Consilierii locali vulcăneni PNL, PSD şi PRM avertizează:

Dorim să daţi dovadă de maximum de seriozitate, domnule primar Ile!

CMYK

VINERI3 februarie 2012

Anul VNr. 87912 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:48Apus: 17:33

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3470 lei1$ = 3,3053 lei1₤ = 5,2307 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la office@zvj.ro

0254 512512 0720 512000 0254 512500

TAXI COMSIONRAPIDIEFTIN

CONFORTABIL

În schimb vara, în timpul vacanţei cutreieram cu prietenii, Stoica, Roff, Jurca,Colda, dealurile din jurul comunei, partea de către Straja, unde culegeam fragi, mure,zmeură pe care le mâncam pe loc.

Fiind perioada anilor de după primul război mondial, pe dealurile din jur auavut loc bătălii în urma cărora au rămas părăsite arme diverse, revolvere cu muniţianecesară. În acest fel noi aveam fiecare câte un revolver cu care ne jucam trăgând la ţintăîn copaci şi, de mirare, nu ne-am rănit nici unul.

În toamna anului 1926 am fost înscris în clasa I (curs superior) a ŞcoliiSuperioare de Comerţ din Haţeg şi bineînţeles la internatul şcolii. În primele zile nestudiam unii pe alţii (21 elevi) până când încet, încet, am început să ne cunoaştemreciproc calităţile şi defectele şi am ajuns, mai ales în anii următori, să ne împrietenimformând o clasă deosebit de ataşată sufleteşte. Şcoala am urmat-o cu plăcere, deşi lavenire, nu-mi puteam da seama de faptul că aş putea avea uneleînclinaţii, am fost trimis aici şi aici am rămas. A fost o şcoalabună cu un corp didactic tânăr conduşi cu deosebită pricepere dedirectorul Ştefan Gherman, un excelent pedagog care la începutulcarierei a fost preot.

Spre deosebire de liceu, aici m-am remarcat în fiecarean fiind premiat ocupând locul 1 sau 2 cu schimbul împreună cucolegul Bernad Bela şi în final am terminat pe locul 2 cu câtevasutimi sub nota lui Bernad dar în schimb am primit un premiuspecial - o monedă de aur (taler austriac) din partea Băncii dinHaţeg pentru cea mai mare medie în cei 4 ani la materia despecialitate, Contabilitatea. La finele ultimului an, conformtradiţiei am pregătit o piesă de teatru cu titlul "Secretarul general"la care ne-au dat concursul trei fete din oraş. Eu am avut, dacă numă înşel chiar rolul secretarului general.

La terminarea anului patru, conform tradiţiei absolvenţiităceau un tablou împreună cu profesorii avuţi în ultimul an cumenţiunea "La revedere în anul 1940".

Intervenind timpurile mai grele ale acelei perioade,revederea nu a mai avut loc. Prima revedere a avut loc abia în1975 la 45 de ani de la absolvire cu formele obţinuite: citireacatalogului anului 1930 de dirigintele acelui an care a ţinut şi olecţie despre viaţă. Au fost prezenţi 9 colegi şi 5 profesori.Următoarea revedere la 50 de ani de la absolvire a avut loc la 18iunie 1980 cu care ocazie am tipărit o broşură cu unele date dinviaţa de elevi şi cu fotografiile unora dintre elevi care mai erauîn viaţă şi de alţii sau nu am ştiut ce li s-a întâmplat sau nu aurăspuns la invitaţia noastră. Au participat 13 colegi şi patruprofesori, cu îndeplinirea obişnuitelor mici festivităţi şi cufotografii.

La această întâlnire am avut trei momente de unsentimentalism dramatic:

La revedere am primit o scrisoare de la bunul nostru

coleg Adam prin care-şi exprima cu multă duioşie regretul că fiind bolnav nu poate să-şi reîntâlnească colegii, oraşul, să-şi reîmprospăteze ce i-a fost mai drag pe lume.După o lună a decedat.

Colegul Mayer a plecat în Israel curând după absolvire, am mai avut adresa luişi l-am invitat la revedere. A venit şi a fost extraordinar de fericit că şi-a văzut oraşulnatal, colegii, profesorii. La despărţire şi-a luat angajamentul ca va reveni şi anul viitor.La câteva luni după aceasta am aflat ştirea că a decedat în Israel.

Am mai avut o revedere, de 55 de ani la care au mai participat 8 colegi (cusoţiile), revedere desfăşurată într-o atmosferă veselă de prietenie, antrenantă, pesteprevederile noastre având în vedere că numărul participanţilor s-a redus.

După absolvirea Şcolii se punea problema de a continua sau nu învăţătura. Tatălmeu a rămas la ideea de a mă face negustor şi în acest scop a preluat un magazin cualimente din Petroşani, proprietarul dorind să abandoneze comerţul. A fost o prăvălioarămică pe strada principală în faţa băncii "Casa de păstrare". Am condus prăvălia câtevaluni dar nu prea mergea mai ales că chiar în faţa prăvăliei mele era alta cu acelaşi profilluată cu clientelă formată de un prieten de al meu, Balomirii Ioan. A fost un început pusla cale în acel timp şi nu a reuşit.

După lichidarea comerţului meu se punea din nou problema continuării studiilormele. Eu vreau să continui şi de altfel din cursul ultimului an am avut o înţelegere cualţi doi colegi să ne înscriem la Academia Economică din Viena. În acest scop de faptîmi făcusem formele de plecare în Austria (se pare că nu era prea greu atunci). Dar întretimp la Vulcan treburile mergeau tot mai prost ca urmare a crizei economice din 1928şi în special ca urmare a închiderii minei Vulcan. Posibil ca aceste două elemente să fifost determinantele pentru renunţarea studiilor la Viena, care ar fi fost desigur maicostisitoare pentru ca să renunţ, ceilalţi doi colegi au plecat şi au revenit după doi anide studii. Pentru continuarea studiilor, poate aş fi optat pentru meseria de avocat dar caabsolvent al Şcolii Comerciale Superioare nu puteam fi primit la Universitate şi aşa

m-am înscris la Academia de Studii Comercialeşi Industriale din Cluj în toamna anului 1930. Înprimul an eram vreo 500 de studenţi şi nu aveamrelaţii colegiale. Pe parcurs însă ne-amîmprietenit în grupuri mai mici. Nu ştiu prin ceîmprejurări s-a întâmplat asta că de la începutam închiriat camera cu un coleg Cîrje Octaviande la Viştea de Jos cu care am continuat sălocuim şi în anii următori. Primul lucru care l-am asimilat a fost pasiunea pentru fotbal,rădăcina o aveam de la Vulcan şi mai târziu şide la Şcoala din Haţeg unde aveam o echipăbunişoară la care eu eram un fel de ispravnic.

Pasiunea pentru fotbal s-a amplificatcând am cunoscut câţiva jucători ai Universităţii,care erau colegi cu mine şi de altfel majoritateaechipei era din studenţi ai Academiei. În aceştiani mergeam la toate meciurile şi chiar laantrenamentele săptămânale ale echipei, care înacei ani era de o valoare fruntaşă în Divizia A.

În perioada acestor patru ani de studii nuam prea multe amintiri ce ar fi semnalate.Urmam cursurile cu destulă regularitate, la unelecursuri izolate, o oră sau două dimineaţa le maichiuleam mai ales iarna preferând să stăm în patla căldura plapumei şi în plus făceam economiela micul dejun peste care săream.

Cu banii nu stăteam chiar bine, darmodestele sume ce-mi trimiteau părinţii legospodăream bine. Masa de prânz o luam la MoşScorţescu, proprietarul unui restaurant de mânaa doua "Vadul Moţilor", unde mâncam binişorla un preţ relativ modest.

Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui

Marian Boboc

Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul V � Nr. 147 � 3 februarie 2012 � 4 pagini

ISSN: 2065-510X

Saga unei familii de buni români, familia Bogdan, stabilită în Valea Jiului înainte de primul

război mondial (III)Cu puţin timp înainte de a fi chemat la Domnul la o venerabilă vârstă, IoanBogdan a aşternut pe hârtie povestea neamului Bogdăneştilor. Ioan Bogdan a fosttatăl d-lui Bujor Bogdan, o personalitate a vieţii publice a Văii Jiului - fost directoral minei Petrila, fost prefect al judeţului Hunedoara şi proprietarul celebrei Cabane„Groapa Seacă”. Amintirile lui Ioan Bogdan au fost publicate într-o ediţieartizanală, într-un tiraj de doar câteva exemplare, bogat ilustrată. Tatăl lui IoanBogdan a fost o figură a Vulcanului interbelic: fost comerciant, dar şi… primar.Amintirile lui Ioan Bogdan au farmec şi putere de evocare. Ele scot la lumină, cumultă blândeţe şi căldură, saga unei familii de români stabilite în Valea Jiului, laVulcan, înainte de primul război mondial. Prin aceste amintiri se poate reface firulromânismului în Valea Jiului, dar şi câte ceva din atmosfera interbelică a Văii Jiului.

Îi mulţumim d-lui Bujor Bogdan, un bun român, pentru încredinţarea spretipar a amintirilor tatălui său, Ioan Bogdan. Deşi amintirile răposatului Ioan Bogdanse întind pe mai multe pagini, punem punct astăzi acestei interesante poveştigenealogice şi nu doar. Însă saga familiei Bogdan nu se sfârşeşte aici… Vom revenicu completările d-lui Bujor Bogdan, fiul lui Ioan Bogdan. Fiţi cu ochii pe noi!

Marian BOBOC

Exclusivitate ZVJ. Conform secretarului de stat Karoly Borbely,

După 16 februarie, Comisia Europeană va trimite odecizie clară Bucureştiului, în privinţa ajutorului destat pentru mineritul de huilă

MDRT a anunţat ieri Primăria Petroşani:

Proiectul care vizează înfiinţarea unui Centru de Informare Turistică la Petroşania fost declarat eligibil!

Surpraiz! La o zi după ce, în ZVJ, lui Gheorghe Ile i s-a recomandat să terminecu şmecheriile şi cu tertipurile de prostgust, iaca ce ne-a fost dat să auzim. Primarul s-a gândit să convoace şedinţaordinară a Consiliului Local al municipiuluiVulcan în data de 8 februarie a.c.

PAGINA 3

PAGINA 6

PAGINA 2

Transformările din Parâng, pe linie turistică,

şi demararea unor proiecte care vor ridica

standardul de oraş turistic al Petroşaniului

atrag de la sine în această iarnă turişti,

numărul lor crescând cu cel puţin 100% faţă

de anul trecut; ba chiar mai mult, în luna

decembrie a anului trecut înregistrându-se

chiar o creştere de aproximativ 300% faţă

de aceiaşi perioadă a anului 2010. Nu este o

noutate, am mai spus-o şi noi, a spus-o şi

primarul Tiberiu Iacob-Ridzi şi cabanierii şi

salvamontiştii.

Cum toate aceste proiecte atrag alte

proiecte, care se rostogolesc ca un bulgăre

de zăpadă la vale, care tot creşte pe măsură

ce parcurge distanţa de sus până jos, nu este

de mirare că, de la an la an, vom vorbi de

alte şi alte proiecte care aşteaptă la rând,

toate legate de creşterea standardului mu-

nicipiului Petroşani în materie de turism.

Astăzi vă putem da o veste în premieră,

care încă n-a circulat în media locală sau

naţională. Este vorba de faptul că miercuri,

1 februarie 2012, proiectul care viza înfi-

inţarea unui Centru de Informare Turistică

la Petroşani a fost declarat eligibil.

Centrul va fi lângă… ParchetÎn perioada imediat următoare se va semna

şi contractul de finanţare. Este vorba de un

proiect cu finanţare europeană, neram-

bursabil, derulat tot prin intermediul Minis-

terului Dezvoltării Regionale şi Turismului,

adică acelaşi minister care sprijină proiec-

tul de dezvoltare a domeniului schiabil din

Parâng, Pasul Vâlcan şi Straja şi proiectele

integrate de dezvoltare a infrastructurii în

zonele centrale ale municipiilor Petroşani,

Vulcan şi mai nou Lupeni.

„Am primit azi un fax de la MDRT, prin

care suntem informaţi că proiectul nostru

care vizează înfiinţarea unui Centru de In-

formare Turistică la Petroşani a fost de-

clarat eligibil. Urmează să semnăm

contractul de finanţare. Valoarea proiectu-

lui este de 6 miliarde de lei vechi, iar cen-

tru de care vorbim va fi amplasat lângă

clădirea Parchetului. Am căutat o zonă care

să fie şi centrală şi accesibilă atât pietonal

sau auto. Acolo se va construi o clădire

standardizată, la nivelul ministerului, pre-

cum vor fi sau sunt toate clădirile de acest

gen din ţară. Turiştii şi cetăţenii vor găsi în

acest centru, după ce el va fi gata, toate in-

formaţiile legate de turismul din Petroşani.

Vor fi angajate trei persoane specializate,

care vor putea oferi toate aceste informaţii,

într-un mod rapid şi civilizat, aşa cum se

practică peste tot în lume, acolo unde există

staţiuni sau zone turistice de mare anver-

gură”, ne-a declarat primarul Tiberiu Iacob-

Ridzi.

Al şaselea proiect cu fondurieuropene nerambursabile laPetroşaniReamintim că acest proiect, finanţat cu

fonduri europene nerambursabile, este al

şaselea proiect care se derulează în acest

mandat al primarului Tiberiu Iacob-Ridzi,

care se arată, pe bună dreptate, încântat de

acesta: „Este al şaselea proiect cu finanţare

europeană nerambursabilă pe care îl imple-

mentăm la Petroşani: reabilitarea integrală

a arterei principala a municipiului, strada 1

Decembrie 1918, drumurile din zona cen-

trală şi reabilitarea centrului civic, proiectul

legat de Şcoala Generală „I.G. Duca”,

ambulatoriul de la spital, extinderea canali -

zării, inclusiv în zona Coloniei şi acest cen-

tru de informare turistică”.

Tot legat de turismul local, Tiberiu Iacob-

Ridzi ne-a mai oferit o veste în premieră:

„Pentru o şi mai bună informare, în prima

fază, cât de curând, vom monta în mu-

nicipiu, în zonele de intrare şi ieşire din lo-

calitate, în zonele centrale şi în zona gării

şi autogării, nişte panouri care vor fi pline

de informaţii pentru cei veniţi la Petroşani,

inclusiv informaţii despre domeniul schia-

bil, spaţii de cazare şi masă etc. Pentru

etapa a doua, gândim şi un sistem de infor-

mare turistică, din punctul de vedere al

străzilor din localitate şi al drumurilor către

zona turistică”.

Anul acesta se va reabilita şi Gara PetroşaniDacă tot am stat de vorbă cu primarul mu-

nicipiului Petroşani despre toate acestea,

ne-am adus aminte şi de gară. Care e o

poartă de intrare a turiştilor în Valea Jiului.

Iar gara din Petroşani, ca şi toate celelalte

din Valea Jiului arată ca după război.

Referitor la acest subiect, primarul Iacob-

Ridzi ne-a mai dat o veste bună: „Am vor-

bit cu ministerul transportului. Gara din

Petroşani este prinsă în 2012 atât pe fon-

durile Ministerului Transporturilor cât şi pe

fondurile europene. Mai mult, undeva în

jurul lunii martie, ni s-a spus că vom şti

exact pe care dintre direcţii vom merge cu

gara. Doamna ministru Anca Boagiu s-a

ţinut de cuvânt şi mă bucur că şi această

problemă a Petroşaniului va fi rezolvată. Şi

nu doar atât, vom amenaja şi zona din

spatele Autogării, despre care presa mereu

a semnalat, deoarece şi pe-acolo vin turişti

şi cetăţeni din alte localităţi”.

