CMYK

VINERI18 noiembrie 2011

Anul IVNr. 83012+4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:30Apus: 17:01

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3564 lei1$ = 3,2348 lei1₤ = 5,0934 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la office@zvj.ro

Rent A Car(Dacia Logan)

Tarife între 70 şi 150 lei/zi

Sună acum!0732.832.824

Disperare mare în tabăra portocalie. În dorinţa de a câştiga electoratul răpit de Moloț & Co.,

În 2012, guvernul portocaliu va pompa16,2 milioane de lei noi în drumurilejudeţene şi comunale hunedorene

În vara acestui an, rezultatele sondajeloranunţate de surse PSD plasau Uniunea Social Liberală la 69 la sută din preferinţele hunedorenilor. Asta în timp cePDL se zbătea undeva pe la 12-13 procente.E foarte probabil că, ţinând cont de faptulcă ei au fost beneficiarii sondajului, lideriiUSL au şi băgat puţin în ele. Dar, la nivelmacro, cam aşa stau lucrurile în judeţulHunedoara: USL e lider, Moloţ e câştigător,PDL e praf, iar Gligor trage ponoasele ac-tualei guvernări. Procentul modest atribuitPDL la nivel de judeţ este, mai mult casigur, bazat în principal pe rezultatele (a seciti “realizările”) PDL din Petrila,

Petroşani şi Vulcan. În restul judeţului,când zici PDL, lumea cam scuipă-n sân. Dece? De foame, de lipsa locurilor de muncă,de pensii tăiate. În general, de viaţă grea.Drept urmare, Dumnezeu cu mila şi Gligorcu procentul mic. Mic, mic, ca Boc de pitic.În atare condiţii, reacţia guvernului nu a în-târziat să apară. La PDL Hunedoara efoame de voturi, Boc a sărit cu loveaua.Mai simplu ar fi fost, poate, ca PDL să îi

identifice nominal pe cei 87-88% dintre

hunedorenii care scuipă în sân când aud de

Băse, Boc & Co. Şi, sub diverse categorii

de ameninţări (cu poliţia, cu concedierea, cu

tăierea căldurii sau a pensiilor) să îi someze

(pe fiecare în parte, repet) să îşi schimbe

opţiunile de vot.

Cum însă pedeliştii hunedoreni sunt la gu-

vernare, deci nu au timp de muncă, s-a găsit

o variantă de mijloc: investiţii cât mai multe

în judeţ. Astfel, poporul, văzând că se face

treabă, poate se va lăsa totuşi convins să

voteze bine, deşi n-a prea trăit bine.

Aşa se face că, ieri, când nici măcar frigul

nu a mai suportat gerul din casele lupene-

nilor şi s-a predat, presa centrală a dezvăluit

planul

guvernu-

lui pen-

tru 2012

în pri vin -

ţa dru-

murilor

comu-

nale şi

judeţene.

Potrivit

proiectu-

lui de

buget pe

anul 2012, Guvernul României va distribui

în judeţe vreo 360 de milioane de lei pentru

construirea şi repararea de drumuri judeţene

şi comunale. Cei mai mulţi bani îi primeşte

Hunedoara, judeţ condus de liberalul Moloţ,

la noi urmând a ajunge 16,2 milioane de lei.

Nu cumva să credeţi că banii ăştia vin pen-

tru că Hunedoara are nevoie de ei mai mult

decât ar avea alte judeţe. Ori pentru că

Gligor & Co. ar fi bătut pe la uşile Guver-

nului României până când l-au buzunărit

corespunzător pe Boc. Nicidecum.

Lovelele vin pentru

că, în Hunedoara

mai mult ca în alte

judeţe din ţară, PDL

este într-o foame (de

voturi) mai ceva ca

poporul somalez.

De aici şi disperarea

PDL Hunedoara de a

racola orice persoană

care poate atrage

mai multe voturi

decât actualul activ

de partid.

Concluzia? Poporul

nu e tâmpit. Drept

urmare, se va bucura

pentru milioanele de

lei noi pompate în

drumurile judeţene şi

comunale. Şi tocmai

de aceea, pentru că

nu e tâmpit, tot nu va

mai vota cu PDL.

Fie asfaltul cât de

bun.

Cătălin DOCEA

Îl poate bate Gligor pe Moloţ, cu ajutorul milioanelor de lei de la Guvern, în cursa pentru fotoliul de preşedinte al CJ Hunedoara? Greu de crezut.

Weekendul acesta

Alegeri la PSDPetroşani. Câştigător antecunoscut...Tiberiu Iacob-RidziÎn zi de relache, când poporul desigur cădoreşte şi puţin circ lângă pâinea neagră,PSD Petroşani (fiind în opoziţie) se va

ocupa de ceva circ. Un circ local, menitsă determine alegerea unei noi conduceri.O conducere nouă, vorba vine, pentru căîn simulacrul de cursă vor intra doar oa-meni vechi, erodaţi, din partid. Ca să-i ţină în continuare sub papuculportocaliu, Tiberiu Iacob-Ridzi vacâştiga şi aceste alegeri interne. Deşi emembru PDL. Şi, în plus, nici măcar nucandidează.Cum? E simplă treaba. După ce IoanRus a fost redus la tăcere cu o ştergerede datorii (ale SOCOM) către bugetul

local, un post de director pentru nevastă,un garaj pentru maşină şi o excursie laViena pe bani publici pentru el personal,e clară treaba că, şi după realegerea re-gizată a ex-deputatului Rus în funcţia depreşedinte, PSD Petroşani va continua săfacă opoziţie “pe mute”. Aşa cum îi placeoricărui şef de oraş şi de partid, deci şilui Tiberiu Iacob-Ridzi. Şi, ca să nu fie singur (singurul umil, seînţelege), Ioan Rus a ales deja să tacămâlc în faţa portocaliilor într-o echipăformată din vicepreşedinţi precum: Cos-tel Postolache, cu relaţii bune la UNPR şi

la cotidianul acestui partid, juna Lavinia(care, fiind subalterna lui Rus, n-are în-cotro), un ilustru necunoscut din Colonieşi, surpriză!, ex-poliţistul Nicolae Florin.Despre ultimul vice menţionat ştiam,până la un moment dat, că joacă pe altăaripioară a PSD-ului local.La vârf va mai fi cooptată, am aflat, şi otanti care le cam trage la măsea. Bunăalegere! Era nevoie la partid şi de o spe-cialistă, responsabilă cu lichidele la anul,când va fi sărbătorită o nouă şi monu-mentală înfrângere a PSD în alegerile lo-cale. La Petroşani. (Cătălin DOCEA)

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 18 noiembrie 20112 ACTUALITATE

www.zvj.ro

ZVJ a relatat la momentulpotrivit despre acţiunile celeimai active şi, în acelaşi timp,mai discrete asociaţii de turismmontan din Valea Jiului: Asociaţia schi turism montanPRO PARÂNG. Astăzi entuziaştii membri ai PROPARÂNG vă invită să constataţiun lucru… evident, anume căfrumuseţea e la înălţime.Cunoscându-i pe membrii asociaţiei ca oameni serioşi,ne-am întrebat dar despre cefel de frumuseţi să fie vorba?

Citind invitaţia program ne-am liniştit. Evorba de frumuseţile pe care le aflăm doarla cotele rarefiate ale Parângului sau altorprea frumoşi munţi. Prin urmare, opt mem-bri ai Asociaţiei schi turism montan PROPARÂNG (Doru Mureşan, CristianŢopescu, Tiberiu Feczko, Cazimir Radvan-schi, Roland Mihuţ, Mircea Croitor, CorinaLeucă şi Elisabeta Ţopescu) şi doi invitaţispeciali (Lidia Nicoară şi Sylvester Nata)au luat prin surprindere natura. Rezultatulîl veţi putea aprecia astăzi, pe simezeleMuzeului Mineritului, la vernisajul de laorele 18. Mai consemnăm ca un lucruinedit, că fiecare vizitator va trebuie săbifeze într-un catalog primele 3 lucrări.Preferinţele exprimate de vizitatori vorconstitui punctul de plecare pentru în-tocmirea Calendarului pe 2012 al discreteişi eficientei asociaţii petroşenene.

Marian BOBOC

Asociaţia schi turism montan PRO PARÂNG,

O invitaţie provocatoare - Frumuseţe la înălţime� Vernisajul expoziţiei foto - astăzi � Muzeul Mineritului� Orele 18

A CONDUS BEAT LA VOLAN ŞI FĂRĂ PERMISAviz celor care se urcă la volan, şi băuţi şi fără carnet: pot ajunge la mititica, laolaltăcu şmanglitorii. Miercuri dimineaţă, poliţiştii din Uricani au efectuat o acţiune pe raza de competenţă, înurma căreia a fost identificat şi reţinut un bărbat de 48 de ani, din localitate, care„poseda” un mandat de executare a pedepsei închisorii. Mandatul este emis din data de 29septembrie 2011 de Judecătoria Petroşani, instanţă care l-a condamnat la un an de în-chisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de conducere a unui autovehicul pe drumurilepublice fără a poseda permis de conducere şi conducere sub influenţa băuturilor alcoolice.A naibii băutură, l-a băgat nu numai în bucluc, ci şi la mititica. Bărbatul a fost depus înPenitenciarul Bârcea Mare, în vederea executării pedepsei.

POLIŢIŞTII DIN VALE AU PROGRAM DE PERCHEZIŢII

Poliţiştii din Vulcan, împreună cu efective ale Serviciului de Intervenţie Rapidă şicele ale IJJ Hunedoara, au efectuat ieri dimineaţă cinci percheziţii domiciliare. Toateîn cartierul Colonia de Jos. Aici „a fost depistată cantitatea de 16.540 kg de cărbune brut, pentru care deţinătorii nuposedau acte de provenienţă”, a comunicat Bogdan Niţu, purtător de cuvânt IPJ Hunedoara. Cu atâtea kg de cărbune mai multe familii ar fi trecut iarna.E cert că în Colonia de Jos furtul de cărbune este la ordinea zile. Tot în cadrul aceleiaşiacţiuni, poliţiştii au depistat şapte persoane, cu vârste cuprinse între 25 şi 61 de ani, careîncercau să sustragă cărbune brut dintr-o garnitură de vagoane staţionată în cartierul Colonia de Jos. Ca să zicem aşa, aproape toată colonia fură pentru a se încălzi, dar şi pen-tru a vinde mai departe. În cauză au fost întocmite 7 dosare penale sub aspectul săvârşiriiinfracţiunii de tentativă de furt calificat şi 3 dosare penale sub aspectul săvârşirii infracţiu-nii de furt calificat. Cercetările continuă cu suspecţii în stare de libertate.

VIITOR DE AUR ŢARA NOASTRĂ ARE

Doi minori din Vulcan, de 17 şi 16 ani, aflaţi în abandon şcolar, neavând vreo temăsau vreo carte de citit, au distrus uşa de acces şi alte bunuri aparţinând unui maga-zin alimentar din localitate.Un bărbat de 42 de ani, ruda administratorului alimentării, a sărit pe cei doi. Nu a fost oidee prea bună. Fără nicio urmă de regret, cei doi s-au pus să-l lovească pe bărbat cu obară metalică. Probabil adolescenţii aveau ceva de reglat cu proprietarul magazinuluipentru că în noaptea de 13/ 14 noiembrie au distrus copertina aceleiaşi societăţi comer-

ciale, aruncând peste ea bucăţi de borduri din beton de la etajele superioare ale blocului,situat în cartierul Dallas. Puştii cunosc pe dinafară procedurile poliţiei, şi chiar se mân-dresc de câte ori sunt arestaţi, pentru că-şi măresc palmaresul de infracţiuni. Tot ei suntcercetaţi pentru comiterea a cinci furturi de autoturisme şi din societăţi comerciale. Ceidoi au fost prezentaţi ieri Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani cu propunere dearestare preventivă. Parchetul a dispus cercetarea acestora în stare de libertate. Cu toatecă, este evident, cei doi sunt un pericol public. Dar ce să faci, sunt minori….

Alina PIPAN

Asociaţia „Aşezământul Providenţa Div-ină Iulian Misionarul” vine şi în aceastăperioadă în sprijinul celor nevoiaşi.Înainte de Crăciun, ONG-ul va organizaun spectacol caritabil, pentru strângereade fonduri.

Pe data de 17 decembrie, Casa de Cultură„Ion Dulămiţă” din municipiul Petroşani vagăzdui un spectacol caritabil organizat deAsociaţia Providenţa Divină. Banii care vorfi strânşi în urma acestui spectacol vor fifolosiţi pentru pachete cu produse ali-mentare care vor fi donate familiilornevoiaşe. Asociaţia Providenţa Divină esteuna creştin-ortodoxă, care doreşte să vinăîn sprijinul celor aflaţi în dificultate, in-diferent de credinţă, rasă şi naţionalitate.Asociaţia a fost înfiinţată în anul 2004, iarde atunci şi până în prezent multe familiinevoiaşe au beneficiat de ajutorul oferit deaceasta. În prezent sunt în derulare douăproiecte importante pe care reprezentanţiiasociaţiei împreună cu parteneri dinstrăinătate dar şi din ţară le desfăşoară.Primul proiect vizează ajutorarea a 10familii cu copii mulţi, dar fără venituri, dinmunicipiul Petroşani şi oraşul Petrila.Proiectul se derulează încă din 2006 în co-laborare cu un partener din Suedia.În al doilea proiect este partener Fundaţia„Humanity at Heart” din Marea Britanie,

acesta aflându-se în derulare din perioada2009-2010. Prin acest proiect sunt ajutaţi10 bătrâni cu pensii foarte mici din oraşulPetrila. În fiecare lună aceştia primesc unpachet cu alimente de bază prin intermediulvoluntarilor asociaţiei.Pentru sărbătorile de iarnă, reprezentanţiiasociaţiei s-au gândit să organizeze unspectacol de caritate, iar cu banii obţinuţi înurma vânzării biletelor vor fi ajutate 20 defamilii nevoiaşe cu pachete care vorconţine produse alimentare. Spectacolul„Poveste de Crăciun”, organizat la Casa deCultură a Sindicatelor „Ion Dulămiţă” dinPetroşani, va cuprinde un concert de colin -de, dansuri, teatru dar şi un program deiluzionism. Momentele din cadrul acestuispectacol vor fi susţinute de elevii voluntaride la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”,Colegiul Naţional de Informatică „CarmenSylva”, ambele din Petroşani, dar şiColegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi” dinPetrila. Cei care vor să facă o donaţie potsuna la numărul de telefon pus la dispoziţiede asociaţie, 0723.884.281, ori pot depunebani în contul COD IBANRO26RNCB0165020271980001 deschis laBCR, filiala Petroşani.Acţiunea se derulează în perioada 17noiembrie - 17 decembrie 2011.

Diana OSTROVANUCorneliu BRAN

Providenţa Divină,

În sprijinul celor nevoiaşi

Mâine, are loc inaugurarea Bulevardului

Mihai Viteazul din Vulcan. La o adică ar

fi, de fapt, vorba despre darea în folosinţă

a tronsonului de drum întins între sen-

surile giratorii de la piaţă şi Unic. Fiindcă

celelalte două porţiuni sunt deja de mult

călcate de anvelopele autovehiculelor.

