La 9 mai sărbătorim ziua Europei, dar şi ziuaproclamării Independenţei de stat a Ţării Româneşti(1877) şi ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite încel de-al Doilea Război Mondial (1945).

La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial,Europa era în ruine. Un personaj josnic, pe nume

Adolf Hitler, s-a făcut vinovat de moartea mai mul-tor milioane de oameni: între 50 şi 70 de milioane!

Acest război îngrozitor, care a durat 5 ani, a lăsatîn urmă 20 de milioane de orfani, dru-muri complet distruse, oameni muri-tori de foame, care au fugit din ţărilelor. În concluzie, o adevărată cata-strofă.

În 1945, întreaga lume îşi dorea caniciodată să nu mai fie război. Franţaşi Germania trebuiau să înceteze sămai fie inamici. Dar cum putea fi evi-tat un război între europeni? La 9 mai1950, ministrul francez, Robert Schu -man, a avut o idee genială: Franţa şiGermania urmau să muncească împre-ună pentru a obţine cărbune şi oţel. Dece? Foarte simplu: pentru a fabrica arme, estenevoie de cărbune şi de oţel, iar dacă Franţa şiGermania produc cărbunele şi oţelul în comun, elenu mai pot intra în război.

Foarte curând, Robert Schuman a invitat şi alteţări să li se alăture: Belgia, Ţările de Jos, Luxem -burg şi Italia. La 18 aprilie 1951, aceste 6 ţări ausemnat un document numit tratat – ComunitateaEuropeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO). Acestlucru înseamnă: niciodată un război între ele.

Cu mult înainte de a se vorbi despre UniuneaEuropeană, cele 6 ţări au hotărât să extindă Comu -nitatea Cărbunelui şi Oţelului şi să îşi uneascăeconomiile într-o mare piaţă fără frontiere.

În 1957, ele au semnat un nou tratat, Tratatul dela Roma, prin care s-a creat Comunitatea Econo -mică Europeană (CEE). Cuvântul economic sereferă la bani, afaceri, muncă şi comerţ.

Cele 6 ţări au creat o piaţă comună pentru facili -tarea schimburilor de mărfuri şi eliminarea con-troalelor la frontieră. Au dezvoltat schimburile comer-

ciale între ele şi au devenit din ce în ce mai prospere.Este vorba de epoca de aur a anilor 1960. Foametea şimizeria războiului au fost uitate. Era cu adevărat paceîn Europa. Izbucnirea unui nou război între Franţa şiGermania a devenit ceva de neconceput.

Întrucât s-a dovedit că formula funcţionează

bine, şi alte ţări europene şi-au exprimat dorinţa dea face parte din Uniune. În 1973, Regatul Unit,Danemarca şi Irlanda au aderat la CEE. Apoi, extin-

derea către sudul Europei a început cu aderareaGreciei, în 1981, căreia i s-au alăturat Spania şiPortugalia în 1986.

În 1989, un eveniment foarte important a avutloc la frontierele Uniunii. Zidul Berlinului a fostdărâmat, iar Cortina de Fier care separa ţărileEuropei Răsăritene de ţările Europei Occidentale aîncetat să mai existe. Germania s-a reunificat, iaroamenii din toate aceste ţări sunt acum liberi. Acesteveniment a schimbat istoria Europei.

Comunitatea Economică Europeană (CEE) adevenit Uniunea Europeană în 1992, în urma sem-nării Tratatului de la Maastricht. CEE devenise atâtde unită, încât a decis să îşi schimbe numele înUniunea Europeană. Pentru a deveni şi mai puter-nice, cele 12 ţări au hotărât ca, peste 10 ani, adică în2002, toate monedele naţionale să fie înlocuite cu omonedă unică (euro).

În 1995, celor 12 ţări ale Uniunii li s-au alăturatîncă trei, Austria, Finlanda şi Suedia. La 1 mai2004, alte 10 ţări au aderat la Uniunea Europeană,

fiind pentru prima dată în istorie când un număr atâtde mare de ţări au aderat în acelaşi timp. Acestea aufost: Polonia, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia,Republica Cehă, Slovenia, Ungaria, Malta şi Cipru.

În sfârşit, Bulgaria şi România au aderat laUniunea Europeană în 2007, iar pentru Croaţia

aderarea a devenit posibilă la 1 iulie 2013.În prezent, alte ţări bat la poarta Uniunii: Turcia,

Islanda, Muntenegru, Macedonia, Albania, Bosnia-Herţegovina, Serbia, Moldova şiUcraina care, la 27 iunie, a devenitmembru asociat al UE.

România a celebrat Ziua Europeial optulea an consecutiv. În Bucureşti,pentru a sărbători Ziua Europei,Fundaţia pentru Dezvoltarea Soci -etăţii Civile, Departamentul pentruRelaţii Interetnice şi Primăria Muni -cipiului Bucureşti au organizat, înperioada 8-10 mai 2015, la Bibli otecaNaţională a României şi în ParculHerăstrău (intrarea Piaţa Charles deGaule), „ONGFest – festivalul na -

ţional al organizaţiilor neguvernamentale dinRomânia“. La acest eveniment au participataproximativ 150 de organizaţii neguvernamentaledin România şi din alte state europene, iar temaprincipală a ediţiei din acest an a fost consoli-darea societăţii civile şi creşterea contribuţieiacesteia la justiţia socială, democraţie şi dez-voltare sustenabilă.

Uniunea Ucrainenilor din România s-a implicatîn desfăşurarea acestei manifestări participând ladeschiderea evenimentului, vineri 8 mai, şi la pro-gramul cultural-artistic, în ziua de 9 mai.

Pe o scenă special amenajată în Parcul Heră -strău, momentul artistic al comunităţii ucrainenedin România a fost susţinut de formaţia de dansuri„Primăvara“ a filialei Botoşani a UUR care a inter-pretat, cu măiestrie, dansuri populare ucrainene.Spectacolul, condus de prof. Victor Semciuc, a atrasun numeros public care a răsplătit cu aplauze evo -luţia tinerilor artişti ucraineni.

Ion ROBCIUC

Ziua Europei la Bucureşti

Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România

Luptaţi şi veţi învinge!

Serie nouã, nr. 287-288 / mai 2015

Curierul UCRAINEAN2

REZOLUŢIEMembrii Consiliului (Radei) Uniunii Ucrainenilor din România (UUR) întruniţi în şedinţa ordinară la data

de 15 mai 2015, la sediul Filialei Cluj a Uniunii Ucrainenilor din România, cu sediul în str. I.B. Deleanu, nr.64,municipiul Cluj-Napoca, au luat în discuţie punctul 1 al ordinii de zi, şi anume „Analiza situaţiei privind inter-venţia persoanelor neautorizate în blocarea nelegală a semnăturii titularului de cont la BCR şi a înscrisuluinr.8/23.03.2015 emis de Comisia de Etică şi Litigii, organism fără capacitate juridică de reprezentare a UniuniiUcraienilor din România şi luarea măsurilor statutare împotriva celor vinovaţi“.

În fapt, Comisia de Etică şi Litigii nu are capacitate juridică de a reprezenta Uniunea Ucrainenilor dinRomânia, dreptul de reprezentare îl au Consiliul UUR, Prezidiul Executiv (art.21 din Statutul UUR) şiPreşedintele UUR (art.23).

Comisia de Etică şi Litigii este organ de control intern al UUR, cu rol consultativ şi nu are dreptul dedecizie, ci numai de recomandare pentru organele de conducere şi administrative (Consiliul UUR. PrezidiulExecutiv al UUR).

În ceea ce priveşte suspendarea preşedintelui UUR, Buciuta Ştefan, membrii Consiliului UUR hotărâsc cănu este cazul de suspendare din funcţie a dlui Buciuta Ştefan, care a fost condamnat de către ICCJ (dosarnr.5261/1/2014) la o pedeapsă de un an de închisoare, cu suspendare, pentru săvărşirea infracţiunii de conflictde interese. Având la bază art.71. alin.5 CP, care prevede că pe durata suspendării condiţionate a executăriipedepsei, se suspendă şi executarea pedepsei accesorii, dl Buciuta Ştefan nu se află sub nicio interdicţie legalăde a ocupa vreo funcţie sau de a exercita vreun drept dintre cele recunoscute de Constituţie, astfel putândexercita în continuare funcţia de preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România, funcţie dobândită la cel de-al Vl-lea Congres UUR din data de 1 octombrie 2011.

Referitor la convocarea Congresului Extraordinar al UUR pentru alegerea noilor organe de conducere aleUUR, membrii Consiliului UUR consideră că nu este necesară, având în vedere că art. 24. lit.e din StatutulUUR prevede „Congresul extraordinar nu se poate convoca, dacă până la expirarea mandatului curent aurămas doar 6 luni“.

Drept pentru care a fost întocmită şi semnată prezenta rezoluţie, astăzi 15.05.2015.

În ultima perioadă, în presă şi înmass-media au apărut articole princare se încearcă ponegrirea preşedin-telui Uniunii Ucrainenilor din Româniaşi contestarea deţinerii funcţiei depreşedinte de către dl Buciuta Ştefan,ales democratic la cel de-al VI-leaCongres al UUR, de la Timişoara, dindata de 1 octombrie 2011, mandatulterminându-se conform Statutului la 1octombrie 2015, când Congresul vaalege noile organe de conducere aleUUR. Sursa de dezinformare esteComisia de Etică şi Litigii a UUR, înnumele căreia semnează Marocico Ion.

Dl Marocico Ion încearcă să ridiceComisia de Etică şi Litigii la un rangsuperior conducerii Uniunii Ucra -inenilor din România repre zentate deConsiliul UUR, Prezidiul UUR şiPreşedintele UUR, Comisia de Etică şiLitigii fiind doar un organ consultativ.

De fapt OG 26/2000 privind organi-zarea şi funcţionarea asociaţiilor, laart.20 ,,Organele asociaţiei" nu prevedeexistenţa unei asemenea comisii.

Comisia de Etică şi Litigii a UUR,conform art.26, aleasă de Congres şicompusă din preşedinte şi 2 membri şi-aîncetat activitatea din data de 6 martie2014, când Consiliul UUR a constatatexistenţa a numai doi membrii în com-ponenţa Comisiei, datorită faptului căal treilea membru, dna Spivaliuc Ledia,şi-a dat demisia din această comisie şică ea nu a participat la nicio sedinţă aComisiei de Etică şi Litigii.

Datorită faptului că preşedinteleComisiei, Marocico Ion, în repetaterânduri a emis hotărâri nestatutare, afost atenţionat de Consiliul UUR şisancţionat cu avertisment scris înrepetate rânduri.

Preşedintele UUR, consideră că toatehotărârile Comisiei de Etică şi Litigii,semnate de Marocico Ion, sunt nule dedrept şi a propus Consiliului spre apro-bare următoarea rezoluţie, cu care aufost de acord toţi membrii prezenţi laşedinţa ordinară din data de 15 mai2015, pe care o redăm alături.

Buciuta Ştefan,preşedintele UUR

Probleme de actualitate

în viaŢa uur

Curierul UCRAINEAN 3

PROBELE ªI BAREMELEpentru

VERIFICAREA APTITUDINILOR FIZICE ale candidaþilor la admiterea în instituþiile de

învãþãmânt proprii cât ºi în cele aleMinisterului Apãrãrii Naþionale care pregãtescspecialiºti pentru Ministerul Afacerilor Interne

1. În cadrul admiterii, verificarea aptitudinilor fizice are caractereliminatoriu.

2. Toate probele sunt obligatorii. Nesusþinerea unei probe sau aban-donul au ca efect eliminarea din concurs a candidatului.

3. Probele se susþin în aceeaºi zi, în urmãtoarea ordine: alergare -vitezã, aruncarea mingii medicinale ºi alergare - rezistenþã.

4. Probele se executã în þinutã sportivã adecvatã anotimpului (pantofide sport, tricou, pantaloni scurþi sau trening).

5. Este declarat „Promovat" candidatul care îndeplineºte baremulminim stabilit pentru fiecare probã.

Candidatul care nu promoveazã o probã este eliminat din concurs, iarîn funcþie de momentul în care intervine aceasta, nu mai parcurge cele-lalte probe.

6. Indiferent de cauze/motive, nu se admit reexaminãri, repetãrisau contestaþii.

7. Performanþa obþinutã de candidaþi ºi calificativul acordat se con-semneazã în borderoul de examen.

8. Verificarea aptitudinilor la probele fizice se efectueazã curespectarea prevederilor art. 100 alin. (1), lit. g) din OMAI nr.154/2004privind activitãþile de educaþie fizicã ºi sport în MAI.

9. Problemele organizatorice se stabilesc la nivelul comisiilor deadmitere din cadrul instituþiilor de învãþãmânt.

10. Probele ºi baremele minime de promovare sunt urmãtoarele:

11. Precizãri tehnice ºi metodice privind efectuarea probelor:

A. Proba de alergare – vitezãa) se executã cu startul din picioare, câte doi candidaþi;b) cronometrul porneºte la miºcarea primului candidat;c) startul greºit (plecarea înaintea semnalului acustic) se reia. La al

doilea start greºit candidatul este declarat „Nepromovat“;d) candidaþii care se ciocnesc în timpul alergãrii ºi cad sau care se

împiedicã ori alunecã din cauza suprafeþei de alergare se considerã cã nuau parcurs traseul ºi vor relua proba o singurã datã, la sfârºitul seriei dincare fac parte.

B. Proba de aruncare a mingii medicinale (4 kg bãrbaþi ºi 2 kg femei)a) se executã de pe loc, cu ambele braþe, pe deasupra capului, spre

înainte, într-un sector cu lãþime de 3 metri ºi lungimea de cel puþin 10metri, câte un candidat;

b) poziþia iniþialã a picioarelor poate fi în sprijin apropiat sau depãr-tat (lateral sau înainte);

c) în cazul în care execuþia se efectueazã din poziþia stând sau stând-depãrtat, candidatul poate sã se ridice pe vârfuri fãrã a se desprinde depe sol. La aruncarea din poziþia stând depãrtat anterio-posterior candi-datul poate ridica piciorul din spate cu condiþia ca piciorul din faþã sãmenþinã permanent contactul cu solul; în ambele cazuri nu se va cãlcasau depãºi linia sectorului de aruncare, inclusiv dupã aterizarea mingii;

d) candidatul are dreptul la douã încercãri;e) mãsurarea aruncãrii se efectueazã de la linia sectorului de aruncare

pânã la urma lãsatã de minge, înspre locul de aruncare;f) scãparea mingii de cãtre candidat (înainte sau înapoi) este consi -

deratã aruncare nereuºitã (pentru prima încercare);g) dacã situaþia prevãzutã la lit. f) are loc la a doua încercare, candi-

datul este declarat „Nepromovat“, iar în borderou este consemnatã per-formanþa celei mai bune aruncãri.

C. Proba de alergare – rezistenþãa) se executã cu startul din picioare, în serii de 15 – 25 candidaþi/

cronometru;b) trecerea de la alergare la mers se considerã abandon.La probele eliminatorii – contravizita me -

dicalã ºi verificarea aptitudinilor fizice ale candi-daþilor – nu se admit contestaþii!

ªcolile postliceale ale MAI fac parte din sis-temul naþional de învãþãmânt ºi asigurã cali-ficãrile de nivel 5 specifice ministerului: agentde poliþie, agent de poliþie de frontierã, sub-ofiþer de jandarmi.

Persoanele care doresc sã participe la exa -menul de admitere se pot adresa, pentrudepune rea cererii de înscriere, în perioada17.04.2015-07.08.2015, la Inspec toratele Jude -þene de Poliþie, Inspectoratele Judeþene alePoliþiei de Frontierã sau InspectorateleJudeþene ale Jandarmeriei Române, în funcþiede profilul la care doresc sã se înscrie, iar acolovor primi toate informaþiile ºi tipizatele nece-sare înscri erii (fiºa de înscriere, fiºa medicalã,declaraþia pe proprie rãspundere, tabelul derude ºi pliantul cu celelalte documentele caretrebuie depuse la dosarul de candidat).

*IGPR - Inspectoratul general al poliţieiromâne

*IGPF - Inspectoratul general al poliţieide frontieră

*IGJR - Inspectoratul general al jan-darmeriei române

*IGI - Inspectoratul general pentru imi-grări

*DGL - Direcţia generală logistică*DRPCIV - Direcţia regim permise de

conducere şi înmatriculare a vehiculelor*DGP - Direcţia generală paşapoarte*SPP - Serviciul de protecţie şi pază

romÂnia miniSterul aFacerilor interne

ªcolile PoStliceale ale miniSterului aFacerilor interne

(Continuare în pagina a 4-a)

Minorităţi

Minorităţi

54 Curierul UCRAINEAN

I. TEMATICA CONCURSULUI DEADMITERE, PE DISCIPLINELE DE CON-CURS

1. LIMBA ROMÂNÃ

LEXIC

Vocabularul limbii române. Vocabularul funda-mental. Masa vocabularului.

Cuvântul. Forma ºi conþinutul. Cuvântul debazã. Sensul cuvintelor în context. Sensul propriu(de bazã ºi secundar) ºi sensul figurat. Mijloaceinterne de îmbogãþire a vocabularului. Derivarea.Compu nerea. Schimbarea valorii gramaticale (con-versiunea). Familia lexicalã ºi câmpul lexical.

Mijloace externe de îmbogãþire a vocabularului.Împrumuturile. Neologismele.

Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paro -nimele.

Regionalismele. Arhaismele.Cuvintele polisemantice.Unitãþile frazeologice (locuþiuni, expresii).Pleonasmul.NOÞIUNI DE FONETICÃVocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul.

