care avea asupra sa un pistol cubile, (armă neletală pe care o deţinealegal) ar fi folosit pistolul trăgând unfoc în plan vertical. Însă niciunul din-tre participanţi nu prezintă urme vizi -bile de loviri sau alte violenţe ori deplăgi produse prin împuşcare. În cauzăse efectuează cercetări sub aspectulsăvârşirii infracţiunilor de încăierare şiuz de armă neletală fără drept, toto-dată fiind ridicat şi pistolul, în vede -rea efectuării expertizei balistice.

Uricani

Patru bărbălăi alcoolizaţi şi-au cărat pumni în stradă

Petroşani

Cât costă închirierea terenurilor agricole

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 21 februarie 2013

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 21 februarie 2013 3ACTUALITATE

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIEREpentru

OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni,dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pen-tru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecţieiSociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela PopescuTelefon: 0254.546071, 0731.010762

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. PetroşaniPetroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330

ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

www.zvj.ro

Întâi şi întâi, o remarcă pozi tivă. Amapreciat faptul că primarul GheorgheIle a rămas şi nu a plecat, înainte de12:30, de la şedinţa de ieri, progra-mată la Spitalul Municipal Vulcan. Dinasta am dedus că-i pasă şi acordă omai mare atenţie problemei iscate laspital şi găsirii căilor de ieşire dinimpas, decât unei festivităţi începute,după orele amiezii, la Petroşani.

Festivitate despre care, nu o dată, mi-am spus părerea personală.Anume că abundă în pupincurism şi în urmărireaintereselor personale ale celui care a iniţiat-o. Înfine, trec la subiect. L-am aşteptat cuminte, înholul de sus al primăriei, pe Gheorghe Ile, iarcând gipanul său albastru a intrat în parcare, îmipregăteam deja bucata de hârtie pe care urmasă-i consemnez spusele.

La începutacestea nu au fost multe. Cum nu m-am mulţu-mit cu "s-a efectuat analiza personalului de laspital", m-am ţinut după dumnealui şi, în birousău, l-am rugat să detalieze puţin. Asta, deşi înpreajmă erau persoane care-l aşteptau să plece,împreună, la Petroşani. "S-a discutat numărul depersonal existent pe fiecare secţie şi s-a ajuns laconcluzia că trebuie efectuată o reducere depersonal. 15 angajaţi din administraţie şi 9 asistente medicale. Asta a fost, iar data viitoare, la a treia rundă de discuţii, vom vedeace-i cu cheltuielile pe medicamente şi cu con-tractele încheiate de spital, a spus primarul Gheorghe Ile, înainte de a zice noroc bun. Amluat-o încetişor, pe etape, pentru că nu vrem săbulibăşim treburile!".

Ulterior, pe surse,am aflat că majoritatea asistentelor medicaledin cele noi care, probabil, vor fi date afară suntdin Petrila. Din acelea care au fost repartizate laVulcan, odată cu închiderea spitalului dinaceastă localitate. Iar printre cei de la adminis-trativ care-şi vor pierde locurile de muncă sunt şi

muncitori, şipersonal TESA.În materialulprezentat deconducereaspitalului sevorbea ca, pelângă reduce -rea numărului de personal, să fie luată în calculşi varianta reducerii salariilor cu 10 la sută, prindiminuarea de la 21 la 18 zile a normei de lucrua salariaţilor. O măsură de neacceptat, pentru cănu se poate trece peste legea carepune în vedere respectarea cu sfinţe-nie a normei de lucru lunare de 168de ore.

Fireşte, o cale de economisire, menţionată înmaterialul ascultat cu atenţie şi deprimarul Gheorghe Ile, ar putea fi, desigur, economiile cu cheltuielile lautilităţi sau aceea a trecerii de lagărzile duble la cele simple. Nu prinreduceri salariale va ieşi spitalul dinimpas, este opinia cea mai auzită înspital, şi care se bazează pe argumen-tul că, oricum, din acest punct devedere spitalul vulcănean nu s-arputea încadra în bugetul venit de laCasa de Asigurări de Sănătate.

O soluţie care ar detensiona situaţia ar fi aceea ca Direcţia de Sănătate Publică şi Casa deSănătate să ajungă la un consens înprivinţa numărului de paturi de la Spi-talul Municipal Vulcan. În evidenţa DSP,acest număr este de 110, pe când Casaasigură salariile doar pentru un numărde 72. Or, dacă banii de la Casa deSănătate ar veni pentru numărul aflatîn evidenţa DSP, nu ar mai exista probleme. Asta e, cel puţin, părereaunor salariaţi care nu sunt deloc străinicu ceea ce este în spitalul vulcănean.

Gheorghe OLTEANU

Încă un mister elucidat de ZVJ

Angajaţii ASVJ au bătut ieri la uşile locatarilor de pe Păcii� N-au mers cu citirea, ci cuscuzele…Relatam în ediţia precedentă desprenecazul d-lui Gal cu pierderile la apă. Pen-tru că nu rezolvă problema pierderi lor, s-asupărat aşa de tare pe şeful SC Apa ServValea Jiului SA (ASVJ), Costel Avram, încâti-a cerut acestuia demisia.Numai că pe factura de 43,92 de lei, pentrucei 4 metri cubi de apă, nu erau neapăratpierderi, cât un calcul bazat pe o eroareumană. Dar vorba aceea, de ce să înjurelumea la director dacă sunt de vină anga-jaţii? Dar să vă spunem ce s-a întâmplat. Lacitirea contoarelor de la scară de către angajaţii ASVJ, contorul nu a fost citit bine,şi a rezultat un consum mai mare, ulteriorfacturat. Cel puţin aşa ne-a explicat CostelAvram, care, când a deschis ziarul şi avăzut cum îi cere un client demisia, atrimis o comisie de control la faţa locului.Comisia a constatat eroarea. Aşadar, anga-jaţii care nu au citit corect apometrele aufost trimişi, din uşă în uşă, să-şi cearăscuze de la locatari. Din câte am înţeles,au ajuns şi la domnul Gal la uşă. Luna viitoare vor fi făcute rectificările de rigoarepentru ca oamenii să-şi recapete baniicheltuiţi în plus luna aceasta. (A. PIPAN)

Gheorghe Ile despre rezultatul discuţiei de ieri de la Spitalul Municipal Vulcan:

"Am luat-o încetişor, pe etape, pentru că nuvrem să bulibăşim treburile!"

Şi Costel Avram, directorul general alSC Apa Serv Valea Jiului SA,

Îşi cere scuze consumatorilor atuncicând angajaţii greşesc

Dl. Costel Avram ne-a con-tactat personal la redacţie,declarându-ne că îşi cerescuze public pentru gre -şeala angajaţilor SC ApaServ Petroşani: „Când maigreşesc şi angajaţii mei,trebuie să-mi cer scuzeconsumatorilor. Este ungest de elementară po-liteţe şi de bărbăţie. Îmicer scuze public locatarilorde pe str. Păcii pentru disconfortul creat. Cu sigu-ranţă, chestiunea finan-ciară, adică ce s-a încasatîn plus, va fi rezolvată lunaviitoare. Angajaţii care augreşit vor fi sancţionaţi.Mulţumesc Ziarului Văii Jiului pentru că mi-a adusla cunoştinţă acestea. Cândare dreptate, are. Rămânîn continuare deschisoricăror sesizări bazate perealitate”. (M. BOBOC)

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 21 februarie 20134 SPORT

www.zvj.ro

Vestea că omul deafaceri Emil Bercea arputea prelua echipaJiul Petroşani a provocat un val dereacţii de simpatie şi de sprijin dinpartea suporterilor care au organizatmitingul de salvarea a clubului fanion alVăii Jiului. Aceştia au declarat că zileleacestea îi vor cere o întâlnire omului deafaceri.Mai mult decât atât, Emil Bercea a declarat că a fost sunat de către AlinSimota, dar că finanţatorul Jiului nu avorbitnimiccon-cret:

„Dacă Simota semnează actele de cedare a clubului,eu astăzi fac echipă şi mergem în campionat. Chiarşi într-o săptămână pun clubul în picioare. M-ausunat foarte mulţi oameni de fotbal să mă felicite şisă îmi spună că ei vor veni să mă sprijine. GigiBorugă mi-a confirmat că este oricând dispus sărevină la Petroşani”. Astăzi, de la ora 12:00, suporterii Jiului şi TiberiuIacob-Ridzi, primarul Petroşaniului, vor avea o dezbatere publică pe această temă.

Emil Bercea:

„Dacă Simota semnează actele decedare a clubului, eu astăzi vin şi fac echipă”

După anunţul făcut de omul de afaceri Emil Bercea că este gatasă preia Jiul, mai mulţi oameni de fotbal l-au contactat pe acestapentru a veni în Vale. Deocamdată, însă, Alin Simota, actualul „finanţator”, nu a făcut nicio mişcare şi nu a dat niciun răspunsprivind cedarea echipei. La rândul ei, nici Primăria Petroşani nu avenit cu o altă soluţie viabilă pentru salvarea echipei. Oricum,problema unei echipe private ca Jiul excede aria de competenţă aadministraţiei locale.

Rugby

Ştiinţa, debut oficial pe 30 martie

Peste 5 săptămâni, Divizia Naţională de Seniori la rugby îşi reia activitatea.Competiţia va debuta la 30 martie cu meciurile din tur pentru calificarea înPlay Off şi Play Out. Dar iată cum arată programul primei etape în careechipa din Vale, Ştiinţa Petroşani, va juca, acasă, cu CS Năvodari.CS Poli Agro - RCM Galaţi - ora 15.00; Ştiinţa Petroşani - CS Năvodari - ora10.00; CSUAV Arad - CSM Bucovina - Sânnicolau – ora 10.00; RC Bârlad - RC Stejarul Buzău - ora 14.00.

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 21 februarie 2013 5SPORT

www.zvj.ro

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

SPECTACOLUL ARE LOC ÎN DATA DE 25 FEBRUARIE 2013, LA ORA 19.00, LA CASADE CULTURĂ “ION DULĂMIŢĂ” PETROŞANI

Maestra FIDE Daria Vişănescu (16 ani), legiti-mată la Clubul de Şah Deva şi CS StudenţescTimişoara, este neînvinsă după primele patrurunde ale Campionatului Naţional Individualde Şah rezervat senioarelor, fiind implicatăîn lupta pentru medalii. CampionateleNaţionale Individuale de Şah ale senioarelorşi seniorilor se desfăşoară la Olăneşti şi sevor încheia duminică, 24 februarie. La feminin participă 31 de jucătoare, iar lamasculin - 113 şahişti.