Evenimentul este programatpentru ora 11:00 şi la el au fost invitaţi săparticipe nu doar câţi mai mulţi oameni sim-pli, ci şi notabilităţi ale Vulcanului. Acestoraprimarul Gheorghe Ile le-a trimis personal in-vitaţii, semnate însuşi de el, iar nu din aceleacu semnătură-ştampilă. Lucru care-i spunemulte unui fin observator. Cum la fel demulte aceluiaşi fin observator i-ar puteaspune şi altceva.

Anume faptul căinvitaţia, la fel ca şi textul de pe afişul-anunţamplasat peste tot în Vulcan, este semnată

numai de către primarulGheorghe Ile. Surprinză-tor sau nu, dar de pe am-bele lipsesc numele şisemnătura viceprimăriţeiAngela Stoica. Şi, înplus, în text nu se facenicio referire la Consi liulLocal al municipiuluiVulcan. Cu al cărui vot afost, mai întâi, posibilăaprobarea proiectuluiacestei lucrări şi, apoi,acceptarea părţii de finanţare care-i revinemunicipalităţii.

Există destule speculaţiiîn privinţa omiterii voite sau nu a numeluidoamnei viceprimar Angela Stoica. Unii punacest lucru pe seama răcirii aproape completea relaţiilor dintre dumneaei şi primar. Lucrupe care l-au asociat, cu o săptămână în urmă,

şi cu absenţa vi-ceprimăriţei AngelaStoica de la botezulnepoatei primarului,eveniment fericit înfamilia Ile. La care aufost prezenţi şifuncţionari publici dinprimărie, dar de lacare, lucru de mirarepentru mulţi, a lipsitnumărul doi dinPrimăria municipiului

Vulcan. Fapt care s-ar datora, dacă e să dămcrezare zvonurilor, împotrivirii categorice acuiva important din familie.

În ceea ce priveştelipsa menţionării, de pe afişul-anunţ şi de peinvitaţie, a aportului consilierilor locali,problema a fost parcă anume pusă în acestfel. Pentru a crea confuzie şi pentru a le lăsa

vulcănenilor impresia dorită de Gheorghe Ile.Cum că acest for legislativ este doar un loc încare aleşii locali doar se ceartă şi în care unii- a se citi consilierii USL şi cel PRM - îi punbeţe-n roate primarului în bunele sale intenţiigândite numai şi numai spre binele comu-nităţii. Or - s-au întrebat unii dintre aceştia -,asta ar fi explicaţia faptului că, nici până ieri,o parte dintre ei nu au primit invitaţia de aparticipa la evenimentul de mâine dimineaţă?

Gheorghe OLTEANU

De când funcţionarul Hodoş a fost numit

şef peste administraţia Cimitirului

„Central”, totul s-a schimbat în bine.

Fiecare dintre petroşeneni au văzut această

schimbare în bine chiar de Luminaţie, la

1 noiembrie. Ieri, pe la prânz, am fost însă

sunaţi de un cetăţean. Care s-a recomandat

„Vasile, din Petroşani, de la Hermes”. Care

ne-a spus că în acea zi au fost tăiaţi câţiva

copaci din cimitir, iar „copacii i-au luat ăia care lucrează acolo”. Nu ştia exact cine

sunt respectivii şi nici câţi „copaci” sunt,

sau dacă aceşti arbori trebuiau tăiaţi din

cauza vârstei. I-am mulţumit frumos şi

i-am promis că vom vedea despre ce este

vorba.

Enigmă desluşită cu finalfericitToate bune şi frumoase, numai că după vreooră ţâr, ţâr din nou telefonul. O altăpersoană, care s-a recomandat Iuli, ne-a spuscam aceeaşi poveste, menţionându-ne în pluscă este vorba şi de un brad mare. Nu eravorba de aceeaşi persoană, asta e clar, şi nicinu era vorba de acelaşi număr de telefon.

Văzând că gluma se îngroaşă,n-am mai stat pe gânduri. Amluat legătura cu LucianDragomir, şeful SPADPP, decişi şeful lui Hodoş. Care ştia

exact ce se întâmplase: „Da, avem cereri înacest sens de la proprietarii de morminte.Este vorba de vreo şase copaci, printre caretrei pini, o salcie, un carpen sau aşa ceva. Nu mai ştiu exact, dar brad nu este. Aceşticopaci prezentau pericolul să cadă pemorminte, vreo doi erau înclinaţi, aveaucrengi mari, iar la vreo furtună sau la vreunviscol cu zăpadă riscau să cadă pemormintele oamenilor. Totul este legal, nu enicio problemă. Da, e adevărat, lemnulrespectiv a fost dat celor care au tăiat copacii,respectiv oamenilor care se ocupă demorminte. Au solicitat acest lucru, susţinândcă au nevoie pentru lemne de foc. Este, defapt, o plată a lor, mai bine preferăm să ledăm lemne, decât bani. Iar dacă dumnealorsunt mulţumiţi, suntem şi noi”.

Se caută un alpinistLa o jumătate de oră am vorbit şi cu Hodoş.Acesta a confirmat spusele şefului său:„Pinul era cel mai periculos, avem cereri dela cetăţeni. Aşa că ne-am pus pe treabă. Maisunt vreo trei pini care trebuie tăiaţi, avemcereri în acest sens. Am avea nevoie de

sprijinul unor alpinişti, deoarece trebuie să secaţere, să taie crengile mari şi abia dupăaceea trebuie doborâţi. Poate că, citind acesterânduri, chiar vom fi ajutaţi de alpinişti. Lemulţumim celor care vor dori să ne dea omână de ajutor. Ar fi bine să fie cât mairepede, până nu ninge, că apoi e greu să-imai tai. Şi tare ne este frică să nu cadă pemormintele oamenilor”. Acestea fiind spuse, credem că am dat unrăspuns imediat celor care ne-au telefonat.Este bine că s-a desluşit suspiciunea şi estebine că administraţia cimitirului face încontinuare treabă. Ar fi bine, ca o sugestie,nicidecum ca o critică, dacă la primăvară arfi scoase şi cioatele, acolo unde ele rămân(nu neapărat numai în cimitir), iar pe loculrespectiv să fie plantat alt gen de arbuşti,nepericuloşi. O spunem şi pentru că ştim căîn Suedia este o vorbă: „Unde se taie uncopac, să fie plantaţi doi, asta dacă vrei sătrăieşti sănătos”.

Corneliu BRAN

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, lacele mai bune preţuri de pe piaţă,

următoarele servicii:- măsurători topografice, trasări deconstrucţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român,înscrieri în cartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garaje la 5euro/mp construit) (D.T.A.C.,D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize, acordurişi autorizaţii de construire sau desfi-inţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,

sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi

ale noastre!

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 18 noiembrie 2011 3ACTUALITATE

www.zvj.ro

Munca la un cotidian te învaţă câteva

chestiuni. Una dintre ele este faptul că, de

cele mai multe ori, oamenii obişnuiţi au

probleme cu facturile la apă şi pensiile. Şi,

de câte ori se simt blocaţi într-o schemă de

calcule de neînţeles, pentru care nu reuşesc

să primească lămuriri, oamenii sună sau

vin la redacţia ziarului.

De exemplu, un domn întreba zilele trecute,de ce Apa Serv încasează taxa pe apa mete-orică şi pluvială dacă nu a mai plouat deatâta timp. Adică, de ce să plătim dacă nuplouă? Lămuririle ni le-a dat purtătorul decuvânt al societăţii de distribuţie, GabrielaGomoi. „Taxa pentru apa pluvială se în-casează pe apartament, un număr de metricubi. Media de metri cubi de apă pluvialăevacuată pe apartament este calculată deANM. Aceştia fac o medie pe ultimii cinciani şi rezultă o sumă care trebuie plătită.Pentru că toată această apă pluvială este captată în reţeaua de canalizare, pe care o

folosim cu toţii, şi care trebuie întreţinută”.Treaba este că, prin unele zone din Petroşani,de exemplu, când îi dă Dumnezeu o ploaiemai serioasă, canalizarea este depăşită, şistrăzile sunt inundate. Aşadar, din banii în-casaţi, frumos ar fi să se şi vadă în teren. Am mai primit o întrebare de la o familiecare s-a trezit cu o somaţie cum că va rămânefără apă. Aceasta are un branşament separatşi are o datorie la apă de 5 lei. Capul familieia fost mirat de faptul că, pentru o asemeneasumă, este posibil să rămână fără apă. Dar sepoate… „Indiferent dacă clientul are sau nubranşament separat, o datorie la apă maiveche de 45 de zile are consecinţe. Se so -mea ză clientul pentru plata facturii restante.Întârzierea generează, implicit, şi penalizări.Indiferent de suma restantă. Deci, clientultrebuie să plătească restanţa”, explicăGabriela Gomoi. Dacă mai aveţi întrebări,indiferent de subiect, puteţi scrie redacţiei peadresa de e-mail zvj2008@yahoo.com.

Alina PIPAN

Întrebăm pentru dumneavoastrăDE DATA ACEASTA DESPRE FACTURILE LA APĂ

Ziarul Văii Jiului a elucidat

Misterul din cimitir

La inaugurarea Bulevardului Mihai Viteazul din Vulcan,

Invitaţiile scrise au fost făcute pe sprânceană

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 18 noiembrie 20114 SPORT

www.zvj.ro

DACICUS, ÎN TOP LA KARATESportivii de la clubul Dacicus Orăştie au fost la fel de „viteji” ca strămoşii geto-daci laambele competiţii la care au participat la finalul săptămânii trecute. Ioana Popescu,Horia Luca şi Bogdan Hriţcu au urcat pe podium cu echipele de kumite ale României laCupa Spartaco-Pucii, desfăşurată în Italia. „Ioana a obţinut medalia de aur, iar băieţii aucucerit argintul, fiind devansaţi de o echipă din Italia cu doi campioni mondiali în com-ponenţă”, a spus antrenorul Nicolae Iordăchescu. „Grosul” sportivilor de la Dacicus aparticipat, în aceeaşi perioadă, la Cupa Shodan, desfăşurată la Timişoara. La aceastăcompetiţie, echipa din Orăştie a fost pe locul doi în ierahia pe cluburi, prin oţinerea anouă medalii de aur, 10 de argint şi şase de bronz.

CALIFICARE UNICATEchipa de juniori republicani B a clubului Mureşul Deva, antrenată de Gabi Constantin,este singura formaţie juvenilă din judeţ care s-a calificat în play-off-ul CampionatuluiNaţional la fotbal. Devenii au obţinut biletele pentru grupa de elită, în urma victoriei cu4-3 reuşite în ultima etapă a sezonului regulat, în deplasare, în faţa echipei CSSCaransebeş. Înaintea ultimei runde, CSŞ Caransebeş, Mureşul şi LPS Banatul se băteaupentru locul şase, ultimul calificant, iar devenii au câştigat lupta în trei, graţie succesuluidramatic obţinut pe terenul echipei din Caransebeş.

Pe lista vedetelor apar numele olimpicilorCameliei Potec şi IoanGherghel, în vreme ceCSS Hunedoara va aliniala start cinci sportivi şi areca obiectiv obţinerea adouă medalii.

Cei mai buni înotători, seniori şi juniori I,din România îşi dau întâlnire pentru alşaptelea an consecutiv la Hunedoara pentrua participa la ediţia 2011 a CampionatuluiNaţional în bazin scurt (25 de metri). Bazinul de la Hunedoara a fost ales şi înacest an de Federaţia Română de Naţaţie cagazdă a Campionatului Naţional în bazinscurt (25 de metri), la nivel de seniori şi ju-niori I (17-18 ani). Drept urmare, duelurilepentru titlurile de campioni naţionali, ediţia2011, între cei mai valoroşi înotători dinţară se vor da, pentru al şaptelea an consec-utiv, în oraşul de pe Cerna. La start vor fiprezenţi 127 de sportivi (50 la feminin şi77 la masculin) de la 27 de cluburi care vorconcura în 34 probe individuale şi în patruprobe de ştafetă.Autorităţile locale şi conducerea bazinului

hunedorean au făcut şi în acest an eforturidesosebite pentru a fi gazde cât mai bunepentru sportivi. „Asigurăm condiţiilelegate de temperatura, limpezimea, lumi-nozitatea şi modul de tratare a apei la stan-dardele cerute de Federaţia Română deNataţie. De asemenea, am amenajat incintabazinului cu baloane şi aranjamente flo-rale, ca în fiecare an, pentru a crea o at-mosferă cât mai elegantă şi competitivă.Ca noutate, din acest an avem o instalaţiede sonorizare proprie performantă, foarteutilă pentru coordonarea competiţiei. Înplus, vom oferi buchete de flori celor careurcă pe podium, la fel ca la marile com-petiţii”, a spus Dan Colesniuc, directorulexecutiv al Complexului Sportiv „MichaelKlein” din care face parte şi bazinul deînot.Pe lista de start a competiţiei de la Hune-doara se regăsesc nume grele ale nataţieiromâneşti. Evident, cea mai galonatăvedetă din concurs va fi campioanaolimpică de la Atena 2004, Camelia Potec.Alături de ea în apă vor intra şi alţi sportivi medaliaţi sau participanţi laolimpiade, campionate mondiale şi eu-ropene precum Ioan Gherghel, DragoşAgache ori mai tânărul Răzvan Tudosie.Dincolo de interesul pentru a-i vedeta lalucru pe aceşti mari campioni, atracţia publicului se va îndrepta asupra evoluţiei

sportivilor de la CSS Hunedoara. „Ne vomprezenta la start cu cinci sportivi, patrubăieţi şi o fată, şi avem ca obiectiv câşti-garea a două medalii. Adelina Buzdugan,Alexandru Ancuţa, Cristian Rizan, DanielScurtu şi Paul Chiriţoiu sunt cei mai bunijuniori ai clubului la acest moment şisperăm că vor continua şirul rezultatelorbune la Campionatele Naţionale, desfăşu-rate la Hunedoara. Ancuţa şi Rizan au marişanse la podium, însă competiţia în bazinscurt e un fel de loterie, întrucât conteazăfoarte mult şansa unui start bun sau a unormici ezitări a adversarilor. Va fi dificil să

avem prezenţe pe podium, deoarece con-curenţa e puternică, iar noi suntem deza-vantajaţi de factorul psihologic. Sportiviinoştri au doză în plus de emoţii din cauzafaptului că vor concura acasă, în faţapărinţilor şi a prietenilor”, a spus AncaBăjan, antrenoare la CSS Hunedoara.Competiţia a început ieri, la ora 10:00, şise va încheia duminică seară. În cele patruzile de concurs, dimineaţa de la ora 10 sevor desfăşura seriile preliminarea, iardupă-masa, de la ora 17:00, vor avea loc finalele.

Elita înotului românesc îşi dă întâlnire la Hunedoara

În 7 meciuri cu AurelŞunda pe banca tehnică,gruparea din Liga a III-a,FC Hunedoara a înscris 8goluri şi a încasat doar 5goluri. Cele 8 goluri aufost marcate în doar treijocuri. Foarte puţin pentruo echipă care la începutulcampionatului a anunţatcă se va implica în luptapentru promovare. Un altaspect care spune multeeste acela că niciunul dintre goluri nu a fost semnat de atacanţi.

Antrenorul lui FC Hunedoara,

Aurel Şunda, pune lipsa eficaci -

tăţii alb-albaştrilor pe seama

faptului că are în lot jucători

nepregătiţi şi atacanţi care nu au

dat gol de mai mulţi ani.