Triftongul. Hiatul.Silaba. Despãrþirea cuvintelor în silabe.Folosirea corectã a accentului în limba românã.MORFOSINTAXAPãrþile de vorbire flexibile. Clasificare/fel (verb,

substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv).Locuþiunile. Categorii morfologice (diateza,

conjugare, mod, timp, persoanã, gen, numãr, caz,grad de comparaþie). Funcþii sintactice.

Pãrþile de vorbire neflexibile. Clasificare/fel (ad -verb, prepoziþie, conjuncþie, interjecþie). Locu -þiunile. Funcþii sintactice (adverb, interjecþie).

NOÞIUNI DE SINTAXÃRelaþia text, frazã, propoziþie, cuvânt.Cuvintele ºi construcþiile incidente. Punctuaþia

lor.Relaþii sintactice în propoziþie ºi în frazã (coor-

donare ºi subordonare). Mijloacele de realizare arelaþiilor sintactice în propoziþie ºi în frazã: fle -xiunea, joncþiunea, juxtapunerea, topica, intonaþiaºi pauza.

Fraza. Propoziþia principalã ºi secundarã/subor-donatã. Elementele de relaþie în frazã. Propoziþiaregentã ºi propoziþia subordonatã. Elementulregent.

Propoziþia ºi pãrþile de propoziþie. Tipurile depropoziþie.

SINTAXA PROPOZIÞIEI ªI A FRAZEIPredicatul ºi propoziþia subordonatã predicativã.Subiectul ºi propoziþia subordonatã subiectivã.Atributul ºi propoziþia subordonatã atributivã.Complementul. Complementele circumstanþiale

ºi necircumstanþiale. Complementele circum-stanþiale de loc, de timp, de mod. Complementulcircumstanþial de cauzã ºi de scop. Complementuldirect ºi indirect.

Propoziþia subordonatã completivã directã.Propoziþia subordonatã completivã indirectã.Propoziþiile subordonate circumstanþiale de loc, detimp, de mod, de cauzã, de scop. Propoziþiile sub-ordonate circumstanþiale condiþionale, concesive,consecutive. Expansiunea ºi contragerea.

Acordul.SCRIEREA FUNCÞIONALÃTipuri de scrisori.Cererea.Procesul-verbal.Curriculum vitae (în format european).Invitaþia.ORTOGRAFIA ªI PUNCTUAÞIASemnele de punctuaþie : virgula, punctul ºi vir-

gula, punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii,linia de pauzã.

Semnele ortografice : cratima, apostroful, punc-tul ca semn ortografic.

2. LIMBA ENGLEZÃMORFOLOGIAVERBULCategoriile gramaticale ale verbului.Timpul: PRESENT SIMPLE, PRESENT CON-

TINUOUS, PAST SIMPLE, PAST CONTINU-OUS, PRESENT PERFECT, PAST PERFECT,FUTURE SIMPLE, FUTURE CONTINUOUS,FUTURE PERFECT.

Aspectul simplu ºi continuu timpurile: trecut,prezent ºi viitor, aspectul perfect.

Diateza: Active Voice, Passive Voice.Persoana ºi numãrul.Formele nepersonale ale verbului.Expresii impersonale.Verbele auxiliare.Verbele modale.SUBSTANTIVULNumãrul substantivelor. Genul substantivelor.

Cazul substantivelor.Countable & uncountable nounsARTICOLUL ªI ALÞI DETERMINANÞIArticolul hotãrât. Articolul nehotãrât. Articolul

zero. Omisiunea articolului.Adjectivul demonstrativ. Adjectivul posesiv.

Adjectivul interogativ. Adjectivul nehotãrât.NUMERALULNumeralul cardinal. Numeralul ordinal. Nume -

ralul fracþionar. Numeralul colectiv. Numeralulmultiplicativ. Numeralul distributiv. Numeraluladverbial.

PRONUMELEPronumele personal. Pronumele reflexiv. Pro -

numele posesiv. Pronumele interogativ. Pronu melerelativ. Pronumele nehotãrât. Pronumele negativ.

ADJECTIVULComparaþia adjectivelor. Formarea comparativu-

lui ºi superlativului. Comparaþia neregulatã a adjec-tivului. Locul adjectivului în propoziþie.

ADVERBULComparaþia adverbului.PREPOZIÞIA

SINTAXAOrdinea cuvintelor în propoziþie.Tipuri de propoziþii (enunþiative, interogative

etc.).Propoziþii condiþionale (I, II, III); Propoziþii

condiþionale mixte.Corespondenþa timpurilor.Vorbirea directã ºi indirectã.

3. LIMBA FRANCEZÃ

MORFOLOGIAARTICOLULArticolul hotãrât, articolul nehotãrât, articolul

partitiv.

Omisiunea articolului.SUBSTANTIVULGenul substantivelor. Femininul substantivelor.

Substantive cu douã genuri.Nume de þãri.Cazurile substantivelor.ADJECTIVULLocul adjectivului calificativ. Adjective care îºi

schimbã sensul dupã loc.Femininul adjectivului calificativ. Pluralul

adjectivului calificativ.Acordul adjectivului calificativ.Adjectivele demonstrative, adjectivul numeral,

adjectivul posesiv, adjectivul nehotãrât.PRONUMELEPronumele personal (aton, tonic), il - cu valoare

de pronume neutru, pronumele personal comple-ment, pronumele demonstrativ, pronumele posesiv,pronumele interogativ, pronumele adverbiale - en,y, pronumele relativ, pronumele nehotãrât.

VERBULVerbe de grupa întâi, grupa a doua, grupa a treia:

moduri verbale, timpuri verbale.Verbele auxiliare avoir ºi être - folosite la tim-

purile compuse. Acordul participiului trecut (cuêtre, cu avoir, cu verbele reflexive).

Moduri verbale: indicativ, condiþional, subjonc-tiv, imperativ, infinitiv, participiu, gerunziu.

Timpuri verbale: simple ºi compuse. Formareatimpurilor verbale.

Diatezele: activã, pasivã, reflexivã.Verbele impersonale.Concordanþa timpurilor la modul indicativ.Si condiþional, Si dubitativ.ADVERBULTipuri de adverbe (mod, timp, loc, cantitative,

negative, afirmative, interogative).Formarea adverbelor de mod. Poziþia adverbelor

negative. Ne expletiv.Adverbe la comparativ ºi superlativ.CUVINTE DE LEGÃTURÃPrepoziþia (principalele prepoziþii, forme, loc,

repetare, omisiune, întrebuinþare), locuþiuni prepo -ziþionale. Conjuncþia (coordonatoare, subordona-toare).

SINTAXASintaxa propoziþiei: exprimarea afirmaþiei,

negaþiei, interogaþiei.Întrebuinþarea negaþiei ne. Suprimarea negaþiei

pas. Interogaþia totalã, parþialã.Sintaxa frazei: propoziþii subordonate relative,

completive, infinitivale, temporale, circumstanþialecauzale, concesive, consecutive, de scop.

Discursul raportat.LEXICExpresii, sinonime, antonime, omonime, familii

de cuvinte.

II. BIBLIOGRAFIA CONCURSULUI DEADMITERE

Sunt recomandate toate manualele ºcolare alter-native, elaborate ºi aprobate prin OrdineleMinisterului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice ºiaflate în vigoare în anul ºcolar 2014 - 2015, dinmateria cãrora se stabilesc subiectele de concurs.

Dicþionarul ortografic, ortoepic ºi morfologic allimbii române, ediþia a II-a.

PREªEDINTELECOMISIEI DE ADMITERE A IGPR,

Comisar ºef de poliþieMARCEL SIMION

VICEPREªEDINTELECOMISIEI DE ADMITERE A IGPR,

Comisar de poliþiePAUL BÃLÞÃÞEANU

TEMATICA ªI BIBLIOGRAFIArecomandate candidaþilor înscriºi la concursul de

admitere în ºcolile de agenþi de poliþie din subordineaPoliþiei Române - sesiunea 2015

(Urmare din pagina a 3-a)

55Curierul UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opi niile ex pri -mate în paginile Curierului ucrai nean revineîn exclusivitate autorilor. Redacþia nu-ºiasu mã obli ga þiile legate de conþinutulmateria lelor ºi nu retur neazã articolelenepublicate.

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:

curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGANIzATIoN SRl“

CURIERUl UCRAINEAN

În calitate de reprezentant în Parlamentul României al comunităţii de ucrainenidin România, salut intrarea în vigoare astăzi, 14 mai 2015, a Acordului întreGuvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind micul trafic de fron-tieră, semnat la Kiev, la data de 2 octombrie 2014, cu ocazia vizitei efectuate de cătreprim-ministrul României, domnul Victor Ponta.

Consider acest moment ca având o semnificaţie aparte atât pentru locuitorii dinregiunile limitrofe frontierei comune româno-ucrainene, contribuind la strângerealegăturilor dintre aceştia, cât şi pentru ansamblul relaţiilor dintre cele două statevecine şi prietene, în special în perspectiva dezvoltării dimensiunii europene.Intrarea în vigoare a acestui instrument juridic constituie o dovadă în plus faţă dedeschiderea Ucrainei şi României pentru conso lidarea dialogului politic bilateral şi

aduce în prim-plan importanţa deosebită acordată minorităţilor naţionale, de celedouă ţări, la cel mai înalt nivel.

Acordul este de un real folos comunităţilor de ucraineni din România, precumşi comunităţilor de români din Ucraina, aflate în zone situate la o distanţă de 30 dekm de o parte şi de alta a frontierei comune, care poate fi extinsă până la maximum50 de km de linia de frontieră, în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care seîntind dincolo de limita prevăzută iniţial. Acordul reglementează condiţiile dedesfăşurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a frontiereide stat de către rezidenţii din zona de frontieră a României şi a Ucrainei, careintenţionează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat din motive sociale, cul-turale, familiale sau întemeiate economic, pe o perioadă care să nu depăşească 3luni de şedere neîntreruptă.

De aceste prevederi beneficiază persoanele care locuiesc în mod legal, de celpuţin 3 ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei, acestora adăugându-sesoţul/soţia, copiii minori sau majori aflaţi în întreţinere, chiar dacă aceştia locui-esc de mai puţin de 3 ani în zona de frontieră.

Apreciez că, după înmânarea primelor permise de mic trafic de frontieră, peste2 mi lioane de cetăţeni români şi ucraineni se vor putea bucura de facilităţileoferite de acest Acord.

Ion MaROCICO,deputat UUR

„ai tăiat un arbore,plantează zece!"

Aceste cuvinte îmi servesc drept „pilon desusţinere" pentru relatarea ce va urma. Sunt uimit,sunt mâhnit observând cum, pe zi ce trece, munţiinoştri devin tot mai săraci de podoaba lor denepreţuit din totdeauna – pădurea. Şi tare mă temcă, în câţiva ani, ne va fi un dor şi mai cumplit decodrul de altădată! Un dor fără putinţă de stăviliredacă nu se vor reîmpăduri suprafeţele defrişate.

Dacă nu „Zece arbori, pentru unul retezat", cum secitea dictonul ceauşist (vai, cumplit de repedeuitat!), măcar „unul pentru unul", ca să mă exprimmai simplu.

Mă cuprinde spaima când observ cum se trans-portă zi şi noapte, „la greu", butucii proveniţi dinmunţii ţinutului care m-a adoptat, când privesc cul-mile golaşe din împrejurimile satului. De undeaceastă furie sălbatică a locuitorilor unui plaimioritic dăruit de Dumnezeu, „o adevărată grădinăa raiului!"? De unde atâta ură? Şi încă împotrivacui? Înţeleg dreptul la proprietate, dar în cazulpădurii nu pot fi de acord cu defrişarea ei, dupăcum am impresia (şi poate nu mă înşel), parcă fărăoprire!

Decebal Alexandru Seul

Rusaliile sau Pogo rârea Duhului Sfânt este o sãrbã-toare care existã ºi la evrei. În acea zi de sãrbãtoareevreiascã S-a pogorât Duhul Sfânt sub formã de limbi defoc ºi cre ºtinii n-au avut niciun motiv sã schimbe numelesãrbãtorii. Rusaliile nu au o datã fixã, ci se sãrbãtorescdupã zece zile de la Înãlþarea Domnului sau cincizeci dezile de la Înviere, de aceea se mai numesc ºiCINCIZECI MILE. Taina Cincizecimii este unirea nemi-jlocitã a celor providenþiaþi cu Providenþa, adicã unireafirii cu Cuvântul, prin lucrarea Providenþei, unire în care

nu se mai aratã nici timp, nici devenire, cãci în unirea cuDumnezeu nu mai este naºtere, facere, dezvoltare ºimoarte, nici vreo transformare. Tot El este ºi ispãºire, caCel ce S-a fãcut cu noi ºi topeºte în Sine fãrã de legilenoastre ºi are darul harului duhov ni cesc, îndumnezeieºtefirea care a pãcãtuit. El ne fixeazã în neschimbabilitate

prin deprin derea noastrã în bine asemenea lui Dumnezeuºi consti tuie legãtura care nu ne duce prin prefacere sprenemurire.

La þarã, în multe sate, aceastã sãrbãtoare se þine treizile, inclusiv ziua de marþi, exact ca de Sfintele Paºti.

Este frumosul obicei, zic eu, ca de aceastã sãrbãtoaretoate gospodãriile sã fie împodobite cu crenguþe de tei.

De aceea, ucrainenii din zona montanã o denumescDuminica Verde.

Gheorghe CeGA

RUSALIILE

În sfârºit, a sosit primãvara! E suficient sãobservi lumina care vine de undeva din adâncuri,de unde Dumnezeu a revãrsat-o peste pãmânt. ªisufletul se primeneºte, se limpezeºte ºi în suflet avenit primãvara. Fraþi – natura ºi omul – miracolulprimãverii ne-a atins deopotrivã ºi-i aºteptãmurmãrile. Sufletul curat înseamnã lepãdarea suspi-ciunilor, bãnuielilor fricii cã suntem mereu pãcãliþi,cã toatã lumea stã cu ochii pe capra din curtea noas-trã, sã vezi doar partea frumoasã a vieþii, sã crezi înbine, în bunãtate, în prietenie, în iubire. Cu un ast-fel de suflet sã întâmpinãm cântãtorii primãverii!Cu atâta bucurie, fericire ascultãm trilurilepãsãrilor, care ne poartã într-o altã lume, cãtre unliman – loc de tihnã pentru gânduri, altar de tainãpentru simþãminte ºi poruncã de slobozenie pentrusuflete. Curatul sentiment de fericire pe care ni-ltransmit este un dar preþios, pe care însã nu ºtimîntotdeauna sã-l primim. S-ar cuveni sã le rãspun-dem cu aceeaºi generozitate. De trei ani la casanoastrã vin rândunele ºi ocupã cuibul fãcut înprimul an. Locul ales – grajdul. Dis-de-dimineaþãdeschidem uºa grajdului, de unde ele îºi iau zborul.Iar seara închidem uºa foarte târziu, dupã ce ne

asigurãm cã ele au venit pentru a înnopta. Pentru ale proteja am pus o plasã uºoarã de nailon, ca atun-ci când puii abia învaþã sã zboare sã nu cadã pradãpisicilor. Grija deosebitã pe care o acordãm„oaspeþilor dragi“ se datoreazã faptului cã ele, rân-dunelele, ne-au iertat ºi, dupã ani buni, au revenit.Cu ani în urmã ele ºi-au fãcut cuib sub streaºinacasei noastre. Casa fiind la drum, tirurile uriaºeîncãrcate peste mãsurã cu „aurul verde“, lãsând înurmã munþii goi, zdruncinã din temelii caseleoamenilor.

Din cauza trepidaþiilor ambreajelor masto -donþilor, cuibul cu puiºorii încã goi a cãzut. În acelan a fost pur ºi simplu doliu la casa noastrã.Degeaba, plângând, le-am cerut iertare, degeabaprimãvara viitoare aºteptam cu emoþii sosirea vesti-torilor primãverii, degeaba am pus întãritori undea fost cuibul, ei „ne-au pedepsit“, cu toate cã noi nuaveam nicio vinã. Acum suntem „ochi ºi urechi“ laprietenele noastre, care ne bucurã în fiecare zi cuprezenþa ºi cu cântecul lor. Ele sunt simbolul li -bertãþii, pãcii, bucuriei. De aceea, eu zâmbesc, bachiar râd de bucurie!

Artemizia GheorGhe

Din nou e primãvarã!

Agenda deputatului UUR v Agenda deputatului UUR

COMUnICaT DE PRESăprivind intrarea în vigoare a acordului între

Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri alUcrainei privind micul trafic de frontieră

56 Curierul UCRAINEAN

În fiecare an, Consiliul Judeþean Suceava, CentrulCultural „Bucovina“ din Suceava, Centrul pentruConservarea ºi Promovarea Culturii Tra diþionaleorganizeazã Festivalul-concurs Judeþean de Folclor„Comori de suflet românesc“. Acest festival-concursde folclor a luat fiinþã din dorinþa de a promova valo-rile folclorului din judeþul Suceava. Obiectivele aces-tui festival sunt: promovarea valorilor autenticeale culturii tradiþionale (muzicã, joc, obiceiuri,port, instrumente populare, ocupaþii, meºte -ºuguri); revitalizarea formelor de manifestareculturalã colectivã tradi þionalã; desco perirea ºipromovarea talentelor din judeþul Suceava; stim-ularea activitãþilor cu caracter folcloric din medi-ul rural ºi urban; asigurarea unui cadru adecvatcoeziunii sociale; consolidarea pun ctelor vitalepentru salvgardarea patrimoniului material.

