Ul al XCIlI-lea Nr. 91. NUMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 3 Septemvrie 1930—«Mjwai nîmm mini lll lll ll l ■nu iiMirn •~imiwiinrnwnr i 11 ~ 1— —— —
F o n d a tă la 1 8 3 8 d e G e o r g e B ariţiu
Apare de trei ori pe săptămână
D*1 ministru Madgearu despre conferenţa economică dela- Verşovia :
.S e cre tu l succesu lu i de azi este în lătu rarea o rică re i preocupări de ordin politic şi co n sacrarea num ai la in terese le econom ice. A ceasta este lecţia căpătată d ela conferenţa dela V arşovia*.
'■fi
I
stăm în prer jma scoa- a circulaţie a unor bani |le şi ca şi ţin trecut, şi t prilej ni se semnalea-
pertea deţinătorilor banc« de 5 şt .20 lei diverse ri ce le întâmpină în co*
chiar şi regretabile a- şi speculeţiuni păgubi«
iere.pe| ru a lămuri opinia pabll*^ pentru a feri pe oameni
ii ! pajube, ţinem să comunicăm ici d «poziţiile oficiale luaie de anca Naţională şi de Minisie*„] de finanţe îa vederea pre* KhlnJării bancnotelor de 5 şi 0 lei cu monedă metalica.Banca Naţională a hiat dsspo*
||la ca (lela 1 Septem brie a,r sS irsceapă această preschimbe, care va dura până ia 15 leplmbrie a, c., dată după cărei alosrea biletelor de 5 şi 0 lei rămase In circulaţie de- ine nulă,TPenltu a determina ca pre*
Ichimbarea acestor bilete să se icăîn terminul fixat, Banca
a anunţat că puterea uleforie a acestor bancnote
illpceletiză chiar cu data de 1 Septembrie şi că preschimbarea e (ace până :la 15 Septembrie DClusvin CapiiaiS la ghişeul pedál ei Băncii, iar in provin* :ie la sucursalele băncii,
întrucât însă Ministerul de inenţ a fost montat din dí fá
jj 0® P foţi ale ţării că specula ” u biletele de 5 şi 20 iei a şî
iceput şi mm cu seamă în leii auşa sătenilor din satele îa* rlai epădaie de reşedinţele jude* tu tae, dat o circulară, care a*
«e muiasă dispoziţiuniie Bănciiiii aţionale. Astfel Ministerul de íréi nanţe e dispus c a toate or- dofl »n*le fiscului, ad ecă p e r lőé aptorii, să prim ească drept id, wtă im pozitelor şi după ulii I Septembrie până îa 15
®Pte ibrie b ile te le de 5 şi lO lei.
tdu-ne în cursul pre- asii banilor de hârtie ţî- i adresăm comersanfilor i călduros, ca să nu facă
jor greutăţi, când aceştia dntă chiar şi în zilele de imbere cu bancnote de 5
^ _ le i . Oeşi puterea ■ circula* «ie | acestor bani a încetat
Septembrie, comerssnţii primească, având timp
I H rs ajunul zilei de 15 Sep- să le preschimbe la
Hitéül Băncii Naţionale din raŞO ' sau ia Administraţia fi*
*> n,ci{ra cu prilejul piăţil impo- 3 | £ mai uşor pentru un jenant, având [mai multe lîf jfe bancnote să Vjte pre-
decâi clientului căruia rămas una sau două e bancnote, ca să mear* ghişeul Băncii Naţionale
chímbe fcele 2 —3 banc- i*au rămas întâmpplâtor.
^ ■ od u i acesta s’ar arăta ir i i 3ntul Eu numai preveni j de client dar s’ar evita hj, J ea mare aglomeraţie la
W H dancii, când fiecare ce-L ..1er ii nevoit să se pre
W J® câte o hârtie de 20 ^ W ? i la ghişeu, Sunt cezuri
2 T "
că chiar şi înainte de 1 Sep* tembrie unii comersanţi au re* fuzat primirea astorfel de bancnote.
In al doilea rând însă rugăm autorităţile administrative, poliţieneşti şi judiciare să aducă în deosebi la cunoştinţa sătenilor noştri prin baterea tobei la sate, ultimul termen fixat pen* tru preschimbarea bentior de hârtie, ca plugarii noştri să nu fie păgubiţi rămânând după 15 Septembrie cu banii neschimbat*, precum s’a întâmplat cu prilejul altor preschimbări de buni.
Acela? apel îl adresăm şi fruntaşilor satelor noastre, preoţilor învăţătorilor şi consilierilor comunali, atrăgând atenţiunea plugarilor să nu cadă pe mâna u* nor speculant*, cari se oferă să Ie strângă banii dându-le în schimb jumătate sau mai puţin dia valoarea bahilor. Astfel de speculanţi să fie urmăriţi şi daţi pe mâna autor: tSţllor comunale.
Astfel procedând ;ne îaplinim numai o datorie naţţonală stând, alăturea de autorităţi, îa ejutc- rul de aproapelui nostru, poate neştiutor de carte, ca să nu scape terminul de 15 Sep* tembrie şi ca es fsl să nu fie păgubit cu bănişorul său strâns cu atâta trudă in aceste zile de
| grea criză.
1 1 1 1 9B i l i P. I.-J.
— Un expozeu al d-lui V. Niţescu. —I
Sâmbătă seara, 30 August a. c., s’au întrunit ir» localul CSu* bului Partidului Naţional Ţărănesc parlamentarii şl membrii Delegaţie! (permanente ai orga* nizaţiei oraşului şi judeţului Braşov, convocaţi la o consfătuire.
Şedinţa a fost presidJă de d l ministru Voicu Nitescu, pre- şednlele organizaţiei, care a făcut cu acest prilej o amplă expunere asupra situaţiei politice interne trecând în revistă evenimentele mai însemnate din ultimele iuni şi insistând cu deosebire asupra preocupărilor guvernului în ce priveşte soluţionarea crizei greîe j economice şi financiare.
Dăm in următoarele un scurt rezumai ai acestui expozeu:
înfăptuiri în oraşu l ş i judeţul Braşov.
D i V. Niţescu şl*a început expozeul arătând realizările mai însemnate de ordin edilitar şi agrar sub guvernarea P. N.Ţ. in oraşul şi judeţul Braşov.
Se cunoaşte revolta îndreptăţită produsă la timpul său îafre cetăţenii oraşului B raşo v când în anul 1926 frumosul parc din faţa prefeciurei a i o . t expropriat şi parcelai distribuindu se loturi de casă unor partizani politici. In urma cererci primăriei, făcută la timpul său, această expropriere, în urma numeroaselor demersuri făcute, a fost anulată admiţându-se revizuirea şi sal* vându«se astfel unul din ceie mai irumoase parcuri ale ora* şuiul.
In acelaş timp s'au realizat câteva intăptuiri de ordin edili* tar în oraş. In suburbiile oraşului şi îndeosebi în Scheiu s’a Introdus lumină .electrică, s ’a făcut canalizare şi s’au executat lucrări de pavagiu.
fa curând se va termina frumosul edificiu al şcoalet primare de stat din strada Moriior (Pe Tocile) care va fi dată în scurt timp menire! sale culturale* educative.
S ’a început clădirea Incului cămin pentru ucenici în strada Dfirstei, se va proceda în curând la construirea noului abator al oraşului şi la soluţionarea prebiemei electrificării oraşului.
in ce priveşte înfăptuirile de ordin agrar din judeţul B ra şov sunt de remarcat următoa* rele:
Cooperativa din comuna Cod* lea a reuşii să obţină materia* lui de pădure cerut spre exploatare, venindu-se as fel îa ajutorui populaţiei mai nevoiaşe.
