CoDUr DrvrN Ar VrrTrr

Timp de mull i ani, caracterist ici le genetice care se transmit de la ogeneralie la alta au fost considerate imutabile: ,Nu poli face nimic indireclia asta, este ereditar'i erafraza repetata la fel de des ca o montro.Dar studii recente aratd ca mediul inconjur5tor gi alli factori externiinf luenleazd modul in care genele funclioneaza.

in afari de factorii flzici gi chimici, deja cunoscu!i, Dr. Kazuo Murakamine oferd o noua perspectivi: modul in care gAndim poate activagene inactive gidezactiva gene active.Totodata, factorii mentali

5iemolionali- negativi(de exemplu stresul)gi pozit ivi (cum arf i bucuria, recunoStinla gi spir i tual i tatea) - au o mare inf luentiin activarea sau dezactivarea genelor gi in a transforma astfelpersonali tatea gi infal i5area umana.

in baza noilor descoperir i 5t i inl i f ice gi a propri i lor observali i , autorulcdrlii Codul divin ol vie,tiine invali cum si ne trezim aptitudinilelatente la orice varstS. Cum? Dr. Murakami susline ci o atitudinepozitiv; poate activa genele necesare pentru a aduce succesul gifericirea in viala noastrd, in acelagi timp delactiv6ndu-le pe celenegative. El numegte acest proces,,g6ndire genetic;"- o abordaregti int i f ici a controlul u i genelor, prin cu l t ivarea entuziasmu lui 9i ainspiratiei.

CODUL DIVINAL VTBTII

)

Descoperi talente ascunse, inscrisein propriul ADN

Dr. Kazuo Murakami

Traducere: Ruxandra Comga

CupnrNs

PnrrnlA 7

lNrnoouceRx 15

IDnscmnensA MIsTERULUT vrrln 29

nCuu se NE AcrrvAM csNrrr 5l

mAtmuonqte TNTERIoARA $I MEDTUL lN CARE TRAM NE pOT

TNFLUEMA crNrLE 77

TVLrcln DE vrATA orN renoneron 105

vMnecorrrn TTeARULUT vrElrr 125

VIlMsrNeREe $Trrv;Er cu orum-rr 153

P nE FATA

Cihe cititoriin octombfie 2004, am fost invitat sd particip

impreun6 cu al.ti noud oameni de gtiinld givizionari la

"Dialogul dintre budism gi qtiin!6", oreuniune bienald gdzduitd de sfinfia sa, DalaiLama, la rezidenla din Dharmsala, India. DalaiLama citise despre cercetarea mea cu privire lamodul in care rflsul influenlnazl, genele gi a fostdeosebit de interesat de ea. Actorul Richard Gere,care a fost invitat la reuniune, a manifestat unmare interes fafi de prezentarea mea. Aceastdc-arte cuprinde aproape tot ce s-a discutat la reuni-unea respectivd.

Cercetarea in domeniul gtiinlelor naturiiavanseazd intr-un ritm uimitor, depd$ind chiaragteptdrile celor care lucreazd in domeniu.Genomul uman a fost complet decodificat doar cucdliva ani in urmd. Acum dispunem de mijloacelegi de abilitdfile necesare pentru a descifra tiparul

ICooul , Drvrr , { e l V ln l l l

corpului uman. Degi Ia inceput am crezut cddescifrarea codului genetic va rezolva misterulvielii, a devenit din ce in ce mai evident ci vialanu e atAt de simpld. t ehier

plexitatea sa imensd. Md ocup de cercetarea indomeniul gtiintelor naturii de pesf.e .nafuuZ9*c_i_deani, din care _:bdic-ateer.c$sii-genetice. acestei cdrti este de atransmite insp-Latig_g!*p_riza g.i uimirea pe carele.am resimlit atdt ca urmare a confinutului, cdt gia procesului acestei cercetdri gi de a vd impdrtdgicum putefi aplica unele dintre aceste descopeririin viata de zi cu zi

Existd doud chestiuni pe care doresc in modspecial sd vi le comunic. prima este degcoperirea

e-clle

oameni nu dau vina pentru defectetetf'.hT}iilipsa inclinaliei spre spor! pe pdrinfi? EtdevE.r€tc a influenfeazd. caracteristicile gi abi_litdfile individuale. Dar, degi aceste trdsdturi setransmit genetic, e.

?te

gulat, de exemplu, ."1";cggdUcJa-igb_UnalalreA_Jgnucului*mfipcul-sr$iasannta.tii gi, in acelagi timp, dgzeeUyeaalgenetenociv-e.

poate declanga gi el

Pnn rn lA

. Din cdte am observat dinstudiile efectuate qi din propria mea experienfd,

pare si stimulezegenele pozitive gi si deblocheze potenlialul uneipersoane. $i mai uimitor insd este faptul cd.

poate fi generat de

.Unexperiment recent pe care l-am pus in practicd gipe care il voi descrie pe larg putin mai t0rziu, aardtatcexa$rlre-drrse-in-Eodse-qutfjsatly-niv-eluldedrlsoaa-gl gg4geJa .di_abetiq-i*dupa mas6. Anidentificat apoi genele,,gpecifice care sunt activate

po4tc, gti_q4l_q.!iVg.g3 *9-"89!9-*. Dacdvom invdta cum sd activdm genele pozitive gi sd ledezactivim pe cele negative, am putea dispune deposibilitdli infinite pentru a spori potenlialuluman.

Oea de'a doua chestiune prezentatd in aceastdcarte o reprezintidgqprc-- ceea* -ce-. - facq-iu-csnjoar.d. Sjslsmul--enzunetjelh-ormonal qigene.le -qorelate care provoacd hipertensiunea con-stituie preocuparea mea de o viafd. $i totugi, tnciuda aproape unui secol de cercetdri intense efec-tuate de numerogi oameni de gtiinf6 capabili,mare parte chiar qi din acest subiect rdmdnenecunoscutd.

i' este un -lqister , uimitor.

9

Conul DlvrN l l Vrpru

Oamenii vorbesc despre ,a trdi" ca gi cum ar ficeva foarte simplu, d.pr+pr nacatpsingura flinteqmana nU ar put n

a_hp_r_ggl_ilpl.- $_r--,"? sis_temulul nerves automat,tpelglq4gEde--4qastre-.viJale. inclu s iv re sp iralia gicirculalia sangvind, I penrru a nemenline in viafd sau freo

_ neastri. Qeqg!_g. _4-gastrecontroleazi aceste sisteme vitale gi, in acest scop,

. Cdnd una dintreele incepe sd funcf,oneze, o alta rispunde oprindu-giactivitatea sau, dimpotrivd, lucrAnd qi mai intens,armonizdnd gi reglAnd sistemul ca pe un totunitar.

opasguL-di4-purArnteloplsre.

trebuie sd se afle in spatele armonieilumii noastre. de

pglttrtl g -decgdc--acest-concept; ca- omde gtiin!6, am ales sd-l numesc

"Ceva m6re!". Desi_e__g!el 4e__pe-reep-qt .cu slmturjle

Lq4stre, l ii,

tic e un lucru cu adevdrat mira-culos; qi totugi gi Ua.qgl.-eg_e__chiar.-"fulLuke

. $tim cacggg!' , gi.tplq$i

lentul a mii de cirfi, e_ pgllfAt_in interiorul

P R E F A T A

r-lo$JrB gi, in mod misterios gi totugi evident,

iul_-in-fjpile zrm_a_l _ qu.l_o Lcqt_ -subrrUmcle*.de-celrrl5.

Natura noastrd umand ne impinge si cdutdmsd cunoagtem necunoscutul gi si incercim sdinlelegem neinfelesul. ,Ce e nou?" e refrenul con-stant al omului de gtiin!6, demonstrdnd cd desti-nul gtiinlei este de a evolua. Atdta timp cdt curio-zitatea noastrd fundamentald nu se va schimba,gtiinla va continua sE progreseze. N-oi. date Sidescoperiri, mai ales in gtiinlele naturii, au efecteimediate, conducdnd la o noud tehnologie, latehnici imbundtdlite de reproducfie in cregtereaanimalelor sau la crearea de noi medicamente.Drept

""-:" ;

rjlglne-p-e.Etf !rtotdgqunaosabie-c,u-doutrtii$rui.'Chestiunea centrald in dezbaterea cu privire

la slgnarca--maJri nu e tehnologia, ci maidegrabd .@ebuisi-:mergpm? sd creezi o eopie fizied e pro-prrei persoane doer npntru cF .trei acest u?

$tiinfa gi tehnologia fac posibil lucrul respectiv,dar oamenii sunt cei care decid daci sd-l pund inpracticd sau nu gi

. N,er-tlebsr sa-fina!A!-de ar-osa-uti. Se ge q+t+ti=m=c4 _lata, ipc-lusiva noastr6, "_gi nu

i

iil

10 1 1

Conu l Drv rx a l Vrnr r r

"ulnane.

fgq_q gqra-lenatural, cliar dase aQel lucru estepasib-il -dia puncf de vedere tehnic. Dar infrAnareaeste insuficientd dacd e bazald. exclusiv pe eticd.

lrdim nucslgjld pulefi! noaqlr,e sarl a_apqgleloacf-+elde_g1ghg p_y1t-t_srq,tia a nenumdr"j"

"tit ti"ii

c?I9_g$f.9trr-r.pe a noastri. AdsgtAn_d in viata noas-trd pentru

pqteq. sd ne activdm gennle,.inacti,ve gisi lisim cale liberd unui mod de a trdi nou giminunat.

Ca fondator al Institutului pentru studiulrqlatiei--p-in-t-e'geni, rcalizez e sddgvsdeesce -,q[-Je1-i-q{9e._!u9g13g,r$S[ie,*resastln$a p9! agtiya

. Rezultatul experimentului cuprivire la rds menfionat mai deweme reprezintdBnlg*l*Bggpjr*e__dp_g.q_pge.g_re.Evoluf iacercetdriinoastre ar putea oferi o explicafie pentru adevirurile pe care ni le.au transmis Buddha gi lisus,descrise in termenii mccanis-D0ulutgeA_e.tlg dg qcti-Yflre/4%:+guv' re.

Daci ag fi indrdznit sa spun cu _d_o-udzeci deani in urmd cd pot-activa".genele,

. .-c-n. "gc_g-ag!g- _t-9 91iees.te-",ne$tiintificd, {p1.ns4nr: .dp o_a_pp,ni de qti-infd .care impdrlagesc opinia-mee".su. laputerea.,mintii ..a*--crnscut. De fapt, sgy44!n

PnnrnTA

a" .ef.9cJ11,qgp6 e;p-e-f-1tr94te pentl-g-- a

!4!elege !n cqle f-e,lgr{lerbllqepi-infls-, l a

cd mi,ntea nu -are legltud'cu bunis-

larca fwicd. Pdni cdnd o vom face, va fi dificil sd

elimindm numai prin metodele qtiinlifice

conventionale. Ca oameni de gtiinld gi parte a unei

comunitdti internafionale, trebuie sd depunemmai mult efort qi sd sacrificdm mai multe resursepentru qhrdiereleintii. in lumea in care trdim

astdzi intdlnim multe probleme fdrd solulii uqoare.

$1

, cre*g-qig qQ-m-pleieze reciproc, dacd

dorim sE gdsim rispunsurile. Sper ca lucrarea de

fatd va fi utild in aceasti privinta.in efortul meu de a infelege, am avut norocul

de a intdlni numerogi oameni minunafi. ii sunt

mai ales indatorat doamnei doctor Reona Ezaki,laureatd a premiului Nobel gi fostd directoare a

Universitdfii Tsukuba; gi doctorului HisateruMitsuda, profesor emerit al Universitd.tii Kyoto 9imentorul meu de o viati, pentru sfaturile lor dea

lufrgul multor ani. Profit de aceastd ocazie pentru

a-mi exprima din inimd recunoqtinfa.AS dori sd mu$umesc sfintiei sale, Dalai

Lama, pentru aprobarea cercetdrii mele. Vreau, de

asemenea, sd-mi exprim aprecierea sincer6 fald de

Richard Cohn 9i Cynthia Black de la editura

Beyond Words Publishing, Inc., 9i traducitoarei

Cathy Hirano pentru asistenla acordatd la publi-

L

I

t2 13

Coour, Drvrlr el Vrnrrr

carea acestei cdrfi. Versiunea japonezd s-a vdndutin peste 200.000 de exemplare $i a$tept cu nerdb_dare reactia cititorilor de limbile englezd qiromdnd fald de ideile pe care le voi prezenta.

Dr. Kazuo Murakani

t4

{ltl

INTRoDUCERE

Noile descoperiri din domeniul care evo-lueazd atdt de rapid al geneticii au atras atenliaIumii intregi. Dezvoltarea legumelor modificategenetic a ridicat intrebiri cu privire la cAt desdndtoase sunt aceste produse pentru consum,iar nagterea unei oi qi a altor mamifere clonate agenerat controverse despre posibilitatea clonelorumane identice.

Avem o noliune preconceputd referitoare lace sunt ,genele", dar de fapt cunoagtem foartepuline lucruri despre ele. Doar cu cdteva zeci deani in urmi, termenul de ereditate era aproapesinonim cu soartd sau destin. Caracteristiciletransmise de la o generafie la alta erau socotiteimutabile. Cuvintele: ,,E ereditar; nu se poateface nimic" exprimau inutilitatea luptei impotri-va inevitabilului. Oamenii de exem-plu, cd un copil ndscut de pdrinfi dotali cu talentmuzical va fi binecuvdntat cu aptitudini

15

Co luL D Iv IN e l V tn l t t

muzicale, pe cAnd un copil provenit din parinlidiabetici ar prezenta un mai mare risc de a dez-volta boala. Similar, se considera cd acei copii cupdrinli supraponderali vor deveni obezi gi cei cupdrinfi care suferiserd de cancer vor muri proba-bil de aceeagi boald. Asemenea lucruri continudincd sd fie socotite ca linAnd de soartd.

Desigur, ab.:litatea -po.ate-*fi dezvofta6 cumare efsrt gi efectele genelor nocive pot fi reduseprintr-un control strict, dar pAnd acum a fostdificil de combdtut pdrerea cuiva care insista cdo trdsdturi particulard, indiferent daci este bundsau rea, este,ereditard". Qerc-e-tirilq_ggloetice

e*insA--aLsondus la desceperiri eXifaor-

{lnare. Deoarece genetica este studiul vieliiinsdgi, fiecare noud descoperire este extraordi-nard, dar aceasta ne afecteaz[. direct. Experi-mentele mele qi ale altor oameni de qtiinld audemonstrat cd i p_o-!

-qdg!_-i-r-r-carefuncti-qa.ea.aA-gen,e..l-e-!-oas-tre. Mai exact, gtim acum_Lq -gepplA_Eglyg_Lqt_fiqsliyele.

CAnd vorbesc de medirt sau de-" S-tim-ulietierni, oamenii tind sd gdndeascd in termenifizici, c. Efectelestimulilor psihologici sau ale traumei asupragenelor noastre - cu alte cuvinte,

- au atras atenfia gi vor con-tinua si o atragd qi in viitor.

e din l,qp"g din jurul

I r . r t noDUcERE

4g-s-tr _cone:iuni. Un gocsever, de exemplu, poate determina pdrul uneipersoane sd albeascd intr-o singurd zi. Sau, dim-potrivd, un pacient bolnav de cancer in fazd ter-minald informat cd mai are doar cdteva luni detrdit poate trdi gase luni, un an sau chiar multmai mulfi. Cineva care nu a fumat niciodatd oligard in viala lui se poate imbolnivi de cancerpulmonar, iar altcineva care a fumat o suti deligdri pe zi poate fi cdt se poate de sdnitos. Degiconsumul de sare in exces poate determinahipertensiunea, o persoand cdreia ii place sdmdnAnce sdrat poate s[ aibd tensiune sangvindnormali.

$tim, de asemenea, cE persoanele pot mani-festa in condilii extreme o putere supraome-neascE sau cd actul de a se indr6gosti poatetransforma un student slab intr-unu] silitor carebrusc exceleazd la studii. Aceste lucruri se intdm-pla tot timpul gi oamenii au g6sit numeroasemotive diferite pentru a le explica. De fapt, toate

.. fengme_ue srrnr dircet_.lngale de*Uqqd_Ul" inq ,&rliltsqegzeslJgzultalgl*sepoateschimhalui.

Vedem acest potenlial peste tot in jurul nos-tru, degi e posibil sd nu-l recunoaqtem ca ceea ce

exemplu cd unui_cancer se poqtellqhiqobai3-_f"Uap!ie l, dacd el e convins

16 L7

Cooul , DIvtN l r ' Vrn l t t

Iucru. Odati cu evolulia cercet6rilor, convingerea

mea este cd e ce

genelor vor fi clarificate in viitorul

apropiat.- N" e nevoie insd sd aqteptdm cu mdinile

incruciqate venirea acestui moment' Dacd

imbuntrtdlirea calitdlii vielii se poate realiza prin

cunoaqtere, ar trebui sd profitdm de aceasta

acum. Am scris cartea de fa!6 cu acest scop in

minte - de a vd impdrtigi informatiile utile 9i

fascinante pe care le-am aflat din studiul meu

asupra genelor.

Minunea codului genetic

i Ldrd functionarea geF-eJgr -noastle' care

I t r n o D U c E R E

joacd un rol esenlial in extragerea informafiilorIingvistice din creier. IUedierca-Ior este necesardpenf.rrr ridieercn obiectelnr, cdntatulla pian sauefectuarea oricdrei alte activitifi. Faptul cd nudevenim porci sau vaci cdnd mdncdm carne deporc sau de vita se datoreazd, de asemenea,genelor. inpro sesul- vietii--dq -zi-q-zi-desal-i$r-iuugr:qeez am4oritatea oahenilsl.

O alti trdsiturd fascinantd este cd, in ciudafaptului cd se bazeaz6. pe aceleagi principii deoperare,asiguri faptul ci

. Prinurmare, c6snicia unei femei frumoase cu un bdr-bat genial nu va garanta nagterea unui geniu cuun fizic atrdgdtor. O actrili superbi se zvoneacdndva cd il ceruse in cdsdtorie pe GeorgeBerriard Shaw pentru cd voia un copil cu fru-muselea ei gi inteligenta lui. Dramaturgul, bine-cunoscut pentru spiritul lui sarcastic, i-ardspuns:

"$i dacd avem un copil cu mintea ta gi

frumusefea mea?"Ali putea, de asemenea, si privili lucrurile in

ddeposihitiiifi. ti.

Dar mai existd $i un alt aspect al problemeicare intrigd oamenii de gtiinfn ca mine.

18 19

Conul Dlv l t ' l e l V ln l l t

gfig-il99Eilrlldior-cad? Fiinfele umane nu ar fi

ili", cu siguranld crea codul genetic, dar asta

irrseamne cd eI s-a ndscut pur 9i simplu in mod

spontan? in fond, "ingredientele" necesare

vietii abundd in natur6.

tatul purei intamnliri' Dac[a'eest-luctu tu ar fi

adev6rat, ar--trehui-se-p-o-ql3-qi- se

@jn."Jnod'seantan atdta timp

.ai toate pdrfile sale componente se afld

adunate in acelagi loc. $tim ci acest lucru nu

se int0mpl6. -!g-!iei - o fortd care trans-

ni, am numit-o 'Ceva

S-au ficut progrese semnificative in dome-

niul gtiinfelor naturii care ne permit si

descoperim misterele viefii, unul cdte unul' $!totugi

rriilor noastre extraor-

dinare in domeniul tehnologic, nu trebuie sd

uitim niciodatd cd ne dator[m viefile mi-

nunatelor forte ale naturii. Multe persoane

I n r n o o u c E R E

. Llniqu! rol p_e*care_ iljucdm in acest proceg-ca viata sd se-nascd gi,

Copiii cresc in--qqd_ -U_A!Ur_d_pg _bgzaatent,-nodelaie- ale -

"ff i.

Problema cloniriiUnele persoane pot intreba: oDar ce e cu

clonarea?". Tehnologia geneticd a ajuns la punc-tul in care putem crea copii pure ale animalelorsuperioare. Am produs deja clone de oi gi demaimufe gi embrioni umani au fost deja clonafiin laborator. Nagterea lui Dolly, prima oaieclonatd, a constituit intr-adevdr un momentextrem de important. Ea a-fos-L_repyodusd fdrdajutorul unui berbec _a_glan*dei4flmafe, reFrodrrcitonre, extrasd laint6mplare dintr-o oaie adultd. Pj-n-ilatrrnci, sseonsidera ci acest h' r' eareimtoosibil.

e

ale_s3,l + {sbi _o- rigr+ $.are clonarea reugitd a ani-

malelor superioare pentru gtiinfele naturii?

ob t i nu t "d - " . eaco rpu lu i une i

2 l

I n T n o D U C E R E

qocurile electrice asupra ovulului nefertiliiat,

diyizfunea--celulard in mod repetat, exact ca unovul fertilizat.

in timp ce o broascd sau un $oarece clonat arfi fost mai dificil de apreciat de noi, clonareareugitd a unei oi a demonstrat I de aaplica aceastd tehnologie la oameni. in cazuloamenilor, c a inseamnd ci putem produceun copil din genele a doi bdrbafi. inseamni, deasemenea, cd o femeie de carierd care nu vrea sise chinuie cu o sarcind ar putea totuqi sd aibi uncopil al ei. c,asemenea lucruri sunt acum posibile.

fdri precum Marea Britanie, Germania giDanemarca au prevdzut aceastd posibilitate qi austabilit legi care au interzis aplicarea tehnologieiclonirii la oameni. Numeroase alte naliunitefuzd sd finanleze cercetarea in domeniulclondrii umane. Dorinla de a implementa acesteIimitdri e naturali, pentru ci, odatd ce o aseme-nea tehnologie a fost creati, este dificil de linutin frdu. sd

orlcjlgl leg erzici sau _L_c-heltu-ie_lilqr*implicate.

in acelagi timp, dezbaterea cu privire laclonare suferd din cauz,a*1f,q91-4for4ge-ryii. Deqiclona unei broagte pare sd fie exact acest lucru -

Conul Drvrr.r el Vrnl l l

Pj5gatt". De exemplu, o celuli a corpului lui

Shigeo Nagashima, jucit<ir de baseball qi

antrenor celebru, ar putea fi folositd pentru a

crea rsglllplt-i-Udlyi{i4entlci e

f4c.in general, ovulele fertilizate au capacitatea

de a se transforma intr-un individ. Aceastainseamnd cd diviziunea celulari va conduce Ia un

organism independent. i4u.acelagi mod,

de:-eBl-o-rjcealtE--parle$r*de-ac--e-e-aunb-staqplan-tet-in--pAment se va transforma intr-o plantd.

ehire de Plante ins6,

tulfi4le*a *drvizrunrr--s9lulAr9. Prin

urmare, s-a presupus cd, deqi organismele infe-

rioare cum ar fi broaqtele ar putea fi clonate, nu

ar fi niciodatd posibilE clonarea animalelor.

O-erqe.qri--d*e-.q!u+tl- odall se -c-e\+i-lesS--di&r-eUtieato ls*stalea l.or

Dolly a fost """"aU

dintr-o celuld a glandei

mamare extrasi dintr-o oaie femel6.$r,

in mod normal, e. in

acest caz, -celulei, care contine ADN-uI, a

fostextras,plAsatiu-i-u!-eriglul-eqlU]Slgrulg-geioidibdleqiim-dg4t3le-ip!r:o-g'"aip-.materndsuro-gat. P,qiI ap-ligarqa stipqlibr.externi cum ar fi

Cooul, Drvlu el VrnTrr

o copie identicd - chiar dacd arn putea si producemin mod satisfdc6tor o clond pe baza genelor uneipersoane, nu gr,.dpyeni niciodatd*"e-saqie

i&*qtic6. Adolf Hilter, de exemplu, a*.deyenit-omulcare era din cauzd cd a elep-c-ut

rioada. -de- tilop" specificd. Dacds-ar fi ndscut intr-un timp gi un loc diferit, ar fi duscu siguranld o via!6 foarte diferitd. Dpsijdentipd

, o clond a lui Hitler ar

deveni la maturitate cgugplQ!-difgrite din punct devedere al personalitdfii.

Activati gene benefrceprin

"gfndirea genetici'

*j$.e". Cu alte cuvinte, nepoate imbolndvi sau, dimpotrivd, ne poate ajuta sdne vindec{m. Aceasta este, dupd pdrerea mea,exact situalia in care intervin genele.

Modul nostru de a gdndi influenleazi felul incare funclioneazd genele noastre, a fiind

fie e. Ilaii""oameni degtiin!6 chiar cred cd genetranoasf,re.$i-nodul in careele funclioneazd determind fericirea noastrd in

viat6. fl.estepre-d*eletmi@re. Genele careguverneazd fericirea existLlaient in fiecare din noigi aqteaptd doar sd fie activate. Ce trebuie sd facemnoi este si le activdm qi sd le punem la treabdintr-un mod care sd fie in avantajul vieflor noastre.

I n t n o l u c E R E

Din cdte se poate vedea,

, de fapt;cunoaste in acest mo Cu alte-cuvinte, 6 majoritatea genelor noastresgnt-.i+ac-tive. Faptul cd

ggnele sa poataiatora-faptul'i ci foarte multegene sunLinactive. U-rele e

pot reactiona puternic

Cum putem atunci determina genele noastresi functioneze intr-un mod care sd ne facd feri-cifi? Rdspunsul este sd trdim din plin fiecare zi

nhordprp entrr-iasti p vietii conduce la succes giactiveaz[. genele care ne permit si triim feri-cirea. Viafia-e- u+oard- cdnd pi,elrilm_o-atitudine

;i sunten-4lini .de .-en_tuaiasm-gi--vitali-tate. Numesc acest mod de a trdi "viaf6 cugenele activate" sau

"gdndire genetic6". Aceastd

activeaz[. genele pozitive gi ledezactiveaz[ pe cele negative.

gg.9g!-"Luptu,dar conceptul popular de "gdndire

pozitivd"legdturd cu acest principiu. Nume-

roase persoane care au schimbat cursul istorieiau manifestat o atitudine pozitivd.

Am observat, de asemenea, cd numeroqioameni de qtiinld japonezi care nu repurtau suc-cese in Japonia, brusc au inflorit gi au realizat

Cooul DrvlN .e.l Vrnrrr

lucruri importante dupd ce s-au mutat in StateleUnite. in acest caz, schimbarea de mediu pare sdfi activat genele lor pozitive. Ca gi ei, gi eu amcAgtigat incredere gi am pus bazele carierei melecAnd m-am mutat in Statele Unite in primii anide munci . Acolo-_no:aptransformat--dintr=un--ile-c.uuacc,ul.=-Ledi,ocruintr-un-on -de-qtiin$6- de succes.- Mutarea intr-o

lard striind, desigur, nu schimbd genele unei per-soane gi unii oameni suslin cd schimbarea s-adatorat doar noului mediu. in-paexpuaere4 la unnoumediu torqare €ctiveazd gene pasive. America este o lardin care "lupul singuratic" prosperd. Ca gi in cazuljaponezului Hideo Nomo, plecarea in America aactivat genele multor japonezi care acasd nu se

,incadrau in comunitate". Muncind cu o atitu-dine pozitivi intr-un mediu nou, ei incep si aibirezultate pozitive. $i cdnd o fac, realizirile lorsunt recunoscute gi primesc aprecieri. Opusuleste, de asemenea, valabil. Oamenii de gtiinldcare se considerd ratafi au rezultate slabe. Numd pot impiedica sd nu am sentimentul ci geneleIor agteaptd doar si fie activate.

or-de-e negativ viata. Din punctul de vedere algenelor, acest lucru este nociv. ,Nu ar trebui sdmindnc atdt",,Nu trebuie s5 beau atdt", "Ar tre-bui sd md las de fumat", "Trebuie

sd reduc raliade sare", "Ar trebui sd sldbesc' gi ,Ar trebui si

I n r n o D U c E R E

mdnAnc mai bine" sunt exemplele unui mod de agAndi care nu acfioneazd pentru a activa genelebenefice. Cu alte cuvinte, deqi confinutul lor estecorect pentru majoritatea dintre noi, c*oJlvi4eergaQ e nise aplicd -noui personal poate cavzaun stres inutil, care la rdndul s6u ar putea aveaun impact negativ asupra genelor noastre.s

. Nu-eris6-nicio-dovad6-clard, deexemplu, cd un procent de grdsime corporald depeste 25o/o e nociv pentru toatd lumea. Degi seconsiderd cd fumatul determind cancerul pul-monar, un mare numdr de fumitori inrdili nu facaceastd boald. Dacd se va aprofunda cercetareaasupra modului in care genele pot fi influenfate,poate am avea o imagine mai clar6. in final,

"cee bun pentru mine" depinde de la individ la indi-vid. Aceasta poate suna extrem, dar dacd viplace cu adevdrat sd fumali gi nu-i deranjati pealfii, poate cd nu e nevoie sd renunlali la figdri.Dacd vd place un anumit tip de bduturd, bucura-!i-vi de ea. Dacd aveli poftd de un anumit tip demdncare, mdncafi-o. Atdta timp cdt nu vd imbol-nhvegte, vd putefi bucura de ea. Important e sddezactivali cdt mai multe gene nocive qi sd activafi in schimb gene pozitive, fdcdnduJe sdlucreze pentru dumneavoastrd. Solulia pentru aface acest lucru este modul in care gdnditi.Numesc aceastd atitudine gilndire geneticdgi am ajuns sd cred, ca urmare a studiilor gi

lli

2726

experienteicient de aimbunitdti

Coou t D Iv t t t e l V ln r I t

mele, cd ea constituievd influenla

'genele

viata.

un mod efi-q i deavd

Ilr

D pSCIF RAREA

MISTERULUI VIETII

lnpbgerea celulelor qi a genelorPentru a infelege cum vd puteti influenla

genele, sd incepem prin a analiza dintre

prin urmare, c-hiar gi i-. Qpersoand care cdntdreqte gaizeci

de kilograme este alcituitd diu_ap_roxi.Eq_*aJiy g4lzecidgJnUp,ane..-de--p.,elule. Numai acest numdr e deneimaginat, dar Si 4qa1_curglnzd-t_qr estp faptul cd

_ 998trn9__qqglesql__99n9,_p"U_gflevacxcep.tii.

Qor.pul este alcituit din numeroase pdrfidiferite care aratd gi functioneazl foarte diferit.Pard-urryhiile- sr-pielea qu aibi prea multein comun. $i totugi toate sunt alcdtuite din celule

28

Coour, DrvrN e l VInTt t

care au in.principal aceeaqi s.truclur-6 $i -func.tie. Ba

mai mult, genele care determind funclionarea aces-

tor celule sunt, de asemenea, identice.Iatd o simpld explica$ie a structurii celulare. fn

se4Jrul fiecdrei celule existd acoperit de

o membrand (a se vedea Figura 1). suntu. Dac[ ali reveni de la existenla

actuald Ia origini, ali descoperi cd aliilg*ep-uJ qa oudcacetuld (un ovul""fertilizat). O celuld fertilizatdse-divide indoua""doud-in."patru, patru in opt, opt

in gaisprezece qi aga mai departe. pg-!gr-

clusd-aqesfui -p-Lepes, incep sd se--di&-

rentieze $i sF se specializeze - rrnele devin mAini,

Figura 1Structura celulard

30

Dnsc l rnnnnA MTSTERULUT v rETr r

altele picioare gi altele creier sau ficat.$e-dividd in uterul matern timp de noud luni pAnicdnd, in momentul naqterii, un bebeluq ajunge siaibd aproximativ trei trilioane de celule.

D-esigur, 5 c.snJinua _$*dup.aAceea, dar subiectul care ne intereseazd pe noi

honudeic-(ADN), substanla pe care o numimADN-ul este alcituit din e, sugrgf€lclpAg-estora avdnd molecule ale cdror nume sunt abreviate sub forma amtnu-lit-ere.:A-T, _-C-' _$ g. Acestaeste gi se considerd ci el

ceh'le-qglane confine

esemenea litere. e depind--literal-

!q-e=nJe de titin AT)N-rrl nostru.

Faptul cd informa[ia continuti intr-o unicdgend este identici cu cea conlinutd in fiecare din'cele peste qaizeci de trilioane de celule individualedin corpurile noastre inseamnd cd

a crea o alti fiinti rrrnpnfi. i "apare_qi-nttebarens4iord. Dacd fiecare celuld din corpul umanqautine*irlfarmatiite-necesare-rrietii,

p;tr? Tearatic, nu-arJlposihil ca o celu]S a pdrului

{9-l-qriinfx=o-zi$i si fie o ;.l.tld "

i;i-ii fi;""fufe

31

Conu l D tv tN e l V Ie l l l

a inimii sd se decidd sd fie o celuld a unghiei? Tot

aga cum g,cpuflq9-uu--set,conqp-let de

date, ea posedd inerent acest potenfial.

' Se considerd cd gcnele din celulele

unghiilor e sau li-sa-aciiY-*

,starea-de-,ung;bie", in timp ce t.qa.te celelalte pqsi-

bjlitdti e-rr- f,s st** dezaatiy.ate.-". sau--oprite'

tgimecanism, J-q pgrgurs*1il-pro-qesului

dg-d|{i-ziune. celulard, dintr-un ovul fertrlizat,qel$efe +oastre eilne. e

rggpe-elA-fdrilbaterc-acestq reguli.

Mecanisnul de a(:tiv8r e / dezacfiv aree din fiecare nucleu celular depoziteazd

o mare cantitate de informatii, inclusiv. instrrreti-

se referd la aceste instructiuni cae. Cdnd sunt activate sau

dezactivate genele, care-SaLinxQgp-e- . pau-ryunqdr? I!g[e sun!-

g+Lp- pcdqade-.de--tinn. Cele care controleazd

cregterea sanilor sau a pilozit5lii faciale la puber-

tate sunt un bun exemplu. Cdnd copiii ajung in

aceastd stare, gg4. a

bgryqsnda gi care inainte se sfleu in -shre

pgsivd QguJ-apum activate. Drept rezultat, bdielii

Dusc r rnnnnA MIsTERULUI v IET IT

devin mai masculini, iar fetele mai feminine.$-e c_onqidertrcd -at6t i

. Mulfi oameni de gtiin{d

terul. dispozitiat Si comnortamenh'l unei persoane,in timp ce se concentreazd asupra !qed-ului in care influenleazd eeqgle.