Aceastã manifestare are un caracter educativpentru artiºti amatori din lumea satului ºi doreºtesã sensibilizeze opinia publicã în vederea identi-ficãrii valorilor culturale tradiþionale, specificefiecãrei vetre folclorice. Festivalul-concurs „Comoride suflet românesc“ s-a desfãºurat, anul acesta, pepatru segmente: copii (pânã la vârsta de 14 ani),cãmine culturale, case de culturã, formaþii artistice aleminoritãþilor ºi formaþii consacrate, precum grupulvocal „Altiþa“ din Bilca, grupul vocal „Bucovina“ dinCalafindeºti, grupul folcloric „Floare de mãlin“ dinMãlini, formaþia de jocuri bãrbãteºti „Triliseºti“ dinIaslovãþ, grupul focloric „Arcanul bãtrânesc“ dinFrãtãuþii Noi ºi ansamblul folcloric „Arcanul“ din

Fundul Mo ldovei, formaþii cu valoare de patrimoniucultural recunoscute la nivel naþional.

Concursul se desfãºoarã în douã etape: faza zonalãºi faza finalã. Prima fazã zonalã s-a desfãºurat în ziua de15 martie 2015, la Siret, la Casa de Culturã „MihaiTeliman“ (secþiune pentru formaþii artistice aleminoritãþilor). La aceastã fazã zonalã din Siret au par-

ticipat urmãtoarele formaþii artistice: grupul vocal„Bucovina“ din Calafindeºti, formaþia de dansuri cugrupul vocal „Cervona kalyna“ din Negostina, grupulfolcloric „Arcanul bãtrânesc“ din Frãtãuþii Noi, for-maþia de dansuri „Triliseºti“ din Iaslovãþ, ansamblul„Solon czanka“ din Soloneþul Nou, ansamblul polonez„Mica Poianã“ din Poiana Micului, formaþia de dansuri„Florile Guliei“ din Gulia, formaþia „Radost“ a ruºilor-lipoveni din Manolea, formaþia de dansuri tradiþionalegermane „Vergissmeinnicht“ din Suceava, grupul fol-cloric „Kolomyika“ din Siret, formaþia de dansuri

„Nadia zamku“ din Siret, ansamblul „Siretul“ din Siret.A doua fazã zonalã s-a desfãºurat la data de 22 martie2015, la Cãminul Cultural din Baia - zona Fãlti ceniului.A treia fazã zonalã s-a desfãºurat la data de 19 aprilie2015 la Casa de Culturã din Botoºana - zonaHumorului. A patra fazã zonalã Suceava se va desfãºu-ra la 26 aprilie la Cãminul Cultural din Udeºti. A cinceafazã zonalã Câm pulung Moldovenesc se va desfãºura laCãminul Cultural din Moldoviþa la 3 mai 2015.

A ºasea fazã zonalã Dorna se va desfãºura la Casa deCulturã din Broºteni la 10 mai 2015 ºi ultima fazã, aºaptea, a Rãdãuþilor, se va desfãºura la Cãminul Cultural

din Voitinel la 24 mai 2015. Pentru cele 7 fazezonale, juriul este alcãtuit din dr. ConstanþaCristescu, prof. Petre Horvat, prof. ConstantinIrimia, Cãlin Brãteanu, Gabriela Tei ºanu - con-sultanþi artistici la Cen trul Cultural „Bucovina“ºi Ion Bãi þan - maistru coregraf, director al ªco -lii de Arte „Ion Irimescu“ din Suceava.

Câºtigãtorii locurilor I, pe genuri artistice,din fiecare zonã vor participa la faza finalã a con-cursului care va avea loc în cadrul Festi valuluiInternaþional de Folclor „Întâlniri bucovinene“ înperioada 17-19 iulie 2015, la CâmpulungMoldo venesc. Toþi participanþii la concurs vor

primi diplome care vor atesta capacitatea fo r maþiei fol-clorice de performer în acti vitatea culturalã.

Menþionez cã la faza zonalã de la Siret ansamblulde dansuri, împreunã cu grupul vocal „Cervona kaly-na“ sub conducerea mai strului coregraf ValentinVlãgea, ºi respectiv a autorului acestor rânduri, s-a ca -lificat cu un punctaj foarte bun la faza finalã de laCâmpulung Moldovenesc din luna iulie 2015.

Nicolai MAIDANIuC

Festivalul-concurs „comori De suFlet românesc“

Concursul de recitare a poeziei ucrainene la Tîrnova, ediþia a III-a

La data de 29 aprilie 2015, filiala Arad a Uniunii Ucrainenilor din România, înparteneriat cu Şcoala Gimnazială Tîrnova din judeţul Arad au organizat în comunaTîrnova cea de-a III- a ediţie a Concursului de recitare a poeziei ucrainene, etapajudeţeană.

La această manifestare au participat elevi de la şcolile în care se studiază limbaucraineană. În deschiderea concursului, celor prezenţi li s-au adresat dna prof.Hanţig Anna şi preşedintele filialei Arad a UUR, dl Miculaiciuc Gavrilă, sublini-ind importanţa studiului limbii ucrainene materne.

Pentru buna desfăşurare a concursului a fost desemnată o comisie de jurizare,formată din profesorii: Jurcuţ Simona - preşedinte, Ana Pasca -vicepreşedinte,Preda Ileana - secretar, Hanţig Anna - membru, Raţiu Viorica – membru. În urmadezbaterilor au fost desemnaţi cei mai buni recitatori.

În final, dl Miculaiciuc Gavrilă, preşedintele filialei Arad a înmânat diplome şipremii participanţilor la concurs.

Au obţinut locul I următorii elevi: Petric Marius (cls. I, Şcoala Primară Dud);Hanţig Andreea (cls. a II-a, Şcoala Primară Dud); Kifa Bianca (cls. a III-a, ŞcoalaPrimară Dud); Petric Samuel (cls. a IV-a, Şcoala Primară Dud); Maşniţa Nicoleta(cls. a V-a, Şcoala Gimnazială Tîrnova); Pintea Tabita (cls. a VI-a, ŞcoalaGimnazială Tîrnova); Pintea Irina ( cls. a VII-a, Şcoala Gimnazială Tîrnova); PetricGheorghe ( cls. a VIII-a, Şcoala Gimnazială Tîrnova).

Aceştia vor reprezenta judeţul Arad la etapa naţională a Concursului de recitarea poeziei ucrainene care se va desfăşura în luna iunie în judeţul Maramureş.

Dl Miculaiciuc Gavrilă, preşedintele filialei Arad, le-a mulţumit tuturor celorcare au depus efort pentru ca această activitate cultural-educativă să aibă loc, soli -citând sprijin din partea părinţilor şi i-a invitat să participe activ la astfel de mani-festări.

Manifestarea s-a încheiat cu o masă festivă oferită de UUR, într-o atmosferăprietenească, plină de voioşie.

prof. anna HanţIg

Paªtile Pentru cei rãPoSaþi

Tradiţia enoriaşilor huţuli din Izvoarele Sucevei este plină de aducere amintede cei dragi dintre noi: părinţi, fraţi, fii sau copii. Fiecare după o anumită rân-duială chemat la Domnul. Paştile lor este o tradiţie continuată din moşi-strămoşiprin slujbe de pomenire făcute de preot. Anul acesta această ceremonie religioasăa fost oficiată de preotul nostru paroh Valentin Ardelean şi de preotul MihăiţăMechno, fiu al satului. Sufletele celor dragi ajunse în cer să se bucure de ÎnviereaMântuitorului nostru Isus Hristos, prin ceremonia religioasă de la bisericuţa dindeal, unde se află cimiti rul celor comemoraţi. După săvârşirea liturghiei în faţalocaşului de cult, pe o vreme splendidă, împrejurimile au răsunat de cântările bis-ericeşti primând cea cu Hristos a înviat din morţi. În timp ce creştinii aranjaţi însemicerc în faţa bisericii, cu coşurile încărcate cu bucate, au aprins în faţa lorlumânări culcate. Preotul paroh a pomenit mai întâi morţii, dar s-a rugat şi pen-tru cei prezenţi. Apoi cu agheasma mică au fost stropiţi creştinii şi bucatele alesedin coşuri. După aceasta, fiecare familie s-a îndreptat spre mormântul celui carenu mai este, oferind de pomană conţinutul din coşuri de sufletul răposaţilor, nuînainte ca părintele paroh să menţioneze în predica sa, că roata vieţii se învârte şiva veni momentul când fiecare dintre cei de faţă va fi chemat la Dumnezeu, jude-cat pentru faptele sale. Iar noi, când vom părăsi viaţa pământeană, la rândul nos-tru, vom fi pomeniţi de urmaşi. Din bucatele alese n-au lipsit ouăle roşii, pentrubucuria şi mai mare a celor pomeniţi la Învierea Domnului nostru Isus Hristos.

Evenimentul a avut loc în a doua zi de Paşte.Decebal SEUL

Curierul UCRAINEAN 7

La sfârșitul acesteiprimă veri, bunul meuprieten Ioan Rebușapcă

împlinește 80 de ani. Incre -dibil! Nu se poate! Nemi los degrăbită mai curge vremeapeste noi... Dar la vârstapatriarhilor, Ioan Rebușapcăeste un bărbat falnic, în plinăputere creatoare, animat deaceeași tinerească bucurieiscoditoare a cer cetătorului-cărturar. Nici nu-i de mirarecă a scris până acum cărți câtsă umple aproape un raft debibliotecă. Lucrările lui suntscrise atât în ucrai neană, câtși în română. Exemple? Iatăcâteva titluri: Cântece popu-lare, Ecouri ale veacurilor,Nașterea simbolului, Glosardialectal, Indivi dualitateaclasicilor, Creaţia generați-ilor, Cununa anului, Poeziacolindelor, Universul litera-turii orale și al celei scrise,2 vol. ș.a. La acestea secuvine să adaug îndelungata saactivitate jurnalistică, mai cuseamă la revista literară „Nașholos“ (Glasul nostru) – lacare am fost câțiva ani colegi

de redacție –, în paginilecăreia, număr de număr, IoanRebușapcă semnează va lo -roase studii de folclor, eseuri,articole de critică li terară, dedialectologie, studii privindrelațiile literar-culturale din-tre popoarele român și ucra -inean etc. Un exemplu de acri-bie științifică a lucră rilor luieste lunga serie de articolededicate bicentenarului naș-terii marelui Taras Șevcenko,veneratul apostol al poporuluiucrainean. Și dacă e să nereferim strict la creația pop-ulară a ucrainenilor din Româ -nia, Ioan Rebușapcă este con-siderat pe bună dreptate celmai de seamă specialist, iar euîndrăznesc să zic că la noi el

este singura autoritate îndomeniu.

Dintre prietenii de-o viațăcare sălășluiesc în dragosteamea, Ioan (Ivanko) Rebușapcăocupă fotoliul din față.

Ne știm din școala elemen-tară (așa-i zicea atunci) și amfost colegi în toți anii destudii, adică și la Măriței, și laSiret, și la Filologia Universi -tății din București până în anulV de facultate, când, împre-ună cu alți doi colegi, am locuit

în același dormi-tor al căminuluistudențesc (lumeaîl numea „Pache”,aluzie la celebrulprimar al Bucu re -știlor Pache Pro -topopescu, celcare a sistemati-zat Capitala; cămi -nul se afla pe

Bulevardul Republicii, fostulși, iată, și actualul Bule vardPache Protopo pescu).

Din frumoșii ani ai stu-denției noastre (din fericire,lucrurile rele și urâte câte aufost amintirea le șterge saumăcar le estompează într-obinefăcătoare edulcorare șipăstrează cu precădere numaiceea ce ne luminează sufle-tul), îmi apare adesea icoanaveselelor noastre vacanțebuco vinene, cu hore, hramuriși alte petreceri de sărbători,cu săptămânalele baluri desâmbătă seara – la noi sau înalte sate – și, desigur, me -ciurile de fotbal. Acestea dinurmă erau singurele care neașezau pe noi doi în postura de

„adversari”; asta pentru bunulmotiv că jucam în echipediferite: Ivanko Rebușapcă înechipa din Dărmănești, iar euîn cea din Măriței.

Să fi trecut oare de atunciaproape 60 de ani?...

După terminarea facultății,deși am rămas locuitori ai ace -leiași urbe, drumurile noastreprofesionale s-au despărțit.În cariera universitară, IoanRebușapcă a urcat treaptă cutreaptă până la cea de doctorîn filologie și profesor univer-sitar. Și pentru că am ajuns latitluri, voi aminti – cu plăcereși onorat să am un asemeneaprieten – că Ioan Rebușapcăeste de asemenea profesoronorific al Universității Nați -onale „Iuri Fedkovyci” dinCernăuți, membru al Socie -tății Științifice „Taras Șev -cenko” din Paris, iar în anii1992-1993 a fost visiting pro-fessor la Universitatea Albe r -ta din Canada.

De ceva vreme, prietenulmeu, împreună cu soția saIlaria, consăteanca noastră, și

fiul lor, celebrul chirurg Adri anRebușapcă, s-a retras dintumultul zgomotos al Capitaleiîn tihna patriarhală a Oto -penilor, unde continuă aceeașirodnică trudă asupra cuvântului.

Îmi vine adesea în minte(am mai scris undeva despreasta) amuzant-duioasa întâm-plare a celebrului compozitoritalian Gioacchino Rossini. Șipentru că prietenul meu areun foarte dezvoltat simț alumorului, o voi relua aici. În1867, părintele „Bărbieruluidin Sevilla”, al lui „Othelo” șial altor cunoscute opereîmplinea 75 de ani. Cu acestprilej, componenții orchestreioperei s-au gândit să-i facăsărbătoritului un cadou deo -sebit: cotizanții au cumpă ratun ceas care trebuia întorsdoar o dată la 50 de ani.Cadoul i-a fost înmânat luiRossini la masa festivă dată încinstea lui. Vădit emoționat,compozitorul a mulțumit pen-tru cadou și a încheiat cu mâh-nire: „Mi se rupe inima cândmă gândesc că, atunci când vatrebui să întorc a doua oarăacest ceas, mulți dintre voi nuveți mai fi...”.

Dacă s-ar găsi astăzi ase -menea ceasuri, sigur că pri-etenul meu Ioan Rebușapcă armerita să primească unul îndar de ziua lui. Acum însă îifăgăduiesc solemn: când vaîmplini venerabila vârstă de100 de ani, vom ridica unpahar în sănătatea lui la unchef zdravăn ca între flăcăi!Până atunci...

La mulți și fericiți ani,iubite prieten!

Corneliu IROD

IOAN REBOȘAPCA – 80

t Semeniuc Ioan, profesor universitar, s-anăscut la 2 mai 1932.t Pietreanu Ştefania, redactor al revistei

„Curierul ucrainean“t Mihaleico Liudmila, corespondent al publi-

caţiilor UUR, s-a născut la 14 mai 1971.t Rebuşapcă Ioan, profesor universitar şi

redactor al revistei „Naş holos“, s-a născut la 29mai 1935.

Aniversãrile lunii aprilie

Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

Curierul UCRAINEAN8

Cu prilejul întâlnirii anuale a conducerii UniuniiUcrainenilor din România ce a avut loc la invitaţiaExcelenţei Sale Teofil Bauer, ambasadorul extraor-dinar şi plenipotenţiar al Ucrainei în România, ladata de 21 aprilie 2015, ne-a fost adus la cunoştinţă

faptul că Ministerul Afacerilor Externe al Ucraineişi Ministerul Culturii al Ucrainei derulează în lunamai proiectul “Europa e cu Ucraina”. Proiectul aredrept scop desfăşurarea unor acţiuni culturale şi deinformare în ţările din Europa vecine Ucrainei,unde vieţuieşte populaţia autohtonă ucraineană cureprezentanţii organizaţiilor cetăţeneşti din Ucraina,cu activişti culturali şi jurnalişti de televiziune.

S-a avut în vedere parcurgerea ţărilor: Polonia,Slovacia, Ungaria, România şi Moldova. Perioadaderulării proiectului: din data de 3 mai până în datade 16 mai 2015.

Organizatorii proiectului sunt MinisterulAfacerilor Externe al Ucrainei, Asociaţia „Ucraina-Lumea” cu care Uniunea Ucrainenilor din Româniaare încheiat un acord de colaborare. Coorganizatoral proiectului este Organizaţia de voluntariat„Centrul de Acţiune”.

Deplasarea participanţilor la acest proiect s-arealizat cu un microbuz pe care l-a asiguratOrganizaţia de voluntariat, avându-l ca şi conducă-tor auto pe reprezentantul acestei organizaţii, BorysBodnar.

Protagoniştii acestui proiect sunt: AllaKendzera, conducătorul Secretariatului Asociaţiei„Ucraina-Lumea”, Liudmyla Klymenko, regizorulCompaniei de televiziune UTR, Andri Demkiv,operatorul TV, Lesea Horova, artistă emerită a

Ucrainei, Volodymyr Honskyi, artist emerit alUcrainei, unul dintre liderii Maidanului.

Scopul proiectului este desfăşurarea unor acţiu-

ni de informare sub formă de întâlniri şi concertepentru reprezentanţii comunităţilor ucrainene şi aicetăţenilor din Polonia, Slovacia, Ungaria, Româniaşi Moldova.

În cadrul concertelor au fost interpretate cântecepatriotice ucrainene, cu demonstraţii video desprelupta armatei ucrainene.