Şahista din Valea Jiului, Daria Vişănescu, vice-campioană europeană, îşi măsoară forţa minţiicu cele mai bune jucătoare senioare din România la competiţia naţională ce se desfăşoară înaceste zile la Olăneşti. După primele patru runde,Daria este neînvinsă, acumulând trei puncte din patruposibile şi fiind între jucătoarele care au speranţe şişanse la medalii.Şahista noastră a început turneul cu unele emoţii,obţinând doar remize în primele două runde, cu maiexperimentatele Olga Porcoleanu (Elo-1684, ConpetPloieşti) şi cu Liliana Olea (Elo-1926, CS Ioios Braşov).În rundele trei şi patru, talentul Dariei, care are un co-eficient Elo de 2068 şi este cotată ca favorita numărul10 a turneului, s-a manifestat deplin. Ca dovadă,„Micuţa Kasparova” a câştigat întâlnirile disputate lunişi ieri cu Ana-Maria Prunariu (Elo 1769, CS StudenţescMedicina Timişoara) şi cu Georgiana Morea (Elo 1870,CSM Bucureşti).„Cu excepţia a una sau două jucătoare care nu con-tează ca rezultate, Daria este cea mai tânără dintrecele 31 de participante. Cele două şahiste cu care aremizat în primele runde sunt foarte experimentate,deşi au un Elo mai mic decât al Dariei. Începutul epromiţător şi sper ca Daria să ajungă să joace cu şahis-tele de top şi să conteze în lupta pentru medalii, deşie mai tânără decât adversarele sale”, a declarat Corneliu Hotăran, preşedintele Clubului de Şah Deva.În competiţia seniorilor, Iuliu Tudor (Elo 2225, favoritnr. 30) şi Codruţ Florescu (Elo 2212, favorit nr. 34), cei

doi reprezentanţi ai clubului devean, ocupă, dupăprimele cinci runde, poziţii sub potenţialul lor. CodruţFlorescu a strâns 2,5 puncte din cinci posibile şi esteundeva între locurile 50 şi 60 din 113 participanţi. IuliuTudor a acumulat doar 1,5 puncte şi se află între co-daşii clasamentului, însă el are scuza că nu a jucat înprima rundă.„Codruţ a început cu o victorie la un jucător slab şiapoi a pierdut în faţa unuia dintre favoriţi. Din păcate,în continuare a oferit remize unor şahişti mai slab co-taţi, fără să lupte prea mult, semn că e cam supăratpe club. În schimb, Iuliu Tudor (23 de ani), care e unfost junior al clubului nostru revenit la echipă după operioadă de timp petrecută în străinătate, se implicăla maximum, dar pare că îi lipseşte inspiraţia”, a de-clarat Corneliu Hotăran.

Şah

Daria, invincibilă

Fotbal. Amical

Hunedorenii s-au mai împiedicat o datăFC Hunedoara, lidera seriei a V-a a Ligii aIII-a, a pierdut, scor 0-1, amicalul cu primaclasată în seria vest a eşalonului doi, Corona Braşov.

În ciuda eşecului şi a manifestării unor slăbi-ciuni, hunedorenii au fost câştigători,deoarece s-au convins că pot juca de la egalla egal cu echipe cu pretenţii. „A fost unmeci cu o echipă bună şi cu pretenţii, dincare am câştigat mai mult decât din victoriilecu formaţii modeste, chiar dacă la capitolulscor am pierdut. Meciul a stat sub semnulechilibrului, iar Corona a marcat la una dintrepuţinele lor ocazii. Şi noi am avut unele opor-tunităţi bune de a puncta, dar a fost una dinzilele în care mingea a refuzat parcă să intreîn poartă. Sunt mulţumit de ce au arătatbăieţii, mai ales că prin acest meci ei şi-audat seama că pot juca de la egal la egal cuechipe din eşalonul doi în care noi ne dorimsă promovăm”, a spus Marius Opric.

Popice

La Petrila vinecampioanaMeci foarte greu pentru echipa de popiceInter Petrila care, sâmbătă, de la ora10:00, la sala de popice din localitate, vada piept cu CFR Cluj, nimeni alta decâtcampioana României.

„Va fi un meci foarte greu pentru noi. Pentru a neputea califica la turneul final mai avem nevoie deun singur punct din următoarele două meciuri”, adeclarat antrenorul Marcel Dobrică.Inter Petrila ocupă locul patru în Divizia Naţionalăşi are cel mai tânăr lot de jucători, cu vârsta mediede 18 ani.

În perioada 2-15 februarie, Inspectoratul Terito-rial de Muncă (ITM) Hunedoara a efectuat uncontrol complex la punctul de lucru al unei soci-etăţi comerciale din municipiul de pe Cerna. In-spectorii de muncă au desfăşurat acest controlpe o perioadă mai mare de timp întrucât aveauinformaţii că la restaurantul situat pe bulevardulDacia din Hunedoara se lucrează cu personalfără forme legale de angajare. Unul din con-troale s-a efectuat chiar şi după ora 24. În urmaacestei acţiuni de control, firma respectivă afost dată pe mâna judecătorilor, pentru şasepersoane care lucrau fără forme legale.

Inspectorii ITM Hunedoara au verificat evidenţelefirmei din perioada mai 2012 - februarie 2013. Ast-

fel, s-a descoperit că, la data controlului, firma îşidesfăşura activitatea cu zece salariaţi. Până la fi-nalizarea controlului, angajatorul a încheiat doarşase contracte de muncă cu normă întreagă pe pe-rioadă nedeterminată şi un contract cu fracţie denormă de două ore pe zi.Controlul efectuat la punctul de lucru, în coopera-re cu agenţi din cadrul Poliţiei municipiuluiHunedoara, a reliefat că şase persoane lucrau fărăforme legale.„Firma a fost programată la un control ulterior lasediul Biroului teritorial Hunedoara al Inspectora-tului Teritorial de Muncă cu care ocazie s-aprezentat o persoană care, din verificări s-a con-statat că nu avea nicio calitate în firma respec-tivă. O săptămână mai târziu persoanei respectivei s-a încheiat un contract individual de muncă cutimp parţial aferent funcţiei de director general.Totodată noul director general a prezentat unaşa-zis contract între angajator şi trei lăutari carecântau în localul respectiv, încercând să dea un as-pect de legalitate. În plus de aceasta directorulgeneral îl folosea pe propriul fiu minor pe post desupraveghetor în localul respectiv”, se aratăîntr-un comunicat oficial al ITM Hunedoara.În cadrul acestei acţiuni, inspectorii ITM au con-trolat şi statele de plată, iar persoanelor găsite lapunctul de lucru li s-a solicitat să completeze câte

o fişă de identificare care a fost confruntată cusituaţia existentă şi care trebuia transmisă cu aju-torul aplicaţiei de evidenţă a personalului Revisal.Potrivit datelor oficiale, angajatorul nu a pututface dovada plăţii drepturilor salariale prinsemnarea statelor de plată de către angajaţi. Deasemenea, s-a constatat că şase persoane au lu-crat la negru. Pentru acestea inspectorii de muncăau dispus încheierea retroactivă a contractelor demuncă şi transmiterea contractelor prin aplicaţiaRevisal cu obligaţia plăţii contribuţiilor aferenteacestor contracte către bugetele asigurărilor so-ciale de stat, şomaj şi sănătate.„Societatea va rămâne sub observaţie urmând cape viitor să se facă noi controale inopinate. Toto-dată, s-a transmis către Parchetul de pe lângăJudecătoria Hunedoara un denunţ pentru primireala muncă a mai mult de cinci persoane fără formelegale de angajare, contrar prevederilor art. 264,alin. 3 şi art. 265, alin. 1 din Legea 53/2003republicată - Codul Muncii.Constatăm, din păcate, că încă de la începutulacestui an s-au descoperit deja două cazuri gravede încălcare a legislaţiei muncii concretizate cutot atâtea denunţuri îndreptate împotriva unorangajatori”, precizează reprezentanţii ITMHunedoara.

Mihaela PETROŞAN

CMYK

6 DIN JUDEŢ Ziarul Vãii Jiuluijoi, 21 februarie 2013

www.zvj.ro

În şedinţa de ieri a ConsiliuluiJudeţean (CJ) Hunedoara a fostaprobat procesul verbal depredare-primire a monumentuluiistoric Sarmizegetusa Regia -Grădiştea de Munte din adminis-trarea Ministerului Culturii înadministrarea instituţiei judeţene.

„Cetăţile dacice din Munţii Orăştieireprezintă obiective de interes naţionalînscrise în lista patrimoniului UNESCO,conservarea şi restaurarea lor, precumşi dezvoltarea durabilă a întregii zoneîn care sunt amplasate acestea, fiind oprioritate. Monumentul de laSarmizegetusa Regia - Grădiştea deMunte ilustrează una dintre cele maisemnificative perioade din istoria an-tică a României, şi prin urmare adminis-trarea acestuia presupune o serie demăsuri de administrare specifică, pazăşi întreţinere, care necesită soluţiirapide şi ample, de durată şi extrem de

atent elaborate”, se arată în nota defundamentare a proiectului dehotărâre aprobat ieri.

„Sarmizegetusa Regiaare deja un stăpân”La sfârşitul anului trecut, mai exactprin hotărârea 1237/12.12.2012,Guvernul României a aprobat înscriereamonumentului istoric de laSarmizegetusa Regia, cuprins în listapatrimoniului mondial UNESCO, în in-ventarul centralizat al bunurilor din do-meniul public al statului şi înadministrarea Ministerului Culturii şiPatrimoniului Naţional, precum şitransmiterea acestuia din adminis-trarea Ministerului Culturii şiPatrimoniului Naţional în administrareaConsiliului Judeţean Hunedoara.„În sfârşit reuşim să intrăm în adminis-trarea acestor cetăţi. Exerciţiul finan-ciar 2014-2020 ne dă posibilitatea săatragem fonduri pentru a pune în

valoare acest edificiu impresionant”, adeclarat Mircea Ioan Moloţ, preşedin-tele Consiliului Judeţean Hunedoara.La rândul său, Vladimir Brilinsky, con-silierul preşedintelui ConsiliuluiJudeţean Hunedoara pe probleme depatrimoniu, spune că nicio veste nuputea să fie mai bună decât că:„Sarmizegetusa Regia are deja unstăpân. Protocolul de preluare acetăţilor a fost semnat, urmează să fiesemnat şi protocolul între preşedinteleConsiliului Judeţean Hunedoara şiministrul Culturii. Atunci, da,Sarmizegetusa va avea un stăpân”.

Normalitate laSarmizegetusa RegiaConsiliul Judeţean Hunedoara îşidoreşte să instaureze normalitatea laSarmizegetusa şi, pe parcurs, în toatecelelalte cetăţi dacice. „ModificareaLegii 422 odată aprobată de cătreParlament va da dreptul Consiliului

Judeţean Hunedoara să administrezeautomat şi celelalte cetăţi dacice dinMunţii Orăştiei. Pentru moment vorbimdoar de cele 19 hectare care sunt dateîn administrare de către MinisterulCulturii către Consiliul JudeţeanHunedoara. Acum, priorităţile suntpaza, conservarea şi protejarea acestuiperimetru. Probabil la primăvară văveţi plimba într-o Sarmizegetusă nor-mală”, spune Vladimir Brilinsky.

Mihaela PETROŞAN

La un restaurant din Hunedoara

Şase persoane fără forme legale de angajare

Cu acte în regulă

Sarmizegetusa Regia a trecut în administrarea CJ Hunedoara

CMYK

7DIVERSEZiarul Vãii Jiuluijoi, 21 februarie 2013

www.zvj.ro

În cadrul şedinţeiComisiei ComunePetroşani - Varpalota,întrunită la Petroşani la9 noiembrie 2012, afost finalizat programulcomun de colaborareîntre cele douălocalităţi înfrăţite,pentru 2013.