Corneliu BRAN

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 2012

www.zvj.ro

MDRT a anunţat ieri Primăria Petroşani:

Proiectul care vizează înfiinţarea unui Centru de InformareTuristică la Petroşani a fost declarat eligibil!� Valoarea proiectului este de 6 miliarde de lei, bani proveniţi din fonduri europene nerambursabile şi derulaţi prin MDRT

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 2012 3ACTUALITATE

www.zvj.ro

Surpraiz! La o zi după ce,în ZVJ, lui Gheorghe Ile i s-a recomandat să terminecu şmecheriile şi cu ter-tipurile de prost gust, iacace ne-a fost dat să auzim.Primarul s-a gândit să con-voace şedinţa ordinară aConsiliului Local al mu-nicipiului Vulcan în data de8 februarie a.c.

Data care nu cade

într-o zi de joi, în care, de obicei, se ţin

aceste şedinţe, şi nici măcar în ultima săp-

tămână a lunii. Minune mare. Trebuie,

neapărat, să aflăm ce pastile o fi luat

Gheorghe Ile şi cine l-o fi lămurit să le ia.

Iar pastilele nu pot fi decât din acelea

de-venit-mintea-la-cap.

Ceva, ceva mi-a fost,

totuşi, dat să aflu. Anume că, chiar printre

pedelişti, au fost unele voci revoltate. Nu

trebuie să vă gândiţi neapărat la vreun con-

silier local PD-L. Exclus, fiindcă pe dum-

nealor îi cunosc bine de tot, de când umblu

la şedinţele de consiliu, şi nu ar obiecta de

nicio culoare în faţa oricărei decizii luate

de viceprimarul-preşedinte PD-L Angela

Stoica. Oricât de trăznită ar fi ea. Decizia,

desigur.

Liderii formaţiunilor

politice din opoziţie au aflat minunea

anunţată pentru miercurea viitoare, dar sunt

încă rezervaţi în privinţa modului în care se

va derula ordinea de zi a şedinţei. Asta, de-

sigur, dacă nu se va întâmpla ce s-a întâm-

plat în 26 ianuarie. Doamna consilier local

PNL Alina Anamaria Cîrstoiu crede că se

va repeta ordinea de zi de la şedinţa ordi-

nară din ianuarie. Plus că "va apărea şi

proiecţia bugetului local pe anul 2012", a

adăugat dumneaei. Proiect de buget local

care a fost pus în dezbatere publică în

dimineaţa zilei de joi, 2 februarie. Cum,

unde şi când a fost postat anunţul cu

această dezbatere publică doar primarul

poate că ştie. Fiindcă, pe site-ul Primăriei

municipiului Vulcan, nici urmă de un

asemenea anunţ. "În afară că, probabil, se

va veni cu acest proiect privind bugetul,

sincer nu ştiu ce se va întâmpla", am aflat,

în încheiere, de

la Alina Ana-

maria Cîrstoiu.

Pe domnulconsilierPSD

Petru Hodor

telefonul meu

l-a prins în

trafic. Venea de

la Universitatea din Petroşani spre Vulcan.

"Acum te aud că se face aşa ceva, mi-a zis

dumnealui când i-am pomenit de şedinţa

ordinară de miercuri. Rămân surprins.

Dacă ne cheamă iarăşi şi ei nu vin? (con-

silierii PD-L - nr). Eu, ştii, am spus că nu

mai particip la circuri din acestea organi-

zate de Ile. Eu unul am încercat tot ce se

poate pentru deblocarea situaţiei din Con-

siliul Local al municipiului Vulcan. Ba,

mai mult, cum am spus şi la un post local

TV, am găsit că ar fi oportună chiar şi o

formă de grevă de consiliu local, după

modelul parlamentar. În fine, nu ştiu ce să-

ţi zic. Ne vom întâlni cu colegii din PSd şi

vom stabili ce este de făcut!".

Peremistul Ioan Dorel Şchiopu

este categoric: "Mă aştept ca Ile şi

pedeliştii să valideze consilierii locali de la

PNL şi PSD. Trebuie neapărat să facă asta.

În ce mă priveşte, credeţi-mă, voi avea

grijă să taxez cum se cuvine lipsa de fair-

play a primarului Gheorghe Ile şi mă aştept

să-şi dea seama cât de mult s-a făcut de râs

neţinându-şi promisiunea făcută mie!".

Cam aşa se prezintă,

la Vulcan, situaţia la auzul convocării, prin

surprindere, a unei şedinţe ordinare de con-

siliu local într-o zi de la începutul acestei

luni. Ar fi de dorit ca, de data aceasta, pri-

marul Gheorghe Ile să fie mânat, într-ade-

văr, de cele mai bune intenţii şi să nu mai

pună botul la variantele de îmbârligare pe

care i le-ar sugera apropiata lui. Sau, spus

ca-n filmele americane, no tricks! Dacă cei

de culoare portocalie nu ştiu ce înseamnă

asta, neapărat s-o întrebe pe doamna profe-

soară Malvine Socaci. Dar, de preferat,

înainte de şedinţă...

Gheorghe OLTEANU

La Deva,

Cu arma la viză!Posesorii (legali!) de arme din judeţul Hunedoara sunt avertizaţi

de către serviciul specializat al poliţiei hunedorene că au obligaţia

de a se prezenta pentru prelungirea valabilităţii permisului de

armă, a atestatului de colecţionar sau a atestatului de instructor în

poligon la sediul I.P.J. Hunedoara - Serviciul Arme, Explozivi, Sub-

stanţe Periculoase (A.E.S.P.), înaintea împlinirii termenului de 5

ani de la data eliberării sau, după caz, de la data ultimei vize a per-

misului de armă.

Astfel, posesorii de permise de armă eliberate/ vizate în cursul anului

2007 se vor prezenta la serviciul menţionat, având asupra lor urmă-

toarele documente: permisele de armă şi armele înscrise în acestea;

actul de identitate; permisul de vânătoare atât în cazul persoanelor cu

drept de port şi folosire al armelor de vânătoare cât şi în cazul per-

soanelor cu drept de deţinere; cererea tip; o fotografie color (dimensi-

une 4 x 5 cm); adeverinţa care să ateste calitatea ce a determinat

acordarea autorizării pentru a deţine arma de apărare şi pază (în cazul

persoanelor care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii

publice); adeverinţă care să ateste calitatea de antrenor sau sportiv cate-

goria I, pentru persoanele care deţin arme de tir şi nu sunt vânători au-

torizaţi; documentele de predare-primire (contract de închiriere) a

armelor de apărare şi pază, (în cazul în care sunt închiriate de la ar-

murierii autorizaţi); atestatul de colecţionar, în cazul persoanelor fizice

care deţin arme în colecţie; certificatul medical tip, din care să rezulte

că persoana este aptă să deţină şi să folosească arme si muniţii,

eliberată de o unitate sanitară specializată, cu cel mult 6 luni înainte de

depunerea cererii; aviz psihologic din care să rezulte că persoana este

aptă să deţină şi să folosească arme şi muniţii, eliberat cu cel mult 12

luni înainte de depunerea cererii de către un psiholog autorizat pentru

astfel de teste, atestat în condiţiile legii; certificat de cazier judiciar.

De notat că programul de relaţii cu publicul este în zilele de luni, marţi

şi vineri între orele 9.00 şi 14.00, la sediul Inspectoratului de Poliţie al

Judeţului Hunedoara - Serviciul A.E.S.P., ghişeul de relaţii cu publicul.

Mihaela PETROŞAN

Consilierii locali vulcăneni PNL, PSD şi PRM avertizează:

Dorim să daţi dovadă de maximum de seriozitate, domnule primar Ile!

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 20124 SPORT

www.zvj.ro

� Jucătorii au de primitîntre 900 şi 1.500 euro

Oficialii grupării alb-negre au ajuns la

un acord, ieri, cu Dumitru Copil (22 de

ani), fost internaţional de juniori.

Dumitru Copil, format la Atletico Arad, a

mai evoluat pentru Luceafărul Bucureşti,

FC Bihor, UTA Arad şi gruparea scoţiană

Hearts.

Cu această nouă achiziţie şi cu promisiuni

ferme că în această săptămână se vor re-

zolva şi restanţele financiare către jucă-

torii, Jiul şi-a reafirmat intenţiile de a se

bate pentru promovare.

„Jucătorii au de încasat sume între 900 şi

1.500 de euro. Dacă vor veni banii şi încă

doi jucători, vom lupta pentru primul loc în

serie”, a spus managerul clubului, Gigi

Borugă.

La Jiul

Pe ger se limpezesc apele

FutsalPARADE FĂRĂ EFECT

Portarul devean Vlad Iancu a apărat ex-celent poarta naţionalei de futsal aRomâniei în primul meci disputat laCampionatul European din Croaţia.

Din păcate, tricolorii au fost învinşi de

naţionala ţării gazdă cu scorul de 2-1 (0-0).

Selecţionerul spaniol Sito Rivera a început

cu: Vlad Iancu - Florin Matei, Gabriel

Dobre, Robert Lupu şi Cosmin Gherman.

Au mai jucat Răzvan Radu, Florin Ignat,

Emil Răducu, Ion Al-Ioani, Dumitru Stoica

şi Alpar Csoma.

Meci amicalEŞEC ÎN PRIMUL AMICAL

FC Hunedoara a pierdut primul mecitest din această iarnă, scor 0-1 (0-0), înfaţa echipei Nova Becicherecu Mic, ocu-panta locului 13 în Seria a V-a a Ligii aIII-a.

Partida a fost influenţată de starea terenu-

lui şi de vremea extrem de geroasă, gheaţa

şi frigul eliminând diferenţele tehnice din-

tre combatante. Unicul gol a fost marcat în

repriza secundă (min. 53).

Antrenorul alb-albaştrilor, Aurel Şunda, a

rulat câte o echipă în fiecare repriză.

În prima parte pentru FC Hunedoara au

jucat: A. Ilie - Vintilă, Bier, Cuciula, Roiu -

Şandor, Dimcea, Munteanu, P. Păcurar -

Istinie, Todea.

După pauză, alb-albaştrii au evoluat în ur-

mătoarea formulă: Băeşu (Simeni) -

Benea, Vodiţă, Muşuroia, Marcu -

Bobouţan, Jitaru, Trăşcan, Cloşcă - Iovu şi

Grigore. Stagiul de pregătire centralizată

de la Herculane se va încheia vineri,

3 februarie, când este programat al doilea

joc test cu Metalul Oţelul Roşu (Liga a

IV-a Caraş-Severin).

HunedoaraCOMEMORARE „MICHAEL KLEIN”

Suporterii alb-albaştri au comemorat,joi, 19 ani de la dispariţia jucătorului delegendă al Corvinului, Michael Klein.

Aceştia au pornit în marş spre statuia fot-

balistului de la intrarea stadionului care-i

poartă numele. La bustul „unicului căpi-

tan”, au avut loc depuneri de coroane din

partea suporterilor, familiei, prietenilor şi

autorităţilor locale, înălţând mai multe

lampioane zburătoare.

Mai sunt şanseVICTORIE LA VOLEI

După victoria cu 3-0 obţinută cu ultimaclasată Hand United Arad, echipa devolei cadete a CNS CSS „Cetate” Devase află în grafic în cursa pentru califi-care la turneul semifinal.

În urma acestei victorii, devencele acu-

mulează 8 puncte şi continuă să se afle pe

locul patru, ultimul calificant, la două

puncte distanţă de următoarea clasată, CSS

Lugoj. În aceste condiţii, Cetate mai are

nevoie de un succes de două sau trei

puncte în penultima etapă cu CSS Ştei

(locul trei) pentru a-şi

asigura calificarea.

� Ştiri � Ştiri � Ştiri � Ştiri � Ştiri � Ştiri � Ştiri � Ştiri � Ştiri � Ştiri � Ştiri �

Gala Sportului şi TineretuluiHunedorean a fost lipsităparcă de farmecul de altă-dată. Cu toate că pre-mierea s-a tot amânat,pentru ca niciun laureat sănu lipsească, ei bine, ter-giversarea n-a avut efectulscontat. De la festivitate aabsentat tocmai sportivaanului, Amelia Racea, darşi alţi cinci dintre cei zecelaureaţi de la disciplineolimpice.

Gala Sportului hunedorean nu a mai avut

strălucirea de altădată, poate şi din cauză că

mulţi dintre laureaţi au lipsit, dar şi din

cauza unor discursuri lungi, tipic românilor

care se pricep la vorbe multe şi fapte…

puţine. Fără să ne lungim şi noi prea mult,

trebuie să spunem că s-au acordat premii

speciale, trofee pentru tot felul de şefi de

instituţii, care au sau nu au legătură cu

sportul. Cel mai scos la rampă a fost

Mircea Moloţ, preşedintele C.J. Hune-

doara, care a lăudat contribuţia instituţiei

pe care o conduce: „În şapte ani de mandat

am alocat 100 de miliarde (10 milioane de

lei - n.r) sportului hunedorean”.

S-au acordat şi premiile simbolice şi

modeste financiar sportivilor, antrenorilor

şi cluburilor. Reprezentanţii CNS CSS

„Cetate” Deva au cucerit toate cele trei ti-

tluri majore acordate. Gimnasta Amelia

Racea a fost desemnată sportiva anului,

tehnicianul ei, Florin Cotuţiu, a fost de-

clarat antrenorului anului, iar clubul CNS

CSS „Cetate” a obţinut trofeul pentru cel

mai bun club din judeţ - la secţiunea

cluburi publice.

Din păcate, Amelia Racea, care ar fi trebuit

să fie vedeta evenimentului, a absentat de

la festivitate. „Racea a lipsit de la pregătire

în ultimele două săptămâni, iar acum tre-

buie să recupereze timpul pierdut”, a expli-

cat antrenorul devean de la lotul olimpic,

Florin Cotuţiu.

Situaţia demonstrează că DJTS s-a orientat

prost cu alegerea datei de desfăşurare a

Galei, întrucât laureata ar fi putut participa

cu ceva timp în urmă când era accidentată,

nu acum când trebuie să recupereze. De alt-

fel, dintre cei zece laureaţi la sporturi

olimpice, la festivitate au fost prezenţi doar

patru. Este vorba de gimnasta petrileancă

Haidu (locul 2), luptătoarea Laura Gavriluc

(locul 4), gimnasta Maria Balea (locul 9) şi

înotătorul Alexandru Ancuţa (locul 10).

Pugilista Xenia Journea a fost reprezentată

de tatăl său. La sporturi olimpice, au fost

prezenţi majoritatea celor 33 de sportivi

laureaţi.

S-au acordat două premii speciale, unul

pentru întreaga activitate, antrenorului de

gimnastică Gheorghe Orban, coordonatorul

lotului de junioare al României, şi un altul

alpinistei Alexandra Marcu, de 14 ani, care

în 2011 a escaladat două vârfuri de top ale

lumii.

Cel mai bun club privat a fost desemnat CS

Ryu do Deva.

Antrenorii sportivilor din cele două topuri

au primit şi ei premii simbolice.

Sportivii din Vale s-au aflat şi anul acesta

printre medaliaţi. Astfel, arcaşii, luptătorii

din Petroşani şi Lupeni, sportivii de la fot-

bal tenis s-au regăsit şi ei printre laureaţi.

Primarul Vulcanului Gheorghe Ile şi vi-

ceprimarul Petrilei Constantin Ramaşcanu,

prezenţi la festivitate, au luat, de asemenea,

premii pentru instituţiile lor, la fel ca şi

ceilalţi primari din Vale care nu au fost

prezenţi, pentru contribuţia la mişcarea

sportivă.

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 2012 5SPORT

www.zvj.ro

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Elitte Beauty Centerangajează maseuză cu experienţă.Relaţii la telefon0254.548908.