Cu ocazia acestor întâlniri şi a concertelor s-aprevăzut informarea auditoriului despre situaţiapolitică internă a Ucrainei, lupta eroică a poporuluiucrainean împotriva agresorilor cu scopul de a unicomunităţile din ţările unde se desfăşoară acţiunea,în jurul ideii de susţinere a Ucrainei.

Această deplasare are mai ales scopul de a trans-mite mulţumiri comunităţilor ucrainene şi organiza-ţiilor de voluntariat ale acestor ţări pentru susţinereaînsemnată şi pentru ajutorul umanitar pe care îlacordă luptătorilor din zona de apărare antiteroristă.

Prima acţiune a grupului din Ucraina s-a derulatîn municipiul Sighetu Marmaţiei, la filiala UURMaramureş.

Oaspeţii au fost întâmpinaţi de preşedinteleUUR, Ştefan Buciuta, de preşedintele filialeiMaramureş, Miroslav Petreţchi, şi de NicolaePetreţchi, director economic, vineri, 8 mai.Sâmbătă, 9 mai, întâlnirea grupului din Ucraina cumembrii UUR, cu consilierii şi primarii din loca -lităţile cu populaţie ucraineană din Maramureş şi cuunii directori de şcoli a avut loc la sediul filialei.

Duminică, 10 mai, ne-am deplasat împreună încomuna Poienile de sub Munte, unde s-a desfăşuratfestivitatea ocazionată de sărbătoarea veteranilor derăzboi. Cu această ocazie oaspeţii au vizitatPrimăria din localitate şi sediul nou al organizaţieilocale a UUR, preşedinte Chifa Nicolae.

Împreună cu primarul comunei Poienile de subMunte, Ştefan Oancea, viceprimarul ŞtefanChimşac şi unii consilieri locali, reprezentanţi aiUniunii Ucrainenilor din România şi cu oaspeţii dinUcraina şi un grup de tineri din Poienile de subMunte, în frunte cu profesoara Maria Veciunca de laLiceul Tehnologic, care au dus coroanele de flori,ne-am deplasat în alai de la Primărie spre ParculCentral al comunei unde este situat MonumentulVeteranilor de Război. Acolo ne-a aşteptat un soborde preoţi format din Ilie Hascec, Mitică Curac şipreot Cinar care slujeşte în Banat.

După ceremonialul religios şi depunerea decoroane de flori la monument, oaspeţii şi ceilalţiparticipanţi au fost invitaţi în sala festivă aCăminului Cultural pentru a participa la Concertuldedicat Veteranilor de Război ( Dobrovolţi).

Pe scena modernă a Căminului Cultural renovatrecent prin programul de finanţare europeană auevoluat: grupul de veterani ai Corului mixt dinPoienile de sub Munte, oaspeţii din Ucraina şiansamblurile artiştilor amatori din localităţilemajoritar ucrainene din judeţul Maramureş.

După spectacol, grupul din Ucraina împreună cupreşedintele UUR, Ştefan Buciuta, şi directoruleconomic Nicolae Petreţchi, ne-am deplasat laBucureşti, unde luni, 11 mai 2015, în sala de festi -vităţi a Casei de Cultură „Tinerimea Română” aavut loc concertul prezentat de oaspeţii din Ucraina.

Pentru organizarea acestui eveniment laBucureşti s-au preocupat doamna Iaroslava Colo -telo, preşedinta filialei Bucureşti şi domnul IonRobciuc, prim-vicepreşedinte al UUR, preşedinteleComisiei de Cultură.

A doua zi, i-am însoţit pe oaspeţii din Ucraina laTulcea, unde au fost întâmpinaţi de domnul DumitruCernencu, preşedintele filialei Tulcea a UUR.

Întâlnirea cu comunitatea ucrainenilor dinTulcea a vut loc la data de 13 mai 2015, iar joi, 14mai, oaspeţii din Ucraina au plecat la Chişinău.

Pentru contribuţia la susţinerea proiectului,Asociaţia „Ucraina-Lumea“ a acordat diplomacelor implicaţi în proiect: Buciuta Ştefan, PetreţchiMiroslav, Chifa Ştefan, Iaroslava Colotelo şiDumitru Cernencu.

Uniunea Ucrainenilor din România s-a preocu-pat de găzduirea oaspeţilor pe toată perioada şederiiîn România.

Multumesc tuturor membrilor UUR şi publiculuipentru sprijinul acordat în derularea proiectului“Europa e cu Ucraina”.

Ştefan BUCIUta,preşedintele UUR

Derularea proiectului „Europa e cu Ucraina” în România

Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

59Curierul UCRAINEAN

Joi, 30 aprilie, în judeþul nostru, localitatea Ronade Sus, au avut loc cercurile pedagogice pe semes-trul al II-lea al acestui an ºcolar: Educatoare-Centrul metodic 3 pe Maramureº ºi Cercul peda-gogic de limba ucraineanã.

La cercul Pedagogia educatoarelor, au participatmajoritatea celor care fac parte din Centrul metodic3. Dupã ce au vizitat sãlile de grãdiniþã, amenajatemodel, educatoarele s-au adunat într-o salã ºi auasistat la prezentarea referatului "Principii ºi tehnicipromovate de noul concept", "Visible learning(prezentare power point)", pregãtit de prof. înv.preºc. Ana Semeniuc. A urmat „Exemple de bunepractici desfãºurate la grãdiniþele din Rona de Sus ºi

Coºtiui“, înregistrate pe CD ºi proiectate pe ecran.Temele au fost: "Parada costumului popular"(românesc, ucrainean ºi maghiar, reprezentândnaþionalitãþile care convieþuiesc în cele 2 sate);"Iepuraº ºi ouã de Paºte", "Joia Mare umblãm dupãouã de Paºte" – obicei la Rona de Sus ºi Coºtiui;"Vizitã la doctor de familie", "Vizitã la brutãrie","La cascada Pisitoarea" – excursie. La realizareaacestui material au depus efort educatoareleMihaela Boiciuc, Liuba Rusneac, Natalia Seme -niuc, Olesea Hoºciuc ºi Maria Bacea.

Au urmat discuþii pe marginea temei propuse, amaterialelor prezentate ºi aplicarea chestionarelor.Au luat cuvântul educatoarele cu experienþã, careau avut numai cuvinte de laudã la adresa munciieducatoarelor din Rona de Sus ºi Coºtiui. Profe -soara Zoe Rusu, responsabila cercului metodic 3,

care a condus acest cerc pedagogic, a tras concluzii,a mulþumit educatoarelor din Rona de Sus ºi Coºtiuipentru reuºita acestui cerc.

Tot la Rona de Sus, de data aceasta la ªcoalaGimnazialã Rona de Sus, a avut loc Cercul peda-gogic la limba ucraineanã la care au participat edu-catoarele, învãþãtorii ºi profesorii care predau, calimbã maternã, limba ucraineanã, în grãdiniþe,învãþãmânt primar ºi gimnazial din toate sateleucrainene din judeþ, cât ºi din Liceul Ucrainean„Taras ªevcenko“ din Sighetu Marmaþiei. TemaCercului pedagogic fiind "Rolul activitãþilor extra -ºcolare în dezvoltarea limbajului", gazdele acestuicerc pedagogic au fost: educatoarea Valerica Laviþa,prof.înv.primar Miroslav Romaniuc, prof. OlcoBrumar Malearciuc ºi prof. Iuliana Babota, înfrunte cu directoarea ªcolii Gimnaziale Rona deSus, Loredana Mihaela Luscan. Fiecare ciclu a des-fãºurat activitãþile în sãli diferite. Au prezentat fil-

muleþe cu aspecte din activitãþile extraºcolare(prezentare power point). Câteva teme de activitãþi:"ªezãtoare la ucraineni", "La bibliotecã - citim cãrþi

cu proverbe ºi zicãtori", "Învãþãm limba maternãprin cântece ºi poezii".

Gazdele s-au bucurat de prezenþa la cerc peda-gogic a inspectoarei de limba ucraineanã, profesoaraSimona Malearciuc, care a trecut pe rând prin cele 3sãli de clasã, unde s-a desfãºurat cercul pedagogic.

Ca ºi cercul pedagogic de educatoare ºi cerculpedagogic la limba ucraineanã din Rona de Sus aavut succes. Au fost apreciate de toþi participanþiiatât materialul prezentat la cercul pedagogic, acti -vitatea cadrelor didactice, cât ºi sãlile de clasã ºi, îngeneral, ªcoala Gimnazialã din Rona de Sus.

Ileana DAN,învãþãtoare

Doua Cercuri pedagogicela Rona de Sus,

Maramureº

limba ucraineanã încã trãieºteSunt multe localitãþi în þara noastrã unde trãiesc

ucraineni. Pentru ucrainenii autentici limba ucrai neanãreprezintã „sarea în bucate". Pãrinþii ucraineni auobligaþia sã-i înveþe pe copii limba maternã încã de laprimele lor cuvinte. Limba cu care ne naºtem trebuievorbitã cu pãrinþii, cu bunicii ºi cu toþi membrii fami-liei. Omul care cunoaºte mai multe limbi este maibogat sufleteºte.

În localitatea Negostina, judeþul Suceava nicio-datã nu a fost întreruptã studierea limbii materne,adicã a celei ucrainene, în ºcoalã. Din pãcate, suntmulte localitãþi unde trãiesc mulþi ucraineni, dar laºcoalã nu se studiazã limba maternã. De-a lungultimpului toate cadrele didactice de la ºcoala dinNegostina au depus eforturi susþinute ca sã se con-tinue studiul limbii materne. Mulþi s-au pensionat,dar au venit alþii, majoritatea localnici, tineri care seluptã pentru menþinerea limbii ucrainene. Este unlucru îmbucurãtor cã mulþi elevi se prezintã ladiferite concursuri ºi olimpiade unde se strãduiescsã obþinã rezultate bune. Dovada cea mai clarã oreprezintã cadrele didactice profesioniste care sepregãtesc pentru toate treptele de promovare înînvãþãmânt. Douã surori din Negostina, care auabsolvit Universitatea din Bucureºti, Facultatea deLimbi Strãine, specializarea limba ucraineanã -limba rusã, au ajuns sã susþinã lucrãrile pentruobþinerea gradului didactic I în învãþãmânt.

Este vorba, mai întâi, de profesoara DanielaPâºlea, care a susþinut lucrarea metodico-ºtiinþificãpentru obþinerea gradului didactic I în învãþãmântcu tema "Concepþia unui nou proiect curricular.Programã pentru limba ucraineanã ca disciplinãopþionalã în învãþãmântul preºcolar". A doua lucra -re metodico-ºtiinþificã pentru obþinerea graduluididactic I în învãþãmânt a fost întocmitã de profe-soara Nicoleta Riºciuc cu tema: „Verbul – categoriegramaticalã ºi dificultãþile predãrii“.

În ambele lucrãri întâlnim proiecte didacticemodel cât ºi foarte multe exemplificãri referitoare latema respectivã. Amândouã au obþinut nota maximãcu felicitãri. De menþionat cã ambele surori sunt titu -lare ca educatoare, Daniela la Negostina, iarNicoleta la Siret. Îndrãgesc aceastã meserie deoa -rece iubesc mult copiii ºi vor sã-i înveþe limbaucraineanã din cea mai fragedã vârstã.

Anul trecut, în 2014, tot cam pe vremea aceasta,o altã profesoarã de limba ucraineanã, DianaEmanuela Fraseniuc, a susþinut lucrarea metodico-ºtiinþificã pentru obþinerea gradului didactic I înînvãþãmânt cu tema „Alte aspecte în predarea obiec-tului – Istoria ºi tradiþiile minoritãþii ucra inene înclasa a VI-a". Diana lucreazã tot la ºcoala din Nego -stina ºi este profesor coordonator al ºcolii. Putemafirma cã la Negostina întregul corp didactic estetânãr, care lucreazã cu multã dãruire ºi pasiune cuelevii ºcolii, mereu în cãutarea celor mai adecvatemetode ºi procedee didactice. Toate aceste treilucrãri au fost coordonate ºtiinþific de cãtre lectordr. Aliona Bivolaru, iar preºedinta comisiei de eva -luare a lucrãrilor a fost prof. dr. Octavia Nedelcu.Din comisie a mai fãcut parte ºi prof. metodist, dnaprof. gr. I Lucia Mihoc.

Lista celor care iubesc limba ucraineanã nu seopreºte aici deoarece sunt ºi alte cadre didacticecare s-au înscris pentru susþinerea lucrãrilor de gr. I.Este vorba de profesoara Anca ªtiubianu, de laºcoala din Bãlcãuþi, profesoara Antoneta Craini ciucde la Liceul „Laþcu Vodã" din Siret, dar amândouãsunt negostinence, iar profesoara Narcisa Plecandin Bãlcãuþi, care predã la ºcoala din Negostina, sepregãteºte pentru susþinerea gradului didactic II. Cuastfel de talente Negostina se mândreºte, iar limbaucraineanã sigur nu va fi uitatã. Limba maternã estelimba cu care ne naºtem, intrãm în lume ºi trebuies-o preþuim aºa cum îi iubim pe pãrinþii noºtri.

Meritã ca aceste lucrãri atât de bine întocmite ºidocumentate sã fie cunoscute de toþi ucrainenii, iarasta se poate face numai publicându-le mai întâi înpresa UUR ºi mai apoi tipãrind o carte.

Felicia GrIGorAª

510 Curierul UCRAINEAN

Cum mai trece timpul! La data de 4 mai2014 trecea la cele veºnice profesorul VichentieD. Nicolaiciuc din Mãriþei – Suceava ºi iatã cãs-a ºi scurs un an!

Ca sã trec în revistã, fie ºi selectiv, tumul-tuoasa viaþã ºi activitatea sa în diferite etape,mi-ar trebui foarte mult spaþiu tipografic, undemai punem ºi activitatea sa din Delta Dunãrii,C.A. Rosseti, din Parlamentul României...

Numai simpla înºiruire a publicaþiilor la carea colaborat (pe unele le-a ºi scos personal) arpresupune ceva spaþiu ºi totuºi, am sã le enumãr:„Bucovina literarã“, „Curierul ucra inean“,„Vilne slovo“, Ukrainskyi visnyk“, „Crai nou“,„Monitorul de Suceava“, „7 zile buco vinene“,„Sãptãmânalul de Rãdãuþi“, „Interferenþe“,„Iconar“, „Exod“, „Bucovina“, „Verchovyna“,„Clopotul Bucovinei“, „Obcina literarã“, „Limbaromânã“, „Analele Bucovinei“, „Con cordia“,„Plai românesc“, „Ceas“, „Samostiina Ukra -ina“, „Clopotul Bucovinei“.

În privinþa cãrþilor, problema stã astfel. Apublicat cartea „Repere culturale ºi umane“ de260 de pagini la Editura „Flondor“, în 2005. Aîngrijit pentru tipar cãrþile: „Umbra partizanu-lui“ de Victor Macoveiciuc (2007) ºi „Poveºtineºtiune. Povestea mamei mele“ de ValentinaNicoarã-Hriºcã (2008), a scris prefeþele pentrucãrþile „Cealaltã vreme a vieþii lui Don Quijote“de Mihai Mateiciuc ºi „Balaurul roºu“ de IonPrelipcean.

Înainte de a trece la tripla lansare de carte, aºvrea sã mai adaug ceva.

Regretatul profesor Vichentie D. Nicola i ciuc,pe vremea când era parlamentar din partea UUR(1996-2000), a fãcut multe pentru etnia din carefãcea parte. A cheltuit foarte mulþi bani din

buzunarul propriu, mai ales pentru acþiuni cul-turale.

Ce-au fãcut consãtenii lui pentru el?Nimic! Absolut nimic! Vorba profesorului

Ion Nimiþan „Zero tãiat în patru!“De cum pãºea în satul Mãriþei, o parte îi

cereau bani pentru basamac, iar o altã parteaveau acelaºi fix: „Daþi-ne bani pentru fotbal!“

Vichentie sau Ghenic cum îi spuneau pri-etenii a cerut de nenumãrate ori executivuluilocal sã aducã mãcar o basculã de pietriº peuliþa lui din Fedirky. Spunea cã va împrãºtiapietriºul personal. Credeþi cã l-au ascultat? ...

În sfârºit, am ajuns ºi la tripla lansare decarte, care s-a desfãºurat, recent, la bibliote-ca oraºului Rãdãuþi.

Este vorba despre urmãtoarele cãrþi:„Istorie ºi criticã literarã“, autor VichentieD. Nicolaiciuc (Editura „Ion Prelipcean“,Horodnic, 2014), „Vichentie Nicolaiciucvãzut de ...“ (Editura „Ion Prelipcean“,Horodnic, 2015“ ºi „Tinereþea unui erou,Cristian Ion Serdenciuc“, autori Gheorghe

A. Aga ºi Vichentie D. Nicolaiciuc, Dorneºti,2015.

Iatã ce spune dl prof. Ion Prelipcean în pre-faþa primei cãrþi: „Aceastã carte – In memoriam

– în douã volume, este gânditã, scrisã ºi publi-catã de cãtre Vichentie Nicolai ciuc în diferitearticole din revista „Obcina li terarã“ dinRãdãuþi, pe parcursul a 4 ani de existenþã aacesteia, precum ºi în diferite alte ziare, pânã latrecerea autorului în nefiinþã ºi a fost adunatã,redactatã, editatã ºi sponsorizatã de cãtre sub-semnatul, ca gest moral de preþuire pentru fos-tul meu coleg, colaborator ºi sprijinitor al aces-tei reviste.