-.devjlf estedoar o rpnte-i, dgf.-e_ucred cd ea va fi con rmati

numareoipotez6.. Cu aproximativ pahuzeci de.ani il urmd,Frangois Jacob gi Jacques Monod, doi oameni de$tiintd care lucrau la institutul Pasteur din Paris,

func$ie"-fu 4rf.e q senlnd+oar.e unuiasemenea mecanism in trmpul unui experimentasupra E. eok, o bacterie care de obicei existd inintestine.

Bacteriile E. coU se hrdnesc in principal cu glu-coz[. Cdnd atAt lactoza, cdt gi glggg4a suntprezente, o alee in mod exclusiv pegeadin:rma e:rperimen! bacteriile nu aureactionat deloc la lactozl cdnd Ii s-a oferit impreund cu glucoza. in urmdtoarea etap6,.li-.ea-oferitdoarlactosd. La furceput bacteriile nu s-au hdnitdeloc, dar la scurt timp, au inceput sd consume lac-tozd gi sd se inmulteasci.

Coour, DrvrN al Vrnrrr

Unui om care nu este expert in domeniu, acestlucru i se poate pdrea evident, dar pentru un omde qtiin!6 este o revelafie. Prin experimentul lor,Jacob qi Monod au sperat sd determine daci-ahili-

-Jacto-za se*dob6n

dlrLac-e-baqter-i*ile-iaee-B-sEprimeasci-Iacto,z5*saudegaesie pre"enti de ta in . Dupd multe inves-tigafii, au ajuns la concluzia cd

. Cu alte cuvinte, !ac!e1!ileE**c-oLp adeapro-duce enzime care descompun lactoza (lactazd).Cdnd glucoza era disponibild, gena producitoarede enzimi era dezactivatd, dar cdnd numai lactozaera disponibilE qi bacteria trebuia si o digere pen-tru a supraviefui, gena era activatd. i-

cr_$si.d_egr-,qbil nd

-atu$-gtpasi.yil. Aceasta a reprezentat o descoperireextraordinard in ceea ce priveqte infelegereanoastrd referitoare Ia gene.

Ce cod se aflfr inscrig in genele noastre?Iati o prezentare generald a modului in care

funclioneazd genele noastre. Bogifia de informaliiconfinuti de gene este codificati in ADN-ul dincelulele noastre, la propriu, gi nu la figurat.

Ag-auqxi4ativ-cincizeclde-ani-in urmd, a fostfdcuti e descopqrire extrern_de.jmBpr--tant6:

Aceasta inseam-nd cd totul - fie spori de mucegai, bacterii E. coli,

Dnsc r rnennA MIsTERULUI v rETr r

plante, animale sau fiinte umane - Fr. I.hitatea*.de hazd a

tuturor fiinlelor vii este ; S€UaIe determindfuncfia celulei; gi re"r.rgle opereazf pebaza principi-

Agea.st?r_qo-nstituie. toate

re_si e"pUternicLfatd de animale cum arfi. cdinj_ga1f.J-isici. Deoarece totul a iworilt ini-tialdin aceeagi sursi,

Aceasti informalie a ajutat ulterior oamenii degtiin!6 sd rezolve multe din misterele vietii. Amreugit chiar sd decodificem4Bnetre umane. Aceasta,la rAndul siu, a condus gi la alte descoperiri

, e.sjg._dgpg!r!gl*-E_5pi

lqngrme.' D-ac€-am-pu-tpalaia-un fir cu diametrul de un

milimetru in o sutd de bucifi, ar rezulta fire at6tde delicate, iuc6Lsar- sfirama h_o-adier€-de-xdnt,$ ar-f,i_de o_suta_de__qfi*m_Ar--gto=Fdec-at-a-spfualtr"deADN. Pentru a putea inlelege cdtde mjnuscul este, r*mggg4ile q4 _qti_Uqt-ee_se

ilor

35

Coour, Dtvrr. l e l Vlnln

dqa$llitn din Sas. miliarde de oameni. Ar^ g-dntiri

n9-as-trle_.es!e -i4finitezimal de mic6.Permitefi-mi sd mai menfionez cdteva fapte

p e rtine nte. C+e&le constituie .$ngf tfu glii, elemen-tul-cheie care face posibild transmiterea viefii de lao generalie la alta, qi cglule*le reprezintd unitateade bazi a tuturor lucrurilor vii. Dupd cum se poateobserva din Figura Z, ADDl-d_are_la d un lan!

lung, alp.[hr-it'"din csns.t"i-trrite dintr-ocgnqb,inatie-complexd--de"."qh i.in mod caracteristic, cele doud catene formeazd os:liraln eliptic5--orientati spre a careseamdnd cu o.-scari numit6-"dublu -helix. Acestecatene e la distanle regulatealcdtuitedr-n"patru.,su-bsJ.anlhe-.chirnicp.

din orice organismestg.ilrggflse cores-punzdnd

"treptelor" scdrii pe baza a patru ,,Iiterechimice" - A, T, C qi G, numite -Ade

.$Lglgnfge. Cele patru bazee - adenina cu timina gi citozina cu

guanina - gi aceste perechi se aldturd celor doudcatene de fosfafi pentru a forma dublul helix.Acesta este ADN-ul sau genele noastre. Ic-qx$inuti-*in €pne, cunoscutd drept informa$iegeneticd, este echivalenti cu

gi, dacd ar fi printatd subforma unei cdrti, a"-"@e,fiecare*pu " o. -mie. de,.pagini.

Dnsc t rnen tA MTsTERULUI v IETr r

figura2Structura genei(ADN)

ADN-ul reprezintd combinalia apatru baze - adenind, timind, citozind9i guanind - plus doud catene alcdtu-ite din zaharuri gi fosfali.

Adenina se combind cu timina 9icitozina cu guanina form6nd perechide bazd - ,,treptele" scdrii in spirald,cunoscutd sub denumirea de ADN.

Adenint

F - fogfatZ = zehtu (dezoxiribozd)

Faptul cd unui organism viu atAt decomplex precum fiinla umand este*dete;rmirratdje

peL{rl leze_.p$pr-ceeste-ximitoaxe. $i mai uimitor este faptul cdtgra gexeticrl_de]sz,[ a tuturor organismelor, de lacei mai minusculi microbi la animale exbrem de

36

Coou t D l v rN l l V tnT t r

complexe, egle--id-e-niici. De fapt,

. r. Organismele unicelulare, cum ar fi bac-

teria E. CoIi, fianctioneazd pe baza aceloragi prin-

cipii de baz6. ca gi fiinlele umane, care sunt alcitu-

ite din peste qaizeci de trilioane de celule. CeI mai

uimitor din toate e insd faPtul cd a

uqjsJascopicn-a.ADN-ului cin-f-o*rmatieB-e"netici.

Diagrama de decodificare a ADN-uluipemite identificarea Proteinelor

Cdnd am inceput studiul genelor, am fost introstare de uimire permanentd. Indiferent care aspectal ADN-ului il analizam, erarn surprins de natura

. Cun e posibil, m-am intrebat

i ? Reflectam mereu laasemenea intreb6ri.

a fost descoperitigi de atunci cercetarea orientatd in direcliadescifrdrii misterelor vielii a*avansat atAt..derapid,incdt acum putsnq* -desodifica tiparul inscris inADN - codul genetic al bacteriilor, animalelor gi

chiar al oamenilor'Dar ce este mai exact acest cod qism -il-putem

_inlprerr$5 c

c94gt_i_t14g--qttfl*drltr-e--99le--Ear"-i4lsr!4$qsubstanle- dlo- -g-oJp-{-89!tru' Nu este numai un

Dnsc t rnenpA MTsTERULUT v rETr r

element structural, qi se gdsegte gi e

noastrd. Cu alte cuvinte,

P-roteinele sunt alcdtuite din i. Trpt[de-proteine creat de

pinde de c aceqti aminoacizi.

combind in ,cuvinte" formate din trei litere.Deoarece adenina (A) este complementard intotdeauna cu timina (T) Si citozina (C) cu guanina (G)- chiar dacd uneori trec de la AT la TA sau CG laGC - ne referim la "cuvinte" numai dupi primaliterd a perechii. iu- "gqy*Aatul' _fopqgt__dinlf-eiLtereATG, de exemplu, ileaqr_q__qllrcilqa- _ft"eptele scirii. P_e bazadi.agramei--de--decodificare. rlin figsl'a 3, a.eeasti

e din combinatiilc delazd alcdtu-ite din trei litere rezultate prin aranjarea lui A, T,C qi G este cunoscuti sub denumirea dq cod89rPjic.

Cele patru baze A, T, C qi G sunt precum alfa-betul gi cei trei aminoacizi rezultali formali dintrei litere sunt precum cuvintele dintr-un dicfionar.

stutandni, de exemplu, este exprimatsub forma ,,cuvdntului" GAA sau GAG. P_tin dia-

&rama din Figura 3, putem decodifica teoretic

lu-fgxna#aapletica a fiecdrei creaturi vii.

3839

Conul Dlvrr . r a l Vto l I t

Pentru a simplifica lucrurile, iqgffiip-eti-yd ci

celula.-vr-eas6"l,aea"9-9*vi,s-e-..dlrceacolq;.dgg-c-bul.e

iqcepp*sEimplemeuteae sarcina exact 4qe_gqlg,"gi:qydtat. o reprezinti genele sau ADN-ul,

Figura 3Diagrama de decodificare a ADN-ului

O combinaSe alcdtuiti din trei litere provenite din celepatru baze (T, C, A $i G) specificd un "minoacid.

Dnsc l rnenoA MIsTERULUT vTET I I

i ii - informalia geneticd.Dar o carte este doar o carte. Indiferent cAt de

delicioasd e refeta prezentatd, nu ne poate potolifoamea. D*ae,f, nu apliri- releta pentru u p"Lp*u'acel fel de mAncare, rdm6.ne o imagine dintrocarte. Aici intervins hrrf,.it4xrrl ARN.ul rle fransfel(acidul ribonucleic). ARN-ul de transfer se duce laADN, a inscrisd acolo printr-unpr-o_qe s cunos cut sub formd dg_"trans gteJe ]5i:9g_lizpazq__pfgtqine pe.*baaa acestei copii folosindasin-o_apizii - ca ingrediente. Apoi p_r:qteinele irnde_pli:qea.c--nlxncfl -g-efulei.

Genele care regleazd mecaniemulde astivare/dezachvarc

Pentru a inlelege -o"anismul*.,de.,'-a_eti_vare/dezactivare, trebuie mai int6i sd cunoaEtelireluUnnns$anfuLproteinelnr. Proteinele reprezin-td a fieearei_p1_e_4lurivii. liald a alimentatieinoastre, sunt clasificate in-_dpnenful_Sliinleiggtrifiei ca unul dintre gqrgBl$den.ti impreund

. Care este relafia

I"psagina$isla"*o^ . Fundafia, materialele deconstruclie gi mobila - tot ce are o formd defini-bild - sunt alcdtuite din proteine. ftas_!4qile umplueoluril.g,*din1.re"_. -materialele.. -de. - construclie Sipeteig4z.a_ctrucjwa.Qgrhqhrdqe'tiioferdgrle*r$a,exact ca gi

40 4 l

c A G

fenilelanini

fenilplanind

leucind

leucind

valinivelindvalindvalind(start)

Coou l , D Iv l l , t l t V teTt I

,Atrai inseamnd a locui in aceastd casi. Chiar

dacd avem o rezervd de'energie qi gaze qi

materialul izolator necesar pentru a umple

golurile, numai acestea nu alcdtuiesc o cas6. Mai

intdi avem nevoie de pietrele pentru fundalie 9i de

bdrnele pentru stdlpii de rezisten$6, tavan, podea

gi materialele pentru ziduri. Proteinele au acest

rol. Ele -nu alcituiesc doar strrrctaua."podelele 9iperefii-caser"--ei+i apara'hua, cum ar f-i aspiratorulqi magina de spdlat, ca qi vasele de gitit,

ustensilele de bucdtdrie qi farfuriile. s6 pro_

d,fglr qi I-ner-qdieu!-ele folosite pentru

a le produce sunt . O;ganismele noas-

tiuuri de-aminqacizi. !". fue&te.a-opt sunt cunos-

cute drept i. CPPPqz-itia34L+o-acidi de-porc.sau vitd, de exemplu, este

diferitd de cea uman6. De aceea trebuie mai intdi

sd descompunem carnea de porc sau viti cqn-

sumatd Ln- aminoacizi gi apoi-sEi-reconstituim in

Froteinele necesare'4eatru *a-"'alcdtui oasele,

m-g$-chjr..-.-epi-dgurragi-o-rgauele,pebazainstrucliu-nilor date de genele noastre. e noastre

sgqr.eje,. de-mem.,en-e-a, impor-

tenlsP-rgteinele constituie o-parie-.-impontanti a

mecanismului de activate/dezactivare. Pentru a

ilustra cum functioneazd acest mecanism, astfel

Dnsc t rnennA MTsTERULUT v rETr r

incAt sd vd puteli da seama cum se aplicd el incazul- ;eactivariigenelorinactive, voi apela din noula experimentul prezentat anterior cu bacteriiE. cok gi lactozd condus de Jacob gi Monod. Figura4 prezint1 modificarea care s-a produs cAnd bac-teriile E. coli au trecut de la consumul de glucozdla cel de lactozd. Partea superioard a figurii (A)arati bacteria cdnd aceasta se hrdnegte cu glucozi.Cdnd glucoza este prezenti, oarespeciald (represor) p_lodusd de rcgle_t_qareeste atagatd de partea din gend care incepe sdciteascd informalia geneticd (operator),

din-cplS.-de.aeel punef,. Cu alte cuvin-te, gqaacste-dezaeJivatS*

Acest lucru ssfs gimilar modului in care c[rfilesunt linute in unele librdrii invelite in folie de plas-tic pentru a impiedica cumpdrdtorii sd le citeascdiaainte de a le cumpdra. Chiar dacd gdsili carteape care o cdutafi, nu puteli sd o citi,ti decdt dac6indepdrtali folia de plastic. Cartea e acolo, dar nuputeli sd o citi,ti, exact ca qi instructiunile dedescompunere a lactozei in genele bacteriei prezen-tate mai sus. Dar__cand_glucgza nu mai esteilisponibild 9i bacteriile sunt silite sd digere lactozil.penttu.a-ob$ine.:rutrie-ugi, *s!__!qq{ifigi_a$acum-esf.e-ilushallr a_fieurii CB),

sE -c_iteasci-inforaqaEa._inlB), represorul se combind cu lactoza, astfel inc6t numai inhibd operatorul, ingdduindu-i sd inceapdproducerea de lactazd. in analogia noastrd cu

4342

Coout DIvrN . l l , VtnTtt

Figura'4Mecanismul genetic de activare/dezactivare

A" GLUCOZA DISPONIBII.A

+o*ort_l

geni pre

ducltoare deIaqtozl

r|&r

geDIreglatoale

B. I,ACIOZA DISPOI{IBtr,I"GLUCOZAABSEMA

gsnf

Bepresorul este atagatde operator,impiedicdnd sintezaARN-ului de transfergenetic sd produci lac-

geni pc

ducltoare de

ADN

It

ARI{ defi'ensf€|l'

IY

proteint -11 taz6 .t to ropnesor (factor inhibitor)

44

Dosc t rn lneA MIsTERULUI v rETr I

librdria, folia de plastic a fost indepdrtatd de pecarte, astfel incdt sd poatd fi cititd, gi gena e acumactivatd.

Cu alte cuvinte, degicqqt&te.rast4_de_._infomafii, qglt_u4gg&.

zime, care suntectivrtatea qelubn. In acelaqi tirnp ins4 lmqpiedici

u$UepA^r-at eleqbqCgi de aceea gegedsjenii au inceput sd-l numeascdIOM. E $rerimentul cu glucozVlac-

m_qd_l+-e".TeLt_age_sst[fi mctie.

Pentru a erplica acest'fenomen, Jacob gi Monod au propus gA CIdstd

produc proteine, ca gicare inhibd sau dezinhibi gena. Aceastd

- ipotezd Ma-gr-_€!e._eur-pgcut6q__QpgryS". Jacob $i

Monod impreund cu Andr€ M. Lwoff au primit preept

recunoa$tere pentru realizarea lor gtiinfificd.Mu$umitd descoperirii lor, cu totii suntem maiaproape de analizarea potenfialului genelor $i, incazul activitdlii mele, de modul in care putem

45

Coou l , D Iv IN R l V In l l I

activa genele benefice pentru a le face sd lucreze in

folosul nostru.

R€B4ii chimice care ffr lrrdqcge.Eaneatinfrinta noasffi

Multe persoane au-im. presia eronatd ci genele

sunt doar hansmise de Ia pdrinte la copil 9i nu aumare legdturi cu viala cotidiand. Acest lucru nu estedeloc adevirat.

a viefii noasfue gi, dacd sar oPridb

ToLce-se+ehece in corPul noshu e

Lge-cFil9-t-_-c-huqi9e. Ar putea pdrea neinspirat sddescriem viala ca o reac$ie chimic6, dar din punct devedere gtiinfific, acest lucru este corect. Un bunexemplu il constituie cd pe careoamenii o manifestd uneori ia momente de crj.z6.Sunt sigur cd aF auzit de persoane care au fost irrstare sd ridice obiecte imFosibil de grele in caz deurgenld, cum ar fr un accident sau un incendiu.

4.eare-ssle-n-mpdqogqal-eap.abilsdridicecelmult cincizeci de kilo8Eame vg..ndiqa brusc o sutd.

ea.atribuieaceastaqruZgl.ql-R-9.*pladpe.Etslstin cd orice este posibil, dacd fJ doregti sufi-cient de mult.penfuu a face posibil acest lucru, nrr putem fapenimic, indiferent cdt de mult neam dori.

,

lglgq4g-q99lq-qs-c-sqs+4e!-pr-qduda-dsaregntitaE- suficiente-dQ*energe-penhu a ridica

Dnsc t rn .nnnA MISTERULUI v IET I I

qincizeci de kilograme lorsd producdde douF ori mai mul-td energie. De fapt, fiecare proces al viet'i este rezultatul reacfiilor chimice care audrept scop s[. . Aceastainseamnd ,,a hdi".

a substanfelor chimice profuc$ucactilchinice^ Din punct de vedere biochimic,aceste reacfii sunt teoretig similare celor care consti-hrie procesul pe care il numim viatd. Existd insd o

ta-orezulbm.ulne-shrsi-e,,,,,,,,,,,,,,,,e.1e-dbbo"uana-chimicd.Reae&iile chinrice din aceasta din urma pot avea

temperaturd, presiune, aciditate, alcalinitate ridicatd.

parte, se produc intr-rtn tt'editt foerf.elormella-tem-pel0tUfa -A-o-rpulur, Ueorune.-uo.mal54iin*stare-neu-Ua. . Degi nu _gUDt

-gpegifice pentru a asigura desfdqurarea in bune

deri cd duce la cregterea hipertensiunii. De fap! nurealizeaz\ acest lucru singurd, ci produce hormonulangiotensind, care cregte tensiunea. Asffel, confooleazd cu adevirat hipertensiunea cu ajutorul unui

47

Conul Dtvtx n l VroTI t

hormon subordonat care actioneazd in locul siu.

F-act cq e.incuietoare $i cheia ei, substanlae leagd orice enzime Ert'e*redelerqipate -

enzima A intrd in relaf,e cu a, enzima B cu b g.a.m.d.

Enzimele pot si-gi aleagd substanfa partcner6qi prin aceasta este posibil ca rnii de

reacfii chimice sb aibi loc simultan in fiecare celuld.

O altd hdsdturd a enzimelor e . Sd pre

supunem, de exemplu, cd o celuli hebuie si producd

o anumiti substan!5. Daea, deia poseda materialele,prezenfa-unel e face posibild producerea sub

stanfei necesarede-@-!r-nnod- normal. Anidonul singur va

rdm6ne amidon gi dupd un an, transformandu+edoar heptat. $i totu$i c6nd este ingerat,

uJneroase-Iee$ii4hirnice,in doar- cdterza'ore*penlru

tg-hP--s-eSe

ar6.Une-le persoanLau falsajrqpEeste ca, dupd ce cor-

purile noastre ajung la maturitate, nt. au loc prea

multe schimbdri. ln fond dupd ce incetdm sd mai

cregtem, inal$imea qi greutatea noastrd rdmAn de obi'

cei destul de constante. r,

Lit. cw-s *,s4ngelui .rnui_qt$i_se dezintege*e

-ffi*uUq*ie saote sute de. nliliarde p.g+i

IlFlqei p-en@ a$-hlazuitegre,e@i

48

Dnsc l rnanpA MIsTERULUI vTET I I

gelule.--sesgine. din rinichi, ficat gi inimdcu o vitezd nem6-

suratd. este cunoscut sub denumirea de$l elg loc ilult mai rapid decAt neam

gi dezintegrare ag__b.c_p r cuviteza firlgerului ej4teriqd

r., cu puterile lor aproape magice, sunt

Prin urmare, putcql_con-{o-a in mod indirect exzimele. dintre lucrurilerquaeuloase-care-se inffindd iujur.ul:noskrt.

determinate -de-, care la rdndul lor determind

c9l-e-96-su$innff est lu€ru.Doud exemple imi vin acum in minte. Cdnd eram

.student, nige-celWdri__hdi$ti plini de viafd careurmau o pregdtire ascetici riguroasd obignuiau sdcoboare din adipostul lor din munF in fiecare noapteeF peheacd in disfuictele p. cenl qi se intorceau inzori siqi indeplineascd indatoririle. Unii aveau oasemenea energie incdt puteau rezista asffel maimulte zile la r6nd. norinf' de e peheee era suficien-td ca sd-i impiedice s6 simti weo urmd de obosealdirn ziua urmdtoare. i" ecelasi*mgd, unii.asistenti dinlaboratorul meu aalJetargici gi nu rdspund niciunuiindemn din partea mea de a munci mai cu spor. Dar

Colu l , D Iv I t ' l e l V IoTI I

cdnd.sunt.ne-,cale sd faci p-descoperire de renume

internagional in cercetarea lor qi .aee-as!a-. giunge in

centrul atenflei, vqL mrrnci-Loatg"-no-aptea f6rd sd se

pldng6. , nu se mai simt

obosiS, degi nu beneficiazi de suficient sorln.

Cdnd trebuie si ne htelnim cu cineva pe care nu

dorim sd-l vedem, ne simsm picioarele ca plumbul qi

ns mi$cdm fdrd elan sau chiar ne oprim. Pe de altd

parte, cdnd suntem pe punctul de a ne intalni cu cine

va care chiar ne place qi wem s6-l vedem, ne simfmpicioarele atAt de ugoare, incdt nm putea aproape si

zburdm.Aepste-menifpstdxi-f-iziq-e* ar fi impo

sibile fdri acf,unea mai multor e diferite, a

c5ror vitezd de producf,e este controlatd de e.

Prin urmare, aceste fenornene hebuie sd fie cauzategi de mecanismul genetic de pornire/oprire.

Sd luimpeste noapte ca urmare a unei traume psihologice.

lagul. O asemenea schimbare bruscd qi &amatici

trebuie sd insemne cd e care-regi'eaza-ctp$terea

cauzeazd U_pq-p-d 49ryq4. Genele inlluenfeazd evident multe

din fenomenele fizice zilnice.in urmitorul capitof v66 anqliza mai atent

alestini noaqtre psihice gi vom iden-

tifrca uooduri prin care ne putem influenfa pozitiv

genele.

ilCuu SA NE ACTIVAM

GENE LE

Rolul gdndirii pozitive in hezirea la viafi agenelor benefice

Evident, este mai bine ca unele gene sd fie ac-tivate, in timp ce altele e de preferat sd fie dez-activate. in mod ideal, genele nocive ar trebuidezactivate qi cele benefice activate. ap-ogitivd, duf5 pnrerea.rrlea, reprezinti o solulieimportantd.

Conceptele de gAndire pozitivd gi negativdsunt acum atdt de familiare, incdt fraza,,gdndegtepozitiv" a devenit parte a vocabularului nostru zil-nic. in viald insd se intdmpld atdt lucruri bune,cdt gi rele. Nu e intotdeauna ugor sd menfii o ati-tudine pozitivd cdnd lucrurile merg prost gi uniioameni se pot chiar intreba de ce se pune atAtaccentul pe aceasta. Pentru a ldmuri diferenfadintre cele dou6, sd compardm gdndirea pozitivd

51

Coour, DIvIN e l Vtr l t I

gi cea negativi din punctul de vedere al entropiei.Ce se intdmpli cAnd'addugati o picdturd de

cerneald intro gdleatd cu ap6? Cerneala incepeimediat si se disperseze. De ce nu se adund inschimb intr-un loc? Acest fenomen are implicalii

cgnsiderd.-c-E merge jn JnOdnatrtral insfre de-ol-

saniuar.e*;i-degradarc. Acest fapt este cunoscut ca

lqea . Departe de a se rezu-ma numai Ia cernealE, d esterecunoscutd ca oregulS--genffal[ care se aplicalulqu-matedelejn-1nfxe$rl-edu. Deoarece sun-te_m,--d-e--"aggn_e_uga, .. , suntemsuDUglin-nod-autom-at-asesLe-iIeSr.D-is-tnouqen-tul nagterii, e.U-nicul motiv posibil de conceput pentru aceastaeste e;f,sten{a.4Eoelor din noi care in mod natu-ral gravite azd cdtre dezorganizare.

capacitate maximd, q4rlq'qzq

it--^-sd--normd-inp-e,, le noastre lucreazd pen-tru a ne menline in via!6 9i pentru a irnpi.gdiaa

entrgpia--erescendd. Cu alte cuvinte, ip_oate_$_-vdz_ut- cg preluareq prgceselor cgle*in modp-atulal gravite-a-z*4" cdtr:e,-uoarte".si-deuadare I ioriealareajorgdtre-odine, Acest fenomen estecunoscut ca reducerea entropiei. De exe-plu, un

Cuu sA un acrrvArr,r GENELE

dicfionar are un rol specific. Dar dacd am rupetoate paginile gi le-am imprdgtia prin incdpere?Volumul total de material care alcdtuiegte carteanu a scdzut, dar nu mai servegte funcfia unui'dicfionar. Aga se manifesti entropia. Dar dacd afiaduna toate paginile gi v-ati chinui sd le lipifi laloc, dicfionarul ar reveni la starea originard.Aceasta este reducerea entropiei.

e gi cnzimele produse-la co'nanda lorjo.acd uLrol ei.Qind 6fi11sflrn-narne de nore, de exemplu, pI]tpfng este mai intdi d iqgmnonenfi gi acegtia sunt apoi recombinati inproteina umand de enzime sub comanda genelor.

intimp c -_o*Igdqggre__A_qi.Daci aplicim principiul_entrcpiei asupra con-

g4adi'e _pozitivd gi negativd, estepotrivit si socotim cA Senftgg_pgel{y4 conduce.la reducerea entropiei, iar gOndirea negativd lacregterea ei. Vefi afla de ce, in studiul legat deinfluenfa rdsului asupra diabetului, ce va fi

- prezentat in capitolul urmdtor. Daci gAndireapozitivd conduce la reducerea entropiei, aga cumpropria mea experienfd m-a fdcut s6 cred, atuncialegerea de a gdndi pozitiv sau negativ este com-plet diferitd de cea legatd de ce vom m6nca -dulce sau condimentat. ln cel de-al doile a caz, edoar o chestiune de gust gi nu are un impactmajor. Atdt timp c6t nu facem excese, putem sd

53

Cuu sA tp acr lvAnr cENELE

dupd care au ascultat fie o lecturd lipsitd de haz,fie au urmirit un spectacol de comedie Ia televi-zor. Apoi li s-a servit masa, dupd care li s-a testatglicemia dupd masd (postprandiald). in primul'experiment, ce-i*car.a_urmiriseri_lectura_prezen-tau o cre$tere cu r2g mg/dr a nivelului degliq_q_pie, pe cdnd cqi"- a-

o cregtere-de-numai 77 mg/dl.Am repetat experimentul qi, din nou, cei care seuitaserd la spectacolul de divertisment prezentauo cregtere semnificativ mai redusd a glucozei insdnge decdt ceilalli.

RAsul, dupd cum a ardtat studiul, are-ln_efocthenefic asupra nivelului de glucozd din s6nge.

l-de-pcoperit ci . in prus, o-ggnd pe care am

identificaLo ca fiind activatd de r6s, ggg+_I^e-cJp-

epzimei-adenilet eielazd, care joaci un rol impor-'tant i l98..-glisemiei. Acest rezultat s-arputea dovedi util in menlinerea adecvati a nivelu-lui glicemiei la diabetici. na" rmplfcalllle au foqt

- qqb- s€i-mari' n"*" o"iffie igwdit-seemotia pozitivd u

Bengt_ic. Aceste descoperiri au fost publicate injurnalul ,ingrijirea diabetului" din mai 2008 gi injurnalul

"Psihoterapia gi psihosomatica" din 2006gi au fost prezentate de Reuters in toatd lumea.

55

Conu l D rv rN e l V tnT I I

mdncdm gi hrinitor, gi gustos. iLceea -ce privegte

sendirca-ne$tivi insd, optiurea pe care o alegemva avea cu siguranld . E evident care

s , i ntimp ce gauairca-regativd va acqg-Lqt a

lh-exp nt pe care l-am pus in practici inqggl-_2003 a condus la dovezi gtiinlifice care ausugerat impactul benefic al gdndirii pozitiveasupra genelor. Pe baza faptului ci genele suntactivate sau dezactivate de factori fizici sau

sg_Dl- de=* agemsnea- inopll.=c.agi ju-activ.ar e a s audcaaciiva-rea genelor. Mai exact, ,cum ar fi

e, pe cdnd fast-qrii negnfivi, cum arf i a

Fto.peazd - sau d_ezactiveazd - codurile genelor

ben_efice.Pentru a-mi verifica ipoteza, ne-am reunit

forlele cu gigantul din domeniul industriei dedivertisment din Japonia, Yoshimoto Kogyo Co.p--e-ntru a- stu"dia (un indice alemo$iei- pozitive) asupra evlrtesiei, geLelor. Ne-amconcetrat in special asupra i in care rdsulin-flt4gUt_e_e_z_6 -4jy.p-!ul- de-.ghrcozd din sAnge la per-soanele cu diabet de tipul 2. in studiul nostru, ammdsurat glicemia subiectilor care nu mdncaserd,

54

Cooul , DrvtN e l VrnTI l

Cend vezi asPectul PozitivDovezi anecdotice indicd, de asemenea, efec-

tele tangibile ale unei stdri mentale pozitive sau

negative. , o$a cum am

menfionat anterior, e face

ca-tolpanil-noetru sd albeasci-p-este--n oapte,care in uqqd nJgf!qd-eI-Jqgc.9!-l,ta pai pulte

aecide ani. Dar ce lucruri uimitoare s-ar putea

face dacd am putea folosi aceeagi gend-jntno

dirceli-e-.-pozitiv6? Problema, desigur, este cum.

atunci e-lo$c ca. opusul, care sd ne facifoarie'".Jericiti,, "-si --activeze-.,gnnde - pozitive.

Deoarece genele noastre lucreazd in fiecareminut, in fiecare secundd fdri odihni,

nqgll.de-bucurie. Secretul constd io u "*""r"gAndirea".pozitivd.

Trebuie sd aplicim mai mult gAndirea pozi-

tivtr in timpul-pe*ioadelonditicile*+Ldureroase,pentru cd atunci ea este cu adevdrat necesard. Emult mai ugor s6 gdndim pozitiv cdnd lucrurile

c6nr!- ne co-nfruJstdlq !u-!-eitua$ie. De fapt, probabil cd nici mdcar nu avem

nevoie sd ne preocupdm de gdndirea pozitivi

cdnd lucrurile merg bine.Vorbind din experienfi personald, oamenii de

qtiinfi se confruntd adesea cu situalii dificile intimpul proiectelor lungi de cercetare. Nu e

56

Cutrl sA tu acttvAu cENELE

neobiqnuit Ei* te_la$L_rcple$it. de-_seniimenle&-ep-c"Si"aenutinti. Ideea e sd cdutdm rnorrlrrrl dsa--evita sd ne lisdm descurajali in asemeneamomente'

. imireamintesc cd 6 are dou6

. Sd ludm de exemplu,

tr-eti---asupra : vd impiedicd s6lucrafi gi conduce la dificultdli financiare. in ace-lagi timp insi, pggrJ.g* pezitive, de exem-plu vd ajuti sg apreciafii_perspanele specinle dinvielg*dumne.avo astrd s au v,a -a:fgrA tim_p p e ntru avd g0ndi la lucruri la care nu afi putut reflectadin caruza unui program de lucru incdrcat.Probabil cd afi auzit cel pulin cdteva pgpg!11idespre cum o maladie gravd a schimbat viaia

de a-avea-incredere.-gi de a fi

Trebuie sd vedeliplanul mai larg gi sd vd dafi silinfa s6 sesizati- lahrra-partivi a tot ceea ce se intdmpld in pro-pria via!6.

acest lucru vi se pare imposibil, r4gpun-sul--d-Ir-qq9gy9.4stra-refle-cta- e

. giiinta folosegte gdndirea rafio-nald. Deoarece gtiinla a avansat at0t de_dranqeli.p,o_amrcnii sro-g&isnuit sd incerce s6 ralionalize?e

D t

Coou l Drv rn e l Vrnr r r

. G-64drr_ea--_.sliintifisd se baze az6, pe_ poz!-

tant p6nd la un anumit punct, dar nu totul dinaceastd lume e rafional.

Ceenele reprezintd cel mai bun exemplu.lor sunt pdrli ale unei lumi

microscopice, iWiZrbil-C- c:l- ochiul liher. in plus,aflate in corpul nos-

tru, gi!i-p. Oamenii de gtiinld . Eposibil ca genele rdmase sd conlind istoriaevolufiei noastre sau sd depoziteze potenfialul

zvoltdrii viitoare. Eu cred cd

v

reli-onatului, pgtem percepe

trebuie sd pitrundem intr-o lume irafionald, ci,c4rutlu.5.n-decizii, m acele aspectecare nu--Lot fi explimte prin cqn as con-

d. AceastE abor-dare ne* p-oate ajuta sd _ab-tgr_eUg_ im_aginea totald,chiar dacd pufin neclard. qA[dg9g_-*trozitivdconstituie din modurile de a ajunge la oasemenea perspectivi.