La Gala Sportului Hunedorean

Discursuri lungi şi plictisitoare şi absenţe notabile Laureaţi, probe olimpice:

Locul I/ Sportiva anului - Amelia Racea, gimnastică, senioară, CNS CSS „Cetate”Deva, antrenori: Mariana Bitang şi Florin Cotuţiu; Locul II - Raluca Haidu, gimnastică, senioară, CNS CSS „Cetate” Deva, antrenori:Mariana Bitang şi Florin Cotuţiu; Locul III - Xenia Jorneac, box, tineret, CSS Hunedoara, antrenor Ilie Captari;Locul IV - Laura Gavriliuc, lupte libere, junioară, CSS Petroşani, antrenor Gheorghe Răducu; Locul V - Raluca Ciufrilă, tenis, cadetă, SCM Deva, antrenoare Lunella Maier; Locul VI - Andreea Todreanu, atletism, junioară, CNS CSS „Cetate” Deva,antrenor: Nicolae Alexe; Locul VII - Luminiţa Boroş, tir cu arcul, senioară, SCM Deva, antrenor ViorelHăbian; Locul VIII - Simona Băncilă, tir cu arcul, senioară, SCM Deva, antrenor ViorelHăbian; Locul IX - Maria Balea, gimnastică, junioară, CNS CSS „Cetate” Deva, antrenori:Gheorghe Orban, Adela Popa, Alexandru Militaru; Locul X - Alexandru Ancuţa, nataţie, junior, CSS Hunedoara;

Laureaţi, probele neolimpiceLocul I: Florin Mureşan, karate tradiţional, tineret, CS Ryu Do, antrenor TeodorTelembici;Locul II: Ana Maria Gherghel, fotbal tenis, senioară, CS Comexim Lupeni,antrenor Dima Druncea; performanţe; Sergiu Olariu, karate tradiţional, junior, CSRyu Do, antrenor Teodor Telembici;Locul III: Mădălina Puşcaş, karate tradiţional, junioară, CS Ryu Do, antrenorTeodor Telembici; Cristian Popa, tae-kwon do, senior, CS Hard Steel Hunedoara,antrenor Cristinel Popa; Mihail Plop, karate Eur&ka, senior, CS Dacicus, antrenorNicolae Iordăchescu; Sănducu Grigore, karate Eur&ka, senior, CS Dacicus,antrenor Nicolae Iordăchescu;Locul IV: Iulia Furdui, karate tradiţional, junioară, CS Ryu Do, antrenor TeodorTelembici; Cosmin Oprescu, tae-kwon do, senior, CS Hard Steel Hunedoara,antrenor Cristinel Popa; Artur Christian Meizel, tae-kwon do, senior, CS HardSteel Hunedoara, antrenor Cristinel Popa; Alina-Gerlinda Tinca, karate WKC, senioară, CSM Petroşani, antrenor Radu Polifronie; Dan Negriciu, karate Eur&ka,senior, CS Dacicus, antrenor Nicolae Iordăchescu; Locul V: Toma Telembici, karate tradiţional, junior, CS Ryu Do, antrenor TeodorTelembici;.Gabriel Plop, karate Eur&ka, senior, CS Dacicus, antrenor Nicolae Iordăchescu; Diana Andreea Aniela Ioan, karate Eur&ka, senioară, CS Hard SteelHunedoara, antrenor Gheorghe Păiuş; Andreea Şimo, karate tradiţional, tineret,CS Budo Kurai Samurai Hunedoara, antrenor Ianos Şimo; Ovidiu Crişan, karatetradiţional, tineret, CS Ryu Do, antrenor Teodor Telembici; Locul VI: Ioana Furdui, karate tradiţional, junioară, CS Ryu Do, antrenor TeodorTelembici; Eva Spanior, karate Eur&ka, senioară, CS Dacicus, antrenor NicolaeIordăchescu; Horea Luca, karate Eur&ka, junior, CS Dacicus, antrenor NicolaeIordăchescu; Andreea Potcovel, karate Eur&ka, junioară, CS Hard Steel Hunedoara, antrenor Gheorghe Păiuş;Locul VII: Radu Mircea, karate Eur&ka, junior, CS Dacicus, antrenor Nicolae Iordăchescu; Andra Daniliuc, karate Eur&ka, junioară, CS Heian, antrenor Marius Biji, Bogdan Hriţcu, karate Eur&ka, junior, CS Dacicus, antrenor NicolaeIordăchescu; Premia Matei, gimnastică aerobică, junioară, CSS Petroşani, antrenorIuliana Piscoi;Locul VIII: Răzvan Udrea, karate, cadet, CS Shinto Petroşani, antrenor MariusSigmirean; Ioana Popescu, karate Eur&ka, cadet, CS Dacicus, antrenor NicolaeIordăchescu; Aleonia Tacaci, karate Eur&ka, tineret, CS Dacicus, antrenor NicolaeIordăchescu; Sonya Neagu, karate Eur&ka, cadet, CS Dacicus, antrenor NicolaeIordăchescu;Locul IX: Adriana Ilie, karate, cadet, CS Shinto Petroşani, antrenor Marius Sigmirean; Paul Bucea, karate Eur&ka, junior, CS Dacicus, antrenor NicolaeIordăchescu;Locul X: Andrei Dăncescu, karate Eur&ka, junior, CS Dacicus, antrenor NicolaeIordăchescu; Valentin Bozan, tae-kwon do, junior, CS Cobra, antrenor Iosif Ambruş.

Din discuţia purtată cu Karoly Borbely,

ministru secretar de stat în Ministerului

Economiei, Comerţului şi Mediului de

afaceri pe tema aprobării direcţionării sub-

venţiei de stat către mineritul de huilă de

către Comisia Europeană, am ajuns la con-

cluzia că directorul general Constantin

Jujan a vorbit în perfectă cunoştinţă de

cauză şi în decembrie şi în ianuarie. Acest

ajutor de stat este strâns legat de Bruxelles

şi de răspunsul care va urma să vină de-

acolo. Din păcate, nu mai repede de a doua

perioadă a lunii februarie, după 16 febru-

arie, după cum ne-a declarat Karoly Bor-

bely. Spunem din păcate, deoarece Valea

Jiului stă în aceste zile pe un butoi de pul-

bere, minerii pierzându-şi deja răbdarea,

după atâtea şi atâtea promisiuni de mai

bine din ultimii doi ani. Timp în care salari-

ile lor tot s-au micşorat, materialele au lip-

sit, numărul ortacilor a tot scăzut, munca

unora prin abataje s-a dublat, iar viaţa

familiilor lor s-a tot înrăutăţit.

După 16 februarie este însă posibil ca

multe dintre aceste probleme să se reme-

dieze, odată cu răspunsul pozitiv oferit de

comisarii europeni. Se pune întrebarea:

oare vor mai avea minerii răbdare încă trei

săptămâni?

Pe de altă parte, aici nu e vorba numai de

răbdare, mai există şi unele forţe interesate

să manipuleze din nou oamenii care-şi

câştigă cu greu şi cu suferinţă pâinea cea de

toate zilele. Aceste forţe distructive, din

lumea sindicatelor, partidelor politice şi tot

felul de structuri interesate de a provoca o

criză politică şi în România, au mai făcut

mult rău imaginii Văii Jiului şi în trecut,

mineriadele fiind mărturia cea mai de

necontestat. De aceea mai multă înţelepciu -

ne n-ar strica din partea tuturor, dar mai

ales din partea guvernanţilor. Care ar trebui

să se aplece mai mult asupra problemelor

Văii Jiului.

Dar iată ce ne-a declarat ministrul secretar

de stat Karoly Borbely: „M-am ocupat şi

mă ocup personal de această problemă.

În momentul de faţă suntem în faza de

documentaţie, mai bine spus de core-

spondenţă, deoarece toată documentaţia

a fost întocmită de partea română, apoi

trimisă la Bruxelles. În momentul de

faţă cei de-acolo sunt în faza de

redactare a deciziei, care va fi trimisă în

faţa Colegiului Comisarilor Europeni.

După 15-16 februarie, mai bine spus în a

doua parte a lunii (nu ştim exact ziua,

doar că după 15-16 februarie) va veni

răspuns, chiar în ziua respectivă, deci

exact în ziua în care comisarii europeni

vor lua o decizie. Răspunsul lor va fi mai

mult ca sigur pozitiv. Ţinând cont la

câte discuţii şi întâlniri am avut şi la ce

documentaţie am întocmit, nu cred că

vor fi probleme. Această industrie, ex-

tractivă, face parte din tradiţia noastră,

ne e dragă şi nu ne este indiferent ce se

întâmplă cu ea, de aceea am acordat o

mare atenţie acestei probleme”.

În ceea ce priveşte discuţia interminabilă

despre complexul energetic, ministrul

secretar de stat Borbely, ca şi Attila Dezsi,

secretarul general al Guvernului, cu care de

asemenea am discutat, ne-au spus că Florin

Mârza este persoana care se ocupă cel mai

mult de acest lucru, împreună cu ministrul

Ion Ariton, Karoly Borbely şi alţi miniştri

secretari de stat, în aceste zile purtându-se

pe această temă negocieri şi discuţii cu

reprezentanţii Fondului Monetar Inter-

naţional.

„Despre complex nu vă pot spune prea

multe acum, deoarece suntem exact în

mijlocul discuţiilor cu comisia de la FMI

venită la Bucureşti. Nu se poate vorbi

acum, în mijlocul negocierilor, dar săp-

tămâna viitoare, după finalizarea acestor

discuţii vă pot spune mai multe. Oricum,

noi sperăm să fie bine”, ne-a mai declarat

Karoly Borbely.

Corneliu BRAN

CMYK

6 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 2012

Promisiunea făcută de primarul Tiberiu

Iacob-Ridzi celor din Colonia Petroşani

în campania electorală şi după, că vor în-

cepe lucrările de extindere a canalizării şi

în Colonie, este pe cale să se adeve -

rească.

A se reţine că nu vorbim aici de marele

proiect derulat prin ADI Apa Serv Valea

Jiului, proiectul de 40 de milioane de

euro, care are şi el rolul lui, dar care este

o altă poveste, la nivel de întreaga Vale a

Jiului.

Vorbim de un proiect iniţiat de primarul

Ridzi, strict pentru Petroşani, în valoare

de peste 7 milioane de euro, bani care vin

tot pe fonduri europene nerambursabile.

Acest proiect pe care multă lume îl cre-

dea uitat, în aceste zile ajunge încet,

încet, şi la execuţie! Proiectul va rezolva

într-o perioadă relativ scurtă, de doi ani,

toate problemele canalizării din Colonie,

dar şi din alte zone mărginaşe a Petroşa-

niului, care nu beneficiază în momentul

de faţă de canalizare.

„În momentul acesta, pe acest proiect

suntem deja în procedură de licitaţie,

după care va urma execuţia lucrărilor. În

momentul în care va fi atribuită licitaţia

ne şi apucăm de lucrări. Dacă nu vor fi

contestaţii, în aprilie ne vom apuca de

treabă. Proiectul e finanţat prin Minis-

terul Mediului, cu fonduri europene neram-

bursabile şi ne-am zbătut să-l obţinem

pentru Petroşani, aşa cum am tot promis

cetăţenilor noştri. Acum pot să spun că

implementarea acestui proiect va începe

în maxim două luni, dacă nu vor fi proble-

me cu contestaţiile. Sperăm să se treacă

de faza de contestaţii cât mai repede, ca

să putem începe lucrările cât mai rapid.

M-aţi întrebat de pe ce stradă vor începe

lucrările în Colonie, multă lume fiind in-

teresată de asta… Nu pot acum să dau un

răspuns, până ce nu vom discuta cu con-

structorul, care ne va prezenta un plan de

acţiune. Abia atunci vom putea da un

răspuns mai exact în acest sens. Dar cred

că cel mai important lucru este că vin

banii, că se face licitaţia de lucrări şi că

vor începe lucrările şi la acest proiect

foarte important pentru comunitatea

noastră”, ne-a declarat primarul Tiberiu

Iacob-Ridzi.

După introducerea canalizării, primarul îi

asigură pe cetăţeni că va urma şi as-

faltarea străzilor respective: „Dar toate la

timpul lor, acum haideţi să vedem ce

facem cu canalizarea şi după aceea o să

vorbim şi de asfaltarea acestor străzi”.

Corneliu BRAN

Exclusivitate ZVJ. Conform secretarului de stat Karoly Borbely,

După 16 februarie, Comisia Europeană va trimite o decizie clară Bucureştiului, în privinţa ajutorului de stat pentru mineritul de huilă

Primarul Iacob-Ridzi - hotărât să-şi onoreze promisiunea:

Anul acesta în ColoniaPetroşani va fi rezolvatăcanalizarea

Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi In-specţie Socială (AJPIS) Hunedoara aprezentat public raportul de activitatepe anul 2011. Spicuim pentru dum-neavoastră câteva din datelecuprinse în acest bilanţ.

Măsuri pentru creşterea venitului familial şi a calităţii vieţii de familiePotrivit raportului, AJPIS a asigurat accesul la servicii so-

ciale fără discriminare a familiilor şi persoanelor singure

aflate în nevoi sau supuse riscului de excluziune socială

prin acordarea prestaţiilor de asistenţă socială constând în:

alocaţia familială complementară (OUG nr. 105/ 2003):

20.698 lei pentru 126 beneficiari (restanţe); alocaţia de

susţinere pentru familia monoparentală (OUG nr. 105/

2003): 23.110 lei pentru 91 beneficiari (restanţe); alocaţia

de plasament (Legea nr. 272/ 2004): 1.528.542 lei pentru

un număr mediu lunar de 1.236 beneficiari; indemnizaţia

lunară de hrană pentru persoanele infectate cu HIV sau

bolnave de SIDA (Legea nr. 584/ 2002): 1.047.030 lei pen-

tru un număr mediu lunar de 225 beneficiari; alocaţia pen-

tru susţinerea familiei (Legea nr. 277/ 2010): 2.779.952 lei

pentru un număr mediu lunar de 3.901 beneficiari.

De asemenea, s-a dat ajutorul social prin aplicarea prevede -

rilor Legii nr. 416/ 2001 privind venitul minim garantat:

5.934.005 lei pentru un număr mediu lunar de 3.379 bene-

ficiari; alocaţia de stat pentru copii (Legea nr. 61/ 1993):

53.834.231 lei pentru un număr mediu lunar de 76.982

beneficiari.

Bani pentru copiiDin datele oficiale prezentate de AJPIS, anul trecut s-a

aplicat programul pentru susţinerea familiei în vederea

creşterii copilului, conform OUG nr. 148/ 2005, cu modi-

ficările şi completările ulterioare. Astfel, s-au acordat

indemnizaţii pentru creşterea copilului în valoare de

35.719.761 lei pentru un număr mediu lunar de 4.005 de

beneficiari.

De asemenea, s-a mai realizat aplicarea programului de

acordare a indemnizaţiei/ ajutorului pentru creşterea

copilului până la vârsta de 7 ani, prevăzute de Legea 448/

2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor per-

soanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulte-

rioare, 818.768 lei pentru un număr mediu lunar de 194 de

beneficiari.

Bani pentru încălzirePrin programul de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea

locuinţei în perioada sezonului rece au fost ajutaţi un

număr mare de hunedoreni: ajutoare pentru încălzirea

locuinţei cu energie termică de 1.032.349 lei pentru un

număr mediu lunar de 2.628 beneficiari; ajutoare pentru

încălzirea locuinţei cu gaze naturale de 4.027.286 lei pen-

tru un număr mediu lunar de 9.126 beneficiari; aju-

toare pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni,

combustibili petrolieri: 1.789.771 lei pentru un

număr mediu lunar de 9.684 beneficiari.