Diferendul pe chestia pădurii între comunale Ţânţari şi Safu* nou e’a aplanat spre mulţumirea ambelor comune.
Diferendul analog ivit intre comunele Râşnov şi Sohodol (Bran) este deaaemenea pe cele de* a fi aplanat.
Se depun stăruinţe pentru a- plenarea diferendului între co munele Râşnov şi Tohanul nou. pe chestia păşunei comunale numită .Tabără*. Sunt oarecari greutăţi cu revizuirea, care nu se va putea face decât pe baza unei eventuale hotărâri jude' căioreşti.
In ce priveşte comunele B a zae, administraţia judeţului a luat toate măsurite penlru a se fixa hotarele acestor comune şi în curând operaţiunea va fi terminată. Deasemenea se lucrează intens pentru delăturarea abu zurilor comise cu oceziunea exproprierii pădurilor acestor comune.
Diferendul de pădure între comunele Codlea şi Vlădeni s’a aplanat.
In comunele din Bran deasemenea s’a lucrat intens pentru rectificarea diferitelor abuzuri de ordin agrar.
In comuna Prejm er s’a rezolvat chestiunea ioturilor de împroprietărire. Actualmente sunt in curs lucrările de măsurătoare şi fixare a hotarelor loturilor.
Au luat fiinţă în diferite co mune banei populare, cari inşii din cauza criz3t da bani nu
fi alimentate cu sumele de cari ar avea nevoie.',
D-l preşedinte ţine să aducă mulţumiri tuturor membrilor organizaţiei numiţi în posturile de conducere: ia oraş, judeţ şi ce* elalte instituţii ale statului pre
cum şi parlamentarilor pentru munca şi interesul depus ru- gându-i ca şi pe viitor să muncească spre binele populaţiei.
Organizaţia P. N. Ţ. din Braşov a fost o organizaţie de model şf a dat întotdeauna dovadă de solidaritate şi înţelegere a chemării saie în viaţa publică a oraşului şi Judeţului Braşov.
Situaţia P. N. Ţ.Trecând la expunerea situa
ţiei interne a P. N. Ţ. d-l preşedinte ţine să sublinieze că fuziunea în tre partidul naţional ş i c e l ţărăn esc este in disolubilă. Pot să existe deosebiri de vederi, pot să existe chiar animosităţi şi neînţelegeri intre unii fruntaşi, aceste apariţii trecătoare, dacă există, n’au n ci o repercusiune asupra siruciurei şi solidităţii fuziunei înfăptuite. Partidul Naţional Ţărănesc stă zid in jurul şefului său, care se bucură de toată încrederea parlamentului ales din voinţa liberă a naţiune! şi care ţine să înfăptuiască în de- Diină solidaritate opera de refacere a ţârii în spiritul programului său.
Regele ş i P . N. Ţ.Sub guvernarea P. N. Ţ. s’a
întâmplat fericitul eveniment al restaurării> adecă a sosirii în ţară a Prinţului moştenitor Ca- rol şi proclamarea sa de Rege ai României. Prin acest fericit eveniment prestigiul statului o crescut şi P. N. Ţ. înţelege să dea M. Sale tot concursul său neprecupeţit pentru marea o* perâ ,de refacere a ţârii şi a întăririi Dinastiei.
M. Sa Regele este un bărbat muncitor şi iubitor de ţară. Cm noscătcr al împrejurărilor prin cari trece ţara, Msj. Sa se in teresează de aproape de toate problemele ştatului, cari aşteap tâ să fie rezolvate.
Guvernul şi Corpurile Legiub ioare se bucură de toată încrederea Maj. Sale.
C riza econom ică ş i financiară.
Trebuie să constatăm cu toată sinceritatea dar şi cu cea mai mare durere, că statul nostru se sbate Intr’o grea criză eco nomică şi financiară, care pune piedici multor înfăptuiri urmă rite de guvern. Guvernul (se sforţează din toate puterile sale să găsească debuşeuri pentru bogata recoltă, cu care ne-a învrednicit şi anul acesta Dum nezeu. Deasemenea jsuniem în căutarea unor isvoare de bani aduşi din streinătate, ca să putem exploata bogăţiile mari ale ţării.
Criza este însă generală, în alte ţări mai mare şi mai sim (itoare decât la noi. Din cauza aceasta se pun şi mai mari greutăţi în calea soluţionării crizei economice şi .financiare. Cu toate acesie guvernul nu
perde nici un prilej pentru a gă3i mijloacele pentru ieşirea din această criză.
O apariţie a acestei crize sunt carnetele enorme. Pentru a curma acest flagel, care bântue îndeosebi ţărănimea, guvernul va fi nevoit să ia măsuri prin aducerea de legi, cari să scape ţărănimea dela perderea avutului ei.
C ele la lte partide a le ţării.
In situaţia aceasta grea s in gurul partid care poate guverna mai departe ţara este Partidul Naţional-Ţâranesc, care cu toate greutăţile zilei, îşi menţine popularitatea sa şi are şi în« crederea Coroanei. Ei nu poate fi înlocuit de cât de un partid, care să prezinte garanţii că ar putea mai bine lucra în interesul ţării. Ori singurul partid mai serios din opoziţie este partidul liberal, care precum ae ştie, trece printr’o mare criză internă. Acest partid dealtfel nu are sau cel puţin nu a prezentat până acum nici o soluţiune în ce priveşte problemele mari ale statului.
Ceea°ce se vântură prin presă despre eventuale guverne de concentrare, personale sau de dictatură sunt combinaţii lipsite de o bază serioasă. Se ştie doar, că formarea unui guvern de concentrare, propusă după proclamarea Regelui Carol a! ii iea de însuşi d*l Maniu, a eşuat. Astăzi un asfe l de guvern are şi mai puţine şanse de înjghebare. A se vorbi de guverne de dictatură, înseamnă a nu cunoaşte sufletul poporului românesc şi pe Rege, care e pătruns de simţămââtul constituţional şi respectuos penlru drepturile naţiunei.
Guvernul actual va continua deci să guverneze cu parlamentul strâns solidar şi ,avem convingerea că ei va fi in stere să scoată ţara din criza.
D iscuţii.
Terminând d-I Niţescu, s’au discutat diferite chestiuni in legătură cu activitatea organizaţiei Braşov. S ’a relevat îndeosebi salutera activitate desfăşurată în judeţ de prefectul şi preşedintele delegaţiei judeţene prin seria de conferinţe administrative ţinute in judeţ şl menite să lămurească şi aplice autonomia şi descentralizarea administrativă. La acesie conferinţe vor lua parte şi parlamentarii judeţului, cari au ş! început să viziteze satele.
S’au luat măsuri în vederea apropiatelor alegeri penlru camera agricolă şi în vederea re- cenzământuiui populaţiei.
S’a mai discutat şi chestiunea ziarului «Gazeta Transilvaniei*, pentru o cărei refacere se vor face toate demersurile, ca în preajma centenarului existenţei saie să poată fi reorganizat şi să apară din nou zilnic.
La ora 10 seara şedinţa a luat sfârşii.
Pifinft 2' GAZETA TRANSILVANIEI
Problema Românilorlilia li i U
Comitetul despărţământului central judeţean al „Astrei" Trelscaune a adresat următoarea importantă scrisoare Preşedintelui Comitetului central el „As- trei* Sibiu în ejunul adunării dela Caransebeş:
ţ-i? Domnule Preşedinte,In cuprinsul despărţământului
judeţean Treiscaune, se află un număr însemnat de Români, cari în urma împrejurăriior vi- Irige din trecut şl-au uitat limba.