58

Cuu sA NE AcrrvAM cENELE

Mintea are o influenfi ertraordinari asupraindividului

Puterea g6ndirii pozitive este adesea de-monstratd atunci eanr

un lucru e clar: joacd un rol indispensabil.Dacd, de exempl octor ii spune unui pacientcd suferd de cancer, chiar gi o persoand foarte sta_bild emofional s denrimafli. pAnd decurdnd, doctorii din Japonia obignuiau sd nu lespund pacien!ilor cd suferd de cancer, in partepentru cd metodele de tratament nu erau incddezvoltate, dar gi pentru cd pacienlii gdseau in

!e. pxistn

- _ _ r

mod evident o asemenea informalie traumatizan_td. ConsimtiynA-+,,1 i- ^r.-^^r:-ay r -

dqv-enjt---n-o^rma, nu doar a"to"iie faptului cdmetodele de tratament au avansat mult, ci si nen_

linSe ca negtiinlificd pdrerea cd mintea conducefunclionarea genelor gi autovindecarea, din cauzapozitivismului legie pe care se bazeazd cercetareaqtiinfificd. insd in acelagi timp, aceastd pirere nupoate fi socotitd falsd, a@,Aq,tg_a$-gg o poate-dovedi. i;@m*ulte_.rcge[_It_lstoria $tiintei. i; plus,filt;[t-rgr-qri gare gtim cejgafl.lenefig_e in viata noas_trd cotidiand, cum ar fi efectele nq_q.ditafiiei.sau

59

Cooul , DlvI l l l VInTt I

ale.*-ugasiunii, $tii&tific.Cnnceltul-aulsvrnd6pdrii a existat din we

muri strivechi. Id-eea-este---ce- se vindecisingur, dar un alt mod de a exprima acest lucru,

cr-ed--eu* g;:doneaz-a corpului sE se

vr;rdece. Cu alte cuvinte, este previ?ql-cu

t. Nu se Poateintdmpla nimic in interiorul corpului, decdt dacd

nu e deiainssds-iagene. Din fericire pentru noi,

existd nenumdrate opliuni din care genele noas-

tre pot alege; marele procent din fiecare gend

care nu este folosit deline posibilitatea de

autovindecare. Prin urmare, ceea ce este expri-

mat in prezent de genele noastre nu este defini-

tiv. Genele benefice se pot activa 9i cele nocive se

pot dezactiva.Cu tofii avem gene care pot cauza potenlial

boala qi, in acelagi timp, gene care o pot suprima.

S-au c,gt---detelm-:i4d can-

cerul, cancerul; cdnd coexistE,

nentlnghilihr:rt. La fel e 9i cu celelalte afecliuni.

Asnectul important este . Qe$i-nu pute"^midentif-.ipap-r-B9tic care au loc in

c-orp, im-pgipait-ya--gg,q care determini can-cerul s-a activat in interiorul dumneavoastrd gi

incepe sd producd celule cancerigene. Imediat ces-e intdmpld" acest lucru, responsabil-L&nbu

.inhiharea*s-i- "elininarea unor asemenea celuleir-rcq p e gd lucrg ze, p-eltindndu::va-senito gi. C or p uldumneavoastrd se afld intr-o stare de echilibru.

60

Cuu sA r. lp ecrrvAu GENELE

Dar, in mpmentul in. care acest"-echilibru -estelul-bJuat, boala incepe sd se imprdgtie rapid in corp.

Cancerul e dificil de tratat din cauza*tactod care il cauzeazd. PjnA_Ce'

g_urdnd, ,de mediq, se consideraua fi declangatori, incluiiv alimentatia, fumatul,consumul de apd poluatd gi aditivii chimici din ali-mente, care erau toate socotite ,periculoase".Degi aceste substanfe pot intr-adevdr prezentariscuri, @ a ardtat clar ci

r variazd"..semnificatiude-fao_persoen i laalta. Aceasta se datoreazd cel mai probabil uni-citdlii combinafiei genetice a fiecdrui individ.

Am concluzionat ca urmare a studiului meucd motivul pentru care oamenii care nu au fumatniciodatd nici micar o gigard se imbolndvesctotugi de cancer pulmonar, il constituie faptul cipoartd in ei genele care determini cancerul. CAndacest factor se combind cu cei de mediu la care

'toatd lumea este expusd in mod egal, determindaccelerarea funcfiei de generare a cancerului.Dpsi-nl acest meca-

- nism, el conduce prohehil la declangarea multorboli.

u reprezintd o variabild cru-cial6 in menfinerea dezactivatd, a genelor nocive.Chiar dacd doud persoane ar avea exact aceleagigene - gemeni identici - gi unul s-ar imbolndvi,celdlalt e posibil sd nu o facd, deoarece fiecare afost expus unor factori de mediu diferifi. La o

61

Conul DtvI t t e l V ln l I l

, genele care determind boalasunt dezactivate, dar pot fi activate la un momentdat. O-amenii,de-*$iinta,fac in prezent progrese fur

care srrnt corelate cubolile.,uzuale, cum ar fi cele de inimi qi cancerul pul-

monar. Aprofunddnd cercetdrile, vqnq putQa prg4-ice

mai exactin-viitq qi

cum.si le dp-^etivxTn. Cend o vom putea face, suntsigur cd impactul factorilor de mediu asupra acestuimecanism de activare/dezactivare va fi mai bineinleles.

minte si cgrp, dar mulF iau in calcullumai,mediul

9-:Sernsau {izic - cum ar fi aerul, zgomotul qi polu-area apelor - ca ,,factori de mediu". e

ca l

separatd de mediu.intr-un interviu, Strggg_-Ngg

, despre care voi vorbimai pe larg in Capitolul 6, a explicat aceastd ideedupd cum urmeaz6:

"itr cazul fiinlelor umane,

de a fi fericit sau sdndtos provine din mi,nJe.Osgjp"n+ I9!_p!g5rr.pune cE un anume tip de mediueste ideal, dar de fapt orice mediu pe care un indi-vid it percepe ca fiind bun este benefic, deoarecemediul gi procesele vi{ii individului interaclioneazdreciproc. Nu existd un mediu absolut bun sau abselut rdu." Subscriu din toatd inima la aceastd opinie.

62

Curr,r sA Nn ectlvArr,r cENELE

are .-o*- infl u__e 4ta _ 9t5-ke g dn_q-Le_4$lp raiu-diudului. Dupd cum a spus Nozawa, boala,egecul la un examen sau pierderea locului demunc6, atunci c-Ond V pot

fgauno$tin!5. Aceste experien{e neajutd sd aprofunddm infelegerea vielii gi s6 fimmai inlelegdtori la suferinla altor persoane. Nepot chiar d.a ocazia sd ne schimbdm in sens pozi-tiv viitorul. Ca qi mine, probabil cd afi trecut prinmomente cAnd credeali c6 ali eguat in indepli_nirea unui scop, dar s-a dovedit de fapt cd nu aliequat deloc. Sunt convins din proprie experienldcd ce a afirmat Nozawa este adevdrat: starea de afi fericit sau sdnitos provine din minte.

Existd un mod de a dezactiva genele nocive qide a le activa pe cele bune care este accesibiltuturor, indiferent de mediu sau condifii:

. E imposibil de negat cdatitudinea mentald, atAt pozitivd,, cdt gi negativd,are un efect major asupra sdn6t6!ii. Bdnuiesc c6interacliunea dintre minte gi corp este chiar maiputernicd decAt s-a considerat pdn[ acum. Degirelalia dintre gene qi acgiunea psihologicd rdmdneneclard, genele delin cheia inlelegerii mecanismu-lui de vindecare naturald a corpului.

63

Curvr sA No ecrtvAu GENELE

vizual risdritul gi sd agteptdm ca mintea noastrdsd trimitd aceastd informalie la restul corpului.Imediat ce i d

la yremea 4lacutA"-gi.- s-unt activate.De$i-celulele resp,etEiusfuuptiuni date de creier,inaceJa+Ltimpel e

e. Acesta este un aspect imFortant ce trebuie luat in calcul in privinla mecanismului de acti-vareldezactivare.

in realitate, cu tofii trecem prin perioade invielile noastre cdnd nu suntem sdndtogi sau nudeborddm de energie. Poate vE confruntagi cuprobleme la serviciu sau avefi dificultdti in relafi-ile cu a$ii. in asemenea momente, e greu sd nu fitideprimafi. Cum vd putegi impiedica sd vd simfltideprimafi cdnd se lntAmpld acest lucru? Apeldnd laacele gene care vd dau energie. intelepciunea acu-mulatd in viata vi poate ardta cum sd facefi acestlucru. O metodd pe care o recomand din proprieexperienld egte de a vd l6sa inspirafi. Daci nu vdinspiri nimic in clipa de fa{5, amintiti-vd de unmoment cdnd afi fost profund emofionafi._ Inspirafia reprezintd o combinafie de bucuriegi entuziasm pldcut. Oamenii de gtiinfa o resimtputernic cdnd tocmai au terminat un proiect decercetare. iggArtarea si.-hucurja pe care le trdiesccdnd termin de scris o lucrare bund suntneprefuite. Mi s-a intdmplat chiar sd dorm onoapte intreagi cu un manuscris proaspdtterrninat in brafe.

Copul , DIvIN e l VTnTI I

Genele noastre acfioneazi inainteca noi si gindin

Existd un alt aspect pe care aS dori s6-lmenlionez in privinla procesului de gdndire

uman. Majoritatea persoanelor cred cd cel maiimportant rol in controlarea actiunii il are creie-

$rnt resnonsehilp- de" -a-gegt lucru, precum

$Lgegele care ordoneazi celulelor. Funclionareacreierului depinde de- a conlinut6 incelulele creierului. ip--acect--sens, sen-ele acfio-

4e3-aa"9a*p-LlqcLpdldJa4gu-dq"gsntrolalcorpului.Dacd este posibil pentru noi sd controldm meca-nismul de activare/dezactivare al genelor, atuncitrebuie sd ne cunoagtem mult mai bine genele. Artrebui sd fim atenli la mesajele pe care le tri-mitem acestora. Near putea fi chiar util sd vor-bim cu genele noastre astfel: "Hei! ME bucur sEvdd cd sunteti intr-o formi atdt de buni astdzi.Faceli o treabd excelentd." Deoarece oricum pur-tdm un dialog constant cu noi ingine, nu e riu sddirijdm gdndurile pozitive inspre gene.

FErd a ne da mdcar seama, suntem angajafiintr-o conversalie continud cu noi ingine. Cdndsuntem ingrijorafi, urmdm un scenariu scrisdintr-o perspectivd negativd. Pe de altE parte,cdnd iegim afard intr-o dimineald insoritE, estefoarte posibil sd exclam6m: ,Ce zi minunati! Mdsimt excelent!" in acel momenf celulele noastre aude cdqtigat. Nu trebuie sd inregistrim mai intdi

64

Conu l D tv IN n l V tn r t t

Un alt lucru care md inspird este cercetareamea legatd de gene. Aceasta inseamnd sd fiuimplicat in mecanismul viefii qi martor adesea alminunilor sale, ceea ce constituie o experienfdprofund emofionanti.

Cred c[ atunci cAnd suntem inspirafi, gpngJerroastre .nu- glr4t 'grie-ntate intr=o-direc$ie, negativd.Sunt sigur ci am destule gene nocive, dar cdndsunt migcat qi inspirat, aceste gene sunt dezacti-vate gi in locul lor sunt activate unele benefice.Pute$i soQot"i aces-t lucr:u*jsluitle-sa iom"de-gtiin$d, dar cdnd md simt inspirat, pot simlistarea de bine cum mi se imprigtie in corp pAni lacelule.

Nu .. toti--o"aue-nii sunt- inspixa$L de- acele aqilucruri. Unii pot fi inspirali de urmarea pasiunii incariera lor, petrecerea timpului cu copiii sautriirea emoliei alpinismului, bucuria gridiniritu-Iui sau a artei creative. Ceva care nu reugegte sdmigte o persoand poate migca profund o alta. Deexemplu, permitefi-mi sd vi-l prezint pe KoHirasawa, unul din mentorii mei qi fost director alUniversitdlii Kyoto. Pe wemea cdnd eram studentHirasawa mi-a spus o poveste pe care nu am uitat oniciodatS. Cdnd a devenit membru al departamen-tului medical de la Universitatea Kyoto, Hirasawastudia at6t de mult, incdt dormea cel mult patruore pe noapte, in stilul lui Napoleon. Drepturmare, a suferit o depresie severd gi a trebuit sdse intoarcd in oragul natal ca sd-qi revind. intro zi,

Currr sA r,lp RcttvAtvr cENELE

cdnd se plimba printr-un cAmp inzdpezit, a-auzit ovgc.Q qare recita "Testamenfutll{eiligeastiidter" ingermand, o declara-lie seirca_d"e Beetbpyen La__vAr-sta de.ds_gqz9p-i-$l_.qp! de;14i. Student insetat de'cunoagtere, Hirasawa citise biografia lui Beethovenin limba germand in original cdnd urma studiilemedicale.

Qaud*B-ecfu re_nigilie-c-duse-af l-uul,s*egdndisesd se sinucidi gi ajunsese pAnd la punctul in caregi-a scris testamentul. DrLa__o*lunga-dezbatere

, se deeisese in cele din urmd si trdiasc[.

ggast$dter"c-a-spxprpSte-ahOifririllui.Beethovenmdrturisise in acesta: "Poate md voi insdndtogi,poate nu; ... Silit_si devin qn_flgSofdgi4. Ja-cel dc-ald mr hzoei Si ontulea an de viata... O,nu e ugor gi, pentru un artist, e mult mai dificildecAt pentru oricine altcineva."

I:au iab--it,pe Hirasawa ca un ful-g|9r. , s Lu inssamni nimic! B"e*qth-oyen

, uu hAB-dicap_falg! le_qtru.un_m*g4ciarr. nu Atn_q+_Bar--qlalent,dippua deU!! ealrp-nolmal, sdnillog-aSa.cd, d-nnde^ng.

Le voi ardta tuturor cd pot sd trec pesteasta!" Hirasawa a fost profund migcat gi, in acelmoment, newoza lui a fost vindecat5. Halucinafiilevizuale qi auditive frecvente de care suferise dupdcdderea in depresie au dispdrut. Ce ar fi putut vin-deca instantaneu o asemenea afec$iune gravi?C*reiled emo$a prafunde pe care a trdiLo a activat

67

Cooul , Dlvt t t a l Vtn l t I

acele gene care determind vindecarea gi vitalitatea.Experienla lui ne poate inspira qi pe noi.

Cheia tinerefii gi a longevitifiiExistd o metodi de a interac$iona cu genele,

pe care v-o recomand cu cdldurd, pentru a avea oviafd cdt mai lung6: sd vd simtili profund migcafigi inspirali in mod begulat.

Pentru a trdi, trebuie s[ eliberdm zilnicdiverse substanfe din corp, sub formd de urind,fecale, transpiratie gi mucus. Trebuie, de aseme'nea, sd ne tundem pdrul gi sd ne tdiem unghiilein mod regulat. Fdrd excrefie qi secrefiie, nu amputea supravielui o singur6 zi. Poate ali observatcd tqate*substan$ele enumerate- mai sus au otraedturi".-comunfujnediat ce..,sunt eliminate,devia degeuri. in-iqf.erior, nu le socotim in mod deosebit de murdare, dar, in momen-tul in care pdrisesc corpul nostru, n rimpure. i nfd

Lgqrimile sunt qi -ele. un- de$eu .eliminat decefp,. .dar^-nimeni-" nu--le-".prive$te_ cu" .-aceeaqiaye$iune*c^a-pe- celelalte. IJnii socotesc lacrimilenu ca pe un degeu, ci-:nai-degrahi en pe un fl.uidcgrp-oJal_ derivat de -le. creier. TeologUl. Tetsuo

I trezegte-empjia.Cel mai adesea, oamenii pldng atunci cdnd

sunt profund migcagi. DcSi_cmotia_puternici ne

CUM sA NE AcTIvAM GENELE

aduce lacrimi in ochi, fiaiologic, genele noastrefac si se intdmple acest lucru, ceea ce indicimodul in care minr.es influenleazd genele. E pl6-cut sd fii migcat pdnd la lacrimi gi, chiar cdnd

berare--extraordina+5 care ne permite sd nesimtim ugurafi. Starea de bine este o indicafie,cred eu, ci genele noastre au fost activate. Multep-gr oanejn vArstd menfioneazd. nd1-gBf-cbeie a longevit[tii_lor. Acelagi lucru estevalabil pentru oamenii care ecdtv€rsta lor. @de ne poate facesd ducem o viafd mai lungd gi sd rdmdnem tinerigi, iardgi, genele noastre trebuie sd fie implicate.

pAnS* le lacllai, Urifreat-a [i-;r1rmente.

Pentru a duce o viafd lungd, completd, recomandurmarea unor activitdti gi formarea unor relafiicare sd inspire emo{ie sincer6, din addncul inimii.

- Ce nu e trecut in genele noastre nu esteposibil

Unii oameni suslin cd potenfialul uman einfinit. Ei cred cd, dacd o persoani igi dd sufi-cient de mult silinfa, poate deveni orice. Alfiiinsistd cd, tot aga cum un mormoloc trebuie sddevind broasci, limitele noastre sunt predetermi-nate de la nagtere. Aceste puncte de vedere opuse

69

Cooul, Drvlr, l el VrnTrr

au determinat adesea dispute acerbe. De fapt, nuputem face nimic daid nu e deja programat ingenele noastre. ia.acest serrp, p-at*engia_Iul.li capa-citaiea um-anf,s-@e.

Daca.-prezentiu dintr-o-d tpFsxfrrri invj-zibile- pinl-aiunci, dac6, de exemplu, devenimbrusc mai harnici, mai ambiliogi sau mai pagnici- aceasta reprezintd doar a ri

e care--nu ie$iserl inci--Ia-iveal5. Fie s-aapdsat pe ,,intrerupdtorul" genetic al acestor abili-t6!i pentru a le porni, fie abilitili precum leneasau dorinla de pldceri au fost dezactivate dintr-unanumit motiv. Capacitatea unei persoane esteinscrisd in intregime in genele sale.

Dar nu trebuie sd uitdm cd numai 5 sau celmult 10 7o din genele intregului genom uman sauset de informalii genetice se considerd cd suntactive in orice moment, in timp ce restul suntinactive. C u_alte_cuvjnte, 4e$ijieoom.uklinliecale

infor-pa!-ii genetice- codificatp cu-literele-A-A_C $i G,

a - majorrtat_e__ a ge_srslor-_Fg,*suo_t folosifu:.Agadar, deqi am spus cd potenlialul uman estelimitat, tat"

de in-t-erpr.e$Ate4 _g-_qqygnJlo-nald. In primul rdnd, peq!ru_9-{t!e__g;{_igta-intoUdp-auna- o-posi.bilitate. itr acest.sens, punctul devedere cd po*t-eltidul uman .este n elirn i tat.ru estegtse$it. Indiferent ce considerd creierul nostru cde posibil, chiar este posibil gi orice lucru la care

Cutvt sA tn ^ecrrvAu cENELE

nu ne gdndim se afl[ atdt in afara posibilului, cdtgi a imposibilului. Avionul, de exemplu, a fostinventat pentru ci cineva gi-a spus: ,,Vreau sizbor ca o pasdre." Degi, Stun$ific-vorblL4_p9lqn-

'

tialulm.an estelisitat, nutrehuie*s_a_fjm afecta.$ide-acffetilinif.axe pentru cd sAi epEqe+tc--eu*mult-orice.-n€=orrPutea--hagina.

in acest moment, limita-umand pentru cursade o sutd de metri la Olimpiadi se afl6 Ia un picsub zece secunde. Pe baza opiniei cd potenlialuluman este nelimitat, acest record e posibil sd fieredus la opt secunde, gapte sau chiar mai putine.Omul modern este comparativ mai inalt decdtstrimogii sdi. Dacd indlfimea umani continud sicreasci gradual, in viitorul indepdrtat, unii -oamenii ar putea ajunge la trei sau chiar cinci

-

metri. Personal inse c -c-d*4gqste lucruri

Acest lucru i-ar putea face pe unii oameni sdse intrebe: ,infeleg cd nu pot sd fac nimic, decdtdacd e inscris in genele mele. Dar nu ar trebui sdpot sd alerg o sutd de metri in zece secunde? $iin genele mele trebuie sd fie inscris acest lucru."Nu putem spune cu siguranfd ci motivul pentrucare majoritatea dintre noi nu pot alerga la fel derepede ca gi Carl Lewis e din cauzd cd ne lipseqteabilitatea. Poate cd este doar pasivd pentru cdgenele relevante sunt dezactivate. Vdnali de un

7L

Coou l D tv tN e l V toT I t

leu sau de o panter6, oricare dintre noi ar puteastribate o sutd de metri in zece secunde careactie-la--starea-de-crizd. D.a evii, i.limitelp a ceea ceeste inseris in genele lol.

in povestirea chinezd Cdldtorie sprc Soare-Apune, personajul Songoku, un cdlug6r, esteprovocat de Buddha si scape din palma sa.Stribate distanfe mari gi infige in pdmdnt cincistOlpi de lemn in linuturi diferite, pentru a dove-di unde a fost, descoperi@otulfusese doer o ilrtzie. Nu fdcuse decdt sd insem-neze cele cinci degete ale mAinii lui Buddha.Songoku a manifestat puteri fantastice, dar totugiele nu au depdgit puterea lui Buddha. in acelagimod, noi putem manifesta abilitdti fantastice noi,dar ele nu depdgesc ceea ce se afl6 deja inscris ingenele noastre, agteptdnd sd fie descoperit.Genele noastre pot face chiar posibile acelelucruri pe care le credem imposibile.

Miracolele se intdmpld. Majoritatea mira-colelor implicd realizarea a ceva ce oameniisocoteau imposibil. trlgi din funct de wederls

Benetic, le.sunLo-Berte a prggapqUlui.

I

72

Cuu sA NE AcrrvAM GENELE

Talentul poate inflori la orice vdretiExistd trei-"factgri implicati in activarea

genelor: . Cred cidintre acestea trei, genele sunt probabil factorulcel mai pufin infeles. Multi oameni cred cd trisd-turile moqtenite nu se schimbd niciodatd. Dacd nusunt buni la matematici sau gtiinti, igi invinuiescimediat pdrinfii pentru lipsa inclinaliei respec-tive. in mod simliar, pdrinlii renunfd la oriceagteptiri fali de copiii lor, crezdnd cd e inutil. Eadevirat cd inteligenta $i talentul sportiv suntcorelate cu genele. Elgaceesta rru insesmni g[

este enmFlet lipsit dt'aeeste-calitd$LJleexist6, fost irrrn sctivete. in caz con-trar, cum am putea explica existenfa geniului? Ungeniu e cineva ale cdrui gene, moqtenite de la gen-eraliile anterioare, sunf.*bursr-activate

-qA--relru_-plgduee*-de-pb-i-cei-so-piiti ca intelieentd loate -fi-din*canza-cd

intrerWFtorul geneft a $i-apoi-odez,actrueaziude-Ia-o" generaSi,e la-alta.

ca genele noastre si confind nu doaramintirile gi abilitifile trecute de la o generafie laalta, ale intregului proces--evolufonarc4re se i.ttnde d+a lr'ngtrH mrrltor miliarde de

ani. Faptul ci embrionul uman in ti-pul gestafieiprcsecrl-rle-pvolufie- in uter .p-u9.9!-e a?6 cd

e-ccasJA.jnformafie este continutd in geneleprimei celule. Ppten$dril-b!-regu". -r^ase qmang_ seafld in genele fiec6rui individ. De aceea pdrinfii

73

Cooul , DrvtN ar , VInTt l

cu calitdli deosebite nu 4r trebui sd fie dezamdgilicAnd copilul lor nu le manifestd. O performanldmediocrd inseamnd pur qi simplu c6. genele

copilului nu sunt inci activate. Nu se poate ;ticdnd ceva anume le va stimula talentele.

. Clt--eahva-€xcep+ii,e pe, -c-41e -le- e.veji la-ed-olasqg!$A-su4!-eeeleqgi

uruq-a$ilorrd. Prin urmare, puten--presupune

cd genele nu imbdtrdnesc, cel "pu{in-n.u-Junda ttt en-

!al. Dacd duceti o via{d obiqnuitd, genele voastrese vor schimba foarte pufin. Deqi for-

talidqlgida, in cea mai mare parte ele rimdn sta-bile. pentru a vd

&Ayqbg+otentinlq].Am auzit persoane cafe dddeau-vine_ge_nlru

glAblgiunea_fizrca- a-copiilor--lor sau p_qnl-ru e$e-c.gaile acestora pe faptul c se n6scuserd

c, cp+iilniscutlde-pirinti fineri :ruvoltr.'in.Eqd-qgtqlqelS_Upegq.ri_c.e]orniscutide

Pgrir4rla c-lrc-ize-ci de ani.

' igqd!--a*

nic iun m o d, d e1-glUggg!_-i-n- -qT,4qa. s a . o m o gt e nirem-areatd.

Cuu sA NE AcrrvAM GENELE

ryIn-941-Ll-yl de-""qqt-{e- -flr-_yQlstesgntem. O,rice este posibil at6t timp cA md plind de pasiune pentru aface lucrul respectiv. care std

.loi Ui implinirea sa este

Nu e niciodatd prea deweme sd incepeli si vd

. Prin educalie prenataldinfeleg ca

lucruri c deoarece elesunt considerate ddundtoare pentru fetus.

Ar trebui totodatd si nu uitdm cd. Un tatd e posibil sd

fi fost bun Ia matematicd, dar aceasta nu inseam-nd in mod automat cd gi copilul sdu va excela laaceeagi materie. Existd nenumdrate exemple deartigti niscufi din familii care nu au prezentatniciun semn prealabil de inclinalie artistici.

Copiii ndscufi de pdrinli cu coeficient deinteligenld ridicat nu au in mod automat ointeligenld superioard. De fapt, cel mai adesea,aceqti copii au un coeficient de inteligentd mairedus, i laftnjr_eu_un

ar1- m4i multe$ Bnse-.- de- a - avea- -un - co efi eipn t .de _ inte--l-ige4Jd

t o

Coour, Drvrr.r nl Vrnlrr

superior. Nu stim de ce-dgt_ - ge

upa,r-r_q . _ef fi" pr.ogamate "cu- noientialul-cre gterii

@ii, atunci ar purta gipotenfialul opus, de reducere nelimitatd aabilitdfii. Deoarece aceasta ar pune in pericolsupraviefuirea rasei umane, s,e-_pare. ci.-natwafac.e-.g,,giustare-.anrtomat[,., pent-ru a impiedicaaeeasta.$g9d-Is$Udi__e.g"te_diy-.g.Ieitstea.Nucon-teazd dacd oamenii cu coeficient de inteligenfdridicat se cisdtoresc intre ei gi nici nu e mai pufinavantajos pentru oamenii mai pu$in degtepfi sdfacd aceasta. [ddel9lr;[-.-.*de_ ie,pplgnglalul este _aqe_lagi. OriciL-e

Tot -c-e-.treb.sip-- pi,feee e-- .ga iure$e . cum-sa-siactiveze genele.

76

ilIATITUDINEA INTERIoARA

$I MEDIUL iN CARE TRAIMNE POT INFLUENTA

GENELE

Un nou nediu poate acfiiona dreptcatalizator

ingdduifi-mi sd irncep acest capitol prin a vdardta cum o schimbare de mediu mi-a activatgenele. Cu peste treizeci de ani in urmd, sm venitin Statele Unite pentru a lucra ca asistent cercet6-tor la o universitate. Tocmai terminasem facul-tatea gi eram inarmat cu o recomandare de laHisateru Mitsuda, unul din profesorii mei. Aceizece ani in America m-au transformat intr-un omde gtiinld adevdrat.

Cine gtie ce ag fi devenit dacd ag fi r{mas tnJaponia? Nu cred cd ag fi repurtat succese indomeniul gtiintei. Ca student, petreceam mai multtimp distrdndu-md decdt ducdndu-md la ore. Toatdenergia gi entuziasmul meu erau rezervate aceloractivitdti comune cu studentele de la o universitate

ArrruornrR & ueorur , por TNFLUENTA GENELE

erau insd caracteristici inerente pe wemea cdnd

eram eu student.lin acea perioadd, profesorii erau plasali in vdr-

ful ierarhiei universitare, urmali de profesorii asis-tenfi, de lectori, de asistenlii cercetdtori qi, infinal, de studenfi. Chiar dacd aveai capacitateanecesard, era - gi incd mai este - dificil sd ajungiin vArf. Multi asistenli cercetdtori, tineri aspiranfi,gdsesc sistemul nu doar nepldcut, ci gi atdt de lip-sit de orice perspectivd de viitor, incdt pleacd instrdinitate qi determind o "migrafie a creierelor"din Japonia.

in ceea ce mE privegte, deja md resemnasem sddevin asistent cercetdtor. $tiam cd mi-ar fi fostaproape imposibil sd avansez in postul de profesor.in fond, nu eram genul de student care sd generezmari aqteptdri din partea cuiva. Dar credeam cd vatrebui sd md mu$umesc sd rdmdn pentru tot restul

1 iaponia a ficut pagi imfortanfi in rezolvarea aceetor defecte alesistemului sdu academic. Alianta de Cercetare Avansatd Teukuba(494D' fo.rnq€in il4ie-Xlga, promoveazi cercetarea interdiscipli-nard prin cglabofareadinhe.grr&r4indurfrie $i edlcqtie - inaintedistinct separate. Og+e_rrij de_Sbjgh. _s.qpl_ f esr.utati di n f nq$ ln m ga,nJL dper*din --Jepsura. Proiectele de cercetare ale ACAT euntreevaluate dupd o perioadd de timp anume de o a treia parte obiec-tivd, Numeroase universitdfi au adoptat mdsurile ACAT gi, in plus,renunfd la sistemul pe baza cdruia toatd lumea prirneEte acelagisalariu, indiferent daci muncesc din greu eau doar dorm ia labora-tor. Cei cane grim:9c burse -gurt din ce in ce mai mult selectafi pebaza perforrnanfei. Drept urmare, universitdlile atrag gi pEstreazdacun mai multi studenti.

79

Coour, DlvrN e l Vtn l I I

de fete, cum ar fi alpinismul, petrecerile $i cer-curile de lecturd qi md indepdrtasem de prieteniicare erau preocupati doar sd invefe. Desigur cdnotele mele aveau de suferit.

Peste mai multi ani, cAnd rezultatelecercetdrilor mele au inceput sd apard pentru primadatd in presd, foqtii mei colegi au fost uimili cEeram acela$i Kazuo Murakami pe care ilcunoscuserd cAndva. L-a-feuniunile de clasd,_$fs.tininjqtdeaun4 9d e_q SU-1$*c_ql"care lr\an sc_himbat cel

nai mult dintre ei.Sistemul de ._inralament universitar. din

Japonia a coastihrit-o- parte. a problemei. Univer-sitdlile erau ca niqte tlrnuri de filde$, indiferentefa!6 de ce se i1l6mpla in lumea exterioard.Insistenla lor indrdzneald cd erau prea ocupate cu,investigarea adevdrului" pdrea impresionantd,dar, sincer vorbind, era doar o scuzd pentru a nuface nimic. La universitate, era posibil sd faci exactacest lucru. Unii profesori se ldudau cd cercetarealor avea sd fie apreciatd la adevdrata sa valoaredoar un secol mai tdrziu. Cum se puteau agtepta cacineva sd aprecieze o asemenea muncd?

lhiy_ersi-t4!.'il.e- jepg-qpZg. -rqsgeglgg, _ seme-

niciodatd sd viseze cd gi-ar putea depdgi profesoriiin grad. Aceleagi universitdti sunt acum acuzate desupunerea lor oarbd fa!6 de convenfii, de filosofialor de "pace cu orice pre!' qi de abordarea birocra-ticd orientatd doar spre autoconservare. Acestea

78

Cooul , DIvI t e l VteTI t

vielii intr-un post inferior. Din fericire, mi s-aoferit ocazia de a plech in America. Deqi aceastaeste o societate foarte competitivd in comparaliecu Japonia, mi se potrivea perfect gi m-amtransformat intr-un om ambi$ios.

Dupd cum am aflat de la gena producdtoare deenzime care a fost activatd in momentul in carebacteriilor E. cok li s-a dat sd consume doar lac-tozd, aaumite gene"-inactive pot fi trezite-la "viafdatunpi cdnd".glrnLexpus,e unui mediu.nou- Ele auinceput si aclioneze imediat, ca gi cum ar fi agtep-tat doar aceasti ocazie. acelagi fenomen seaplica gi oamenilor. Un nou stimul intr-un mediunou poate determina transformdri brugte. Japonezii spun adesea:

"Schimbd-ti atitudinea qi dd-ti si-

lin!a". Aceastd schimbare de atitudine vd poatetrezila viafi gene pe care nici nu qtiati cd le avefi.

in .pazul meu, un,,np.g."mediu. -ia*Qccident mi-aschimlat viziunea as,upra. arseeateJ,o-ate. fi-socotituB ad,e-_v,Af-a!,se_r-a-et!J.ar gi -pmfesor. Am fost sur-prins sd vdd cAt de mult igi dddeau silinta profesorii. Munceau gi studiau de dimineatd pandnoaptea din proprie initiativd. Se duceau acasd lacind, dar nu era un fapt neobignuit sd revini lamuncd mai tdrziu in aceeagi seard. Exact ca gipatronul unei mici companii, dacd profesorul nudemonstreazd dorinla de a munci sau de a-gi croidrum pentru a ajunge in vArf, studenfii igi pierdcredinfa giJ abandoneazd,.

Profesorii a-ericani se opresc adesea pentru

Arl tuol tne & uoolu l , por INFLUENTA GENELE

a-i intreba pe cei din cercetare: ,,Ce mai e nou?" incercetarea qtiinfificd trebuie sd te socotegti noro.cos dacd descoperi ceva nou chiar gi o dati pe an.Profesorii universitari sunt congtienli de aceasta.'Dar tot fac acelagi tur in fiecare zi, aproapeobsedant. Uneori, profesorul pune aceastd intrebare la prAnz gi apoi revine seara gi intreabd:

"Cemai e nou in seara asta?". O schimbare survenitdintr-un limp atdt de scurt este foarte improbabild,dar profesorii din noul meu mediu erau obsedafi sdse menfin[ la curent cu u]timele informafii.