"Sunt mai mulţi factori care în-

greunează progresul echipei cum

ar fi faptul că jumătate dintre

jucătorii pe care i-am găsit în lot

şi i-am titularizat nu mai jucaseră

de opt luni. Este cazul lui

Samoilă, Trăşcan, Cuciula şi aşa

mai departe sau atacanţi precum

Florin Negru şi Magdaş nu au

mai dat un gol de trei ani! Aceste

aspecte mă fac să mă gândesc că

în vară, la Hunedoara, a avut loc

o selecţie dubioasă", a declarat

Şunda pe Liga 2.ro. Acesta s-a

plâns însă şi de arbitraj. „Cu Becicherecu

Mic, arbitru ne-a anulat un gol valabil la

1-0 pentru noi. La 2-0 poate altul ar fi fost

deznodământul jocului. La Caransebeş am

fost sancţionaţi cu un penalty gratuit pen-

tru un presupus henţ în careu la Todea”, a

conchis tehnicianul hunedorean.

Unica echipă hunedoreană din eşalonul

secund, Mureşul Deva, a câştigat cu scorul

de 7-0 meciul amical susţinut în deplasare,

în compania echipei Aurul Certej, din

Liga a IV-a. Meciul a marcat revenirea în

lotul devenilor a accidentaţilor Dragu şi

Alexandru Petresc.

Mureşul, echipa cu cel mai slab atac din

liga secundă, seria vest, a marcat cu un

gol mai puţin decât în toate cele 13 partide

oficiale din campionat, în care a

punctat de numai opt ori.

„Meciul a fost la dis-

creţia noastră, dife -

renţa de scor fiind

conformă cu real-

i tatea din teren.

Am jucat cu

două formule de

echipă diferite

în cele două

reprize, astfel că

am rulat toţi jucă-

torii disponibili.

Vestea bună a partidei

este că au revenit acci-

dentaţii Alexandru

Petresc şi Dragu, însă

ultimul nu e încă sută

la sută pregătit fizic

pentru un meci ofi-

cial”, a spus antrenorul

Constantin Olariu.

Tehnicianul echipei devene

a precizat că îşi doreşte să

scoată cât mai multe puncte în partidele

din ultimele două etape ale turului, cu UTA

(sâmbătă în deplasare) şi FC Maramureş

Baia Mare (peste două săptămâni acasă),

pentru ca pauza de iarnă să fie cât mai lin-

iştită. „Ne dorim să facem cât mai multe

puncte pentru a păstra şanse de evitare a

retrogradării. La finalul turului, vom anali -

za dacă mai merită să ne continuăm activi-

tatea în condiţiile financiare precare de la

club”, a precizat Constantin Olariu.

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 18 noiembrie 2011 5SPORT

www.zvj.ro

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Cel mai slab atac din ligasecundă

Departe de obiectiv

Minimum patru puncte dinşase posibile pentru Jiul

Antrenorul echipei Jiul Petroşani,

Marin Tudorache, îşi doreşte ca alb-

negrii să încheie în forţă turul de cam-

pionat, pentru a se menţine în cursa

pentru promovare. Tehnicianul a pre-

cizat că vrea ca echipa să obţină mini-

mum patru puncte din ultimele două

jocuri care au mai rămas până la finele

turului, cu Gloria Reşiţa (deplasare) şi

Naţional Sebiş (acasă). „Sunt mulţu-

mit de atitudinea jucătorilor mei în

ultimele etape şi aş fi mulţumit dacă

am termina turul neînvinşi, cu încă

minimum patru puncte din ultimele

două partide”, a spus Tudorache.

De ce, imediatcum s-a scrisla ziar, s-a rezolvat?De cum m-am pus să scriu articolulapărut marţi, 15 noiembrie, cel referitorla gura de canal din faţa blocului 95 dinVulcan am anticipat reacţia pe care o voravea unii cititori. Gură de canal lăsatăde izbelişte şi, ca să nu se observe lucrulneterminat şi făcut de mântuială,acoperită cu o placă de beton. Peste cares-a pus pământ.

Şi nu m-am înşelat.Fiindcă spaţiul destinat comentariilor a fost

umplut de către câţiva care au văzut în asta

un atac la adresa edililor din Vulcan. Fals

din moment ce acestora le-am reproşat doar

dispariţia scărilor din dreptul blocurilor 43,

44 şi 45, cele de peste drum de Unic. Ceea

ce nu este deloc un atac, ci o sesizare înte-

meiată venită tot de la oameni. Or, miezul

articolului era altul.

Era acea gură de canal,nefinalizată ca lucrare, aflată din faţa

blocului nr. 95, "NATO", de la Dincă. Pe

care se vede că nu a observat-o nimeni din-

tre cei care au făcut recepţia lucrărilor de

pe Bulevardul Mihai Viteazul. Dar pe care

eu mi-am permis s-o semnalez. Şi nu fără

rost aveam să constat la foarte puţin după

aceasta.

În aceeaşi zi, câţiva lucrători au curăţat gura de canal, au

betonat-o, iar după aceea i-au montat tot ce

îi era necesar (vezi poza). Or, ce este rău în

faptul că am semnalat un lucru care nu tre-

buia nicidecum să le scape privir-

ilor celor anume plătiţi să aibă grijă

de asta? Un cetăţean în vârstă, citi-

tor al ZVJ, mi-a spus chiar ieri că

exact acest lucru i l-a reproşat

cândva primarului Gheorghe Ile.

Anume că funcţionarii primăriei

care ar trebui să vadă treburi de

acest fel stau mai mult prin birouri,

când, de fapt, locul lor ar trebui să

fie pe teren, să bată oraşul pe jos.

Gheorghe OLTEANU

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 18 noiembrie 20116 ACTUALITATE

www.zvj.ro

CMYK

În satul Holdea din comunaLăpugiu de Jos zece copii suntobligaţi să facă şcoală într-obaracă-container. Ei sunt înaceastă situaţie de vreo trei ani,deşi autorităţile locale au totpromis că vor repara vecheaşcoală. După ultimele declaraţii s-ar părea că abia din primăvaraviitoare vor începe lucrările dereparaţii.

Cei zece elevi de clasele I-IV se înghesuie

în containerul-şcoală şi, în ciuda condiţiilor

improprii, atât ei cât şi părinţii sunt relativ

mulţumiţi de faptul că se evită astfel o

navetă dificilă de opt kilometri până la

şcoala din localitatea Ohaba. Pentru că

există numai acest container, care foloseşte

drept sală de clasă comună, este evident că

nu există nicio toaletă, aceasta fiind im-

provizată undeva în apropiere. Problemati -

că este şi imposibilitatea copiilor de a se

spăla aşa cum trebuie.

Vechea şcoală care ar trebui reparată este în

realitate o ruină pentru că nimeni nu a mai

avut grijă de ea şi ar fi nevoie de lucrări se-

rioase pentru a o aduce în situ-

aţia de a oferi condiţii normale elevilor din

localitate. Directoarea şcolii generale din

Ohaba spune că deocamdată nu există altă

variantă decât aceea de a aştepta intervenţia

autorităţilor locale.

„Şcoala din Holdea este deteriorată.

Părinţii preferă să aibă copiii aproape de ei

decât să îi poarte pe navetă. Ar fi foarte

bine pentru cei mici dacă ar veni la Ohaba

la şcoală. Aici avem condiţiile necesare

pentru învăţătură. Primarul a promis că o să

reclădească şcoala când va dispune de banii

necesari”, a declarat Lelica Goleşie, direc-

toarea şcolii din Ohaba.

Viceprimarul comunei spune că ar fi o

şansă ca lucrurile să se rezolve cumva, dar

nu mai devreme de primăvara lui 2012.

„Deja am început să cărăm din materialele

necesare pentru reconstrucţie. Chiar săp-

tămâna trecută am dus nişte ţiglă. Anul ăsta

nu mai avem cum să refacem şcoala, dar să

sperăm că la primăvară vom putea începe

lucrările de recostrucţie, atât pentru şcoală,

cât şi pentru căminul cultural. Cam cu

100.000 lei se rezolvă!”, a declarat Iosif

Pogan, viceprimarul comunei Lăpugiu de

Jos.

Unul dintre părinţi spune că nu poate ac-

cepta ideea ca micuţii să fie puşi în situaţia

de a face o navetă obositoare la vârsta lor:

„Ne este foarte greu să îi punem pe micuţi

să facă naveta de la vârsta asta.

Măcar aici putem să îi

supraveghem. Oricum este un

singur microbuz şcolar care

trebuie să facă turul celor nouă

sate ale comunei. Pe timp de

iarnă trebuie să mergem pe jos

trei kilometri până la şosea.

Primarul tot promite de câţiva

ani că o să refacă şcoala, dar

încă nu a făcut nimic”.

Mihaela PETROŞAN

Şcoala din container

Învăţătură la periferiacivilizaţiei

Şcoala din Ohaba oferăcondiţii cu adevărat

normale pentru învăţătură. Acolo

există inclusiv posibilitatea ca elevii

să aibă acces la un laborator informaticpentru a se pregătiîntr-un mediu cu adevărat modern.

Cu metafora din titlul de mai sus îi caracteriza regretatul Mircea Andraş peoamenii care ne lasă corespondenţa încutiile poştale, oameni alături de care alucrat o bună bucată de vreme, şi n-aş fiputut găsi o expresie care să li sepotrivească mai bine decât aceasta. Într-o vreme în care mesajele electronicepar să ia locul scrisorilor de altădată, amvrut să aflu cum muncesc poştaşii, şi aşaam dat peste povestea pe care o să v-ospun în continuare.

Cea mai iubită femeieCând mi-a vorbit despre munca poştaşilor,Maria Czane, diriginta Oficiului Poştal dinPetroşani, îmi spunea că, spre deosebire decolegii lor din alte zone, cei de aici trebuiesă ajungă şi în cătunele îndepărtate dinmunţi, să ducă pensii, veşti bune ori în-tristătoarele facturi. Fie că au de mers laBăniţa, pe Slătinioara ori la Bolii, factoriipoştali ajung de fiecare dată la oameni,chiar dacă bat kilometri peste dealuri, princăldură ori pe vreme rea.Aşa face, de mai bine de doi ani, şiGabriela Deneş, o femeie subţirică, pe carecu greu mi-am închipuit-o cărând geantagrea de aproape 20 de kilograme pedealurile Dâljei.„Merg prin bolovani, prin gheţuri sau prinapă, atunci când plouă. Vara mai e cum maie, dar în perioada asta se întunecă repede,mai am încă un sector în afară de Dâlja, şide multe ori ajung pe întuneric, plus că e decărat, dar n-avem ce face”, îmi spuneadoamna Gabriela. Care a recunoscut,râzând, că, la cât sport face involuntar,sigur o să se menţină în formă multă vreme.De când face sectorul ăsta, a ajuns să-icunoască pe cei cărora le duce pensiile şicorespondenţa, şi spune că toţi sunt oamenide treabă.„N-am avut niciun fel de problemă cu oamenii, doar drumul e greu şi lung. Facaproape 15 kilometri la un drum dus-întors,iarna e zăpada până la genunchi, iar geantanu e chiar uşoară”, mi-a spus GabrielaDeneş, femeia care duce ştiri, reclame,veşti bune ori drame închise-n plicuri pecoclaurile locuite de momârlani.Evident, pensionarii sunt cei care o aşteaptăde fiecare dată cu bucurie, mai ales că mulţin-au alţi musafiri în afara femeii cu zâmbetcald şi cu geanta plină de poveşti. „Când leduc pensiile, îmi spun că sunt cea mai iu-bită femeie din lume”, râde Gabriela.

Ca să fii un bun poştaş, mi-a spus ea, tre-buie să ai picioare bune şi, mai ales, să ştiisă vorbeşti cu oamenii. Mai apar şi proble -me în activitatea de zi cu zi, şi pe astea lerezolvă cu doamna dirigintă, cam ca laşcoală.

Dirigintele-managerSpre deosebire de dirigintele de la şcoală,cel de la Oficiul Poştal nu are în grijă oclasă de elevi puşi pe şotii, ci filiala uneiadintre cele mai vechi instituţii, care se aflăîn topul încrederii românilor. Maria Czane,pe care am menţionat-o şi la început, e unmanager cu multe idealuri, dar pragmatică

în acelaşi timp, pentru că în cei doi ani decând ocupă această funcţie şi-a propus săaducă Poşta în secolul XXI, şi rezultateleproiectelor sale n-au întârziat să apară. Eacrede că în afara muncii de zi cu zi, poştaşiisunt şi oamenii care răspund nevoii de so-cializare, atunci când e vorba de locurileizolate prin care îi poartă meseria. „Suntmulţi bătrâni care aşteaptă poştaşul şi doarpentru faptul că au cu cine schimba douăvorbe, pentru că poştaşul nu aduce numaifacturile, ci şi veştile bune. Nu sunt puţinecazurile de bătrâni singuri pe care factoriipoştali îi ajută să îşi cumpere medicamente,cum se întâmplă cu cei din Băniţa, undecasele sunt răsfirate pe dealuri. Ca să vădaţi seama câtă încredere au oamenii înPoştă, o să vă dau un exemplu: distribuiamîntr-o vreme pliantele unei firme de mobilădin Petroşani, şi cineva avenit să comande ceva

spunând că a ales aceaofertă pentru că i-aadus-o poştaşul“, nespune Maria Czane.În ciuda faptului căInternetul pare să aca-pareze felul în carecomunicăm, dirigintaPoştei din Petroşaninu se teme de aceastăconcurenţă, care e,până la urmă, unaconstructivă. „Să ştiţică oamenii încă trimitscrisori, şi nu cred că

există om caresă nu se bucureatunci când deschide un plic şi citeşte un mesajscris de mâna celui care l-a trimis.Pe de altă parte, nici Internetul n-armerge bine fără serviciile poştale,pentru că avem o cotă de piaţă im-portantă la serviciile de mesagerie,indispensabile comerţului electronic.În orice caz, nimic nu se compară cuscrisoarea scrisă de mână, care aducecomunicarea la un nivel foarte per-sonal”, povestea doamna Maria.Şi chiar dacă pare greu de crezut pevreme de criză, Oficiul Poştal dinPetroşani a reuşit să crească veni-turile cu 52 la sută, fiind al doileadin judeţ, după Deva, în ceea cepriveşte eficienţa economică.

Diriginta Maria Czane mi-a spus că a reuşittoate acestea cu perseverenţă şi cu îndrăz -neala de a gândi altfel, dar mai ales cu aju-torul tuturor celor cu care lucrează zi de zi,oameni care au înţeles cât de importantă ecomunicarea cu cei care au nevoie de ser-viciile Poştei.Mai e puţină vreme până când oamenii careapropie depărtările se vor muta într-unsediu nou, potrivit cu vremurile în caretrăim şi cu ambiţiile perseverentei doamnecare a introdus managementul modern într-o instituţie de tradiţie. Până atunci, esigur că voi trimite mai puţine e-mailuri desărbători, pentru că celor dragi le voi scrieca odinioară…

Ilie PINTEA

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 18 noiembrie 2011 7REPORTAJCMYK

www.zvj.ro

Un subiect romantic:

Cei care apropie depărtările

Maria Czane

Marea era zbuciumată: căde-aia nu e pârâu, şi emare! Şi mai era şi MareaCriză... Totuşi, pe corabiaCrizei, problemele începurăde la papa... Nu cel de laRoma, ci... păpica:şobolanii cei graşi de princală, în lipsă de furaje, în-cepură să ronţăie şi saciide rumeguş ce treceaudrept mălai pentru nenoro-ciţii de pasageri... Ba, sedădură şi la varza acră! Pelângă beneficiul că seînecară vreo trei în gâldan,proviziile ajunseră pesponci.