Îmbunătăţirea echilibrului socio-economic al familiei

Pentru îmbunătăţirea echilibrului

socio-economic al familiei, în anul

2011, AJPIS Hunedoara a realizat ur-

mătoarele obiective: au fost efectuate

un număr de 35 de anchete sociale la

domiciliul solicitanţilor de ajutor fi-

nanciar sau de urgenţă; s-au trimis

spre aprobare MMFPS 21 de propu -

neri în vederea acordării de ajutoare

financiare conform art. 5 lit. e din

Legea 366/ 2001; s-au trimis spre

aprobare MMFPS 5 propuneri în vede-

rea acordării de ajutoare de urgenţă,

conform art. 28, alin. 1 din Legea 416/

2001 şi s-a efectuat plata acestora.

De asemenea, în luna decembrie 2011,

au fost efectuate 893 anchete sociale

în Valea Jiului (la personalul disponibi-

lizat de la CNH Petroşani, în luna oc-

tombrie 2011) în vederea acordării de

ajutoare de urgenţă, s-au transmis spre

aprobare la MMFPS 893 de propuneri în

vederea acordării de ajutoare de urgenţă

precum şi necesarul de credite bugetare pentru persoanele

disponibilizate şi s-a efectuat plata a 6.781.100 lei, sumă

cu titlu de ajutor de urgenţă, pentru aceste persoane (con-

form HG nr.1203/2011).

De menţionat este şi acordarea de subvenţii de la bugetul

de stat pentru fundaţiile şi ONG-urile care acordă servicii

de asistenţă socială, reglementată prin Legea nr. 34/ 1998,

pentru Fundaţia „Sfântul Francisc” în sumă de 1.194.000

lei pentru un număr mediu lunar de 398 beneficiari. Tot

anul trecut s-au realizat lunar activităţi de monitorizare,

control şi mod de utilizare a subvenţiei pentru cele şapte

centre ale Fundaţiei „Sfântul Francisc” (Căminul „Sf.

Maria” Deva, Casa familială „Sf. Ştefan” Deva, Cămin

„Sf. Elisabeta” Orăştie, Cămin „Cor Iesu” Petroşani,

Cămin „Sf. Anton” Salonta”, Cămin „Sf. Iosif” Sovata şi

Casa „Sf. Laszlo” Tuşnad).

Potrivit analizei AJPIS Hunedoara, anul trecut au fost ver-

ificate şi monitorizate trei unităţi de asistenţă socială ce îşi

desfăşoară activitatea pe raza judeţului Hunedoara astfel:

Centrul de îngrijire medicală şi asistenţă socială la domi-

ciliu din Petroşani şi Centrul de zi „Maria Stein” din

Petroşani ale Asociaţiei Caritas din Alba-Iulia şi o unitate

de asistenţă socială care aparţine Organizaţiei Salvaţi

Copiii din Bucureşti.

Mihaela PETROŞAN

CMYK

7ACTUALITATEZiarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 2012

www.zvj.ro

Bilanţ la Inspecţia Socială Hunedoara

În 2011 aproape un sfert dinpopulaţia judeţului a fostasistată social Raportat la numărul de

487.115 persoane, carereprezintă populaţia judeţuluiHunedoara, numărul mediude prestaţii sociale în anul2011 a fost de 110.783, ceeace semnifică un procent de22,74% din numărul total delocuitori.

Pentru aceştia a fost plătităefectiv în anul 2011 suma de146.433.238 lei.

Mandatarul comercial, oglindăîn afaceri a mandantului

Actele comerciale sunt semnate mai bine

de către un mandatar iscusit, care prote-

jează interesele beneficiarului atunci când

cel din urmă este prea ocupat să parafeze în

nume propriu o afacere.

Domeniul afacerilor are o dinamică incre-

dibila: semnături, contracte, clauze, man-

danţi şi mandatari, procese şi câştiguri, în

general tot soiul de activităţi menite să

genereze suite de business-uri mai mult sau

mai puţin profitabile.

O categorie aparte din meniul de contracte

este reprezentată de contractul de mandat

comercial, un act care precizează clar cine

pe cine reprezintă şi care este scopul

delegării. Astfel, o persoană fizică sau o

firmă pot împuternici un delegat să aibă

drept de semnătura şi să-i reprezinte în

diferite acţiuni juridice axate pe segmentul

comercial. Bineînţeles, favorurile de acest

gen nu sunt cu titlu gratuit, ci recompensate

prin diferite sume de bani, stabilite de părţi,

sau, în caz de neînţelegeri, de o instanţă

judecătorească.

Mandatarul este mânadreaptă a mandantuluiImediat cum a primit drept de semnătură

din partea mandantului, mandatarul îşi

poate "face de cap" în diferitele acţiuni ju-

ridice, bineînţeles, cu acordul celui pe care

îl reprezintă.

Totuşi, el poate lua decizii şi de unul singur

în cazul în care este în contratimp şi nu

reuşeşte să obţină instrucţiuni din partea

mandantului, care oricum crede orbeşte în

el din moment ce i-a cedat dreptul de sem-

nătură. Împuternicirea mandatarului îşi are

şi ea trasate limitele ei, drepturile stipulate

în contract fiind în consonanţă cu demer-

surile necesare atingerii scopului final, ast-

fel ca traiectoria

mandatarului este una bine

definită.

Mandatarul trebuie să

vegheze constant la bunul

mers al activităţii între-

prinse, în caz de stricăciuni

sau probleme fiind singu-

rul care răspunde de preju-

diciile aduse mandantului.

Acest lucru este valabil

atunci când se demon-

strează faptul că man-

datarul se face vinovat de

neîndeplinirea sarcinilor şi

nu se referă la cazurile for-

tuite, când acesta nu poate

fi considerat responsabil de anumite daune.

Este foarte importantă comunicarea dintre

cele două părţi, asta dacă se doreşte un

mariaj al mandatului cât mai fericit şi fără

un divorţ urât, declarat în sala de judecată.

Cât e dobânda de mandatar?Cum mai toate demersurile comerciale au o

finalitate bănoasă, mandatarul are obligaţia

să se prezinte la domiciliul sau sediul de

business al mandantului şi să-i înmâneze

suma aferenta contractului. Dacă suma re-

spectivă nu intra în posesia mandantului la

data precizata conform actelor, atunci se in-

stituie o dobândă pe care mandatarul este

obligat să o achite începând cu prima zi de

întârziere.

Şi mandantul are obligaţii faţă de man-

datar, ca în orice parteneriat unde se

strâng interese şi acţiuni variate. Acesta

trebuie să pună la dispoziţia partenerului

său toate informaţiile şi documentele

necesare activităţilor propuse, asta pentru

a-l pune în gardă pe mandatar şi pentru a

fi sigur că acesta se va descurca în

mânuirea afacerii. Totodată, trebuie să îi

aloce în avans sumele necesare iniţierii

acţiunilor comerciale sau juridice, acest

lucru fiind de dorit pentru a eficientiza

procesul obţinerii de avize şi rezultate.

Privilegiile ce ţin de job-ul de mandatar se

referă la sumele primite cu titlu de

retribuţie din partea mandantului, iar cre-

anţele garantate prin privilegiu au priori-

tate faţă de oricare alte creanţe împotriva

mandantului. Pentru a-i garanta man-

datarului privilegiul faţă de alte părţi im-

plicate şi pentru a-i confirma întâietatea,

acesta trebuie înscris la Arhiva Electronică

de Garanţii Reale Mobiliare.

Pentru detalii şi pentru a te informa suplimentar, accesează www.avocat-tv.ro,secţiunea Subiecte. Acolo, avocat MariusFlăcău oferă informaţii interesante legatede insolvenţă.

Sursa: Avocat TV (www.avocat-tv.ro)

MMaannddaattaarruull ccoommeerrcciiaall

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 20128 AGORA

www.zvj.ro

SC EURO JOBS SRL angajează:

PSIHOLOG, SOCIOLOG sau PSIHOSOCIOLOGCerinţe: studii superioare de speciali-

tate şi experienţă relevantă în domeniu;program full time.

CV-urile se pot trimite la adresa de e-mail office@euro-jobs.org.

Pentru detalii suplimentare ne puteţicontacta la numărul de telefon:

0733.076.679.Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.

Îl regret pe vechiul meu securist de pe

Net. Era prost, punea mereu virgulă

între subiect şi predicat, dar era securis-

tul meu, mă însoţea pe toate site-urile

unde aveam publicate articole, se „băga”

şi la piese de teatru şi chiar la romane!,

comenta, cu limba lui de lemn, molcom,

aşezat, pe linia Petre Ispirescu, Petre

Dulfu...

„Petre, Petre, ce-ţi-am spus eu ţie...” mă

apostrofa, cu îngăduinţă, rareori cu as-

prime. Nu înjura! Era dulce-dulce, ca o

mâncare de post. Atâta doar că era prost!

Începusem să mă obişnuiesc cu el. (Apropo

de Petre: Petre Roman a fost în Piaţa Uni-

versităţii, să vadă cum este. Şi... a văzut!).

Da', într-o zi, mă pune domnu' dracu' să

protestez, chiar în acest colţ de pagină, nu

mai ştiu cu ce m-a enervat. Şefii lui, băieţi

subţiri, ce s-or fi gândit: „Dom'le, poate se

supără dom' Geo, oricum e subiectul nos-

tru, ne luăm leafa şi datorită lui”, aşa că,

din toamnă, mi-l schimbară pe amploiat.

Şi, evident, îmi repartizară altul. Ăsta nou...

e dat dracu'! E mai prost decât ăla dinainte,

nu pune nici punct la sfârşit de propoziţie,

da' e de zece ori mai fudul! Începe fiecare

comentariu (Sub identităţi diferite, vezi

bine, suntem inteligenţi, dom'le!) cu :”Nea

Truta...”, „Băi geniule...”, v-am spus că nu

le are cu virgulele! Ce mă deranjează e

lipsa de consideraţie a şefilor faţă de per-

soana mea: am senzaţia că n-am mai fost

găsit atât de periculos critic al lui Băse, ca

să mi se repartizeze un securist întreg „pă

persoană fizică”. Cred că omul meu mai

are în grijă, prin fişa prostului, şi alte ţinte!

Bine, nu mă pot compara eu cu locotenen-

tul Gheorghe Alexandru, care e făcut praf

pe site-urile mai tuturor ziarelor (Cred că i

s-au arondat cel puţin cincizeci de securişti,

da' omu' şi merită!), başca, el a observat, îl

urmăreşte, tot timpul, şi o maşină neagră

(Atenţie, băiete, e mai periculoasă pisica

sau văduva neagră!), nici cu echipa de zgo-

mote din jurul lui C.T.P, care din cretin şi

psihopat nu-l scoate! Acum câteva zile, un

ziar central a făcut publică identitatea unui

astfel de securist-postac, ce inserase la co-

mentariile unui singur articol optsprezece

comentarii, în care îl „reabilita” pe marele

bărbat de partid şi de stat Boc. Adică,

încerca să dea cu odicolon peste rahat.

Tâmpitu', deşi mai tâmpit e ăla care l-a an-

gajat, nu aflase că, dacă trimiţi aceleaşi co-

mentarii de pe acelaşi computer, te află şi

un elev din clasa zero. La ce foloseşte

această sinistră propagandă, nu ştiu. Ce mă

interesează e că România nu mai e stat

poliţienesc, securitatea (metamorfozată în

şapte servicii...) nu mai urmăreşte cetăţenii

paşnici, nici în Piaţa Univesităţii nu sunt

infiltraţi provocatori. Nimic din toate aces-

tea nu se întâmplă în ţărişoara noastră

unde, vorba preşedintelui, e democraţie to-

tală, nici urmă de dictatură, pentru că, alt-

fel, l-am putea critica, zi de zi, pe Marele

Comandant de barcă?! Şi, până una-alta,

vorba ambasadorului american, să fim

mulţumiţi că suntem lăsaţi să protestăm

liber în pieţele Patriei, şi nu suntem vânaţi

de pe balcoane şi acoperişuri, ca în alte ţări

nedemocrate. Petre, Petre, ce-ţi-am spus eu

ţie...

P.S. Acum, că am deschis gura, din nou,

„fac apel” la şefii cu epoleţi invizibili, să

nu cumva să-mi schimbe din nou se-

curistu'! Sunt sigur că îmi vor trimite unul

şi mai prost. Pe cei mai mobilaţi la garsonie-

ră, sunt şi dintr-ăştia, îi păstrează pentru

Piaţa Universităţii, unde e zbaterea peştelui

mare. E şi de înţeles: în joc e „interesu'

naţional”. Adică stabilitatea pe post a mari-

narului!

Petre, Petre...

Grupul de firme Protector angajează

contabil cu experienţă. Relaţii la telefon

0254.548908.

SC EURO JOBS S.R.L angajează

- inginer proiectantRelaţii la tel.

0354.108.516 /0727.091.969.

Jiul Exchange SRLPetroşani angajează urgent lucrător cu experienţă în domeniulamanet şi schimb valutar. Relaţii la telefon0254.548908.

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 2012 9UMOR ÎN HA... MAJOR

Certificat Digital Calificat cu

Semnătură electronică extinsă

Kit-ul DigiSign cuprinde:

� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an

care conţine Semnătură electronică extinsă;

� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro

USB Aladdin Technologies;

� DigiSigner - soft de semnare a oricărui

tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);

(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro -

e-Token)

Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA

Telefon 0254-541.330

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, lacele mai bune preţuri de pe piaţă,

următoarele servicii:- măsurători topografice, trasări deconstrucţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român,înscrieri în cartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garaje la 5euro/mp construit) (D.T.A.C.,D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize, acordurişi autorizaţii de construire sau desfi-inţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,

sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi

ale noastre!

Cabana Straja angajează bucătar, ospătar,

cameristă, în condiţii avantajoase.

Relaţii la telefon0762.657363.

www.zvj.ro

ConsideraţieAnimale am iubit

Şi-alte lighioane

Fi’ndcă ele nu comit

Fapte inumane…

De la tata NoeArca lui încăpătoare

Ne-a dat multe creaturi;

Zburătoare, târâtoare,

Dar şi multe… târâturi.

ProfilGudurându-se năroadă

Dup-un obicei străvechi,

Javra dă parşiv din coadă

Dar… şi mişcă din urechi!

PseudoumanăDădea din coadă mulţumit

Un căţeluş, hapsânul,

Lătrând în fine fericit

Că… şi-a dresat stăpânul!

IpocritulLinguşind dizgraţios

Stă mereu la pândă

Pare-un câine credincios

Dar… e mâţă blândă!

CameleonulReptila care dovedeşte

Când vrea s-atingă nişte ţeluri

Că el se poartă omeneşte…

Adică-n zeci de mii de feluri!

OmeneascăO maimuţă cu păcate

Medita pe-o creangă-n pom:

„Am apucături ciudate,

Cred că eu mă trag din om!”

InvoluţionistăCând din om a devenit

Iar maimuţă, în sfârşit,

Ea mi-a declarat din pom:

„Mi-e ruşine c-am fost om!”

ElitismUn cal pur sânge e grozav,

O stirpe-mpărătească,

Dar şi el poate fi bolnav

…De tuse măgărească!

Rol conducătorDacă e la urma urmei

Tot mereu în fruntea turmei

El e şeful, aşadar,

Meditează… un măgar!

Fată bătrânăA ajuns cam disperată

O văcuţă de la noi

Căutând viaţa toată

Doar… trifoi cu patru foi!

FuncţieTot mai vezi câte-un măgar

Care-ajuns în post, mai nou,

Crede că e necesar

… Să se poarte ca un bou!

VictimăŞi în luncă, şi-n zăvoaie,

Şi-n trecut, dar şi mai nou,

Dacă eşti un om de paie

Te mănâncă orice bou!