Erau- uimit de vilalitglea gi entuziasmul lorpgnbn.,c-ercetare. CurAnd mi:g_Uq--4.9! peema inqd cdao ea€tL -dEruire- este-"ue ceg@

$tiintifiee. Qhier-6i. postul unuicdgtigdtor- al n"emidui_ Nobel _nq__eete.*.sieur.Premiul ofurF pregtigiu numai pentnr-_cAtiva-ani.Dee.n*ms_pl9g3gl*Lqtr_s--4y"rg-"_c_gg!i_g31gr-"pre-qi-ului,,.veif i-uilits_e_lgltgg$lilt_nglia.Comitetelede oferire a burselor de cercetare, ai cdror membrisunt adesea profesori tineri sau profesori asistenfi,te informeazd. ffuE ocoliguri cd trebuie sd renungila cercetarea ta. Ca gi in lumea luptdtorilor desumo, at0ta timp cdt cAqtigi, continui sd urci ingrad, dar chiar gi un Yokozuna care detine locul deonoare din vdrful ierarhiei va fi silit sd se retragdatunci cdnd va incepe sd piardd. Oricine care nuproduce rezultate dupd un premiu notabil ca celNobel e uitat, ceea ce dovedeqte cdt de acerbd estege"'petitia.

81

Coour, Dtv l t n l , VInul

Daci sistemul este dificil pentru profesori, inmod evident el e qi mai dificil pentru cei cu gradinferior, cum ar fi asistenlii cercetdtori. in acestpost, daci nu realizezi nimic notabil in trei ani, nuai dreptul sd te pldngi cand egti concediat. Multepersoane din jurul meu gi-au pierdut locul demuncd in perioada in care md aflam eu acolo.

A,qeesta ". qhqfdare,. reergae$g!1y-?."_p-e,u!rs- osocietate competitivi, este de nes_qn_c-9put._la -q, uni-v.ersitate japonezd. Daci un laureat al premiuluiNobel din Japonia gi-ar exprima interesul intr-unanume proiect de cercetare, nimeni nu ar indrdznisd spund nu. Iar un profesor care nu reugegte sdproducd o cercetare remarcabild nu ar fi concedi-at. Marea stim6 acordatd laurealilor la premiulNobel in Japonia probabil ci se datoreazd numdru-lui lor redus. EJirH n3^mai,op_tin comparalie cu ceidoud sute -dg laurea"ti lg pre4qlul_ Nobel americani.Dar sunt convins cd dife*4e;r"p_ eei_ prov"ineSi- din--dif€-r-pn&1.e.. fundamentale ale

conduce studenlii ca un lord feudal gi tinerii asis-tenti cercetdtori care vor sd fie avansafi trebuie sdiijure supunere. Spre deosebire de acesta, dacd unprofesor din America pare slab gi nesigur, stu-denfii lui, departe de a-i fi loiali, il abandoneazdrapid de teamd cd nu vor ajunge sd avanseze. Celedoud sisteme sunt evident foarte diferite.

Desigur, nuislgt-epnlexhem {-e--p_qpp_9[!iv. Dar ln ceea ce mi

82

At r ru l lNnR & upo ru l , po r TNFLUENTA GENELE

privegte, inlepenit cum fusesem in lumea acade-micd japonezd amorlitd, totul in America mi- sen[rea nou qi revigorant, fdcdndu-md sd simt cdmerita sd muncesc.

Faptul ci aveam ocazia de a lucra aldturi delaureafi ai premiului Nobel md stimula. in Japonia,nu sunt doar foarte pufini, dar fac parte gi dintroclasi separati. in Statele Unite sunt numerogi gipoli intra in contact cu ei, ceea ce inseamni ci stu-denlii pot sd-gi imagineze fdri prea mare efort cdvor ajunge gi ei la acel nivel intr-o zi. De fapt, scepul tuturor este de a cdgtiga premiul Nobel, in timpce majoritatea studenlilor japonezi nici nu-qi potimagina sd facd acest lucru. Munca alEturi de lau-reali la acest premiu ne permite sd ne dim seamacd, degi prezinti numeroase calitdli admirabile,sunt tot oameni, exact ca gi noi. Aceasta nedeschide ochii asupra posibilitdfilir; incepem sdcredem cd gi noi putem face ce au realizat ei. Acestmediu, care ii determind pe oameni s6-qi deaseama de potenlialul lor, mi s-a pirut foarte pro-ductiv.

Cregterea se produce prin rni$careAm aflat din experienld c6, ttglrpi qard_,ejgpgr

Efr-un impas, mefit5 si fii indrnznet $i si-ti schimbi. in cazul fiinlelor umane, &ryglt_erye'r"

produce prin mi$eers. O--scbilqbare drqstiei smediului gi expunerea la lucruri noi poate creaocazia perfectd pentru activarea celulelor pasive.

83

Coout Dtvtx rc ,L VtnTI l

Probabil cd afi auzit de studenli care devin respon-sabili in momentul in eare se mutd la cdmin, inciuda faptului cE nu fdceau niciodatd nimic Ai nustudiau acas6. Desigur, uneori gi opusul e adevdrat,dar in-- gengqd._.0-ag9p+i tind -qe_*ggeg9,3r.-**siavanseze,mai {eggbd {_e-qet_ .gd invohreze.

Multi studenfi americani i$i incep studiilesuperioare la o universitate, iar masteratul gi doc-toratul le continud la universitdti diferite. Aceastale permite sd ia contact cu mult mai mulfi profesori. Deqi continuitatea poate fi o problemi, auavantajul migcdrii. in plw, o datd le.Sap-te.aui,prrfesorii din Statele Unite-au-un. anjiher._Llse- oferdpdvilesrlll-.{9a"p6-risi-univerqtt_e!-ea,_completgidea- face, .orice- .vor. Aceastd experienfi este foartesemnificativd gi le oferd ocazia de a se revigora.Maiori!-at'ea, Fr-afesorilor". petrec. anul,r-esp.ectiv indti tari, deseoperind o cultrud complet diferitS.Cei mg!_mul-Ji qmelicam al".es Europa. Aceste uni-versitdli le acordd profesorilor ocazia de a evada dela locul de muncd gi de a descoperi noi idei gisubiecte de cercetare.

P_e+,t-rU*IttSllpu_-tone_gqv4,_aq-e_q!_-!!p.,dede_plas q9.9. -i-a gdu-s- p remi..ul* Nob e! p entru fisi ol ogieqip"*m;1{!9pd. Tonegawa s-a mutat mai intdi dinJaponia in Statele Unite pentru a-gi face studiilepostlicenld in biologie moleculard. Acolo a inceputsd exceleze cu adevdrat in domeniul sdu. Ulterior, apetrecut mai mu$i ani ln Europa, unde a legf impli-cat intro cercetare epocal6, gi a revenit apoi in

84

Art tunrure & uBotu l , por INFLUENTA cENELE

Statele Unite pentru a lansa un nou proiect de cerc-etare, primind premiul Nobel ca recunoagtere arealizdrilor sale.

Fdri asemenea ocazii, e dificil sd ne ldsiminspirafi de idei noi. V.ilrecom.a"nd,"ea*renun$Ali laTubnn @nEge -ygLe. -as_ deofcriLabe*leculr_$Ldti oalqeni. Dacd rdmdnefi inacelagi loc gi facefi aceeaqi muncd fdrd a vd schim-ba mediul sau oamenii cu care interacfionafi,..!_otuls-e_"Ee-r_$tup_.-gtatic,inclusiv_pua.ctul_dumneavla$rdde vedere. Dacd rimdneli in acelagi mediu fdrd a vdsimfiweodatdincomod,qU-ygJi._eq-p4f !9_Erc1p1!e!6viaea_d9_db"9glg_Cp_gg-eqt-e_f imite.Eli-berafi-vdregu-lat de vechile obiceiuri pentru a vi reimprospita gia vi simfi invigo_ref _- p"g_p_les -uerqtal gi fizic.

O schimbare de mediu vd poate permite sdvedefi lucruri noi gi poate sd devind furceputul uneinoi viefi. lntAlnirea mea cu enzima renin6, care adevenit opera vie!,ii mele, a fost rezultatul uneiasemenea schimbdri. in acel moment, postul meula facultatea Centrului medical al UniversitdfiiVanderbilt din Nashville, Tennesssee, era in pericol.Nu produsesem niciun rezultat remarcabil in cerc-etare gi lecturile mele nu erau apreciate de studengidin cauza englezei slabe de care dispuneam.Economia Statelor Unite, care tocmai igi reveneaudupd dezashul din Vietnam, era in recesiune gi, caurmare, performanfa profesorilor strdini, cumeram $i eu, era judecatd mai aspru decdt cea aamericanilor.

Corur , DtvrN e l VrnTrr

D_oc_t9g_$!qnley Cohen, un profesor destul deexcentric, a lucrat intr-o vreme aproape de labora-torul meu. Zece ani mai tdrziu, a primit premiulNobel, dar cdnd l-am intdlnit prima dat6, nu mi-atrecut prin minte nicio clipd cd avea sd devind unom de gtiinld cu renume internalional. Spre deose-bire de majoritatea laurea{ilor la premiul Nobel alecdror laboratoare abundd de activitate gi atragtineri cercetdtori, Cohen avea numai doi.asip-tenticercetEtori +i,Iaboratorul.siu-._era .cel. mai, mic .gimaiprapadjt-diruinhegul.,_c-enJlunedicalCu--s_igu-ran!6 cd r-ru _al6te__de-lpr__ca un pa.Sibil edstigdtor alpremiului Nobel. in plus, in acel mediu modest,conducea o cercetare asupra hormonilor decregtere la goareci. Ignordnd cele mai avansateechipamente, se baza pe cele mai primitive, inve-chite metode, injectdnd qoarecii cu substanle speci-fice gi observdnd rezultatele. Deqi se lduda cdreugise sd extragi gi sd purifice hormonul decregtere din glandele salivare, tindea sd se pldngdmult gi, in acea vreme, il consideram un bdtrdnneinteresant.

iglte. ai.-a nirydli-t lC *=-14-q-:tf1-l.qhgrgtor gi aQrqlamat:,Cred ca -am*Spgt. g- !qql9__{egg_qp.9rire.Aeesthprlan-n4lr-c-o$iry-o_l_9?-re1|ggE!91g?,ciarelegatru-a, g! -911..-t9as111gpa. De

-ce- nu..md

" ajufi la

aceastd cercetare?" Deoarece nu obtinusem niciunrezultat remarcabil in studiul meu, nu am socotitcd eram in poziFa de a-l refuza, aqa cd am petrecuturm6torul an studiind dacd acest hormon de

Arr tuolxne & ueolu l , por TNFLUENTA GENELE

cregtere gi cel care creqtea tensiunea erau acelagi.Ce am descoperit dupd un an a fost ci profesorulCohen fdcuse o gregeald. in ciuda faptului ci-susfi-ngge-.p4"-e"xh-a-ctul-siuqle-.pur,,qan$B-e-a.-d€.fapto

nlgtu;1rng-a a unei alte substante - en-ai4qg_Ienigd,care ee.te socotit-d _a-._f_i factorul^ principal inhlp_e-rtensiune.

Qr-atie.. ap.estei. cer.cetdri, am inceput sd studiezenzima renind gi aqg_de.yerrit ulterioq care adSgpifral . Dacd nu

"l;g;__fi-in€lnit g! 4sista! pe_."_Qolen qi daci el nu arfi fdcut aceastd gregeald, viata mea ar fi fost foartediferitS. Poate ciutam in mod incongtient sd-mischimb mediul de cercetare din cauza anxietdtii cuprivire la viitor. Spun ,il mod inconqtient",deoarece dacd aq fi decis irn mod congtient sd-mischimb subiectul de cercetare, cu siguranld cd ag fialescevadif erit.Mei!fl'1_z.iue--_m_-*dlet_sa_n0qig4tgteaoggn{-g-r- de-Stiiotd evita-s-eri .,fld -se-'-.acupe decqqc_etiy_il€|UgAgg.de.id9_nJfjp.areaadevirateinahu.ia enzimei renind._din_cauza- riscurdtnr .implieate.

Toate eforturile anterioare ale unor onmeni de$tiinfd binecunoscufi de a purifica renina, care fu-seserd duse pe parcursul mai multor zeci de ani,equas_erd gi,- -c a urmare, q4gpa av-.e. g __o_prcgg!q_.r_ep*gtqfi" in lendul oqm_gnil91 4p g!ii.:rta. Cercetareaacestui subiect era socotitd tabu. Cum nu mdputeam cu siguranfd agtepta sd oblin rezultateacolo unde numerogi mari oameni de $tiintaequaserd deja, daci mi s-ar fi dat ocazia, ag fi ales

Arl ruotunl & unotu l , por INFLUENTA cENELE

drept rispuns, i$i poate impdrtaqi cu ce se ocupiea sau ceilal,ti. Acest tip de schimb de informafiieste important nu doar in domeniul cercetdrii, ciindiferent de aspirafiile in carierd gi de intereseldvoastre.

Informalia este cruciali pentru succesulcercetdrii qtiinlifice. Dir e+p_gf1q.-ab_gea-.cu,- cdto._m-d-"de+tiialdest_q_pgg_-cgpg$il*sg-at€Lva-depunemai*mHlt-efort indinformntii neput'tca igue. Un profesor japonezcu care am lucrat excela in acest domeniu. Trdisein Statele Unite timp de treizeci de ani qi rezul-tatele cercetdrilor sale erau impresionante.

ci nu, m6naq -i^indq+4 cdU.d-par-lfgr3a lare-u n i rur i -3l6iqtu d entil or $i on rn en il or'-^de^-gtiinf e.CAnd l-am intrebat de ce, mi-a rdspuns: ,Cqqq potsa-rndndnc?Qgf--p-gl_eeSl_fieqineva-aici-pecqrenu

ocazia sdJ intAl-n19sc." int0lnirea cdt mai multor oameni era multmai importantd decdt mdncarea.

Am fost odatd Ia un seminar unde tofi partici-pantii au stat la acelagi hotel tinp de mai multezile. Erau prezenti cam o sutd de studenfi. Degiprofesorii au primit camere individuale, a€g-gJ_lrefqsqf pnnme n-deeis sE impartd camera cu maimultiabsolventipentrucdise.p"fpre.e,"eg!.f-,el-g-qq?ia

Ha_awi-pelgqlg-_tr:qerrlsr-$i-de- a-]ega- prieteaii.Atdt de dornic era si obiinn info-r-patii. impdrfireaaceleiagi camere timp de o sdptdmAnd ar fi pututconstitui inceputul unor prietenii importante gi

Copur, DIvIU e l VtBTl t

un subiect care oferea rezultate mai promitdtoare.

Dupd ce am inceput studiul, mai multe per-

soane m-au sfdtuit sd renunf un subiect pe care ilvoi aborda mai tdrziu. E clar insi cd prin asistarealui Cohen mi-am schimbat mediul de cercetare 9irezultatul a fost o noud viat6. Dacd nu l-ag fi intAl'nit, fie aq fi fost concediat, fie m-ag fi intors invinsin Japonia din ,proprie iniliativd cu coada intrepicioare. $i, dacd m-ag fi intors in Japonia in acelmoment, cu siguranld cd ag fi renunlat la cercetaregi mi-ag fi g6sit altd ocupafie.

Infomafia poate schimba viafa

!9 lelgd 9_c![*b".aree,gn a{ -fa_c_1,9__gaTg*y4_Susfinerea faptului ci informalia este importantdpoate pdrea ceva banal in societatea informafionali actuald, dar eu md refer la raf.qrsatia-obti-nutd-dir-e*cl_ priu-go@6, o sursdadesea trecutd cu vederea.

Iqfs111q_etiq_ l$_Jp.g:g[fup!- este de doudtipuri: e din surse bine stabilite,recunoscute, gi c din surse personale.iu_ce_z$-rgrgg(q$1g[i1pj-fice, c este

d. E simFlu de obfinut. Trebuie doarsi te intdlnegti cg pgJs-aane dif_erite in afara locu-lui de munc6. Cea mai comund formd de colectarea iBformafiilor La un pahar de vin,poti incepe sd povestegti despre tipul de cercetarein care egti implicat in prezent. Cealaltd persoand,

88

Conul Dlv l t t e l VInTI I

relelele personale extinse stabilite in acest modputeau fi utile pentru colectarea informaliilor. ..9

-jn&,{Ag,.9!ie, sus[inea el, putea schimba

uatA_qlgip_ers_,eane.P4atecd-.ayeadlgp-late.Existi numeroase m-oduri dife-rite de a

agd*Ua.lrf0rpatii. Unele persoanegdsesc mersul regulat la biserici, sinagog[ sautemplu un moment oportun de a face schimb deinforma{ii gi de a afla noutd,ti. Indiferent ce interese qi pasiuni ali avea, daci sunteli activi intr-ocomunitate de oameni cu aceleagi preocupiri sauintr-o organizalie profesionald, aveli ocazia de a vEstimula genele gi de a vd trezi potenfialul.SAtt*plul. j1i4_9_{In1gtiiprinrelagii-pers.onalevip_qale schimba viafa. Nu ldsali aceste ocazii sdtreacd pe ldngi dumneavoastrd.

Valoarea cooperdriiUg_alt aspect ul o$.foSdiu care contribuie la

activarea genelor benefice il reprezinti faptul cd

lgjfLca-este-rIspl[titd. Atunci cdnd gtiu cd vorprimi inapoi ce au investit, oamenii sunt motivalisi lucreze mai mult.

Competi$ia are loc in fiecare parte a societdliiumane gi, din experienla mea, 9919c!{rile-__q!_iipfi-f icp".spup,Lrlure"_q__Lupta_-cg4slpnl{-pe+Flfaimi.Pentru oamenii de qtiin!6, ocazia de a-gi vedeanumele pe buzele tuturor apare atunci cdnd li sepublicd o lucrare. NundrUl de]gg-fe-r_i_p|-mjrU! lncg^9.9 sunJ publicate, ca-sireadia-Ia-_ele, determind

90

Ar r ruo lNne & u ro ru r , po r TNFLUENTA GENELE

valoarea unui om de gtiinfa. Deqi numele fiecdreipersoane implicate in cercetare este menlionat inlucrarea publicati, pJirnul _a_f-e* lyal.g_arga g1q41m6,deoarece realizirile prezentate ii sunt atribuite .persoanei respective. Prin urmare, apar adeseaconflicte cu privire la cine ar trebui mentionatp"iqul.

, -e*p99&--r1.- 94 4u*fierec-urrosc_gte,_re_a[Zalile*r4or_Jersoane,i4*giudaefo,rJur-il- or-dep-us e, do ar pentru cd s e---.afl. 6 _ {n- ql j o sgelisti.Daca-asesjh_ef-g_gS_i+tgm-pl+r-egulst,indi-vidul se descurajeazd, iar o persoand entuziastd gicapabild poate chiar decide sd renunle. in oricecaz,Iaboratorul nu va mai produce rezultate pozi-tive.

Acesta,esie. modll eonvention-al _de pplrqre,dar eu nu-l aplic in laboratorul meu. in schimb,persoana care a muncit cel mai mult aici pentrucercetarea respectivi va fi trecutd prima pe lista

'de nume, in ciuda experienfei de care dispirne, arealizirilor de pdnd acum sau a gradului. Ultimulnume este cel al liderului grupului de cercetare.

_ Liderii de grup sunt de obicei profesori asistengisau lectori. Dacd numele liderului de grup a apirutla finalul listei timp de patru sau cinci ani consecu-tivi, abilitatea sa de lider va fi recunoscutd printropromovare. Cu alte cuvinte, in cazul nostru, rezul-tatele prezentate intr-o lucrare apar$in persoaneicare a muncit cel mai mult gi liderului de grup careva fi promovat dupi patru sau cinci ani. in acest

91

Coour, Drvrr.r ^nl Vrolrr

sistem, toli gtiu cd eforturile lor vor fi rdspldtite.Poate vi intrebafi dacd profesorul are weun

me._1,r!., el fiind" ppctic". conducdtorul. Dacd labora-torul meu produce in mod regulat rezultate excelente gi cercet[tori talenta$i prin acest sistem, reputafia laboratorului nostru va cregte. Ca profesor,acestea vor fi considerate realizdrile mele. Prinacest sistem, toati lumea are de cdgtigat.

Cq?}ui*de*persoane ...cu-. funcfiij*-Ele-conducerec€I9,_pfqfita_de-per''mea114pii..s_9.!o$qqg!_il-p1"lorexig![-*!t -orice- domeniu. por-

4€-S-tg..{e l+*rep*isqcd gi cel nedreptdlit poate faceacelagi lucru cdnd ajunge la conducere. Dar, infinal*tpeiE-hrmea--are"de--pretdut.D*tu__p-wr-c-t*devg{e-1e' genetic, e ca qi cum liderul ar dezactivagenele pozitive ale membrilor cu funclii inferioare,una cdte una, pdni cdnd, in cele din urmd, intregul grup igi pierde motivalia - gi liderul.e-cel-carettg}Ulg_ s{. poarte*eeponsabilitatea-pentru-sl6bireaor€Anizatiei.

P*rinlre diyerc*e-l*e_.rgl_ud pe care le indeplinifi: laserviciu, in familie sau in couunitate, probabil cdexist6=unele car"e*v6-.. eer*snJigl"un -bu4 _-lider. EiEqnart_a-4i- pd_nu_ e.*!9_g_q9!spr

. Cqndre;nlizalile_qi___geF_trfl g_p-F!l--!f ilpyaluate,putelisimliclarcumno:dsl_gupdulscade.4eqp-ldtireamuncii adevdrate gi a faptelor bune gi_m_eutiu_e--rea.qpfui.tu}Ul cooperdrii constituie cele mai bunemoduri de a asigura buna functionare a oricirui

ArrruDrNEA & nrro lu l , por TNFLUENTA GENELE

grup. in plus, puteli beneficia qi dumneavourt"e dupe urma geuelor activate ale celor din jur.

hacticarea actului de oa da fdria agtepta ninic in schimb' este un mod

efrcient de a vd activa geneleMajoritatea persoanelor cred c6. ,a da qi a

primi ceva in schimb" constituie baza tuturorrelaliilor umane gi e adevirat cd relagiile personalegi de afaceri cele mai reugite se bazeazd pe acestprincipiu. il socotesc similar acelui concept careconduce la pietate filiald sau obligafie gi respon-sabilitate sociald. de altd am des-

Iara a , e

t. Dacd wefi sd vd activafi genele, aceastdatitudine este mult mai eficientd.

Cand dafi in schimbul a ceva, agteptafi siprimiti acel lucru. Dar daci vi ganditr la ceurmeaz6 sd primifi, in general nu ave$i de ce sd vd.entuziasmafi; e doar un rezultat natural, ca atuncicdnd obfineti un bilet de tren, odatd ce afi achitatcontravaloarea lui. i-

es_tgdgci sda !a

Celmai -tipic exemFlu il constituie relafie din-

p4 esy-e_&I1-e*9 jlg_4lltlq1g qg"hipb. Nu aEteaptdo rdsplati in mod congtient gi totugi cdgtiga mulfu-mire gi fericire prin acfiunile ei. Agesie_flelrtinenJe

93

Cooul , Dlvrr . l e l Vrn l l l

&. bqgUll-"-si -iaspirelie ii activeazd la r6ndul lorgenele benefice.

i de qtiintd din Anerica, potenlialiIaureali ai premiului Nobel, iu-rp_art3ggqc ..!g[qrorQgea ce $Liu, in timp sunt seqelo_.qi gi extragcg,q!ilit_ate_infprmatii de la ceilalgi. Ambii au relul-tate excelente in munc6, d 6 de obi-c_el_Lu-reu$esc_-sa."atraga_noitesufse. ii seq4qai ut

.Eis"trAng:r0n_d"Urrl.S-cleg_c_$1_!gdezvoltdgic!_e-e?_zi o_,,ta?ilie". Aceasta devine o sursd de pu-tere, ca atunci cdnd comuniti!ile etnice gi familiilese reunesc pentru a schimba noutdfi.

ia__g-q_ce!d-q;f3S!_iiq,tif igegq4l_9.-qrporane,numaie posibil c4 un singur geniu, bazdndu-se exclusiv peinspiralie qi muncd ambifioasd, sd obfind rezultatesemnificative. i. pfez-euJ. se aplicd cercetdrile co,mqne, qu.egHpe*-.D-t4p-eJ:.qgse alcdtuite din maimulte sau chiar zeci de persoane care se ocupd deacelagi subiect. Studiul organismelor vii ne aratdun lucru: capul nu e cea mai importantd parte acorpului. De fap!,_ n-11,,,,,,,,,,,,,,, e41q!q= o" ierarhie, d enarece

Degi existd multe de-a-eanfuse,g-o-"SLnir"-!ie, eu consider cd am gdsit sistemul ideal princercetarea.mea"gnneticd, cercetare care mi-a ardtat

qIgAIr*$i-Uqqr_-ales

celule, minunat

hLgELuJ-" petlrg .e. al g 4Ug- u4 -o-rge!+sm viu. -S

e pot

Ar r ruo rNne & uBoruL po r TNFLUENTA GENELE

invdla multe lucruri din acest exemplu gi pot fiaplicate in modul in care interacfiondm in via!6.

Penhnr a vd activa puterea, plasafi-vi introsituafie difrcili

Dupd cum a ardtat sxsmplul anterior, usedlUl Siaiihrdinea.-gohivitd pot contribui la activareagenelor benefice gi vi pot permite sd vd folosiliintregul potenfial. n

pe4t1u_A_-l-fplgFl-lrgbuis_ge_fi4*p11$t_iatrosituatiedif-iOe. Un goarece incollit va ataca o pisicd:posedi in mod inerent puterea de a riposta. Eupersonal aq prefera si md plasez singur intro si-tuafie dificild decOt sd fiu incoltjt de altcineva.Consider c[ cel mai bun mod de a face acest lucrue-*_de*-a:mi--pljd*dfgpe!{'. Cu alte cuvinte, dacdweli sd vE atingeli scopul, trebuie sd investili in el.Din aceast6. cauz6., ii sfdtuiesc adesea pe studenliiabsolvenli qi echipa: "Investifi-vd economiile incercetare in primii trei ani, chiar dacd trebuie sEvd convingeli familia si vd permitd acest lucru. intrei ani, vefi incepe sd culegefi roadele.' in final,p9.1p-e;ye-rgn!a invinge intotdeauna. Aproape infiecare caz, investirea tuturor banilor in cercetaretimp de trei ani dd roade gi, dacd nu,firurtrlipseqte

abiliJat-ea necesard, fie-noraqul nu a fost de parteadumneavoastrd. Dar in cazurile intdlnite de mine,aproape intotdeauna procedeul a dat roade $i, inmomentul respectiv, fondurile au apdrut qi ele.

94

Coour, Dtv lN e l VIpTt t

{qo-ie-q!-eJe care- p.rodu_c rezultate atrag bani gi,invers, Iipsa de rezultate conduce la absenlafgndurilor.

Un profesor pe care il respect foarte mult mi-arelatat cdndva aceastd povestire cu privire laob.tinerea unui imprumut: cdnd i-a comunicatdirectorului bancii ci intenliona sd foloseascd fon-durile pentru cqpcetare, acesta i-a.spus cd erap;1ina persoand- care v.enise pentr--u. a,imprumutab_ani peatrll -cgrgeJarg gi nu pentru a construi ocasd sau a pldti pentru educafia copiilor. Acest prefesor nu dispunea de garanlii, dar directorul bdnciii-a imprumutat banii chiar gi aga, cu condifia sd-gifacd o asigurare pe via$a.

E foarte neobignuit sd imprumu-ti bani fdrdgaranfii, dar hotdrdrea profesorului a pdrut sd-limpresioneze pe directorul bdncii gi acesta i-a pro-pus o asigurare pe viati drept garanfie, degi era oopliune riscantd. Profesorul a imprumutat o maresumd de bani care depdgea de mai multe ori veni-tul meu anual. (Aceasta se intdmpla cu doudzeci deani in urm6.) Hotdrdrea lui de a-gi asuma acest riscgi de a investi totul in cercetare a dat insd roade qicurAnd a oblinut fonduri. Suma initiald pe care apldtiLo din buzunarul sdu a reprezentat doars6mdnfa care a rodit. Am invdfat din acest exem-plu, afundAndu-md addnc in datorii la un momentdat. Dar, dacd nu plantezi seminfe, nu vei aveanicio recoltd de adunat.

Am vdzut cum aceasti investilie in propria

96

ArrruorNue & uBorul , por TNFLUENTA GENELE

persoand a dat rezultate in cazul oamenilor inmulte domenii diferite de afaceri. O cunogtinlddea mea a deschis mai demult un restaurantfinanfat exclusiv din propriile economii.Restaurantele sunt in general riscante, cu atdt maimult pentru cineva aflat chiar la inceput.Investirea banilor in visul s6u a plasat persoanarespectivi intro situalie dificili, ceea ce i-a sporithotdr0rea de a reugi in afacerea sa. Riscul asunat,munca acerbd gi pasiunea au dat roade gi restau-ranhrl a inceput si fie frecventat in mod regulat deoamenii din zond gi se bucurd de o prosperitate petermen lung. El socotegte faptul ci

"gi-a pldtit sin-

gur drumul' ca fiind unul din motivele succesuluisdu.

Cand vd "pldtifi singuri drumul' introducefi

riscul in viafa dumneavoastr6 - ceea ce vd forfeazdsd vi dafi qi mai mult silinfa pentru a vd atingescopurile.

Caracterigticile oamenilor ale cirnor genebenefice sunt astivate

D-ia.e,m*enpnt_a.mea, oamenii care au succes inviafa gi obf,n rezultatele pe care le doresc prezintdun element comun. Au o"-viziune-pozitivS. agupfavietri. Unul din fogtii mei studenfi este un bunexemplu in aceastd direcfie. Dupd mai mulgi ani dec0nd incepuse si lucreze in laboratorul meu de laUniversitatea Tsukuba, a venit intro zi la mine gimi-a spus:

"Afi putea si-mi dafi o recomandare, ca

97

Conul DrvrN .o.l Vreln

sd md pot transfera intr-un loc mai bun? Aq weasd lucrez Ia un laborator care a primit premiulNobel pentru cercetare." Acest student nu reu$isesd intre la universitate de prima datd, ceea cemiindica faptul ci aspiraliile sale ii depdqeau abili-tatea. Degi cererea lui pirea pufin impertinentd,I-am trimis in Statele Unite cu ajutorul unui pri-eten de-al meu care lucra sub coordonarea unuilaureat al premiului Nobel.

Deqi era entuziasmat de cercetare, acest stu-dent nu fusese deosebit de strilucit in Japonia. inAmerica insd, talentul sdu a inceput sd iasd laIumin6. Cdnd s-a intors in !ard, in loc sd ii plasezsarcinile mdrunte obignuite, i-am dat ca ajutor unstudent licen,tiat gi l-am ldsat sE se concentrezeasupra cercetirilor sale. Dar i-am spus: ,Eqti profesor timp de trei ani. Dar numai trei. Dacd nu obliirezultate in acegti trei ani, Ia incheierea lor vei ficoncediat." Dupd cum anticipasem, a obfinut rezul-tate extraordinare inainte de a implini treizeci deani gi a fost angajat ca profesor de o universitatejaponezd prestigioasd. Aceastd situalie a fost fdrdprecedent in domeniul cercetdrii din Japonia undenu pofi ajunge in vdrf fdrd si treci pe rdnd printoate gradele inferioare, iar la treizeci de ani pofiobline cel mult gradul de profesor asistent.

Cu cdliva ani mai deweme imi anunlasemintentia de a da Japoniei primul profesor maitAndr de patruzeci din ani, care s6 provind dincadrul laboratorului meu. Eu insumi am devenit

98

Ar r ruDrNEA & uen tu l po r INFLUENTA GENELE

profesor la patruzeci gi doi de ani gi ii incurajammereu pe studenfii mei sd tinteascd mai sus. Chiarla nunta acestui student i-am informat parinfii cdil voi ajuta sd devin6 profesor universitar inaintede a implini patruzeci de ani. Degi uitasem com-plet, el a linut minte gi, in mod evident, m-a crezutpe cuvdnt. Responsabilitatea totali pentru succesul sau egecul sdu se afla exclusiv pe umerii sdi qiacest fapt pare sd-l fi motivat. p.[rerea--mea,in acel moment, genele responsabile au fostactivate.

A fost, de asemenea, ajutat de rq*i=nultesin-ite. Una a constituifo faptul cd qi-a

rcalizat visul de a lucra sub coordonarea unui lau-reat la premiul Nobel. S-a intdmplat sd md intAl-nesc cu un prieten din America la un seminar gi,amintindu-mi cd lucra pentru un cdgtigdtor al premiului Nobel, l-am i11".6at dacd l-ar putea ajuta pestudentul meu. ,Am un absolvent nerdbddtor sdlucreze sub conducerea unui cdqtigdtor al premiu-lui Nobel", i-am spus eu.

,E perfect", a rdspuns el. ,Tocmai cdutam pecineva. Am fi bucuroqi s6-1 primim." Totul a mersca pe roate. Dar dacd studentul nu mi-ar fi spus cddorea sd se mute la alt laborator de cercetare, pri-etenul meu american gi cu mine am fi vorbitdespre altceva. Norocul, se pare, a fost de partealui.

A avut, de asemenea, noroc Ai in altd privinfa.Atunci cAnd lucrezi intr-un laborator cu un laureat

Coour. DIvIN n l VIoTt t

al premiului Nobel Rgt ,exista -de.zavantaje.Numeroase laboratoare de cercetare unde direc-torul a ajuns la culnea succesului gi a faimei audepdqit, ca gi directorul lor, etapa efervescentd acarierei gi prin urmare nu oferi intotdeauna celmai bun mediu pentru o cercetare rodnic6. Darlaboratorul unde a ajuns el sd lucreze producearezultate exceplionale gi se pregdtea sd atingdiardgi succesul.

A avut noroc Ai cdnd s-a trtors in Japonia. Dereguli, nu pofi aduce acasd reuEitele cercetdrilordin Occident. $i in cazul lui a foet valabil acestIucru, dar a putut schimba subiectul cercetdrii salein asemenea mod, incdt sd continue si foloseascdaceleaqi cunogtinfe gi materiale. Din fericire, natu-ra subiechrlui cercetdrii sale i-a permis acest lucru.

in cele din urmd, a fost binecuvdntat cu unanrr mit Jip. de- perssnalitaje. Pe ldngd ati-budinea sap-o-a€yq-.f".afi a*de-viata,se-p-F!pg_.dry1$g_-gp_lgqivas]plam!49+de"_fet4,-fdraa-se*bgligle_gg-Lriyrxela-viitor. Din experienfa mea, acest tip de caractereste tipic oamenilor de succes gi constituie totodatd o trisiturd a indivizilor ale c6ror gene suntactivate.

