EXPRESIE A OPINIE! PUBLICE DIN JUDEJUL
CLUJ
ANUL II, NR. 51
SÎMBATA
21 FEBRUARIE 1990
4 PAGINI 50 BANI
DREPTUL LA REPLICĂ P R E C I Z A R E
„Amnistie pentru criminali?! Care criminali?!!”„ In virtutea dreptului la replică precum şi a extrem de gravelor acuzaţii aduse la adresa ARMATEI ROMANE, rugăm respectuos ca în limita spaţiului acor-, dat pentru articolele acuzatoare, să găsiţi loc şi pentru răspunsurile noastre. Fără să dorim să facem polemică am vrea mai întîi să stabilim un anumit cadru de replică; cel al adevărului, al bunelor intenţii, al intereselor ţării, al eliminării confuziilor şi a veninului d in ' cuvinte, suflet şi gîndire.
Deocamdată ne punem următoarele întrebări (pe
■ care sperăm că domnul Ilie Călian şi alţii ne va ajuta, în "continuare să le lămurim):
1. A fost suficient' de bine gîndit titlul articolului „AMNISTIE PENTRU CRIMINALI?!", care pune l a , un moment dat sub
semnul întrebării întreaga activitate a armatei române (ca fiind călăii Revoluţiei)? '
2. Câ oameni cinstiţi ce sîntem, în haină militară, ne punem firesc problema dacă sîntem criminali sau apărători ai Revoluţiei.
3. Dacă „trupele Inspectoratului de Interne14, a căror organizare, înzestrare şi pregătire era orientată către misiuni de represiune nu au acţionat decît, citez „în limita a cinci soldaţi care au tras foc de a- vertisment la ordinul comandantului . . . militarilor, nu al lor“, cine au fost cei îmbrăcaţi în civil care au împuşcat din spate persoanele care demonstrau?
Credeţi oare că soldaţii de la securitate, U.S.L.A. sau alţii din M.I. nu au propriile regulamente mi-
, litare şi s-ar fi supus ordinelor unor cadre din M.Ap.N.?
4. Credeţi oare că cei rare au fost subordonaţi M.I. sau Departamentului securităţii statului, ai căror şefi şi-au luat angajamente ferme de reprimare a Revoluţiei în faţa lui Ceauşescu în 17. 12. 1989, la decretarea stării de necesita
se au stat cu.mîinile-n sîn şi s-au transformat din lupi în miei albi?
5. Gare poate fi substratul schimbării cu 180 gra- ' de a opticii unora, „SUS SECURITATEA, JOS CU ARMATA44, şi cine se află în spatele acestor manifestări?
6. Cunoaşte oare cineva cu precizie care este rolul şi menirea diferitelor comandamente în ceea ce priveşte apărarea patriei?
7. Dacă se pune problema de activitate a armatei, am întreba ce a făcut securitatea şi ajutoarele lor în perioada Revoluţiei? Dar în cei peste 40 ani?
Domhilor, am fost în întregul nostru preji cinstiţi, prea corecţi şi prea buni la suflet căci i-am apărat pe toţi, inclusiv pe secu- rişti, de furia mulţimii, iar acum binele este acuzat
Rezervîndu-ne dreptul de a reveni cu lămuririle necesare, facem apel la toţi oamenii de bine care au participat la evenimente să ne sprijine cu detalii îna- flarea adevărului „ADEVĂRAT44, deoarece se pare că unele probe, declaraţii nu au'fost luate în considerare de Procuratura .«Militară, armata fiind singura incriminată.
Informaţiile vă rugăm să
le prezentaţi la telefon 1-11-41, interior 102.
Semnează un grup de cadre: Cpt Fati Augustin Grigore, Cpt. Nicolae MicISaş, Plt. adj. Popcscu Octavian; Mr. Ciupei Ioan, Cpt. Bcr- ncvig Cristian
1: La'întrebarea din titlu, răspunsul este clar .‘-criminalii sînt cei care au participat la reprimarea revoluţionarilor, începînd cu data de 17 decembrie.
Z. Oamenii cinstiţi n-au motive să-şi facă probleme — cum am şi afirmat în articol.
3. Nu pot răspunde Celorlalte întrebări, întrucît unele par . a fi puse Procuraturii militare, altele opiniei publice în general. Oricum, întrebărilor retorice nu li se pot da decît răspunsuri tot retorice, culcare nu are sens să ocupăm spaţiul tipografic. * _
4. ~ Textul grupului de cadre, este publicat integral, cu corectarea tacită a unor erori ortografice fi de acord gramatical. ■ ' -
5 Menţin în continuare invitaţia — acceptată de semnatarii scrisorii — de a prezenta in ziar evenimentele confornr propriei documentaţii.