Activităţile vor începe la 14martie, prin participarea uneidelegaţii din Varpalota la sărbă-torirea Zilei Naţionale aUngariei de către comunitateadin Petroşani. În perioada30 mai - 2 iunie, delegaţiamaghiară va veni din nou laPetroşani la manifestările dedi-cate Zilelor MunicipiuluiPetroşani. Vizita se întoarcecând o delegaţie formată dinfuncţionarii Biroului de Manage-ment al proiectelor cu finanţareinternaţională şi achiziţii publi-ce va face schimb de experienţăcu omologii lor de la PrimăriaVarpalota.Anul acesta se repetă şi tabărade reciprocitate, în care 20 deelevi dintre cei mai buni dinPetroşani merg în excursie înUngaria, în acelaşi timp elevi dela Varpalota vin la noi. Tabărava avea loc în perioada22-27 iulie la Varpalota şi23-28 iulie la Petroşani.

Secţia de handbal a ŞcoliiSportive Petroşani va participa,în perioada 14-19 august, laCupa Cell, care se ţine în oraşulînfrăţit. Secţia de handbal de laclubul sportiv din Varpalota vaparticipa ulterior la turneul dehandbal organizat la Petroşani,în ultima decadă a lunii august.Competiţiile sportive nu seopresc aici. 10-15 sportivi dinPetroşani sunt invitaţi să par-ticipe la concursul internaţionalde semimaraton în oraşulmaghiar.În noiembrie va avea din nou locşedinţa de lucru a ComisieiComune Varpalota - Petroşanipentru a stabili programul pen-tru 2014.Colaborările continuă şi îndomeniile turismului, economicsau al proiectelor europene. Înacest sens, pentru promovareaturistică, cele două oraşe vorasigura amplasarea unui standcu broşuri, publicaţii şi produse,dar şi servicii specifice lo-calităţii respective.În vederea unei întâlniridintre oamenii de afaceridintre cele două localităţi,în anul 2014, specialişti dincele două primării vor ana-liza care sunt acele domeniide activitate economică şiagenţi economici care potparticipa la acest eveni-ment. Urmează apoi sta-

bilirea unei date în care oa-menii de afaceri din cele douăţări să se întâlnească faţă înfaţă. De asemenea, se vorrealiza oferte turistice pe bazăde reciprocitate, pentru excur-sii de 4-5 zile, pentru tineri,pensionari şi familii, de cătreagenţii locale de turism, în co-laborare cu primăriile oraşelorînfrăţite. Termenul de realizareal ofertelor este 1 aprilie 2013.Dacă proiectul european depusde Primăria Petroşani în febru-arie va obţine finanţare, activi-tăţile din cadrul proiectului cese vor desfăşura în cele douăoraşe înfrăţite vor fi parte dinacest program.Ultimul moment, unul festiv,este acela de aniversare jubili-ară a 15 ani de când s-a semnatprotocolul de înfrăţire întrecele două oraşe, în cadrulzilelor celor două oraşe sau încadrul finanţării proiectului maisus amintit.

Tiberiu Vinţan realizează, în fiecare an,Gala premiilor Exclusiv. Anul acesta s-adesfăşurat cea de-a XIII-a ediţie, în Salade Marmură a Primăriei Petroşani.

Începând cu ora 13, invitaţii au luat loc în salăpentru a primi distincţiile, iar sala a fost plină.Presa locală, cea care vine în faţa oamenilorzilnic, cu noi ştiri, a fost premiată la diferitecategorii, atât cele trei televiziuni locale cât şicele trei ziare. Mondo TV nu a ratat ocazia săse folosească de acest eveniment pentru a pro-mova Campania Salvaţi Valea Jiului, purtândtricouri cu acest mesaj şicerând factorilor decizionalidin sală ca anul viitor să aducămesajul prin care să anunţe căau salvat Valea Jiului.Iată care sunt premiile dincelelalte domenii în care aufost făcute nominalizările. Îndomeniul politic şi al adminis-traţiei publice au fost urmă-torii câştigători: cel mai bunfuncţionar public - RodicaPeter, cel mai bun consilierpersonal - Eduard Wersanski,cel mai bun consilier local - Lucia Muntean, celmai bun consilier judeţean - Adrian David, celmai bun viceprimar - Corneliu Braia, cel maibun primar - Tiberiu Iacob-Ridzi, cel mai bunprimar de oraş - Dănuţ Buhăescu, cel mai bunom politic - Gabriel Lungu, cel mai bun parla-mentar - Monica Iacob-Ridzi.Premii de excelenţă pentru activitatea parla-mentară: Iuliu Winkler, activitate politică -Dumitru Răscolean, activitate administrativă -Mircea Ioan Moloţ.În domeniul social, cea mai activă asociaţieneguvernamentală în mass-media Les Amis dela France, Nicolae Stoi a primit premiul pentru

implicare socială, Cornel Todea pentrususţinerea tradiţiilor şi cel mai bun lider desindicat a fost prezentat Zoltan Lacataş. Pre-miul de excelenţă l-a luat preotul Gabriel Bulf.În domeniul managementului public-privat, pri-marul Gheorghe Ile a fost premiat pentru ceamai bună investiţie publică, cea a reabilităriişcolilor. Petru Gălăţan pentru cea mai bunăinvestiţie privată Muzeul Momârlanilor, CasaAmicii este considerată cel mai bun brand, celmai bun manager de organizaţie sindicală afost numit Domokos Laszlo. Ecaterina Ilyeşeste cel mai bun manager al unei unităţi de

învăţământ gimnazial, iarla liceu - Malvine Socaci,pentru învăţământulsuperior fiind premiatAron Poantă.Alin Vasilescu este cel maibun manager de spital,Mariana Mateescu a fostpremiată pentru activi-tatea în domeniulSănătăţii, Doru Vişan afost numit cel mai bunmanager, Georgel Lascăr -cel mai bun om de

afaceri, Costel Avram - cel mai bun manager alunei unităţi publice şi Constantin Brânduşe -cel mai bun manager al unei firme private.Domeniul artă-cultură-sport îi are ca şi câştigă-tori pe: Valeriu Butulescu - cel mai bun om decultură, Olimpiu Stoicuţa - drept cel mai bunprofesor, Mariana Boboc - cel mai bun profesorpreuniversitar, cel mai bun artist - LorenaLalau, cel mai bun sportiv - Sorin Sanda, celmai bun scriitor - Dumitru Gălăţan Jieţ, celmai bun coordonator ONG - Ion Barbu. Cel maibun club sportiv este CS Vulcan, iar cel maibun coordonator de instituţii de cultură - MariaAlbescu.

Pagină realizată de Alina PIPAN

Ieri, la Gala premiilor Exclusiv

Omul anului a fost desemnat Emil Părău

După o colaborare de 15 ani, anul acesta

Petroşani şi Varpalota îşi propun 13 evenimente

8 AGORA Ziarul Vãii Jiuluijoi, 21 februarie 2013

www.zvj.ro

E curios cum într-o teză dedoctorat, prezentată în 2007 sprelectură la o Facultate de Filologiedin această ţară, autorul ei să nu fiperceput ritmul şi dinamicaschimbărilor social-politice, drumulspre libertate al unui popor scăpatdin lesa cenzurii şi a dictaturiipersonale, ceauşiste. Pentru acestlucru au luptat şi s-au jertfit tineriirevoluţionari din 1989, pentru acestlucru a avut loc amplul proces deschimbare din domeniul presei. Or,cartea lui, în loc să oglindeascăacest inevitabil proces, vine săconsacre presei comuniste osanalede nepermis, mai ales că sunt văzuteprin optica luptei de clasă din acei ani şiprin viziunea restrictiv-nostalgică aunuia care a preluat clişeele limbii delemn şi le-a transpus în câteva capitoledemne de a fi situate nu într-o lucrarecu profil filologic-umanist, cum a fost eadirecţionată de subsemnatul, ci într-unfel de galimatias politico-propagandisticde cea mai pură factură comunistă. Suntde neconceput astăzi aceste capitole,care aduc grave prejudicii opticii deinterpretare a autorului care sedovedeşte că n-a făcut saltul „dialectic”al integrării din punct de vedere ideatic,al racordului la etapa trăită în clipa defaţă. Dar acest lucru nu se reflectă niciîn modul „partinic” în care autorulabordează presa din anii 1949-1964,numită în genere în literatură dreptetapa presei staliniste, şi etapa preseiaservite din perioada 1964-1971 (de ce1971, nu ştim), care la el figurează cudenumiri greu de acceptat. Perioada1949-1964, perioada represiuniijdanoviste împotriva intelectualităţii,Bisericii şi a chiaburimii, e numită de el„etapa proletară”, iar cealaltă, a anilor1964-1971, când s-au introdus la noidogmele ceauşiste e numită pur şisimplu şi total neadecvat „etapasperanţei” (poate a speranţei desupravieţuire!), etapă pe care oconsideră la un moment dat însuşiautorul ca o etapă nefastă: „Încontextul adoptării şi promovării unuistil şablon, actul jurnalistic s-a degradatcontinuu” (p.165), pentru ca apoi săurmeze alte câteva capitole parcă scrisede altă mână, care să nu facă altcevadecât să se plieze pe gândireacomunistă. Sunt capitolele intitulateMinerii chemaţi prin presă la efortulrefacerii, Un ziar pentru minierii dinValea Jiului şi Qui prodest?, careseamănă cu două picături de apă cunişte texte din „Era socialistă”,„Scânteia” sau „Lupta de clasă”. Autorulacestor texte preia pur şi simplujargonul neevoluat al propagandei departid, însuşindu-şi atât limbajulactivistului de partid din epocă, cât şioptica revolută de judecare afenomenelor sociale. Peste o sută depagini sunt plasate aici ca umplutură,părând mai degrabă notiţele studentuluiŞtefan Nemecsek de la cursurile Şcolii

superioare de partid „ŞtefanGheorghiu”, pagini scrise cu orudimentară înţelegere a fenomenelor,garnisite cu citate din N. Ceauşescudespre sarcinile Frontului UnicMuncitoresc şi obiectivele etapei detrecere spre socialism, în „bătăliapentru democraţie şi progres”. Sevorbeşte despre preocuparea principalăa comuniştilor, care preconizauorganizarea batalioanelor proletare înfrunte cu „minerii puternic detaşamental clasei muncitoare”. În cunoscutul stilpropagandistic se vorbeşte desprecrearea Frontului Unic Muncitoresc şi seaduc laude îndrumărilor date de CC alPCR, într-un stil deplorabil, amintind delucrările lui Lotar Rădăceanu, M.Roller,Mihai Novicov et ejusdem farinae. Seinsistă pe moţiunile celor din Vale, pecuvântările unor lideri locali, citându-sechiar din Gh.Gheorghiu-Dej, semn cănici etapa dejistă n-a fost depăşită deabsolventul la FF de la „ŞtefanGheorghiu”, în capul căruia e o confuzielamentabilă. Stilul de raportmuncitoresc coboară până la nivelul dedare de seamă la învăţământul departid, iar frazele se înşiră una dupăalta într-un ritm de discurs agitatoriccălăuzit doar de indicaţiile preţioase alelui N. Ceauşescu, cum sunt cele de la p.240-241, de un enorm ridicol, pe careautorul se pare că nu l-a intuitîndeajuns. Iată o mostră din acestdiscurs apocaliptic, de o rarăredundanţă sforăitoare: „În concepţiapartidului, educaţia socialistă maselorde oameni ai muncii a fost înţeleasă caparte integrantă a construcţieisocialiste, a activităţii productive, amuncii libere, pornind de laconsiderentul că numai în acest contextse poate realiza OMUL NOU. În centrulprocesului educativ Partidul a situatcultivarea răspunderii şi datoriei de amunci, fapt ce presupune spirit creator,iniţiativă şi promovarea noului. Îndefinirea acestui deziderat, presa vremiiconsemna o apreciere a secretaruluigeneral al partidului, tovarăşul NicolaeCeauşescu” etc. Halucinant discurs, carete face să te crezi la marile mitinguriale Tovarăşului! Or, Şt. N. trece cu ochiiînchişi pe lângă toate aceste aberaţii,obligându-ne să-l mai ascultăm o datăpe Geniul Carpaţilor vorbind la adunarea