Amănuntul nu scăpă ochiului vigi lent al Cârmaciului. Oricum,chiar şi cu maţele lipite, pasageriimai puteau să mârâie. „Dom'Băse, îl abordă un nefericit buge-tar pe Comandant, în rarele ocaziicând acesta îşi părăsea cabina delux şi trecea, repede, pe punte, nee foame, dom’le!”. Răspuns:„Dacă mai spui o dată minciunaasta, vă reduc raţia cu 25%!”. „Dece?!”, avu proasta inspiraţie să în-trebe nefericitul. „Tocmai airepetat!”. Din acea zi, bugetar,nebugetar primi strachina cuzeamă chioară redusă cu 50%. Iarrumeguş, tot la fel! „Dom’ Băse,strigă nemâncatul, la o uşă undebănuia că se odihnea Marele Câr-maci, care nu mai îndrăznea săiasă pe punte!, un sfert nu e ojumătate!”. „Ba e, îi strigă curajosul co-mandant, prin perete! Depinde cine cal-culează! Eu am învăţat tabla înmulţirii la

Anvers!”.Pasagerii nu mai ieşeau pe punte: nu maiaveau putere. De strigat, la fel! Toată ziuapuntea era goală: se auzea doar ronţăitul de

fierăstrău al dinţilorguzganilor care, ter-minând şi varzamurată, în care nuse înecaseră chiartoţi, trecură la rosgrinzile... Doar, dincând în când, seauzeau din cabinelelor luxoase, vocilediafane ale fru-moaselor sirene Ruberta şi Lenţi,care jucau nesfârşite

partide de „toci”...Primul dădu ortul popii, dar fără popă, dinaceleaşi motive de austeritate, un pensionar.Era prea bătrân, şi oricum făcuse preamultă umbră... mării, cum se exprimă, încuvântul festiv, însuşi Cârmaciul. Fiindprimul deces pe vas, era acolo ca la o sărbă-toare...Pasagerii se bucurară chiar a doua zi de omărire de porţie: desigur, împărţirea la unîmpărţitor mai mic dă cu resturi… maimari.Dar bucuria fu scurtă: de a treia zi, porţiilese făcură cât premiile Uniunii Scriitorilor:adică... mici!Furat de mirajul foamei, cronicarul, adicăeu, invizibilul scriitor Gheorghe Truţă, uităsă spună ce se întâmplă cu prima victimă acălătoriei pe Marea Criză: fu aruncat,creştineşte, în mare... De unde a venit, pânăla urmă, chiar şi Uscatul... Mă refeream lacontinente, nu la beregata pasagerilor de peCorabia Foamei. Oricum, încă era bine:corabia mergea înainte, cu multe-multe suc-cesuri, spre portul speranţei care, e ade-vărat, nu se zărea, dar căruia toţi, Cârmaci,echipaj, pasageri şi şobolani îi ştiau nu-mele: Nicăieri.

8 AGORA

Certificat Digital Calificat cu

Semnătură electronică extinsă

Kit-ul DigiSign cuprinde:

� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) ancare conţine Semnătură electronică extinsă;� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies;� DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);

(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro - e-Token)

Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA

Telefon 0254-541.330

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 18 noiembrie 2011

Primăria oraşului Aninoasa, reprezentată legal prindl. Ilie Botgros, în calitate de primar, cu sediul în str.Libertăţii nr. 85, cod poştal 335100, telefon0254.512108, fax 0254.512758, cod fiscalRO4468994, jud. Hunedoara, anunţă licitaţia publicădeschisă în vederea concesionării prin licitaţie publi -că deschisă a terenului în suprafaţă de 500 mp aflat îndomeniul public al oraşului Aninoasa, la fosta minăLivezeni, înscris în CF nr. 60021, nr. topo 1454-1455/1, în vederea desfăşurării de activităţi economi -ce, în scopul creării de locuri de muncă.Documentele licitaţiei vor fi puse la dispoziţia celorinteresaţi, la Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teri-toriului, Agricol şi cadastru din cadrul Primăriei Ani-noasa, începând cu data de 18.11.2011 până la10.12.2011, zilnic între orele 8:00 şi 15:30, respectivîn data de 10.12.2011, până la ora 10:00.Documentele cerute prin caietul de sarcini sunt

următoarele:

1. Persoane juridice

- actul constitutiv al societăţii, certificat constatator,certificate de înregistrare fiscală – copii xerox;- ultimul bilanţ vizat de DGFP – copie xerox;- certificat fiscal prin care să se ateste că nu are da-torii la bugetul local şi la bugetul de stat. Certificatelevor fi eliberate de instituţiile abilitate din localitateade reşedinţă a ofertantului şi vor fi depuse în original;- actul autentic de reprezentare, în cazul în care ofer-tele sunt depuse de împuterniciţii ofertanţilor şi nu deaceştia personal;- copie xerox după chitanţele care atestă platagaranţiei de participare la licitaţie şi contravaloareacaietului de sarcini;- declaraţie privind eligibilitatea participanţilor/ofer-tanţilor;- declaraţie privind cifra de afaceri realizată pe ul-timii 3 ani.2. Persoane fizice

- actul de identitate – copie xerox;- certificatul fiscal care atestă că nu are datorii labugetul local. Certificatul fiscal va fi eliberat de insti-tuţia abilitată din localitatea de reşedinţă a ofertantu-lui depus în forma originală;- copie xerox după chitanţele care atestă plata

garanţiei de participare la licitaţie şi contravaloareacaietului de sarcini;- declaraţie privind eligibilitatea participanţilor/ofer-tanţilor;- declaraţie privind venitul realizat pe ultimii 3 ani.Garanţia de participare la licitaţie este de 200,00 lei.Contravaloarea caietului de sarcini este de 50,00 lei.Ofertele în plic închis se înregistrează la PrimăriaAninoasa, Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritori-ului, Agricol şi cadastru, ofertanţii vor transmite ofer-tele lor în două plicuri sigilate, unul exterior şi unulinterior, care se vor înregistra în ordinea primirii lor,în registrul Oferte, precizându-se data şi ora. Peplicul exterior se va indica obiectul concesiunii pen-tru care se depune oferta, iar în plicul interior, careconţine oferta propriu-zisă, se înscriu numele sau de-numirea ofertantului, precum şi domiciliul sau sediulsocial al acestuia, după caz, oferta depunându-se într-un singur exemplar.Termenul limită de depunere a ofertelor este data de10.12.2011, ora 10:00.Deschiderea ofertelor va avea loc la sediul PrimărieiAninoasa, str. Libertăţii nr. 85, localitatea Aninoasa,jud. Hunedoara, în data de 10.12.2011, ora 11:00.În caz de neadjudecare la două termene consecutivese va recurge la negocierea directă.În situaţia apariţiei unor litigii în legătură cu desfăşu-rarea licitaţiei publice deschise, acestea se vorsoluţiona pe cale amiabilă, fie se va recurg la re-zolvarea acestora pe cale judecătorească, instanţacompetentă fiind Judecătoria Petroşani.Contractul de concesiune se va încheia în termen demaxim 20 zile de la data comunicării ofertanţilor aofertei câştigătoare.Contestaţiile se transmit la sediul Primăriei Aninoasa,str. Libertăţii, nr. 85, fax 0254.512758, în atenţia Ser-viciului Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, Agricolşi cadastru, până cel târziu la data de 12.12.2011, ora10:00.Anunţul se transmite spre publicare azi, 17.11.2011,urmând a fi publicat în data de 18.11.2011, o singurădată.

Primar,Ilie BOTGROS

Anunţ de participare la licitaţie publică deschisă

E vineri şi e Gheorghe Truţă (gheorghetruta.blogspot.com)

Lunga călătorie a Poporuluiromân către Nicăieri � Episodul doi: Pe Mare... a Criză

www.zvj.ro

Începuse un nou an şcolar şi, precum toţicolegii din ţară, mă pregăteam intens,pentru celebrele teste iniţiale care, în acestan, au necesitat un efort deosebit. Amrealizat modele de teste, matrice, baremede notare, centralizatoare, proceseverbale. Pentru fiecare elev, am gânditmăsuri de remediere sau - după caz - deasigurare a performanţei. Pe lângă teste,atâtea alte hârtii aşteptau să fie aşezate înbibliorafturi sau scanate! Eram atentă săraportez corect situaţia absenţelor, să nuuit să cumpăr necesarul de dosare şi folii,să verific dacă nu s-a terminat cerneala încartuşul imprimantei, să am grijă să nurămână vreo hârtie fără număr deînregistrare… Cu atâtea griji, aproape căuitasem că se apropia un concurs literar.Timpul mă presa, aşa că trebuia să scriuceva. Văzând munţii de dosare din jurulmeu, mi-a venit ideea să scriu despresituaţia învăţământului actual.Festivalul Naţional de Satiră şi Umor„Povestea vorbei” - despre care am scris înnumărul trecut - se desfăşoară subpatronajul spiritual al lui Anton Pann, „celisteţ ca un proverb”. Pentru că multedintre vorbele înţelepte ale lui Anton Pannse potrivesc situaţiei din învăţământ, le-amfolosit în dialogul dintre el - dascălul dintrecut - şi domnul Ghinionescu -profesorul de astăzi, răpus în lupta cuhârtiile.Satira pe care am trimis-o la concurs estemodul meu de a protesta faţă debirocratizarea învăţământului.

Pe aleile grădinii, se plimbau oameni fărăgriji. Văzând splendoarea acelui loc şi feţelefericite ale oamenilor, e uşor de înţeles că neaflăm în Rai.Liniştea se întrerupse atunci când poarta ceamare, de la intrare, se deschise brusc şi îşifăcu apariţia un bărbat speriat, plin de vânătăişi de cucuie.- Tu nu ştii să baţi? îl dojeni Sfântul Petru.- Ba ştiu, dar nu am voie. Altfel, crezi c-aşmai fi ajuns aici? Uite, cucuiul ăsta e de laun telefon mobil, care zbura prin clasă,tocmai când am apărut eu în uşă. Normal, cădoar de-aia e mobil… Iar mâna stângă… O,dar m-am luat cu vorba şi nu m-am prezentat:sunt profesorul Ghinionescu.Sfântul Petru consemnă într-un catastif datelenoului venit şi îl puse să semneze.- Doamne, şi aici aveţi condică de prezenţă?îngână profesorul în timp ce semna. Dacăaveţi şi alte documente pe care trebuie să lecompletez, încep să regret că nu am ajunsla… concurenţă. Sfântul Petru îl privi nedumerit şi, fără să-irăspundă, îl trimise la plimbare. - Chiar pot să-mi încep activitatea, fără săsemnez foaia de parcurs, regulamentul deordine interioară, fişa postului?… Văzând mirarea de pe chipul interlocutoruluisău, adăugă:- Ştiţi, infarctul din cauza căruia am ajunsaici mi se trage de la planificări, teste iniţiale,matrice, fişe de interasistenţă, tabele cuactivităţi extracurriculare, cursuri de formarecontinuă, lucrări pentru simpozioane şisesiuni de comunicări, măsuri remediale, destimulare a progresului, de asigurare aperformanţei… Bucuros că a ajuns - în sfârşit - în raiul visat,fără munţi de documente de completat, noullocatar porni la plimbare, pe una dintre alei.Auzind, în depărtare, o melodie, se îndreptăîntr-acolo. Găsi pe o bancă un bărbat care-ipărea cunoscut, cântând la alăută. Văzându-l,acesta se opri din cântat şi îl pofti să se aşezelângă el.- Eşti nou venit, nu? Eu sălăşluiesc aici de

peste două sute de ani. Sunt AntoniePantoleon-Petroveanu. - Eu sunt profesorul Ghinionescu.- Ghini, Ionescu - zise Anton Pann, şugubăţ -dar văd că nu arăţi chiar ghini!- Lovitura din frunte e de la oglinda uneieleve, care a zburat în capul meu, cândam invitat-o la tablă. Era nervoasă că oderanjasem tocmai când se farda.- Învăţătura dată rău se sparge încapul tău…- Vânătaia de la ochi o am dintr-opauză, când am încercat să despart oelevă care se bătea cu o profesoară,pentru un băiat dintr-a XII-a.- În certuri cine se bagă, păgubitrebuie să tragă… Dar, ia spune-mi,cum mai e viaţa dascălilor? Că şi eu am fost,cândva, profesor de muzică religioasă.- În anii electorali, ni se promitea că vom trăimai bine. Şi chiar nu ne puteam plânge… înfiecare zi am dus-o mai bine decât în ziuaurmătoare.- Un nebun făgăduieşte şi-nţeleptul s-amăgeşte…- Uneori, am încercat să ne revoltăm, dar totdegeaba. Era prea târziu.- Cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te-nşală!- Ne închideau gura imediat, când porneamcâte un protest.- De te latră un câine, astupă-i gura cupâine…- Cu cornuri, mai exact. Dar nu gura noastră,ci a elevilor care primesc lapte şi corn. Noiam tot sperat să le dea şi promisa miere,doar-doar ar fi curs în învăţământ numailapte şi miere…- Omul trăieşte cu ce bagă în gură…- Şi piere cu ce scoate din gură. Trebuia săam mare grijă ce vorbesc…- De multe ori limba taie mai mult decâtsabia. Dar copiii cum mai sunt? Pe vremeamea erau tare respectuoşi.- Cei de acum sunt respectaţi şi se respectă.Nu mai pot fi nici măcar certaţi, ca să nu fielezaţi moral…- Copilul nepedepsit rămâne neprocopsit…Am auzit că a fost mare scandal, astă-vară,cu un examen…- Examenul de bacalaureat, aşa se numeşte.Lasă, că nu l-au luat nici alţii şi au ajunsacum să facă pe lupii moralişti!- Vezi bârna din ochiul tău şi nu vorbi p-altde rău! Dar şi profesorii am auzit că nu s-aulăsat mai prejos la examenele lor.- La examenele de titularizare, vrei să spui?Păi dacă acum ies profesori pe bandărulantă… Nu tu ore de asistenţă, nu tupractică pedagogică… Şi ne mai mirăm ceelevi formează?- Cu ce dascăl lăcuieşti, aşa carte-alcătuieşti.- Iar dascălii cu vocaţie sunt prea ocupaţi casă mai fie… preocupaţi. Au avut grijă cei desus să-i îngroape în hârtii, să nu aibă minteaodihnită. Aleargă după puncte pentru dosar,mai ceva ca soldatul acela grec, la Marathon.Cândva se spunea că şcoala e cetateaştiinţei…- Ştiinţele sunt uşi, iar cheile lor suntcercetările.- Uşile astea scârţâie rău, de o vreme, dar nuse aude scârţâitul până unde trebuie.- Omul vrednic se face luntre şi punte.- M-am făcut şi eu luntre şi punte. Să potsupravieţui, mi-am mai luat un job. - Nevoia învaţă pe om…- Am lucrat ca ajutor de ospătar, într-un clubde noapte, unde se pregăteau elevii de liceupentru şcoala… vieţii. Nu era bine, dartrebuia să strâng bani de încălzire.- Nici unele nu sunt rele, dacă te deprinzi cuele…

- Dacă ştiamcă mor deinfarct, numă maitemeam că

voi muri de frig, la iarnă. Alţi colegi mainorocoşi au găsit elevi pe care să-i mediteze,contra cost. Norocul meu că n-am fostniciodată norocos, că ar fi trebuit să plătescun impozit… Şi când te gândeşti că esteunul, la Hamangia, căruia nu i-a mai cerutnimeni impozit. Şi meditează de câteva miide ani… Luându-se cu vorba, domnul Ghinionescu

nici nu băgă de seamă că Anton Panndispăruse. Abia când auzi pe cinevastrigându-l, observă că nu mai era pe aleeastrăjuită de salcâmi. Privi în jur şi bănui căeste pe patul unui spital. Glasul asistenteimedicale îi confirmă bănuiala:- A fost o operaţie grea, dar a reuşit. Aveţi unvizitator.Uşa se deschise şi apăru, în salon, şeful săude catedră:- Păi, bine, colega, noi nu ne mai vedemcapul de treabă şi tu ţi-ai luat concediumedical? Să te întremezi repede, că ai decentralizat rezultatele testelor iniţiale!