Întrucât „Aslra" a fost dela înfiinţarea ei farul răspănditor, de lumina culturii în păturile largi ale poporului român Jde dincoace de Carpaţi, noi credem că după Unire tot ea are frumoasa chemare de a readuce la matcă pe fretU noştrii rătăciţi.
Dacă „Astra* nu are la dispoziţie mijloace suficiente ca să înceapă şi ducă la bun sfârşit opera de izbăvire a Românilor maghiarizaţi din Secuime, ea are datoria să intervină la socIetă|ile cuiiurale surori precum şi la to|I ceilalţi factori cari ar putea conlucra la rezol- virea acestei probleme, care nu mai poate suferi amânare.
O temporizare a ei ar însemna poate o pierdere ireparabilă pentru noi şi o lipsă de respect pentru jertfele acelor înaintaşi, cari şi-au dat cu prisosinţă ce-au avut mai scump pentru trezirea şi întreţinerea flacărei conştiinţei naţionale.
Astăzi în tara liberă dacă voim să fim urmaşi demni ai lor avem sfânta şi imperioasa datorie a scoate din bezna întunerecului pe aceşti fraţi şi a-i readuce la lumina cea adevărată şi aceasta cât mai curând ca nu cumva să fie prea târziu
Din perie-ne propunem ca chestiunea Românilor meghtarl- zeji din Secuime (judeţele: Treiscaune, Ciuc, Odorheiu şi Mureş) să fie adusă în discuţia Adunării Generale dela Caransebeş, pentru a se putea t fh cele mai eficace mijloace pentru reromanizarea lor.
In acest scop noi facem următoarele propuneri:
1. „Astra“ să instituie un premiu pentru cea mai bună lucrare care să trateze în mod obiectiv, ştiinţific problema Ro< mânilor maghiarizaţi din Secuime.
2. Să se organizeze cursuri sistematice de limba română pentru această categorie de Români.
3. Să se organizeze în cen trele din Secuime cât mai des serbări culturale cu un program ales, menite de a demonstra frumuseţea literaturei şi muzicei româneşti. Chiar adunarea generală a „Astrei“ în anul 1951 s’ar putea (ine în unul din a- ceste centre.
4. Să se instituie un număr oarecare de premd sau recompense pentru institutorii cari vor face cele mai mari progrese in predarea cursurilor de limba română precum şi pentru acele
No. 22273-1930
Şedinţa Iiic iii Brasoy.
C O N V O C A R E
Avem onoare a convoca On. membrii ai consiliului municipal la şedinţa, care va av^a loc în ziua de 3 Septembrie a. c , oara 17 în sala Sfatului cu ui- mătoarea ordine de z i:
1. Cetirea sumarului şedinţei precedente.
2. Designarea a doi membrii verificatori.
3. Comunicări oficiale.4. No. 20543—1930 Deschi
derea unui credit extraordinar în sumă de lei 35,000 pentru reconstruirea turnului b'seii ;ii române ortodoxe din B aşov- vechiu, Iov t de trăsnet* Raportor: Dr. Z ske Victor.
5. No. 21289—1930. S.bian Gheorghe cere parcelarea unui teren în Poiană. Raportor: Dr. Voicu Co nel.
6. No. 8250-1930 Teutsch Julius cere parcelarea unui teren la şoseaua Sft Petru. Raportor : Dr Voicu Cornel.
7. No. 6525—1920. Reuniunea pentru înfrumuseţarea oraşului Braşov cere parcelarea u- nui teren în Str. Nisipului de sus. Raportor: D . Voicu Cornel.
8. No. 11345 -1930. Schimbarea unui teren între ft/ma W. Scherg et. Cie. şi municipiul Braşov în Tirrrşul de jos Raportor : Dr. Voicu Cornel.
famlli cari îşi vor însuşi maî degrabă limba strămoşească.
5. Pentru coordonarea lucrărilor de propagandă să înfiinţeze o regionala a despărtă- minteior „Astrei* din Secuime cu sediul în Sft. Gheorghe sau Mercurea-Ctuc.
Domnule P reşed in te,Despărţământul nostru, sen
tinelă trează a românismului pe aceste meleaguri — .si a ttnut de a sa datorie să Vă aducă cu respect la cunoştinţă această tristă stare de lucruri dăunătoare prestigiului nostru de popor conştiu şi este ferm convins că şi D'voastră veţi insista din toate puterile pentru o grabnică desiegare, care să fie în concordantă cu interesele permanente aie naţiei noastre.
Primi|i, Vă rugăm, expresia deosebitei noastre stime.
Preşedinte: Secretar:Dr. Vintilă. In descifrabil.
9. No. 22524-1930 . Aprobarea hotărârii com si ei urbane de împroprietărire. Raportor: Dr. Z ske Victor.
10. No 22525-1930.C hestiu- nea Abatorului o-ăsenesc. Raportor : Dr. Z ske Victor.
11. Interpelări.Braşov, la 28 August 1930.
Prim ar: Secretar general:Cuteanu• Socaciu.
Congresul Uniunei Femeilor Române din România-Mare
— Comunicat —
Federaţia Uniunei femeilor române, care numără 101 de Societăţi încorporate, îşi va ţine Congresul său în zilele de 8, 9 şi 10 Şeptemvie a. c., la Abrud fiind învitată de Reuniunea femeilor române din Abrud la Jubileul său de 50 ani dela întemeiere.
La această însemnată Serbare vor lua parte şi M . S. Regina Maria împreună cu A. S. R. Principesa Ileana.
Activitatea ce-o reprezintă această federaţie se v’a vedea din Anuarul U. F. R. care se publică acum, iar la Congresul actual se vor discuta probleme sociale de cea mai mare însemnătate.
FOILETONUL .GAZETEI TRANSILVANIEI* [
Poporul francez din Canada"Canada fu descoperită la
anul 1497 de italianul vene|ian Sebastian Cabot, iar la anul 1608 francezii prin întemeierea oraşului Q oebec intrară în po- sesia ei.
La 1763 cu toată rezistenta eroică a marquisului de Mont calm. Franţa o cedă Angliei, ea n’a fost cucerită de Englezi. In 1791 fu împărfită in Canada de Sus engleză cu capitala la Toronto, şi în Canada de Jos franceză cu capitala la Q_iebec,
La 1867 a’a format Dominionul, fixându-se capitala la Oiţe w j , fiind la mijlocul celor două C anada oraş mai ales englezesc, dar având un suburbiu unde se vorbeşte numai franţuzeşte.
In felul acesta Canada, ţară udată de râul Saint Laurent, acoperită de lacuri cu Pescării şi cu vânat în ţinuturile .dela Manitoba, e o ţară de unde se exportează piei (de animale) preţioase, mari cantităţi de ce
reale, petroleu, fer, cositor, a- ramă sau cupru şi lemne de construcţii.
In timp ce Ja cq ies Cartier lua in stăpânire nordul Americei până la Labrador, sudul Americei de nord era deja bine populat cu francezi, mai ales provincia Louistana, în cinstea regelui soare, a lui Ludovic al XIV. încă prin secolul al XVlI-lea în golful de Mextcque aproape de Delta Mississipuiui se clădi oraşul Nouvetle Orleans, care azi are 400,600 locuitori, dintre cari cam 100 000 sunt francezi.
Să nu ne mirăm, deci, când cetim în ziare şi cărţi franceze, accente de adâncă durere.
Franţa a pierdut cea mai mare Colonie pe care a avut-o cândva, aşa că Sahara africană nu recompensează uriaşul teri* toriu dintre Labrador şi Florida, acela dinte gheţarii nordului şl
*) Vezi n-rul 69.
apele fierbinţi ale golfului Mexican.
Ort Canadienii francezi, cari la anul 1921 erau 3.000.000, în anul 1765 erau abia 60000.