Genele - 9i abilitnfile - freeirrri individeunt unice

Pentru a obfine succesul in orice intreprinde$i,este important ca nediul*ti-eigtepul in carelucrafisd vd respqgtg qnr-p-itatea. Poate cd afi mai auzit ci

Arl ruorNne & unorul , por TNFLUENTA cENELE

f_iecare_ p, grpognd este unicd, del_ggg.prgta'ffezA ec.

Acele zone ale combinatiei noastre genetice carenu sunt cruciale variazd foarte pufin de la o per-soand la alta. G@. Degifiecare prezintd aceleagi trdsdturi de baz6, respec-tiv doi ochi, un nas gi o gur6, forma gi mdrimea lor,ca gi pozi$ia vor fi diferite, astfel inc6t nu existddoud persoane exact identice. AcelaSi luctu estevalabitqiaentru-f aele-noagtre.@rc!9gf...............ileprezinti trasghrd _qemune,cg -exacf"-acela$i-€ienom. D-if€rcnFle se manifestdnu doar in bf-Atbarcg.p."$r_.f"iaiqul unei persoane, ci$ in q r. Nu susfin cd toatdlumea este dotatd cu capacitSli uimitoare, doarpentru ca oqmenii sd se simtd mai bine. Esteliteralm ente adevdrat.

din cele maiavansate tari insd dryareitatii-xa,tudi

. Ages^lSa se concentreazd asuPra

QE!s-l- srstudardizate-st-aexauqenelolde- admitere!e universitate. S$Xlel&ii-sunt evaluati 4gPe--s!e*-

car.eet-spepifu dg inferloatri.

gi_ e, iar momentul qi metodele princare aceste gene sunt activate diferd. Prin urmare,

Up.-siste-' stendardi4at nu poate cultiva capa-citdtile fiecdrui student.

101

Cooul , Dlv lN e l VlnTl l

Ar trebui agadar sd educdm studenlii, darle carg 99b_gzeqzd, exclusigpe_ag!_de mult

d a _aptitudinilor..latente din noi.Abil.itatea de a emite un rds_pu1q.--nq_e'I[gl4t in pre.

dglvoltqreg lumii. Ideile ino-vatoare pornesc dinpunctul unde nu,existd rdspunsuri gi totugi,stu-dc-qEicareaure-ultat_e*_slrdhrcitei+.aceqtli_s-isleme

Paf. q-4-f,9. s-cutul. .are o 841_e impor-tan!d,, dar._ a -sam-,_patibili cu

a de--np-i_dqs_.cqp.eriri sau creare-a_ a cevanou.

E -lgsry,g! laPr de

i,c_e_lp-g!!1311lg1g4--ls-*c-alsd_rczut-l-atele_a93{9.mice. Cdnd l-am cunoscut pe I(e i,care a primit pre_mill Nplel pqntru-phimje, i_q 1g&1,mi-a spus cd nu reugise cu putin timp in urmd sdrezolve o problemd de chimie de la examenele deadmitere Ia universitate in Japonia, degi eraudomeniul lui de expertizd. ,,Flducalia pare astdzi sd

eten al lui Hideki Yukawa, cdqtigdtorul premiuluiNobel pentru fizicd, in 194g, care a devenit primul

r02

ATITUDINEA & napotu l , por INFLUENTA GENELE

laureat la premiul Nobel al Japoniei. Odatd,Hirasawa i s-a pldns lui Yukawa: ,,Mintea meafunclioneazd mult mai lent decdt a ta. Mi chinuiatdt de mult". Dar Yukawa i-a rdspuns: ,$tii, eu mdchinui qi mai mult". C0nd Hirasawa i-a mdrturisitcd suferise de un complex de inferioritate teribil petot parcursul gcolii generale gi lice-41--q,-Y-rrkawa ardsprrns:,,$ie:u_Ll_-Nuerau-modeqti-_qi_{o_lf E1rr,ggri.

ll9lt-d -st-rds-c-iti aveau oparcr.e-pr"qggtd--d3999-L{apriaJersoand. C dnd amauzit aceastd relatare cu mult timp in urmi, eami-a dat speranla cd poate gi eu, la rdndul meu, agputea deveni profesor pentru ci gi eu md indoiamde inteligenla mea. Cdnd studiam pentru exa-menele de admitere la universitate, notele meleerau foarte mici qi eram sigur cd deabia reugisemsd trec de examenele de la Universitatea Kyoto.imi amintesc cd m-am simlit foarte ugurat sd aflucd erau mu$i a$i studenli irn situafia mea dupd cedm fost a erau proqti,d-ar-nici i* -til*tstr&sit--dupq-algad-a-rdele-ed:rcationale- a I e.ti"ilorayg4pgte.

P.qst&r-es_stq!9_m_ql91d9_eS1lcjgle_glg1!9391eQ[ob qgr__e_ qi

a regulilor nu_ es.te indi-catd, deoarece valoarea acestui tip de ,inteligenfd"*cqd9_grt_Ig-pid$ae. In lumea afa g-e fl o r, co mp ani-

cg{g _pd .exegutg pasiv ce li s.-9. sp-une gi sd nu

103

Coour, Drvlr 'r al Vrnrrr

gq-n-4p".+€pg*ry.1-o-@jioguri. Acesta e un semn cdsocietatea ca iatreg se- fuldepdr*,eazd, d,e-educa$iacAACQAtfgte sguFra redirii m€rcanice. Acum estemomentul sd investim in crearea resurselor umanevaloroase, in tehnologre $i in proprietatea intelec-tual6 care vor aduce foloase intregii rase umane.Acestea reprezinti cea mai mare contributie lacomunitatea internafionald. Din punct de vederegenetic, pdtrundem intr-o epocd unde fiecare indi-vid trebuie si-gi dezvolte qi sd-gi foloseascd abi-litdfile inerente.

O-genii@pufini,dinheeiiSl-realizeazi-visele. Dacd am putea sd neactivdm genele, cu cele trei miliarde de informagiiale lor, oriee ar trebui sd fie posibil. Pdnd decurdnd, am crezut cd nu existd nimic care sd nepermitd sd avem acces la partea neutilizatd dinnoi. Acum, cdnd oamenii de qtiin!6 au inceput sdexnmineize mintea umand mai profund, descoperim cd putem apela la acest potenfial neutilizat.Pentru a duce o viafa completd gi fericitd, trebuiesd ne folosim minlile pentru a ne activa genele.Expunerea la lucruri, informafii gi medii noi esteperfectd pentru stimularea genelor care suntdezactivate. Aceastd opinie se bazeazf pe toatedescoperirile gtiinlifice relevante de pdnd acum, cagi pe propria mea e:rperienfd. De aceea vd recemand sd trdifi cu genele activate.

104

LnCTII DE VIATA DINLAB ORATOR

"$tii$a de noapte" conduce

la mari descopeririin spatele marilor descoperiri sau invenfii,

gdsili adesea poveqti din culise interesante. Sdlu6m, de exemplu, fuziunea celulard. Tehnologiaactuali ne permite sd combin6m celule umane cu

'ciuperci de mucegai, dar aceastd posibilitate a fost

descoperiti dintro purd int6mplare. Un shrdentfdcea un experiment dar egua de fiecare dat6, degi

- respecta la literd instrucfiunile profesorului.Frustrat a aruncat in amestec o substantd carepdrea si nu aibd nicio legdturd cu instrucfiunileexperinenhrlui. A avut loc fuziunea gi a dus la onoud descoperire. Chiar gi activitEfle fird o leg6-turd aparentd, cum ar fi schimbul de nout6fi lareuniunile de familie, pot conduce la maridescoperiri.

105

Coou t D Iv IN e l V In r t t

Numesc acest aspect din culise "gtiinfa denoapte", spre deosebire de ,,gtiinfa de zi", care con-sti in lecturi, examinarea obiectelor la microscopsau prezentarea rezultatelor cercetdrilor la diversereuniuni. "$tiinfa de zi" e ralionald qi obiectivi,avdnd o logicd clard qi ordonatd. "$tiin!a denoapte", pe de altd parte, obline sugestii impor-tante de la intuiliel inspiralie gi experienle neobig-nuite - cu alte cuvinte, de la facultdlile gi eveni-mentele umane care nu sunt de obicei asociate cuoamenii de gtiinfd. Afi putea spune cd ,gtiinla dezl" reprezintd rezultatele tangibile ale cercetdrii,iar ,,qtiinfa de noapte" constituie o parte a procesului prin care aceste rezultate sunt obfinute.Mgi.q$ta-t_e? *leglt!-o_t* "-"qi

". Dacd' reprezintd. gandirea emisferei

a_gfgierului, a e1 q.r*e-p*rezin-

!g-p€,eea-a- ernisfersidrepiHssau, pe baza terminole

srgi_me-le, g.6nduea geneticd. in acest capitol, agdori s_f,_ y[ impdrtiqesc pe care mile.am format de-a lungul experienlei mele ca om degtiinfd cu privire la qiacti varea4eneLror-pasive.

in primul rdnd, degi pare surprinzitor, eimportant si nu qtili prea multe lucruri cAnd vdapucali de o noud cercetare. Cunoaqterea qi infor-malia sunt instrumente valoroase, dar cdndoamenii de qtiinfd se bazeaz6, exclusiv pe

"gtiinfade zi", pot fi dezavantajafi. Pot aborda cu prudentd

106

Lncl r r on v leTA DrN LABoRAToR

inovafia. O .-gll._"clllgttige largslpt aqroug*i*gF*ge--prgCIli*cere- se opunipplic=arti*ultg-rl-9ua -9.9rcetare. Cu cdt o persoande mai informatd, _v*g_gg$g_sdi4-qeapi -rur- nou Fu'ni onf. d e -cereeta^re. Dimpotrivd, e

qa_psrseeqefqles_erp.9ll943_g?.:g_ltrygr"ip _c_-eJ1_qqg"-lera lzrtare;"2 g_-"Li+_e*qu-€utarel pentru c[ le permite sd se arunce cucapul inainte. Acest curaj conduce adesea la marirealizdri. Buckminster Fuller, unul dintre princi-palii inovatori ai secolului doudzeci, a formulatacest lucru intr-un alt mod: a sfdtuit omul de qti-inld si fie un generalist, mai degrabd decAt unspecialist.

Odatd l-am rugat pe Ma.peffr__&g!,,_q fe4llgioreulc,gtp-o_ry-,tlgi_.Qonf qq:nqi inqpirt5$AAsd sec"etu n

eigal$Pepli-*s19!4e. ". t ."Sony a st.Jlgl-gsaJ1mzrstsaryl*q1 j11-.el_gp_o.qia.

i . CAnd am aflatmai multe despr de

Dupi cum am menlionat in capitolul nr.""-dent, implicarea mea in studiul reninei, care aveasd devini principala mea realizate, a inceputprintr-o interpretare greqitd a datelor. Cdnd am

sL07

Coour, DtvtN nl VIoTtt

inifiat studiul, multi dintre colegii mei m-au sfdtu-it sd renunf. Pentru a cerceta renina, un om deqtiinta are nevoie de mostre pure. Degi gtim cd renina se af16 in rinichi, cantitatea este minusculd gide asemenea extrem de instabild. Combinafia aces-tor doi factori genereazd cele mai dificile condifiipentru cercetare.

l4ut-tr- oam- eai "de $tiinji-,qlg$aseri reninarqgqq-te*a.n€a,*dar-nimeninurelrlisq_pq_o__p.gg[fice.Drept urmare, cercetdtorii ditr domeniul medicalerau sfituifi sd nu o aleag6 ca subiect al cercetdrii.Deoarece eu studiasem chimia agricold inS+r_.+.gaq4ip".e-pg-niciodatd-dsaeeagE_q42"-I4e_fajsoasdgi

Lzrtgtr.e. Daci ag fifdcut parte din departqmentul medical in loculcelui agricol gi ag fi qtiut cdt de mutti oameni incer-caserd gi eguaseri inaintea mea, nu ag fi ales nicio-datd acest domeniu de studiu. De ahrnci am studi-at renina gi, sub coordonarea lui Tadashi Inagamila Universitatea Vanderbilt am reugit chiar si opurific Ai si o produc. Ca gi in cazul lui Ibuka de laSony, am armt norocul de a nu fi un expert,deoarece in caz contrar nu m-ag fi implicat in aceststudiu.

Am armt multe experienle similare care mi-audovedit cd e_mai-bine-sd gtii_Esi_prgia .de_q0!,prp- emlilJ. Cend studiul reninei pdrea sd se afle in

i-pas, de exemplu, am apelat la manipulareageneticd in*ciuda completei noastre ignoranfe cuprivire la domeniul respectiv. Afldnd ci noua

108

Lrclrr or vralA DrN LABoRAToR

tehnologie a permis folosirea bacteriilor E. colipentru producerea hormonilor umani, mi-am spus:

"Perfect! Hai sd o folosim pentru a produce reni-na." Acesta a fost primul meu contact cu manipu-larea geneticd gi, din nou, se pare cd am avutnorocul de a nu gti nimic despre ea. Drept urmare,am cdgtigat cursa pentru decodificarea coduluigenetic al reninei umane.

Cdnd am luat hotdrdrea de a introducetehnologia manipuldrii genetice in cercetarea noas-trd, am aflat cd studenlii cu cele mai mari noteerau cei mai pesimigti. Au intrebat nervogi dacdera o idee burrd sd ne implicim funtr-un domeniudespre care nu $tiam nimis. Bineinfeles, nu gtiamdacd teoria mea va funcfiona sau nu, dar credeomcd meritl sd incercim exact din cauzd cd aceastaera o formd de tehnologie extrem de avansatd.Studenfii care au susfinut ideea erau cu totii con-dugi de o curiozitate vie. Reactia lor a fost: ,Sundiriteresant. HaideS sd incercdm." Atdta timp cdtsubiechil le capteazi interesul, acest tip de stu-denfi nu renunfi nici chiar dacd lucrurile mergprost gi, in consecinfd, de obicei obtin rezultate.

$inkle-_-ru*_e:p_eirnpotrive noaqtrd? .Il{91m9!ra nq__este inerent

"gqiyn; -ri d"s""bd, .d f-rlecat

+_ qqdsionqtlejudecatanopsfiricnt'esupe4oard."Dgpgnd-ef h".eXcgqiv-L-de-clrnoa$ere @ 9i n6poele,-face si.+dvim-#;-d&t6. ffia o sarcind

109

Couut Drvtu el Vlnrtt

nu merge cum ar trebui, clnoaqterea in exces ne

e.face sd tr4gep conduzii pripite; concluzia lacare ajungem intr-o asemenea situalie e probabilpesimisti; $13rjgp-_--uLlg.p cd proiectul este sortitegecului cAnd existd incd o qansd de reuqit6.

direqtgul- Untye$ilq!"__Tquklba qiNobel in-fulg_logie,lgg me

^are"mai multe sugestii pentru ob!i-nerea mult rdvnitului premiu: (1) _ry __fq l1s?lipJinFi i r; (2) au.?9-9.^r^I-L{a.ticquostlrts -ia- exsss; qi (3) scapati de i_nf_orqq_aliile+

inutile e. -i4tr-oIulue-sare-q,ere-grigina[hate, nu puteli iegi in evi-denld dacd va b azstj ex. qeeiy. p9_J99^bil9__gg$Irteqau.-infomatii. Sfetul meu adresat celor carecunosc foarte multe lucrwi este de a ldsa deoparteacele informalii $i de,--a tgn_o"11a expede-n$a. drn-.tre-sq! P,€I'llutialemporar-

Egecul nu este o opfiune cdnd persevereziCdnd m-am intors in Japonia fur anii '70 dupd

ce mi-om incheiat studiul asupra reninei in StateleUnite, am hotdrAt sd reiau aceeagi cercetare de lazero la nqu _infiirgata -Univssitate--Tsuku.ba. Lainceput, m-am gdndit sd trec Ia un subiect diferit,dar nu am putut sd renun! la renind cu potenlialulsdu de tratare a hipertensiunii. Pentru a o studiainsd, aveam nevoie de materiale. Cam in aceastdperioadd, aps aflg!._g{exista p Jgnlr_ras[ aparlin ereif'r:. e din lum.ea qtiinfificd cu

110

Lncl l t on vre lA DrN LABoRAToR

privire la acest subiect fuseserd impdrlite timp dedoudzeci de ani qi majoritatea oamenilor de gtiinld

r_ca nu se gasea rn crerer.P9b4z4,m4!;4ul_!o1 insd, colegii

eram convinq! _ct- fqllna se afld inereier. M;4m deciq qd ob,tin un-extract A;Ai"ddin

gelglut conline sl4q , gggqic sacplin-cu*. h-ojuqo.ni. Pteg.upquand cd aceste glandeconlin o-mare cantitate, m-am decis sd o"bjin maimulte din creierul-rap-{or squ porcilor. Problemaera cd aveam nevoie de o cantitate foarte mare.iEri trebuia p cam*glerd-de-.studiu Si, pornind calculul de laaceastd valoare, q_m pg-t_ialaf. cd erau -.ne_eg,s_aretreigg-ci,..p4!r-s.g-q-q1-dp- !qil-dp- qrqiere ca si-l obtrn -

g-l_qg-rqg;--gjglq1bcl_r! Unde puteam gdsi atdt demulte glande pituitare?

Mai intdi, am contactat ferma de porci deldngi Universitatea Tsu-kuba, dar nu dispunea nicipe departe de numdrul necesar. Apoi, ajungdnd laconcluzia cd cel mai'populat orag al Japoniei,Tokyo, cu sigurantd cditvea suficiente, am vizitatfermele de vite gi leam implorat sd md ajute p6ndcdnd, in cele din urm6, au fost de acord sd ne deaglapdele*p.ihulare de la vitele saclificate. Studenliide la laborf,torul nostru s-au dus la Tokyo de maimulte ori pentru a le lua gi proiectul nostru aavansat.

OdendE*pltgi.J.gl--aboundaredimensiuneav6r-

1 1 1

Coour, Drvrr,l al VruTrr

fylul-degefului-!0are gi e agoperiti de o membranddurd ca cea.g.gp.1

"".iutte, care e prin urmare

foarte dificil de indepdrtat. "Dacd am putea decojichestiile astea", Ug!a_m_!Bde-U!at eu studen-tii, ,stu-dilt nostru va uimi pe toatd lumea." De fapt ins6,nu aveam de unde sd gtiu care va fi rezultatul.A-ceaqtg q"-gg$Ie-gerye@rii -.-nu ai de unde gg gtiipanaauincerci. Existd intotdeauna g_Bgqibil$gte,dar nlgiedgta..g_ ga utie. Acest lucru este valabiligg6-1n-Iu[-e-a,.$-tifurtei de-2i".^ e

, lid-erul trebuie sd aibd o-credinti neabi-t!$6 trr:ezultahrl-dorit.

Existd relatdri despre oqmeni care suferd mu$iani de o boal6 cum ar fi reumatismul gi apoi li sespune cd un anumit remediu, cum ar fi un izvor cuapd termald, ii va vindeca. Eund-conyin+i-cn-e-adeyFrat, depqoJera ca, dupa ae. fac.bai.e_gr*epa.reppec-tivd, durerea lor dispare definitiv. _qg$;n-bareadin gendirca- lor derelan$eszd gene inactive,

!_qnp-fice. Degi izvorul cu apd termalE s-ar putea sdfi avut proprietdfi curative, canvingerealor cu sig-urantd cE a jucat un rol in vindecarea bolii. in acelagi mod, cCInd u.lirler-de";.1" sfl.rrn.ggqp.e posibil,cei din jqrullUr_qed_Ei -ei in*acesta, D_gr I_derul trebgr*e- s-6, er-e-ad5-..din .toati-inima. in viata au locmulte egecwi, dar liecare din ehe apare dinmomenktl in care incepem sd credem cd am eSuat.$imilil', a$t-1i.p.p qdem cd mai ave , uuesudm-indiferent cdt6'difGit. pd ia fie tucrurile.

ttz

LncTrr on vrnTA DrN LABoRAToR

in ti-p ce lucram impreund la decojirea glan-delor, ap t1q-e"put-trqptat pd ne intrirn in ritm gi sdne distrdm, pdliwdgind in timp ce lucram. incura-jat de lucrul respectiv, Eicile neJe..diats€uri .deipo_bfuhftare au inceput sd creascd in convingere:

"Aceasta ar putea conduce la descopgrirea unuitratam ent.p€qtru hipertensiune.',A.m putea primiun patent in valoare de mai multe miliarde deyeni."

E-Wgp-lan"l -€ -epqqqi qa4-d -oanenii- suntLm-sli_cdi -31g!!At-a!e'*9! 4l.te per-_q 9 g4e_y_o_t_q4 li_g-g_ dgltue. Doctori, ab s olvenfi, stu-denli gi in cele din urmd chiar oameni care treceauprin zond au venit sd ne ajute. {p- {-e-qojii toateqgle_3_5.qQq_{,e^.gl_a_ndep-ituitare,fiecarecdntdrindap gre, rezultdnd o cantitate totaldde aproximativ [p_ flg -kilograme. nup4 "9939:-etgrealor pentru a - k^qqle"A. t"f aacfgrmajntno=pudrd c aresem-Erlg-c:U*ress-trl, q.4g-Je_g$it sd extr_qg tr_ ,

Dg-pege!-e,-dUpg-lgq$-gg-e-Fptg-punc6,rezul-

lutul l."fpsL.jg dg_i..."g"e,din cantiteiea la Qare ne agteptam.

, incdt prcinu puteam sd o vedemcll ochiul liber. Dar*gel pudn reusisem_sd purificnrnrenina din crgier.

4+_ "4.lqt?!*i-"C4_q!- aggastd {esc.operire la

c.9ll9:!ie --gqc-i,-e-@t-ilirternafionale de

@idclberyin 1979 - oreuni-une selectd qi prestigioasd. C0nd mi-am incheiat

113

Conur, DIvt t ^e l VloTt t

prezentarea, sala a foqt cuprinsd de aplauze fur-tupo,ase pentru faptul cd gi.deq+r*-dg*dezbateri internalionale cu privire lap1-e_z,e"nja {gninei in creier.

A4l invdtqt o relioasd din aceastd expe'rien!6: d cercetdrilor depinde rU $.-e- r-f1el1l*

. To figqrat, dar gi lapropriu in-s-eucul c. i.Cdnd decojeam glandele pituitare, lqm-gUge:atstuden!ilor sd incepem disdedimineald gi cu toliis-au conformat. Uuiy"ersitatea .Ts-ukuha-.-era - itrc.6nog--qtii:j4a-sr--drtual:recuoscut'6,cu'.o-istoriemqi. scurte de zec.e .ani. Le tot spunesm celor dinechipa mea cd e ca-un joc de hasebal: ,Nimeni dinaceastd universitate nu a cdqtigat lncd, dttr_dacdcontinudn.sl- obfinem punete,..tuy9n0* .a S"ansd. Sidacd nu putefi sd nimerili mingea, cel pulinajungefi la prima bazd mergdnd sau alergdnd laultima loviturd. Haideli cel pufin sd ajungem laprima bazd."

Oamenilde-qtlin$a-c".o-ncurcaz6..p--e.Le-ucu.rivaliiJi. Pentru cd gdndim cu tolii aceleagi lucruri

gi folosim tehnici gimilsls, part_eg ad_yersi y4 ezftaocaziog=41_-sau,ys-inregistra .eSeeuri. Trebuie doars6 - a$tepti-m- "-o-caziil,e-ivite. &--lnt6npliJa-fel-in

fie in cometLindustria de{iyer!i9m;p!r" b.urgd qalr orice .afaeere cu o- dozd-s3+giqgge- -49-,.9pnpetitie. e--sa,-.continudmmunca. P*efggvercn$a conduce la putere. Atdt timp

tt4

LncTrr on vreTA DrN LABoRAToR

c&t i. Aceasta este atitudineaupll| -c,a;!!gtqr.

Mul$umitd muncii acerbe a tuturor, echipanoastrd de cercetare a reuqit in final sd extragdrenina. L_4 g__e^gep_fia care a urmat prezentatii-.mele,oamenii de qti!1rJa-dir-; hf4q_g.?_eg venit si mdtelipite. Mu-$i gri:qq.spus: "Avefi tto"o" .a i"pbniaeste un asemenea grgant economic." t

t pe+e_ p:e iq_tlghet_gln_eJ3i-,:C_a! d,,e multtg__qgpl_qt-sd furportati toate acele glande pituitaredin America?" in fine, am infeles. eug_qplglgs-eg*-de.+39l_9--p$ellqle_dil.I.'gta-t-e_tp--*U_nite.Le---am mirturisit-s@. ,Nu le-amimFortat. ie.!o._atd lupea -studenlii me! lic.g-nt-i$i p 9g.-trllgr alli dgclori 9is-$$enfl chiar qglia _m-g-a.-- .1*ep-_4j!-oj_it__umg_ laqfni{." Nu le-am spus ci solia mea era cea maibund la decojit. Pore_c_I4 pq*ea de atunci incolo a fost

"doctorul 35-000 de vaci".

Nu exigtd linie de soeire fu $tii4nNu e nicio mirare cd ,doctorul 35.000 de vaci"

-s-a apucat imediat de o altd sarcind dificild.D-e-.pi mostra de renind pe care o oblinusem cu

atdta efort rue- .q=Jg=m:og"B_pJ9!i_o.gsd, nu era

care fusese salutatd cu asemenea entuziasm poate

"d rg}tige*pg*pgltltiggez*"-^ q de zbater'e internafio-nald, dar nu era nici pe departe suficientd pentru

' 115

Conu l D tv l x e l V tBT t t

- in plus, chiar dacd era extrasi din creier,

ecgpla era boy!4, $i, desare-c*e Eso.pulstgdiului ngqtru era de-._a*haLa_hrpcrtensiupea lagu.e:ri, eram incd -deBarte-.d€ a:l atinge. $glulieideali ar fi fost sd colectdm renind din crsisleumane, dar nu se punea problema de aga ceva. Dinnou, nu gtiam ce sd fac.

Deoarece tocmai primise laude internafionale,aceastd situafie era de doud ori mai dureroasd.DWtr mult chin, msm decis^si adoptp--atitudinedjferitE. "Acesta

e inceputul unei noi etape", mi-amspus eu. "E-gn-gemn cd suntem pe cale sd facemun mare pas inainte." A,c_q*asti -atitudine"pozitivd

4qi-.a pernis-sd-m6-relaxez. Peste pu.tin timp, amaflat nigk'...v,egti- incitante: .cantitdgi mari dei$-ulln6" $nan"d fu-g.es-eri produg-e cu suc-ces. de -hac-

tgti4S.E".-eallcu.qiutorulun-pi-telnologii-nor+ir*rcn-tgtc. Pitrg4-9e,9e_m* !4 epicaDgpd ce m-am consultat cu echipa, 40:4m hptdrdtq?inl1ed$a__qggeqtElehegl..ggglnplqlgctulnoqtru,ch|a'1 daqd_ +y g_t-iep +!pgig.-d_e-"9pre ea. Scopul nos-trueradublu:s.gplod.gcgpca4'-tl-Fl-i-m_--ari-.{e-,.r"e

din bacteriile E^ cali,p s5. descifrdmc93!fl -geUetic..s[ -sn zirn ei.

Tocmai eram pe cale sd incepem descifrareacodului genetic al reninei la*S_oareci pregdtindu-nepentru acest experiment cdnd am primit nigtev"etlt*descuxqi&nte: Institutul Pasteur din Fran$a,marele campion din lumea cercetdrii gtiinfifice,tefmipgge-deiadesci&.arca-r"mineide-la-$oareci. in

116

Lrc l r r on v le lA DrN LABoRAToR

ciuda acestui egec inregistrat de noi, qlq- schfqb-+t

St ap- frecu! ipqedrAt _La. dp,gqrft argfl " pp.d.uluir e. Institutul P4gteu1, am presupusnoi, 4[ar,--fi-pgjgt-ajunge at6t-de departe dacd toc-mai terminaserd studiul cu privire la renina lag,o-areci.

Deoarecersr_rbafuqgs_g-.3-e_ jgidgnlUif-1g!,qin

ginicHi-uani, am decis cd ar fi mai ugor sd o

9lt-fgeem- diu- rinichi decdt din -creier. in acestscop, aveam nevoie de U.n n J"{ggqBjtcare sd conlind o mare-cantitate-dgleDrnd - ceeace nu e ugor de gdsit. Am folosit ce am pututobfine, dar rezultatele au fost nesatisfdcdtoare.

anuntare.-

ic cd rezultatele studiului nostru/5

vo"L.fi_gata-pgutu- gpa dea zecea cniversare aUlgyersiEJLTsukuha. Apoi q'-'m pnell-o- d14 leoi-fure. I ea

d nu PllFgi-gi- g9-prgp-es-er-a--de studiul

informatie eraAveau sd ne

Liaig -desosire?M-am dug _su_atrrqngl*,in_ FfAnt-q . gg sd af lu.

La Paris, Institutul Pasteur a confirmatzvonul."Ng-pg!pj13p9ie-ee jtCeigtggli-+n.slaain_qc_gpt.mornent. De ce nu incercali sd decodificafirgnlp de l4 maimute- -*mai degrabd?" mi-au sugeratei, sigqli_,p_e_ g_g_ggesul lor. Gdndul de a decodificagenele maimulelor dupd ce codul genetic al reninei

Lt7

Conu l D l v r l l e l V Ip r I r

umane ar fi fost deja descifrat pdrea o mare deza-mdgire. $i_!g.tgpi decodificaserd deja gpJzesi lasu!6, in timp c-e noi ciutam in continuare maLeri-

algt- de studiu. Cum puteam sd concurim cu ei?Dar adesea, am observat eu, momentul in careinfr6ngerea pare inevitabild, incep sd se intdmple

uqir-aeole.An zburat de: la Paris la Heidelbe'rg in

Germania, pentru a participa la o reuniune gibqq- bere intr-un bar aproape de universitate, pro-fund descurajat, cdnd a intrat induntru o cunog-tinld a mea, Shig_qla-dg N_ah_anislrj,*profesor Ia Uni-vglg"itate.a Kyotq, cq o'ry_egu!3ti3 ip!e. rnqlf 9nal6 in

ud*-igeuq949r-*geg-9!jce' S-a agezat gi i-ampovestit totul.

Rdspunsul lui Nakanishi m-a luat prin sur-prindere:

- Ag..decodifreaL-dp-ar-oplz-e-cJ- -rr-q? inacesl caz, $tii, c[gr-g4U_d_sin"evadecqdificd noug- la suti_ dintr.o gen6,fsaTle_ e.

- Dar noi nici micar nu am...- Dggi..,yrp,i' te -va ajuta-Laboratorul meu.E"a-ga=un dar--c-42\rt dtn ceruri. E adevdrat cd

avea loc o conferinld in orag, dar ocazia de a intdl-ni nu doar pe cineva pe care il cunogteam, dAr totod _exp'grt in manipula_rpa genetici, precumN -intr*:ult pi-c--baqrdinQsrmanig.-Qlaunala

ltnJgiEpn. Cu el de partea mea, am simlit cd maiaveam totugi o gansi de victorie. Ne aflam in

118

Lrc l t I l n v reTA DrN LABoRAToR

continuare in dezavantaj, dar eram pregdtit sd maifac o incercare. Eneggia_ qi- entuziasmul mi s-aurctrezit la via!6, am anulat restul cElitoriei gim-am intors imediat in Japonia.

@flgal_e*f_erye_n_tesuntcontagioaseE_pgsibil sd fie adevdrat cd--vpqtile-rele vinc6te

-tlef daf "g-4-q9fr*la_fel_Slye_Ltile.-bu1e.O_vestebundmi agtepta la intoarcere. Un doctor care colaberase cu noi Ia laboratorul nostru informase.:spi-talelg uniyergitaredi:r JoatLJaponia si neanuntein-,c-aztd-cxtixpnrii uttui,ri:richi cu o mare cantitatede renind. Ca urmare a eforturilor sale, am primitun telefon de la cineva de Ia Universitatea Tohoku.

- Egtifp11q*.Ul rinichi mAine, m-a informat. Vdrog si-l ridicali imediat.

Eghipa B-q-as-trd a fd,cut _rost de eh€sta-garbogci qi in miez de noapte anq condus cAt de repedeposibil la spital, care se afla la peste trei sute dekilometri distanld. Spre bucuria noastri, rinichiulpe care l-am oblinut ori mai mult

,desAt !n 4q-qll norm.at-din

echipa noastrd.Acum eram qi mai hotdrAli sd identificgm

care determind hipertensiunear nudoar pentru lipele nostru, ci gi pentru binele dona-torului organului. Dupi ce am extras renina, amimpdrlit echipa id;a;t"a="-iiitre'UniverditateaTsukuba gi laboratorul lui Nakanishi de la

119

Conul Dtv lu e l VtnTtr

Universitatea Kyoto qi neam apucat sd descifrim

99{gl*.g-e-n9!i-c_ al_-reainei. , IngtitutulPgs!-egr dgig.'qe_ ep:"opiq {-e* -linia--de-sostue $i noidea.hiaincepeam. Absolvenlii au adus saci de dor-mit pentru a rdmAne peste noapte in laborator gi

-a4q^--rn*tlgclt-ai$-i-noapte.Dareramatdtdeentuzias-mali de a ne afla pe punctul unei descopeririepocale, incAt nu am fi putut oricum dormi. Acestultim, dispqrat-_-efqrL.a -dat, roade.

, In-sJ_itgJxl Pasteurnq te-r-uorrrrgs-e* ined. care am desci-S+ coaU ge"et..r^-flme - scepd*fbal. 19$], doar cutrg-r-luni inainte ca Universitatea Tsukuba sd sdrbd-toreascd cea dea zecea aniversare.