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 18 noiembrie 2011 9UMOR ÎN HA MAJOR...

www.zvj.ro

Proză satirică de Petronela Vali SLAVU

De ce ţi-e frică nu scapi!

C O N V O C A T O RÎn temeiul prevederilor art. 94 alin. 1 şi 3 din Legea administraţiei publice locale nr.

215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 6 alin. 1 dinLegea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, se convoacăConsiliul Judeţean Hunedoara în şedinţă ordinară, la sediul acestuia, pentru data de 25 noiembrie 2011, ora 11, cu următoarea ordine de zi:

1. Proiect de hotărâre privind modificarea tarifelor pentru serviciul de transport public judeţean de persoane;

2. Proiect de hotărâre privind atribuirea unor licenţe de traseu pentru efectuarea servi-ciului de transport public judeţean de persoane prin curse regulate speciale;

3. Proiect de hotărâre privind modificarea repartizării pe unităţi administrativ-teritori-ale a sumei alocate pentru Programul de alimentare cu apă, canalizare şi epurarea apeloruzate la sate pe anul 2011, conform HGR nr. 577/1997;

4. Proiect de hotărâre privind aprobarea unor documentaţii tehnico-economice pentruunele obiective de investiţii ale Consiliului Judeţean Hunedoara;

5. Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării şi virărilor de credite bugetare încadrul bugetului propriu al Judeţului Hunedoara pe anul 2011;

6. Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării şi virărilor de credite bugetare încadrul bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 ale unor instituţii publice din sub-ordinea şi finanţarea Consiliului Judeţean Hunedoara;

7. Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării şi virărilor de credite bugetare încadrul bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 ale spitalelor publice de interesjudeţean;

8. Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării şi virărilor de credite bugetare încadrul bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 al S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroşani;

9. Proiect de hotărâre privind alocarea de la bugetul Judeţului Hunedoara a unei sumeîn vederea organizării acţiunilor ce se vor desfăşura în perioada Sărbătorilor de Iarnă 2011;

10. Proiect de hotărâre privind anularea unor credite bugetare, de angajament şi majo-rarea fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Consiliului Judeţean Hunedoara pe anul2011, precum şi utilizarea acestuia;

11. Proiect de hotărâre privind aprobarea statului de funcţii al aparatului de specialitateal Consiliului Judeţean Hunedoara;

12. Proiect de hotărâre privind modificarea organigramei şi statului de funcţii aleMuzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Hunedoara-Deva;

13. Proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei şi statului de funcţii ale Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva;

14. Proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei, statului de funcţii şi Regula-mentului de organizare şi funcţionare ale Sanatoriului de Pneumoftiziologie Brad;

15. Proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei, statului de funcţii şi Regula-mentului de organizare şi funcţionare ale Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geoagiu;

16. Proiect de hotărâre privind aprobarea unei asocieri în vederea realizării Proiectului”Sistem integrat informatic pentru administraţia publică locală”.

Preşedinte,Mircea Ioan MOLOŢ

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 18 noiembrie 201110 DIVERSE

www.zvj.ro

� Cauza - divergenţele denerezolvat din familie

Încheiem în numărul de astăzi cu ultimulepisod al poveştii pe care o trăieşteMădălina, fetiţa de 14 ani, din Vulcan.Copilul a ajuns în atenţia autorităţilor dupăce, în repetate rânduri, a fugit de acasă, labunica ei, plângându-se de faptul că mamao abuzează. Nu are grijă de ea şi de fraţii eişi o tot acuză pe fată că ar trăi cu bărbaţide 30 de ani. Custodia fetiţei se află înatenţia instanţei. Tată ei a cerut custodia,după ce a văzut prin ce dramă trece copilul,care a intrat într-o stare confuză şi nu maiştie de cine să asculte, cine-i vrea binele, şide ce nu o scapă nimeni de mama de la caretot fuge şi pe care trebuie să o respecte catutore.

Cum s-a ajuns în această situaţieMaria Stroe, mama Mădălinei, a rămas însăr-cinată cu ea la 17 ani. Pe Mădălina a făcut-o cuprimul soţ, pe următorii doi copii cu cel de-aldoilea soţ. Ce mai mic, al patrulea, cu toate căpoartă tot numele celui de-al doilea soţ, nueste al lui, pentru că a plecat de la el înainte dea rămâne însărcinată. Copiii au crescut înprezenţa bunicii, deoarece mama lor, de câteori pleca de la câte un soţ, se refugia la mamaei, bunica copiilor. Aşa cum arată şi raportulde la Protecţia Copilului Vulcan, „mama mi-norilor a fost plecată la muncă în Italia în pe-rioadele decembrie 2008 - septembrie 2009,respectiv iunie 2010 - martie 2011. În timp câta fost plecată copiii au fost lăsaţi în grijabunicii materne, care a locuit împreună cu ceipatru minori în locuinţa doamnei Stroe.Mama minorilor a trimis diferite sume de banipentru acoperirea cheltuielilor ocazionate decreşterea acestora şi întreţinerea locuinţei”.După prima perioadă de locuit în Italia, Maria

Stroe a venit acasă, a născut cel de-al patruleacopil, şi a plecat din nou în Italia. Cam înaceastă perioadă s-a agravat situaţia. Mama şibunica copiilor au intrat în conflict cândcopilul de 5 luni, lăsat în grija bunicii, s-a îm-bolnăvit la câtva timp după plecarea ei. A fostinternat în spital la Timişoara, în stare gravă,cu o formă de astm. De el a avut atunci grijăun unchi, tot el plătind şi tratamentul copilu-lui. Mama a ajuns în ţară după ce a fost exter-nat copilul. A intrat în conflict cu bunicacopiilor, Elena Trîncu, şi a dat-o pe aceastaafară din casă. Atunci au început şi fugilerepetate ale Mădălinei de la mama ei. Mereuse refugia la bunică. Spunea că mama nu-ihrăneşte cum trebuie, îi pedepseşte prea des pecei mici, şi vine cu bărbaţi acasă. Bunica afăcut sesizări şi la poliţie şi la ProtecţiaCopilului, însă Mădălina a rămas lângă mamaei. „Din anchetele sociale efectuate secunoaşte faptul că între doamna Stroe, mamaminorei Mădălina, şi doamna Trîncu, bunicamaternă a acesteia, sunt neînţelegeri şi discuţiicontradictorii privind modul de creştere şi educare al minorilor”. Bunica a solicitat insti-tuirea măsurii de plasament la insistenţeleMădălinei şi Elenei, sora mai mică. ProtecţiaCopilului subliniază : „Din anchetele socialeefectuate a rezultat faptul că familia Stroelocuieşte în condiţii decente şi mama prezintăinteres pentru creşterea şi educarea minorilor.Familia Trîncu deţine o garsonieră debranşatăde la sursa de alimentare cu energie electrică,termică şi apă rece, şi locuieşte fără formelegale într-o casă fără adresă”. În raportul Pro-tecţiei Copilului nu se menţionează sursa devenit a mamei, care nu are loc de muncă, ab-senţa soţului, cu care este căsătorită legal, şicare deţine două proprietăţi în Sadu, situaţiamedicală a celui mai mic dintre copii şi nici nuse evidenţiază starea de sănătate a copiilorînainte şi după ce au fost preluaţi în totalitateîn grija mamei, fără intervenţia bunicii. Însă seprecizează faptul că Mădălina a fost propusă

pentru consiliere.

Maria Stroe se scuză şi…acuzăMama minorilor, într-o convorbire telefonică,a menţionat faptul că bunica copiilor estedezaxată, are ceva împotriva ei, şi urmăreştesă-i ia copiii. Are devieri de comportament şiar obliga-o pe Mădălina să se culce cu bărbaţide 30 de ani, inclusiv cu unchiul ei. Însă,referitor la aceste acuzaţii, nu a făcut niciodatăplângere către autorităţi. Mai mult, când amîntrebat-o cum a putut să plece în Italia şi sălase în grija bunicii, pe care o ştia cu compor-tament deviant, trei copii minori, apoi un alpatrulea de doar 5 luni, femeia a spus că ElenaTrîncu a avut acest comportament numai dupăce ea a plecat a doua oară în Italia. Apoi, s-acontrazis şi a spus că, de fapt, viaţa ei tumul-toasă s-a datorat tot mamei, bunica copiilor.„La 17 ani m-a pus să mă mărit. Eu eramcopil, nu ştiam ce fac şi eram cu totul subpapucul ei, cum este şi Mădălina acum. PeMădălina o pune să se culce cu bărbaţi de 30de ani. Eu, după ce am venit din Italia, amaflat că Mădălina a plecat de mai multe ori cubărbaţi mai în vârstă decât ea”. Deci, amrevenit cu întrebarea, dacă o ştia pe mama eica fiind o femeie abuzivă, de ce şi-a lăsat ceipatru copii minori cu ea şi a plecat în Italia.De ce copiii nu au rămas cu soţul ei? De ce,când a aflat că Mădălina s-ar culca cu bărbaţi,nu a depus plângere la poliţie şi la ProtecţiaCopilului? La aceste întrebări, Maria Stroe arenunţat la conversaţie. Nici raportul poliţiei,nici cel al Protecţiei Copilului nu au înregis-trate asemenea plângeri. Mai mult, există uncertificat medico-legal care atestă faptul căminora este virgină. „Eu când am aflat cămama Mădălinei spune că eu o dădeam la băr-baţi, am dus fata la medicul legist. Fata estevirgină, deşi mama ei o face mereu curvă înfaţă. Vine mereu Mădălina la mine şi spune cămama ei o acuză că se prostituează. Plânge

fata mereu. Am vrut să o duc şi la psiholog,pentru că fata este speriată şi nu mai ştie decine să asculte. Şi nu înţelege de ce eu îi spuncă, până la pronunţarea sentinţei pentru cus-todie, trebuie să stea la mama ei. De câte orifuge de-acasă, mă duc cu ea la poliţie, şiajunge la mama ei. Ea nu mai înţelege nimic”,spune bunica Elena Trîncu.

Mădălina este un copil confuzşi speriat. A ameninţat că seva arunca de pe bloc„În urma celor constatate s-a considerat că nuse impune instituirea unei măsuri de protecţiespecială a copilului şi a fost propusă con-silierea acestuia. Minora Mădălina este lavârsta adolescenţei, acea fază a dezvoltăriimarcată prin diferenţiere şi individualizare,iar disensiunile dintre bunică şi mamă potduce la formarea unui comportament deviant.Minora îşi schimbă în mod repetat declaraţiileşi domiciliul în fapt (la mamă, la bunică, şi înultimul rând la tată). Menţionăm că în confor-mitate cu prevederile Legii 272/2004 privindprotecţia şi promovarea drepturilor copilului,obligaţiile privind creşterea şi educarea copi-ilor le revin părinţilor, aceştia au obligaţia săasigure copiilor orientarea şi sfaturile nece-sare. Prin sentinţa civilă nr. 6304/ 2001 mi-nora, Maria Mădălina, a fost încredinţată sprecreştere şi educare la mamă. În prezent tatăldoreşte reîncredinţarea minorei. Minora de-clară că este de acord să locuiască la mamăpână se obţine o hotărâre definitivă şi irevoca-bilă sau o ordonanţă preşedenţială de reîn-credinţare a tată, iar mama declară că îşiasumă obligaţia creşterii şi educării minoreipână la reîncredinţarea acesteia”. RaportulProtecţiei Copilului specifică faptul că mamanu este de acord cu mediatizarea cazului, daraceasta ne-a sunat de bunăvoie, şi-a exprimatpărerea şi chiar a spus că o lasă pe Mădălinasă vorbească cu noi liber, pentru că nu arenimic de ascuns. Sperăm din tot sufletul ca înacest caz instituţiile abilitate să fie obiectiveşi să urmărească interesul minorilor şi integri-tatea lor fizică şi psihică. Ferească Dumnezeude o tragedie!

Alina PIPAN

Din nou despre Mădălina,

Fetiţa care la 14 ani a ajuns fugară

Bucata de 21 de kilometri dinDN 7A - un ghimpe pentrudrumari şi ministerExistă un ghimpe la nivel central, mai binespus la nivel de Ministerul Transporturilor şila cei care păstoresc drumurile naţionale, înprivinţa DN 7A, drumul care leagă judeţeleHunedoara şi Vâlcea. Altfel nu se explică dece an de an fâţâie acest drum, care ţine deHunedoara, ba în custodia celor de la drumuridin Dolj, ba celor din Gorj, ba hunedorenilorşi tot aşa. Este inexplicabil cum, pentru cei 21 de kilometri de drum, care leagă Jieţulde hotarul cu judeţul vecin, nu se găsesc bani,an de an, decât pentru cârpituri, în timp ceimediat după ce ieşi din judeţul Hunedoaradrumul e „aţă”, cu asfalt turnat ca la carte, curigole de scurgere betonate şi aşa mai departe.Nu de puţine ori presa din Valea Jiului, inclu-siv Ziarul Văii Jiului, a semnalat faptul că bu-cata de drum respectiv, una de altfel foarteimportantă pentru o zonă care se doreşte a fituristică, dar şi pentru tranzitul judeţean şinaţional, este lăsată de izbelişte. Personal amscris cred că de cel puţin patru ori în ultimiidoi ani, atrăgând atenţia despre necesitateareparării acestui drum. Mai mult, pentru acestdrum am reuşit să mă cert la o conferinţă depresă cu un anumit secretar de stat de pe laMinisterul Economiei (cercetat acum penalalături de alţi câţiva, pentru o serie de infracţi-uni economice săvârşite în domeniul ener-

getic), pentru că am cutezat să-i prezint fostu-lui ministru Adriean Videanu cum stă treabacu drumurile şi cu Ministerul Economiei (şiComerţului pe-atunci). Explicându-i clar că nuse poate comerţ fără drumuri şi viceversa, întimp ce respectivul secretar de stat întrebanonşalant şi jignitor, pe un ton şmecheresc:„Alo, domnu`, ce treabă are ministru Videanucu drumurile?”. După ceva timp, la emisiunea„Verde-n faţă”, de la Kapital TV, am adus aminte, cam ori de câte ori am avut ocazia, deacest drum, am spus de promisiunilenenumărate făcute de miniştrii, prefecţi, drumari sau primari. Fie că în studio s-a aflat prefectul judeţului, Attila Dezsi, fie vicepreşedintele Consiliului Judeţean, CostelAvram, fie Dorin Gligor, mai marelepedeliştilor din judeţ, sau primarii TiberiuIacob-Ridzi şi Ilie Păducel, ori deputatul Monica Iacob-Ridzi, am încercat de fiecaredată să le smulg un răspuns, convins fiind căproblema aceasta se va rezolva într-un final.