In o carte apărută ia limba germană despre America de Nord, un anume Henry de Lamothe scrie despre ef, că la finea secolului al 2-lea ei vor egala populaţia Franţei, vor fi 40000.000 de francezi în C anada.
Despre ei ne mai scrie că: Die Fianzosen hängen mit einer eigenthü milchen Zähigkeit an ihren Sitten und ihrer Sprache fest, mögen sie auch eine andere Sprache erlernen, die eigene französische Muttersprache verlernen sie nie.
La Quebec francezii iţi spun că :
Un peuple peut changar de nom et d’allégeance Mais, de mère, jamais... si sa mère est la France! Ei, Canadienii, nu vor să nege vocea sângelui; cum mama lor e Franţa, nu-şi vor uita .originea lor franceză şi au şi dovedit-o. A trăit şi Franţa, momente triste.
In cartea lui Hanoteaux se descrie cu isteţime dreptul ce
în tru n irea p re fecţilo r s i » n*« ..t i i l o r i „ £ ,r _ r? sedi»t!ltiilo r judeţene.'
Sâmbătă!. în 30 August, s’au silatea şiîntrunii la Cluj prefecţii şi pre sidenţil delegaţiilor Judeţene ia sediul directoratului, pentru a discuta problemele adminstra- tive şi Îndeosebi aplicarea legii pentru organizarea administra- ti vă şi să propună eventuale modificări sau interpretări ale legii, în baza experienţei făcute de până acuma.
D 1 director ministerial Vaier Moldovanu deschizând şedinţa a arătat importanţa problemei, accentuând, că deşi ta principiile ei generale toată lumea aprobă noua lege, a socolii de necesar să aibă opinia acelor cari sunt în primul rând chemaţi să aulice reforma, să-şi facă obiecţiunile lor şi să discute împreună unele dispoziţii aie legii, pentru a găsi formule unitare de interpretare şi pentru a sugera celor în drept e- ventuale modificări, cari se vor găsi necesare.
S ’a trecut apoi la discutarea raportului prezentat de d 1 Cor* nei Pop, preşedintele delegaţiei din Someş, care a lămurit interpretările ce se pot da legii asupra articolelor, peste cari «,’a creiat controversă între diferitele organe administrative, propunând unele modificări neesen- fiele ce s’ar putea aduce legii. S ’a dat cetire deesemenea re* feratuiui prezentat de d 1 prefect de Muramurăş asupra atribuţia* | niior prefecţilor, dekgâodu se - o comisiuae pentru redactarea ' textului moţiuni.
Terminăndu-se discuţia, in decursul căreia s’au examinat rapoartele prezentate ca şi alte chestiuni în legătură cu aplicarea reformei administrative, s’a det presei următorul comunicat asupra lucrărilor acestei Importante conferinţe:
C om unicat.
„Prefecţii şl preşedinţii delegaţiilor Judeţene din Directoratul IV al Ardealului tatrunln duse in ziua de 29 August sub presidiul Dir. Min. V. Moldovaa, eu luat iu discuţie in două şe dinte următoarele chestiuni:
1. Experienţele dobândite a- supra felului cum s’a aplicat noua lege despre administraţia locala, greutăţile ce le întâmpină.
2. S’au tăcut propuneri concrete asupra unor modificări pe cari le necesită această lege, modificări insă cari nu aduc o atingere a principiilor cari stau la temelia ei, precum şi nece-
«le arm oniZ i . le9J fhnnclarj ® Cl1
Propunerilor Ä S Îl8 ° instituit o e Z r <
at
compusă
d'n 'oH 1" . " ” 1Z «I di.M0 h e r i n 9 n c î * 1Tr- Mtgla. din T a ji
nes cu şeful Ml1*™:Sff I
Iul finanţelor.5. Elaboratul
£ * . £ _ ! ■ « s ă * »de Werae ş f a r  J * 11 nlelerlati di. F
Ä T * " 51 MO*
b
äetii rai
■ * Ul......... .InstitQt de educaţii11111111111111111,111..,,.... VU....................
Dentrose deschide cu începutul J lui şcolar curent, în Cluj. J caţie morală şi socială p e | gă întreţinerea igienică şi fe jî tiară Conversaţia Tăinui în liniba franceză şi gernm Pentru elevele cari nu urneai ® şcoală secundară, funcţionai 11 cursuri de cultură tr-: I | Instrucţie muzicală şi sport. It stitutul are o vilă splendidă n parc şi e aranjat după moi apusene. Taxe solide. Lânii dă direcţiunea, Cluj, Calea!) |
leacului No. 28.703 1 - 1 II
PiblieiţiiuConsil ul paroh al ort n
d n Prejme' dă în licilalie e biică spoitul b sericii ori. f Ui din Prejmer, în interior, et a tual şi in esterior. Doritorii j se adreseze pentru informei subnumitului oficiu, aven. predea acestuia un oferi Dra preţuiui şi o sch ţâ i lucrarea ce o proactesza
P
la 6 Septemvrie a- c Prejmer la 22 Aug “j 1 p
Oficiul parohial olt« I Pt. loan Lui*
paroh
îi are. Franţa de a-şi apăra nu numai coloniile africane prin o mare flotă maritimă —- de răz- baiu ci şi— interesele vitale ale Francezilor din America, cum Canada Louistana şi Florids, nu le a pierdut Franţa, decât din cauză că nu a asigurat legături continui maritime intre Metropolă şi Colonii.
Cu toate că Englezii fură b ă tuţi de coloniştii francezi, din cauză că n’au primit ajutoare şi întărituri, şi cum nu se puteau aproviziona, ei trebutau să se lupte cu indigen*!, ca apoi englezii să le ia terenul de sub picioare.
Mai departe continuă a ne scrie d 1 René La Bruyère comentând [cartea şi chestiunea canadiană: „Terrible exemple pour nous, qui avons, depuis, reconstitué un empire, et qui sommes m enacés de le perdre pour les mêaes raisons ,q ie le premier".
Deci aici se pune chestia, atât pentru sporirea flotei maritime, fie comercială, fie maritimă, ceiace ne interesează şi pe noi, ca pe toate ţările de provenienţă latină.
Inzadar a avut Canada eroine
— — ——
t u n C ostu.?ur W ic?j'
! 323 1" ° ...............
OAgHTA TRARBILTAB»! Pagtaa 5->930,
Ip3:
rei
.nni Vartolomeiu Co- ■ Cassier al Coope- “ ,je Consum şi Valo-
Lârneşti din comuna J j , judeţul Braşov, r âJl cinci cambii sem- f în alb, unul cu emite- ^ B lQ Teherciu şi ava-
de Neculae Botorogu l a Teherciu născută H u, iar patru cambii » en tu l Wilhelm Bo- I avalizată de Fritz
M junior şi Fritz Bo- senior, toţi din comu-
Zârneşti declară nule şi ^"joare în mâinile ori-
găsi aceste cambii
iţie.lervit numai ca ga- 1 697 1 - 1
S c r iso r i din Frnnfa.
O dorinţă.