populară de la Petroşani din 10noiembrie 1977. În loc ca aici săintervină spiritul critic şi reacţiapersiflantă, Şt. N. reacţionează ca unadevărat fiu al partidului promovândtezele şi ideile ceauşiste, ca fiindpurtătoare „al largului democratismasigurat de PCR”, la care el, ca ziarist la„Steagul roşu” contribuia concepând foivolante, broşuri, pliante şi alteinstrumente propagandistice. Şt. N. seidentifică astfel cu politica partiduluicomunist, reproducând numeroasearticole şi clişee de presă prin care esteapreciată ca de înalt nivel aceastănesfârşită vorbărie fără sfârşit aactiviştilor de partid, în rândul cărora seintegra şi el ca om al presei. Paginiîntregi din acest anacronic raport departid se potrivesc ca nuca-n perete cuanaliza directă şi obiectivă a acesteiprese aservite, de care el ar fi trebuit săse detaşeze cu conştiinţa clară a omuluicare a fost manipulat din copilărie pânăla maturitate, ajungând masa demanevră a partidului. În loc s-o facă, elmacină în gol fraze, care crede el că ţinde analiza lucidă a fenomenului preseicontemporane. Mare eroare!La timpul potrivit i-am returnat acestecapitole, propunând să fie scoase dintr-o lucrare care tindea să fie teză dedoctorat, dar a fost în zadar. ActivistulNemecsek nu numai că n-a înţelessugestia mea, dar s-a considerat chiarlezat, crezând că i se confiscă o partedin trecutul său de luptător proletar,care a avut şansa să fie ridicat de lamunca de jos şi promovat printresusţinătorii de bază ai regimului. Dinpăcate, a unui regim falimentar şimincinos, în spiritul căror principii s-aformat şi gândirea sa neevoluată, cesuferă de un puternic complex deinferioritate. Dornic să-şi epatezecolegii cu lucrările lui de mare iniţiativăşi originalitate, el n-a reuşit decât să-şietaleze nivelul scăzut de cultură,precaritatea pregătirii intelectuale,aversiunea atavică asupra oricărui inscare îl contrazice sau este de altăpărere. Bântuit periodic de falsul săutrecut, pe care încearcă să-l ascundăconfecţionându-şi o nouă biografie, N.este prizonierul unei gândirirudimentare care l-a dus făcut să eşuezede fiecare dată când s-a apropiat demunca scrisului. Depăşit vizibil îngândire, concepţie de lucru şi ideaticăconstructivă, el rămâne vizibilhandicapat la nivelul realizării şidefinitivării proiectului său doctoral.Avea vreo noimă ca într-o lucrare dedoctorat care trebuia să pună învaloare conţinutul literar şi cultural alunor preferinţe gazetăreşti să-şiînnămolească cititorul cu astfel deconfecţionări partinice? Evident, nu!Mai dau un exemplu: „Un accentdeosebit a fost pus pe ridicareaconţinutului învăţământului politico-ideologic şi ancorarea lui în realităţilecolectivelor miniere, pe eliminareaformalismului din această importantăactivitate educativă, de înrâurire acunoştinţelor. Pornind de la noile cerinţeridicate de viaţă, învăţământul a fostorientat spre explicarea detaliată a

noului mecanism economic-financiar, asemnificaţiilor sale şi implicarea asupracreşterii venitului naţional...” etc. etc.Vorbe! Vorbe! de un cinism demn deepoca Ceauşescu, al cărui „fiu de sângeşi de crez” se consideră şi Şt. N.,respectiv un emanat al unui regimcatastrofal, ale cărui principii false,metode greşite şi tehnici ale manipulăriile-a deprins şi le foloseşte şi acum,bătându-şi joc cu cinism de oameniicare au produs şi produc prin munca lorvalori şi bunuri culturale. Or, el eobişnuit doar să primească de-a gata,cel mult să „împrumute” din stânga şidin dreapta idei, cărţi, articole, creaţiipentru care au asudat alţii, apoi, subpresiunea timpului că cineva are să-ltragă la răspundere pentru acestelaşităţi vanitoase, se împopoţonează cuscrierile sale de un lamentabildiletantism, lucrate fără rigoare şi simţcritic, compilaţii de un pur amatorismmenite să impresioneze doar pe cei careprivesc lucrurile la suprafaţă şi nu înadâncime, şi-l cred onest şi harnic. Evorba de o onestitate de contrabandă şide folosirea celor mai descalificantemetode de parvenire şi de reclamă. Edemnul fiu al Partidului Comunist, decare nu s-a debarasat şi ale căruistigmate le poartă înscrise în chiar genalui formativă.

Prof. univ. dr. Mircea POPA vă prezintă:

Un devotat fiu al Partidului Comunist: Ştefan Nemecsek„Presa hunedoreană” este unînceput. Sunt conştient că arescăpări, lipsuri şi greşeli. Mulţumescde pe acum tuturor celor care le vorsesiza şi critica, toate acestedemersuri fiind un pas înainte sprecorectarea şi completarea lucrării...”(Ştefan Nemecsek, Prefaţă)

Stelian Ionescu (sic!). Evident că şi îndomeniul presei autorul nostrudovedeşte mari lacune informative şidocumentare, deoarece numele realal directorului „Universului” a fostStelian Popescu (şi Nu Ionescu!),acesta preluând ziarul de laîntemeietorul său, italianul LuigiCazzavillan. Dar pentru N., ce mi-eTanda, ce mi-e Manda, ce e Ionescu,ce e Popescu! Cu astfel de cunoştinţede strânsură, cum poate cineva săscrie cărţi în domeniu, terfelindmarile nume ale culturii naţionale şiducând în eroare pe cititori!

Dornic să-şi epateze colegii culucrările lui de mare iniţiativă şioriginalitate, el n-a reuşit decât să-şietaleze nivelul scăzut de cultură,precaritatea pregătirii intelectuale,aversiunea atavică asupra oricărui inscare îl contrazice sau este de altăpărere. Bântuit periodic de falsul săutrecut, pe care încearcă să-l ascundăconfecţionându-şi o nouă biografie,N. este prizonierul unei gândirirudimentare care l-a făcut să eşuezede fiecare dată când s-a apropiat demunca scrisului. Depăşit vizibil îngândire, concepţie de lucru şiideatică constructivă, el rămânevizibil handicapat la nivelul realizăriişi definitivării proiectului săudoctoral.

Moto: „Ziaristul nu va scrie la ordinul nimănui împotriva propriei sale conştiinţe,şi va face uz de clauza de conştiinţă atunci când între propriile saleconvingeri şi politica ziarului se manifestă dezacorduri ireconciliabile” (Ştefan Nemecsek, Presa hunedoreană, I, 2007, p.298).

Prof. univ. dr. Mircea POPA

9POLITICĂZiarul Vãii Jiuluijoi, 21 februarie 2013

www.zvj.ro

Stimate domnule ministru,Investiţiile începute de GuvernulRomâniei pentru dezvoltarea domeniu -lui schiabil şi a turismului în staţiunileturistice din Valea Jiului (Parâng,Straja, Pasul Vâlcan) au făcut canumărul turiştilor care aleg acestestaţiuni drept destinaţie de vacanţă să crească în mod semnificativ, iarperspectivele pentru viitor se anunţă,la rândul lor, încurajatoare. Este bine ştiut faptul că, atunci cândvine vorba despre aprecierileturiştilor, „prima impresie” este întot-deauna importantă, de multe ori deci-sivă pentru etichetarea unei staţiuni.În acest sens, doresc să vă informez,domnule ministru, că pentru turiştiicare vin în Valea Jiului folosind ca mijloc de transport trenurile de călă-tori „prima impresie” pe care o consta tă atunci când coboară în garaPetroşani este una deplorabilă. De anibuni, gara din Petroşani se află într-operpetuă stare de degradare, cauza

principală constând, în opinia mea, înprimul rând în nepăsarea celor care auobligaţia de gestiona acest obiectiv. Doresc să vă aduc la cunoştinţă că,prin efectuarea unor necesare lucrăride reabilitare, gara CFR din Petroşanipoate deveni nu doar o frumoasăpoartă de intrare în zona turisticăValea Jiului, ci şi un important reperturistic al regiunii – gara din Petroşanifiind una dintre cele mai vechi şi maifrumoase din România, dată în folosinţă în anul 1870, odată cu liniaferată Petroşani-Simeria. De aseme-nea, investiţia este în măsură să asigure un confort sporit pentru călă-torii care utilizează ca mijloc de deplasare trenurile de călători.Având în vedere cele de mai sus, darşi faptul că, la nivel declarativ, toţifactorii politici şi guvernamentalisusţin dezvoltarea turismului din zonaVăii Jiului, vă întreb, domnule ministru, care sunt intenţiile Minis-terului Transporturilor în ceea ce

priveşte modernizarea staţiei CFR dela Petroşani? Solicit răspuns scris.

Monica Iacob-Ridzi, deputat PP-DD, îl întreabă pe ministrul Transportului, Relu Fenechiu,

Despre reabilitarea staţiei CFR Petroşani

Sindicaliştii organizaţi,alături de alţi reprezen-tanţi ai societăţii civile,în ceea ce poartă numelede Coaliţia 52 inten ţio -nează să realizeze omonitorizare în detaliu aactivităţii parlamentarilorhunedoreni.

Doi parlamentari - efecte 0Intenţiile asociaţiei vizează urmărireaactivităţii fiecăruia dintre aleşi înstructurile parlamentare din care facparte. „Noi facem parte din RegiuneaVest, cea mai mică din ţară, darjudeţul Hunedoara, raportat la acestaspect, are o prezenţă consistentă în

comisiile parlamentare. Pentru în-ceput dorim o prezentare a poziţiilordeţinute de parlamentarii hunedoreni,urmând apoi să facem şi o analizăefectivă a activităţilor desfăşurate decătre aceştia. Sperăm ca prin acţiunilenoastre să putem realiza o radiografieexactă a randamentului politic alfiecărui parlamentar hunedorean”, adeclarat Paul Rusu, persoana de con-tact pentru relaţia cu Coaliţia 52 dinjudeţul Hunedoara.Potrivit liderului hunedorean, deşi

comisiile de buget-finanţe sunt condusede doi parlamentarihunedoreni, efectelenu se prea văd pentru judeţul Hunedoara, darsperă că acestea vorapărea în timp.

Iată o prioritatepentru parlamentariPaul Rusu, reprezen-tantul Coaliţiei 52,care este şi preşedin-tele Sindicatului dinÎnvăţământul Preuni-

versitar (SIP) Hunedoara, deja pune înfaţa aleşilor hunedoreni ceea ce arputea fi încadrat drept o prioritate degradul zero pentru ParlamentulRomâniei: scăderea într-un viitor nuprea îndepărtat, cu peste 40 la sută, apopulaţiei şcolare din judeţul Hunedoara. Datele oferite public deliderul sindical sunt rezultatele unui

studiu realizat în 2005, de către Insti-tutul Naţional de Statistică.„Nu este vorba doar despre reducereanumărului de elevi, ci de scădereapopulaţiei în general. În particular,profesor fiind, mă intereseazăevoluţia populaţiei şcolare. JudeţeleHunedoara şi Caraş-Severin au fostzone industrializate, iar acum indus-tria a dispărut. Nu mai sunt locuri demuncă, iar tinerii se îndreaptă sprealte zări. Fără perspective de viitoraici, nu se mai întemeiază familii, nuse mai nasc copii”, a declarat PaulRusu.