Peticire şi iar peticire - baniazvârliţi degeabaMare lucru la toate demersurile presei, nunumai ale mele, ci şi ale multor colegi, nu s-arezolvat. Poate doar miliardele investite învara trecută pentru cârpire, imediat dupăsfinţirea Mănăstirii „Adormirea Maicii Dom-nului” de la Groapa Seacă, unde mulţi şi-aurupt atunci maşinile, inclusiv politicienii

prezenţi. Ce ne facem însă cu aceste cârpiturişi peticiri, ţinând cont că ele, după o iarnă, nuvor ţine, iar la anul, gropile vor fi şi mai maridecât înainte? Şi spun asta, conştient că nu seva face nici anul viitor mare lucru la cei 21 dekilometri de drum. De ce? Deoarece drumul afost din nou trecut de la Hunedoara la Dolj,probabil ca să mai ia de pe umerii drumarilordin judeţ povara apărării în faţa ziariştilor, caredin nou vor umple pagini de ziare şi la anul peacest subiect. Se va motiva din nou de cătrefactorii judeţeni că drumul e la Dolj, că nu ceidin Hunedoara sunt de vină şi fiecare va davina pe altcineva. Pe de altă parte, există sem-nale tot mai clare că în proiectul pentru buge-tul de stat, de anul viitor, Ministerul Tran s-porturilor nu are în vedere acest drum. „Dru-mul lui Băsescu”, spre Herculane, va avea alo-caţi bani, chiar destul de serios, dar DN 7A nu.

Explicaţiile şi poveştile nu ţinde caldExplicaţia dată de primarul Ilie Păducel laemisiunea „Verde-n faţă” de miercuri nu pream-a mulţumit, nici pe cetăţeni. „Se va face dinalte resurse, nu neapărat de la minister”, esteceva aproximativ, neexact. Am mai auzitpromisiuni din astea, nu e prima oară şi deaceea l-am rugat pe primar să bată fierul cât ecald, pe la Bucureşti, înainte de votarea buge-tului central, pentru că timp ar mai fi. Prefectul judeţului, Attila Dezsi, ne spunea tot

la o emisiune, destul de recent, că din primă-vară începe licitaţia la lucrările la acest drum.M-aş mira, fără să încerc să-l supăr pe prefect,dar parcă şi asta am mai auzit-o, ba încă una şimai tare: se face licitaţia în toamnă, ca dinprimăvară, imediat ce se topeşte zăpada, săînceapă lucrările din plin. Iată, este mijlocullunii noiembrie şi nici vorbă de licitaţie de lu-crări. Probabil aşa va fi şi la primăvară, vatrece luna martie, apoi aprilie, chiar şi mai, iarprin iunie din nou ni se va zice că după rectifi-carea de buget vor face şi vor drege.Cert este că pentru un amărât de drum, de 21de kilometri, care traversează probabil cea maifrumoasă zonă din Valea Jiului, nu se găsescfonduri, iar pentru alte prostii există mereu.Românului îi place să lase treaba neterminată,sau, şi dacă o termină, finisajele lasă de dorit.Ceea ce face ca lucrul respectiv să-şi piardădin măreţie, din amploare. Aşa şi cu acestdrum: au făcut drumul la Vâlcea, au făcutTransalpina, iar singura bucată din zonă ră-masă neasfaltată o lasă pentru strămoşi. Cevanu e în regulă şi se pune întrebarea totuşi: cineare interesul să ţină izolată Valea Jiului, maiales după ce minele cad unele după altele ca lajocul de domino?Bine ar fi să ne înşelăm şi ministerul să necontrazică. Numai că, din păcate, toate sem-nalele duc din nou exact la ceea ce s-a întâm-plat şi în anii anteriori. Deja vu toatăchestiunea, nu vi se pare?

Corneliu BRAN

Promisiuni, promisiuni… şi întrebări fără răspuns (deocamdată)

Cine şi de ce are interesul să nu asfalteze drumul caretraversează Cheile Jieţului până la hotarul cu Vâlcea?

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 18 noiembrie 2011 11PUBLICITATE

Vând casă, 2 camere, cămară,hol, anexe, grădină, în Livadia,zonă centrală.

Telefon 0724.853897

Vând garsonieră str. 1 Decem-brie 1918, bl. 97, ap. 18. Cuplata în rate.

Telefon 0740.463442

Vând apartament 3 camere, înLupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare,baie şi WC de serviciu, balcon,zonă liniştită.

Tel. 0721.333544

Vând apartament cu 3 cam.,conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cuaco periş, în Timişoara, semicen-tral, zonă liniştită, preţ 65 miieuro negociabil. Accept creditbancar şi varianta cu schimbplus diferenţa, prefera bil casă cuteren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148,0724.108787 sau pe e-mail:

carmen_carabus@yahoo.com

Vând garaj str. 9 Mai, lângăpiaţă (construit în 2010, izolatexterior şi interior, apă, curent,uşă la telecomandă), concesiunepe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847

Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi,bucătărie), aproximativ 180mp, situate în Petrila, stradaRepublicii, deasupra CARPetrila.

Telefon - 0733.083379

Vând garsonieră în Petrila, str.Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil.lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091

Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

Vând Fiat Grande Punto, a.f.2007, comenzi volan, 32.000

km, motor 1400 cmc, benzină,albastru indigo, închidere cen-

tralizată, aer condiţionat, 4airbag-uri, 5 uşi, fără accidente,

unic proprietar, înmatri culată.Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă. Relaţii la tel.

0730.004032

Vând 2 calorifere din fontă, 21de elemenţi bucata, 300 de lei/calorifer, 1 calorifer 5 elemenţi -65 lei şi un calorifer 4 elemenţi -52 de lei, fam. Zsiros Alexandru,str. Avram Iancu, bloc 7, ap. 54,Petroşani, tel.0354.109473.

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ţi-e dor de persoane dragi pecare nu le-ai mai văzut de multăvreme şi găseşti o cale de a

scurta distanţele şi a afla din nouveşti de la acestea.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Îţi pui energia şi creativitateaîn slujba unei activităţi care îţiface mare plăcere şi eşti foarte

motivat de roadele spre care teîndrepţi.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Trebuie să treci, iar, cu vede -rea unele aspecte nefavorabileşi e normal să ai un sentimentde regret. Nu ai dori să faci

acest compromis, sufletul tău altceva do -reşte, dar raţiunea îţi spune că e o ches -tiune peste care nu poţi trece fără a plătipreţul care ţi se cere.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Ai noroc să atragi alături detine oameni inteligenţi de careai multe de învăţat. Fă echipă

cu cei mai maturi, cu mai multăexperienţă, şi stai cu urechile pâlnie la in-formaţiile pe care ţi le împărtăşesc, pentrucă le vei putea folosi multă vreme de acumînainte în activitatea ta.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Ai talentul de a-i ambiţiona pecolaboratorii tăi, dar şi de a-iscoate din sărite, pentru că ideile

tale nu sunt îmbrăţişate de oricine.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Eşti copleşit de o stare ciuda -tă, dar preferi să păstrezi emo ţi-ile pentru tine. Ţi-e teamă că,

dacă ai mărturisi cuiva ce simţi, arîncepe glumele şi ironiile la adresa ta.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Dragostea se măsoară azi îngesturi de sinceritate şi dovezide adevăr. Dacă te simţi vinovat

în relaţia cu persoana iubită, omărturisire deschisă ar putea repara uşorsituaţia.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Pleci la drum motivat de oveste bună despre ceea ce te-ar putea aştepta la destinaţie.

Poate urmează să te întâlneşticu o personalitate deosebită şi nu vrei săratezi ocazia, poate unică!

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Nu te poţi bucura pe deplinde lucrurile bune de care aiparte, pentru că cineva alături

de tine suferă. Eşti influenţat desuferinţa sa şi ţi-e jenă să fii fericit.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Simţi că eşti din ce în ce maiaproape de visul tău cel mai im-portant, dar ar mai fi câteva de-

talii de rezolvat până acolo.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Trebuie neapărat să pleci ladrum pentru a rezolva o pro -blemă care a apărut la o oare-

care distanţă de casă.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Eşti foarte concentrat la totce faci şi mintea ta merge brici,încât dai randament maxim înactivităţi intelectuale dintre cele

mai dificile.

HOROSCOPHOROSCOP

VÂNZĂRI

www.zvj.ro

Cursuri de dans sportiv!Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat?Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sauavansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt:1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole,concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsulmirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

SC REALCOM SA PETROªANIdistribuitor unic în Valea Jiului al produselor

lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzileagenţilor economici cu produse proaspete de cea mai

înaltă calitate:

Asigurăm transportul franco-magazin.Relaţii la telefon:

0254.542472 sau 0733.960320

- lapte consum- lapte bătut

- sana- iaurt- chefir

- caşcaval- smântână

- unt- brânză

- lapte praf

Programul TeatruluiDramatic “Ion D. Sîrbu”

SSââmmbbăăttăă ,, 1199 ..1111 ..22001111

Orele 18:00 – Spectacolul ,,Antigona”

SERVICII

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu industrialcu teren aferent în municipiulPetroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

DECESE

Colectivul de salvatori minieri din cadrul Salvamin

Petroşani este alături de colegul lor Daniel Ianc în greaua

încercare pricinuită de trecerea în nefiinţă a mamei

IANC MARIASincere condoleanţe. Dumnezeu s-o odihnească în pace!

Colectivul şi conducerea din cadrul Staţiei Centrale de

Salvare Minieră Petroşani sunt alături de Daniel Ianc în

marea durere pricinuită de decesul mamei

IANC MARIASincere condoleanţe familiei îndurate!

Preţuri fără concurenţă!Servicii complete pentrumaşina ta. Piese ieftine noi şi second-hand. Uleiuri, consumabile, uleiuri şi aditivimetabond, produse de spălareecologice. Vă aşteptăm de luni până duminică pe str. Aviatorilor, bl. 23A, parter.

Telefon 0743.070215 şi0722.937928

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

DIVERSE

Club Striptis de lux din Craiovaangajează fete (cu sau fără experienţă).Salariu foarte atractiv.

Telefon contact0785296522

TRENKWALDER angajează urgentoperatori revizii instalaţii gaz, autorizaţi ANRE III.

Relaţii la telefon:0752.035.479/0256.293.608.

Vând canapea extensibilă, dedouă persoane, stare foartebună, preţ 650 lei.

Detalii la telefon0765.380836.

Vând teren, Jieţ-Androneşti, învatra satului, toate facilităţile.

Telefon 0725.219019

Vând apartament în vilă şiteren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zonaDimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019

Vând casă şi grădină în zona Valea Ungurului - Vulcan, la 20 m de strada principală, suprafaţă 3.000 de metri pătraţi, preţnegociabil.

Relaţii la numărul de telefon: 0722.448428

Anunţ privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu

M.E.C.M.A. – D.G.R.M. – S.C. CONVERSMIN S.A. BUCUREŞTI cu sediul în Bucureşti, str. Mendeleev, nr. 36-38,prin împuternicit SC ICPM SA PETROŞANI anunţă publiculinteresat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului demediu pentru „PROIECTUL TEHNIC DE ÎNCHIDERE ŞIECOLOGIZARE A MINEI DEFOR - LONEA, JUD.HUNEDOARA” propus a fi realizat în extravilanul municipiuluiPetroşani, jud. Hunedoara. Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate lasediul APM HUNEDOARA din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr.25, în zilele de luni – joi, între orele 08:00 – 16:30 şi vineri întreorele 08:00 şi 14:00, precum şi la sediul SC ICPM SAPETROŞANI, str. Mihai Viteazu, nr. 3, jud. Hunedoara în zilelede luni – vineri între orele 08:00 şi 16:00.Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul APM Hunedoara.

VÂNZĂRI

De la Strasbourg

Tinerii deveni s-au întors mai europeniCei cinci elevi de la Colegiul Naţional „Decebal” din Deva care aureprezentat România în cadrul programului EuroMedScola s-auîntors de la Strasbourg. Ei au fost prezenţi timp de două zile alăturide alţi aproape 250 de elevi şi profesori din cele 27 de state ale Uni-unii Europene şi din 13 ţări vecine de la Mediterana.Delegaţia României a fost reprezentată de elevii Colegiului Naţional„Decebal” din Deva,Flavia Trifan,Vanesa Vărgaş,Claudiu Codoban,Bogdan Neagu,Raluca Dănescu, în-soţiţi de directorulcolegiului, prof. dr.Florin Ilieş.Decebaliştii, alăturide ceilalţi tineri par-ticipanţi, cu vârstecuprinse între 16 şi18 ani, au dezbătut teme abor-date de obicei de deputaţii europeni şi au adoptat reco-mandări privind dialogul so-cial, implicare în societate,migraţie şi integrare, oportu-nităţi egale, mediu, transport şienergie regenerabilă, precum şiîmbunătăţirea actului edu-caţional şi creşterea număruluilocurilor de muncă. În cadrulsesiunii plenare din aula Parla-mentului European preşedin-tele Jerzy Buzek a salutatimplicarea tinerilor în pro -blemele cu care se confruntăparlamentarii europeni, sub-liniind că „putem să fim mân-dri de felul în care şi-auasumat responsabilităţi pentruviitorul regiunii euro-medite -raneene, arătându-ne că pot filiderii politici de mâine”.

Mihaela PETROŞAN

Casa de Cultură a SindicatelorPetroşani, cu sediul în Petroşani,str. 1 Decembrie 1918, nr. 100

(vizavi de primărie)organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi MinisterulEducaţiei, Cercetării, Tineretului şiSportului

Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RONOspătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RONOperator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile(3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) –350 RONElectrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RONCoafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RONFormator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON

Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707;0763.349621; 0768.677988.

Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 18 noiembrie 201112 DIN JUDEŢ

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com0766.678380Corneliu BRAN 0761.756833Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro0761.756834Gheorghe OLTEANULoredana JUGLEA 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Irina BOBOC,Valeriu BUTULESCU, GilbertDANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, GheorgheTRUŢĂ, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

www.zvj.rooffice@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

www.zvj.ro

După moartea lui Iosif Ciser, întâmplată înaugust 1922, Pavel Buciumean îi succede în funcţiade redactor-responsabil al Minerul-ui.

Ca şi predecesorul său, şi Pavel Buciumeanocupă o funcţie executivă, importantă, în UniuneaMuncitorilor din Industria Minieră din România,care era editorul-proprietar al Minerului. Putemspune că date fiind specificul şi formatulpublicaţiei (informaţii de la filialele uniunii,demersuri sindicale, relatări ale evenimentelortragice din viaţa minerilor ş.a.m.d.), această dublăcalitate de redactor-responsabil şi de secretar alUniunii era imperativă. Să nu uităm că funcţia desecretar al unei organizaţii sindicale, politice saude altă natură are legătură, în primul rând, cuorganizarea, deci cu viaţa acesteia.