CartezianăUn bou răbdător,

Zicea optimist

În drum spre-abator:

„Mugesc… deci exist!”

CircumstanţăFără nicio şmecherie

Câteodată pot să cred

Că accept şi-o porcărie

Dacă porcu-i patruped!

RezonCu elogii s-a-nvăţat

Toată lumea-n bătătură:

Chiar şi porcu-i lăudat

Este drept… ajuns friptură!

De poveste…E faptă-adevărată

Că ursul la strâmtoare

Nu fuge niciodată

Cu coada-ntre picioare!

EvoluţieOuat spre seară în cuibar

Un ou de o valoare netă

Se şi visa cocoş primar

Şi a ajuns în zori… omletă!

FeministăEste dat de la natură

- Şi albinele-s dovadă –

Cele ce au miere-n gură

Au precis şi ace-n coadă!

Bondar bătrânO viaţă-ntreagă, de cu zori,

Mereu a fost în câmp cu flori

Şi astăzi încă mai cutează

Deşi… nu mai polenizează!

Dar…Are mare-asemănare

Viespea cu albina-ncât

Ca şi ea oricând e-n stare

Ca să-nţepe. Dar atât!

ConexiuneE de-a dreptul inuman

Ca-ntr-o viaţă grea, de câine,

Să depinzi de un ciolan

…Ca să poţi mânca o pâine!

ParlamentulLoc cu şerpi alunecoşi,

Ce se-adună-n cârdăşie

Chiar de-s cei mai veninoşi

Pot trăi în armonie…

HohenzolernianăFi’ndcă ţin la etichetă

Unii azi o zic cu ciudă:

Nu-i destul o Margaretă

Ca să-nnobilezi… un…

Dudă!

Artă poeticăChiar de vrei înregistrarea

Muzicii la-nalte cote

N-o să pui privighetoarea

Ca să cânte… după note!

DescendenţăAr fi bine să se ştie

Pân’ la ultima bobiţă

Că-s ciorchine multe-n vie

Dar nu toate sunt de viţă!

Fortuna labilisSpre înaltul pisc ceresc

Stele urcă, strălucesc;

Cele care cad şi pier

…Nu fac gaură în cer!

Eugen Pop – PseudominifabulePersonalitate complexă, asociind fişa de autor cu mai

multe genuri de creaţie, Eugen Pop vine, de data aceasta,

cu o surpriză editorială de ţinută. „Disecând cu luciditate

realitatea, aceste catrene, numite (pseudo)minifabule, sunt

rodul literar al unui tip aparte de gândire, geneza

fabulelor sale constituind-o racilele vieţii sociale sau

politice, denunţând parvenitismul, demagogia, ipocrizia,

cameleonismul politic etc”. Cu aceste cuvinte începe

doamna profesoară Silvia Popescu, din Cluj-Napoca,

prezentarea volumului „Pseudominifabule” scris de

concitadinul dumneaei - epigramistul Eugen Pop.

Din acest volum am selectat o serie de epigrame în care

defectele personajelor de fabulă se regăsesc în viaţa

oamenilor. Aşadar, orice asemănare… nu e întâmplătoare!

Pagină realizată de Petronela Vali-SLAVU

Aşa cum ne-a explicat directorul adjunct al

Şcoalii Avram Stanca, Georgiana Duduială,

clasele pregătitoare vor fi, oarecum, asemănă-

toare claselor de grupa mare din grădiniţe, doar

că celor mici li se vor dezvolta aptitudinile, în aşa

fel încât să facă faţă cu brio clasei I.

Ce ne spune psihologulPsihologul şcolar Adela Dragomir a explicat, de

asemenea, că sunt diferenţe evidente între un copil

de 6 ani sau unul de aproape 8 ani, care ajung să în-

veţe, cum se întâmpla până acum, în aceeaşi clasă.

Diferenţele de vârstă pot dezavantaja un copil: „El

trebuie să fie destul de dezvoltat fizic, psihic, afec-

tiv, motric. Sunt multe aspecte de luat în calcul.

Uneori, cei mai micuţi nu sunt destul de perceptivi,

nu asimilează destul de repede informaţiile primite

şi, din această cauză, pot deveni sensibili din punct

de vedere afectiv”.

Clasele noi formate, cele pregătitoare, vor arăta ca o

clasă de grădiniţă, şi achiziţiile se vor face prin in-

termediul jocului şi a comunicării interactive.

Copiii cu cerinţe educaţionale speciale pot fi înscrişi

în învăţământul de masă sau în învăţământul spe-

cial.

„Copiii cu CES pot fi integraţi în ambele tipuri de

învăţământ. Dacă sunt înscrişi în învăţământul de

masă, şi restul copiilor din clasă trebuie să fie

pregătiţi pentru acest lucru. Trebuie să li se explice

faptul că un copil cu CES învaţă mai greu. De

aceea, pretenţiile sunt mai mici pentru ei şi trebuie

protejaţi”, explică Adela Dragomir.

Depunerea dosarului cu documenteDosarul cu documente se depune la şcoala la care se

solicită înscrierea. Se depune un singur dosar, la o

singură instituţie. La înscriere se completează o fişă-

tip, părintele trebuie să aibă buletinul de identitate,

certificatul de naştere al copilului, originalele şi foto-

copiile. Înscrierea se face pe etape. În etapa I, 5 - 16

martie, se vor înscrie copiii care solicită înscrierea la

şcoala de circumscripţie. În etapa a II-a, 20 - 27 mar-

tie, se vor înscrie copiii în altă unitate de învăţământ

decât cea din circumscripţie, pe locurile rămase

disponibile. În etapele 3 şi 4, 23 - 25 aprilie şi 2 - 9

mai, sunt practic înscrişi copiii care au rămas neîn-

scrişi, din diferite motive, după primele două etape.

Alina PIPAN

10 DIVERSE

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 2012

DSP Hunedoara readuce

Cancerul în actualitatePe data de 4 februarie, conform calendarului Organizaţiei Mondiale a

Sănătăţii, este „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului”. Cu

acest prilej, Direcţia de Sănătate Publică (D.S.P.) Hunedoara reia cam-

pania de informare „Cancerul poate fi prevenit”.

Astfel, echipele Compartimentului de Evaluare, Promovare a Sănătăţii al

D.S.P. Hunedoara vor distribui populaţiei - în Deva, Hunedoara şi Valea Jiu-

lui - pliantul Campaniei de informare a Ministerului Sănătăţii „Cancerul

poate fi prevenit” retipărit în 1.000 de exemplare.

În municipiul Hunedoara acţiunea se va desfăşura la „Centrul Recreaţional al

Primăriei”, în 7 februarie, în parteneriat cu Primăria municipiului şi Crucea

Roşie - Filiala municipiului Hunedoara, iar la Deva distribuirea pliantului se

va face în parteneriat cu Crucea Roşie - Filiala municipiului Deva la sediul

ambelor instituţii, în data de 6 februarie.

Pe lângă pliantul cu informaţii generale despre cancer şi prevenirea lui, va fi

distribuit şi „Ghidul pentru reducerea riscului de a dezvolta cancer de sân”,

pliantul „Să prevenim împreună cancerului de col uterin” şi informaţii despre

prevenirea cancerului de piele (melanomul).

D.S.P. Hunedoara îşi propune să realizeze zilele acestea un parteneriat cu

„Asociaţia Bolnavilor de Cancer din Judeţul Hunedoara”, pentru a dezvolta

activităţi şi manifestări de informare, educare şi comunicare mai eficiente îm-

preună cu această comunitate de supravieţuitori.

Din datele statistice, pentru judeţul Hunedoara sunt rămaşi în evidenţă în

anul 2011 un număr de 7.413 cazuri de cancer.

Mihaela PETROŞAN

Ce trebuie să ştie părinţii referitor la

Clasele pregătitoare în curs de formare

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 2012 11PUBLICITATE

www.zvj.ro

Vând garsonieră în Petroşani,

ultracentral (lângă primărie),

Bdul 1 Decembrie 1918, bl. 97.

Telefon 0729.664975

Vând casă cu 5 încăperi, gaz,

apă, curent, grădină şi curte, în

Băcia, lângă şcoală. Preţ 35.000

de euro.

Relaţii la telefon0768.020106

Vând apartament în vilă şi teren

construibil, 140 mp,

str. 1 Decembrie 1918, zona

Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019

Vând apartament 3 camere, în

Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57,

decomandat, bucătărie mare,

baie şi WC de serviciu, balcon,

zonă liniştită.

Tel. 0721.333544

Vând garaj str. 9 Mai, lângă

piaţă (construit în 2010, izolat

exterior şi interior, apă, curent,

uşă la telecomandă), concesiune

pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ

7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847

Vând 2 apartamente

(unite - total 7 camere, 3 băi,

bucătărie), aproximativ 180

mp, situate în Petrila, strada

Republicii, deasupra CAR

Petrila.

Telefon - 0733.083379

Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil.

lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091

Vând teren în Petroşani

intravilan la 5 minute de centru

(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

Vând, în Jieţ-Androneşti, 3

terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi

7500 mp, holdă, pomi fructiferi,

apă, la şosea.

Preţ 10 euro/mp discutabil.

Telefon 0725.219019

Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000

km, motor 1400 cmc, benzină,

albastru indigo, închidere cen-

tralizată, aer condiţionat, 4

airbag-uri, 5 uşi, fără accidente,

unic proprietar, înmatri culată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel. 0730.004032

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Colaborările ţi-ar putea aduceunele satisfacţii în plan material,dar va fi nevoie de eforturi mari.

Călătoriile te vor avantaja, indiferentcă este vorba de afaceri sau de divertisment.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Încearcă să-ţi canalizezi energiacu precădere spre activităţile de laserviciu, altfel vei rămâne în urmăcu multe. Dacă ai de semnat acte,

fii cu mare băgare de seamă.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Tot ceea ce ţine de călătorii tefavorizează din toate punctele devedere. Vei avea ocazia să pleciîntr-o călătorie în străinătate.

. Rac (22 Iun - 22 Iul)

Te vei implica într-o activitatenouă care te va obliga la un efortsusţinut. Din fericire starea fizică îţi

permite să-ţi pui ideile în practică.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Încercările de a-ţi impune punctelede vedere nu vor face decât să ten-sioneze relaţia ta de dragoste. Celmai bine ar fi să laşi lucrurile să

evolueze de la sine şi nu vei aveade ce să te plângi.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Este posibil să ai ocazia să obţiiun câştig bănesc dintr-o activitatede colaborare sau parteneriat. Un

proiect mai vechi ar putea prindecontururi reale.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Reuşeşti să faci o impresiebună oriunde te vei duce. Cinevadin anturajul tău apropiat ar

putea da semne că te simpatizează.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Nevoia de dialog, de comuni-care va fi accentuată în aceastăperioadă, aşa că ai putea discuta

cu partenerul de suflet pe mar-ginea proiectelor de viitor.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Riscurile nu te avantajează câ-tuşi de puţin, căci traversezi o pe-rioada în care oportunitatea

pentru accidente este mare. Situa -ţia financiară te stresează, dar cel puţin deo-camdata nu ai ce face în această direcţie.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Dacă eşti implicat într-o relaţiestabilă, este posibil că partenerulsă se confrunte cu situaţii dificile,ceea ce te va afecta şi pe tine

într-o bună masură.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Relaţia cu cei din familie va fi camtensionată şi ar fi de dorit să nu daicurs pornirilor impulsive. Relaţiacu prietenii evoluează excelent,

aceştia fiind de partea ta în tot cefaci.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Situaţia financiară te cam ne-multumeşte, dar nu este cazul săai o discuţie pe această temă.Chestiunilile se vor rezolva într-un

viitor nu foarte îndepărtat, aşa cănu are rost să te complici.

Un pios omagiu şi aducere aminte la împlinirea unui an de la

tragicul accident de muncă de la EM Uricani în care au pierit

mult prea devreme

ing. CALOTĂ COSMIN MIHAI NĂDRAG ION

BORC HICI CORNEL STOI IULIAN

CUCU MARIANSindicatul Liber EM Uricani

COMEMORĂRI

HOROSCOPHOROSCOP

Pentru comenzi de MICĂşi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la:

0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro,

publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com

sau direct la sediulredacţiei noastre.

Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu”

SSââmmbbăăttăă ,, 0044 ..0022 ..22001122

Orele 18:00 – Spectacolul ,,Nunta lui Figaro”

DDuummiinn ii ccăă ,, 0055 ..0022 ..22001122

Orele 12:00 – Spectacolul ,,Lumea lui Dănilă”

Orele 18:00 – Spectacolul ,,Nunta lui Figaro”

SERVICII

ÎNCHIRIERIÎnchiriez

spaţiu industrialcu teren aferent în municipiul

Petroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),

pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,

curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

DECESE

Colectivul maternităţii Spitalului din Petroşani regretă nespus

şi este alături de colega lor Izabela Stănescu în greaua

încercare pricinuită de trecerea în nefiinţă a mamei acesteia

ZARCULEA ELENADumnezeu s-o odihnească în pace.

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru

diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

Vând cauciucuri deiarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14,195/65/15, 205/55/16. Preţuri între 80-100lei/buc.

Relaţii la telefon0765.459316

SC REALCOM SA PETROªANIdistribuitor unic în Valea Jiului al produselor

lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile

agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai

înaltă calitate:

Asigurăm transportul franco-magazin.

Relaţii la telefon:

0254.542472 sau 0733.960320

- lapte consum- lapte bătut

- sana- iaurt- chefir

- caşcaval- smântână

- unt- brânză

- lapte praf

Asociaţia Composesorală Câmpu lui Neag scoate la licitaţie

masă lemnoasă. Licitaţia va avea loc astăzi la ora 14:00.

Relaţii la telefon 0254.510641

Pictez camere copii.Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616

LICITAŢIE

Societate comercială angajează

carmangier cu experienţă. Relaţii la telefon

0751.199101

Cursuri de dans sportiv!Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la

cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la

nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind

la acelaşi nivel cu cele din ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă în

care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi.

Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere

pregătire pentru “valsul mirilor”!

Sălile de dans sunt în:

- Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5);

- Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila;

- Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărulde telefon: 0726.620840.

Magazin încălţăminte,centru, angajez

vânzătoare, salariu 800 lei +bonusuri.

Telefon 0727.881104

Societate comercială angajează

şofer de camion cu experienţă. Relaţii la telefon0751.199100

Biblioteca judeţeană din Devaorganizează un evenimentcultural meritoriu, respectivlansarea CD-ului cuprinzândun colaj de piese corale dinLiturghia Sfântului Ioan Gurăde Aur. Interpretarea esteoferită de Corala ParohieiOrtodoxe „Bunavestire” dinDeva, dirijată de profesoriiGelu şi Mariana Onţanu-Cră-ciun.

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu”

Hunedoara - Deva în colaborare cu Asociaţia

Culturală ,,Musica Divina” organizează în

ziua de 8 februarie 2012, de la ora 18, în

incinta Deva Mall, etajul 4, Salle d’Or, un

moment cultural cu o profundă semnificaţie

spiritual-creştină, având ca evocare pe Sfântul

Ioan Gură de Aur.

Discul lansat la biblioteca judeţeană conţine

piese compuse de autori români consacraţi în

domeniul creaţiei corale religioase: Gheorghe

Cucu, Nicolae Lungu, D. Bortneanski, V. Stan-

ciu, Ioana Ghika-Comăneşti. Fiecare dintre

aceşti compozitori a transpus pe muzică

Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, una din-

tre cele mai importante şi mai înălţătoare

liturghii din slujba ortodoxă. Părinte al bise -

ricii, Ioan Gură de Aur, arhiepiscop al Con-

stantinopolelui în secolele IV-V d. Hr, a fost

numit astfel datorită frumuseţii predicilor sale

rostite în primii ani ai erei creştine. Este de

înţeles, prin urmare, de ce a fost atât de mare

dorinţa multor compozitori de a se dedica

acestei liturghii.