Ilka
pá
ele
urseleH din partea unui părinte de e următoarele rânduri:
ta cu răceala toamnei itlaşil loştrli aleargă la şco* secundare si universitare,
GiJ după multă silinţa să-şi mai unoştintele unui an de
■ lu l t i părinţi în urma jută|ilor vremii ne cugetăm ios la posibilităţile a le a*
de a i da la gazde bune îndnteriiate şi mulţi sperăm
primească şi burse, cari se In deobşte la favorizaţii
ncep intervenţiile în Utribuirii acestor eju- i puţine sunt şcolile, part aceste încurajări ptete.
nde sunt timpurile cândva* (oare — puţine pe a*
ici -| se dădeau după o ma- chibzuială, nu ca azi când
împart celor mei fericiţi be- _ ? Cunosc oameni cui cop I, to|i cu burse asîgu- e din timp, deşi părinţii o» îajie bună materială şi şi ar potrivit. Cunosc oameni i au copii merituoşi ca stu- i şi el sunt i araci ia avere terUjh, însă neplăcându ie să îmbilzeescâ prin epucătu-
, : premii, rămân fără nici un ijin.taum e timpul intervenţiilor, P m jS|î fericiji ai vremii îşi :esc ăipiie pentru a sustrage lioareie dala cei mai lipsiji Pii-tA fi bine ca după nor* ^ drpă cari se adjudecă o
*** ®nd profesorii sunt lă- cil M «leagă fără intervenţii,
se n,pi introducă norma ca Iii tne‘i bursierilor cu media şi jilil P a in baza cărora^ s’au în» uniţi fricii de bursă să se purii C !e *a început de an în ziar. j it J* ielh acesta s’ar corecta
despre avere, cari în uJ; *: m|i multe cazuri sunt ten- i il jlioBe, ar înceta bănuiala i £‘ asupra profesorilorpP ^ B o s c lipsa elevului şi si*
iar publicul ar lua cu-
In lumen celor suferinziS ’ar crede că suferinzi sunt
aceia, pe cari, în preajma lunilor de vară, îi auzim procla* mând, cu aer nenorocit, -localităţile unde au să petreacă va* centa.
Sute de mii de asemenea oameni îşi plimbi necazurile ne* aparente, nefîind preocupaţi de* cât de sălile Cazinourilor. Nici odihna, de cari făceau atâta caz, nici bolile închipuite nu-i mai muncesc.
Aceştia sunt. nu suferinzii, ci alimentatorii, chiar în timpuri de criză ai cagnotelor cluburilor şi jocurilor de pe la băi.
Adevăraţii suferinzi se ascund în staţiunile de cură specială, unde înfăţişarea veşnică a bol navilor înlătură pe snobul vile* gialurist. Decrepitudinea lor vizibilă î|i dă convingerea frământărilor ce le impune boala şi a sforţărilor făcute de ei sau de familiiie lor pentru e-i în- griji.
Berck Plege, pe Canalul Mânece!, s’er spune că este prototipul acestor localilătî.
Bucurându-se de un aer excepţional de iodat şi dispunând de numeroase senatorii şi clinici, atrage un număr imens de nenorociţi.
Berck, oraş de vară şi de iarnă, nu are, drept veselie, de cât pe aceea a nenumăraţilor bolnavi, resemnaţi în aşteptarea îmbunătăţirea soartei lor.
Aerul Iodat şi luminozitatea excepţională a plajei vindecă afecţiunile osoase şi gangllo* nare, pe cari, la noi ,îu fără, Tekir-ghiolul le face să dispară. Fără exagerare, oraşul acesta spital este făurit pentru bolnavi.
Impresia vizitatorului valid este, la prima vedere, dureroasă. Sute de cărucioare târăsc bolnavii culcaţi, iatepeniji în gips, destinaţi să stea ani de zile, în această poziţie şi cuireeră la pas, în continuu, dela 9 dim. la 9 seara, străzile oraşului şi plaja, o plajă de nisip fin ca făina, întlnzându-se sub razele pătrunzătoare ale soarelui, pe o distantă de vreo zece chilo- metri.
Cu ţoale meritele necontes- ■ tete ale curenţilor marini ce { se’niâlnesc în această localitate I şi vindecările numeroase, Berck nu poate fi o atracjie pentru cel sănătoşi.
Soaria bolnavilor este, însă, mişcătoare. Scoşi din rândul oamenilor de muncă, ei dau, pe largile ce-i înlemnesc, dovada unei resemnări supra omeneşti. Câtă abnegaţie, câtă credinţă, câtă speranţă în vindecare şi câtă încăpătinare explicabilă in a se acăfa de singura scândură de scăpare ce le*a mai rămas 1
Dumnezeu, in bunătatea lui nemărginită, varsă în sufletele suferinzilor, şi o doză de inconştientă, fácán iu i să nu şi dea în totdeauna scamă de starea lor decrepită.
Când eşti om pe pragiil bătrânelei şi, ca mie soarta ţi-a dat să şuier!, cel put1» vreme inie, supliciul nemişcării şi al durerilor, sau te a nevoi! ss-|i târăşti suferinţele cu rictusul durerei stăpânite pe fată, pătrunzi şi mai adânc în sufletele celor încercaţi.
Paris P.age.Nicky.
ştiutăi. despre prilejuirea drep
ni"
P f. L li. 1LIES[!Icializat în ţară şi
streinătate
A Z E X(Rontgen)
ermie, Ultraviolete) 'tfenţi electrici, o n s u lt 3 —6
J a f a Libertăţii 10Marmareş-Blank)
taIIII&1IiÍIIII
f a
le ?ânzirerantate. cu preturi efiine Magazinul Biro, Str. Lungă 49 Braşov. 685 2—2
V â n d e^ n cquzq mutăI U lii i ri o garnitură de tree rat marca M. A- V. cumpărată în 1928 cu toate accesorile ne cesare şi un tractor marca Ha- nomay de 32 cai putere, un plug cu 3 brazde marca Harris Se vând şi separat. Doritorii se vor adresa d-iui Ştef n Sâ:bu corn- Rotbavjud. Braşov. 2—3
Se primesc t z ă r L Î "iior în gazdă ta o familie ger mană. A se adresa ia architec tul Wenzei Paspa Str. Prind* pele Carol No. 7. 688 1— 1
9e închiriat mobilatăpentru şase eleve sau şase e- levi eventual cu cost în centrul
1 oraşului Str. Şirul Inului No- 27 | Nicolae Găitănar. 701 1— 1
Atelierele principale C. F. R.din Braşov caută două bucătărese fără familie. 700 1 3
P i l i t cameièi cu antreu şi bu U u l l l cătărie goale pentru în* chiriat în apropierea centrului. Inf. la ziar sub L M. 696 1 1
A ţ;| * Perzându secam i tu! de I L i l u * şofer eliberat de Prt* fectura Politiei Braşov, pe nu mele Victor Severin Reit din comuna Sohodol— Bran judeţul Braşov, il declar nul şi fără va loere în mâna oricui sa r afla. 687 1 - 1
i A l l â l l f Se Pr™eşte în cvai- j n iiU iU I* tir un elev de şcoală
cl- I—IV cu toată întreţ nerea lunar 2000 lei în Strada Prundului Nr. 3, la Dumitru Furnică.
â||lw Perzâ idu se carnetul de i i v iu * şofer No. 5147 elberat de Prefectura Politiei Braşov pe numele Gödri Ola Ioan din comuna Batiu, ît declar nul şi fă ă valoare în mâna oricui s’ar afla. 695 1— 1
Ds închiriat S S fttcentă. 3 cernere, popicărie.
Inform&tiuci. Costiţa A. No. 2.2 - 0
odae m o- b i 1 a t ă.De închiriat
Str. Pajişte â) No. 31.
RomâniaAdministraţia judeţului Braşov.
Serviciul A dm inistrativ.
No. 7141-1930.
C O N C U R SSe aduce la cunoştinţă gene'
rală că în administraţia judetu' lui Braşov sunt vacante psin pensionare 7 locuri de canto* oieri cl. HI oe data de 1 Oc* tomvrie 1930.
Doritorii de a ocupa aceste posturi vor înainta cererile lor cu actele prevăzute la art. 7 din Statutul funcţionarilor pu blici, administraţiei acestui ju deţ* până la data de 1 Octombrie 1930.