O-s-in-9ury6" -_ry_e_S2gre implicd un numdr enormde persoane. Privind in urmd, aceastd reugiti spec-taculoasd, adUs f@,ng.g{_flIgtW fi reqlizatd far[ coope' multor

4ltqra: persoana de la mdceldrie care nea oferittoate acele glande pituitare, numerogii voluntarientuziagti care n*au ajutat sd le decojim, doctorulcare a fdcut publicd nevoia unui rinichi proaspit,oamenii de la Universitatea Tohoku care aurdspuns acestei rugdminli gi, desigur, doctorulNakanishi gi echipa sa. Degi de multe ori m-amsimtit descurajat, mai ales cdnd ne confruntam cuun nou obstacol, atitudinea mea pozitivd m-aconvins sd continui.

cd posed.i-"un

L20

' Lnclrr on vr.e1A DrN LABoRAToR

agpec!-profund competitiv, un element de rivalitatede41at'-din llorffi egocedfried-de-faimd'gi 3ucces.

Deqi_feg*_,lp9p-p'Qpee-t a,epeCt- in acelagi timt Effitudndru cd ceea ce fac e in fol-osul umanitdfii. Deqipe de o parte vreau sd c6gtig, fugj,-Ug-entirin minfs

li--.p.-c.glul care transcende rezultatul imediat,conqtientizarea ci, gi b_eazulin_care-pierd-cursa,_c999--99-faC-.are-totugi-o spmnificatie. Acestea suntmomentele cAnd simt cd genele mele benefice suntcu adevdrat activate. $i am incredere cd, pe postde lider al grupului, acest sentiment este transmisechipei mele gi celor de ldngd mine.

-ff ltn*-edgseql*Dqri-n-te-le---f-i-e"rbintrdung--la_-_qeruri",dare";<neEienta*-mj__f-qqp*_qg*-cIe.dmai -sunt-probabiltf+.giee-genelor"""din -celulele Loa.s.tre, 9i nu la

.ceruri. E decdt un adevirgtiinfific in acest moment, dglpqul!9._gyeIf"gg4ted+.-ue u. Sdluim de exemplu urmdtoarea pgy_egtire.

Dupd ce am reugit sd decodificim reninaumand, neam stabibb maigdle-cqopurlnoi, unuldintreacesteafiindde-agp4]-1-c*e=SggXe4i-hi.perten-

*"i 9^ ge,qglg feninei umane, Deoarece aceasterelatare este prezentatd in amdnunt in capitolulurmdtor, nu voi intra aici in detalii. E suficient sdspun ci am avut probleme de la inceput. Indiferentce fdceem, tensiunea Eoarecilor nu cregtea. inaceastd situafie de criz6, am fost numit sd conducsnmpania de suslinere a lui Leo Ezaki in alegerile

LzL

ColuL DlvIN er , VInTt t

pentru funclia de director aI universitdfii. Aceasta

m-a linut departe de laborator pentru o weme.Dcqu-e.c--e-*nu-!0si-fusesem'niciodatdimplicatin

4g -qa-4.,p aaie-' p6.na atunci, eram irrtr-o stare

dg.etresscv.er $i,. drgp!--r,-e,7-u$a!, a

mr s-a ci tensi

atunci nu prezentaserd niciun semn dehipertensiune, indiferent cdt ne dorisem noi acestlucru, def-.-a"sum--parctr nsiunea-for-lrcgtea ca

tasprrns laa-,mea. Am fost silit sd ajung la con-cluzia cE e vorba de sincronicitate. ipoidigntivesd cred cd sun-Lh'ans-m_=199*gamenilor - -gl*tuiu&r--luerur[ol-Jii*- dinj

Rezultatele reugite ale unui etudiudepind de intuifie

Povestea descifrdrii noastre reugite a renineiumane e qi un prim exemplu al recompensdriifolo.sirii . Pentru a obline rezultate satis-f6c6to are ale unei c e rcetdri, o m,:ilrlg Stiin$n heb-uies6-gi foloseasc5-infuifia. De fapt, unele persoanecred cd intuilia poate determina reugita sau eqeculunui proiect de cercetare. Intuilia joacd un rol insuccesul multor incercEri, nu neap6rat dindomeniul qtiinfei.

cu re4dJatelq -g_o_aqlgbe-din

t22

Lncl r r nn v leTA DIN LABoRAToR

Egla_ry_+Sjrd. Si ludm de exemplu cursa mea con-tra Institutului Pastew. Iuslfnptul.meu a jucat unrol-cheie in triumful nostru. Dupd cum ammenlionat mai deweme, nici mdcar nu incepusemsd decodificdm gena, in timp ce Institutul Pasteuro fdcuse deja in proporlie de optzeci la sutd. Cdndam dat din intAmplare peste Shigetada Nakanishidupi ce am aflat cd Institutul Pasteur era pepunctul de a termina studiul, soarta noastrd s-adecis. kqa aq fi auzit oferta lui de a ne ajuta qi aqfi:gp+unsjp""lchinb : " Apre ciez amabilitatea dumi-tale, dar cred cd ar fi mai bine sd ne retragem dincursd acum', p _e-iat* ifr- -a,celqrg4erlt. Deql-pfiyt+_d_,fn tlrmd pare ciudat, reactia!g--e3l$x!rYg--gl9$roD-gg!9r"ll-9-dq-per-tsa-uo-as-tEa.--Ap sqlt-iga! ! isi-m.fuat-qiahrere care, dinPUIUL te

e.Cand m-am intors in laborator c-u*_e*klnul

"*g9:i!'- l-oig* . Acei studen{i r" ffi*'r:X

doctorat care s-au mutat delg TpJku.b,a-l"a*KJ_oto ca'sd-_-l]tp-leze la- proiect au. ramas. in.lab_qr-ator zi ginoapte. cgnqent_rafi asqptq. cercetdrii. Eram subef9--c.fltl'.g&enaLiaei gi am terminat decodificareagenei in trei luni. Fqptd s4 f+Spjiq* -"9*el!!."1-qglienat5 in scopul i4-e*+iifig.gf tj " e-o-dglui Hep-el,ip, " alIggr-nei-snane ip*q]l*slq.-mnsglor de noudzeci qinoud la unu s-a datorat.dg$UXilor neqlaqt_e.-aleslUSlg$ilar la masterat gi doctorat gi scdnteii de

123

Cooul , DtvIn e l Vtn l t t

..ip,J.ui!ie care s-a aprinq in mirre intr-un bar din

Heidelberg. Pe ldngi faptul ci ilustreazi cun intu-

itia conduce la rezultate pozitive, aceastd relatare

reprezintd $i un bun-exemph-al modului in caregenele sunt activate in stare de crizd.

in urmitorul capitol, aq dori sd vi impdrtigesc

mai in amdnunt studiul care a urmat dupi ce am

decodificat cu sutces renina umand. Dacd infor-

maliile vi se par prea tehnice, la Capitolul 6 vom

reveni la discutarea genelor noastre,

c]lm putem trdi in-acord cu leg1".e-.nafurii gi cumqtiinta gi-spirihrditatea sunt intrinsec conectate.

L24

MIRACoLELE

TIPARULUI VIETII

in domeniul geneticii qi al terapiei genelor auloc progrese incitante. Fiecare pas pe care il facem- indiferent cdt de mic - ne aduce mai aproape deinfelegerea v conJinrrt in geneleqo-cctrc $i t*gm^-Sfgegqlgr-loaduri prin care putemconlucracuelepeR_Eu-a.duce-o*viatamai-c.gnpletd'gi mai sdndtoasi. Scopul meu in acest capitol e dea clarifica miracolul genelor - tiparul vielii - gi dea ilustra influenfa constantd a genelor fir viefilenoastre.

Genele influenfeazd unii fastorirnai mult dec6t pe alFr

Dupd cum am menfionat confineo3mf -e--,c31g"t_il1!g__49_inf*o-rrn*+tilechivale-ntdd€_93[$i. Deoarece genele constituie tiparul de bazdal fiecirui organism viu, conlinutul lor nu se

L25

Co lu r , D Iv IN e l V loT t t

s.chimbd decdt in condilii neobiqnuite, cum.ar fi om*.gta!ie. {pf-o.rm-A!ia- g-e-n-Qtlcd este codificatd inpgtru. baze chimice exprimate prin literele A, T C

$i G, fwqqg_aztinstr"u,etiunile nqce-

, sgle- penhu-"s"inteaa proteici. con-

iqte iA -de--asemmea litene.-chi-

1 D9-9xc!0fu-s!--9"9pil-!9--na+te-f[rej o, -ei este,: e&g!e!a-

In acelagi mod, care esteresponsabild de comportamentul sexual lia.. mus'-qylilgle de olet de gen masculin imoduJtipic-decucerire-.asexului.opus. Masculii potincepe sd urmdreascd alli masculi in loc de femele,pot fi incapabili de copulalie, pot rdmAne atagali defemeld dupd copulatie sau chiar igi pot pierdeinteresulinprocreere.ASggg-t_q_dg!g9gq!,f egz4_glAl

guverneazd comportamentul lor sexual.Ln .cazul-qame-:oitror ins6, comportamentul sexualeste mai complex.

Nu putem presupune in mod automat ci incli-nalia sexuald la oameni se datoreazd factorilorgenetici. La unii oameni poate fi de naturd geneticd, pe cdnd la alfii poate deriva din influenlelemediului sau ale altor factori diferili de informaliageneticd. Una dintre genele unei tendinte sexualeanume care este dezactivatd la pdrintele de sexmasculin poate fi activatd la copil din cauza unui

L26

Mlnecolnr ,E TTeARULUT vroTrr

alt stimul. *g$rlp-X$.efnr includ cultura, factoriitemporali, cum ar fi data nagterii unei persoane,educalia qi factorii geografici, ca de exemplu loculunde trdiesc. m

cdt de mul-t s-9 {atore-?Zd genclorqi qe s-.h'-b"risunt-rerfi;ili;;;;iq'r,Ii.

$tim ci &4_e!tc3 influenleazi semnificativcomportamentul sexual, care in fond influenfeazidirect conservarea speciei. Pe de altd parte, se con-siderd cd joacd un rol aproape egal cu algenelor in determinarea bolilor care apar la per-soanele cu constitulia mai slabd, ca de exempluhipertensiunea. in mod similar, putem presupunecd &fg!-oriinostaatali diferili de ereditate joacd unrol major, dg_gareq-e vi-

eeq!-e--.-afe-q!-ata-de-studiu-"experien$L6r-gfort.Plteli dispune de o _s.or0hinatie-gep€tic6 ce vd ddp o sibilitatea s d fili fo arte inteligenfi, daf "r gt _ul=.!g!-ulfinal y-ariazd-foarte.mult in funclie de experienleledin copildrie gi de cdt de mult vd impuneli sdstudiati.

CQ! privegte- rohil4nnetrer jn."etebilirea - Garac-te.rUlui +Ldispozi$oi' -psihice, aqteptdm rezultatelecg1g-e-fq1ilgr.*g9lr"_etice-' plg"?g+te. Degi presa aanunlat descoperirea unor gene care determindfericirea sau atrag sexul opus, din punct de vedereqtiinfific, nu ar trebui sd ddm intru totul crezateacestor gtiri. Deoarece ar putea fi adevdrate, nu ecazul sd le respingem in intregrme. Dar nu existddovezi certe care sd sus-tind incd aceste teorii. in

L27

t

Cooul , DtvrN e l VInI I I

cazul musculifelor de o!et, putem crea un mediucontrolat cu stimuli externi ficqi pentru a studiacum se gsmportd genele lot dar, deoarece acestlucru este imposibil in ceea ce privegte fiinleleumane, este mult mai dificil sd determindm gradulde influenld la oameni.

Dggi--4.ggt1_m_'{a-c! exiqtd 9.ggn6 care sd deter-mine atracfia sexual6, 'y9glea7itc .d--qr.genr--s,Igeto..r-=yri. Q9r-

lq"--9-Lsrc-ls""- dede a ni se face

so!$-r_rs_e_?_Jg_qt__de_e_ng_!ry_g-idimineata,sauinvers,te-ndi$ta creaturilor nocturne de a deveni activedupd apusul soarelui, indic.d--e-xrsl-enta unei genecarecontro,leaztr-aeestciclu.I!-q.-mi,!g--gp"ug--p-qasu-lqi", a fost identificatd pentru prima dat6 la.goarecirq_ 19,?7 de cdtre o echipi de cercetdtori de laUniversitatea Northwestern din Statele Unite.Degi fusese deja identificatd la baclp-r.iigimusculifefu-otet, descoperirea aceleaigi gene la mamifere ede aqteptat si contribuie la dezvoltarea unor noiremedii pentru tratarea insomniei qi a rdului deavion la oameni.

Suntem siguri cd genele sunt responsabile deun mare numdr de comportamente. Vom infelegemult mai mult despre acest subiect in viitorulapropiat odatd cu evolufia cercetdrilor. Acsasta-arputea sd ne ofere pop-ililrtatea de -qgp_gtt&rlilila[leo?4-e,nrlorpunl*n9_4i-fjpe-rea-g_n_eht,lgr*gas__a-cu-

Dar nu ar trebui sd uit6m cd, la oameni,

L28

MIneco lp l ,E T IpARULUI v IETI I

factorii de mediu joacd de asemenea un rol impor-tant. Modificarea genelor unei persoane este lipsitd de sens dacd acqste ge,ne nu,-s.untactivate.

Influenfa genetici asupra inteligent€iin istoria noastrd, au apdrut nigte genii extra-

ordinare. M{!"= p-erso.-a.ne Ju_hlsleg de c"e-, q,apjiigeniilor se _ ..."9U" _."?_c--e-1-qgg1._,calit[tiexcep!,ionale. E mult mai probabil ca ei sd aibi cali-tdfi mediocre. Fiul lui Goethe, de exemplu, avea ointeligenld sub medie $i o constitutie slabd. Mozarta avut multi copii, dar majoritatea au murit lascurtd weme dupi nagtere gi, deqi r1nul din cei doifii ai sdi a devenit gempozitor, nu se ridica lanivelul tatdlui sdu. Aceeagi sihralie apare in cazulgqUdgt*S*g_Et+nt6: numai rareori copiii lor sauchiar frafii ori surorile lor manifestd aceeagi abili-tate. Aceastd discrepanfd, care se petrece in ciudafaptului c E au-"".geUe-.,^eem un e, egte..Iggi-. pf-'gbabilcauzatil d9 -{oi -f-agt-ori: igflgente.Je me.diului Sim.gcqn|smul de activare / dezactivare.

Degi geniile manifesti o abilitate remarcabiliin anumite domenii, aceasta e adesea insofitd deexcentricitdfi in altele. Deoarece copiii unui gegiusunt direc!_expusi idiosincraziilor pi.rintelui, nu e. j ' s , . @ #

surprinzdtor gd mul-fi dintre ei nu vor s6. devindprecum acel pdrinte, la maturitate. De fap.t-,. s_e pglecd at6t factorii genetici, ce! Si de mediu se combinipentru a impiedica recurenfa geniului in arborelegenealogic al familiei.

129

Cooul , Drvt t t e l V lBTtr

Conform teoriei evolufioniste a lui Darwin,oamenii, animalele qi plantele au evoluat pe par-

cursul miliardelor de ani. Conceptul-cheie il consti-tuie supravieluirea celui mai puternic prin selecfienaturald. Numai cei care sunt suficient de rezis-tenfi pentru a se adapta la un mediu in schimbaresupraviefuiesc. in principal, mecanismul implicatin evolulie este modificarea geneticd.

Genele noastre conlin informalii genetice dintrecut, inclusiv genele pegtilor gi ale reptilelor.Aflat in uter, fitul traverseazd rapid etapele evolu-

liei umane. Cu alte cuvinte, embrionul reia intregul ciclu aI evolufiei, indicAnd faptul cd istoriaevolufiei este imprimatd in genele noastre. Deexemplu, embrionul din stadiile primare de dez-voltare fetald ia forma unui pegte (a se vedeaFigura 5). Dar oamenii nu se nasc niciodatd subformi de pegti sau reptile, deoarece, intr-un anu-mit moment al dezvoltnrii fitului, aceste gene suntdezactivate sau, in caz contrar, corpul matern res-pinge fdtul gi il avorteazd.

Motoo Kimura, un om de qtiin!6 faimos pentruteoria sa cu privire Ia evolutia neutri ca rdspuns Iateoria darwiniani, susline cd posibilitatea ca oricecreatur[ sd se nasci este echiva]entd cu qansa uneipersoane de a cAgtiga in mod consecutiv o sutd demilioane de dolari la loterie de un milion de ori.Unii chiar invidiazd geniile qi copiii.minune, dar,dacd ar trebui sd se afle in locul lor, ar descoperici gi ei indurd suferinla gi durerea. Geniile ii

Mlnecoln lE TTpARULUT vrETrr

+

36 de zile

28 de zile

48 de zile

131

Cooul, Dtvrn ̂ o'r, VtrTtt

invidiazd poate pe cei cu abilit5li mediocre. in locsd ne invidiem reciproc irrs6, ar t_rgbui si recu-noagtem cd numai faptul dg a ne fi ndscut repre'zintd un miraeot

D_acd este a&ctatl -ejr&mgfle=ggAetidesenfiali, se_

in Capitolul 1, am prezentat structura ADN-ului (a se vedea Figura 2) $i am descris modul incare cele patr.u baze. chimice. A. T, ,C Ei G careformeazi tr-eptele spfualei helicoidale sunt comple-mentare: A cu T gi C cu G. se

apdificatd de aceste litere este- conjirru.td-in-dqu6-

Z de cromozoml$r 'egleazd

s--eIy€ntaaminoacizilorin-t-im,-p"q[-sintezeiproteice.

$ninoaeizii constituie materialul de bazd al proteinelor qi . g 4es.e-q+.,-e.gze *tjqlil-de*Dxctnindqel_e* Uls!e3*Zg__e_f_i_ pr.qdus incgle- g$_grsnjafi amino acizii.

Proteina reprezintd una dintre cele mai impor-tante componente ale corpului. in

-tjpul-de_-pp_e!-qine.P,gelgl+ele*yeg,etalelo_r-"-"4T.ri-male lor$ ioa lq-eadarsg4t*d&Ir !g_+._Q-hiar

$i proteinele care formeazd lesutul mwcular diferdugor, de exemplu la vaci qi la oameni. D_i&rentaeste determinatd -de A__mtngac_iz,ilgl_dinq r. Prin urmare, drferendele dintregene difgreniiazi o specie de alta. D:r'-gg

L32

Mtnncoln lE TIpARULUI vIETrr

marcheaaa- diferenfa-.de exenplu din-treopq Si-*m_ 4rn;rtd.

fuglpinele constau ir#fngruiZi gup$i introg-e-gJ-cnJd-Iungd.,--comple'ri*gi.e-iqtiintotdeaunaLruL sag-dod.-punde din aceastd secvenld carejoacd un rol crucial in funclionarea proteinei.Acestea sunt cunoscute sub nl3gglp_ -{e situriq.p-fr.ue. Existd foarte pufine sitwi active in com-paralie cu restul secvenlei proteice. Dppi afectareaalt_-of p_drfi ale secvenfei pare sd nu aibd mareimportan!5, ,sufe-rrti_dqp

-cjrc-leglea?aaeeleiprcteine gi p eetsd9ntd.ju_grganism.

Acest lucru este similar porliunii extinse, inaparenli neutilizatd a celulelor gi genelor noastre.Dirr*,d9acopertile-denenn-acurn, rezult6 cd +gmaiu4-Jds*Rrocent din cele

s@-eteq_tiy,aga cd nllgSlgl_senelor neactiyate depdgegte cumult numdrul de g9l_e _?-c!iy-+"t_e. D-ar inactivie_tsalor-ar*rro--sens. D.-- np-lo*-bar{3:-as-[. corpurile. Dagd.. g"t_ryclgta g:qt-ebr nu arl6sa_loc _dp manewa, ppttiggggggpugd atepului arfi-tqF.teslea,eu"afectatd. $i urmarea ar fi gi maigravd dacd aceasti parte ar fi vital6. Pentru aimpiedica acest lucru, @a

, Acest spafiu nu este cusiguranld inutil. Compara{i numai gradul de

133

Corur, Dlvnt el VtrTl l

distrugg-19 produs de o.rachet-d--intr,:un oraq intensp_o__pulat qi intr-un degert sau" pedure intinsd gi vefiinfelege ce wea_u si spun.

Dac"6 in timpul qarcinii aparq 9-.an9.rmditate,c-opilulsepo-atenaqt-e.suun_ha_rldisap__gag__o__!*qaldereditard. Cu alte cuvinte, dacd informatia-cheie

vgbaf _e_e_Uo:,p*da*a_e-a-rpdtd.Anspiaereditard,deexemplu, ?pare degefqcg e ca19.19S-le-azi pro-duclie*de-}enoejohina sunt anormale gi prinurmare n-u*produc-prol,eisa-neceqard. in mod si-milar, , o afecliune Ia nivelul sistemuluicirculator in care sdngele nu se coaguleazd cores-punzdtor, eS_-tp ,eAu_zatd_de- ine

Qarg Ap:lgl1[-ae4gilarea sAngeh'i. $ c-tp.-rii*eeaetici j.,o-qqA un 1o! m-Ult *mai* iryortant

al gi in ceea ce numim de obi-cei "bolile cauzate de mediu", degi factorii demediu nu trebuie ignorali.

Astfel, ggtrgl-e duc la declanqarea multor boli:fi_e_ A_!-4-qetq1._pd parlunctioneze-cereqt satrggqr-r_d cq{g Ul e_f tfpbUi s_a frUrdi_o:le,ae-deloc-a fost

d. [a-c!oru care determind asemenea defectesunt inpa_i-neipel doi: -e . Oameniicare se nasc cu "!*e;1din!a gene-ttcd de a dezvolta oboald specificd e posibil sd nu manifeste niciodatdniciun simptom dacd factorii de mediu sunt favo-rabili. in acest caz, putem presupune cd genelecare ar trebui si fi cauzat boala nu au fost activate.De exemplu, dacd in familia dumneavoastrd au

134

MInecolpr ,E TTPARULUT vrETIr

existat cazuri de diabet, dar personal nu ali mani-festat boala, probabil cd sunteli purtitori ai genei,dar factorii de mediu - poate inclusiv cei psiholo-glci - care vd sunt caracteristici au menlinut genadezactivati.

Rolul lsninsi in hipertensiuneAq dori sd explic mai in detaliu procesul stu-

diului reninei rcaJizat de noi gi bucuriile gi frus-trdrile implicate de aventura noastri in cdutareatratamentului pentru hipertensiune. Pentru ainlelege despre ce este vorba, trebuie sa gti,ti ca

bilgfleqs-iunpa se consideri c6. afecteazd unul dinpetru adulli in Statele Unite. Dintre cei care suferdde aceastd boal6, gaptezeci la suti pot fi acumtratali cu succes cu inhibitori de renind gi alterngdiqa;p.ente. Qa-enii.de $tiintd au constatat pen-trupsi.raadatAla*s:fe$rtul_ge9-oful.-91_4gu_dgLrezg_cecd a.D-eoarece -*a

qtiinld au_p,Leg-upus din _4g9_h1ajg!9_rmina! -hipedensiunea. Au oblinut un extract dinrinichi, alfjniectat.li ch i d uLfu .vend gi au descoperitcd intr-adev{1 fdcea si creascd tensiunea. Aceastdsubsta$4- e--fes-t- -numit6- Jenind " cee a ce inse amnd

,,rinjchi". Studiile ulterioare au ardtat-e-xistenfas-tS-t@d de la Figura 6.

dpr._e_gurs_o-_ryg!hqruoo-gal^-ongtotensinogen,

135

Coour, Drvrr e l VrnTu

care determind qreqtgpq.a tensiunii prin producereahormonului angiotensine. &.ej! jgrmg,n reprezin-td q_Cg*gJFj9Iffi&tF hipertensivd cunos-cutd astdzi. Medicamentul care inhibdfunclionarea acestui sistem enzimatic/hormonaleste acum larg folosit pentru tratareahipertensiunii.

Figura 6Prcasta fu nc$onare a sistemului enzimatic/hormonal

cauzeuizl hipertensiune

se contractAqg!!!bp!a inlpm6 se ftrgroa96

reacf ioneazi in -_UterjorulVg-e*dui_dr_@Se, producAnd angiotensini, care se combinicu receptorii. Aceasta determind qgsiracfa^uea vasului desAnge gi ca urmare cre$te tensiunea.

136

rinichi

Mrnecoln lE TTrARULUT vIETI I

Rolul bacteriilor E. coUin ingineria geneticEDupd cum am mentionat in capitolul anterior,

Iaboratorul meu a cdqtigat cursa pentru identifi-carea adevdratei structuri a reninei umane, inmare parte datoritd bacteriei E. coli gi a rolului sduprelios in ingineria geneticd. Din cauza epidemiilorprovocate de tulpini virulente ale acesteia, majori-tatea persoanelor privesc cu teamd bacteria E. coli.insd oam- fl*i-de-StlinJd implicali in inginenagene

_ticd prezintd un pa{e in-let_eS fAta dg gcg-st- orga-nism, deoarece s-a dsyg$-!- g .r! p_ge3gi adg-cy,gta

eqtr-e:r_tren_de*_r${_ge_njr11l9$?T_9gcon-iil9y.{eg-e_Be-transferate gi pentlg sinteza protei4elor pebaza instrucliunilor genetice. Bacteria E. coli afost prin urmare analizat6 atent, ceea ce a fdcut caea si devini rulm_aterial_d_e_siu_dru ide-al Si.ggrs-a aqtlP9..L9.eg9-p-r,ql-oji-Nahel.Def apt,begtgriit-e-g-.colreonstituie qel mai des.-falopit.in- c-9r-q_etdrileEe-nslice-din-+rezent. Numdrul de persoane caregi-au luat doctoratul pe baza studierii acestororganisme se ridici la cel putingflJe-va mii.

Le9!e4{" ̂ E- "dr" -.I}ji _a,9*!q_$_"qeg-.*_dq

, in compara$ie cu pele lfef mi-Ligrde ale genomului.-uma!, un att punct infavoarea sa sub aspectul cercetdrii. a

a baglgrigi E; c_91i q fgst, de-co-di-figg[_in,1-99J. Aceasta inseamnd cd putem acumidentifica diferenta dintre virulentul 0-157, a o

137

Cotul , DIvIN e l Vtn l t l

s_utd cincizepi $-i gaptea tulpind a bacteriei E. CoIi,

$r*c",e;1_gpjqnuitd, ceea ce a permis combaterea pro-blemelor cu cea mai virulenti tulpind la nivelgenetic.

O_datd cu 4e-csdififfa-rp+eesel-mnin[, am fostimediat capabili sA,"idp_a_t-ifuep-_Stf-Uetlr:a__-sa debazd gi, pornind de Ia ea, _4nq_grojus-JL-mo*illUfu enrionalinJ$S. Insd, d9-o. "p-19ce .aceqt modelera 4:r:nai gstimativ, am dorit sd identificdm inmod clar st-uctul-a-s-a, re-ald. in acest scop, ay-eamnevoie de o--"mare-cantitate*de--renind umand qi amfobsith4etF'ietr-caft"=pengg*.9-pJ"o=41+ce.

Figura 7 ilustreazd de--a.--utjliza lggte-yla E coll p.g3t_rU_ a,"produce _prote-iaq _um,mne.4,ge,as-t-d-m,.-ctadaestefolositdpentruq_IgdlLqlf gt_qi,p*e- pre cum i n sn I in g, iJr telfe ro n u J $ i -h_qtmq_nii. deg-{Q$!Sr9_Usani.&husloeiade_e"xpl_qata.r9_ag",egglorl+bacteriaJ-eobpentru a produce aceste proteinea fost salutatd cu mare entuziasm. Arrteliqr-_lt1sstautele precum , care este consideratca.f iind-eficrsnJ"",in"Jrai-anoc-nJd.-aarrprului,a,,tre.buit, -qa _f:e*exEs-diu srrbiecgi-rmani.qi au fo st nece.sare optsprezece luni pentru a obline doar cincimiligrame. Sp:_e- deqsebire de aceasta, e

i, n--e p-erno- it, sa p-r-o-ducem-oricau de-nnulJ. dorim.

Am reugit intr-adevdr sd obtinem renindumand din bacteriile E. coli. "-am_intdlnitdgs-tule-dificultdti. nost^rg-_p-!_ructuralde. bazi al reninei"era.porfect, renina-uman^d pe

138

Mrn. tcol r lE TI IARULUT vrnTrr

Figura 7Produclia proteinei umane din bacteria E. coli

FIINTA UMANA BACTERIA E. COLI

4 po(iune de plasmid decupatd5- legare pentru creareaADN-ului recombinat

6. inserare in E. coli 7. fermentalie 8. proteind umand

Pentru a produce proteine umane cu ajutorul bacteriei E. coli,trebuie lipit un promotor aI bacteriei E. coliin fala genei structuraleumane care se introduce. Sintetaza ARN-ului bacteriei varecunoaSte promotorul care include o gend reglatoare capabild sideclangeze qi sd opreasc6 transcrierea ADN-ului de cdtre ARN-ul detransfer. Fdri un element reglator, nu am putea controla 6sgsnis-mUl de activare/dezactivare. Meca.ismul de reglare al promotoru-lui este inifial inactiv pentru a permite suficientd proliferare.Mecanismul este apoi activat qi bacteria incepe sd producd proteild.CAnd bacteriei i se furnizeazdlactozl sau altd hrand pentru a pro-mova creqterea ei, represorul este eliberat, generAnd sinteza.Folosim plasmidele ca purtitori ai promotorului necesar pentru sin-teza proteici gi ai fragmentului de ADN necesar pentru copiereaADN-ului. Plasmidele sunt molecule inelare de ADN care nu suntintegrate cu perechile de cromozomi ce alcituiesc miezul infor-mafiei genetice, ci mai degrabi plutesc liber qi se reduplicd independent. Deoarece sunt uqor de extras, le putenr folosi eficient pen-tru a realiza substantele dorite.

139

Coour, Dlvtn e l V lnTI l

c-are?B--qlgdgsperaca,-ajnffdettl14a .iurrtilein- Jo.s de e,

. Hgrpqrri, !_5ilroteinglg. !qgAne_. _c-g;['sunt rea-\zate !1.1 jglglgl *gglglgl-oj b-cqteriei. E prinurmare necesar d prin membranaceld-Ar-?- -4urd pent41 a l9 ex[4ge. in plus, sepa-rA-r-eg-Fq.b,gtgntei produse de proteinele E. colr"nsr-m ale* -qsJ€, e&. re_49*d9 _-difjpil_6. A$a cd reuqis em s dproducem s_elyenfads.aminoacid, dar aceasta nualcdtuia forma corectd, tridimsngional5 a reninei.Aceasta insemna ci nu ne puteam indeplini obiec-tivul de a qrea un model structural. Ddndu-neseama cd bacteriile E. coli nu aveau sd funcfioneze,ne.am decis sd incercim-"din-nou.+u-alte. trei..tipuride=,p-e-Iule; -de -drojdie,..bacillu's subtilis qi o culturdde celule animald.

De aceastd dati am colaborat cu UpjohnCompany, e semFanie farmaceuticd internafionald.Ne-am hotdrdt sd lucrdm cu Upjohn datoritd viuluiinteres pe care l-a manifestat, contact6udu-ae la oSCp.Jfu 1n€dupd'pe-"am_".extr-4s_'L93i-n?,-_g-r1-ra-4_d,qidatoritd irrgisten+ei,mle de a t ealtza un studiu com-plet pornind de la etapa de cercetare de bazd.Interes-ul"sAmtqAniei provenea din faptul cd produ-sesem de fapt renind umand. tehaica-:roastrdpu!ea^. fi--utilizatA pentru-. a @e-no_gre, e a_ putea-fi_crieldizag Si fo-rma s a real6_ana-lizatE pe-u-tru "a-.folosi. Jsnina- in dezvoltarea unuitrat44ent eficient.pentru- hipertensiune. Fiind o

140

Mruco ln lE T IeARULUI v IET IT

companie farmaceuticd, qpqllulsdu era de a pro-duce medicamente. Pentru aceasta, trebuia sdidentifice adevdrata structurd a reninei cdt mairepede posibil. Dupi aceea era comparativ ugor sise producd un inhibitor de renind.

impreund, am obtinut doud sute de miligramede renini qi am folosit aceaste cantitate pentru adefini structura reninei (a se vedea Figura 8).

Figura 8Renina urnand 9i complex.rl inhibitor

Sdgeata indicd inhibitorul. Restul este renind umand.

T4L

Coour, DtvI t { l l VInTI I

Cercetarea conduce adesea la rezultateneagteptate

Produclia de renind gi identificarea structuriisale a condus la o rlpscoperire,-nea+teniatd care afost in folosul a numeroase persoane. O enzimdaparlindnd aceleiaqi familii ca gi renina a fost ulte-rior identificatd ca- tiind u ialg&qtiv pe"t"t' ,,SfnA. Numeroase companii auirnceput sd se ocupe de dezvoltarea sa, rezultdnd unnou medicament. Numdrul de decese din cauzaSIDEI in America a scizut in 1997 pentru primadatd de cdnd a fost descoperitd SIDA, un faptdirect legat de introducerea acestui medicament.Re-zultatele cereetirii noastre au condus de asemenea la-dezv-oltaxea or,al-bip-ertensiunii,rezultdnd o ratd de vindecare de qaptezeci la sutdpentru hipertensiunea datoratd reninei. Acestmedicament a fosLjntrodus ulf.prior $i in .Iaponia.

Stturchrr.a reninei a fost clar identificatd intre199!_Sl_!9_91, !a*c,_ql dupd ce noi amreal&_q! nqodeluljproximativ-al renin ei-u6ane. Nunumai cd ne-am atins scopulreal - de a invdtasd produepm proteind umand cu ajutorul

instneriei genetice - dar rgaultate-le cercetdriinoastre de baz6. au condus _la*deavsltarlea_fuata-m-entelor,-pentru-SlDA Ei hipertensiune gi aupregdtitapariLia-mqdr-caU.-g!$_e,!-o_

. Aqadar am fost foarte. mu]-tumiti de rezultate.

Ulterior, ne-am intors atenlia spre

r42

Mrucoln lE TTIARULUT vrETrr

pentru a explora ,p3i mult tratamentelepentru hipertensiune. Terapia geneticd este otehnologie revolgJio-4.ari care reprezinti viitorulmedicinei. in urm6torul capitol, ag dori sd vdimpdrtigesc cdteva din notle, progrese din acestincitant domeniu al geneticii.