Buciumean a fost vreme îndelungatăsecretarul Uniunii, dar nu doar în sindicateleminiere a ocupat funcţii. Cu ocazia CongresuluiPartidului Socialist şi al sindicatelor din Ardeal şiBanat, desfăşurat la Cluj, între 15-18 august 1920,în Comisia Generală a Sindicatelor a fost ales şiPavel Buciumean. La Congresul sindicatelor dinArdeal, Banat şi Bucovina din 21 iunie 1921,desfăşurat la Ploieşti, Pavel Buciumean a fost alesîn forul de conducere, în Consiliul Sindicatelor.Însă, în cariera sa sindicală are loc în 1928 ocotitură, care avea să-l coste. La CongresulUniunii Muncitorilor Mineri din România,desfăşurat la Cluj, în perioada 7-9 octombrie 1928,Pavel Buciumean nu mai este ales de delegaţisecretar central al organizaţiei sindicale, locul luifiind luat de Eftimie Gherman, care îl va înlocuipe Buciumean şi la Minerul. De altfel, în nr. 9-10/31 octombrie 1928 al Minerului, Pavel Buciumeandă o comunicare scrisă la 8 octombrie: „Începândcu ziua de azi nu mai sunt secretarul şi angajatulUniunei. Totodată, nu mai sunt nici redactor alfoaiei de breaslă Minerul. Plecând de la Uniune,pe calea aceasta îmi iau rămas bun de la toţimembrii Uniunei”. Această comunicare esteultima contribuţie „publicistică” a lui Bucumeanla Minerul. De fapt gararea pe linie moartă a luiBuciumean de către Uniune are rădăcinile înfipteîn „prima mineriadă” întâmplată din Valea Jiului înmai 1928 (descrisă pe larg în volum IV al ciclului

6 august 1929. Ziua de sânge de la Lupeni alsubsemnatului). Prin urmare, pe fondulneînţelegerilor şi acuzelor ce i s-au adus de către„tovarăşi”, Buciumean părăseşte Clujul, Uniuneaşi… Minerul, stabilindu-se la Lupeni. După tonulcivilizat al despărţirii era de aşteptat ca Buciumeansă aibă o atitudine nerevanşardă faţă de Uniune.

Însă lucrurile nu au stat deloc aşa… La Lupeni face joncţiunea cu celebrul

Munteanu, cel care avea să fie iniţiatorul grevei dinaugust 1929. Întrucât informaţiile referitoare labiografia redactorului-responsabil al Minerului suntsărace, am încercat să realizăm un portret al luiPavel Buciumean din relatările din presa anilor

1928-1930. Rezultatul final este unuldeloc măgulitor.

Portret puzzle„Sindicatele noastre din Valea

Jiului au încunoştinţat Uniunile şiConfederaţia generală a muncii, de celepetrecute. Imediat au plecat în regiunetov. Mirescu şi delegaţii Uniunilor tov.Buciumean, Gorghy şi Wangner. (…) Înaceeaşi zi a avut loc la Lu peni, o şedinţăîn vederea apla nării conflictului. Auparticipat delegaţii sindicate lor înfrunte cu tov. Mirescu şi Buciumean.(…) S-a citit contractul colectiv şidelegaţii noştri au arătat care din punctenu se respectă. Duminică dimineaţa aavut loc o nouă conferinţă în Petroşanila care au luat parte tovarăşii Mirescu,Buciumean, Gârbovean, Batici şi peste50 de delegaţi ai sindicatelormuncitoreşti din localităţile Lonea,Lupeni, Petrila, Aninoasa şi Petroşani”.(Socialismul/ 27 mai 1928) � „Tov.Buciumean, secretar general, arată căde peste trei ani sindicatele Uniuneinoastre abia acum se întrunesc din nouîn congres (7-8-9 octombrie 1928), deşiconform statutelor trebuia ca dejaînainte cu un an să o facă. (…) Dupăredeschiderea congresului tov. P.Buciumean citeşte adresa UniuniiInternaţionale a minerilor, prin caresalută congresul şi regretă că nu poatelua parte la dezbateri. Tot asemenea dăcitire şi adreselor primite de la Uniuneatovarăşilor minieri din Polonia,Cehoslovacia, Austria, Germania şiUngaria. Aminteşte că ne-a sosit o

Minerul nr 7-8, 15 Septembrie 1922.

Primul număr unde apare ca redactor responsabilPavel Buciumean

Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui

Marian Boboc

Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul IV � Nr. 137 � 18 noiembrie 2011 � 4 pagini

ISSN: 2065-510X

Am aflat

Cine au fost tovarăşii ortaci redactori-responsabili ai “Minerului”

Istorii insolite ale presei de pe Jiuri (VIII) Paginile 1-4

Redactorul-responsabil nr. 2,

Pavel BuciumeanÎntre august 1922 şi august 1928 redactează Minerul � Secretarul Uniunii Muncitorilor Mineri din România� „Locotenentul” lui Munteanu la greva minerilor de la Lupeni din 6 august 1929 � 8 luni de temniţă

adresă de salut şi de la Uniunea Muncitorilor dinPorturile României de la Brăila. (Minerul, nr. 9-10/ 31 octombrie 1928) � „E vorba, în primulrând, de sindicatul de la Lupeni, care, la un momentdat, s-a deza filiat de la Uniunea noastră, şi e vorba- în ace laşi timp - de o altă încercare de loviturăîmpo triva unităţii mişcării, lovitură pusă la cale deo bandă de bătăuşi şi trădători ai cauzei muncito -reşti, în frunte cu Teodor Munteanu şi cuBuciumean. (…) Văzând că-i fuge terenul de subpi cioare, Munteanu a alergat la o altă soluţie: şi l-aalăturat acţiunii lui criminale pe Buciumean. Şi iatăcă într-o bună zi Valea Jiului a fost umplută demanifeste roşii, prin care muncitorii erau invitaţi săpărăsească sindicatele noastre şi să înfiinţezesindicate galbene, aşa-zise inde pen dente. Ce cautăBuciumean în mocirla tră dă torilor claseimuncitoare? Foarte sim plu: Buciumean însuşi esteun trădător. Din ură şi răzbunare, pentru că anultrecut la congresul Uniunii noastre n-a mai fost alesca secretar, astăzi s-a înhăitat cu banda luiMunteanu şi are îndrăzneala să vină în numelerăposatului Ciszer şi să ceară muncitorilor să facănoi sindi cate. Ce fel de sindicate ar fi acelea, nu egreu de înţeles. E destul să arătăm aici cămanifestele lui Buciumean au fost tipăritela tipografia Prefecturii de la Deva. Va să zică,

autorităţile nu sunt străinede proiectele lui Munteanuşi Buciumean. De altfel,este uşor de înţeles căaceşti indivizi nu pot fidecât, direct sau indirect,în slujba autorităţilor şi înslujba societăţilor care nuvăd cu ochi buni mişcareanoastră şi care,întotdeauna, au căutat săsprijine sindica telegalbene, pentru a le aveaoricând la dispoziţie. Casă se vadă şi mai binetrădarea lui Buciumean şit r a n s f o r m a r e adegradatoare la caresingur s-a supus, întovără -şindu-se cu Mun teanu,vom arăta aci, mai jos,părerea ce o avea în aniitrecuţi despre actualul luifrate de cruce. Iată ce scriaBuciumean în Minerul nr.4 din anul 1924: În cepriveşte toată acţiunea luiMun teanu de la Lupeni, ede remarcat că, înscrisorile sale (către şefiicomunişti. Nota red.),menţionează ca înscrişi însecţiunea PartiduluiComunist 11 membri şiautorităţile au deţinut 11muncitori la Lupeni pecare Munteanu i-adenunţat cu numele când afost întrebat, iar aceşti 11deţinuţi când au fostinterogaţi, aproa pe toţi audeclarat că nu aucunoştinţă de înscrierea

lor în secţiune şi asta a făcut-o Mun tea nu dela sine, fără voia lor şi ei niciodată nu s-au gânditsă facă mişcare comunistă, deci s-au desolidarizatde Munteanu în faţa perico lului. Aşa lucreazăcomuniştii! În ce priveşte acţiunea lui Munteanu dea rupe filiala Lupeni de la Uniune şi a o afilia laConsiliul unitar, cât şi purtarea mur dară ce reiesedin scrisorile lui faţă de repre zentanţii Centralei şiUniunii, Comitetul cen tral, la şedinţa ţinută în 16-18 Martie a. c. (1924) s-a ocupat amănunţit şi adecis: înlă turarea lui Munteanu din mişcareamunci to rilor mineri. Nu l-a exclus, fiindcă nu emembru al Uniunii Minerilor, ci al UniuniiConstruc torilor, şi numai din lipsă de persoane afost primit în funcţiune la finala minerilor. Asteasunt adevăratele păreri pe care Buciumean le aveadespre prea iubitul lui tovarăş de astăzi. Nu nerămâne decât să-l felicităm, iar muncitorimeaminieră din Valea Jiului, muncito rimea care econştientă şi nu per mite spargerea sindicatelor ei,acelor sindicate care sunt un patrimoniu sfânt lăsatlor prin jertfa neuitatului nostru tovarăş Ciszer,suntem convinşi că va şti şi ea să-l “felicite” petrădător aşa precum îi este meritul: la stâlpulinfamiei. În felul acesta se va sparge buba, seva sparge gaşca profitorilor şi trădătorilor deteapa lui Munteanu & Co. În felul acesta se va

introduce liniştea în mult oropsita Vale a Jiului,liniştea atât de necesară bunei dezvoltări asindicatelor minere şi luptei lor disciplinate pentruo viaţă mai bună şi pentru înfăptuirea unei ordinisoci ale în care nu vor fi exploataţi şi exploa tatori şiîn care va domni respectul muncii, dreptateaşi sfânta libertate”. (Jos trădătorii claseimuncitoare!/ Acţiunea spărgătoare a bandeiMunteanu&Buciumean se loveşte de rezistenţadârză a muncitorimii conştiente; Minerul nr. 6,iulie 1929) � „Muncitorii fac toate pregătirileorganizatorice serioase şi disciplinate pentruapărarea intereselor şi drepturilor lor. Faţă deaceastă acţiune, huliganul şi agentul provocatorTeodor Munteanu la care s-a aliat şi PavelBuciumean care până acuma a fost de compătimit,iar de-acuma înainte, pentru fapta lui josnică - estedispreţuit de către muncito rii conştienţi, au încercatla Lupeni să provoace dezordine cu ajutorul câtorvabeţivani între muncitori, aţâţându-i împotriva tov.Mihăilă. În toate celelalte localităţi nici nu pot aveaîndrăzneala să apară pentru a nu fi huiduiţi.”(Munteanu capătă un nou adept; Socialismul, nr.30-21 iulie 1929) � „Am fost sesizat personalatunci de intervenţia conducă torilor sindicatelorprofesionale din Valea Jiului, toţi social-democraţi,având în frunte pe directorul Uniunii MuncitorilorMineri din România, dl. Buciuman, care a venit săreclame că agitatorii naţional-ţărănişti ameninţă pemuncitorii care voiesc să muncească şi, pe de altăparte, terorizează chiar pe conducătorii sindicatelorprofesionale şi îi împiedică în îndeplinireasarcinilor lor legale. Delegaţia conducătorilor mi-acerut intervenţia autorilor pentru reintroducerealegalităţii şi ordinii, pe care ei înşişi o socotesc caprimejduită. Iată ce declară în scris, sub propriesemnătură, d. Buciuman la data de 17 Mai:Conducătorii organizaţiilor muncitoreşti suntameninţaţi de massa agitată a muncitorilor cubătaia şi aceştia nu se mai prezintă printremuncitori şi nici chiar la lucru nu mai pot mergedin cauza aceasta. Mai departe: Din parteasubsemnatului declar că nu aprob acţiunea detulburare a muncitorilor din Valea Jiului, căacţiunea aceasta se face de către conducătoriilocali ai Partidului Naţional-Ţărănesc. Şi maideparte: Această acţiune are interese străine de alemuncitorilor şi este întreprinsă de persoane străinede muncitori, iar doleanţele muncitorilor, carefigurează ca revendicări, sunt numai un mijloc princare aceste elemente străine de muncitori, care suntconducători ai Partidului Naţional-Ţărănesc, cautăsă-i agite. Cel ce subscrie aceste declaraţii nu estenici agent de poliţie, nici jandarm, nici agentliberal, ci este secretarul Uniunii tuturor minerilor,socialistul Buciuman”. (Intervenţia conducătorilorsocial-democraţi, Minerul, 1929) � „În frunteaacestei acţiuni criminale care a dus după sinemăcelul de la Lupeni, dl. Rosvan a pus pe TeodorMunteanu, cunoscut agent pro vo cator şi pe PavelBuciumean, un om dezechi librat şi înlăturat demultă vreme din mişcarea social-democrată”. (Dela Alba Iulia la Lupeni, Viitorul, Anul XXII, nr.6446, vineri, 9 august 1929) � „În ziua de 6august, s-a petrecut la Lupenii Jiului un incident -un ultim in cident - care a avut o dramatică des fă -şurare şi o tragică încheiere: zeci de mun citori aufost masacraţi; sunt trei zeci de morţi şi încă dedouă ori pe-atâţia răniţi. Măcelul a pornit, de fapt,de la un incident destul de mărunt. Direc ţiunea

Minerul nr 7-8, 31 august 1928.