Piesele muzicale de pe acest CD, fiecare în

parte, respectă tipicul şi ritualul slujbei orto-

doxe în cadrul căreia această liturghie ocupă

un loc primordial. În acelaşi timp, fiecare com-

pozitor aduce un plus de originalitate şi îşi

pune amprenta proprie, cu har şi măiestrie,

asupra unei lucrări izvorâte dintr-o adâncă

simţire creştin-ortodoxă.

Discul este un ansamblu coerent şi armonios

care aduce în atenţia iubitorilor de muzică

sacră creaţii corale compuse în tradiţia şcolii

corale româneşti, create acum peste un secol

de înaintaşi precum Alexandru Flechten-

macher, Carol Miculi, Eusebie Mandicevski,

Gavriil Musicescu şi alţii.

Mihaela PETROŞAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 3 februarie 201212 CULTURĂ

www.zvj.ro

Cumpăr lemn. Relaţii la telefon

0751.199109.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN

alinapipan@yahoo.com

0766.678380

Corneliu BRAN

0766.728688

Mihaela PETROŞAN

petrosan@zvj.ro

0761.756834

Gheorghe OLTEANU

Loredana JUGLEA 0763.673727

loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,

Mihai BARBU, Irina BOBOC,

Valeriu BUTULESCU, Gilbert

DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-

JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ,

Robert HUMMEL, Ioan LASCU,

Ilie PINTEA, Alin RUS,

Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe

TRUŢĂ, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

www.zvj.rooffice@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

RESTAURANTULVENEZIA

(Petroşani, Complex Parângul)

a început înscrierile pentru

grupurile interesate de

organizarea de petreceri

în perioada 1- 8 Martie.

Preţ informativ:

50 lei / meniu / persoană

Oferim preţuri corecte,

negociabile, celor aflaţi în

căutarea unui loc ideal pentru

mese organizate.

Relaţii la telefon

0761.195.971

Un eveniment remarcabil al bibliotecii judeţene:

Liturghia Sfântul Ioan Gurăde Aur - pe CD

În schimb vara, în timpul vacanţei cutreieram cu prietenii, Stoica, Roff, Jurca,

Colda, dealurile din jurul comunei, partea de către Straja, unde culegeam fragi, mure,

zmeură pe care le mâncam pe loc.

Fiind perioada anilor de după primul război mondial, pe dealurile din jur au

avut loc bătălii în urma cărora au rămas părăsite arme diverse, revolvere cu muniţia

necesară. În acest fel noi aveam fiecare câte un revolver cu care ne jucam trăgând la ţintă

în copaci şi, de mirare, nu ne-am rănit nici unul.

În toamna anului 1926 am fost înscris în clasa I (curs superior) a Şcolii

Superioare de Comerţ din Haţeg şi bineînţeles la internatul şcolii. În primele zile ne

studiam unii pe alţii (21 elevi) până când încet, încet, am început să ne cunoaştem

reciproc calităţile şi defectele şi am ajuns, mai ales în anii următori, să ne împrietenim

formând o clasă deosebit de ataşată sufleteşte. Şcoala am urmat-o cu plăcere, deşi la

venire, nu-mi puteam da seama de faptul că aş putea avea unele

înclinaţii, am fost trimis aici şi aici am rămas. A fost o şcoala

bună cu un corp didactic tânăr conduşi cu deosebită pricepere de

directorul Ştefan Gherman, un excelent pedagog care la începutul

carierei a fost preot.

Spre deosebire de liceu, aici m-am remarcat în fiecare

an fiind premiat ocupând locul 1 sau 2 cu schimbul împreună cu

colegul Bernad Bela şi în final am terminat pe locul 2 cu câteva

sutimi sub nota lui Bernad dar în schimb am primit un premiu

special - o monedă de aur (taler austriac) din partea Băncii din

Haţeg pentru cea mai mare medie în cei 4 ani la materia de

specialitate, Contabilitatea. La finele ultimului an, conform

tradiţiei am pregătit o piesă de teatru cu titlul "Secretarul general"

la care ne-au dat concursul trei fete din oraş. Eu am avut, dacă nu

mă înşel chiar rolul secretarului general.

La terminarea anului patru, conform tradiţiei absolvenţii

tăceau un tablou împreună cu profesorii avuţi în ultimul an cu

menţiunea "La revedere în anul 1940".

Intervenind timpurile mai grele ale acelei perioade,

revederea nu a mai avut loc. Prima revedere a avut loc abia în

1975 la 45 de ani de la absolvire cu formele obţinuite: citirea

catalogului anului 1930 de dirigintele acelui an care a ţinut şi o

lecţie despre viaţă. Au fost prezenţi 9 colegi şi 5 profesori.

Următoarea revedere la 50 de ani de la absolvire a avut loc la 18

iunie 1980 cu care ocazie am tipărit o broşură cu unele date din

viaţa de elevi şi cu fotografiile unora dintre elevi care mai erau

în viaţă şi de alţii sau nu am ştiut ce li s-a întâmplat sau nu au

răspuns la invitaţia noastră. Au participat 13 colegi şi patru

profesori, cu îndeplinirea obişnuitelor mici festivităţi şi cu

fotografii.

La această întâlnire am avut trei momente de un

sentimentalism dramatic:

La revedere am primit o scrisoare de la bunul nostru

coleg Adam prin care-şi exprima cu multă duioşie regretul că fiind bolnav nu poate

să-şi reîntâlnească colegii, oraşul, să-şi reîmprospăteze ce i-a fost mai drag pe lume.

După o lună a decedat.

Colegul Mayer a plecat în Israel curând după absolvire, am mai avut adresa lui

şi l-am invitat la revedere. A venit şi a fost extraordinar de fericit că şi-a văzut oraşul

natal, colegii, profesorii. La despărţire şi-a luat angajamentul ca va reveni şi anul viitor.

La câteva luni după aceasta am aflat ştirea că a decedat în Israel.

Am mai avut o revedere, de 55 de ani la care au mai participat 8 colegi (cu

soţiile), revedere desfăşurată într-o atmosferă veselă de prietenie, antrenantă, peste

prevederile noastre având în vedere că numărul participanţilor s-a redus.

După absolvirea Şcolii se punea problema de a continua sau nu învăţătura. Tatăl

meu a rămas la ideea de a mă face negustor şi în acest scop a preluat un magazin cu

alimente din Petroşani, proprietarul dorind să abandoneze comerţul. A fost o prăvălioară

mică pe strada principală în faţa băncii "Casa de păstrare". Am condus prăvălia câteva

luni dar nu prea mergea mai ales că chiar în faţa prăvăliei mele era alta cu acelaşi profil

luată cu clientelă formată de un prieten de al meu, Balomirii Ioan. A fost un început pus

la cale în acel timp şi nu a reuşit.

După lichidarea comerţului meu se punea din nou problema continuării studiilor

mele. Eu vreau să continui şi de altfel din cursul ultimului an am avut o înţelegere cu

alţi doi colegi să ne înscriem la Academia Economică din Viena. În acest scop de fapt

îmi făcusem formele de plecare în Austria (se pare că nu era prea greu atunci). Dar între

timp la Vulcan treburile mergeau tot mai prost ca urmare a crizei economice din 1928

şi în special ca urmare a închiderii minei Vulcan. Posibil ca aceste două elemente să fi

fost determinantele pentru renunţarea studiilor la Viena, care ar fi fost desigur mai

costisitoare pentru ca să renunţ, ceilalţi doi colegi au plecat şi au revenit după doi ani

de studii. Pentru continuarea studiilor, poate aş fi optat pentru meseria de avocat dar ca

absolvent al Şcolii Comerciale Superioare nu puteam fi primit la Universitate şi aşa

m-am înscris la Academia de Studii Comerciale

şi Industriale din Cluj în toamna anului 1930. În

primul an eram vreo 500 de studenţi şi nu aveam

relaţii colegiale. Pe parcurs însă ne-am

împrietenit în grupuri mai mici. Nu ştiu prin ce

împrejurări s-a întâmplat asta că de la început

am închiriat camera cu un coleg Cîrje Octavian

de la Viştea de Jos cu care am continuat să

locuim şi în anii următori. Primul lucru care

l-am asimilat a fost pasiunea pentru fotbal,

rădăcina o aveam de la Vulcan şi mai târziu şi

de la Şcoala din Haţeg unde aveam o echipă

bunişoară la care eu eram un fel de ispravnic.

Pasiunea pentru fotbal s-a amplificat

când am cunoscut câţiva jucători ai Universităţii,

care erau colegi cu mine şi de altfel majoritatea

echipei era din studenţi ai Academiei. În aceşti

ani mergeam la toate meciurile şi chiar la

antrenamentele săptămânale ale echipei, care în

acei ani era de o valoare fruntaşă în Divizia A.

În perioada acestor patru ani de studii nu

am prea multe amintiri ce ar fi semnalate.

Urmam cursurile cu destulă regularitate, la unele

cursuri izolate, o oră sau două dimineaţa le mai

chiuleam mai ales iarna preferând să stăm în pat

la căldura plapumei şi în plus făceam economie

la micul dejun peste care săream.

Cu banii nu stăteam chiar bine, dar

modestele sume ce-mi trimiteau părinţii le

gospodăream bine. Masa de prânz o luam la Moş

Scorţescu, proprietarul unui restaurant de mâna

a doua "Vadul Moţilor", unde mâncam binişor

la un preţ relativ modest.

CMYK

Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui

Marian Boboc

Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul V � Nr. 147 � 3 februarie 2012 � 4 pagini

ISSN: 2065-510X

Saga unei familii de buni români, familia Bogdan, stabilită în Valea Jiului înainte de primul

război mondial (III)Cu puţin timp înainte de a fi chemat la Domnul la o venerabilă vârstă, Ioan

Bogdan a aşternut pe hârtie povestea neamului Bogdăneştilor. Ioan Bogdan a fost

tatăl d-lui Bujor Bogdan, o personalitate a vieţii publice a Văii Jiului - fost director

al minei Petrila, fost prefect al judeţului Hunedoara şi proprietarul celebrei Cabane

„Groapa Seacă”. Amintirile lui Ioan Bogdan au fost publicate într-o ediţie

artizanală, într-un tiraj de doar câteva exemplare, bogat ilustrată. Tatăl lui Ioan

Bogdan a fost o figură a Vulcanului interbelic: fost comerciant, dar şi… primar.

Amintirile lui Ioan Bogdan au farmec şi putere de evocare. Ele scot la lumină, cu

multă blândeţe şi căldură, saga unei familii de români stabilite în Valea Jiului, la

Vulcan, înainte de primul război mondial. Prin aceste amintiri se poate reface firul

românismului în Valea Jiului, dar şi câte ceva din atmosfera interbelică a Văii Jiului.

Îi mulţumim d-lui Bujor Bogdan, un bun român, pentru încredinţarea spre

tipar a amintirilor tatălui său, Ioan Bogdan. Deşi amintirile răposatului Ioan Bogdan

se întind pe mai multe pagini, punem punct astăzi acestei interesante poveşti

genealogice şi nu doar. Însă saga familiei Bogdan nu se sfârşeşte aici… Vom reveni

cu completările d-lui Bujor Bogdan, fiul lui Ioan Bogdan. Fiţi cu ochii pe noi!

Marian BOBOC

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIIvineri, 3 februarie 2012

Timpul liber mi-l acopeream cu fotbalul cum am mai spus mai sus fiind

susţinător al echipei "U" marea mea pasiune care după 1935 am transferat-o asupra

Jiului.

O altă posibilitate de a ne umple timpul liber era vizionarea filmelor, mai ales

că aveam un cinematograf de cartier vizitat majoritate de studenţi. Aici filmele rulau

non-stop aşa că puteam intra în sală în orice moment de desfăşurare a acţiuni, vedeam

filmul până la sfârşit şi rămâneam în continuare să-i vedem începutul şi atunci, de obicei,

rămâneam până la sfârşit, parte pe care o vedeam a doua oară.

Am fost o singură dată la Operă, chiar în ziua sosirii la Cluj, în primul an, după

o călătorie de o noapte, când eram mai mult adormit decât treaz. Natural n-am înţeles

nimic din spectacol ceea ce m-a îndepărtat de Operă nejustificat pentru tot restul celor

4 ani. Vizitam ceva mai des Teatrul Naţional şi în special când veneau în turneu trupe

de la teatrele din Bucureşti, cu artişti renumiţi. În aceste cazuri de obicei după spectacol

studenţii "rechiziţionau" o birje de pe piaţă, se înhămau ei la tras birja şi astfel duceau

cu mare alai pe artiştii simpatizaţi până la Hotel. Dintre aceşti artişti renumiţi la timpul

lor mi-a rămas în memorie personalitatea lui Gheorghe Vraca.

De o deosebită apreciere se bucura Constantin Tănase, directorul "Teatrului

Cărăbuş". Când venea la Cluj spectacolul se ţinea la Teatrul Maghiar având mai multe

locuri decât Naţionalul. Studenţii neavând bani pentru bilete stăteau în faţa intrării,

cântau şi-l cereau pe Tănase care puţin înaintea începerii spectacolului când sala era

deja aranjată, publicul aşteptând începerea spectacolului, Tănase venea la intrare se

făcea că-i ceartă apoi îi lăsa să intre pentru a ocupa eventualele spaţii libere şi la galerie

în picioare. Lui Tănase îi convenea căci i se făcea atmosferă în timpul

spectacolului la care studenţii participau prin intervenţiile lor, intervenţii foarte

gustate de public. În acest sens îmi amintesc una din scenele de efect.

El derula o scenă cu dansurile şi costumele specifice popoarelor,

tangoul, valsul vienez, ceardaşul, cazaciocul etc.

La cazacioc, în fruntea baletului apărea şi Tănase, care era un bărbat

bine făcut, şi destul de gras, dar mima dansul, şezând pe scăunel dădea din

picioare în ritmul trupei de dansatori la care studenţii i-au strigat "fără scăunel".

Tănase s-a ridicat şi le-a spus: "Veniţi şi dansaţi voi fară scăunel", desigur o

ilaritate în public.

O altă scenă (pentru acele timpuri mai imorală) pe fundalul scenei era

instalată o maşină de măcinat cafeaua cum era pe timpul acela (Franks). O artistă

cântăreaţă venea şi cânta un cuplet în legătură cu moara, pe care-o declara drept

o moară de făcut copii. Cânta o strofă apoi învârtea maşina şi scotea din maşină

păpuşa unui copil nou-născut. După câteva strofe de cuplet şi naştere de copii,

artista s-a adresat publicului cu întrebarea: Vrea cineva un copil? la care studenţii

i-au răspuns în cor "noi doar cu materialul nostru", bineînţeles ilaritate în rândul

publicului.

Probabil inspiraţi din spectacolul lui Tănase un grup de studenţi ne-am

hotărât să facem şi noi o revistă, materialul scris era întocmit de un poet

neapreciat, cu ceva invaliditate, un fel de Touluse Lautrec al Clujului.

Am făcut revista, am avut premiera la Teatrul Maghiar din Cluj cu

muzica militară, cu concursul unor colege mai talentate, cu părţi umoristice etc.

Spectacolul nu a fost prea rău, dar ne-am gândit să plecăm în turneu şi prima

deplasare era stabilită la Tg. Mureş. S-a făcut publicitate în oraş, în ziua

respectivă urma să ne deplasăm cu două autobuze: personajele şi ceva recuzită

pentru scenă. Am plecat, primul autobuz a mers normal, a ajuns la timp la Tg.