Ilie CALIAN
DECLARAŢIEAseultînd punctul de vedere al Partidului Democrat
din Cluj, transmis de Studioul de radio Cluj la 22 februarie 19D0 cu privire la problemele armatei, în care printre altele se făccau referiri şi la persoana mea, doresc să fac. următoarea precizare:
1. Declar că nu. am autorizat pe nimeni să difuzeze referiri Ia persoana mea. Faptele relatate constituie probleme strict personale. _ _
2. Consider că în prezent nu îmi este viaţa în pericol şi, ca atare, nu am nevoie de nici un fel de protecţie.
3. Nu este cazul să fac parte din nici o comisie de anchetă.
4. In calitate de ofiţer activ, precizez că nu fac nici un fel de politică, deci nici în favoarea Partidului Democrat din Cluj.
Colonel Gavril SEREŢAN
MATIA CORVINUL - 500Primul an al Libertăţii româneşti reînviate oferă Clu
jului unul dintre acele prilejuri menite să-i confere efigia de pririiul centru cultural al Transilvaniei. La.ini- ţiativa U.N.E.S.C.O., printre sărbătorile omagiale ale a- nului 1990, a fost. înscrisă şi aceea închinată regelui Matia Corvinul, fiul lui Iancu de Hunedoara,, decedat in urmă cu 500 de ani, la 6 aprilie 1490.
Pentru a cinsti cum se cuvinţ.» acest moment,: în care Clujului îî re;vine uri'rol special, fie şi numai din situaţiile în care adăposteşte casa natală şi cea mai monumentală sculptură a regelui, un grup de iniţiativă, format din specialişti de la Institutul de istorie, Muzeul de istorie al Transilvaniei, Biblioteca centrală universitară, Biblioteca Academiei şi Arhivele Statului, şi-au propus concentrarea'eforturilor în vederea unor manifestări a- decvate. Pentru o cît mai reuşită realizare organizatorică, invităm toate instituţiile Sau persoanele particulare dornice să colaboreze cu idei ori acţiuni concrete, să se adreseze Muzeului de istorie al Transilvaniei (str. Emil Isac nr. 2, telefon 1-86-77 şi 1-17-18)̂
IN INTERIORUL ZIARULUI:
• SI DEMOCRAŢIA SE ÎNVAŢĂ• ÎN CE CONDIŢII MUNCESC SI TRĂIESC
OAMENII?• CITITORII SE ADRESEAZA „ADEVĂRULUI IN
LIBERTATE" '•S P O R T
Pină de curînd inflaţia ’ era privită mai mult ca o maladie a monedelor ţărilor occidentale. Treptat, ea şi-a extins aria de manifestare, devenind şi în u- nele ţări est-europene, cronică şi explozivă. Evoluţia proceselor sociâl-economice ,din ţara noastră după Re-- voluţie se aseamănă, în multe privinţe, cu cea cunoscută de aceste state în anii precedenţi. De aceea, cred că nu ar fi lipsită de interes o succintă analiză a inflaţiei. A esenţei, cauzelor şi efectelor ei.
De regulă, inflaţia este definită ca un exces de . semne monetare pe p iaţă,, ca un decalaj tot mai mare între cantitatea de bani în circulaţie şi volumul de mărfuri şi servicii oferite populaţiei. Cind acest decalaj este mic, inflaţia, fiind in stare incipientă, nu . se observă uşor. Ea devine
sesizabilă doar cînd preţurile cresc foarte m ult Dar trebuie să reţinem că nu-
INFIMI* CA PROBltMĂ ACTUALĂ
M F R 5 P R 3 ÎI \ BUCKREST3)
BUCURII (IV)Dimineaţă de vis, linişte adincă la aiu
reala de pe de-acum foitul Bulevard al „Victoriei. . ştiţi dumneavoastră al caret minunăţii. Paşii mă poartă xpre centru, >iucurin'!u-mă de. . . bucuria de pe feţele oamenilor. Dimineaţa nu îndeamnă J<7 demonstraţii, seara e lumea infier- bţntărilor de tot felul. Ajung intr-un tir- ziu la Athenee. macaralele „duc“ spre înălţimea fontului Palat Regal ţiglă nouă (trebuie să ştergem urmele confruntărilor), privesc statuia iui Eminescu şi cineva îmi atrage atenţia: *
— Aici, în statuie vreau să zic, n-a a- vut nimeni curajul să tragă. Le era frică de mustrările maestrului Ceo Bogza care, nu peste multe zile, trebuia să vină aici (ca fn fiecare an, dealtfel n.n.), să depună un buchet de flori lîngă sufletul geniului naţiunii.