Ultima ediţie în care apare ca redactor responsabil Pavel Buciumean

PRĂVĂLIA CU ISTORIIII vineri, 18 noiembrie 2011

PRĂVĂLIA CU ISTORII IIIvineri, 18 noiembrie 2011

minelor din Lupeni refuzase să afecteze pe seama sindicatului “inde pen dent”o sumă egală cu salariul pe o zi al minerilor din acea localitate. (…) Aşa aufost sindi catele galbene, aşa a fost cazul aven turi erilor li berali Salcă şiBudnariu, şi aşa este - adică a fost - cazul aventurierilor Munteanu şiBuciumean. Au crezut că prin acele aşa-zis sin di cate vor amăgimuncitorimea, o vor scoate din sindi ca tele socialiste şi, apoi, vor provocaspre a pu tea aduce represiunea. (…) În urma acestui eşec, pus la cale de Mun -teanu prin atitudinea lui la tratative, munci torii, au rămas dezamăgiţi. Atunci,ticălosul - care, în tre timp, păpase banii sindicatului şi era tras la răspunderede Uniunea -, ca să scape, a hotărât să se dezafilieze de la Cluj şi să facăsindicate independente. În acest plan, a fost ajutat de Pavel Buciumean, fostconducător în Valea Jiului şi de mult exclus din mişcarea noastră, şi a maifost ajutat de prefectul naţio nal-ţărănist Rozvany, de Siguranţă, de jandarmişi de societăţi, care sperau să spargă astfel, în mare, mişcarea noastrăminieră. Dl. Iuliu Maniu s-a opus înfiinţării de sindicate naţional-ţărănisteşi atunci la tipogra fia prefecturii din Deva s-au tipărit acum câteva lunimanifestele, care în numele lui Munteanu şi Buciumean, îi chemau pemuncitori să pără sească sindicatele social-democrate şi să înfiin ţeze sindicate“independente”, - adică sindicate liberalo-comuniste-naţional-ţărăniste-poliţiste. Nu le-a reuşit. (…) Aşa că în ultimul timp, sindicatul d-lui Rozvanyavea numai câteva sute de cotizanţi - din aproape 4.000 de mineri - ceea cenu dădea suma necesară pentru salariile lui Munteanu, Buciumean şi ceilalţi.Aşa se face că cei doi indivizi au pus la cale o adunare de 200 de membri,care a decis să se dea sindicatului salariul pe o zi al tuturor minerilor. Asta arfi însemnat 300.000 de lei în punga acelor spărgători! Din motive ce opriveşte, societatea a refuzat. (…) că pe Valea Jiului situaţia e gravă, căexploatarea muncii a atins paroxismul, că mizeria acumulează dina mită însuflete, că agenţii liberali Munteanu şi Buciumean îşi fac de cap, că prefectulRoz vany şi organizaţia guvernamentală de la Hunedoara le dau tot concursulpentru sparge rea sindicatelor noastre, ceea ce va duce la grave consecinţe,poate chiar ciocniri între membrii noştri şi spărgătorii sindicatelor. (…)Consiliul regional al sindicatelor munci toreşti social-democrate din ValeaJiului, întru nit în şedinţă extraordinară la Petroşani, azi, sâmbătă 10 august1929, ascultând rapoartele conducătorilor locali şi expunerile deputaţilorFlueraş şi Lucian despre cercetările ce le-au făcut, privitor la graveleevenimente petrecute la 6 august la Lupeni, în urma cărora au căzut jertfă zecide muncitori nevinovaţi, constată că măcelul a fost provocat de Munteanu şiBuciumean, conducătorii sindicatului “independent”, înfiinţat anul acesta înmai, din îndemnul şi cu sprijinul prefectului Rozvany, în scopul de a spargeunitatea sindicatelor noastre amsterda miste, iar revendicările muncitoreşti auservit acestora numai de pretext; (…) Conferinţa constată cu satisfacţie cămasele social-democrate din Lupeni - ca şi din toată Valea Jiului -au fostdisciplinate şi au refuzat să se alăture aventurii lui Munteanu, Buciumean şiRozvany”. (Ziua de sânge de la Lupeni/ Tragicul deznodământ al aventuriilui Teodor Munteanu şi Pavel Buciumean, Socialismul nr. 34, anul XXII,11 august 1929) � „În ziua de 6 August, s-a petrecut în Lupeni (Valea Jiului)un conflict, urmat de un măcel cum nu s-a mai pomenit în ţara românească. Laizbuc nirea conflictului şi în represiune şi-au dat concursul cu o îndrăznealădră cească şi cu o inconştientă crimi nală atât agenţii provocatori T. Munteanu,P. Buciumean, I. Ionescu etc., cât şi organele administrative, în frunte cu fostulprefect Rozvany. Aceşti crimi nali, buni de pus la zid, au specu lat neno rocirileşi mizeria sărmanei mun ci torimi de la Lupeni şi, cu incon şti enţă, au împins ocursă şi au pro vocat moartea a 22 muncitori şi 57 răniţi, dintre care 21grav, internaţi în spital. (…) Măcelul a provenit, de fapt, de la unincident inventat, şi destul de mărunt. Direcţiunea minelor Lupeni refu zase săacorde sindicatului lui Mun teanu o sumă de bani egală cu salariul pe o zi almuncitorilor din acea localitate. Din această cauză s-a produs o grevă ordonată(la comandă), impu să cu teroare de agenţii lui Rozvany: Munteanu şiBuciumean, grevă care a dus la ocuparea uzinei electrice. (…) Pentru ducereala îndeplinire a acestui plan criminal, care era îndreptat exclu siv împotrivanoastră, Rozvany şi-a ales de tovarăşi pe Munteanu la Lupeni, Burciulescu înVulcan şi pe suspectul Pavel Buciumean. El a pus la cale desfiinţareasindicatului din Lupeni, proclamarea lui ca sindicat independent şi a întocmitun plan care trebuia să ducă la distru gerea tuturor sindicatelor noastre şicrearea de sindicate guvernamentale. Uniunea noastră a fă cut tot posibilulpentru a împiedica această cri mă, care ar fi însemnat completa distrugere aputerii muncitorimii din Valea Jiului şi înge nun cherea ei definitivă. Nu sepoate ca munci torii din Valea Jiului să fi uitat această contra-propagandă pecare noi am dus-o împotriva tuturor agenţilor provocatori de teapa lui Mun tea -nu, Burciulescu şi Buciumean. (…) Precum se vede de aci e destul de lă murit,la izbucnirea grevei au contribuit 2 inte rese străine de ale muncitorilor:

1. interesul agen ţilor provocatori Munteanu şi Buciumean de a pune mâna pesalariul de pe o zi al mun citorilor şi 2. interesul fostului prefect Roz vany de aobţine, sub ameninţare cu grevă, un locşor în bănosul consiliu deadministraţie al Societăţii Lupeni. (…) Durerea aceasta, la care se alătură şi pecare o simte întreg proletariatul din România, nu se va şterge niciodată. Mineriinu-i uită niciodată pe fraţii lor căzuţi jertfă din cauza unei provocări idioate aagenţilor originali Teo dor Munteanu, P. Buciumean, I. Ionescu etc. Ei auîndemnat pe muncitori la o grevă fără rost, el i-au silit să ocupe uzina, ei i-aupovăţuit să reziste şi să nu o părăsească. Dar, când lucrurile sau îngroşat, ei aufost primii care au fugit. El n-a murit aşa cum ar fi trebuit. În ultimul momenta trecut de partea autorităţilor. (…) Toţi vinovaţii, fără deosebire, trebuiescpedepsiţi. Sângele nevinovaţilor căzuţi jertfă o cere, lacrimile văduvelor şiorfanilor o impune, Rozvany, Munteanu, Buciumean, procurorul, ofi ţerii,reangajaţii de jandarmi trebuiesc daţi judecăţii şi aspru pedepsiţi. “(Masacrulde la Lupeni/ Acţiunea criminală a aventurierului Teodor Munteanu şi atovarăşilor săi a dus la măcelărirea a zeci de muncitori nevinovaţi, Minerul,Anul XI, nr. 7-8, 1 septembrie 1929) � „S-au operat arestări, între care se aflăşi agitatorii Munteanu şi Buciumean…” (Evenimentele de la Lupeni, Patria,anul al XI-lea, nr. 174, sâmbătă, 10 august 1929) � „…şi în loc de un singursteag şi o singură credinţă - Proletari din toate ţările, uniţi-vă - au arborat altesteaguri şi mai multe credinţe. Numai era dar nevoie ca să se ames tece înaceastă sfadă muncitorească şi dl. pre fect Rosvan, venind şi d-sa cu un steguleţsin dical şi încredinţându-l muncitorilor transfugi Buciumean şi Munteanu”.(Lupta, nr. 2.322, Anul VIII, Duminică 11 August 1929) � „Şi aşa dinnoiem brie 1928 până azi, - 10 luni au trecut, - fără ca muncitorii să cunoascăsoarta contractului colectiv şi ce se va alege cu revendicările lor minimale.Această lungă tărăgănare în defini tiva fixare a contractului colectiv a creat înpri ma linie acea stare de permanenţă nemulţumire, iritare şi agitaţie în sânulmuncitorilor din Lupeni, care stare a mai fost exploatată de agenţi ca Munteanuşi Buciumean”. (Ce nu s-a scris încă despre Lupeni, Lupta, nr. 2339, AnulVIII, Sâmbătă 31 August 1929) � „Duminică 11 august a avut loc, laPetroşani, şedinţa consiliului sindical regio nal, la care au participat delegaţi dela toate minele din Valea Jiului. La această şedinţă, luându-se în discuţie stărilede la Lupeni şi faptele petrecute în ziua de 6 august, s-a votat o moţiune, în carereprezentanţii autorizaţi ai muncitorilor mineri spun: Constată că măcelul afost provocat de Munteanu şi Buciumean, conducătorul sindicatului„independent”, înfiinţat anul acesta în mai, din îndemnul şi cu sprijinulprefectului Rosvani…” (Muncitorii din Valea Jiului denunţă pe criminali,Adevărul, Anul 42, nr. 14000, Miercuri 14 august 1929) � „Îndeamnămuncitorimea la ordine şi linişte, iar revendicările lor să şi le câştige prin luptădisciplinată de clasă, organi zându-se în sindicatele amsterdamiste şi în partidulsocial-democrat. Şi aici se scoate în evidenţă vinovăţia agenţilor provocatori,Munteanu şi Buciumean, precum şi a prefectului Rozvani”. (Dupăevenimentele de la Lupeni, Adevărul, Anul 42, nr. 14001, joi 15 august1929) � „În această privinţă n-a fost cruţat nici un mijloc. De la criminalulŢipter şi până la fostul agent de siguranţă comunist şi apoi liberal TeodorMunteanu, împreună cu dezechilibratul Buciumean, exclus din mişcareasindicală, totul şi toţi au fost folosiţi pentru atingerea scopului: „crearea desindicate naţional-ţărăniste”. (Răspunderile în jurul tragediei de la Lupeni,Cuvântul, Nr. 1547, Anul al V-lea, Luni 12 August 1929) � „O altă cauză aconflictului sângeros trebuie căutată în agitaţiunilor agenţilor provocatori.Dintre aceştia, au fost iden tificaţi doi, care ar fi Munteanu şi Buciumean”.(După măcelul de la Lupeni, Dimineaţa, Anul XXV, nr. 8134, Vineri 9august 1929) �„Până acum s-au făcut 14 arestări. Printre muncitorii arestaţisunt şi fruntaşii sindicatului independent, Teodor Munteanu şi Pavel

Buciumean anunţă în octombrie 1928 că se se desparte de Uniune şi de Minerul

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIV vineri, 18 noiembrie 2011

Buciumean, socotiţi drept capi ai mişcării greviste.Azi, spre seară, d. inspector Ion Pop a informat ped. deputat Ion Flueraş, sosit în localitate, că atâtMunteanu, cât şi Buciumean au fost puşi în liberate.Faptul acesta a determinat pe d. Flueraş să trimeatăo telegramă de protest d-lui Maniu, prin care cerearestarea celor doi, calificându-i drept criminali derând şi aţâţători la dezordine”. (Situaţia pe ziua deieri, Dimineaţa, Anul XXV, nr. 8135, Sâmbătă 10august 1929) � „Aceste sindicate sunt operapersonală a prefectului de Hunedoara, dr. PiştaRosvan, adusă la îndeplinire de către omul deîncredere al prefectului, Th. Munteanu. IarMunteanu a fost îndeaproape ajutat de către P.Buciumean. (…) Pavel Buciumean este cunoscut,de asemenea, cu o atitudine complet echivocă şi încontradicţie cu interesele muncitorilor de cătreaceştia. Şandor Jungher, cunoscut agitatorcomunist, fost conferenţiar al tineretului comunistde la Vulcan, şi se afirmă, agent acoperit alSiguranţei, poseda mandat de la Buciumean săorganizeze sindicatul inde pendent, concomitent cucele unitare, clan destine. (…) Stipendiileprefectului Rosvan, ca şi protecţiile „morale” ce seacordă sindi ca telor lui Munteanu şi Buciumean, n-aufost suficiente, precum s-au irosit cu repe ziciune,în foarte scurt timp, fondurile foste lor sindicatesocial-democrate. (Opera agenţilor provocatori dinValea Jiului, Dimineaţa, Anul XXV, nr. 8136,Duminică 11 august 1929) � „În fruntea acesteiacţiuni criminale care a dus după sine măcelul dela Lupeni, d-l Rozvany a pus pe Teodor Munteanu,cunoscutul agent provocator în serviciulSiguranţei, fapt dovedit în procesul comu nist de laGalaţi, şi elector liberal în 1927, precum şi pePavel Buciumean, un om dezechilibrat şi înlăturat

de multă vreme din mişcarea social-democrată.(…) Deputaţii socialişti au expus cauzeleevenimentelor sângeroase de la Lupeni, arătând căprincipalul vinovat este prefectul de judeţ Rozvany,care prin agenţii provo catori Todor Munteanu şiPavel Buciumean a dus la situaţia de azi şi cerândguvernului pedepsirea severă a vinovaţilor în fruntecu prefectul. (Un comunicat al partidului socialdemocrat şi Confederaţiei generale a muncii,Ultima oră, Anul I, nr. 186, vineri 9 August 1929)� „Petroşani. Deputatul I. Flueraş a adre sat unprotest d-lui prim-ministru Iuliu Maniu, în urmacăruia promotorii deza strului de la Lupeni, T.Munteanu, Buciu mean şi Ionescu, au fost arestaţişi înaintaţi tribunalului de la Deva.” ((Ancheta dela Lupeni, Ultima oră, Anul I, nr. 188, Duminică11 August 1929) � „Au trecut mai bine de douăluni de la tra gicele evenimente care, la 6 Au gustanul aces ta, au dus la masacrarea a zeci de munci -tori nevinovaţi la Lupeni. De două luni,muncitorimea exas perată din sărmana Vale a Jiului- şi, oda tă cu ea, întreaga opinie publică cin stită -aşteaptă pedepsirea exemplară a vino va ţilor, daraşteaptă zadarnic. Nici criminalii Munteanu şiBuciumean, care i-au împins pe minerii flă mânzi laacte necugetate şi, prin tero rizare şi ameninţare, i-au silit că facă o grevă cu urmări nenorocite şi nicipro tec torii lor, în frunte cu fostul pre fect Roz vany,n-au fost pedepsiţi. (…) Astfel, sub conducerea luiDrăghici, preşedin tele comisiei interimare acomunei Lupeni, şi a lui Baleia de la Vulcan auîntreprins o acţiune comună de salvare acriminalului Munteanu. Ei au emis liste desubscripţie pentru aju torarea materială a luiMunteanu şi Buciumean şi au adunat cu forţa peste2.000 de semnături de la minerii din Lupeni care

„declară” că ade văratul vinovat de măcel estetovarăşul Mol dovan. Aceste liste au fost înaintateParchetului din Deva. (…) De aceea, muncitorimeanu încetează de a cere aspra şi exemplara pedepsirea fostului prefect Rozvany şi a lui Munteanu,Buciumean cu toţi complicii lor care au împins pemuncitori în gura ţevii de foc. (…) Acelaşi consiliude miniştri a mai con statat că sunt vinovaţi demăcelul de la 6 august şi prefectul Rozvany,împreună cu ciracii lui: T. Munteanu, Buciumeanşi cetele de bătăuşi care îi ascultau pe aceştia”. (ÎnValea Jiului teroarea continuă, Minerul , AnulXI, nr. 9-10, 1 noiembrie 1929) � „Până la 15octombrie, 40 de grevişti s-au aflat în arest.Buciuman Pavel (arestat la 20 august). DeţinuţiiBuciumean, Domokos, Nicoară şi Huciu maiprimesc încă Lei 500 fiind omişi la ajutorarea din 2Nov.” (…) După cum se observă, la acea dată, 14decembrie 1929, 9 grevişti se mai aflau înînchisoare la Deva: Volcsics Felix, Ionescu Ioan,Moldovan Martin, Buda Ioan, Muntean Teodor,Buciuman Pavel, Domokos Ioan, Nicoară Lazăr şiHuciu Ioan”. (Marian Boboc, 6 August 1929.Ziua de sânge de Lupeni, vol. IV) � „TribunalulDeva a eliberat pe Munteanu şi Buciumean, după 8luni de întemniţare, deoarece a sfârşit instrucţiamăcelului de la Lupeni. Cei doi fraţi întruprovocarea masacrului de la 6 August au fosteliberaţi, dar sunt puşi sub acuzare. Deocamdată,însă, suntem martorii repetării evenimentelor deanul trecut. Buciumean a şi revenit la Lupeni. (…)O altă adunare a fost convocată pentru duminicaurmătoare, dar la aceasta Buciumean s-a îngrijit sătrimeată o ceată de bătăuşi. S-a provocat un scandalde nedescris…” (Călăii revin la Lupeni, Minerul,nr. 4/ 15 aprilie 1930)

Unul din "articolele" cele mai citite ale lui Pavel Buciumean, un exemplu de transparenţă sindicală de la 1922, de neînţeles poate pentru unii sindicaliştii ai anului 2011.