Mihaela PETROŞAN

Responsabilităţi ale parlamentarilorhunedoreni

Camera DeputaţilorDan Radu Ruşanu - preşedinte alComisiei de buget-finanţe. Dinaceastă comisie mai fac parte, camembri, Carmen Hărău şi MonicaIacob - Ridzi.Laurenţiu Nistor şi Natalia Intoterosunt vicepreşedinţi ai comisiilor deadministraţie publică şi, respectiv,de politică externă.Bogdan Ţîmpău este secretarulcomisiei pentru industrii şi servicii,iar Cristian Resmeriţă este membruîn comisia pentru învăţământ.

SenatCosmin Nicula este preşedinte labuget-finanţe, HaralambieVochiţoiu este secretar al comisieipentru muncă şi protecţie socială,Dorin Păran este membru în comisiade privatizare, iar Mariana Câmpeanu este ministrul Muncii.

Uitaţi în post de atâta amar de vreme,

Sindicaliştii îi ţin din scurtpe parlamentari

În cinstea acestui lucru, conducereaasociaţiei pregăteşte să populeze cupeşte lacul artificial de pe Maleia şisă amenajeze zona pentru agrement,oricine putând să se relaxeze astfel,la vară, într-un cadru civilizat.

1.000 de membri în doar doi ani!Asociaţia Pro Pescar Petroşani a îm-plinit pe 14 februarie doi ani de cândşi-a început activitatea. Dar ştirea ceamai tare privind această asociaţie depescuit recreativ este că după doi anişi un pic de viaţă ea poate ajunge lacifra 1.000 de membri! Cum? Simplu,până la finalul anului 2012 asociaţiaavea înscrişi 858 de membri, adicăpescari cu permise de pescuit valabile.Anul acesta, până acum s-au înscris 80de noi pescari. Cifra aceasta adunatăcu numărul membrilor de anul trecutdă exact numărul 938. Ţinând cont căluna aceasta nu s-a sfârşit, iar martieeste întotdeauna o lună bună de în-scrieri, putem spune, fără să greşim,că la 1 aprilie, şi nu-i o păcăleală, asociaţia va ajunge la cifra, istorică,de 1.000 de membri.„Da, dacă toţi pescarii înscrişi îşi reîn-noiesc permisele, ceea ce se va întâm-pla în proporţie de 80-90%, putemspune că din aprilie sau mai vom avea1.000 de pescari sportivi înscrişi înasociaţia noastră. Este un număr ex-

traordinar, ţinândcont că nu avemdecât doi ani de ac-tivitate”, ne spunepreşedintele asoci-aţiei, Ion Carvaschi.Cel mai mare meritla această reuşită oau Ion Carvaschi şicei din conducerea asociaţiei care l-auajutat. Mai rar găseşti o asociaţie careare om permanent la sediul de lângăPiaţa Centrală, un sediu modernizatmereu în ultimii doi ani, care arată caun sediu de pescari adevăraţi, dotatcu tot ce trebuie în materie de pes-cuit. Apoi, şi nenumăratele concursuriorganizate, cam 4-5 pe an, denotă se-riozitate. Concursuri unde se dau şipremii frumuşele, în acest sens asoci-aţia găsindu-şi un sponsor permanent,firma „Andrei Pescarul”, care spon-sorizează de fiecare dată concursurileorganizate de Pro Pescar. Care de anulacesta va avea şi echipă înscrisă încampionatul naţional de pescuit! Mairar aşa ceva în Valea Jiului, dar uite că se poate când depui efort şi faciactivi tatea din plăcere. Apoi, cum sănu se înscrie lumea, nu neapărat pen-tru tariful redus, când asociaţia are pelângă concursurile de pescuit amintiteşi alte activităţi, unde sunt atraşimembri de fiecare dată: controale pezonele autorizate, acţiuni de popu-

larizare a sponsoruluiprincipal soldate lasfârşit tot cu premii(ustensile de pescuit,undiţe, fire, plute etc.),iar mai nou preluarealacului artificial de peMaleia-Petrila, un viitorloc unde se vor des-făşura concursurile depescuit sportiv sau deagrement. Câte asociaţiide pescuit din România,nu doar din judeţ, se potmândri cu atâtea acţiunişi activităţi? Vă răspun-dem noi, nu multe…

Crap, caras, plăticăşi roşioară la laculde pe halda EM PetrilaÎn ianuarie vă relatam căAsociaţia Pro Pescar areuşit să obţină prinvotul consilierilorpetrileni lacul artificialde pe halda EM Petrila şia terenului aferent însuprafaţă de 9 hectare,luciul de apă având peste2,5 hectare, cuadâncimea cuprinsă între2-7 metri.De la Ion Carvaschi amaflat care sunt planurile

Pro Pescar cu acest lac: „Avem planurimari şi deja ne-am apucat de treabă,vorbesc de partea de documentaţie şiaprobări. Pe care sper să o terminămpână la mijlocul lunii viitoare, urmândsă începem apoi munca efectivă acolo.În perioada următoare noi vom sondalacul cu o aparatură specială (sonare),astfel că vom fi în măsură să întocmimo hartă a fundului apei, să calculămdebitul apei şi, în funcţie de volumulde apă existent, să ştim cam ce canti-tate de peşte să ducem acolo, astfelca acesta să aibă posibilitatea de dez-voltare optimă. Vor fi aduşi peşti dinspeciile crap, caras, plătică şiroşioară, toţi peşti paşnici şi buni şipentru consum. La sfârşitul lunii mar-tie vom face prima populare cu celpuţin o tonă de peşte - crap şi caras -adus de la crescătoria de lângăOrăştie. Înainte de asta vom face însăo ecologizare a lacului, care va începeimediat după ce zăpada se va topi.Pentru că vorbim şi de peşte de con-sum, nu doar de pescuit sportiv, fiindvorba de o zonă de agrement. Iaragrement înseamnă şi să prinzi peşte.Mai trebuie să obţinem avizul fitosani-tar, dar şi aprobări de la Direcţia deMediu Hunedoara, Direcţia Ape JiuCraiova, precum şi aprobări pentrupracticarea acvaculturii. Acvaculturanoi o facem şi pentru ca pescarii săpoată să pescuiască şi în perioada deprohibiţie. La toate acestea lucrăm înprezent”.

Taxa de pescuit pe Maleia - 10 lei/ ziReferitor la taxa de pescuit, Ion Carvaschi ne asigură că va fi suporta-bilă: „Nu, taxa nu va fi mare. Vompercepe doar 10 lei pe zi, taxă de pes-cuit cum se spune, cu posibilitatea capescarul să plece acasă cu maxim 2 kgde peşte, la dimensiunea stabilită prinOrdonanţa 342”.Ion Carvaschi ne-a vorbit şi despreamenajările care vor fi făcute lângălac: „Tot anul acesta, până în vară,sperăm să amenajăm şi pontoanele delemn pentru pescuit, dar şi câtevalocuri pentru picnic. Vom montagrătare, câteva mese şi bănci, douătoalete şi tot ce trebuie pentru caatunci când vine la lac cetăţeanul să-şi petreacă împreună cu familia o zireuşită de vară, sau de toamnă. Oricecetăţean va putea să intre în baza lacului, aşa cum am promis consiliuluilocal, dar scăldatul, atenţie amatori!,

va fi cu desăvârşire oprit. Spun astadeoarece trebuie respectat custricteţe regulamentul pentru pescuit.Asta înseamnă că nici urletele saumanelele date la maxim din maşini,cum se mai obişnuieşte din păcate, nuvor fi permise. Se poate asculta muzi -că, dar mai încet, se pot juca jocuride tot felul, dar nu în ţipete, se poateface plajă, se poate mânca orice, in-clusiv produse fripte pe grătarele pecare le vom monta, se poate faceorice, dar civilizat, fără nebunia careuneori e prezentă vara pe margineavreunui râu, cu urlete de tot felul şimuzică dată la maxim. Scuzaţi-mă,dar eu nu văd în aşa ceva relaxare, iarcând mai şi aprinzi pădurea sau laşitone de mizerie, astea înseamnă lipsăde bun-simţ. Aşa ceva nu se va întâm-pla la acest lac. Va exista încă de laintrare un panou mare cu regulamen-tul de pescuit şi cu regulamentul derespectare a condiţiilor celor care seaflă la picnic, lucruri pe care toatălumea va trebui să le respecte. La ple-care fiecare îşi va curăţa locul. Vor exista containere unde se poatearunca mizeria, care vor fi golite peri-odic de societatea petrileană care seocupă de ridicarea gunoiului menajer,cu care vom încheia un contract deprestări servicii. Programul defuncţionare va fi de la 7:00 dimineaţapână apune soarele, pe timp denoapte fiind închis, cu excepţiacazurilor când avem concursuri saualte acţiuni, dar în cadru organizat”.Aproape că ne unge pe suflet ce nespune la final Ion Carvaschi. Fărăurlete, manele la maxim, mizerielăsată în urmă şi pârjol parcă nuseamănă cu tabloul românesc de vară,mai degrabă seamănă cu un tablounemţesc, elveţian sau norvegian. O sătrăim să o vedem şi pe asta. Oricum,succes, Pro Pescar!

Corneliu BRAN

10 HOBBY Ziarul Vãii Jiuluijoi, 21 februarie 2013

S-a deschis

Biroul de mediatorTOMESCU DUMITRU DANIEL

Oferim:- şedinţe de informare privind medierea- activităţi de pre-mediere- activităţi de mediere

Atenţie! Începând cu data de15.02.2013, medierea este o procedură prealabilă obligatorieîn cazul diferitelor litigii.

Ne găsiţi înPetroşani, str. Anghel Saligny nr. 12A,

jud. HunedoaraContact

tel./fax: 0254 540041mobil: 0732 773755

www.zvj.ro

La mulţi ani şi… fir întins!

Pro Pescar a împlinitdoi ani de dat la peşte

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 21 februarie 2013 11PUBLICITATE

ANGAJĂRI

SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,

str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase

şi delicioase specialităţi:Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439Laborator: 0733.960320, int. 315

Depozit: 0733.690319, int. 342

Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe

Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri

Alune prăjite şi alte sortimente

PIERDERI

S-a oprit o inimă, un suflet minunat s-aînălţat la ceruri, un om de mare ome-nie, multă modestie şi bunătate ne-apărăsit. Amintirea bunului nostru

profesor POPA IOANva rămâne vie în sufletele noastre. Sin-cere condoleanţe familiei îndurerate.Dumnezeu să-i dea odihnă veşnică!

Elevii clasei a XII-a C, promoţia 1982, Liceul Industrial Petrila

Sindicatul „Huila Valea Jiului” - Departamentul Petrila estealături de colegul Dan Miclea în grelele momente pricinu-ite de pierderea dragei sale

DAVID AURELIADumnezeu s-o odihnească în pace!

Magazin încălţăminte, B-dul 1 Decembrie 1918,angajează vânzătoare, experienţă 3 ani.