Mureş şi aşteptam al doilea. Autobuzul al doilea a avut o pană şi am rămas în drum pe

o vreme rece de octombrie cu ploaie şi lapoviţă. Toată trupa era ruptă în două, una a

ajuns la Tg. Mureş, a venit timpul să înceapă spectacolul, am lungit-o cât am putut dar

n-am mai avut ce face şi publicul pierzându-şi răbdarea şi au început să fredoneze ei ceva

cântece, poezii, glume. Nu ştiu cum am scăpat nebătuţi dar în tot cazul au făcut o proastă

propagandă dar nu-mi mai aduc aminte cum s-a terminat şi din punct de vedere financiar.

Au urmat cei patru ani de studenţie în care nu m-am remarcat, fără a fi un

student slab. Îmi amintesc că în aceste condiţii, totuşi la fiecare lucrare scrisă, când ni

se fixa termenul de execuţie 2-3 ore, îmi terminam lucrarea mult înainte de termenul

limită dar nu o dădeam profesorului pentru că nu vroiam să se zică de unii colegi că fac

pe nebunul. Aşa eram şi aşa am rămas în astfel de cazuri, ori ştiu de la început ori nu

ştiam şi credeam că n-are rost să mă mai gândesc.

După câte îmi amintesc nu cred că am avut restanţe pentru toamnă, evitam acest

lucru pentru că mă gândeam că va trebui să fac o deplasare la Cluj în plus, care costa

bani. În ultimul an însă am rămas cu o restanţă la Algebra Financiară care nu mi-a cam

plăcut, m-am prezentat în toamnă şi nu l-am luat fiind nevoit a mă prezenta la sesiunea

din februarie 1935 când am reuşit să scap de acest examen neplăcut. Faptul că terminam

lucrările repede era datorat naturii mele de a fi expeditiv, dar aceasta se putea caracteriza

la un moment dat ca superficialitate periculoasă pcntru profesiunea mea.

Din viaţa mea de student aş mai avea de notat faptul că (poate) datorită lipsei

mele de ambiţii de a mă propulsa în fruntea unei manifestări sau iniţiative şi pe de altă

parte pentru faptul că urmam cursurile cu regularitate şi cu o pregătire curentă suficientă

nu prea îmi făceam probleme cu examenele. Aşa se face că pe când colegii mei toceau

pe rupte materiile în cursul primăverii în vederea examenelor eu mi-am găsit în aceste

perioade (primăvara) alte ocupaţii şi anume:

- într-o primăvară m-am înscris la ARPA, şcoala de pilotaj unde am urmat

cursurile teoretice, regulamentul prevedea că elevii ce vor lua examenul teoretic cu notă

mare (9-10) vor fi admişi gratuit la cursul practic de zbor, altfel acest curs va costa

câteva mii de lei pe care nu le aveam. La cursul teoretic am obţinut o notă inferioară

(6-7) şi astfel nu am mai putut continua cursul practic.

- într-o altă primăvară, am urmat cursul de arbitri de fotbal. Am obţinut carnetul

şi venit în Valea Jiului am fost delegat la vreo două meciuri la tuşă. Auzind diverse

apostrofări din partea unor spectatori, am considerat că nu e cazul să mă expun. Astfel

că am abandonat orice activitate de arbitraj în fotbal.

- într-o altă primăvara am urmat cursul de şofer. Acest gând mi-a venit în ideea

că după ce mă voi angaja voi putea să-mi iau o maşină. Era la Cluj, un moş... nu ştiu cum

îi mai zicea, un om simplu care avea o rablă de maşină şi acasă mai avea un motor de

automobil secţionat astfel că erau vizibile toate elementele interioare, componente ale

maşinii. Am obţinut carnetul în urma unei sumare conduceri pe câteva străzi al Clujului

însoţit de un reprezentant al Poliţiei (ofiţer sau subofiţer).

Timpurile când m-am angajat şi probleme de criză economică, prevederile de

război, nu mi-au dat posibilitatea să folosesc carnetul. În acest fel, toate cele trei încercări

de a obţine ceva în plus în afară de certificatul de studii au eşuat, dovedindu-se eforturi

inutile, din fericire fără cheltuieli serioase.

În 1934 m-am pomenit licenţiat al Academici de Înalte Studii Industriale şi

Comerciale din Cluj. Am absolvit facultatea de contabilitate industrială şi facultatea

pedagogică ca profesor pentru materii economice. Urma problema cea mai grea, găsirea

unui serviciu într-o perioadă când urmările crizei economice din 1928 se mai resimţeau.

Urmare a bunelor relaţii pe care tatăl meu le-a avut tot timpul cu R. Mioc, directorul

Casei de Păstrare, l-a rugat să-mi găsească

un serviciu. Fără probleme, Mioc mi-a găsit

loc la Percepţia Petroşani, cu un salariu de

vreo 2000 de lei, bunişor pentru acele zile.

Nu m-am grăbit să-l ocup şi în primăvara

anului 1935 m-am prezentat la Lupeni în

audienţă la Directorul personalului din

Bucureşti care decidea angajările de

personal de schemă (funcţionari, ingineri)

pentru toată Valea Jiului. Acest director V.

Bazgan a fost o persoană de o deosebită

valoare, provenit din corpul de ofiţeri

deblocaţi după primul război mondial a

urmat cursurile Academiei Comerciale din

Bucureşti (A.S.E-ul de mai târziu) şi a fost

numit în Direcţia generală a Societăţii

Petroşani în scopul organizării conducerii

administrative în general dar într-o oarecare

măsură şi în privinţa persoanelor din ramura

tehnică.

La o lună după prezentare mi-a

venit de la Bucureşti angajarea. Ulterior am

aflat intenţiile acestui director de a pregăti

personalul necesar înlocuirii treptate a celor

aflaţi la conducere care erau fără pregătire şi

în ajunul pensionării. În acest scop Bazgan

a angajat vreo 7 absolvenţi ai Academiei din

Bucureşti şi Cluj şi începutul acestei măsuri l-a făcut cu mine, fiind primul angajat din

această echipă.

Primele 40 de zile le-am prestat la Mina Est Petroşani ca practicant pentru a-mi

face o idee de atmosfera şi administraţia de la o mină.

De la 1 mai 1935 am fost adus la Direcţia Minelor la serviciu de lichidare a

salariilor ca simplu angajat unde am lucrat în cadrul acestui serviciu de vreo 12 persoane.

După un an am fost numit sub-şeful acestui serviciu, o surpriză pentru viteza cu care am

promovat care a uimit pe toţi din Direcţie. Pentru ca toţi colegii angajaţi în scopul

menţionat să se formeze mai bine s-a precedat la trecerea prin rotaţie la diverse servicii.

Astfel după vreo doi ani în locul meu a venit colegul Bolog, iar eu am fost trecut la

Direcţia Aprovizionare, secţia material lemnos. Între timp am fost ales secretar al

Sindicalului funcţionarilor din Petroşani, sindicat care s-a născut mort, neavând nicio

activitate.

Pe data de 1 februarie 1938 am fost numit în locul colegului Nicu Popescu ca

şef al Serviciului Administrativ la Fabrica Antigaz, funcţie cu atribuţii de director

administrativ dar cu salariul ce-mi revenea în funcţie de pregătire şi vechime.

În legătură cu acest aspect cred că m-a impresionat la Bazgan că pe lângă

seriozitatea şi prestanţa lui avea şi simţul umorului fapt pe care l-am constatat pe pielea

mea. Anume, la un moment dat, cu ocazia unei vizite la fabrică, i-am spus că eu consider

că nu e drept că eu care fac aici o funcţie cu multiple atribuţii să fiu salariat la fel cu

colegii mei de la Petroşani care în diverse funcţii au atribuţii mult mai reduse decât

mine, aşa cum le aveam şi eu când eram la Direcţia aprovizionări.

Răspunsul lui Bazgan a fost următorul: Noi salariem oamenii după un

regulament după pregătire şi cu avansări după un anumit număr de ani de stagiu.

În privinţa atribuţiilor mi-a răspuns zâmbind pe sub mustaţă: Dumneata ai

dreptate şi de aceea nu am nimic contra dacă de azi le spui tuturor inclusiv portarului

să-ţi zică Domnule Director!

PRĂVĂLIA CU ISTORII IIIvineri, 3 februarie 2012

Până la numirea la Fabrica

de Măşti au trecut vreo doi ani şi

jumătate în care mi-am văzut de

serviciu ca şi ceilalţi 5-6 colegi cu

care ne-am împrietenit fiind colegi de

branşă, singurii funcţionari cu studii

superioare din cadrul Societăţii

Petroşani din Valea Jiului. Noi însă

eram priviţi de sus de ingineri, care

erau totul. Ca exemplu, nu aveam

acces la Cazinoul funcţionarilor

superiori din Petroşani (actualul

Teatru).

De aceea singurele noastre

posibilităţi de distracţie trebuiau să se

desfăşoare numai în relaţiile dintre

noi. Şi acestea erau destul de reduse

căci de la serviciu ne vedeam la masa

de prânz care se servea într-o

pensiune la Bela bacsi. Cam prin

1937-1938 nu ştiu prin ce împrejurări

am reuşit să obţinem dreptul să

intrăm la Cazinoul funcţionarilor

superiori şi unde ne-am adunat cu masa de prânz unde se

servea în condiţii mai bune.

Ar fi de notat faptul că în anul 1936 şeful meu de

serviciu, Nandra Anton, m-a introdus în Comitetul Jiului

în calitate de casier, moment care înseamnă o perioadă de

vreo 50 de ani de colaborare în cadrul conducerilor Jiului.

Aceasta cu mici întreruperi în perioadele când am fost

detaşat cu serviciul în alte localităţi: Lonea, Aninoasa,

Vulcan, Lupeni când am făcut parte şi din conducerile

acestor grupări, la Vulcan chiar am fost constructorul

echipei "Antigaz". Urmare acestei pasiuni mi s-a dezvoltat

şi gustul pentru ziaristică sportivă şi chiar am editat vreo

10 broşuri-volume cu caracter sportiv legate de Valea

Jiului.

Anul 1938 a însemnat anul maturităţii mele

datorită a două evenimente importante:

- pe linie profesională numirea mea pe primul

post de răspundere în calitatea de şef al serviciului

administrativ (de fapt funcţie de director administrativ)

fapt foarte puţin obişnuit pentru acele timpuri şi la vârsta

mea la acea dală.

- al doilea fapt care a contribuit la maturizarea

mea a fost pasul pentru a-mi întemeia o familie.

În cei aproape trei ani de când aveam o situaţie

materială bună şi apoi chiar foarte bună nu am avut ocazia

de a fi cunoscut prea mult. Totuşi am simţit în câteva

rânduri că eram "vânat" direct pentru o eventuală căsă -

torie. N-a fost nimic serios şi nici nu-mi făceam încă

planuri, dar problemele acestea ştim că viaţa le rezolvă de

multe ori şi mult mai simplu prin adevărul care vorbeşte

despre "dragostea la prima vedere" şi aceasta a fost fără

dubii în cazul meu. Aproximativ în octombrie 1937 în

cadrul grupului nostru de licenţiaţi ai Academiei

Comerciale, a fost angajată şi colega Sofia Avrigeanu şi

repartizată pentru perioada de probă - aclimatizare - la

Mina Aninoasa pentru faptul că acolo era fratele ei,

inginerul Avrigeanu Nicolae. La 1 ianuarie 1938 îi

expirase termenul de probă şi s-a prezentat la Direcţia

Minelor la postul ce-i era destinat.

În ziua de 1 februarie 1938 eram cu colegii la

Cazinoul funcţionarilor superiori la masă. Eu îmi ter -

minasem masa şi eram pe punctul de a pleca punându-mi

la uşa galoşii, când a intrat pe uşă colega Avrigeanu care

venise şi ea la masă. Când am văzut-o m-am răzgândit şi

am rămas să facem cunoştiinţă cu toţii. Cu locuinţa ea

rezolvase deocamdată închiriind o cameră la o pensionară

cu care de fapt cam folosea casa în comun.

Ştiind-o singură desigur noi credeam de datoria

noastră s-o mai întâlnim şi s-o scoatem la plimbare. Nu

ştiu cum se face ceilalţi colegi nu prea s-au avântat, sau

am fost eu mai curajos ca altădată în relaţiile cu sexul

frumos, cert este că în primele zile întâlnirile noastre au

fost aproape sau chiar zilnice. Ce-am fi discutat în

plimbările acestor zile nu ştiu,

probabil, în linii mari, despre trecutul

nostru pentru a ne cunoaşte mai bine,

cert este că, fără exagerare, după 7-8

zile, la una din plimbările noastre,

mergând pe trotuar i-am spus că: "aş

vrea să-mi fi soţie!".

Nu prea eram aspectuos,

foarte slab (voi scrie despre

problema armatei), nici vorbăreţ nu

prea eram, ştiu că la cuvintele mele

şi-a îndreptat privirile asupra mea

uimită şi mi-a spus: "Bine, domnule,

dar noi abia ne cunoaştem de câteva

zile şi eu nu te iubesc!", i-am

răspuns: "Nu-i nimic, te fac eu să mă

iubeşti pe urmă".

Cum era foarte natural,

problema nu a avut atunci imediat un

epilog, dar deocamdată eram liniştit

că mi-am pus candidatura. Aceasta

pentru că mă aşteptam că, eventual,

vreunul din colegi ar fi putut deveni

un contracandidat. Dar cel mai periculos părea a fi, din

unele discuţii cu colega, inginerul Panaitescu de la

Aninoasa pe care l-a cunoscut în perioada cât a fost la

Aninoasa. Nu ştiu (probabil), aceste două posibilităţi au

fost discutate cu fratele său Avrigeanu care fiind coleg cu

Panaitescu îl cunoştea bine (calităţi-defecte), dar în acelaşi

timp Avrigeanu îmi cunoştea prestigiul de care se bucura

familia mea în Vulcan, întrucât a lucrat înainte la mina

Vulcan. Din punct de vedere al situaţiei Panaitescu

depăşea de departe situaţia mea, la acea vreme noi cei cu

Academia eram începători şi eram marginalizaţi, inginerii

constituind factorul dominant în Valea Jiului. Din punct

de vedere al prezentării fizice, se pare că totuşi eu aveam

un mic ascendent asupra lui Panaitescu.

Cert este că după puţin timp a fost în posesia

acordului de principiu de a-mi fi soţie iar în aprilie, se pare

că de Paşte, ne-am dus al Filipeştii de Târg la părinţii fetei

şi ne-am logodit.

Înainte, bineînţeles, am fost şi la Vulcan la părinţii

mei s-o cunoască pe viitoarea noră. Au fost foarte

bucuroşi de alegere şi de faptul că voi fi căsătorit, ceea ce

ei doreau de câtva timp. În toamnă - 16 octombrie 1938 -

ne-am căsătorit civil şi apoi am făcut nunta la Filipeştii

de Târg, am avut naşi pe prefectul Ploieştilor, naşa era

femeie foarte frumoasă şi atunci la 38 de ani era deja

bunică.

La nuntă au participat: părinţii mei (fratele era

mobilizat), părinţii fetei, verişoarele ei Mărioara

Şerbănescu şi Constanţa plus diverse rude şi cunoscuţi din

comună şi desigur fratele Avrigeanu, au participat doi din

colegii mei de la Petroşani, Eugen Popescu şi Ionescu.

Au participat doi din copiii bunilor prieteni

Oprescu ai familiei Avrigeanu, Mărioara şi Emil. Nu-mi

dau seama acum de ce de la fabrica Antigaz nu a venit nici

unul dintre inginerii cu care colaboram bine, dar se poate

că, pentru anumite motive, nici nu i-am invitat.