Condicile de salarizare sunt cele prevăzute pentru acesl grad in bugetul judeţului pe anul cuient.
informatiuni detailate se pot obtme la Serviciul Technic ju- detean în orele de birou.
Braşov, 27 August 1930.p. Preşedinte: indescifrabil.
p. Şeful Serv. Adm. 699 1—1 Glurcouicu
Comitetul şcoalelor de ucenici şi ucenice Ind şi comerciali de
Sfat din B asov
No 37 -1930 .
În s c r ie re au cen icilor ş i u cen icelor pe
anul şcolar 1930—1931.înscrierile la şcoalele de u-
cenici şi ucenice ind. şi comerciale de stat din oraşul Braşov se ver face din 1— 10 Septemvrie a. c. (numai în zilele de lucru) între orele 5—8 seara şi anum e:
1. Ucenicii industriali din circumscripţia Schei se vor înscrie în localul scoalei primare de stat No 2 din Strada Ecaleri' nei No. 23 a).
2. Ucenicii ind. din circ. Braşov vechiu se vor înscrie în localul 'şcoalei primare de slat din Strada de mijloc No. 35.
3. Ucenicii ind, din circ. Blu- măna se vor înscrie în localul şcoalei primare de stat No* 4 din Strada Agrişelor No. 6.
4. Ucenic i comerciali se vor înscrie în localul şcoalei superioare de comerf d>n Braşov* Bulevardul Regele Ferdmand-
5) Ţoale ucenicele ind. şi corn. din oraşul Braşov se vor înscrie în localul şcoalei primare »loan Pooazu* din Şirul Şîguna.
Ucenicii industriali din circ. Cetate se vor înscrie la una din cele 3 scoli de ucenici indus* triali (No. 2, 3 sau 4) la care sunt mai apropiaţi cu locuinţa-
Fiecare ucenic va prezenta la înscriere următoarele acte :
a) Certificatul şcolar al ulti mului an (în originai),
bl Certificatul de botez (naş tere),
c) Contractul de ucenicie,d) Avizul de înscriere la
şcoală,e) Carnetul de control (numai
ucenicii cari au cercetat şcoala de ucenici şi în anul trecut), şi
Taxa de înscriere de lei 350 (heisutecincizeciX ier pentru u- cenicii comerciali lei 650 (şase* sutecincizeci).
Cei caii în anul trecut au cer* cetat altă şcoală de ucenici vor prezenta şi certificatul ultimei clase pe care au cercetat o.
Patronii, cari până la 10 Sep* temvrie a. c., nu şi vor înscrie ucenicii angajaţi în atelierele lor* — conform ari 21 din legea în* vătământului, — vor fi amen daţi cu câte 100—300 lei.
Cursurile vor începe la 15 Septemvrie•
Breşcv. 27 August 1S30.Comitetul şCoalelor d e ucenici
d e stat din Braşov.698 1 - 2
RomâniaAdm nîstrala Jud. Braşov.
Serviciul Administrativ.
No. 9Q18-1930 .
C o n c u rsSe educe la cunoştinţa gene
raia» câ in administraţia judeţului Braşov, este vacant prin pensionare, un post în gradul de subdirector cl. 1.
Doritorii de a ocupa acest post vor înainta administraţiei judeţului B/asov actele prevă* zute de fc»t. 7 d n leg<ra Stat. FuncJ. publici până ia data de 10 Septembrie 1930.
Candidaţ i vor trebui să a bă licenţa sau doctoratul în drept.
Condiţiile de salarizate sunt rele prevăzuie în bugetul jud. Braşov pe a. c* pentru postul în cauziu
Nu se vor Sua în considerare decât cererile candidaţilor cu piact că administrativă.
Braşov, la 26 August, p. Preşedinte: Şef- Serv.Adm.
Ion P odea . indescifrabil. 693 1— 1
Inspecţia 14 de Exploatare, M'şcere şi Menipuletie Comercială.
Nr. 22083 M. 14 -1 9 3 0 .
FublicaţuuisSe aduce la cunoştinţă pu
blică că în ziua de 20 Septembrie 1930, orele 11, se va tine licitetie publică la sediul Inspec* t!ei 14 de Mişcare Braşov, Str, Regele Cerol II (fostă strada Porţii) Nr 72 pentru concesionarea exploatărei salonului de frizerie din statia Braşov.
Amatorii pot lua informaţii a- supra condiţiilor de licitaţie şi de exploatare a acestui salon de frizerie la sediul Inspecţiei arătat mai sus. unde vor lua cunoştinţă şi de actul de con* cesie şi cactul de sarcini respectiv.lospectia 14 d e Exploatare, Mişcare şi M anipulare C om ercială 691 1— 1 B raşov .
Inspecţia 14 de Exploatare, Mişcare şi Manioulafie Comercială»
Nr, 22071 M. 1 4 -1 9 3 0 .
FabliSiţimeSe aduce la cunoştinţă pu
blică că în ziua de 15 Septem* b ie 1930, orele 11, se va tine licitaţie publică la sediul Inspec* fiei 14 de M.şcare Braşov, str. Regele Carol li, (fostă strada Porţii) Nr. 72 pentru concesionarea exploatărei bufetului din s ’atia Dârste.
A,maiorii pot lua informaţii detailate asupra condiţiilor de licitat’e şi de exploatare a aces* tui bufet la sediul Inspecţiei, a- rătat mai sus, unde vor lua cunoştinţă şi de actul de concesie şi caetul de sarcini respec tiv.Inspecţia 14 de Exploatare,'Mişcare şi M anipulare Com ercială 690 1—1 Braşov .
Român:aPrimpreşedintele Tribunalului
Braşov
No. P.es. IV. B. 14—6— 1930.
PublicaţiuneTribunalul Braşov, aduce la
cunoşt ntă generală că Ministerul Justifei, prin Deciziunea Nr. 80590 din 22 August 1930, a numit pe d-1 Dr. David Bleahu de notar public în oraşul Braşov, în poîtul Iii, aflat vacant şi că susnumitul notar public depunând legiuitul jurământ înaintea acestui Tribunal, şi-a început activitatea.Preşedinte S. V,:
indescifrabilGrefier i
70? 1—1 V. BobanCtu
RomâniaPrimpreşedintele Tribunalului
Braşov.
No. Preş. IV. B. 1 5 - 8 -1 9 3 0 .
PikBcaţiii«Tribunalul Braşov, aduce Ia
, cunoştinţă generală că Minis- f terul Justiţiei prin Deciziunea > Nr. 80828 din 22 August 1930
a numit pe dl Dr. Nicolae Boe- rm de notar public în oraşul Braşov, în postul IV. aflat vacant şi că susnumitul notar public depunând legiuitul Uurâ* mânt înaintea acestui Tribunal* ş la început actvitatea.
Braşov, la 27 August 193(1Preşedinte S V.l
indescifiabil. Grefier: 694 1—1 indescifrabil,
Teren— Tujnad BăiSuprafaţă 1000 m2, situat în poziţie admirabilă, de vânzare sub preţul obicinuit. Referinţe la ziar, 2 - ®
«AZH7A~ TRANSILVAN!®
P e la conferinţa dfn V arşovia.
Organizarea unui credit agricol internaţional
Dintre hotărârile luate în con* ferinţa internaţională agrară dela Varşovia, cere a luat sfârşit a* laltăeri, este de relevat propunerea prezentată de consilierul financiar pe lângă guvernul polon, Dtvrcy, care priveşte elaborarea unui proect pentru organizarea unui credit agricol internaţional pentru credite intermediare deia 6 luni la 5 ani.