Tel. 0727.881104

DECESE

Pierdut Certificat Constatator nr. 33300 din05.09.2011 al SC ALY-MONYK ŢUG SRL, cu sediul înVulcan, str. N. Titulescu, nr. 67, bl. D10, ap. 11, jud. Hunedoara, pentru sediul secundar din Vulcan,str. Preparaţiei, nr. 3, jud. Hunedoara şi CertificatConstatator nr. 33300 din 05.09.2011 pentru sediulsecundar din Vulcan, Bd. Mihai Viteazu, bl. 17, jud. Hunedoara. Se declară nule.

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004,

2 locuri, utilitară.Telefon 0761.756839

IMOBILIARE

Vând Ford Fiesta model 2006,fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4airbag, abs, închidere centrali -zată, radio cass original, consumff mic, euro 4, taxa mediu 300euro. Un singur proprietar denouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002,1.8 diesel, aer condiţionat, abs,geam el., închidere central i zată,radio cass original, 4 airbag, unsingur proprietar de nouă, statulaustriac, recent adusă în ţară.Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8benzină, airbag, radio cass origi-nal, închidere centrali zată, starefoarte bună, un singur proprietarde nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994,distribuţie schimbată, cauciucuriiarnă + vară, maşina se prezintăîntr-o stare foarte bună.

Tel. 0765.591522.

DIVERSE

AUTO

Vând mixer DJBehringer VMX-100,puţin utilizat, preţ fix150 lei.

Telefon 0720.946949.

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Te bucuri de o perioadă de liniş -te în cuplu ca şi cum aţi fi plecatamândoi într-o vacanţă. Este o at-

mosferă prielnică unei bune înţele -geri între parteneri, deci profită de armoniaaceasta cât mai mult timp.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Deciziile pe care le iei astăzi auefecte pe termen lung, dar îţi pundin greu răbdarea la încercare. Nu

ajungi repede la capătul acestorplanuri, ci e cale lungă până acolo.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Un plan în care ai investitmultă pasiune şi suflet nu ieseaşa cum ai dorit şi aluneci spredecepţie. Nu lăsa panica să te

copleşească.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Deşi ai renunţat să mai aştepţimiracole, nu te poţi abţine să nuvisezi frumos. Piedicile se pot da

la o parte exact când nu te maiaştepţi!

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Eşti obosit, dar pentru că lucrezila un proiect care îţi face plăcerenu mai simţi extenuarea fizică in-stalată.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Disputele se încing de la oricepe parcursul zilei, deci nu teaştepta la dialoguri paşnice sau la

conversaţii amicale.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Dacă pleci la drum, ceea ce veiîntâlni pe parcursul călătoriei teva face să vezi viaţa într-o lu-mină mai optimistă. Te întâlneşti

cu oameni cu care îţi face plăcere să discuţi.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Un prieten bun ştie când ainevoie de ajutor şi va interveniîn favoarea ta chiar şi fără a-i

cere sprijinul. Azi poţi descopericine ţine la tine cu adevărat.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

E ciudat ceea ce simţi astăzi,pentru că ai atitudini diametralopuse în funcţie de anturajul din

jur. Unde sunt multe persoane, ţi-ai dori intimitate şi linişte, sau invers.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nu merită să-ţi exerciţi pute -rea asupra persoanelor care seaflă azi în preajma ta, pentru că

sunt insignifianţi, practic.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Lucrai cu sârg la un proiectcare ajunge azi într-un punct cri -tic, din care e posibil să nu mai

meargă nimic. Eşti nevoit să aban -donezi ceea ce făceai, pentru că ajungi laconcluzia că nu ai urmat calea cea mai bună.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

E greu să te decizi unde tesimţi mai bine: în trecutul plin deamintiri frumoase de care nu tepoţi încă detaşa sau în visele pe

care ţi le faci cu multă imaginaţie? Tu eştiundeva la mijloc între două timpuri...

HOROSCOPHOROSCOP

Firmă de construcţii din Sibiu angajăm dulgheri, zidari, muncitori în finisaje interioareşi exterioare. Trimiteţi mesaj cu prezentare lanumărul de telefon 0729.051729.

Vând receptor Dolce, fărădatorii. Preţ 20 euro.

Relaţii la telefon0761.756839

Vând laptop second handAsus X54HR-SX067D, Inteli3,2, 15 GHz, AMD HD 7470- 1 GB/RAM video, 750 GBHDD + accesorii (mouse,geantă), încă 1 an garanţie,preţ 1300 lei neg.

Telefon 0720.946949.

Sală de fitness angajează instructor autorizat,part-time, condiţii de lucru foarte bune şi câştiguri motivante.

Detalii la telefon 0742.035.230

www.zvj.ro

Societate comercială angajează doi şoferiprofesionişti, cat. C+E, cu experienţă, pen-tru transport internaţional de marfă, intra-comunitar, cunoştinţele de limbă engleză,franceză, germană constituie un avantaj,salariu atractiv, doar persoane serioase.

Relaţii la telefon 0765.459316.

Vând casă 3 camere, dependinţe şi grădină în Livadia. Preţ negociabil.

Relaţii la telefon0724.853897

Vând apartament 3 camereîn Dimitrov, situat la stradă,parter înalt, îmbunătăţiri,centrală ter mică, geamuritermopan, izolat exterior,balcon închis, bine între -ţinut, 2 boxe. Ideal de trans-format şi în spaţiu cu altădestinaţie. Preţ 42.000 euro.

Tel. 0724.571408

Vând teren în Petroşani, in-tra vilan, zona Maleia, frontstradal, acces auto, utilităţi,suprafaţa 2000 mp, pretabilorice construcţie, panoramădeose bită, preţ foarte micneg.

Tel. 0726.291090

Printre surprizele pregătite, deDragobete, pentru iubăreţii din Vulcaneste şi panoul îndrăgostiţilor, dotat cudouă găuri de băgat capul, pentru arezulta o fotografie cu el şi ea,îmbrăcaţi în port popular.

Panoulpe care, în partea de sus, scrie "Dragobete.Iubim româneşte" va fi amplasat duminică,după-amiază, în faţa Primăriei municipiuluiVulcan, cu ocazia sărbătorii de Dragobete. Vari-antă românească, menită să-l dea un pic la oparte pe Sfântul Valentin,adus ca import apusean.

Înainte de a ajungela panou, perechile vortrece printr-o inimă. Darfără a pricinui dureri,fiindcă şi asta e tot dincarton, iar după ceperechea îşi va arătafeţele prin cele douăgăuri, cineva va rostipăsărica! şi-i va fotografiape îndrăgostiţi. Nu am în-trebat, dar cred că poza egratis, plus că, bănuiesc,se vor putea folosi şiaparatele de fotografiatdigitale sau telefoanelepersonale.

Eu mi-am probat,deja, aparatul, şi parcă nu a ieşit rău poza. Ca sănu le pricinuiesc necazuri acasă nu vi-i spun pecei care au jucat rolurile lui el şi ea, dar pare-secă le stă bine împreună. Ca momârlani, desigur.

Gheorghe OLTEANU

CMYK

ACTUALITATE12 Ziarul Vãii Jiuluijoi, 21 februarie 2013

COTIDIAN REGIONALCU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director:Cătălin DOCEA

docea@zvj.ro

Redactor şef:Marian BOBOC

CCoolleeccttiivvuull ddee rreeddaaccþþiiee::

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com0766.678380; 0737.352129Corneliu BRAN 0766.728688Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro0732.413134Gheorghe OLTEANULoredana JUGLEA 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

CCoollaabboorraattoorrii ppeerrmmaanneennþþii::Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC,Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DDTTPP:: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

AAddmmiinniissttrraattiivv // PPuubblliicciittaattee::Diana SANTA - 0722.344681DDiiffuuzzaarree::Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 00225544..554499 002200

00225544..554499 112211 ((ffaaxx)) 00773377..557755 558822

www.zvj.rozvj2008@yahoo.com

office@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

www.zvj.ro

Târgu Jiu. Ecologiştii de la Petro Aqua

Au participat la manifestările dedicateaniversării lui Constantin BrâncuşiÎn cadrul proiectului pe care Asociaţia Petro Aqual-a demarat anul trecut şi care va continua şi anulacesta, „Brâncuşi la Petroşani”, dar şi urmare alegăturilor strânse pe care asociaţia ecologiştilordin Petroşani le are cu Centrul Municipal deCultură „Constantin Brâncuşi” din Tg. Jiu şiMuzeul de Istorie al Gorjului, membri ai AsociaţieiPetro Aqua au fost invitaţi marţi, 19 februarie, lasimpozionul dedicat aniversării a 137 de ani de lanaşterea marelui geniu român, ConstantinBrâncuşi.

„Manifestarea artistică s-a desfăşurat la Muzeul de Istorie alGorjului, care are peste 110 ani de viaţă, la eveniment fiindprezentă foarte multă lume din Tg.Jiu, din judeţul Gorj şi dinjudeţele limitrofe, după cum se vede inclusiv din Petroşani.Noi am participat cu o expoziţie de filatelie şi cartofilie, încare am prezentat 174 de piese filatelice, exponatele fiindexpuse la muzeul de istorie. Delegaţia noastră a fost compusădin preşedintele asociaţiei, Imre Szuhanek, Constantin Pirici,membru susţinător al asociaţiei şi membru al Cercului FilatelicMinerul Petroşani, Vicenţiu Gurka, membru al asociaţiei, şisubsemnatul. Fac menţiunea că doar noi, cei de la Petro Aqua,am avut expuse piese filatelice la această manifestare,expoziţia noastră având un real succes. Exponatele filatelice,dedicate în totalitate operei lui Brâncuşi, au conţinut toatemărcile poştale emise de administraţia Poştei Române, mărcipoştale dedicate lui Brâncuşi, cărţi maxime, plicuri prima zi,întreguri poştale şi multe exemplare de cartofilie sau vedericum le ştie toată lumea.Manifestarea propriu-zisă a mai cuprins o secţiune decomunicare susţinută de cei din conducerea administraţieipublice locale şi de conducerea muzeului, un spectacolcultural-artistic (în cadrul căruia au fost prezentate dansuripopulare şi o secvenţă de balet) şi proiecţii cu operelerealizate de marele Constantin Brâncuşi”, ne-a declarat OvidiuRizopol, vicepreşedintele Asociaţiei Petro Aqua Petroşani.Cu ocazia acestei importante manifestări, Asociaţia Petro Aquaa semnat şi un contract de colaborare cu Centrul Municipal deCultură „Constantin Brâncuşi” şi cu Muzeul de Istorie Gorj,care prevede, printre altele, prezenţe comune şi active alemembrilor celor trei entităţi la marile manifestări care voravea loc în acest an.

Corneliu BRAN

De Dragobete

Să ne iubim şi să ne fotografiemromâneşte!