Decodificarea codului genetic faceposibild terapia genetici

din corpul nostf,u"-este un.orga-rllsm*du-indepeudent. O- cehrh hepaticd, de exem-plu, trebuie nu doar sd funclioneze ca o celulihepaticd, cj $i sd-fie e pentru a indeplini aceastifuncfie. Cum se fo_rpe-g_q!_ c,-o_rpuJ uman-eare--este+lqatuitdin*miliard.e-d-e selule? incepe cu un*singuro;ryl gi fiecare celuld este dupd aceea predusi prin diviziune celulard, nu oblinutd dintrosursd externd. Chiar gi uriaqii luptdtori de sumo aufost la inceput un singur ovul fertilizat, atdt deminuscul incdt era invizibil cu ochiul liber.

Pgncipdele--metode-*d-e-c--eltaetareutilizateingtiinfele naturii sunt exBerimen"ful-$i ohsprvatia.Progresele majore in tehnpl"peb- i gimetodele g5jgr-qimentale au simplificat foarte multextrac$ia gi examinarea unor organe precum fica-tul. Dar cdnd extragem aceste organe, este improbabil ea ele -gd fungtioLe-ze in acelasi mod-ga

elup_qr_ _qggd eC_. - gfl.e --ig igtrflilul eorp:rlui. Ace stlucru este valabil nu numa-i peutfuJ-e-p-u!1gi, dar gi

PgD!ru-celule. Dacd extragem gi cultivdm o celuli

143

Cotul , DIvIN .o, l V lnTt t

in laborator, putem descrie ce face, dgl+g Et_im-incontjnuale- -{eSg."Aq"eJffif-lucru se, intdrrpld pj p-And

cp-lula, se-,aflejn jnterioruLs.orpului. Trebuie si ve-rificdm dacd 9e^t$e..igd.ttrdllal6, atunci cdnd esteirclocuitd, va fun.c$o-4g.ja a^c-eJa.$i mod ca.gi in labo-rator, deoarece, degi qgep;i po4te funcliona iden-tic, sg"jn10*mp-la_p.eya*snq*p-1"-e"l-"1!-eest-e:ltat.

in domeniul-aItat in d-ezvoltare al. inglg-qrieigpP-eJiP"P, augenerat un viu interes. Degi rdm6ne chegtiunea

cd pentru trata-m-qltqlp*e^di_q_d_epje,u.nre,-zul-Jatn-atural.O-bqddarputea fi vindecatd, de .gxemplu, p1is"**'texgercaggpgiggg+ygifg4g. eazd. Aceasta eqt-e- ggnos-ctrti drept ,-.qi numdrul de gene

id.entificate""."care " .cutz.eazd-,boli --creqte rapid.

@p"ig.genetic6inseamnda,s-oJ.t-t9-lain*nod-arti,fjgial me. c aaip+C.Sqne_tic de activaxel dezaetiy. areqi are poten$ialul de a fi extrem de util6 in trata-mentul bolii. Experimentele pe animale au fostdeja realizate prin introducerea unei gene lipsdpentru a depdgi handicapurile funcfiort" O

*u

, -d"ttpg -qHrye,t!.c-o-a--sJqJ"a-di-n-exedul--Il*rrndJor.Totugi,trebuiesd fim extre"nu -de-pruden$i in folosirea acesteiterapii.

Mln.e,coln lE TIeARULUI vIETI I

ig _ fOA-q, o echipd de cercetare de laUniversitatea Tsukuba a *,i-deutificat", horsonulg4dgt-elind, cr1-.Jel-' rgaqflln*. Aceastd descoperire extraordinard a capta$*ate.+lifl-jntEemafioaald, din cauza efeshdrdeldp"!--ehn-ei.-48-tlpra*tensirnii,chiargiatuncicdndse administreazd, in cantitdti reduse. Oamenii degtiinfa din toatd lumea s-gu""grdbit--s{,1*etudieze.U_tilizdnd te_hnologia care permite izolarea uneig:ene anume gi @sau iulqcuireaga, care control-eg+-e_+dp-lp-lfura-3.fqsj gtear,sddg Lq .S_o..greci. PercepAnd potentiale utiliziri intratamentul hipertensiunii, o-amenii de,$tiintd aupTodqglgar1igrogfi-_"-e-p"!alilg.qerg--e9*e*qsts.gsud

.e;3**4d*!rstd. a $ey_g-niJ gwidpnJ cdaceastd gend ip formarea maxi--.+n

,d-"-9-gq9..-"_*!9"elejU*m*9"fi fi aatl*genetic_-seIs*gqu r. I:ssmbillsd

, a-c-e-$.-t-l_,qg3{ggr_eg*m_31lt" h.qg111! -timp_ dg l"+g$tgfe.Aceastaaratd cd eindgmg"g$"_e{Igt-is"-deevqt-tar_e"_alter_anieigenetice.

Bteseeul--rzM unei anumitegeneestecunoscutsubdp.11"11pg9-q__49_"_\pq_9_kol$"ge-netic. Iatd o expliq-afie"-simpl6 a-modului in caresunt produgi goareci supugi acestei proceduri.Aceastd tehnologie a devenit posibild cAnd oameniide gtiinfa au descoperit

e*infahomtor_gr_u_-1n..-c-q-..fp.(Celulelestem embrionice, ca qi ovulele fertilizate, pot gene-ra orice tip de celuli existentd in corpul adult.) O

145

Cooul , DlvIn l t , VrnTl l

gpnd ,knocksut" este introdusd intro ee.l:d[ s-tglfem--brionicd,.normali" din goarecele negtu 9i apoi

introdusd .unui goarece alb normal irn

timpul stadiului de opt cicluri (cdnd celula se

divide in opt) pentru a produce un embrion hibrid.

Ageste-Eq.IUg:reste.apoiimplanJat-h-p.-am-a-suregat. $oarecii,knoekout" sunt produqi prin inmul-

lirea puilor rezultafi care s-au ndscut cu gena me

dificatd in celulele reproducdtoare. .{c-gasti

metodi este utilizatd*pentru a dezqetiva. gene

anume setrectate.

Terapia genetici edeJiscantn, dar in acelagitimp rwolufionari

Pentru a studia renina gi a clarifica mecanis-mul prin care hormonii cresc Ai reduc tensiunea,echipa noastrd de cercetare s-a*apuca!-sl+roduci

$oareci-hipertensivi. De ce? Din p6cate, nu existiniciun alt mod de a face acest lucru; acegti goareci

sunt foarte utili in inventarea medicamentelor pen-

tru prevenirea gi tratamentul hipertensiunii laoameni. Realizdnd experimente asupra goarecilor

hipertensivi, putem exatttina modul in care genele

sunt implicate in declangarea hipertensiunii gi

rclatia.drrrtle-"gene $i factorii de- mediu, precum

ali entaf,a.

$oaregii hipprtensivi...$i hipotensivi de laTsukuba pqsgda Bglro tr.ansferate. Pentru a pre

duce goareci hipertensivi, am inceput sE imperechem goareci normali gi sd exbragem ovule ferti-

L46

Mrnecolo l ,E TTpARULUI vrETrr

Iizate din femele. e a reninei umane a iostapoi inser fiecdrui ovul fertilizat (a sevedea Figura 9), iar o:ulele au fesf implantate in

-ma-mesurogat, care produc fiecare aproximativpaisprezece pui. De.-qb-i_cei, dintre.puipoarli g91g*.19nini.--umann. Am descoperit cdgg1gle 1-e.an1rp-i-.umane la goareci stimuleazd gene

Figura 9lnserarea genei in owlul fertilizat

h:pgli..s-sle*inle care produc mari cantitdti dq renind, uman6, la fel cum se int6mpld gi in corpuluman. La .$oaregi, -_er-g- _4gtivatd gi funcliona exactaga cum ne agteptasem, dg! tengfunee lor rdmAneanormal6.

Apoi am produs goareci caf,e pgg--e.dpg opusul

*_-T-ltt_q.:p+le - precursorul hormonal angio-

tensinogen. $i in acest caz gena umand la goare-ci era activatd, iar ficatul gi alte organe pro-duceau mari cantitdti de angiotensinogen uman.

ovul fertilizat

t47

Cooul , Dlv lN .n l VInTt I

Dar din nou, tensiunea goarecilor era normal6.

Rezultatele au demonstrat cd genele reglatoare

atdt ale reninei, cdt gi ale angiotensinogenuluiuman funclionau Ia goareci, aga cum ne agtep-

tasem, un succes datorat studiului amdnunlit algenelor reglatoare la nivel celular.

bngl!-9rug1ltea, cel nai ip-p-e,"q-t-4l^I! efe-c"!- pq carq

incercAn q{;l o}finemEram tentali si abandonim, dar in schimb am

incercatsEidentificimd.p--gq-te--ngjune.a-$oarecilornu cregtea. Am reluat testele la eprubetd qi, dupd

c-dteva luni, neam-dalqggl*o*g cd renina uJoand nu

etA-cpntrabalansaH*-de-pleme-ntulopug-I.g.$g,areci(algiotensinogen). De asemenea, renina la goareci

nu era contrabalansatd de angiotensinogenuluman. Dupi ce am fost siguri de aceste doudaspecte, a4 inpereche4t goareci care purtau genareninei umane cu goareci care purtau genaangiotensinogenului uman. Can la t-re-i luni dupdn4gf.ere, puii gc-es,tqr . -cupluri.. au cdpdtathipertensiule.

$oarecii purtdtori doar ai unuia din cei doi fac-tori implicati in hipertensiune nu deveneauhipertensivi,dat,-c*andc.els"-dorrierau.combinateinacelaqi goarece, se producea hipertensiunea.Tensfunea*saximd la un goarece normal este deaproximativ 100, dar la goarecii hipertensivi eraintre 120 gi 140. Cdnd am administrat un inhibitorde renind la goarecii hipertensivi, tensiunea ascizut la aproximativ 100 gi, cdnd am intrerupt

148

Mrn. t ,cor ,p lE TI IARULUI vrETrr

medica$ia, tensiunea a crescut la nivelurileanterioare.

Echipa noastri a produs apoi ,goarecii hipotensivi Tsukuba" pr.ful $tergerea un-e-igene care prc.duce angiotensinogen, aflat in legdturd cu renina.Prin acest experiment, am incercat sd afldm dacdsistemul enzimatic/hormonal care declangeazdproduclia de renind a fost cu adevdrat implicat incontrolarea tensiunii la un organism individual.Dupd cum anticipasem, tensiunea goarecilor carenu posedau gena era cu 30 de puncte mai redusddecdt a goarecilor normali.

O alti descoperire remarcabillStudiul nostru a produs un rezultat surprinzd-

tor care a intrecut toate agteptdrile mele. intro zi,uL Soarece femeli gestantd, care fusese imperecheati de mai multe ori pentru a produce goarecihipertensivi, 4 cdpdtat hipertensiune. Puteaminlelege de ce puii sufereau de hipertensiune. infond, cu tolii mogteniserd doi factori hipertensivide la pdrinfii lor. Dar nu puteam infelege de ce ten-siunea femelei crescuse. Pentru a determinaagestui.' ef-w!-"nee$-teptat, am realizat un test desAnge la femele gi am gdsit renind umand, care arfi trebuit sI fie- prezent-A numai Ia mascul. Ceinsemna aceasta?

La inceput rm presupus ci hormonul fusesetransferat in timpul imperecherii. Dar dacd aceas-ta ar fi fost situafia, ar fi trebuit si se descompund

t49

Cooul , DIvtN e l VtnTt t

intro ord sau dou6. Dupi multe investigafii, am

descoperit spre marea noashd mirare cd reninei

Um4rrp afectasc fguEclailoamd prin placentd. Aceasta

insea$na ce pe care fdlul-lp*mo$cue$edp

h p-qnn@--de*seluqa$-edin ar-nufea. in

Fm,-"p.ul"sarcinii. Deqi ne aflim inc6 in stadiul orperi-

mentelor pe animale, aQgS f-eno-uqc-n- gt-Plrtea s6- se

hse,Eqgni.in orperimentul nosku, efecbele incetau imediat

dupd ce se producea naEberea.Dupd cum se poate

vedea din Figura 10, tcusiusg-a-samei in momentulna$.tern (0).prg#g.F.-e--y-er-.db a zexr*l.zi, ajungea lapunctul -ma:rim chiar inainte de naqtere gi revenea Ia

normal dupd na$tere in a doudzee.ea n'. Dar oricedezechilibru func,tional eavzat de aceste gene *ar frmenfinut. Aceastd descoperire ar trebui sd confuibuiela clarificarea gAuzelor septicemiei La femeile gestante.

Rezultatele acestui experiment au provocat un viuinteres intenmfional. in noiembrie 1996, prestigiosuljurnal Science, care rareori prezintd lucrdri scrise deoameni de qtiinln japonea, a trimis un jurnalist sd seinformeze cu privire la subiect qi a alocat un intregarticol studiului nostru" liudAnd munca noastrd ca pe

cea mai creativi descoperire in acest domeniu de mu$ani.

Neam confruntat cu numenoaste obstacole itlr anii

de Ia etapa de planificare la incheierea studiului

hipertensiunii la goareci dar acesta a constituit o e,xpe

rienli incredibil de rodnicd. Am realizat goareci

hipertensivi qi hipotensivi, care prezintd doui tipuri

150

t60

g'a 9.r40gF1=

Hg,*e"9 . =

.- too

Mrneco le lE T IpARULUT vrpTr r

Figura 10Perioada de gesta$e gi dinamica tensiunii la

goarecii femeld gestanti hipertensivi

4 8 1 2

Perioada de gestage Qile)

diferite de tensiune, pe l6ngd goarecii de Laborator nor--ali (a se rredea Figrrra 11). Suu.tcm singurul gnrp dece-I9ghre.-din-lune-agr*e .9I9. dp.Sa _tip.r"i dif-_e_ri'te degoarec.i ientrq gbr-diltl hiperiensiunii

_c,rescai

cred ci obfinerea acestorqoareci va accelera sfudiul hiperbensiunii. Aceeagi

tehnologie poate fr utilizatd penbm studiul $ analiza a

nt.meroase alte boli, cum ar fi cancerul.

Degi mare parte din materialul prezentat in acest151

I

Conul DIvIN ar. VInTII

Figup 11Tensiunea la tipuri diferite de goareci

Tensiunea sangvind in faza de constrictie este tensiuneasangvind maximd.

capitol poate pdrea destul de tehnic, sper cd datoritdlui af, aflat ceva din miracolul genelor noashe. Cu c0tqto$q,d"-,:1jp:g"tsubiect,cq_a€t_9gl-pqaiggllJ

9gr-e_-C9gj*ui_9;F__g9.. g,,runan.Faphrl _essfsli .g9$I'S!ig*f,l1$leno_astre-*n*e- jdlgente,aad-caractr,ru1".-comportanentul,

starea de sdnitate sag {p=boald m--:a--capd:Zat dea lun-grrl inhegu *ele ca"iere de om de gtiinfa gi uimireamea nu pare sd scadd. Realitatea amprentei viefii esteat6t de uluitoare, ingat pot nglqa! presrrpung gg-g-di-

.Datoritie_L"p_lg*r!pro-f ggd-_q-oJ#ip-u!de

, enea oe vom orplora i:neapitolul urmdtor.

IUnTNAREA

$TIINTEI CU DIVINUL

Progresele in ingineria genetici nffg!.lfgfss leelg_ttgtudi

Odatd cu evolutia gtiinfei, a devenit mult maidificil sd estimdm ce este util gi ce este ddundtorsocietdfii. De aceea biotehnologia, inclusiv ingineria geneticd, reprezintd subiectul unor dezbateriatdt de infocate, iar, de exemplu, nagterea primeioi clonate in Marea Britanie in 1997 a declangat ocontroversi internafionald. l4ulti_oameur eyjJa,,ali-

Rca$el€ enditicate.genetic care se vAnd in maga'zine de teama unor pericolg pentru sdndtate sau seintreabd

up rrca$ia

Degi at6t clgnarea, cdt gi qodrfic.area geneticdfolosesc teb&ologia*€ienetic5, sunt doud lucrurifoarte diferite. Dar aceasta nu schimbd faptul ci

Tipulde goarece Tensiunea sanryird in fazade constrictie (mm Hg)

$oarece hipertensivTsukuba

129,1 x .7 ,1

$oarece normal 100,4 * 4,4

$oarece hipotensivTsukuba

66.9 * 4.1

r52 153

Cooul , Dtv lx ^n l Vtn l t I

iuflgenlgara.in m od rliracL-chiar

ql99--4tr19-EqUl*Ee!ii. E prin urmare imposibil de separat acest subiect de eticd gi religie. -i-nJ-rebareacare se pune astdzi este c4Lde-dgp#tg ar trebui sdp.prg-e-m--au"tehnologiademo.dif icaregeneticd.

Dg-pg!9-td3g:cde-re aI cuiva implicat in cer-c,etarea geneticd, modificarea geneticd in sine nueste rea, deoarece este ceva ce a existat dintoLdeauna. Strdmoqii nogtri au obfinut plante imbu-ndt6fite, deoarece doreau recolte cu caracteristicifavorabile cultiv6rii. Majoritatea seminfelor folosite astdzi in agriculturd nu mai seerndnd cu celeale plantelor de la care derivd.

I\491pjg.-slasicd de modificare genetipi estereprodtrpti4 incrucigatd. Unele persoane au impresia eronatd cd nu are loc nicio modificare geneticdprin aceastd metodd. De fapt, aceastd metodi con-venfionald de imbunitd$ire a recoltei reprezintdgxsmFlul cel mai clar al modificdrii genetice gi hi-brizii de plante imbundtdt-ite produgi prin poleni-zare incrucigatd sunt evident modificali genetic.

Modificarea genetied prin-reproduc.tie --incru-cigatd insd poate avea loc intre--gp*eg1l -!qg--dite. in plus, genele nocive sunt transferate impre'und cu cele benefice la speciile hibride gi pot chiarfi dominante. P3;rtru a elimina genele nedorite qia le pdstra concomitent pe cele dorite, eaeygie-de

qultr-esr-poglg.fi-produqa-q*ve-neJate-sulmfgc.arac-teristicile- dorite. Acelaqi proces are loc in naturd "

ir, ,rsrNanne $rrrNlnr cu Drvrruur,

fdrd intervenlie umand, ceea ce dovedeqte cd mo-dificarea geneticfl in sine nu este un act nenatural.

Mai recent, Ugulgtia-gcneticd a fost adoptatd cao*.op$iune pentru polenizarea incrucigatd. Prinaceastd 4g_etodd, su4t.hourlardate__c"g.fadi-

l€-9g" q"bsle"te "U, +t"lg_tgIlce pentru a genera

grutafii, din care unele pot prezenta trdsdturi po-zitle. Degi este mult mai rapidd decdt polenizareaincruciqatd,

li controlat

milioane.in consecinfd, cglgse ocuFi cu modificirils

Sgpetice au inceput sd caute o-metod5.-mai,rapiddgi mai eficientS. Eforturile lor au dat roade odatdcu egari$ia-hioieb.nolosiei in anii 170. Aceastitehnologie esenfial timpul necesar pentru

e*D:o-duce tulpini noi gi A-ebmbA! de a

ea_sggerat_teslqlq_glep--lgt-egplgdqcj_4$teprecum Himera, o creaturd din mitologia

greaci cu cap de leu, corp de caprd qi coadd de

$arpe.E_. deVAr_Et_ ne-+ermite sd

asemenea tebuic-Bosibil sd combinnu*celule-J999-telg gi lmane. Dar aceasta nu tnseamnd cd aceste

I

L54 155

Coout DlvtN l t Vte l l I

cdgle v.or. pre-dxae hi-br-rzi de om+lant[- F-au-om-goarece. Chiar dacd se combini celulele vegatale 9iumane, vor-disp.6rea in-timPulpr-o-ggjslg_{e."din1ziuagqelul,srd.Naturaesiegver-nafi de legi ,ntriete. Indiferent cdt de mult va

avansabiotehnologra,ve-fl-Uqigglinlqlgi-m"-pg5ibil

Dar de ce sd incerc5m sd transferdm genele?

Dupd cum am explicat in Capitolul 5, tfapsferulgenetic ceqfib11r:lai{gn-!$gareacauzg!-qr.gi

si-s-o]uliil*9r-de^spjeqgr-e.p9pt{-!t"b-9[-p.Le*qumcancerulsaudiabetul gi ne permite sE producem in

masd substante care sunt eficiente in tratamentullor. Biotehnologra a fost socotitd o revolufie $tiintr-ficd cu aplicafii intr-un mare numir de domenii,inclusiv agriculturd, cregterea vitelor, medicind,producfia medicamentelor gi energie.

Mpdificarea gpnetici nu violeazi legile naturiigi nici nu face imFosibilul posibil, ci mai degrabdface posibil ceea ce era privit in hecut ca extremdeimprobabi l . i .Totaga cum alimsnfslg sdndtoase consumate in excespot fi nocive, aceast4 tebro-lagqplezrntftiseurilesdq-tnqe$le. Ce ne rezervi in viitor

. ln acelagi timp insi dispunede un pojeutie[-inpredi"bil, putdnd contribui in modevident la rezolvarea unor probleme de sindtate,de exemplu, gi la inregistrarea progreselor in biologre $i medicind.

Ludnd in calcul cele mai sus-mentionate, cum

Irr,rsrNannA, $rlrNlnr cu DrvrNul,

ar trebui si progresim in armonie cu legilenaturii, in timp ce facem tot posibilul pentru bineleumanitdgii? in acest capitol, ag dori sd vdimpdrtdqesc cu privire laacest subiect.

Sentimentul prezenfei a,Ceva nircfSunt adesea coplegit de un sentiment de

uimire gi admirafie in cercetdrile mele cu privire lainformafiile genetice. mi intreh eu, ar pulea

$r? Pare ispseil ca nigte informafii atdt de

s6ynplexe gi. de vaste sd se fi petrecut dqal"_din

int€Usplare. Prin urmare, sunt silit si recunosc cie un miracol ea

. Aceasta md duce la con-cluzia ci .Tbp

, am numit acest lucru ,Cevamdref'.'

Odatd, am petrecut mai multe zile in acelagihotel cu. Russell L. Schweickart gi am avutnumeroase ocazii de a sta de vorbd. Astronaut denagionalitate americand gi membru al echipajuluide pe Apollo 9, mi-a impdrtdgit experientele lui dinspafiu. Am fost indeosebi impresionat de o remar-cd pe care a ficuto, care suna in felul urrndtor:

, v_4zst durspetie nu_qjeqr_frgp_o_qj-pefeUi€t4g:+e- ir-r- io-q le -.ek-m:a-no

silqfi!- ; qug* sruoJii---a[- -imiPdmentului. A fost g"e5p_erienfa

156

Cooul , DIv l l l e l VtPTt t

a.t€t " de emotionantd, incdt nu o pot descrie in

cuvinte."Deqi din punct de vedere intelectual gtim cd

PdmAntul este viu, nu e ceva ce observim de obi-cei in viala noastrd cotidiand. S-chweickart-a-fostuimit de aceastd,constalbare nrivind Pd$altul-dinoersoectiv a spatiului cos-ic. in{ - - - r - - j - . . . . . . - + - ! - - - -

acelaqimod,eus*unt_r1_gpiret._{:e*9999-91g-U+.I[U-e-$i

con-tinutq-tl--gencle-neagtre-decprQ*elene. cur. Qeacle-noas-

tre, care sunt con.tinrrte in* u$g-r gelJlettet

de-mici ingdt sgntinvizihile, conlin e

{e.PqEu baze - chi'mice,

v. a!]l4Lg49rmde-iohrnafie este- Ei gg_ 40 A{ pe rcL-,cj*-fie-aar€_arganism-riu

d-e- pe PEment, dg-!a micrqorganis-e l, Flente, eni-

mal-e_ li ,qameni. Rviqt[.ia-jur de doud -qi]ioanepdnd la- doud sute-de-rnilioane de specii pe aceastiplanetd, .{s$lui4$iJodgcnetic. Pentru mine, acest lucru pare absolutincredibil Si @. Dupd p6-rerea mea, i ac .cqJxulllesc oCeve miret'.

Dupi intoarcerea sa din spafiul cosmic,s .e-s-tn-!t=s-bc!sqxea de a eei-diori prinlune-St--d-e *C__imp4r@i_ _ g€t - mai multor oameni

ude p_e c-are, o triise. $i eu sunt

158

iMsrNannA, $rnl lnl cu Dlvrr.rul.

inspirat de acelagi sentiment. Nu putem definiexact ce este acest "Ceva mdre!". Unii numescIucrul respectiv puterea naturii; allii Dumnezeusau Buddha. Suntem liberi si-l definim oricumdorim. - !s*trebgg___gA__Ul@_m_!f-cp4gti gg

Indiferent c6t de hotdrd{i suntem sd trdim,

este un dar neprefuit al Mamei Naturd. Dacd cine,va v-ar da un milion de dolari, probabil ci ali fiincdntafi. Ati putea fi pulin ingrijorafi de taxe, dartot v-a!i simfi fericifi. in co-paragie cuinsd, un milion de dolari nu inseamnd nimic.

ll[e--ityatdp_, SppUl-_ qA lC fie_ ._ regu.rrgqsatoricare-i-au co-ncepulsi-care. au grijd _de_Bi

c6+d B_qnt_.p,ici. Cred ci majoritatea oameniloracceptd aceastd logicd gi sunt recunoscdtori. Dartot aga cum pirintii nogtri au avut la rdndul lorpdrinfi care gi ei au avut pdrinfi, mi se pare logicca,eg!_rs-salrd_gge*qqt4_f qgunqgtrqta-eib"e"genpratLile---din urmd, s.e ejgng_g,p- in fiq

ar-.tre-bui_sdsgud-Lce jn-ru*d-oaturAl*1.gssa-_p-en _ucare au fost inaintea noastrd qi, prin urmare, lg

. Desi ng putem sd o vedem, copr!-inu-itqlea vielii indicd faptul cd g _qg_e_p-e_qe.g .elrl-$qte

fdcut--heptst s6-mi das searca c&_d9._uqpp-riapt

159

ICooul , DtvIn l l , VIo l I t

este sd ne fixim atenfia fe:m asupra faptului cqgcgstei existenlg c

pi_-Lrt-oi,str6.

Genele au suflet?

@in domeniul stiinfeigenetice m-a condus la--aruEite.lonvingsri cuprivire la ceea ce 'se intArndi duFi ce- murim.

. Ge.nele-lnulpirinte sunttrgnsmise copilului gi-de la-aceeta lanepot" gi-astfelviaga continud. insd numi-..continuitatea genelor,nu a viefii, poate fi confirmatd. Genele nu suntsinonime vietii. Sunt numar- , gi nureelif.atea. Dacd viafa nu poate fi gdsitd in genelenoastre, atunci unde gi ce este? Nu se gtie. Dupi cevom citi semnificafia genomului uman decodificat,sunt sigur cd vom infelege mai mult, dar cred ci

si de,finim-in msdpre"gr.s.,_Age!,taJiehi.

Multe persoane cred cd atunci cdnd murim nereincarnim. Cred cE individul posedd un sufletcare se manifestd in lumea fizicd atunci cdndlocuieqte in corp. Reincarnarea se referd la conti-nuitatea acestui suflet. Degi sufletul nu poate fidefinit, pe baza aceshri concept, este etern $i, prinurmare, atunci cdnd corpul piere, sufletul pdrd-segte trupul gi reapare in altul.

Nu gtiu dacd este adevdrat sau nu, dar"stiu-cdqgeJqg]€a--lgglqrtBu-pqt-"-ft-elp.llsatela"nivelspne

tic. le-*g,g-4t alcituite_,_din_materie 9i e

t|

160

IMsrNennA, $rrrNlnr cu Drvrr.rul ,

i3pglibll-qq-4eg"9I}i"-gglebd in terrneti materiali.Dger pen ru-

d. Dupd pdrerea mea, sufletul nu esteceva de care ne putem da seoma la nivel congtient.in general, o persoand este congtientd de ,mintea"sa, nu de suflet. Mintea simte bucurie, tristele gifurie, dar, cdnd corpul moare, nu poate continuasd existe. Deoarece mintea aparfine lumii cong-tiente, este inseparabild de carne gi prin urmaretrebuie sd piard odatd cu corpul. Lumea inconq-tientS, pe de altd parte, nu poate fi depistati congtient. Sdklul este legaLde acest tirem-li, prin el,de lrrmea a

"Ceva-niref . Aqadar, de-.4-c-ee-e_.bp!gga.foslinjotde auna-junosibil-de- in teles

uum ai -cu-qjutonr I rAtiun ii $i a pi rti i con Sti en te dinnoi.

in*cartea-,sa, Ipoteza uluitoare: CdutareaStiinl,ificd a sufletului (New York: CharlesScribner's Sons, 1994), Francis-ftick, care impre

n a proDus*

, ajunge la concluzia clg*enele

a" fiinplgl- upane, dar pql-q s,6 apq{tiLa. -cEer -aeg" g!!_{g!gll{e

fieserageqa, . Este unsubiect care, poate aga cum gi trebuie sd fie, va

" u*ooi'

Un-bctor care ne imFiedici in cdutarea noas-trd de a inlelege este tendin$a-.de"a.confunda ssn-ceptele,de-mfufe gi suflet. Dacd vom face distinctia

161

Cooul , DIvtN a l VtsTl t

clard intre cele doud - faptul cd mintea aparlinecorpului gi sufletul apar,tine de "Ceva miret" - neva fi mai ugor sd inlelegem viala gi moartea.Sufletul, ca sursd a existenlei noastre, esteesential, dar, atdta timp cdt trdim in lumea fizic6.,mintea gi corpul, fdrd de care nu am putea existain aceastd lume, se supun gi ele aceloragi legi alelumii ftzice. D4q[ intelegen-c[etit nintea, cdt gi

sufletul tiPsul genetic alvi,etii, putem descoperi cel mai bun mod de a inter-acliona cu genele noastre pentru a atingepotenSalul mnxim.

Suntem nult rnai minunafi decet sredemAlcdtuirea corpului nostru este perfectd.

Etepsre-^usEggsnn are mult mai multe sbilititidgcdt gi-95" pu.lga lmaglna vreodat[, dqr-_fgplll.cdP-uf, pe33.1sqane*1$Ldau--seaaa-de*acestlucrunuect-e- atet.de ciudat. Degi descoperirile din gtiintamodern6 neau oferit ocazia de a infelege logic

, g

pen-fig1qqt !g irregistrdm adevdrata semnifi'creJ&-g--acechri-fapt in existenla noastrd zilnicd.Sgh_y rrbarla p c0nd seui.-t-e !g la-lsani dtnsBabul-cacmic. $i eu incep doarsi trtrezdresc ceva din acest lucru prin activitateamea in domeniul genetic. Dar deoarece majoritateadintre noi nu avem niciodatd ocazfa de a ne intel-ni cu fealiJalea macrocosmi r L!q1ci, enormal s-A-ne-fie-dificils5*percepen in intregime

L62

irttsrNnnne $rrrNlrr cu Drvrnul

ageagtd sennifica-tie. Nu oricine poate cdldtori inspaliu gi nici eu nu vd pot arita genele mele.Permiteli-mi in schimb sd vd relatez o altd poves-tire care dovedegte cd suntem mult mai minunafidecOt credem.

Ati auzit :a,e-o-date-.de*a care- sdP.t9$$-4- *de. rogii? Asemeneaplanteau-f.o"s"ip_r-e.zentate-l,aExp_ozi.-t-ia_dp$liinbgirlbggl_ost"Majoritatea persoanelor s cd erau rezul-tgful_lio-tehnologiei,dar,defapt,elilfu segqri-ppdus e-rtnct_gpeeti__qo-.ugUp_e- dB, rpSiecare- iumsd_gqrp-ul_-ugduge_tr,9izeei--de-rp$ii. Dacd nu era vorba de biotehnolegie, atunci care era secretul lor? P-l4ntelg _fuge_sqdcuL$vale _, , cu ajutorulsoarelul.gla aneijmhogatite cu substante hreni-toare. Unica-diferenta a fost cd

*d_eq0t igeolin mod normal, este.esen$ial-penturr-cul-

tlveree.plantelor. Acestea $i infig ridicinile in solpentru a absorbi-ana gi subst4nkle n"f+tive necesare pentru a se dezvolta. Desigur, au nevoie gi desoatr€.;iL'lo qer, dar solul a fost intotdeauna socotitca unul dintre cele mai importante aspecte in ceeace privegte cultivarea plantelor. dggnq4giqlulSligcaJtlozama insd a crezut ci acest lucru nu eraadevdrat. Socotind ci acea c4p_4_crta!-q.-.ine-r.entd aplantei de a se dezvolta este inhihatd de-faptul cd

sc fix-qgza*-iR sol, si-a crescut

163

Conul Drvtn l r , Vlnl tr

pl-aulele,..i.n-*p6, eliberdnd ridEcinile din inchi-

soarea lor qi per.nitA:rdule sd .absoerbS-liberia-

rurile naturii. AggAS!_a _es-tp- -eunoscut5--ca-qi rczU&aful ar+f.ost plante-de--tomate

care au pro-dug dg m.ai mul-te r95iidecdt c-ele convenfionale. Nozawa a putut privi

viaf,q din p-ersBe-ctiva -unei rogii. Din aceasti experienf6, putem vedea cd gi "ogiile au un potenlial

mult m ai-mareiecAL creden-noi. Dacd filosofia luiNozawa a ajutat plantele sd-gi realizeze potenfialul,ce s-ar intdmpla dacd am aplica aceasti filosofie laoameni?

Degi depunem eforturi pentru a ne dezvoltapotenfialul, r ei

LUpitelp:q$gtle. Dacd pdrintu sau profesorii nearspune: "Nu

poli sd oblii note mai mari?', probabilcd am rdspunde: ,Mi-a- dat toatd silinfa gi de atdtam fost in stare". Acesie-limiie se bazp,azfl3"Frpape

cu- alt€ .PerF-Qaue+ ceeacg.c-glr€Uhlrg-gfi pgnct de vpdere e*hern de linitat.Totugi, suntem convingi cE existd-$ireaen+rqpdaaqmtr!--emerientd qi ---cunoagtere--ca-absohtd.Aceasta este o perspectivd extrem de limitatd.