Soţia lui Avrigeanu Nicuşor, trăită într-un alt

mediu, nu s-a putut acomoda cu spiritul de familist

gospodar al lui Nicuşor, care a lăsat-o.

Ulterior s-a căsătorit cu Susana, de asemenea mai

tânără ca el, cu care a avut o fetiţă Suzănica, bucuria vieţii

lui. Căsnicia nu i-a mers nici a doua oară şi după câţiva ani

soţia i-a decedat (probabil de cancer). Suzănica a terminat

cu foarte bune rezultate facultatea de fizică nucleară şi a

fost repartizată, pentru specializare sau pentru muncă, în

Noua Zeelandă, împreună cu soţul său, probabil foşti

colegi de facultate. Din Noua Zeelandă a venit în ţară cu

soţul care era din Filiaşi şi astfel m-a vizitat la Petroşani

când am rămas cu impresia că ei nu mai vor să se întoarcă

în ţară. Nu mai ştiu nimic de soarta lor.

Nicuşor, după pensionare, a continuat să mai

lucreze în cadrul Ministerului Minelor şi în această

situaţie avea atribuţii de a se deplasa la diverse exploatări

miniere.

A venit şi la mine de câteva ori, stătea câteva zile,

nu a vrut să doarmă la noi, stătea la camera de oaspeţi, dar

venea cu plăcere la masă. Cu această ocazie a cunoscut-o

pe soţia mea cu care s-a înţeles foarte bine, cu discuţii în

problemele gospodăreşti şi i-a apreciat mult mâncărurile

pe care i le făcea când ştia că vine. A decedat singur la

Bucureşti, căci surorile lui nu s-au înţeles, respectiv nu au

fost ataşaţi.

Situaţia în familia soţiei mele era următoarea:

Socrul Mihail Avrigeanu, originar din Avrig, avea

o prăvălie în Filipeştii de Târg Prahova. A fost căsătorit

cu sora farmacistei din localitate cu care a avut trei copii:

Mărioara, căsătorită cu Grigorescu, a avut două fete

Victoria şi Magda, a doua fiică Victoria care a avut doi

băieţi, soţul i-a murit iar cu cei doi băieţi a avut necazuri,

unul mort pe front şi al doilea necazuri de ordin politic,

Nicuşor Avrigeanu, al treilea fiu din această căsătorie.

A doua oară s-a căsătorit cu Măria Şerbănoiu din

localitate, când avea cu vreo 20 de ani mai mult decât

soţia. A avut numai pe Sofia (Chiţa), soţia mea, născută la

6 decembrie 1910.

Situaţia materială a socrului s-a înrăutăţit şi nu a

mai avut posibilităţi suficiente pentru a-şi întreţine fiica

la studii. A terminat totuşi studiile la Academia Comer -

cială Bucureşti, dar hotărâtor a fost sprijinul fratelui vitreg

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIVvineri, 3 februarie 2012

Nicuşor, care între timp a fost angajat în Valea Jiului ca

inginer. El a iubit-o foarte mult, a compătimit-o pentru

traiul într-o familie care era mereu tensionată din cauza

mamei sale. Nicuşor a fost un om cu un fizic foarte plăcut

- frumos - de o bunătate şi caracter deosebit pentru care îi

voi purta recunoştiinţă şi o pioasă aducere aminte. Din

păcate, el nu a avut o viaţă fericită. S-a căsătorit cu Marie-

Jean, o nepoată a directorului general al Soc. Petroşani,

Ion Bujoiu.

Eu fiind mutat de la 1 februarie la Antigaz am

renunţat la garsoniera ce-o aveam la Petroşani şi aveam

locuinţa într-o garsonieră la Vulcan, căci nu am vrut să

locuiesc la părinţi, în acest scop comandându-mi şi mobila

pentru garsonieră la Arad.

După căsătorie timp de vreo 3-4 luni am locuit

într-o cameră închiriată în oraş, după care la interval de

câteva luni am primit o locuinţă cu 3 camere, bucătărie,

baie, cămară şi o mică grădiniţă în spatele gării CFR şi în

faţa Direcţiei Minelor.

Ne-am instalat binişor, am comandat un dormitor

la tâmplarul Radu, ing. Avrigeanu ne-a

dat un covor şi o sufragerie stil. Aici ni

s-a îndeplinit marea noastră dorinţă de a

avea copii. În 1940 s-a născut fetiţa

noastră Doina Ioana, bine dezvoltată,

eram fericiţi că e sănătoasă, a avut 3 kg la

naştere şi a fost foarte frumoasă cu un păr

arămiu. Noi am îngrijit-o cu toată

dragostea noastră, în special soţia - Chiţa

- o adora. Pentru îngrijirea ei am avut

norocul să dăm peste o fată deosebit de

corectă şi deosebit de ataşată de noi şi de

fetiţă pe care o îngrijea ca şi când ar fi fost

propria ei fiică. Pe aceasta, Florica, mai

târziu am cununat-o cu un muncitor de la

mina Lupeni, Filip, cu care a avui doi

băieţi, ambii ingineri. Viaţa ne trecea în

linişte fericiţi cu fetiţa noastră şi două

servicii bune. Pe firul căsniciei noastre

apărea un norişor care va întuneca viaţa

noastră zilnică. Anume, fiind amândoi la serviciu, după

naşterea fetiţei ne-am gândit că ne-ar fi de ajutor să vină

să stea la noi soacra din Filipeşti. Între timp socrul murise,

fiind mult mai bătrân decât soacra. Au lichidat prăvălia şi

fiind singură, la propunerea noastră şi-a lichidat parte din

gospodărie şi s-a mutat la noi, unde a trăit până în 1968.

Odată pe an mergea la Filipeşti pentru o lună. Această

aducere a soacrei a fost marea noastră greşeală.

Dumnezeu s-o ierte, a fost o fire curioasă, autoritară,

veşnic nemulţumită, nu ne lăsa să avem viaţa noastră

particulară la orice ieşire din casă trebuia să fie prima.

Firea ei dominatoare a avut o influenţă asupra noastră,

biata soţie fiind între ciocan şi nicovală din cauza relaţiilor

rele cu soacra, destul de reci, în general, din cauza că

vedeam că prestarea ei era mai obositoare pentru propria

fiică pe care o conducea ca pe o fetiţă nepricepută. Au fost

vreo 20 de ani de trai cu agitaţii zilnice. Fetiţa creştea

ajungând la vârsta de 3 ani să cântărească cca. 20 kg, era

foarte drăgălaşă şi ne iubea mult.

Se părea că Dumnezeu ne-a rezervat bunurile pe

care le doream şi în ziua de 10 aprilie 1943 s-a născut şi

fiul nostru Mihai Bujor. Într-adevăr se părea că nu ne mai

putem dori nimic.

Între timp ne-am mutat cu locuinţa într-o vilă cu

o grădină, mare cu pomi roditori. Se părea că cerul vieţii

noastre nu ne mai poate fi întunecat cu nimic.

În luna iunie 1943 pe o zi călduroasă, parcă era

Ziua Eroilor, am ieşit la plimbare prin oraş şi la un

moment dat Doiniţa ne-a spus că vrea acasă că-i este

somn. Ne-am mirat şi am dus-o acasă şi s-a culcat. A doua

zi iar s-a plâns de somn, ni s-a părut că este cam palidă şi

atunci am chemat pe prietenul nostru Dr. Paul Roibaşi.

După ce a consultat-o s-a arătat îngrijorat şi ne-a spus că

ne-ar da un diagnostic sigur dar ne sfătuieşte s-o ducem la

doctorii Universităţii din Cluj, instituţia fiind refugiată la

Sibiu. Am dus-o acolo împreună cu soacra şi după

consultul de la Universitate Dr. Popovici ne-a spus că

fetiţa trebuie să rămână internată pentru tratament. A

rămas şi soacra pentru a avea grijă de fetiţă fapt pentru

care merită să iertăm multele rele pe care ni le-a făcut.

Le-am vizitat odată la clinică, ocazie cu care mi

s-a spus că fetiţa are leucemie şi că va mai rămâne puţin

internată dar speranţe nu prea sunt. Dr. Roibaşi a ştiut de

la început despre ce este vorba dar a avut inima să ne-o

spună el. Luna iulie a petrecut-o acolo şi pe la 1 august

am adus-o acasă. Primul lucru de care a întrebat când a

ajuns acasă a fost "unde este Bujorel?" pe care ea abia a

avut timp în lunile aprilie mai şi iunie, dar îl iubea mult pe

frăţiorul ei.

A mai trăit câteva zile şi în ziua de... stăteam

lângă patul ei din care nu se mai ridicase, era aproximativ

ora 13 şi vorbeam cu ea. La un moment dat mi-a luat

mâna, a ridicat din pătuţ ochii spre mine şi mi-a zis:

TICULE, EU TE IUBEC PE TINE. Deşi vorbea bine dar

acum s-a fandosit puţin spunând te iubec în loc de te

iubesc. Mi-a strâns încet mâna şi şi-a dat duhul liniştit ca

un îngeraş. Scriu acum aceste lucruri pe care le-am trăit

dar nu pot să-mi explic cum am rezistat noi la o pierdere

atât de mare. Cred că durerea ne-a fost diminuată de

fericirea de a-l fi avut alături pe Bujorel, altfel desigur

disperarea noastră ar fi fost de nedescris. Moartea ei a

impresionat publicul oraşului, la înmormântare partici -

pând multă lume, cunoscuţi sau necunoscuţi.

Ne-au fost de mult sprijin prietenii pe care ni-i

formasem în acest timp şi anume, în primul rând, familia

ing. Haier, ginerele gr. cat. Iuliu Miclea. Fam. Haier aveau

o fetiţă născută cam în acelaşi timp - diferenţă de vreo

lună - şi astfel prin fetiţe ne-am cunoscut la plimbările cu

ele. Prin această familie Ardeleanu Moise, care avea două

fete, cea mai mică Lia de aproximativ 13 ani se juca cu

fetiţele pe care le iubea mult. Am mai avut în cercul nostru

familiile Ciochină Mircea şi Ileana, Fam. Popescu

contabil, soţia profesoară, Dr. Bălan Ioan şi mai puţin

familia Todea Victor şi Maricica.

Ne întâlneam săptămânal prin rotaţie de la unul

la altul şi jucam poker pe sume modeste. Înainte de

îmbolnăvirea fetiţei, negustorul Feldman care era fotograf

amator, plăcându-i fetiţa, a venit odată la noi şi a făcut

vreo 20 de expuneri ale fetiţei care sunt amintiri dragi ale

figurii ei înainte de moarte.

În continuare am încercat să ne stabilizăm viaţa

din punct de vedere sentimental, toată dragostea noastră

răsfrângându-se asupra lui Bujorel şi permanenta şi pioasa

amintire a scumpei noastre fiice.

Pe linie profesională, prin închiderea fabricii

"Antigaz" ca urmare a armistiţiului nemaifiind nevoie de

măşti, am fost readus în cadrul Direcţiei Minelor Petroşani

la Serviciul Contencios apoi în cadrul unui nou serviciu de

Organizare şi Control. De la 1 decembrie 1947 am fost

detaşat la Direcţia Minelor Lonea ca succesor al Dir.

Gavrilescu unde m-a prins acţiunea naţionalizării la 1 iulie

1947 funcţia mea transformându-se în contabil şef în care

m-am menţinut până la 1 februarie 1951 când în urma

unei reorganizări am fost transferat pe postul de contabil

şef la mina Aninoasa. Aici am stat numai un an şi

începând cu 1952 am fost numit pe postul de Şef Serviciul

financiar la Trustul Cărbunelui Lupeni care după doi ani,

în urma unei noi acţiuni de reorganizare, s-a desfiinţat iar

eu am fost trecut pe postul de Şef Serv. financiar al

Direcţiei Minelor Petroşani unde am funcţionat până în

1970 când am fost mutat ca economist la ICMH, pentru

motivul că nu pot fi şef de serviciu nefiind membru de

partid, calitate pe care o pierdusem deja în 1951 fiind

exclus din partid pe motive puerile dar inatacabile în acea

data. În 1972 la împlinirea vârstei cerută pentru

pensionare, am cerut-o deşi fiind solicitat să rămân în

continuare în serviciu chiar pensionar fiind. De menţionat

că în perioada cât am fost la Lonea - 1947 - 1951 am fost

solicitat prin Direcţia Generală pentru Cărbune să preiau

funcţia de contabil şef la Minele Anina sau la Câmpu

Lung Muscel. Am refuzat apoi am fost numit cont. şef la

Direcţia generală Bucureşti, numire pe care am refuzat-o

deşi refuzul îmi putea fi dureros dar s-a rezolvat cu

bine.

În privinţa vieţii familiare lucrurile au

continuat în aceleaşi condiţii bune, dar, din păcate,

cu obişnuitele frecături datorate curiozităţii soacrei.

Grija noastră principală era desigur viaţa

fiului nostru căruia căutam să-i procurăm ce era mai

bun pentru el. În primul rând era problema pregătirii

lui pentru viitor. Ţinând cont de detaşările mele în

localităţi din Valea Jiului, Bujorel a făcut primii ani

ai cursului primar la Lonea, Aninoasa, Lupeni şi în

sfârşit din 1945 la Petroşani. Considerând că şcolile

din celelalte localităţi erau mai slabe şi a schimbat

mai multe metode, am solicitat prof. Şiclovan să-1

mediteze la matematică în vederea intenţiei de a

intra în viitor la Institutul de Mine. Ideea a fost bună,

profesorul fiind foarte apropiat de Bujorel care se

ducea acasă să-l consulte ori de câte ori era nevoie.

La terminarea liceului se punea problema

direcţiei în care să continue studiile. Se părea că el

ar fi fost înclinat spre Facultatea de Drept. Consultându-

ne, mi-am exprimat teama că, în condiţiile de atunci, el

nu ar fi acceptat fiind fiul unui membru de partid exclus,

a rămas să încerce la I.M.P. şi anume la facultatea minieră

în speranţa că în localitate nu se va pune problema având

în vedere că aici eu totuşi mă bucuram de o oarecare

consideraţie după felul cum m-am comportat cu

colaboratorii în diversele funcţii din localităţile Văii Jiului.

S-a prezentat la admitere şi a reuşit intrarea. A urmat

cursurile facultăţii miniere, după care ar fi putut cere să se

transfere la facultatea mecanică - minieră pentru a obţine

titlul de inginer mecanic. A refuzat şi a spus că dacă a

început un lucru îl va duce la capăt.

În perioada descrisă până la intrarea lui Bujor la

I.M.P. fapt care ne-a liniştit în privinţa viitorului lui, pe

linie profesională am activat până în 1951 la Lonea, de

unde am fost transferat Ia Mina Aninoasa unde am stat

numai un an, iar din 1952-1954 la Lupeni la Trustul

Cărbunelui.

Am fost readus la Direcţia Minelor unde am

funcţionat pe posturi de şef serv. contabil-financiar până

în 1970 când am fost transferat, pe motive politice, la

Institutul de Cercetări în Huilă, ca economist. De aici

m-am pensionat la termenul legal - le cerere - la 60 de ani.

Pe linie socială după relaţiile familiare din perioada până

la mutarea la Lonea, prin schimbarea domiciliului acestea

s-au mai redus, iar la Lonea s-au legat rare relaţii cu

familia Preot Zoican, Dr. Bibicescu, N. Nicolau. În

perioada după 1950 câţiva ani la rând ne-am făcut vacanţa

la mare.

Împlinind vârsta admisă la pensionarea la cerere,

soţia s-a pensionat şi după moartea mamei sale ne-am

mutat în noua locuinţă (la bloc în mai 1968), a avut vreo

6 luni de viaţă liniştită simţindu-se pentru prima oară

stăpâna casei sale.

SFÂRŞIT