CMYK

Coperta volumului despre care va vorbim este sobră, în alb şi negru, dar mai are oculoare prin care e marcată Generaţia `80. E vorba, desigur, de culoarea verde caremarchează, cromatic, această grupare. Pentru noi această subtilă trimitere cromatică

ni se pare a avea o dublă semnificaţie. Una care trimite la o primăvară veşnic verde da-torată unor scriitori care au făcut, în ultima decadă a comunismului, o demonstraţie lite-rară că dacă ai ceva important de spus cenzura şi dictura pot fi evitate şi ignorate.A doua trimitere a verdelui de pe copertă ar fi că totul ne este spus, în paginile din inte-rior, chiar “verde-n faţă”. Dumitru Augustin Doman a ales să spună povestea generaţieisale printr-o carte de interviuri. Un prim volum a apărut, la Editura TracusArte din Bu-cureşti, în anul 2010. Cartea a apărut cu sprijinul financiar al Arhiepiscopiei Argeşuluişi Muncelului care îşi are sediul la Curtea de Argeş. Faptul că Doman locuieşte tot înacest loc magic nu credem că a fost argumentul suprem pentru obţinerea acestei finan-ţări. Inclinăm, mai degrabă, să credem că P.S. Calinic ştia care e importanţa unei istoriicare, dacă nu e spusă la timp, riscă să rămână nespusă pentru totdeauna. Biserica nea-mului lucrează în timp absolut şi ceea ce, azi, isprăveşte unul din ierarhi e continuat,mâine, de un altul. Ştafeta credinţei şi ctitoririi trece, în timp, din mână în mână într-unşir infinit de predări şi primiri.

În literatură lucrurile stau, oarecum, diferit. Dacă DAD-ul nu ne spune, azi, poves-tea pe care o are de mărturisit, maîne putem intra în plin DADA-ism. Adică vom încer-ca să decupăm, de ici de colo, fragmente de mărturii şi să le punem într-un puzzle cu oconstituţie incertă. Doman a stat de vorbă, pe îndelete, cu Adrian Alui Gheorghe, LiviuAntonesei, Dan Arsenie, Gabriel Chifu, Nichita Danilov, Gellu Dorian, Marian Drăghi-ci, Ioan Groşan, Gheorghe Mocuţa, Ioan Moldovan, Nicolae Oprea, Viorel Padina, Mar-ta Petreu, Constantin Stan, George Stanca, Liviu Ioan Stoiciu, George Vulturescu şi IonZubaşcu. Ca să înţelegeţi care e importanţa consemnării la timp a acestor mărturii o sădau exemplul cel mai trist cu putinţă. Cartea a fost tipărită în anul 2010, noi o citim şiscriem despre ea la începutul anului 2013 şi în acest interval de timp extrem de scurt,chiar la scara vieţii, doi dintre interlocutorii de marcă, Constantin Stan şi Ion Zubaşcu,au trecut, deja, Dincolo.

În primul volum sunt prezenţi doar 18 optzecişti, pe care autorul i-a aşezat în ordinealfabetică. „Sunt nume dintre cele mai importante ale generaţiei. Probabil că voi maipublica trei-patru volume, depinde de bunăvoinţa scriitorilor. Până acum, doar unul m-arefuzat, alţii m-au amânat cu o lună, două, trei, alţii sine diae” Miza lui Doman este unacu bătaie lungă. El crede că Generaţia 80 e una care a ”revoluţionat literatura şi societa-tea de la amurgul comunismului”. Nu e puţin lucru să-ţi asumi misiunea de a fi biogra-ful şi confesorul unor scriitori care fie că au sau nu sentimentul că aparţin acesteigeneraţii reprezintă, fiecare în sine, un model propriu de creator.

Cine citeşte această carte de interviuri simte, dela o poştă, faptul că DAD a lucrat,cu mare folos, în presa cotidiană. El scrie documentat şi alert, ştie să conducă inteligentdiscuţia pe căi doar de el ştiute pentru a ajunge, de fiecare dată, la confesiuni revela-toare. Interviurile se citesc pe nerăsuflate şi fiecare piesă are rolul ei bine gândit întabloul generaţiei imaginat de Doman. Construcţia pe care a început-o e, pentru că nereferim la autori români, una de tip „se sparie gândul”. Pentru că locuieşte pe Argeş înjos, Doman ar trebui să se ferească de o tradiţie autohtonă total nefastă care vede înorice operă doar „un zid început şi neisprăvit”. El vede, în prefaţa intitulată „Generaţia80 la maturitate”, acest volum ca primul dintr-o serie care, odată realizată, ar da o di-mensiune exhaustivă unei mişcări literare care a marcat literatura română. Doman esteconvins că „toţi cei care au răspuns la întrebări sunt străluciţi, înţelepţi şi mai mult decâttalentaţi”. El se vede, în faţa acestor oameni (ridicaţi de el pe piedestal) doar „un umilpunător de întrebări”. Când vorbeşte de ceilalţi, Doman se obiectivează iar când, însfârşit, zice ceva despre el se diminutivează în mod inutil. Nu oricine pune întrebări eun reporter, nu toţi cei care au în dotare un reportofon devin, automat, cronicarii timpu-lui pe care îl străbat. El ştie ce, când şi cum să întrebe şi, în cele mai multe cazuri,răspunsurile sunt memorabile. Ceea ce face Doman din Curtea de Argeş este asemănă-tor cu exemplul dat de regretatul Ion Zubaşcu în ultimul interviu din carte. Iată-l:„Bucureştenii sunt ca o castă închisă în care n-am reuşit să pătrund. Îţi reamintesc...ca-zul semnificativ al lui Aurealian Titu Dumitrescu, care i-a umilit pe toţi cei care-şifăceau micul veac al boemei lor în casa lui Nichita, publicând Antimetafizica, veritabilultestament literar al poetului, decedat la puţin timp după apariţia memorabilului volum.Optzeciştii din preajma lui Nichita (şi nu numai) s-au simţit frustraţi că un oarecare TituDumitrescu, venit tocmai de la Slatina, Olt, le-a luat ceea ce părea să fie dreptul şi privi-legiul lor exclusiv...” Similitudinile sunt tulburătoare...

Doman a aflat de la Dan Arsenie de ce, Doamne iartă-mă, România o duce ca dracu:„Am cunoscut în adolescenţă un poet, un mare poet, l-am văzut cum ajunge până lafloare. A plecat. S-a întors, şi-au bătut joc de el din nou. Pentru totdeauna, a renunţat lalimbă. Dacă o ţară îşi permite acest lux...” Din acest motiv, Doman trebuie să segrăbească foarte tare. Ţara noastră îşi permite orice lux când e vorba de mulţi alţii. Îna-fară de poeţi şi de prietenii lor...

DAD, la fel ca ATD, ar putea da o lovitură, cum alta nu s-a dat! Dumitru Augustin Doman/ Generaţia ‘80 văzută din interior

şcoală & culturăpe Jiul de Est şi Jiul de VestApare sub

îngrijireaprof. Irina Boboc

Suplimentgratuit al

cotidianului ZiarulVăii Jiului � Anul V

� Nr. 119 �� 21 februarie 2013

� 4 pagini �ISSN 2068 - 3650

SPECIALIIJoi, 21 februarie 2013

Pe 28 iunie 2009, la Craiova, Nicolae Opreaîmi dăruia o carte de-a sa, „Sinteze critice”, cu unautograf măgulitor: „Pentru Mihai Barbu, prietenulşi literatul cu care mă înrudesc prin I.D. Sîrbu. Cupreţuire şi urări de succes doctoral”. „Sinteze criti-ce” e o carte scrisă de un profesor universitar şi ca-re a apărut, în mod firesc, în colecţia„Universitaria” a Editurii „Paralela 45”din Piteşti.

La Craiova, ne întâlnisem la un „Colocviunaţional I.D.Sîrbu”, pe vremea când de acest lucruse ocupau, împreună, Ioan Lascu şi NicolaeCoande. Cum, la români, lucrurile care încep binesfârşesc, neaparat, prost, ediţia respectivă a fost şiultima la care am participat în formula iniţiată şi or-ganizată de cei doi. Apoi, Nicolae Coande şi-aasumat singur organizarea următoarelor colocvii şi,fiind percepuţi ca amicii d-lui Lascu, nu ne-a maiinvitat.

La respectiva manifestare, din 2009, am fostîmpreună cu amicul Marian Boboc şi am prezentatcâteva scene (savuroase) din viaţa scriitoruluipetrilean, aşa cum reieşeau ele din documenteleaflate la Consiliului Naţional de Studiere aArhivelor Securităţii. Eu am vorbit despre „Călă-toriile scriitorului Ion D. Sîrbu, din colonia poliet-nică petrileană în vestul şi estul Europei” iar Bobocdespre „Ion D. Sîrbu, în pat cu microfoanele”. Laacea manifestare, Nicolae Oprea a prezentat o co-municare savantă privind „Distopia lui Ion D.Sîrbu”. Sigur, că mulţi din cei care veniseră acolosă ne asculte comunicările habar n-aveau ce e cudistopia. Cei care aveau telefoane mobile, cu accesla intenet, au aflat imediat de pe Wikipedia că: “Odistopie (termenii alternativi sunt: cacotopie, kako-topie sau anti-utopie, contra-utopie) reprezintăchiar antiteza unei societăţi utopice sau chiar a uneiutopii. O societate distopică se caracterizează prinprezenţa uneia din formele de guvernare autori-tariste sau totalitare sau printr-o formă oarecare de

opresiune sau de controlsocial”.

La acea vreme,Nicolae Oprea era, deja,profesor universitar laUniversitatea din Piteştişi autorul primei teze dedoctorat despre scriitorulpetrilean: “Ion D. Sîrbuşi timpul romanului”.După colocviu, i-amvăzut atât pe d. prof.univ. Nicolae Sîrbu câtşi pe nedespărţitul săuprieten, d. Dumitru Au-gustin Doman – redac-torul-şef al revistei decultură “Argeş” în pos-tură de actori dezinhi-baţi, alături de NicolaeCoande, într-o seamă de scene ludice petrecutechiar în Parcul “Romanescu”, cel atât de drag scri-itorului omagiat de noi toţi. Ei nu aveau nimic dinmorga pe care, imaginarul colectiv, le-o atribuieunor oameni cu importante funcţii academice şiculturale. Ni s-au părut, şi cu acel prilej, nişte oa-meni normali care se comportau firesc şi în compa-nia unora ca noi, veniţi dintr-o lume minieră, fărăobişnuinţa participării la colocvii savante. Cred căacest firesc al relaţiilor umane, dincolo de funcţii şionoruri, ne-a apropiat definitiv. Timpul ne-a confir-mat, ulterior, ceea ce am intuit atât la colocviu câtşi în aer liber. Profesorul Nicolae Oprea a acceptatsă fie unul din referenţii externi la teza mea de doc-torat (“Scriitorul subteran. Studiu de caz: Ion D.Sîrbu”) pe care am susţinut-o, în anul următor, laUniversitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Totel a fost acela care, în calitate de preşedinte al fili-alei Piteşti a Uniunii Scriitorilor din România asusţinut admiterea mea în U.S.R. şi a reuşit cu asu-pra de măsură. Aşa am devenit, în decembrie 2012,membru titular al U.S.R. Împreună cu d. profesoram pus la cale prima întâlnire a Comitetului Direc-tor al U.S.R. în Valea Jiului în primăvara anului tre-cut. Şi lucrurile, cu siguranţă, nu se vor opri aici…

Nicolae Oprea este un intelectual serios carepoate face importante “Sinteze critice” dar care nuse dă în lături nici de la munci pe care mulţi le-arsocoti minore şi fără perspectivă. El ţine, de câţivaani, în “România literară” o rubrică în care men-ţionează, cu o maximă acribie, ziua naşterii şi a tre-cerii Dincolo a tuturor scriitorilor români. Cândoameni cu preocupări serioase în istoria literarăsunt în stare a scrie articole şi studii doar pentru afixa sau a muta data naşterii şi a morţii unui scri-itor, Nicolae Oprea facea asta, cu o modestie exa-gerată, săptămână de săptămână.