]{ozawa a explicat de eqx+

duge rg$ii-gicantr ,Plantgle pe care le vedem injurul nostru manifestd doar un potetttiel limitat catisFrrns la enumite conditii. Am inceput si_ exa-minez c.e--condifiii 19 impiedicau si-gi teahzezeintregul potenfial. Am ajuns la concluzia cd solulconstituia unul din obstacole." Conform infelepciu-

irr,rsrNenne $ri lN1er cu Drvrnul,

nii comune, solul este necesar pentru creqtereaplantelor, dar Nozawa a ddrdmat aceastd idee.Plantele produc ridicini, dar solul e un obstacolpentru acestea. Apa se modifici frecvent cdnd seafl6 in sol natural. in plus, solul impiedicdfurnizarea de enzime gi expune direct plantele laschimbdri de temperaturd. Modificdrile fiziologicesunt rezultatul reacfiilor chimice gi obstacolele precum solul interfereazd cu acest proces. Nozawa aajuns la concluzia c6, dacd aceste restricfii ar fieliminate, eficienla fotosintezei ar cregte qi deavoltarea plantelor ar fi acceleratd. Teoria lui a fostverificatd de cregterea de o mie de ori a producfieide rogii de la plantele sale.

Fiinteie -umane-*cun[--la*Jel. Dacd elimindmtoate obstacolele gi le oferim un mediu adecvatpoten$ialul nosfuu pentru a ne dezvolta este neli-mitat. Dacd rogiile pot cregte de o mie de ori impotenfial, atunci nu e nerealist si ne agteptdm Ia ocregtere gi mai mare a abilitiflor fiinlelor umane,care sunt organisme mai complexe. Mi-arLdrrs sf,u-

Qj[ vedi plnntele uri'se ele lui Nozawa.pot*facg

,D

Nozawa a suslinut cd solul inhibd creqtereaplantelor. Care sunt care inhibd dez-

Wlte$lWltg"+!"i4h&i uman? Unul care probabil cdle vine in minte multor persoane este

. Toati lumea gtie cd iggqrtle den-orqg-q=o*r-Ieuf {--dg.als,o.al,.$iimoralitatea-ge:qrali

L64 165

Cooul , DtvI r . l e l Vtn l r r

nu sunt bune pentru noi.-Dar problema nu esteatdt de simpld. O cantitate moderatd a uaor biu-turi alcoolice poate fi beneficd pentru sindtate gijocul de noroc in unele cazuri poate contribui laeliminarea stresului. D.acd- -placerea pe care ocdut6m este sexul, infidelitatea, promiscuitatea qiprostitulia sunt nocive, nu dorinfa sexuald in sine.

Nu satisfacerea acestora, a

ppte-L!!g$l_g$38, Ce tip de g6ndire este nociv?d care violeazd leerle---aafur.ii.

Deoarece oamenii au-sistem-e de valori rliferite, 111existd in mod necesar un singur standard uniformde bine sau rdu. Unele persoane vdd un anumit actsau eveniment ca pozitiv, iar altele ca negativ.Aceastd discrepantd se produce adesea in viafacotidiand. Prin urmare, defini$ia "modului corectde a trdi" va fi diferitd de la o persoani la alta gidezbaterea subiectului va conduce doar la gi maimultd confuzie.

9i

,39@Gsi -a- ne--hucura- de--ea. Prin

urmare, cred cd trehuie--gLg4dizim mai atentnatura gi sd depunem eforturi pee$IU Jrat_jn?I;m_ gI1iS- i. Dacd putem face aceasta,atunci cred cd - la fel ca gi rogiile : vorD. puteapgue- in praptig{@ din fiin$anoastrd.

I t r tgrxlnne $rrrNler cu Drvrr. lu l

TriiF in armonieE ugor de spus cd ar trebui si trdim in

armonie cu legile naturii, dal-qu-eunoa+tem. toateaeesieJegi. in plus, despre cefurseamn6 sd triiegti in armonie gicus"igrran$a"-yad-i"drf-e-n!gds-.la-o.pereaani-laalta.inlrecuJ' a rrga..fuvd$at-clrr0-Fg*triip, darastdzi mul$ +au indeFirtat de religie gi gi-au pusia.

Stiinta a ficut progrese remarcabile in ultimulsecol gi medicina pare sd fi invins multe boli gitotqi nu putem inci ed vindecdm cancerul eau siidentificim clar cauza hipertensiunii. in cazul.hipertensiunii, nm fficut progrese evidente. ins6,degi putem scidea tensiunea, nu putem in conti-nuare si o vindecim, deoarece o

-U$g-c.€nismrllld-€are* s esrnz.eazd.

-{e-xqgng j!.gpg4ta-dp U,is !-er. inacelagi mod, care determind majori-tatea bolilor nu aufqg!---ince--identificate. Prin urmare, nu putemsustine cd medicina modernd vindecd in mod efec-tiv boala.

Oamenii sunt liberi sd-gi puni credinla in gti-in!d, daci vor, d singurd poaterezolva ceva. i e

lblute $i reUds-santinua*sa,-,qe-444!99e9"qti-.-$ioamenii moderni obignuili cu gdndirea gtiinlificdnu mai sunt convinqi de preceptele religioase. Eu,

,. vdd at0L-St-ii-p.t€"*cAL.gi-religia- ca

166 L67

Coour, DlvIt lr , Vrnrt l

qi, prin urmare, cautun mod de a le reconcilid. Nu mai e posibil inaceastd epocd modernd sd acceptim o religie afec'tatd de traditiile unei ere trecute, dar, in acelaqitimp, nu putem sd ne punem credinla numai in qti-

intd.Aqadar ce putem face? Am trei sugestii pe care

leam gisit foarte utile in viafa. Acestea sunt: (1)

sd avem intentii nobile, (2) sa adoptim in viald oatitudine de recunogtinle gi (3) sd BAndim pozitiv.

PCstuafi-vd intonfiile nobilePrima propunere, de a avea intenfii nobile,

este cea care a armt un impact profund asupraviefii mele. Dupd cum v-am relatat deja, de maimulte ori pe parcursul cercetdrii mele cu privire Iarenin6, am avut norocul de a fi primul care sdobtind anumite rezultate. Dar subiectele pe careechipa mea de cercetare gi cu mine le'am alesinitial pdreau imposibile. De ce si md implic instudierea unor subiecte pe care bunul simt imidicta cd e mai bine si le evit? put, am fostcondus de UAndria mea de om de gtiinfd, deagbilie qi de dorintade a evolua, dar treptat acestIucru s-a schimbat c _q!9._llrgeJut_.gs_examinez

t . $i totugi, a fost palpitant sdconcurez cu cei mai mari savanli ai lumii, daralegerile mele s-au bazat gi pe convingerea mea dince in ce mai puternicd cu privire la faptul cd efor-

168

IMsrNanpl $ulxlnr cu Drvrr ' lul,

. turile de a-mi indeplini intenliile nobile vor mu$ir-' mi acel oCeva mdref".

Dupd cum am spus inainte, aceasta nu este oentitate pe care o pot inlelege in mod rafional. Darcdnd urmiresc lunga continuitate a vietii care s-atransmis prin genele noastre de la generaliile precedente,

Desigur, chiar dacd nu sunt celmai strilucit dintre copii, acest pdrinte va fi multu-mit de eforturile mele de a le fi util celorlalfi,indiferent cdt de micd va fi contribufia mea. Candam inceput sd actionez pebaza acestei credinfe, inviata mea s-au petrecut evenimente care m-au con-vins cd intenfiile mele au fost recunoscute.Rezultatele eforturilor noastre au inceput sd dearoade intr-un mod care m-a fdcut si simt cE ,,Cevamdret" ne veghea. Ca urmare a e:perienfelor melelegate de studierea genelor, am ajuns sd realizezc6, dacd putem invila sd trdim cu genele pozitiveactivate, putem utiliza un potenlial ce depdgeqtenormalul.

Adoptafi fu via$ o atiktdine de twunogtinltCea dea doua propunere a mea este de a trdi

neincetat plini de recunogtinld. Viala este plind desuiquri gi cobordguri. Uneori, pare imposibil sd aiintenlii nobile. Ce putem face pentru a ne menlineentuziasmul in asemenea momente? in cazul meu,md ajutd s6-mi amintesc cd qu*-lraim-^ntmai

dsgqriti rortoei5l i ngeui o_zrtasii_ag.aqlreJt detoJ_rta

169

Coour, Drvrx er, Vrnrlt

darului neprefuit oferit norrd de naturd. Putem fi

Studiul meu cu privire la gene mi-a ardtat cdr.

Acest lucru mi se pare evident iu- tpqp-ial cdnd

, c€re,

,pirti ale corpului. Sd ludm de exemplu obepatici. necesare funcfiondriisale ca celuld individuali sunt activ€te sltoh$i, in

, fql!rcazl-aJgllg_e. fieatului, ca gi incazul unui angajat care lucreazd in cadrul uneicompanii. Eludpdisese pen-Eu- acea-comnranie,hordonat. Angaie$l _e$' o .Ea&a jndividuald preprie. Aeela$tfueru-este-Jalabil+iin--caarl-:rneicelule. Pe.je o Parte, eherreficfi, dar pe de altd parte, are-propria-saindi-

Si funstianegg[ja interionrl organuluiaglqqqs $i-seleetiv

SE exsminam aeeagli_rglati-e_

culj-artera Frinnipal6. QAud vaseledacaqge_qg_gpropiede-sentrd_UAr-lbiulri, se-subtiaz 6.

I

II

170

I l tstNanpl $rtrNlr t cu Drvttrul ,

deqerui--Eqg@e. Eru-z-im-areoiol, p" .ilHTffi

diaLo eu, se afld e. Aqadar,degi egtp, un. qrgan independent, -el. p-pteabntuil-"dia _qelule_:ndividude-lu. ,inclusiv vase de sdnge de diverse .limensiuni gimecanisme de filtrare, i@pen-tru a alcdtui rinichiul, pentru_a iadeplini in corpulrman. Dgcd ana-

r_epardia_-celuhre,celula individuald.

care sunt legate exclusiv de

@dbtr+r.qJes, structura

asemdndtoare unei danteldrii a vasului de s6ngeuLar-Pgtg@. $i tohrgi, qeu-d

e_

formeazi doar o parte, este prevdzuti cu caracteristicile inhegului. Acest lucru e

, ci gi intreoelqeni5l*gggtgtate, oameni gi Pdmdnt sau osmeni9i Univers. Qtr totji f'r"em parte din Univers. Tff,+

eI crcqrm acglei ordini.Pef_t_iglpCsee_lqdet

darwiniani a evoluliei a dominat soci-etatea modernd. Pe baza acestei teorii, am evoluat

L7L

Conu l D Iv t rq n l V lnT I t

prin selecfie gi mutalie naturald gi numai cei mai

adaptali au supraviefuit. Supraviefuirea celui mai

adaptat a fost socotitd a fi o lege a naturii, prin carenumai invingdtorii se pot bucura de viald. Viala erasocotitd ca o competilie constantd 9i acolo undeexistd competifie, vor exista intotdeauna qi cdgtigd-tori, 9i invinqi. 4geas-ta.ins-qanua--gq--?gg5rlLativ

e din rasa -timane=va -fi -constihitS-dininvingetori $i c inevitabil din invinqicare ar trebui eliminafi.

i1-t anii '60 furs6, Lynn Margulis, biolog la

Universitatea Boston, a propus o teorie diferitd aevolufiei. Cunoscutd drept Tpqnaindosimhiotice,ea sebazeazd pe ideea cd viata a evoluat prin cooperare reciprocd, mai degrabd decdt prin supraviefu-irea celui mai adaptat. Aceasti teorie explic6 procesul evoluliei in detaliu incepdnd cu primele creaturivii, care erau organisme unicelulare ce nu posed6nucleu, cum ar fi bacteria E. coli. Unirea mai mul-tor celule gimFle sau pdrfi de celule care au conlu-crat pentru a crea un nou tip de celuld a condus evolulia la urmdtorul pas - celulele care posedd nucleu.

DeSi -ap.pastd se concentreazd auspranivelului celular, existd o paraleld interesantd cunivelul uman. Pe baza punctului de vedere darwi-nian prevalent, umanitatea a trecut prin diverseetape de evolufie de la maimule la omul primitiv,respectdnd "legeajunglei". insi, conform unui arheolog care a studiat r5magifele vechi de o sutd cinci-zeci de milioane de ani ale unor maimule

172

ir,rstNnnne $rrrNlnr cu Drvrr.rul

antropoide gdsite Ia Lacul Turkana din Kenya,existd dovezi cd maimufele impdr,teau hrana gi seajutau reciproc, dar nu gi cu privire la indivizii pu-ternici oprimdndu-i pe cei slabi sau luptAndu-seintre ei. Dacd ddm crezare teoriei lui Darwin, amevoluat printr-un proces conflictual. $i totuqi, teoriimai recente sugereazd ci mai degrabi a fost vorbade o cooperare simbiotici. Studiile cu privire lamodul in care funcfioneazi genele indicd, de asemenea, c5".-.bonil._e*:ecente sunt mai compatibile cule.g-il-e naturii.

C4g.dprive-sc"-vrata.in-acsstEsaA--4-oi.ee*p.?rqr-r9_r-q4-e _peqllu

Ig$f:rg!$-Ap-rezultate, doar penhucqAe*3fl.4pq, aipi. Eu personal cred cd existd cevapentru care sd fim recunoscdtori. Degi unele per-soane poate nu sunt de acord cu mine, aceastd ati-tudine poate face viafa mult mai pl6cut5.

sd cullivdm in sufletul*4gstru o stare continud de

mod de a trii ne permite si gplggigm gi sd nebugufdede-fiecae,zi, indiferent dacd se int6mpldceva special sau nu in ziua respectivd.

Menfinefi-vi gdndirca poziffiCea dea treia sugestie a mea - care cred cd

este cea mai importantd - e de a gdndi pozitiv.

173

Conu l D l v t x e l V IBT t t

Viala nu se desfigoard de fiecare datd dupd cum

wem noi. Ne imbolndvim, facem greqeli sau sufe-

rim din dezamdgiri in dragoste. in cazul meu, e

vorba de egec cdnd nu reugesc sd fiu primul careincheie cu succes un studiu gi md confrunt adeseacu situalii care par imposibile. Dar indiferent c6t

de negativi pare situafia, estejnportant-si. vedeliiglgxgriea.lunl, nu'doar pe cea rea. f[e-.fapt, in

monenteh--rlificite, cdnd totul pare sd meargdprost, avsm-3n-Epecial-nenie=fu . s, atihrdine "pozi-tiv6. Trebuie sl..cipitim-abiliiaiea de. a-.v-e-dealnsens. gi e Prin. care trecem, de-afi con$tienlicnlucrurile care ni se intdm-pH. Dacd vi se pareimposibil acest lucru, l',p, aglntple - hrturar-.p.auntilor-nogtri-rg-' near face

4iciodat-6 ,r4$*"Aceasta nu inseamnd cd nu trecem niciodatd printragedii, q1-ge_gl!19$_9-q_9egtdtr1

ggle_ plgytLq_dur*-se$:qe!!919 -Dgfe4pite.Aceastd perspectivd ne poate ajutaoriceni_s-arf ptQpplaSi-sa_v_edcnsituafiii!+-derriza

. 4pe.l l_ta! qq_Lqzgqza_pefgpte. Dupd cum am explicat, gOndirea pozitivi nepoate activa genele, stimuldndu-ne creierul qi cor-pul si producd hsr-moni-.b-enefisi. Din experienlamea, sunt sigur cd acest lucru este adevirat.

qtg|g. i ale fiecigsi lupru: fald qispate, noaptg $i zr, puter,e- qi sldbiciune. Deqi unlucru pare si aibd doar o singurd laturd, oricAt de

InsrNenne $r l l r . t lnr cu Dlv lxu l ,

definitiv ne dd impresia cd ar fi, enp-tai3tqde_+g-e-a--aleeelii. Iatd de exemplu SIDA;

unele persoane adopti pdrerea fatalistd cd SIDAreprezintd pedeapsa divind pentru imoralitatesexuald. Privind in sens mai larg, existd foartepuline perioade in istoria umani in care imorali-tatea sexuald sd fie absentd gi, cdnd era absent6,oamenii sufereau de obicei de boli sau nenoricirimult mai grave, cum ar fi foametea, rizboiul sauciuma. Acestea au fost perioade intunecate cdndcultura a stagnat qi oamenii duceau o existen{dsumbrd. Dacd imoralitatea sexuald nu este pro-dusul epocii moderne, atunci mi se pare oarecumilogic sd dim vina pentru SIDA numai pe aceasta.in schimb, propun un punct de vedere diferit.

SlDAesfie-c,onnlct diferitd de orice-altd besldpe*carq-am..arurosmlt4 pen5. acun. Virusul HIV nuucide direct persoana care il posedd; cl^dr*gtruge

. Deoa-rece ataci gi distruge fortdreala sistemului imuni-tar, bolnavul contracteazd gi decedeazd din caruzaunor boli de care alte persoane nu ar fi afectatesau. care in mod normal nu sunt fatale.

Corpul uman este echipat cu -uR deapef-arejuopresianant L:1m- qa egte.-plbq deteni-$i, cliar-fuge ngls pgtegJed

qu-bacterii$uHtoarc deboli. nostru in hoarde. P*acdwelggl_g_sUp1ggefuiesc dupd ce ajung induntru gise multiplicd pdnd ating un anumit numir, ne

L74 175

Conu l Dtv In u Vrn l t t

p entlu g- le -dist'fl*ge-inainf"e-ca *acest

\rc,r1r- 91 qfld loc. A.gest sistem posedd u;0--e4!-9!al

uluLo:--de-.-antlsorpi ce pot distruge e

care-p.dtrrurd in corp in qeeln$itimp.

Anticorpii de obicei combat microbii in luptd

,,corp la corp", ceea ce inseamn6 cd in organismulnostru existd suficienli anticorpi pentru a ataca gi

a distruge individual fiecare microb. Desigur, qqestlucru nu arr putea fi nosihil fdfi ee-g-e-lq_qggg[e.

Ereere-geni pscedninstructiuni pentru comba-terea...rmilioanrde-. micro-bj +i virugi. Dar cumcunosc modul in care sd riposteze cdnd nu se poateqti ce virus pdtrunde in corp? Psg-p-49--{gJ_q lgateinformatrile Fentru fiecare lif dp virns? Aceastdintrebare a nedumerit oamenii de gtiinld din domeniul imunologiei timp de mu$i ani. Laureatul lapremiul Nobel de nalionalitate japonezd SusumuTonegawa, care lucreazi in S.U.A., a adus un aportmajor la rispunsul la aceastd intrebare. M-ecanis-

nqrrl func-ioneazi in modul- urmdtor: ad eq!9$visele--in-*!i care pol.fi- p'ombi-

pentru a qrgAgulncorple.are sd reaclioneze la microbi specifici. Degi existio varietate limitatd de elemente componente,qane*de$ticotpi PPt fi-@idjferife pentru a proteja corpul impotriva invazieimaj oritdlii mimobilor.

Aparifia SIDEI ne.a condus sd afl6m ce sistemminunat ne protejeazd de boli. Chiar qi in cazul

Itr,rstNanne $rtINlnl cu Drvruur,

unei asemenea maladii devastatoare, nu ar trebuisd ne pierdem speranfa. Ci si adoptim o atitudinepozitivd, crezdnd cd poate fi vindecatd. De fapt,efista=u0u&e- nazuri in-eare-etiludisea-tscafuild aunui botnav in timpul tratamentului a stopatdeclangarea SIDEI. DeSr geqdirea$ozitiua poate fidificil.de'pu*"inpraetipe, utp'e_ gdv.i.* afecteze--negativ, - genele. Atitudinea pozitivdreprezintd factorul cel mai important in influ-enfarea genelor, indiferent cdt de negativd estesituatia.

Genele gunt atOt curajoase, dt gi tenaceDupE cum spuneam, orice lucru are doud laturi

gi genele la fel, ceea ce le permite sd indeplineascidoud roluri importante Ei totugi contradictorii. Unrol constd in transmiterea corecti a informatieigenetice de la pdrinte la copil. in acest scop, infor-mafia genetici trebuie sd rdmand stabild. Ca gi preceptele de familie care permit conducerea cu suc-ces a unei afaceri pe parcursul mai multor gene-rafii, informafia geneticd transmisd urmaEilornoghi trebuie sd fie constantd. Celdlalt rol este dea intrefine 2ilnis celula ca pe un organism indivi-dual. insd lumea externd care o inconjoard e intot,deauna in stare de flux. $sfs imFosibil ca organis-mul sd se adapteze transformdrilor din lumea natu-rald, daci r6mdne ssmplet imutabil. Prin urmare,existd momente cdnd recombinarea geneticd poatefi necesard.

176 L77

Coou l , D tv tN e l V ln l t I

Genele indeplinesc acpste doud roluri conflic-tuale prin formarea unei structuri helicoidaleduble. Pe scurt, aceastd structurd conduce la o can-titate substanliald de spaliu ,,gol" in interiorulA-DN-uIui, ceea ce face posibil pentru genele noas-tre sd mentini cu ugurinld o stabilitate constantdgi in acelagi timp si facd schimbiri drastice in cazde necesitate. Genele noastre pot utiliza cu abili-tate mecanismul de activarc/dezactivare pentru ar6spunde adecvat stimulilor externi.

Genele ne invafd o leclie pre$ioasd prin aceastdcaracteristici: nevoia de a fi atdt curajogi, cdt gi

tenace. A fi curajogi inseamnd a fi capabili sd incdl-cirn metodele conventionale gi obiceiurile atuncicdnd e necesar. in cazul meu, a trebuit sd iaudecizii curajoase de nenumirate ori pe parcursulcercetdrii reninei. De exemplu, cdnd am amdescifrat codul genetic, am ficut pasul drastic de aintroduce ingineria geneticd, ce abia apdruse,deoarece era evident cd nu puteam reugi prinfolosirea metodelor convenlionale. Aceastdtehnologie nu fusbse aproape niciodat6 utilizatd inacest domeniu, dar pentru cd am indrdznit sdincerc, am fost primii care am decodificat reninauman6. Dacd ag fi ezitat pentru cd nu exista unprecedent sau pentru cd eram un amator in dome-niul respectiv, eu gi ceila$i membri ai grupului amfi pierdut o oportunitate prefioasi de a evolua caoameni de gtiinf6. Aceste mdsuri curajoaseseamdnd cu ce se intdmpld la nivel celular cdnd

ItvrsrNanne $rrrNlnl cu Drvrxul,

genele se recombind in mod radical ca reactie lamodificirile din mediu.

in ceea ce priveqte tenacitatea, nu md refer laa vd agafd de metodele convenlionale qi de a vdopune schimbirii, ci de a continua urmdndu-vichemarea ininii. in cazul meu, de sxsmplu, suntpreocupat cu tenacitate de studiul reninei. Nu amschimbat subiectul cercetdrilor mele de pestedouizeci de ani. Dar am schimbat nivelul la carel-am studiat, incepdnd cu moleculele, ajungAndapoi la celuld qi de la celuld Ia organism. Aceastdtenacitate mi-a permis sd introduc cu mult curajcea mai recentd tehnologie din ingineria geneticdin ingineria embrionar[. M-am agi$at de asemeneacu tenacitate de convingerea mea initiaH cEcercetarea noastrd trebuie sd reugeasci datoritdcontribuliilor utile pe care le va aduce la imbund-tilirea calitdgii viegii.

in acelagi mod, genele sunt tenace in angaja-mentul lor de a transmite informa.tia geneticd genera$iilor urmdtoare. Acest lucru le motiveazl. s6,munceascd atdt pentru a menfine celula, cdt gi pen-tru a prolifera, chiar pdnd la punctul in care o genise sacrificd pentru supravie$uirea intregului. Cualte cuvinte, tenacitatea poate genera de fapt flexi-bilitate gi dorinfa de a modifica in mod drasticmetodele pentru a atinge un obiectiv.

Oamenii au tendinla de a crede c6, atunci cdndexistd doud opfiuni, trebuie sd aleagd una din ele.Dar genele, tiparul oricdrei forme de viafd, nu sunt

{.{.

178 779

Cotul , Dtvt t t n l , VInTt t

alcituite astfel. Unele pdrli ale genei denumite

exoni au inscrise instruclirini specifice, in timp ce

altele - introni, nu au inscrise instrucfiuni $i par

sd fie spalii goale. $i totugi informafia geneticd

deline mult mai mu$i introni decdt exoni. Astfel,in loc sd aleagi o opfiune gi sd o respingd pe

cealaltd, natura alege coexistenfa simbioticd. in

acelagi mod, curajul qi tenacitatea sunt amdndoudnecesare. Avem multe de invitat din aceastd carac-teristicd a genelor care este relevantd atdt pentru

societate, cdt gi pentru modul nostru de viafd.

Tot ce ni se int6mpli este neoesarVorbim adesea de noroc qi de nenoroc gi ne

intrebdm dacd norocul se af16 de partea noastrisau nu. Vorbim de asemenea adesea despre coinci-denfd sau gansd. Folosim aceste expresii pentru adescrie incomprehensibilul - lucrurile pe care nule putem controla. Cred insd cd tot ce ni se intdm-pld este necesar, atAt binele, cdt gi rdul, gi aceastdconvingere sebazeazl. pe experienlele care dateazdinci din copilirie.

Cdnd eu eram copil, Japonia era foarte sdracdgi familia mea era gi ea deosebit de sdraci. Pdrinliimei nu-gi permiteau si-mi cumpere jucdrii, iar maitdrziu, cdnd eram Ia liceu, si md trimitd in weotabird. Bunicul meu murise cu mu$i ani in urmd,iar bunica mea, care stdtea cu noi, era capul fami-liei. Obignuia si spunS: ,Economiile noastre suntin rai." Mnma imi spunea acelagi lucru: ,$tiu cE

iMsrl.renna $rlrNlnr cu DrvrNur,

egti supdrat din cauza taberei, dar nu-ti fd griji. Amdepus aceasti tabird in contul raiului. in viitor,sunt sigurd cd vei putea sd cdldtoreqti in toatdlumea." M-au asigurat cd tot ce fdceam in ajutorulaltora avea sd mi se intoarcd inmiit gi cd nu contadacd acest lucru se intdmpla pe parcursul viefiimele sau a copiilor ori nepofilor, pentru cd vialamea era conectatd de cele ale generafiilor succe.sive. in copildrie, aceastd explicafie nu reugea sdmi mu$umeascd gi imi doream adesea sd punideoparte cdnd gi cAnd niqte economii pentru mine,nu doar in rai. Privind in urmd fursd, constat c5.vorbele mamei mele s-au adeverit. Am cdldtorit inAmerica pentru studii cAnd era incd foarte dificilpentru japonezi sd plece in strdindtate gi am fostpeste ocean de multe ori de atunci.

Prin ,depunerea economiilor in rai" voiau sdspund cd banii ar trebui folosili nu doar pentrupropria persoand, ci qi pentru binele tuturor. Nuajungem sd vedem intotdeauna rezultatul acfiu-nilor noastre. Faptele bune cer adesea sacrificii.Partea pe care o sacrificdm e cea pe care amdepus-o in banca raiului gi ni se intoarce mai tdr-ziu noud sau celorla$i ca un rezultat natural. E cagi cum am planta un copac care nu va face fructedecdt dupd ce murim, dar il plantdm pentru cdgtim ci alte generafii se vor bucura de el qi bucu-ria congtiinfei acestui fapt este recompensa noas-tr6, impreund cu fructele copacilor sddifi de strd-mogii nogtri de care ne bucurim noi acum. Sau

181

Coou t D Iv IN e l V to r t I

g6ndifi-va la un !6ran care planteazd seminfe.

firanii pregitesc pimdntul pentru seminatul deprimdvard inainte de venirea iernii prin

imprdgtierea de ingrdqdmdnt qi prin arat. Dacidorili o recoltd bogatd, trebuie sd vd pregdtili pen-

tru ea, in caz contrar, nu veli avea nimic derecoltat anul viitor. La fel este 9i cu viata.Indiferent cAt e de gfeu, e necesar sd pregdtilisolul inainte de semdnat.

De ce a fdcut bunica mea acest lucru? Cred cda fost inspiratd de conqtiinla a ,Ceva mdre!" 9i decredinla cd, dacd ne ddm continuu silinla sd facemlucrul corect, vom fi binecuvdntali. Deqi unele per-soane se pot indoi de aceasta, eu nu, pentru ci amverificat singur acest adevdr. Niciun scop nu poatefi atins fere consum de timp qi uneori efortaparent nerispldtit cu pregdtirea sa. Daci ne pier-dem curajul in timpul acestui proces, aceasta seintdmpli din cauza lipsei noastre de credinld.Dimpotrivd, dacd avem o credinld de nezdruncinatin rezultat, nu vom renunla niciodatd. Cel maimare secret al succesului este de a persevera. Nu eugor insd sd ai incredere in reugitd. Am putea sdcredem cd avem, numai pentru a descoperi cd neafost sfdrdmatd mai tdrziu. Pentru a impiedica acestlucru, trebui sd privim nu cdtre viitorul apropiat,ci sd avem o perspectivi mai largd, sd credem cdnimic nu e imposibil. Pentru a poseda o credinldde nezdruncinat, trebuie sd fim mdndri de ceea ceam realizat pdnd in acel moment.

irttsrNA,nne $rrrr.tlnl cu DrvrNur,

Cum sd menfinefi echilibnrllegilor nahrrii

intr-un capitol precedent, am prezentat rogiahidroponic6 extrem de productivd ca dovadd apotenfialului latent uriaq care existi in plante gitotodatd gi in oameni. $i totugi acest exempluridicd o intrebare: de ce nu se produce acestfenomen gi la plantele de tomate care cresc in modnatural? Personal, cred cd din cauza principiuluide autolimitare, de restric{ie.

in cazul fiecdrui mediu specific, natura a deter-minat un numdr adecvat. Dacd o specie animalddepagegte un anumit numdr, populalia va incepeintotdeauna si scad[. Toate creaturile vii menlinun numir adecvat pentru supravieluire ir acelmediu.

Acest fenomen se regdsegte qi la nivelul gene-lor. Conform unor oameni de qtiin!6, anumite genesunt egocentrice, acfiondnd nunai in beneficiullor, care in cazul unei gene inseamni supraviefuiregi proliferare, in timp ce altele sunt altruiste,indemndnd celulele la sacrificiu de sine gi moarte.Ce determind aceastd aparentd contradicfie intresupravieluire gi moarte? Tot principiul autolimi-tdrii. Dacd genele ar continua si prolifereze gi nuar muri niciodati, rezultatul ar fi o cregtere dezas-truoasi a numdrului lor. Organismele vii trebuie sdse hrdneascd pentru a supraviefui, dar dacd suntprea multe, nu va exista suficientd hrand. $i nicispafiu suficient pentru ele. Prin urmare, genele

t82 183

Cooul , Dtvt t ' { e l Vtn l t l

sunt progtamate sd menfind un echilibru adecvat,

qi moartea constituie o parte esenliald a acestui

proces. Deoarece lucrurile vii trebuie sd moar6,

avem nevoie atAt de gene egocentrice, cdt 9i altru-

iste. Acesta este mecanismul care menline echili-

brul pentru intreaga PlanetS.Spre deosebire de acesta, examindnd compor-

tamentul uman, ajungem la concluzia cd am pier-

dut arta autolimitdrii odatd cu evolulia istoriei

cdtre epoca modernd. Am epuizat aproape toate

rezervele de petrol gi gaze, am ras pidurile de pe

suprafata pimdntului f6ri s6 ne pese de ecosis-

temele lor gi am aplicat substanle chimice toxice in

agriculturd, incercdnd sE oblinem recolte din ce in

ce mai mari. Asemenea acfiuni, care pot fi descrise

doar ca aroganld uman6, devin din ce in mai evi-

dente. Dupd cum am explicat mai deweme, avem

nevoie de o incredere de nezdruncinat, dar daci nu

suntem atenfi, putem ajunge la arogan$6. Cend

apare acest pericol, vd sugerez sd vd reamintifilatura altruist6 a structurii noastre genetice 9i sdpracticali autolimitarea, o atitudine conformd cu

legile naturii.Poate plantele de tomate din naturi nu pro-

duc doudsprezece mii de rogii pentru cd nu e necesar sau pentru cd existd un motiv ca ele si nu facdacest lucru. Biotehnologia are un poten$ial extra-ordinar, dar ca sd folosim aceastd tehnologie in

mod eficient, autolimitarea este esenfialE. Acestlucru este valabil nu doar pentru biotehnologie, ci

INtstNenne $rIrxlnr cu Dlvmur,

gi pentru toate ramurile gtiinfei. E important-sdne ablinem sd incdlcdm legile naturii prin dis-trugerea mediului inconjuritor sau prin modifi-carea formei creaturilor vii, chiar daci tehnologiaface posibil acest lucru.

Dupd ce igi depune oudle, un anumit tip demolie cu culori de camuflaj zboard pAnd iqieptizeazl. toatd energia gi moare. Noui acestlucru ni se pare sinucidere, dar in acest felimpiedicd inamicii sd afle cum sd depisteze altemolii din aceeagi specie. Un alt tip de molie careeste otrivitoare rdmdne nemigcatd dupd ce gi-adepus oudle, devenind o pradd ugoard pentruinamici. Se consideri cd in acest mod le aratiprdd6torilor cd nu au gust bun gi $i protejeazd inacest mod puii. Degi aceste molii adulte ar puteatrdi mai mult dac6 ar dori, se sacrificE pentruviitorul speciei.

Noi, oamenii, am putea invdla multe lucruridin aceastd supunere la legile naturii. in caz con-trar, vom pune in pericol viitorul rasei umane,deoarece nu putem spera weodatd sd transcen-dem legile naturii, indiferent cdt de mult amintierca.

in trecut, imi era greu sd inleleg ce voiauoamenii sd spund cAnd vorbeau despre o fiinld sauo fortd care transcende umanitatea. Unii onumesc Dumnezeu, iar a$ii Buddha. Dar in timpulstudiului genelor, care sunt doar o parte aCreafiei, am simlit esenga Sa gi am fost profund

Coour, DlvI l a l VIn l I t

emofionat. Adevdrata autolimitare se naqte din

congtiinla existenlei a ,,Ceva mire!" 9i aceasta ne

poate ajuta sd ne dezvoltim imens ca fiinle

umane.Existd multe lucruri pe care nu le inlelegem

incd in legdturd cu viafa. Visul meu este si con-

tinui sd explorez esenla vielii nu doar din punct de

vedere qtiinfific, ci qi din perspectivd spirituald 9ireligoas6.

186