Îi promisesem scoaterea acestei cãrþi încã întimpul vieþii, dar trecând neaºteptat derepede într-o altã lume, mi-a rãmas mie

îndatorirea aceasta, de care mã achitcu o strângere de inimã pentru dis-pariþia lui, dar gestul meu reprezintãun semn peste vreme al unei fru-moase prietenii care ne-a animat ºilegat în domeniul culturii.

Doar probleme de ordin tehnic m-audeterminat sã alcãtuiesc douã volumecare sã oglindeascã publicistica luiVichentie Nicolaiciuc, precum ºireferiri la viaþa ºi activitatea sa“.

În legãturã cu „Tinereþea unuierou, Cristian Ioan Serdenciuc“, iatã cespun autorii în prefaþa cãrþii: „Mulþu -

mirile noastre tuturor colaboratorilor ce-au con-tribuit la editarea acestei cãrþi-document ºi înmod deosebit doamnei profesoare TeodoraCuciu rean (diriginta din gimnaziu a eroului),domnului profesor Dimitrie Roman (autorulcopertei I ºi grafica lucrãrii fiicei sale, CameliaRoman, doamnei educatoare Elena Dumi -trescu, preoþilor Nicolae ºi Tiberiu AurelianFedoreanu, doamnelor profesoare pentruînvãþãmântul primar Dorina Simonela Seniuc ºiAgnezia Haiura, inginerului Ioan ªmid, pãrin -þilor, prietenilor, domnului profesor GheorgheDolinski ºi doamnei profesoare Liliana ªtefã -nesi pentru redactarea computerizatã a acesteilucrãri.

Este o carte ce trebuie cititã, cititorul va afladestinul tragic al unui tânãr, care avea un viitorluminos, dar cãruia destinul i-a hãrãzit o soartãcrudã.

La tripla lansare de carte de la Rãdãuþi, auparticipat mulþi dintre cei care l-au cunoscut peVichentie Nicolaiciuc.

Din satul sãu natal au participat: Dimitrieªveduneac, Traian Maleº, Ioan Chiriliuc ºi sub-semnatul. Au vorbit despre cele trei cãrþi: EmilIanuº, Gheorghe Dolinski, Ion Prelipcean,Mihai Mateiciuc, Mihai Boiciuc ºi cu voia citi-torilor, ultimul pe listã, subsemnatul.

Odiheºte-te în pace, acolo unde te afli,Ghenic! Nu te vom uita!

Kolea KurelIuK

TrIplã lansare de CarTe

Anul 2014 a fost declarat de UNESCO AnulCobzarului Taras Hryhorovyci Şevcenko pen-tru a aniversa 200 de ani de la naşterea acestu-ia, ca un omagiu adus poetului naţional alUcrainei. Comunităţile de ucraineni dinRomânia au organizat activităţi culturale pentrua marca cum se cuvine această sărbătoare desuflet a ucrainenilor de pretutindeni. Şi deşisuntem în mai 2015, vom vorbi în articolul defaţă despre un demers de suflet întreprins deconducerea UUR-filiala Suceava pentru amarca 200 de ani de la naşterea proroculuipoporului ucrainean şi care, din motive obiec-tive, doar acum a putut fi concretizat.

O vorbă din bătrâni spune ,,mai bine maitârziu decât niciodată”. Aşa că notăm apariţia înspaţiul editorial românesc a cărţii ,,Şevcenko încântece”, ediţie îngrijită de Ioan Chideşciuc şiAndri Plişka. Volumul a fost finanţat deUniunea Ucrainenilor din România şi a fosttipărit la Editura suceveană ,,Lidana”.

Sâmbătă, 9 mai 2015, în sala de festivităţi ahotelului „Gloria“ a avut loc lansarea oficială acărţii, în prezenţa unor oaspeţi de seamă dinUcraina: prof.dr.Volodymyr Antoficiuk, scri-itorul Vasyl Dovhyi, preotul Nicolae Şcerban.Din partea comunităţii ucrainene din Româniaau fost prezenţi Ioan Chideşciuc, autorul cărţii,traducătorul Eusebie Fraseniuc, preşedinteleUUR-filiala Iaşi, Victor Hrihorciuc, jurnalistulIarema Oneşciuc.

Activitatea a fost moderată de preşedinteleUUR-filiala Suceava, Boreslaw Petraşuc, şi adebutat cu un moment de reculegere pentru vic-timele războiului din Ucraina.

Despre cartea „Şevcenko în cântece“ a vor-bit pentru început domnul Ioan Chideşciuc.

,,Este o zi în care bucuria apariţiei acesteicărţi este umbrită de absenţa celui cu care amlucrat la ea, prietenul meu, Andri Plişka, peda-gog şi muzician de marcă al Ucrainei. A plecatpe neaşteptate dintre noi, anul trecut, în noiem-

brie, la 71 de ani. Ne-a lăsat însă amintireaceastă carte care conţine cântece pe versurilelui T.H. Şevcenko şi, de asemenea, cântecepopulare şi de autor despre Cobzarul ucrainean.O parte din cântecele tipărite în această ediţieau fost culese de compozitorul şi neobositulfolclorist Kuzma Smal, plecat şi el din aceastălume. Proiectul ,,cantatei” şevcenkiene l-a rea -lizat compozitorul şi cărturarul Universităţii,,Iuri Fedkovyci”, Andri Plişka, incluzândîntâia oară şi compozitori ucraineni dinRomânia. Şevcenko a iubit foarte mult cân-

tecul. A dat viaţă în poeziile sale celor mai fru-moase sentimente ale poporului ucrainean. Autrecut 200 de ani de la naşterea poetului, iarTaras continuă să fie cu noi, iar cuvântul-cântecal lui Şevcenko doar cu inima poate fi ascultat.”

Volodymyr Antoficiuk a prezentat un mate -rial interesant despre cum a fost sărbătorit Şev-cenko în urmă cu 100 de ani. ,,Printre loca -lităţile care au organizat manifestări dedicatesărbătoririi Cobzarului se numără Clit, Cacica,Gura Humorului, Siret. Receptarea operei luipoetice în România începe cu secolul al XIX-lea, prin intermediul unor literaţi emigraţi dinRusia şi stabiliţi la noi, precum ConstantinDobrogeanu-Gherea. Despre opera lui Şev-

cenko au mai scris şi Dan Horia Mazilu,Magdalena Laszlo-Kuţiuk, Nicolae Corsiuc,Mihai Mihailiuc. Destinul lui Şevcenko esteacela de a-i uni pe ucrainenii de pretutindeni,de a-i îmbărbăta în momente de restrişte cumeste şi cel de acum. Ideile poetice transmisepeste ani de Cobzar justifică vorbele lui OstapVyşnea care spunea despre Şevcenko că „a fostde ajuns un singur om pentru a salva o naţiune.”

,,Sunt plăcut surprins de cum vă găsesc...prezenţa voastră aici arată că vă pasă. E uşor săfii ca toţi – ucrainean în Ucraina, român înRomânia. Dar e mult mai greu să fii român înUcraina şi ucrainean în România. Îmi placefoarte mult atmosfera asta oficială/neoficială încare se desfăşoară activitatea de astăzi.Proiectele realizate între România şi Ucraina

vor avea finalitate doar dacă punem suflet înele. Altfel, vor fi bifate doar pe hârtie şi în sta-tistici. Omul e viu, cât e vie amintirea lui;adunându-ne astăzi, demonstrăm că T.Şev-cenko şi A.Plişka sunt vii în inimile noastre”, aspus părintele Nicolae Şcerban.

,,Andri Plişka a ars întreaga lui viaţă pentrucuvântul lui Şevcenko şi pentru muzică. Cartea,,Şevcenko în cântece” îmbină aceste două maripasiuni şi-i asigură lui Plişka un loc în amintireanoastră”, a afirmat Eusebie Fraseniuc.

De la un astfel de eveniment nu puteau lipsimomentele muzicale. Ele au fost susţinute degrupul ,,Menestrel” şi de solista Olena Verenka.Grupul vocal al UUR-filiala Suceava, subîndrumarea domnului profesor Nicolae Cramar,a interpretat câteva cântece din volumul lansat.

Taras Şevcenko (1814-1861) s-a născut însatul Kyrylivka din gubernia Kiev, în familiaunui iobag. Moşierul căruia îi aparţinea îl ia cu

el la Sankt Petersburg, unde poetul a fost„răscumpărat”, devenind om liber si „pictorauto rizat”. A fost membru al Frăţiei Kirilo-Metodiene, a luptat pentru eliberarea naţionalăşi socială a neamului său. Opera lui este inspi-rată din filonul etnofolcloric ucrainean, dinmiturile locale. A scris „Fata vrăjită“, poeziecare a devenit imnul ucrainenilor de pretutin-deni: „Suspină Niprul larg, se zbate/ Şi vântulşuierând turbat, /Apleacă sălciile-nalte,/ Ridicăvalu-nvolburat./ Şi luna palidă-n vâltoare/Prinnori se-arată când şi când,/ Ca barca în albastramare,/ Ba apărând, ba dispărând./ De trei orin-au cântat cocoşii, /Nimeni în jur nu glăsuia,/Doar buha îşi chema strămoşii/Şi-arar arţarulscârţâia.” Iar „Testamentul“ lăsat ucrainenilorşi omenirii este următorul: „De-oi muri, îmivreau mormântul /Pe-o movilă lină/Dinnemărginita stepă-n/Dulcea-mi Ucraină./Ca săvăd, s-aud în taină/Lanu-ntins cum creşte/Şi,zbătându-se-ntre valuri,/Niprul cum vuieşte./Cum va duce din Ucraina/Către-albastramare/sângele vrăjmaş...atunci eu/Voi lăsa-nuitare/Şi câmpiile şi munţii/Şi-mi voi duceplânsul/Către Dumnezeu...căci altfel/Eu nucred într-ânsul./Mă-ngropaţi, porniţi şirupeţi/Lanţurile toate/Şi stropiţi cu sânge duş-man/ / Sfânta libertate. /Şi-ntr-o altă casă,mare,/Nouă, dezrobită,/Pomeniţi-mă cu-ovorbă/Bună, liniştită”(traducere din limbaucraineană de Ion Cozmei).

Lăcrămioara gRIgORCIUC

Lansarea cărţii „Şevcenko în cântece“

511Curierul UCRAINEAN

Curierul UCRAINEAN12

E primãvarã. Natura a renãscut. Seaude foºnetul frunzelor arborilor deun verde crud, la o uºoarã adiere avântului. Razele binefãcãtoare alesoarelui au trezit la viaþã plãpândelefloricele. Parfumul suav al acestoraatrage insectele, ce le vor asigura prinvizite fugare apariþia în primãvaraurmãtoare a urmaºilor.

E aprilie. Crângul rãsunã de ciri -pitul pãsãrelelor venite din pere-grinãrile de peste mãri ºi þãri. Într-oasemenea ambianþã atât de atrãgã-toare, douã soliste ale pã durii îºidestãinuiau neliniºtea ce le cuprin -sese. Pline de amãrãciune, în acesttãrâm de basm, o ciocârlie ºi o pri -vighetoare, cântãreþe recu noscutepentru mãiestria glasului lor încercausã-ºi descrie zbuciumul ce le cuprin -sese. Erau viitoare mãmici. Instinctulmatern trezise în ele teama cã li se vaîntâmpla ceva neplãcut. S-au înþelesdestul de greu folosind "slove"diferite. Prin dialogul purtat, ambele-ºi vãrsau focul ce le ardea sufletul.Prin cântecul plin de jale pri vighe -toarea îi spuse suratei sale :

– Cu multã migalã mi-am constru-it un cuib, cãsuþa mea, în care vroiamca drãguþii puiºori sã se simtã în largullor. Pentru a nu fi pradã uºoarã l-ampregãtit pe sol sau alteori pe tufejoase, mascându-l cu ierburi. Cu grijã

mi-am depus ouãle. Puiºorii ieºiþi dinou sunt firavi. Trebuiesc hrãniþi pânãvor fi capabili sã-ºi pãrãseascã lãcaºulce le-a fost adãpost. E adevãrat, amfost nevoitã sã fac mici incursiuni prinjur pentru a gãsi hranã. Oare amgreºit?

Prin triluri ciocârlia îi rãspunse:– Mi-am construit ºi eu un cuib

într-o adânciturã a solului. Îl apãrãverdeaþa din jur. Cu multã grijã amprotejat ouãle pânã la ieºirea puilor –moºtenitorilor mei. Tot ce mi s-aîntâmplat rãmâne o mare enigmã pen-tru mine. Unul dintre ouã a fost cioc-nit mai înaintea celorlalte. Puiul aieºit. M-am gândit cã a vrut sãcunoascã mai repede lumea din jur.Cerea mereu hranã. Mã aten þionaprintr-un þiuit. Eram obligatã sã-mipãrãsesc cuibul pentru a i-o procura ºiaduce.

– Curios. Aºa am pãþit ºi eu, spuseprivighetoarea. Mi s-a umplut sufletulde tristeþe când dupã o scurtã incursi-une, în cuib n-am mai gãsit decâtpuiul grãbit ºi nici un alt ou. Nu credcã cineva a pãtruns în cãsuþã furându-mi ouã le, lãsându-mi numai puiul.Ace laºi þiuit aud ºi eu. Se potoleºtepuþin cât micuþul este sãtul. Apoi reîn-cepe. Îl recunosc ºi-i aduc imediathranã.

– E un adevãrat mister. Amân douã

avem aceeaºi soartã. Existã un hoþ înpãdure care ne-a prãdat locuinþele?spuse ciocârlia. Îna inte, de câte oripãrãseam cuibul, la întoarcere absoluttotul era aºa cum am lãsat: acelaºinumãr de ouã, aceeaºi culoare, toateerau ale mele. Oare vom putea vreo-datã sã dezlegãm taina?

Amândouã îºi iubeau cu ar doareunica odraslã din cuib. Þiuitul binecunoscut reprezenta semnalul de alar-mã. Unica lor progeniturã avea nevoiede hranã. Satisfãcându-li-se puilorflãmânzi poftele, cele douã mameobservau cât de repede cresc, depã -ºindu-le ca dimensiune. Ca sã-i poatãhrãni se suiau pe capul flãmândului,introducându-i în cioc merin deleadunate cu atâta trudã. Nu maivãzuserã în neamul lor asemeneamâncãi. Tot crescând si depãºindu-ºipãrinþii, cuibul - locul în care ºi-audeschis pentru prima oarã ochii – adevenit neîncãpãtor. L-au pãrãsit.

Bieþii pãrinþi! Ataºaþi de uniculmoºtenitor, osteniþi de atâta trudã pen-tru a-i satisface apetitul, au rãmasîngroziþi. Oare acelaºi hoþ le-a furat ºiunicul pui? Obser vaserã cã puiu-idepãºise ca mãri me, cã "haina" ce-iacoperea corpul nu era asemãnãtoarecu a lor. Nu-ºi puteau explica de ce.Era propria lor progeniturã. O ocroti -serã. O iubeau. Erau chinuiþi gândin-du-se cã l-au pierdut.

Nu dupã mult timp, dintr-un tufiºse auzi semnalul de alarmã. Ce feri-cire pe bieþii pãrinþi! κi regãsiserã, defapt, exploatatorul. Uitând deobosealã, harnici ºi iubitori, l-au mai

hrãnit câteva sãptãmâni, dupã carepuiul i-a pãrãsit.

În toatã aceastã perioadã întregullor zbucium era urmãrit de o pasãremai mare, decât pãrinþii adoptivi.Avea penajul puiului mult iubit decele douã mãmici de îm prumut.Adevãrata mamã ingra tã simþea cã ºi-a fãcut datoria faþã de semenii sãi,aducând pe lume fãrã nici un chin unnou cuc, ce va asigura pe mai departeexistenþa speciei sale.

Vreþi sã ºtiþi enigma ce nu va finiciodatã aflatã de cele douã mameîndurerate?

Femela cucului îºi depune ouãle încuiburi strãine. Natura atât de inven-tivã a ajutat ca acestea sã fie asemãnã-toare ca mãrime ºi colorit cu a specieicãreia-i paraziteazã cuibul. Cândcuibul este pãrãsit de proprietar, chiarpentru scurt timp, femela cucului îºidepune oul aruncând pe jos unul algazdei. ªtiþi unde au dispãrut celelalteouã din cuib? Ieºind mai repede decâtpuii adevãraþilor pãrinþi, intrusul nusuportã în primele zile atingerea altorobiecte. Le ia pe spate ºi le aruncã dincuib.

Asadar, nu este pãrinte cel ceaduce pe lume puiul pãrãsindu-l, cicel care-l îngrijeºte, fãcându-l capabilsã se descurce singur în viaþã. Iatãcum mãiestria naturii a cãrei creaþiesuntem ºi noi, este plinã de mistere cese cer dezlegate, descifrarea lor ne-arputea servi drept ghid în întreaganoastrã viaþã.

Virgiliu rIÞCo

INSTINCT PIERDUT

Mai - lunã de început, cu flori rupte din rai!

Bolta-i plinã de soare. Minivacanþa de mai viseazã cã va înota, cu toatã firea ei, înmarea de luminã a litoralului.

Ziua-i caldã; ziua creºte de una singurã ... Cucul doar o singurã silabã ºtie ºi se dãmare, pentru cã, în dulce stil de crâng, ºtie sã o repete.

Printre frunze înverzite, funigei leagã de crenguþe microprogeniturile de omizi.

Dupã tot felul de flori ºi ronduri cu fiori, se cheamã - practic - cã ochii noºtri faccircuitul parcurilor.