Comisiunea financiară a hotărât ca la 10 Noercbrie anul curent, delegaţii tuturor ţărilor participante la această conferinţă să se întrunească la Varşovia înir’o comisiune financiară pentruca— pe baza propunerilor d lui Diwry — să elaboreze un proect de prescr!p|iuni uniforme pentru toete jeriie. Propunerea d-lui Dewey a fost acceptată cu unanimitate.
In proectul său d-I Dewey apune că Europa are instituţiuni de credit, cari acordă întprumu-
. iuri pe termen scurt nedepăşind I 6 luni, Există deasemenea cre
dit agricol, care acordă împrumuturi pe termen până la 30 de ani. Nu există însă credit organizat pentru a satisface ce rerile agriculturei pe o perioadă de 3 ani. Acest fel de credit este foarte desvoltat în Statele Uaite, grafie băncilor federale de creciit internaţional.
D-l Diwey crede că asemenea insiiiuţiuni ar fi de mare ajutor pentru ţările agricole din Europa centrală. Cererile tipului exact de Instituţie intermediara de credit, imaginat de d-l Dtwey cere o sinceră cooperaţie insre state.
In scopul acesta d-l Dewey a fixat mai multe propuneri, ceri irebuesc luate ia considerare, între a ţele crearea unei legi şi unor statuie uniforme, acceptate de toate statele interesate.
jg- .............
Cronica localăAdm inistraţia m esei studen
ţilor „V. O niţiu*
pentru ejulorerea cu masă şi medicamente gratuite a elevilor buni dar lipsiţi dela liceul „A. Şaguna* din ioc, mulţumeşte şi pe această cale onoratei familii loan Peteu, peniru frumosul dar ce-1 face acestei instituţii.
Absolvent al şcoaleior noastre, d-l loan Peteu, unul dintre primii comercianţi români din ziua de ezi de pe piaţa Braşovului, a înţeles de mult timp dictonul strămoşesc cere spune că «cine dă, lui îşi dă”. Astfel deja înainte cu câţiva cni, d sa a pus b8ză unui fond famüier la Masa studenţilor, care a ajuns Ia frumoasa srme de aproape 40.000 Lei. Astăzi »ca mulţumită Ini Dumnezeu pentru naşterea pormaiă a celui de al doisprezecelea copil*, d sa dărneşte încă 5000 iei, depuşi la banca popu!a>S „Braşovul* şl 7000 lei, fn bani gate, prin ceeace fondul familiei 1. Peteu ajunge al doilea fond al Mesei studenţilor.
Bunul Dumnezeu să-i răsplătească fapta robilă şî s ă i facă perie de adevărata bucurie şi mângâiere părintească, iar micului vlăstar să i dea viefă îndelungată, împodobindu-1 cu frumoasele daruri ale fericiţilor părinţi.
S -a găsii 1000 le i în m onedă m etalică,
D-l Teodor Nişcov, primarul com. Zârneşli a depus la administraţia ziarului „Gazeta Transilvaniei* suma de 1000 iei m etal găsiţi ia ziua de 30 August 4950. Păgubaşul să se prezinte la administraţia ziarului.
Expoziţia industrială, d e in dustrie de ariâ ş i de
industrie ca sn ică ,
Cu ocazia serbărilor jubilare, Reuniunea industrială săsească d?n Ţara Bursei (Burzenl. tăchs. Gewerbeverein), împreună cu reuniunile săs. evang. de femei din Braşov, aranjează în localurile şcoalei poporale evang, de băefl din centrul oraşului (Slr. Şcoala [de gimnastică), precum şi in grădina de copii evang. din centru dela capătul Str. Murăşeniior (Str. Orfanilor) o expoziţie industrială, de industrie de artă şi casnică.
Expoziţia cuprinde numai o- biecte dela meseriaşi, fabricanţi, arlişti şi femei săseşti de aici şl din Ţara Bârsei şi aproape
numai produse indigene. Expoziţia este deschisă începând de Duminecă 31 August până inclusiv la 8 Septemvrie a. c. zilnic dela ora 9 a. m până la ora 1 şi dela ora 3 până la era 7 seara, lntraraa se admite în baza unui prospect (ghid) estetic, care se poate obţine le porţile expoziţiei pe pre)ul de 20 iei. — Comitetul expoziţiei.
Cununie,
D şoera Nina Mazere şi d l Ionel Comşa îşi vor serba cununia relioioasă Duminecă în 7 Sept. 1930 la erele 4 p. m. în biserica Sft. Treimi de pe Tocile. — Felicitări,
Furturi.D-Iui Klein losif din Petro
şani, voiajor, i s-a furaf un cufăr de mare valoare dela „Villa Kertsch*, de cetre necunoscuţi.
— Individul Budi loan originar din comuna Telechio (Trei- scaun?) a fost arestat pentru delictul de tur», comis în dauna d-lui Szîgefhi Mihail ^domiciliat In str. Largă No. 222!
— D 1 Duma Ludovic d a slr. dr. Ionescu No. 6 a reclamat pe servitoarea sa Şerbai Iulie na, care a dispărut cu suma de 1800 Lei.
în cerca re de sinucidere.Zoltan Simon, mecanic, domi
ciliat în Str. Aurei Vlaicu Nr. 103, din cauză că, l-a obondonat amanta, Sâmbătă 30 August a. c., a încercat să se sinucidă bând o mere cantitate de soda caustică. Numitul a fost internet în Spitalul „Gh. Mârzescu*.
— Tânăra Iulianu Solyom, din comuna Turia (Treiscaune) a fost surprinsă de .către personalul Poliţiei Gării, pe când voia să se arunce sub roatele unui tren.
S p arg ere .In noaptea de 27 August, in
divizi necunoscut, sau introdus prin spargere îu casa femeii Maria Reii din comuna Scho- doi, furându-i obiecte casnice în valoare de 25.000 iei.
P u n g ăşo a ică aresta tă .Eri a fost arestată individa
Stoica Gizeia originară din Cluj, pe când încerca să sustragă din buzunarul d lui Cosma Secui din Tohanui Nou, suma de 115,000 lei. Deasemeni şi com plicii ei Saikozi loan şi Ciociu
Ludovic.
fefc* •;:*& & S»GMP. BRAŞOV.
Autom obil tarat.Politia Sinaia, a anunţ it tele
fonic Chet tura Politiei Braşov, că indivizi necunoscuţi, în ziua de 30 August a. c., au furat automobilul 859 B. S-au [luat măsuri de urmărire.
Cadavru.Eri, ia ora 16, chelnerul Abul
Heinrich, originar din Sibiu, cu domiciliul în s r. Hirscher No. 1, a murit subit. Medicul poliţienesc a ccnstat t că, numitul suferea de ccrd. A fost transportat la Morga spitalului civil.
Înşelăciune.Pavel losif din comuna Teliu,
a reclamat poili|iei pe Gh. Coz- ma din Braşov str. luliu Msniu Nc. 45, pentru însuşire şi în- streinare pe nedrept a 3 costume de haine şl un ceas de argint.
HIedIc Primat* Ju d eţean O r. POMPILIU NIS- TOR co n su ltă boli in te r ne, s ifilis e tc . S t r . P ru n dului 3 7 .
7 9 şi 2 - 3 638 1—10 •
Din cercuriie medicale. DlDr. Cari Flechtenmacher reîntors şi-a reluat activitatea. Consultă zilnic dela ora IIV2—I Strada CasteluluiNo. 108 , te lefon 3 6 1 .