Această seriozitate cu care priveşte orice misieculturală încredinţată l-a făcut pe profesorul piteş-tean o prezenţă nelipsită din Dicţionarele literaturiiromâne. Marele Dicţionar, girat de Mircea Zaciu,

Marian Papahagi şi Aurel Sasu, îl are pe NicolaeOprea printre cei mai destoinici colaboratori.Dicţionarul său analitic cuprinde nume de toatămâna, de la Ioan Alexandru, Petru Dumitriu, Gheo-rghe Ene, Otilia Nicolescu, Liviu Rebreanu, M.N.Rusu, Mircea Săndulescu, Dinu Săraru, ZahariaSângeorzan, Ion D. Sîrbu, Gheorghe Schwarz,George Silviu, Ştefan Stănescu, Mircea Şerbăne-scu, Virgil Tănăse, Costin Tuchilă, Dorin Tudoran,Damian Ureche, Mircea Vaida, Stan Velea, MihailVilara, Călin Vlasie, Vasile Voiculescu la RomulusZaharia. Indiferent de subiectul pe care îl are sublupă, el este tratat cu maximă atenţie. Criticul sepoartă asemeni unui Harap Alb care acordă aceeaşiatenţie şi dragoste atât fiinţelor (literare) mici şidelicate cât şi făpturilor urieşeşti. El nu lasă sătranspară, în aceste texte care fixează, cu precizie,locul fiecăruia în istoria mai mare sau mai mică aliteraturii române marile sale iubiri. Faptul că Nico-lae Oprea este, ca să adoptăm un limbaj adecvattimpurilor moderne, “in relationship” cu nume mariale literaturii noastre precum Macedonski, Sîrbu şiVoiculescu nu este manifest atunci când vorbeştede alţi poeţi şi scriitori români. Criticul îi trateazăcu egală deferenţă pe toţi dar celor pe care îi iu-beşte cu adevărat le închină monografii şi studiicritice consistente. Aici el dovedeşte că spiritulEchinox-ului şi-a pus, definitiv, amprenta pe redac-torul său de altădată. Echinocţiul este momentul încare ziua este egală cu noaptea în orice loc de pePământ. Prin urmare, luminile şi umbrele se dis-tribuie egal peste tot. Şi la Piteşti, şi la Curtea deArgeş, şi la Cluj şi la Petroşani. Ca şi la Cernăuţi,Paris, New York sau Calatafimi Segesta unde ita-lienii l-au omagiat pe Nicolae Oprea cu Premiul in-ternaţional “Teatro di Segesta”.

E drept că nici ai noştri nu s-a lăsat mai prejospremiindu-l la Salonul Naţional de Carte de la Clujsau oferindu-i premiile filialelor USR din Sibiu şiPiteşti. Am zice, în acest final provizoriu, pe bunădreptate…

Criticul care operează cu dragoste. Atât fiinţelemici şi delicate cât şi fapturile urieşeşti...

Nicolae OPREA/ Sinteze critice

SPECIAL IIIJoi, 21 februarie 2013

S ingura prăvălie din Valea Jiului care pare că nu va da vreodată faliment,indiferent de vitregia vremurilor pe care le străbat autorul şi literatura,este cea cu istorii. În doar doi ani, din 6 august 2008 şi pînă la 12 noiem-

brie 2010, Marian Boboc a publicat în suplimentul intitulat “Prăvălia cu is-torii” (unul din suplimentele de succes iniţiate de Ziarul Văii Jiului) un numărde 18 poveşti-document din Valea noastră de altădată. Când suplimentul aajuns la nr. 100, autorul le-a “transferat” într-un volum care a preluat şi titlulsuplimentului unde poveştile Văii au (re)văzut lumina tiparului. Unele dintrepoveşti, ne avertizează autorul, au suferit “modificări şi completări” ceea ce,la urma urmei, sunt operaţii estetice lesne de înţeles. O carte este menită a în-frunta timpul cu o mai mare speranţă de supravieţuire decât un cotidian sauun săptămânal. De aceea merită să facem, pentru ea, orice sacrificii…

Prăvălia… d-lui Boboc face parte din ciclul “Vieţile Văii Jiului” care seinspiră, printre altele, din Arhivele Naţionale ale României - Serviciuljudeţean Hunedoara, arhivele CNH, ale Tribunalului Hunedoara - Deva, alePrefecturii Judeţului Hunedoara, ale comisariatelor de poliţie Petroşani şi Lu-peni, ale Comandamentului Militar Valea Jiului, ale Chesturii de Poliţie Deva,ale Preturii plasei Petroşani la care se adugă 23 publicaţii locale şi centrale.Înşiruirea tuturor surselor pentru poveştile din Prăvălie ne-ar lua întregspaţiul destinat acestei cronici. Am afirmat, mai sus, că Prăvălia gestionată ded. Marian Boboc nu va da faliment şi nici nu cred că va intra în insolvenţă. Dece? Printre multele răspunsuri posibile, avansăm şi noi o constatare la înde-mână: pentru că “marfa” din Prăvălia lui Marian Boboc este de dimensiuneaunui supermarket. Boboc ne vorbeşte de baluri, de Crăciunuri de altădată, devizite regale, de inundaţii, de prostituate, bordeluri, case de rendez-vous,amoruri tarifate, de banda lui Mână Neagră, de hoţi de cărbune, de campaniielectorale, de vidanjorii coloniilor miniere, de foot- ball şi şampionate, de in-ventatori şi invenţii, de bombe, de împuşcături, de un ochi şi de un timpan,aşa cum funcţionau ele în 1948. Textele sunt concepute alert, ca într-un mon-taj cinematografic iar desele subtitluri menţin trează atenţia cititorului. Carteasemnată de Marian Boboc are, în buna tradiţie cu care ne-a obişnuit autorul,un număr impresionant de pagini. Cele 440 de pagini sunt, fiecare în parte,tot atâtea centre de interes. Dacă autorul ar gândi în termenii unei afaceri fi-nanciare (şi în detrimentul proiectului intitulat Vieţile Văii Jiului) ar fi pututalcătui, din această carte, cel puţin vreo patru-cinci broşuri, bine plătite şiapreciate de beneficiari. În cazul lui Boboc sunt sigur că la această rubrică dinformularele tipizate ar putea fi scris, negru pe alb: “Nu e cazul”. Pe de altăparte, dacă “Prăvălia cu istorii” nu ar fi apărut în regia autorului ci la o editurămare cu posibilităţi de a-şi putea desface, peste tot, produsele ei livreşti,cartea ar fi fost, fără îndoială, un best seller. Pentru că, a apărut într-un tirajmodest, la Editura MJM Craiova, “cartea cu prăvălie la scară” va trebui să nebucure doar pe noi, cei din Vale. Să ne bucurăm şi să ne întristăm, totodată…

Totul, totul, totul (şi ceva în plus)despre... Valea noastră de altădată

Marian Boboc/ Prăvălia cu istorii de pe Jiul de Est şi Jiul de Vest (vol. I)

Scriitorul şi criticul său

DumitruAugustinDoman,NicolaeCoande,Nicolae Opreaşi IonMaria, laCraiova

Pagini realizate de Mihai BARBU

SPECIALIVJoi, 21 februarie 2013

O iminentă apariţie editorială

CUMPĂR ÎNŢELEPCIUNE sau 7x7=44?Călătoriile. Reportaje şi studii de caz

De ce trebuie să cumpere omulînţelepciune?

Şi, totuşi, oare de ce merge omul, de2000 de ani, la Ierusalim? Un posibilrăspuns poate fi şi acesta pe care l-amaflat din “Cartea cu pilde” al lui Las-carov-Moldoveanu.Se zice că un înţelept trăia într-un oraş încare îşi duceau veacul şi mulţi oamenifără minte. Într-o zi, el puse deasupra uşiicasei, o firmă pe care era scris: „Aici se vinde înţelepciune!” Trecând pe acolo unul, care se credea preaînţelept, a văzut firma şi s-a oprit. Surîseşi cum era cu servitorul său îi dădu câţivagologani şi-i zise:- Du-te şi cumpără cu aceşti bani înţelep-ciune de la negustorul acela!Servitorul merse la înţelept şi-i ceruînţelepciune. Înţeleptul îi spuse: - Spune stăpânului tău că, în tot ce vaface, să nu piardă din vedere sfârşitul! Servitorul veni şi spuse acestea stăpânuluisău. Omul, care se credea prea înţelept,rămase pe gânduri. Mergând acasă, în-cepu a pune în lucrare vorbele ce lecumpărase şi văzu că-i aduc mari foloase.Atunci le scrise, cu litere de aur, la in-trarea casei lui. Ca să fie de folos şi al-tora.... -------------------------------------------De ce trebuie, câteodată, ca 7x7 săfacă exact 44?

Orice autor, mai mic sau mai mare,se va întreba, înainte de a se apuca să îne-grească hârtia, care poate fi reţeta uneicărţi de (mare) succes? Chestiunea a fostdezbătută şi de G. Călinescu, încă dinanul 1933. În Adevărul literar şi artistic,din ziua de 18 octombrie, (anul XII, seriaa II-a, 670, p. 8) criticul relatează douăanecdote cu tâlc. Pe noi ne intersează doarcea de-a doua pentru că ne lămureşte, de-finitiv, dilema. Un om visează că trebuiesă cumpere un bilet în care să joacenumărul cutare şi că, astfel, va câştiga, cusiguranţă, la loterie. Omul se conformeazăşi, într-adevăr, câştigă. Întrebat de unamic cum a făcut, în mod concret, ca săpună mâna pe premiul cel mare la loto,omul s-a explicat: “Păi, uite cum: am visatcă dacă joc numărul 7 ori 7 câştig. Atunciam zis: 7 x 7 = 44. Şi am cumpărat unbilet cu numărul 44.” Concluzia criticuluie în consens cu cea a norocosului jucătorla loto: Norocul e orb. „Dacă cetăţeanulştia să socotească, pierdea. Tot aşa se în-tâmplă şi cu succesele literare. Unii fac totfelul de socoteli. Ba trebuie stil, ba trebuiesenzaţional, ba proustianism, ba reclamă,ba nu mai ştiu ce. În fond însă (logică as-cunsă a succesului) vinde cartea cel pen-tru care 7 x 7 = 44”.

Invitaţie la lecturăUn îndemn la călătorie. Prin lume şi chiar prin viaţăProlog despre imposibilitatea de a călători liber1. Tabere, concedii şi călătorii în anii puterii populare. Studii de caz

a. Geoagiu, dragostea mea. Concediul în anii puterii populare. Studiu de cazb. O călătorie în timp. Colonia Deak şi Parcul Dr. Petru Grozac. Taberele pentru pionieri şi şcolari din România comunistă. Studiu de caz

2. Pe urmele lui Comeniusa.Vezuviul văzut de pe Crater sau...

Bărbatul are vârsta femeii pe care o iubeşteb. Toamnă în Turcia sau... A la turca, bre!c. English Diaryd. Italia. Destinazione Abruzzo sau... De la Comenius la Sfântul Anton din Padova

3. Călătorii iniţiatice în căutarea Domnului a. Drumul spre Athos, Muntele Sfântb. 11.11.2011. Ziua în care l-am vizitat pe Sadoveanu. Acasă şi în ultima sa casăc. Orice călătorie la Ierusalim este o călătorie în viitor.

O relatare obiectivă, în 14 opriri sentimentale, din anul 5573