Falimentul sau insolvenþa unor cluburi de fotbal de la noi mã determinã sã vã invitcu cuvintele: hai cu mare veselie sã jucãm mingea-n câmpie!... [Fãrã salarii pentruantrenori, jucãtori, fãrã pretenþii la "siglã"]

Pãsãrele-spectatoare fac galerie, pe limba lor... Federaþia Românã de Fotbal ºi LigaProfesionistã "ciripesc" pe forurile lor.

Timpul de primãvarã rece abureºte din când în când prognoza meteo.

Moda de primãvarã 2015: vechi iubiri se îmbracã în noi ºi trupeºe lumini.

La radio: Lalele, lalele!... În dulceaþa cafelei de dimineaþã disting chipul unei tinereflorãrese!

Privirea unui bãieþel fâlfâie odatã cu zigzagul unui fluture, aflat în plin zbor decurtoa zie într-un spaþiu verde, destinat anume copiilor.

Devreme ce voi ºtiþi totul, iar eu nu ºtiu nimic, spuneþi-mi, ce a mai fost nou anulacesta în Poiana Narciselor?

Ploaie repede de mai... O înghite strop cu strop gura-leului.

Sperietoarea - într-un cireº. κi aºteaptã musafirii nepoftiþi!

Buchete de spini pe fir: trandafirii aºteaptã semnul semaforului, ca sã poatã sãtreacã "pe roºu" sau "pe galben".

Pelerinaj la un rond. Fluturi ºi albine ºoptesc, printre petale, grai de uºurare ºiîncântare al florilor de toate culorile.

Zori trandafirii. Privesc spre fântâna artezianã, însângeratã.

Umbrele unor bãnci din Grãdina Ciºmigiu plimbând ora prânzului pe alei.

Floarea-soarelui, piticã precum o floare de pãpãdie simte nevoia de ploaie.

Iazul atingând cu minideltaplanul ei liliputan - o libelulã în zbor.

ªiroind încã, anevoie din mare iese soarele. Pânã la botezul adevãratului sejur esti-val, mai e încã puþin. [Puþin din luna mai...]

Pânã la prima ghilotinare cu miros de coasã, ciocârlia, ascunsã privirii.

Vânt dupã ploaie. Creanga de liliac parcã ar sfinþi joaca copiilor din curte.

Cei din urmã paºi ai iernii. Ecouri ceva mai liniºtite rãzbat dinspre masivul PiatraCraiului, catifelând vãzduhul localitãtii ªirnea.

Zboruri de rândunici alunecã umbre pe zidurile pensiunilor de la munte. Farmecullocului sporeºte simbolul margaretelor.

Excursie pe Valea Oltului, nimerit prilej de a vizita o viaþã înduhovniceºte înverzitã,într-o Mãnãstire dintr-un Lemn...

Fluturaº cochet, în jurul capului meu... Mã simt ca o floare!

Mândru campador, coarne cãptuºite cu muºchi verde de pãdure tandrã - cerb lângãiubita lui ciutã, într-o rezervaþie din Munþii Apuseni.

Desprins de grijile zilei soarele apune, în ultima zi din luna mai a acestui an.

A trecut ºi întâiul mai, cândva "muncitoresc"!În armonie de voinþãcu restul zilelor din calendarul anului curent,nu ne mai rãmâne de-nfãptuit decâtRomânia "lucrului bine fãcut"...Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

Mihai MATEICIUC

HAI CU LUNA MAI!...

(Urmare din numãrul trecut)

Opera lui ªevcenko se va bucura de o tra-ducere masivã dupã 1990. Acum apar studii ºitraduceri realizate de cãtre autori de mare talentºi, mai ales, cunoscãtori ai limbii ucrainene, calimbã maternã. Ion Cozmei va publica „MareleCobzar“, „Poeme“, „Tinerele mele gânduri“.

Nu pot sã nu amintesc monografiile scrise decea care a fost erudita profesoarã MagdalenaLaszlo-Kuþiuk, dar ºi cea realizatã de IonCozmei (vezi pag.159-161).

Nu pot trece de prima parte a cãrþii lui IonRobciuc, fãrã sã amintesc despre un cutremurã-tor ºi tragic moment din viaþa ucrainenilor dinanii 1932 - 1933. Cititorul avizat, cu siguranþã,cã se va gândi la înfiorãtorul holodomor, ceeace se traduce, în româneºte, „moartea prin în fo -metare“. Cei mai mulþi cercetãtori ai feno -menului tragic ucrainean l-au numit genocid.

Ar fi primul genocid din secolul al XX-lea.În perioada amintitã, au murit circa 10 000 000de cetãþeni ucraineni. A fost o moarte cupreme ditare, realizatã de un regim totalitar.

Scrie, cu durere în suflet, Ion Robciuc:"Exterminarea fizicã în masã a þãranuluiucrainean prin foamete artificialã a fost un actterorist premeditat al sistemului politic, îndrep-tat împotriva unor oameni paºnici, care a avutca rezultat nu numai dispariþia unei importantepãturi de þãrani înstãriþi, ci a unei întregi gene -raþii a populaþiei de la sate. Au fost subminate,în felul acesta, bazele sociale ale naþiunii,tradiþiile ºi cultura ei spiritualã" (pag.178). Maimulte informaþii se pot gãsi la pag.228 - 230,264 - 266, 321 - 322.

Partea a doua, a volumului în discuþie, mi separe cea mai compactã, mai relevantã, dinpunct de vedere al studiului lingvistic. Aicifacem cunoºtinþã cu raporturile de interferenþãlingvisticã româno-ucrainene.

Într-o suitã de 14 articole, pag. 349-389,lingvistul Ion Robciuc scrie despre interferenþelingvistice, despre cronologizarea ucrainis-melor în limba românã, despre raporturilingvistice româno-ucrainene. Cele mai multepagini sunt dedicate interferenþelor lingvisticeîn Bucovina.

Cercetãtorul lingvist observã cã, datoritãcontactului social îndelungat între populaþiile

din Bucovina, limbile se îmbogãþesc reciproc,în special, la nivelul vocabularului, deoareceaici este terenul propice pentru cuvintele noi.Ucrainenii din Bucovina folosesc în graiul lormulte cuvinte din limba românã.

Ion Robciuc ajunge la concluzia cã cele maimulte elemente lexicale sunt din domeniul pãs-toritului, cum ar fi: baláia < rom. bãlaia, bál-muš < rom. balmuº, brýndza < rom. brân(d)zã,kolýba < rom. colibã º.a.

Alte cuvinte au pãtruns din sfera termenilorde înrudire, din domeniul casnic, din regnulvegetal, al lucrului la câmp ºi la pãdure, din ariavestimentaþiei, a credinþelor populare ºi asuperstiþiilor. Exemplu: badíka < rom. bãdicã,buníka < rom. bunicã, bukáta < rom. bucatã,pomána < rom. pomanã º.a.

Ion Robciuc observã ºi un fapt lingvisticdeosebit de interferenþã lingvisticã, prinfolosirea adverbului mai ca marcã a compara-tivului adjectivelor ºi adverbelor, în graiurileucrainene din Bucovina. Cercetãtorul pre-cizeazã: "Datele de care dispunem ne aratã cãpe o arie întinsã, care acoperã o bunã parte dinBucovina, a fost pãrãsit, sau tinde sã fie pãrãsitmodul sintetic de formare a comparativului înfavoarea celui existent în limba românã: maidóbrâi, mai fáinâi, mai solódkâi…" (pag.360).Se crede cã a fost adoptatã aceastã formã decomparativ analitic, pentru cã este mai clarã ºimai expresivã.

Datoritã timpului îndelungat de convieþuire,lexicul românesc s-a îmbogãþit cu unele împru-muturi din limba ucraineanã. De exemplu:balie, borº, ciubotã, cobzar, horn º.a.

Lexicul românesc, din þinutul Bucovinei, aîmprumutat ºi unele cuvinte din limba ger-manã, pentru cã zona a fost sub ocupaþie aus-triacã pânã în 1918.

S-a discutat mult despre cronologizareaucrainismelor în limba românã, propunându-semai multe etape de împrumut lexical. IonRobciuc opteazã pentru douã perioade, nu pen-tru trei, aºa cum susþinea V. Vascenco. Iatã cecrede Ion Robciuc despre aceastã chestiune:"Dupã pãrerea noastrã, cuvintele de origineucraineanã pot fi împãrþite, din punct de vederecronologic, în douã mari perioade: 1) veche(între secolele XI-XVII) ºi 2) nouã (din secolulal XVIII-lea pânã în zilele noastre)" (pag. 366).

Ca împrumuturi din Evul Mediu se propununele cuvinte, cum ar fi: desetinã (zeciuialã),hatman (comandant polonez sau cazac), vãtã-man (conducãtor al obºtii dintr-un sat liber) º.a.

Din multe cuvinte de origine ucraineanã s-auformat, în limba românã, numeroase unitãþifrazeologice, care dau un colorit ºi o expresivi-tate stilisticã deosebitã. Astfel, de la cuvântulde bazã borº s-au format expresiile: a sufla(cuiva) în borº, a-i da cuiva borºul, a se faceborº.

De la cuvântul ucrainean ciubotã au rezultatexpresiile: prost ca o ciubotã, fiecare ºtie unde-lstrânge ciubota, a umbla cu ciubote roºii º.a.(pag. 369).

Din cea de-a doua perioadã cronologicã,propusã de lingvistul Ion Robciuc, cea nouã,am putea aminti cuvintele: barabuleancã (unfel de ceapã), hurã (grãmadã mare de cereale),cuhar (bucãtar), sãmãhoancã (rachiu) º.a.(pag.370).

Ion Robciuc precizeazã cã elementele lexi-cale, din care am extras foarte puþine exemple,sunt specifice doar graiurilor româneºti dinBucovina, Moldova de Nord, Maramureº ºiDobrogea (pag.369).

Este demn de relevat ºi articolul despre"Ucrainisme în opera lui Eminescu". IonRobciuc propune unele împrumuturi lexicaledin opera eminescianã, cum ar fi: armie < ucr.armia, banchet (ospãþ) < ucr. benket, bortã(gaurã) < ucr. dial. borta, brac (rest, rãmãºiþã)< ucr. brak, ciubote < ucr. ciuboty, cuºmã <ucr. kucima º.a.

Aceste cuvinte ºi multe altele, de origineucraineanã "au cãpãtat, în limba românã, orezonanþã nouã, o forþã de plasticizare neo -biºnuitã" - subliniazã Ion Robciuc (pag. 381).

S-ar mai putea glosa foarte mult pe marg ineaacestui volum de publicisticã, pentru cã este oadevãratã minã de idei politice, literare, lingvis-tice, puncte de vedere originale cu privire launele domenii ale activitãþii sociale, culturale,dar las aceastã bucurie ºi altor eventuali citi-tori, pentru a-ºi exprima opinia cu privire laarticolele scrise cu har ºi dãruire de cãtre exper-tul lingvist ºi cercetãtor.

Pentru mine a fost o mare bucurie cã amavut posibilitatea sã lecturez, cu frenezie, acestvolum de publicisticã.

Fie ca aceste articole, cercetãri, studii sãaibã un numãr cât mai mare de cititori.

I. VINGA

ion roBciuc, PuBlicisticà (Bucureºti, 2014)

Curierul UCRAINEAN 13

Sonete

I

Tot coborau ºi mai coboarã zeiiÎn viaþa noastrã cea de zi cu zi.Zeiþele mai greu se pot treziDe când mocnesc ciudat pseudoanteii.

La flacãrã de nu ne-am încãlziCe ne-o pãstreazã-n inimi prometeii,S-ar pierde ºi culorile scânteiiIar timpul dinþii rãu ºi-ar strepezi?

ªi seva sa cu luciul transparentNu s-ar vãrsa din vrere cu torentCulorilor scãldate-n bunãtate.

Am cãuta miresmele de floriPrecum azurul ochii rãbdãtori,Iar propriul loc ne-ar fi strãinãtate.

II

κi mai pãstreazã lacrimile toatePe faþa sa, Niobe, tot fierbinþi.Aºa sunt toþi acei, ce sunt pãrinþi.Oameni sau zei, azi nu se mai socoate.

O, timpule, de câte ori ne minþi,Când liniºtea ne-o dai pe jumãtate,ªi câþi suntem de-ai tãi, fãrã etate,Ce mai zâmbim ºi mai scrâºnim din dinþi?

Ne-ai dat poteci, ºi drumuri, ºi cãrãri,ªi bocete, ºi certuri, ºi cântãri,Ne-aþi dat uitãri ºi amintiri rãzleþe.

Suntem copii, suntem pãrinþi, suntemAcei ce cred sau nu cred în blestem.De-aceea diferiþi: feþe ºi feþe.

III

Momentul de la noi vrea sã înveþeDemocraþia timpurilor vechi.De-aceea oamenii perechi, perechi,κi spalã bucuria în tristeþe.

ªi ne hrãnim cu visurile creþePrin asurzimi pedestre în urechi,Unde-s eroii vremilor strãvechiCu ne-nfricare, cinste ºi nobleþe?

Mereu în luptã-i leul cu dolarPrecum bluejeans cu portul popular.Ne bucurã intrarea în Europa.

Acasã ne hrãnim cu versiuni.De peste tot primim promisiuniªi galopãm cu "hopa" fãrã "hopa".

Iuri PAVLIª

MIHaI VOLOŞCIUC

DE-aŞ FI EU SEnaTOR(După poemul „De-aş fi eu soare”

în „Curierul ucrainean“, ianuarie 2015)

Când mă mai uit la ei, aşa, spre seară,De deputaţi şi senatori vorbesc,Desigur, la TV, mi-e tot mai clarăIdeea c-un coşmar prin ei trăiesc.

În loc să strălucească-n elocvenţăŞi-n cinste, cum normal ar fi, socot,Ei strălucesc numai într-o privinţă:În traseism şi certuri peste tot.

De-aş fi eu senator, deşi nu-mi place,Că am eu rostul meu, ca scriitor,Le-aş arăta eu treaba cum se face,Aş proceda aşa cum pe ogor

Se-aruncă grâul în semănătură,Cu dăruire şi iubire, deci,I-aş învăţa s-alunge orice urăŞi răul dintre ei s-alunge-n veci.

Nimic n-ar face-n voia întâmplării,Ci pas cu pas, spre infinit tinzând,Ar înţelege că povara ţăriiLe stă nu doar în conturi, ci şi-n gând!

Desigur că ar fi devastatoareLa început, ideile ce am,Orice schimbare spaimă e şi doare,Dar dacă se vor ţine de program,

Cum eu îi voi ruga şi-oi da exemplu,Prin muncă, sărăcia biruim

Şi bunăstării ridica-vom templuŞi lumii-ntregi exemplu o să fim!

Acolo-n Parlament dacă m-aş duce,I-aş învăţa cum din ruine chiarŞi din cenuşă, pot să mai ridiceStrălucitoare ţară, ca un far.

O, de-aş fi eu un senator o vremeCâte n-aş face pentru cei din jurŞi pentru mine, clar, făr ‘ a mă temeFiind drept, cã acuzat voi fi că fur.

Dar vrerea sorţii e să fiu de toate:Poet şi pictor şi compozitor,Însă politician, văd, nu se poateŞi e mai bine-aşa pentru popor!

PRECIZaRE În CaZUL OLGUŢa

(Parodie la poemul „Olguţa“, publicat

în „Curierul ucrainean“, nr. 277-278, decembrie

2014)

SE DEDICĂ cu mult drag SĂTENILOR DINNEGOSTINA

Stimaţi cititori, eu mă văd nevoitAcum să vă scriu, cât m-ajută peniţa,

S-arăt adevărul în cazul stârnitDe domnul Mihai când a dat de Olguţa.

Îl ştiţi: el poet fiind şi pictor serios,Făcut e să vadă frumosul în toate,Îl vede şi-atunci când nu e frumosSă-l cauţi, că nu vrea el poate

Să iasă-n lumină, aşa, orişicui…Deci domnul Voloşciuc a venitAcasă, în satul iubirilor lui,În Negostina, unde-a copilărit.

A crezut că-s ruini şi cenuşi peste tot,Dar a dat doar de lucruri frumoase,Chiar faptul acesta, făcându-l, socot,Să umble aşa, pe la case

Să-şi caute prieteni, iubirea din vis,Pe dulcea, frumoasa Maria,Dar vezi, dup-aceea el nu ne-a mai zis De a reuşit. Bucuria

Doar că a văzut-o, aşa, pe-nserat,Pe fata ei, juna Olguţa, Frumoasă ca mama ei, adevărat,Dar fata ei, totuşi! Fuguţa

A vrut s-o atingă, să vadă de vamăDă visului sau e reală…Normal ar fi fost s-o întrebe de mamă,Dar el a căzut în totală,

Suspectă, pot zice, uimire şi dorŞi asta, văd, încă-l mai ţine…Aşa că-ţi spun eu, stimat cititor:Maria-i acasă şi-i bine!

Lucian PERţa

PARODIE

Curierul UCRAINEAN14

Unii susþineau cã plouã, alþiiziceau cã vântul nãprasnic, ivit dinsenin, împrãºtiase norii, lãsând sãse întrevadã, la scurt timp dupãivirea femeii, linia orizontului roºi-atic. Numele ei era Diana, o ado-lescentã de doar ºaisprezece ani,de o frumuseþe rar întâlnitã. Stareaîn care se afla Diana, existã unsigur adevãr indubitabil: incerti-tudinea. Simþea un fel de nostalgie,risca zi de zi sã se afunde îndezordinea stârnitã de iluzii.Treptat, închipuirile ei amestecaurealitatea cu visul ce ºi-l dorea atâtde prezent. În gândurile ei, simþeaun aer înecãcios, un iz usturãtor,insuportabil.