•C o m a n d a D«V. da n o te m u
z ic a le s’o adresaţi astfel: Editura MORAVETZ, Timişoara. Dela această firmă se poate procura orice notă şi vă veţi convinge, că firma de mai sus vă serveşte repede şi cu prejul cel mai ieftin. Listele de preţuri se pot obţine gratuit. Referiţi-vă la ziarul „Gazeta Transilvaniei* şi firma Moravetz vă va împărtăşi cu o surprindere. 1—10
Din lumea.pensionarilor
Ni se scrie:In urma şedinţelor din 3 şi
17 August e. c. cari eu avut loc în saloanele Cercului Militar din localitate, s-a constituit Societatea pensionarilor militari— liliela Braşov. Preşedinte a fost ales d l general Muică, membrii: col Pomponiu, maior Demetrescu, câpt• Stănescu, plut. m cj Moldovean u, Paravanâ, Bălă tă, Vrănceanu şi Doma- revscM I i mai suscitatele şedinţe sau desbălut pensiunile derizorii şi uniformizarea lor, care aşteaptă o cât msi urgentă soluţionare din partea Ministerului şi Casei pensiunilor. S ’a arătat pe larg constraeiul bizar ce există intre normele de pensionare a funcţionarilor militari, faţă de civili şi nedreptatea ce se comite prin acest fapt.
Un alt deziderat important, care a făcut .obiectul unor succinte discuţii, în sânul membrilor, a fost Împroprietărirea pensionarilor militari şi legea din 1913, care posedă multe laturi defectuoase. Astfel mulţi reangajaţi deşi le-au fo6t trecute prin jurnalele Cons. de miniştri drepturile ia împroprietărire nici până in prezent nu au fost întroouşi de către organele executive ale M.nisi. de Domenii in posesia loturilor de pământ respective, pe motivul că sau epuizat cantităţile olerite lor. Se cere a se .interveni prin d-l generai adj. Istrati preş. gen. al pens. dtn România, ca să lupte din răsputeri pentru revendicarea unor drepturi câştigate prin iege şi sacrificiile făcuie in timpul serviciului activ şi in război. Asemenea se mai face aluzie şi ia multele neajunsuri ce întâmpină pensionarii militari proveniţi din fostele armate— fapte cari ar trebui înlăturate inlocuindu-le cu o egală îndreptăţire, — a tuturor funcţionarilor pensionari ai statului.
/. Br.
Ajutorarea sinistraţilor şi păsuirea de
B u cu reşti, 1 Septemvrie. D l luliu Maniu preşedintele consiliului de miniştri şi ed-lnterlm la finanţe a lucrat Sâmbătă la ministerul de finanţe cu d-nul Pompiliu Ioniţescu, subsecretar de sta i,}
D-nul Ioniţescu a făcut d-lui prim-ministru o expunere asupra mersului încasărilor.
Au fost de asemenea rezolvate o mulţime de chestiuni curente, primul ministru lucrând cu d-l sub-secretsr de stai timp de mai multe ore.
Se ştie că s-a deschis un credit extraordinar în sumă de 12 milioane pentru ajutorarea celor cari eu fost sinistraţi de pe urma Incendiilor
Ua atac de apoplexie a pus capăt vieţii închinate neamului şi binelui obştesc a Senatorului de Caraş, loan Cotâriă, 'fruntaş al vieţii culturale din sudul B ănatului.
Fiu de econom a stat timp de 34 ani ca învăţător în slujba luminării ţăranilor .din mijlocul cărora a răsărit. Ales senator cu mare însufleţire, şi-a împlinit cu o rară dragoste mand.tul primit, alergând pe la ministere pentru a rezolvi sau ameliora multele năcazuri ale alegătorilor săi.
In comisiile Senatului ca şi în şedinţele publice a urmărit cu mult interes desbaieriie, spu- nându-şi cu sinceritate cuvântul ori de câte-orl erau in Joc interesele ţârănimei noastre.
Colegii săi parlamentari ca şi alegătorii săt depun o lacrimă ferbin.e de durere pe mormântul proaspăt al luptătorului neobosit, care a fost o întreagă viaţa învăţătorului-senator loan Cotâriă.
Fie-I memoria binecuvântată Ivb.
InformaţiiAdunarea generală a „Aso-
(raţiunii*, pentrn literatura română şi cultura poporului român „AstraM, fixată pentru zilele de 7 şi 8 Sept. a. c. în oraşul Caransebeş, din motive neprevăzute a trebuit să fie amânată pentru o altă dată care se va comunica la timp.
Dr. C. R u ssu m. p„ vicepreşedinte, N. B ăilă m. p„ secretar.
B an cn o te fa lse [de 100 lei. Poliţia a descoperit pe piaţă bancnote false de 100 lei. Bancnotele false poartă pe latura întâi data de 17 Ianuarie 1929. Sub dată aste n-rui 147532180. Tot pe acea faţă în colţ la partea stângă n-rul de serie 2943, iar jos lot ?n stânga litera A 2701. In colţul din dreapta sus litera 1 2711, iar jos 2943. C o loarea lor este mei deschisă ca Ia cele veritabile. Filigramele sunt numai imprimate.
*O em inentă cân tăreaţă c e
h o slo v acă în R om ânia. Ziarele din Praga enunţă, că eminenta cântăreaţă cehoslovacă Nelly Gaierova dela Teatrul Naţional d in j Moravska Ostrava, a primit din partea Reginei Maria prin intermediul Consulatului cehoslovac din Bucureşti, o invitaţie ca să dea un concert
îf*e lucrările ? ’tes
irînf.i “ Ţ9qIu Sl.nÎ S S î a s - i . .Plata impozitei0rrôt ^
loviţi te* V cen?" C0ribeneficieze de*!1’, ttriLplicare a iiili ‘orii cari au sR lar' i i grlndinei. U r m e z i
• W A a s r âptliu Ioniţescu » sl,tdispoziţii de execut
™i8lunea teatrului spre
zita d-şoarei Gaier“ :f- reşti se va trata pentîj zarea câtorvap o r c a i .m România. (Ceps)
D 1 prefect al judelgfl A ron duciu a plecai tembrie in concediu,
st;
iii
Moartea aviatorul w Fernic. Din Chicago se6 p In cursul meetinguiui i< de avUţie, ţinut Vin«! j, a peste 40.U00 spectatori nul fostuiui locotenent j mata romană George Fenprăbuşit la pământ şi i errâmat Aviatorul a fost t; 0 loc.
Aviz. Publicându-seiij „K rojsăiter Z itung* 4 August 1930, câ amili soarie din Braşov fac iq turi pe hipoieci şi spuai că au la dispczjia ud din partea firmei SumII I ners Ltd din Londra, atei r cunoştinţa generate, ci t s; insarcinat nici o iirmi I sau persoană, să iratezei fel de afaceri sau impra în numele nostru. Prin ţ cinţă persoanele caia ii I asemenea operaţiuni, in V condiţiuni, fac aceasta® I autorizaţie din partea » I ci pe propria lor răsp
Stewart &689 1 - 1
Medicale. D-ruI T-a început a da consul J dela 8 - i 0 Si d- rn- Str» Ecaterinei No- o-
MEDICAUX san a Davos £ ‘vC>íamodcrii confort «ta Tuberculozei-^r i i fStrban Opuse8?
Fără
“ e- ’ a ,K J a Jlenti C P « " “ ' , «învâlâmantui P SJper
conuüb tecbnr „ o» noate iea> ain
- “ « «
a l “‘-‘"“ S Vadevărată PaC, PdiH»to r S e r f Jlui institut d e .sul Romanesc ]e d6 c ţ
apărut jns;6 0,fmar aie à ^eir^ ^ţiu Dam f? , pr» sî Dumur^-U c tebnii:e , lor stilistice § (Iiai
' " 3nd“ Cl c b ^ V ,pentru .*.re: în c0: n1
edil“18®
noastre, spornice &
M 4MI