Era sfâºiatã sufleteºte. Viaþa eiera aceeaºi, se repeta zi de zi, pânãcând într-o zi venise ºi vremea ei.O privire bizarã i-a luminatmintea. Îl vãzu pe Alex, un adoles-cent rebel, dintr-o altã ºcoalã. Abiade mai putea respira. Trepidãrilespaþiului perceptibil încetineaubrusc. Mãcar de l-ar fi salutat, des-ar fi fãcut auzitã, dar nu era capa-bilã de un asemenea efort. Un gând

promiþãtor i-a fulgerat mintea.Începuse sã plângã, în speranþa cãAlex va veni sã o consoleze. Într-ofracþiune de secundã, Alex veni.Diana vãzu cum douã mâini oapucã de braþe, ºtia ce va urma, i sepãrea cã în acel moment trupul einu era decât un singur organ viu,ce fãcea parte dintr-un mecanismpe cât se poate de complex. O con-soleazã. Pentru ea era un semnclar, înþelegând cã bãrbatul are ºi elaceleaºi sentimente. O invitã la unsuc. Aceasta acceptã.

Presupunea cã Alex îi turna acellichid vâscos cu intenþia clarã de a-i stârni dorinþe acute, cele maineînsemnate râvne care te menþinpe linia subzistenþei. O apucã uºorde cap, închise ochii ºi o sãrutã. Auurmat câteva clipe de tãcere.

Aceºti doi adolescenþi au deve -nit una ºi aceeaºi persoanã. Îiajungea sã îl ºtie alãturi, ca sã

poatã uita de acele momente încare se temea sã-ºi pãrãseascãvizuina, pentru a nu deveni unsubiect de bâlci pe buzele oame-nilor necunoscuþi. În urmãtoareaperioadã, Diana avea sã petreacãcele mai frumoase momente dinviaþa ei. Însã, într-o zi oarecare,Alex intrã pe uºã ca o fiinþã strãinã.

– Taci! i-a zis. Începu sã o mal-trateze. Gesturile sale nu fãceaualceva decât sã accentueze durereaei. Acesta plecã.

Evident era cuprinsã de o fricãincontrolabilã. S-a gândit în aceaclipã sã iasã, dar a auzit sunetul ceanunþa cã a primit un nou mesaj.Pe ecranul laptopului au apãrutcâteva rânduri în care nu apãreanicio majusculã. Însã, ceea ce i-aatras atenþia era un decalaj deaproximativ trei ore, era o eroarede reþea. Atenþia îi era acaparatã demiºcãrile teatrale ale lui Alex.

Evident cã era cuprinsã de o curio -zitate fireascã. Aceasta ieºi, cugândul sã îl caute pe Alex, pentrua-i explica intervenþia incontrola-bilã pe care o avuse.

Însã ceea ce urmã, avea sã fieactul final. Nu avea sã uite aceleclipe. Îl observã pe Alex ca într-unvis din care nu þi-e permis sã eva -dezi, cu o altã fatã. O cuprinsetãcerea, care o determina sã sesimtã asemenea ostaticului ce-ºiacceptã fatalitatea.

– Cred cã plecarea mea te vaizbãvi de multe neplãceri, zise ea,aducându-l pe Alex în prezent.

– Opreºte-te! i-a poruncit. N-aisã pleci nicãieri. Cel puþin pânãcând nu vom clarifica anumiteaspecte. Spunând aceste cuvinte ofãcea pe ea sã se simtã vinovatã.Nu-ºi mai amintea nimic, mai nimicdin propriul trecut. Aceasta plecã.Nu mai dãdea nici un semn deviaþã. A trecut mai mult de o lunã decând s-a retras. Cu alte cuvinte l-auitat. Cei doi au devenit ca doimagneþi, fiecare cu propria viaþã.

Nicolae CorNeªTeAN

Durerea Dianei

515Curierul UCRAINEAN

(Urmare din numãrul 277-278)

Halea: O, chiar, am ºi uitat! Eu amluat cu mine ºi batista pe care amcusut-o pentru tine (Scoate din sân obatistã albã, frumos cusutã cu fire demãtase ºi-o dã lui Nazar). Ei, e fru-moasã? Eu singurã am cusut-o ºi baniipe mãtase singurã i-am câºtigat.

Nazar: Mulþumesc, inima mea! Halea: Nu se potriveºte sã cânt un cântecel

despre batistã, pe care l-am auzit la Cihyryn, lamãtuºa mea.

Nazar: Dacã-i vesel, atunci cântã-l.Halea: Nu, nu e vesel, dar de stat deja m-am

plictisit. Ascultã-l.(Vine la marginea scenei ºi începe sã cânte.

Nazar a cãzut pe gânduri).Halea: De ce te-ai supãrat? Probabil, nu tre-

buia sã cânt.Nazar: Nu-i nimic, dragostea mea. Ia-þi

batista (Îi dã batista). Mâine sã mi-o dãruieºtiiarãºi.

Halea: Ce sã fac cu ea? Rupe-o, dacã nu þi-edragã; eu voi coase alta. (Cu tristeþe) Numai nuºtiu când (Plânge în tãcere).

Nazar: Nu plânge, inima mea. Uitã-te lamine, nu sunt îngrijorat.

Halea: Nu eºti îngrijorat? Dar de ce ai plâns?Tu ºtii ceva ºi nu vrei sã-mi spui. Spune-mi,ºoimule meu înaripat, inima mea!

Nazar: ªtiu, ºtiu porumbiþa mea, eu sunt celmai fericit om din lume.

Halea: Ba nu, eu sunt mai fericitã decât tine.N-am sã mai cânt niciodatã cântecul desprebatistã; sâc sã-i fie!

Nazar: Eu am sã te învãþ un alt cântec,foarte vesel ºi frumos.

(Se uitã unul la celãlalt ºi se sãrutã. AparChoma ºi Stecha furiºându-se dintr-o parte).

Choma: Pe-aici! Iatã-i! Pe-aici!Halea: Tata!.. Sunt pierdutã!Stecha: (Se apropie în fugã de ei). Polcov -

ni ceasã! Polcovniceasã!(Nazar tace, o apucã pe Halea cu mâna

stângã, iar cu dreapta scoate sabia. Choma îiasmute pe slujitorii sãi asupra lui Nazar. Stechase ascunde).

Choma: Vã sãrutaþi, vã sãrutaþi, porum-beilor! (Cãtre slujitori) Cu bâtele pe el, pecâine! De ce v-aþi oprit? Luaþi-l, sfâºiaþi-l!(Slujitorii rãmân locului).

Nazar: Cine vrea în sicriu sã iasã în faþã.(Cãtre Choma) Tu... ce vrei?

Choma: Moartea ta, hoþule!Nazar: Atunci, de ce pui câinii? Ia-mi viaþa

singur, dac-o vrei aºa.Choma: Nu vreau sã-mi murdãresc mâinile.

Luaþi-l! O, câine nesuferit, te voi sfâºia!(Se luptã cu sãbiile).Halea: (Cade în genunchi între ei). Tatã,

tatããã! Omoarã-mã pe mine, eu sunt de vinã, eute-am supãrat. Omoarã-mã pe mine, tãticuþule,dar nu mã lua cu tine!

Choma: Taci, mâþã plouatã!Nazar: (Cãtre Choma) Taci tu, satanã

nemilostivã!Choma: Dã-mi fata înapoi!Halea: Nu mã da, nu mã da! Mã voi îneca!Choma: Îneacã-te, ºarpe, pânã nu te voi

strivi eu!Halea: Striveºte-mã, omoarã-mã: sunt

copilul tãu!Choma: (Cãtre slujitori) Luaþi-l! Ori vã

spânzur, ori vã-mbrac în aur!(Slujitorii se aruncã asupra lui Nazar).Halea: Vã pãcãleºte, vã pãcãleºte!Choma: Nu vã pãcãlesc! Nu scheuna, cãþea

de pripas! (Se repede la Halea. Nazar o apãrã.Slujitorii se aruncã asupra lui Nazar din spateºi-i sucesc mâinile).

Choma: Ha-ha-ha! Lupule..., nu ne maisfâºii?

Nazar: Taci, broscoi urât!Halea: (În faþa lui Choma, în genunchi).

Tatã, tatã, cãlãule! Eu te voi sfâºia; - eu te voiacuza zi ºi noapte!.. Voi râde, voi dansa! Voiface tot ce doreºti - nu-l omorî. Mã voi mãritacu polcovnicul...

Nazar: Halea!Halea: Nu, nuu... (Leºinã).Choma: Ce vã uitaþi? Sã piarã câinele, iar

pe urmã sã-i jupuiþi pielea.(Slujitorii au ridicat bâtele asupra lui

Nazar).Choma: Staþi aºa!.. Doar nu suntem tãtari;

de ce sã-l omorâm? Are careva dintre voi niºtesfoarã, brâu sau vreo curea, ca sã-i putem legamâinile ºi picioarele?

(Slujitorii îl leagã pe Nazar cu brâiele).Stecha: (Cade în genunchi lângã Halea,

care a leºinat) Vai, pãsãruica mea, lebãda mea!Puteam sã ºtiu eu cã aºa se va întâmpla? Tre -zeºte-te, cuculeana mea, rândunica mea!

Choma: Aºa-i, bine! Acum legaþi-i gura; casã fie în ordine. Mi se pare cã în mânã are obatistã. Nu-i cumva batista de nuntã? Foartebine, mãcar îi serveºte la ceva (Îi leagã gura cubatista).

Choma: Nu prea tare, ca sã poatã geme. Ecam nãprasnic gerul de afarã, dar cred cã varezista. Iar dacã va apãrea, cumva, vreo haitã delupi..., iar lupii simt de departe hrana..., voravea o masã bunã, curat hãtmãneascã! Acuma,aºezaþi-l pe o plapumã albã - sã doarmã puþin ºisã înþeleagã odatã cu cine se apucã sãglumeascã (Servitorii îl aºazã pe Nazar, pezãpadã).

Choma: (Cãtre Halea) ªi asta a leºinat...Luaþi-o acasã..., se va trezi.

(Servitorii o iau pe Halea în braþe ºi o duccu ei).

Stecha: (Îl ia pe Choma de mânã ºi mergîmpreunã în urma Halei). Ei, ce mai spui? Cãnu te iubesc?

Choma: Mulþumesc, mulþumesc. (CãtreNazar legat ºi lãsat în zãpadã) Rãmâi cu bine,prietene! Nu-mi purta picã. Sã visezi batiste denuntã.

(Choma împreunã cu Stecha ºopotesc ºi,plecând, dispar de pe scenã. Se aude Nazargemând. Nu dupã mult timp se aude o gãlãgieîn spatele scenei).

Vocea lui Choma de departe: Aruncaþi-o! Legaþi-l pe el!Hnat: (În spatele scenei) Te leg eu..., pãgân

blestemat! (Dupã puþin timp iese Halea pescenã ºi se aruncã înspre Nazar).

Halea: Vulturul meu, dragostea mea! (Îidezleagã batista de la gurã).

Nazar: Mã-nnãduº de cãldurã!Hnat: (Îl aduce de piept pe Choma). Îþi spun

pentru ultima datã: o dai pe Halea dupã Nazar?Choma: Nuu!Hnat: Atunci mori, câine turbat! (Ridicã

sabia ca sã loveascã).Choma: Stai! Tu ºtii legea noastrã

cãzãceascã, atunci...Hnat: Cã pe mine mã vor îngropa de viu

odatã cu hoitul tãu. ªtiu! (Cãtre slugi) Sãpaþigroapa. (Ameninþã cu pistolul).

Choma: Legaþi-l! (Între timp, Halea îidezleagã o mânã lui Nazar).

Nazar: O, viaþa mea, iubirea mea!Hnat: Sãpaþi groapa! (Cãtre Choma

ameninþând cu pistolul) Om perfid, de ce îþipierzi viaþa fãrã sã te spovedeºti, ºi pe a meaîmpreunã cu tine? Ia-þi rãmas bun de la lumea

asta frumoasã, roagã-te la Du mne -zeu! (Cãtre Nazar) Nazare, fratelemeu, prietene, sã mã-ngropi fru-mos! Adio! Iar noi...

Nazar: Stai, aºteaptã!Halea: (Cãtre Hnat) Aºteaptã!Nazar: Dã-i drumul; el nu e

demn de aºa ceva! Nu-þi împovãrasufletul. (Cãtre Choma) Pleacã,om fãrã caracter, pleacã unde teduc ochii. Nu te-a ajutat Domnulsã mã pierzi; iar eu... nu vreau sã

vãrs sânge. Du-te!..Choma: (Cade în genunchi în faþa lui

Nazar) Nazare, fiule! Taie-mã, chinuie-mã,sfâºie-mã cu ajutorul cailor, numai nu mã ierta!(Se aruncã la picioarele lui ºi plânge). O, suntrãu! Sunt un pãcãtos, un blestemat!.. Fiica mea,viaþa mea, roagã-l sã mã omoare, sã nu maimurdãresc lumea asta curatã! (Iarãºi plânge) O,Doamne, Doamne!

Nazar: (Îl ridicã) Ridicã-te ºi roagã-te laDumnezeu, pãcãtosule! Când oamenii iartã,înseamnã cã Dumnezeu a fost ºi mai iertãtor!

Choma: (S-a ridicat ºi-ºi ºterge lacrimile)Of, lacrimile! De ce nu se varsã înainte? Na -zare, eu de-acuma sunt cãlugãr, voi ispãºifãrãdelegile mele în rasã! Ia bunul meu cel maide preþ, ia-o pe Halea mea, ia tot ce-am avut eu!Halea, Nazar, sãrutaþi-vã, copiii mei! Chiardacã sunt un pãcãtos, totuºi, sunt tatã! (Nazar ºiHalea se îmbrãþiºeazã). Dumnezeu sã vãbinecuvinteze!

Traducere de eusebie FrASeNIuC

NAZAR STODOLEAde Taras ªevcenko

(Dramã în trei acte)

Negostinenii mei de seamãMã roagã-ades cu duioºie,Sã scriu ceva ºi despre mamã,Sã o descriu în poezie.

Dar cum sã scriu ca sã le placã,Despre-o fiinþã-atât de sfântã,era smeritã ºi sãracã,Azi ruga mea o binecuvântã.

Nu reuºea sã mã trimitãla ºcoli înalte, ºcoli de vazã,era de muncã istovitã,Dar strãlucea ca ºi o razã.

Bani nu avea-n a ei batistã,Dar în gândiri era bogatã,era ºi veselã, ºi tristã,o conºtiinþã nepãtatã.

Voia s-ajung un om cu carte Ca sã se scrie despre mine,Voia s-ajung cât mai departe,Sã fac acestei lumi doar bine.

Îmi mai spunea sub nucul mare,Ce-a fost sãdit de moº Ilie,De-ajungi poet, sã ai rãbdare,Sã-i scrii mãmicii-o poezie.

Azi ea e dincolo de soare,lãsând în urmã suferinþa,eu ca poet spre alinare,Azi îi îndeplinesc dorinþa.

Negostinenii meiMihai Voloªciuc

1.PârjolulO Bisericã sãteascã micã, acoperitã cu stuf, iar în

loc de turlã se profileazã o mare cruce de lemn. Ziînsoritã de promãvarã. Unii pomi sunt înmuguriþi,iar alþi sunt înfloriþi. Mãþiºorii de salcie sunt cei maiveseli.Lumea este adunatã în curtea Bisericii, pen-tru cã tocmai se terminase Sfânta Liturghie prile-juitã de marea sãrbãtoare a Bunei Vestiri. Bãrbaþi,femei, tineri, moºnegi, bãieþi ºi fete, copii. Toþiascultã, cu atenþie, ultimele cuvinte ale Preotului.

Preotul:Dupã cum v-am spus la predicã, trebuie sã fim

foarte atenþi, cã vor veni vremuri amare pentrunoi.De anul trecut, de când Katerina a dat ucazul pen-tru a ne nimici, lucrurile merg, din ce în ce, mai rãu...

Ivan:Pãrinte, se aude cã muscalii distrug totul în calea

lor.Ard satele, jefuiesc, duc în robie pe pãmântulmuscalilor.

Preotul:Din pãcate, fiul meu, este adevãrat.Au venit, nu

mai departe, decât asearã, oameni care au reuºit sãfugã din încleºtarea cu muscalii.Ne-au spus sã nepregãtim pentru ce sete mai rãu, cã, peste puþintimp, tãvãlugul Katerinei va trece ºi peste noi.

Ivan:Unei rude da-a mele, din satul vecin, i-au luat

totul, i-au batjocorit fetele, iar pe bãrbat l-au arun-cat în focul care cuprinsese casa ºi aºa i-a fostsfârºitul.

Preotul:Nu se mai saturã muscalii de pãmânturi

strãine!Vedeþi, voi, fiii mei preaiubiþi, cum am fosttot timpul strânºi între cele douã fãlci de leu hãme-sit ºi veºnic nesãtul:pe de o parte, ne jefuiesc ºi neasupresc tãtarii, iar, pe de alta, muscalii.Suntemmãcinaþi între dinþii fioroºi ai acestui leu, nicicândsãtul de pãmântul ºi de avuþiile noastre.

Ivan:Apoi, Pãrinte, dupã câte îmi dau eu seama, nu

ne-a mai rãmas decât speranþa în Dumnezeu ºi gân-dul de a pleca spre locuri, unde sã trãim în libertate.

* * *Discuþia dintre Ptreot ºi poporeni este întreruptã,

brusc, de zgomote puternice date de alergarea celordoi cai care se vãd în zare, la capãtul satului, înurma cãrora rãmâne un nor de praf.

Se aºazã o liniºte înfricoºãtoare peste ceiprezenþi din curtea Bisericii. Oamenii încep sã seînchine, fac mãtãnii.

Cavalcada este din ce în ce mai aproape, iar zgo-motul fãcut de copitele cailor se amplificã într-unritm infernal.În câteva momente cei doi cãlãreþi seopresc în drum, alãturi de curtea Bisericii.

Din cai ies aburi, pentru cã au galopat mult timp.Cei doi cãlãreþi descalecã ºi se apropie de mulþimeadin curte.

Oamenii îi privesc cu ochii înfricoºaþi, de teamaveþtii pe care le-o inspirã nou-veniþii.

Primul cãlãreþ:Pãrinte ºi fraþii mei, am alergat, ca niciodatã, sã

ajung, cât mai repede, sã vã aduc vestea cea maitristã pe care mi-am imaginat-o cândva.

ªtiam cã ucazul Katerinei nu va fi spre fericireanoastrã.

Dar nu mã gândream la jaful, la mãcelul, la pâr-jolul pe care îl aduc muscalii.

Al doilea cãlãreþ:Fraþilor, venim din cele douã sate vecine. Numai

cu ajutorul bunului Dumnezeu am reuºit sã scãpãmdintr-o încercuire muscãleascã.

Am zburat câteva capete muscale, iar ceilalþi,dupã ce ne-au urmãrit câtva timp, ne-au pierduturma, pentru cã am reuºit sã intrãm în desiºulpãdurii vecine.

Preotul:Ce-aþi vãzut, fiii mei, pentru cã ºi ue am auzit

despre multe nelegiuiri pe care le fac muscaliiþ

Primul cãlãreþ:Pãrinte, oamenii au fost luaþi prin surprindere,

pentru cã au intrat muscalii în sat, dupã miezulnopþii.

Au dat foc caselor ºi bordeielor. Flãcãrile se ridi-cau pânã la cer.

Al doilea cãlãreþ:Apoi au jefuit tot ce-au gãsit prin curþile bieþilor

oameni.

Primul cãlãreþ:Urletul cãinilor era sfãºietor, ca la sfârºitul

lumii!

Un bãtrân din mulþime:Dupã câte am auzit ºi eu, nu mai e timp de

poposit mult aici. Va trebui sã plecãm spre locuriunde sã trãim în libertate.

Preotul:Grele vorbe spui, fiule, dar va trebui sã ne luãm

inima în dinþi, sã adunãm ce spuzã mai avem ºi sãne tot ducem sub un cer liber. Decât sluga muscalu-lui, mai bine luãm drumul pribegiei spre libertate.

Mulþimea:Bine ai grãit, Pãrinte! Sunt vorbe profetice tri -

mise pentru noi de la ocrotitorul nostru ceresc.

Ivan:Fraþilor, cred cã, aºa cum stau lucrurile, va trebui

sã ne pãrãsim aceastã scumpã vatrã a noastrã ºi sãplecãm în lumea mare.

Primul cãlãreþ:Mai bine pribeag liber prin cele locuri strãine,

decât sclavul muscalilor!

Un glas puternic din mulþime:Sã mergem, dar, pe la casele nostre, sã împa-

chetãm ce avem ºi sã ne pregãtim de marele drum allibertãþii!

Preotul:Cu binecuvântarea Domnului sã purcedem spre

case, sã prânzim în cinstea marii sãrbãtori.Sã fim cusperanþã cã Dumnezeu va fi cu noi ºi ne va cãlãuzi,aºa cum a cãlãuzit ºi poporul sãu în cei 40 de ani,prin pustiul Sinaiului.

Ivan:Trebuie sã salvãm neamul nostru de la pierire, iar

urmaºii noºtri sã se nascã ºi sã trãiascã în libertate.Dumnezeu ne-a fãcut oameni liberi ºi niciodatã

nu vom putea trãi în robia nimãnui, nici a tãtarului,nici a muscalului!

Mulþimea supãratã, cu capetele aplecate, unelefemei cu lacrimile pe obraz, ies di curtea Bisericii,închinându-se spre rãsãrit.Se îndreaptã toþi sprecasele lor.

* * *

2.Vin muscaliiDupã o dupãamiazã tristã, se aºterne seara, apoi

noaptea peste sat.Ici-colo se mai aude câte un lãtrat de câine sin-

guratic.Din depãrtare, pãtrunde slab cântecul unei cucu-

vele.În miez de noapte, se aude zgomotul alergãrii

unui cal, venind în galop, de departe, ºi intrând peuliþa satului.

Cãlãreþul strigã puternic, de trezeºte tot satul.

Cãlãreþul:Fugiþi! Fugiþi!! Vin muscalii peste noi!

Pe la geamuri se vede aprinzându-se câte oluminiþã gãlbuie. Oamenii ies pe stradã.

Un cetãþean:Ce esteþ Ce s-a întâmplat?

Cãlãreþul:Vin muscalii sã ne prade.

Un cetãþean:Câþi sunt?

Cãlãreþul:La lumina lunii mi se pãrea a fi 20-30 de cãlãreþi.

Un cetãþean:Sã-l anunþãm pe Ivan.

Cãlãreþul:Mã duc, de grabã, sã-i spun ce-am vãzut.

Cãlãreþul aleargã sub clar de lunã. Între timp, iesoameni din ce în ce mai mulþi pe uliþã. Fiecare areîn mânã câte un instrument de apãrare:o furcã, untopor, un par.

Virgil rIÞCo

Curierul UCRAINEAN16

1. Cel de-al 17-lea summit Ucraina-UE a avut loc laKiev în ziua de 27 aprilie 2015. Uniunea Europeanã afost reprezentatã de preºedintele Consiliului European,Donald Tusk, ºi de preºedintele Comisiei Europene,Jean-Claude Juncker. Ucraina a fost reprezentatã depreºedintele Petro Poroºenko. Acest summit este primulorganizat în cadrul Acordului de Asociere între Ucrainaºi UE, acord a cãrui implementare va reprezenta un pashotãrâtor în procesul de aprofundare a asocierii politiceºi integrãrii economice între Ucraina ºi UE pe bazarespectului faþã de valorile comune.

2. Liderii au salutat organizarea alegerilor prezi -ndenþiale ºi parlamentare libere ºi oneste în Ucraina, înanul 2014, în cadrul cãrora poporul ucrainean a pututbene ficia de dreptul de a-ºi alege viitorul ºi care au ma r - cat un pas important în aspiraþiile Ucrainei de a-ºi alegeviitorul ºi de a-ºi consolida dezvoltarea democraticã înacord cu obligaþiile internaþionale asumate. Liderii auscos în evidenþã spirjinul fãrã precedent de care sebucurã asocierea politicã ºi integrarea economicã aUcrainei cu UE ºi aspiraþiile ei democratice din parteaopiniei publice.

3. Liderii au salutat semnarea ºi începerea aplicãriiprovizorii a unor pãrþi ale Acordului de Asociere ºi pro-gresul înregistrat în pregãtirea aplicãrii provizorii aprevederilor privind zona aprofundatã ºi cuprinzãtoare aliberului schimb de la 1 ianuarie 2016. Ei au subliniatimportanþa ratificãrii urgente a Acordului de Asociere decãtre statele membre ale UE în conformitate cu proce-durile lor interne.

Intensificarea procesului de reforme va avea oimportanþã hotãrâtoare din punctul de vedere al asocieriipolitice ºi integrãrii economice a Ucrainei cu UE.

4. Liderii au salutat ataºamentul ferm al Ucrainei faþãde procesul ambiþios de reforme stabilite în „Strategia -2020“, în Programul Guvernului ºi în Acordul de coa -liþie. Ei au salutat, de asemenea, pachetul de spirjin de arealiza procesul de reforme, precum ºi crearea Grupuluide sprijin pentru Ucraina în cadrul UE ºi a Misiunii con-sultative a UE pentru reformarea sectorului de securitatecivilã al Ucrainei.

5. Ei au salutat primele mãsuri luate de Ucraina pen-tru aplicarea reformelor în unele domenii-cheie, în spe-cial cele ce privesc reforma constituþionalã, descentrali -zarea, combaterea corupþiei, reforma judiciarã, restruc-turarea sectorului energetic ºi îmbunãtãþirea climatuluide afaceri. Liderii au subliniat cã implementarea acestorreforme va avea o importanþã hotãrâtoare în asigurarearapidã a unor rezultate concrete. Ei au salutat, întrealtele, demararea activitãþii Comisiei Constituþionale;progresul în domeniul descentralizãrii (adoptarea unorlegi privind asocierea voluntarã a comunitãþilor teritori-ale ºi privind colaborarea comunitãþilor teritoriale, mo -dificarea Codului Fiscal ºi Codului Bugetar); revizuireale gislaþiei privind radiodifuziunea publicã; aprobareapachetului de legi anticorupþie pe anii 2014-2017, a le -gislaþiei privind Procuratura, sistemul judiciar ºi statutulmagistraþilor; numirea directorului Biroului naþionalanticorupþie; trimiterea în Parlament pentru examinare aproiectelor de legi privind serviciul de stat, îndeosebi lanivelul organelor de autoadministrare localã; adoptareaLegii privind Curtea de Conturi a Ucrainei, a legislaþieiprivind ajutorul de stat, modificarea legislaþiei privindachiziþiile de stat, creºterea transparenþei în activitateaîntreprinderilor aflate în proprietatea de stat; reformapreþurilor ºi tarifelor la resurse energetice, adoptarea noiilegislaþii privind piaþa gazelor conform obligaþiilor asu-mate în cadrul Comunitãþii Energetice, înaintarea înParlament pentru examinare a proiectului legii privindreglementatorii naþionali ai pieþei de gaze ºi energieelectricã; progresul în ceea ce priveºte reducerea

numãrului de condiþii de reglementare ºi licenþiere învederea simplificãrii activitãþii întreprinzãtorilor.

6. Liderii au cãzut de acord asupra necesitãþii acce -lerãrii reformelor în probleme sistemice cheie, îndeosebiîn cele ce privesc: finalizarea aplicãrii reformei consti-tuþionale inclusive cu scopul creãrii premiselor pentrurealizarea reformei judiciare profunde, descentralizãriiºi ratificãrii Statutului de la Roma a Curþii Internaþionalede Justiþie; încheierea în termen a reformei privind bazalegislativã corespunzãtoare pentru alegerile locale; com-baterea crupþiei ºi prevenirea ei cu ajutorul unor instituþiiadecvate ºi a investigaþiilor independente, precum ºi princrearea Centrului Naþional de Prevenire a Corupþiei;creºterea nivelului de transparenþã a sistemului judiciar;profesionalizarea ºi depolitizarea sistemului serviciuluide stat, inclusiv a organelor de autoadministrare localã;restructurarea sectorului energetic în conformitate cu celde-al treilea Pachet energetic, în special separarea funcþi-ilor societãþii „Nafthaz al Ucrainei“, acordarea atenþieisporite problemelor eficienþei energetice; reformarea sec-torului securitãþii civile; modernizarea si ste mului deadministrare a finanþelor statului printr-un sistem maitransparent al achiziþiilor de stat, printr-un managementfiscal îmbunãtãþit ºi printr-un audit extern mai intens.

7. În acest context, liderii au salutat organizarea decãtre Ucraina a Conferinþei internaþionale de sprijinire aUcrainei a doua zi dupã summit ceea ce îi va premite sãaducã la cunoºtinþa comunitãþii mondiale largi a progre-selor înregistrate în aplicarea reformelor ºi sã discutepaºii preconizaþi în realizarea lor ca ºi mãsurile desusþinere necesare.

8. Liderii au salutat obligaþiile asumate de UniuneaEuropeanã ºi de instituþiile financiare europene în martie2014 privind acordarea Ucrainei a unui sprijin financiarîn valoare de 11 miliarde euro pentru susþinerea stabili -tãþii politice, economice ºi financiare.

9. Liderii au reiterat faptul cã condamnã ferm vio-larea suveranitãþii ºi integritãþii teritoriale a Ucraineiprin acte de agresiune ale forþelor armate ruse, începânddin luna martie 2014. Aceste acþiuni constituie o încãl-care directã a Statutului ONU ºi Actului final de laHelsinki al Consfãtuirii în probleme de securitate ºicooperare în Europa din anul 1975, precum ºi a obligaþi-ilor concrete asumate de Federaþia Rusã de a respectasuveranitatea ºi integritatea teritorialã a Ucrainei încadrul Memorandumului de la Budapesta din 1994 ºi alTratatului bilateral de prietenie, colaborare ºi parteneriatdin 1997.

10. Liderii au reconfirmat faptul cã condamnã fermanexarea ilegalã de cãtre Federaþia Rusã a RepubliciiAutonome Crimeea ºi a oraºului Sevastopol pe care nu ovor recunoaºte. Având în vedere aceastã încãlcare pre-lungitã a suveranitãþii, independenþei ºi integritãþii terio-triale a Ucrainei ºi a dreptului internaþional, ei ºi-aureconfirmat hotãrârea de a duce o politicã constantã denerecunoaºtere, inclusiv prin mãsuri restrictive ºi aufãcut apel la þãrile membre ale ONU sã respecteRezoluþia Adunãrii Generale a ONU nr. 68/262 din 27martie 2014.

11. Uniunea Europeanã ºi-a reconfirmat obligaþia dea susþine ferm unitatea, suveranitatea, independenþa ºiintegritatea teritorialã a Ucrainei. Liderii au subliniat cãsusþin hotãrât eforturile îndreptate spre dezescaladarea ºireglementarea politicã care se bazeazã pe respectareaindependenþei, suveranitãþii ºi integritãþii teritoriale aUcrainei, inclusiv în cadrul formatului Nor mandia. Ei ºi-au exprimat sprijinul ferm faþã de înþelegerile de laMinsk, inclusiv faþã de setul de mãsuri din 12 februarie2015 susþinut de Rezoluþia Consi liului de Securitate alONU nr. 2202 din 17 februarie 2015.

12. Liderii au che mat toate pãrþile sã aplice ime diat

ºi integral înþele gerile de la Minsk ºi sã-ºi înde plineascãobligaþiile, subliniind în context responsabilitatea Ru -siei. Ei au cerut elibe rarea imediatã a tuturor prizonie -rilor ºi a pe r soanelor reþinute ilegal, inclusiv a NadieiSavcenko. În acest context, ei ºi-au exprimat sprijinultotal faþã de Misiunea specialã de monitorizare a OSCEºi faþã de eforturile reprezentantului special al preºedin-telui în funcþiune al OSCE în Grupa de contact trilate -ralã. Liderii au chemat toate pãrþile sã colaboreze cuorganele de cercetare internaþionalã ºi sã aplice mãsurilede procedurã penalã pentru tragerea la rãspundere atuturor acelora care sunt implicaþi în doborârea avionu-lui, cursa MH 17.

13. Liderii au luat cunoºtinþã de ConcluziileConsiliului European din 19 martie 2015 privindmãsurile restrictive ale UE faþã de Federaþia Rusã.

14. Liderii au subliniat necesitatea combaterii ca m -paniei de dezinformare duse de Rusia ºi au convenit cãeste necesarã întãrirea eforturilor lor de comunicarestrategice.

15. Liderii ºi-au exprimat regretul în legãturã cucriza umanitarã de proporþii. Ucraina a mulþumit UE ºiþãrilor membre ale acesteia pentru ajutorul umanitarimportant acordat.

Liderii au convenit sã-ºi intensifice eforturile pentrusatisfacerea nevoilor populaþiei afectate de conflict.

16. Liderii au salutat progresul realizat în cadrul con-sultãrilor tripartite între Ucraina, UE ºi Rusia, privindlivrarea gazelor în Ucraina ºi asigurarea tranzitului sta-bil ºi fãrã sincope cãtre UE.

17. Liderii aºteaptã aplicarea, de la 1 ianuarie 2016,a prevederilor privind zona aprofundatã ºi cuprinzãtoarede liber schimb între Ucraina ºi UE ºi rezultate pozitiveca urmare a creãrii acesteia.

18. Liderii ºi-au reconfirmat ataºamentul faþã deintenþia de a se atinge scopul comun, acela al cãlãtori-ilor fãrã vizã, dacã vor fi îndeplinite condiþiile vizândcirculaþia bine controlatã ºi sigurã a persoanelor, pre-vãzute în Planul de acþiuni privind liberalizarea decãtre UE a regimului fãrã vize pentru Ucraina. Ei ausalutat progresele înregistrate de Ucraina, subliniindnecesitatea îndeplinirii integrale ºi eficiente a tuturorcriteriilor ºi importanþa elaborãrii pânã la summitul dela Riga a urmãtorului raport referitor la progresele înîndeplinirea Planului de acþiuni privind liberalizarea decãtre UE a regimului vizelor pentru Ucraina.

19. Liderii au salutat adâncirea colaborãrii Ucraina-UE îndeosebi odatã cu organizarea primei ºedinþe aConsiliului asociaþiei care a stabilit cadrul instituþionalde colaborare intensificatã ºi cu semnarea acordului departicipare a Ucrainei ca asociat în programul UE„Orizont 2020“.

20. Liderii au efectuat un schimb de opinii în pro -bleme internaþionale ºi regionale, în special în luminaaºteptatului summit al „Parteneriatului Estic“ de la Rigaºi a revizuirii Politicii europene de vecinãtate.

UCRAINA - mai aproapePaginã realizatã de Ion roBCIuC

DECLARAÞIE COMUNÃ A CELUI DE AL 17-lea SUMMIT UCRAINA-UNIUNEA EUROPEANÃ (REZUMAT)