M>-am amintit că acasă într-un'tet-a-tet cu un prieten am memorat versurile unut alt mare iubitor de oameni: poetul fi o-
mul de spirit Traian Dorz scria cu săpun pe geamurile celulei in care a petrecut zeci de ani de detenţie:
„Cum e faţa liniştită a izvorului curatAşa-i viaţa celui care e cu Domnul
împăcat."Mă-ntîlnesc cu gazetarul de marcă de la
„Tineretul liber1*- Sorin Ovidiu Bălan, reporter special; răsfoieşte presa transilvană şi, în replică, îmi arată primul roman poliţist apărut în libertate. „Din jurnalul unui poliţist" stă.mărturie a avatarurilor la care a fost supus textul de-a lungul celor 3 ani cit a zăcut la editură. Scoatem asta, băgăm cealaltă. Pînă la urmă, iată, personajele se derulează aşa cum au fost gindite. De cine? De unul dintre elevii celui mai mare judiciarist al Europei, dl. Ceacanica. II cheamă Traian Tandinşi a fost numit, rccent, redactor şef al publicaţiei „Poliţia Română".
Plec, sigur că plec. Mă scoale din sărite ospătarul vagonului-restaurant, nu-i nimic, îmi spun, va fi mai bine, trebuie să fie mai bine.
Am ajuns acasă.Bine te-am găsit, Clujule drag! ,
Am impresia că pe geamul aburit sc conţin ează versurile înţelepciunii lui Traian Dorz: •
Intr-o lume învrăjbită, de-i fi-ntrunaprigonit,
Cind cu Dumnezeu ai pace, sufletul ţl-eliniştit“
Raclu VIDA
întotdeauna creşterea preţurilor înseamnă neapărat
'inflaţie. Ele pot urca şi datorită insuficienţei produselor pe piaţă,, creşîerii veniturilor oamenilor etc.■ In ce priveşte cauzele
inflaţiei, ele pot avea provenienţe numeroase. Astfel, statul poate recurge la emisiuni suplimentare de monedă pentru a acoperi deficitul bugetar apărut ca urmare a nerealizărilor u- nor indicatori economici, şi ca atare a veniturilor, saU datorită depăşirii cheltuielilor planificate la capitole-cum ar fi investiţiile, înarmarea etc. Tot statul poate crea situaţii inflaţioniste cind nu corelează corect masa monetară în circulaţie cu volu-, mul producţiei oferite spre vînzare. ’ Uneori creşterea cantităţii de bani pe piaţă, şi ca atare, urcarea continuă a preţurilor se explică prin majorarea salariilor, pensiilor, ajutoarelor. Se a- junge la o adevărată spirală: salarii-preţuri,. îneît
în cele din urmă salariul real, în cel mai bun caz, rămîne constant. Revendicările sindicatelor sau ale oamenilor de a primi sa-
larii proporţionale cu creşterea preţurilor le socotim justificate Ele in sine n-au caracter inflaţionist La : o aşa situaţie se ajunge numai dacă salariul creşte mai repede decît productivitatea muncii. Dacă privim,- din această perspectivă, modul în care s-au plătit salariile în primele două luni după Revoluţie, în unele întreprinderi; ne-ar fi greu sâ nu recunoaştem că astfel s-a stimulat inflaţia. O teorie interesantă este şi aceea că inflaţia are cauze şi de natură psiho-socială. Cu siguranţă că procesul în discuţie are o natură preponderent monetară şi economică, dar nu putem omite faptul că el poate fi declanşat şi de o cerere exagerată de mărfuri în perioade de . instabilitate socială, de panică sau de în-
. tîmplări imprevizibile.Cu toate că, în majorita-'
tea cazurilor, se exprimă îngrijorări serioase în legătură cu urmările inflaţiei, sînt autori care pretind că ea stimulează activitatea economică. Şi a- nume, cind este moderată, inflaţia devine agreată,
dorită chiar, deoarece, potrivit teoriei lor, asigură menţinerea ratei de creştere a economiei şi o mai bună utilizare a forţei de muncă. Fără îndoială că inflaţjş face să scadă puterea, de cumpărare a monedei, duce la deprecierea ei. O dată cu aceasta se diminuează şi încrederea în instituţiile sociale şi îh puterea politică de stat Dar consecinţele de natură economică sînt mult mai adinei. Unele' întreprinderi îşi restrîng activitatea, altele, dimpotrivă, se extind. Unii indivizi - se îmbogăţesc fără să muncească. In timp ce persoanele cu venituri fixe trăiesc mai rău ca înainte. Deznădejdea, sentimentul instabilităţii şi al inutilităţii unor noi investiţii fac ca producţia să lîncezească şi să fie mai profitabile speculaţiile mo- rietare şi revînzarea produselor. Aşadar, cînd atinge un anumit nivel, inflaţia provoacă o stare de „stagflaţie44. Economia^ stagnează, inflaţia persistă şi nivelul de trai scade. Odată intrat în acest cerc înspăimîntător, ieşirea este
extrem de anevoioasă şi foarte dureroasă
Lector univ. dr.Petru PRUNEA
.j . lC-a iţesen de Alexandru DOPP;.Ă UNIV-
ADEVARUL r IN LIBERTATE PAGINA 2
Şi democraţia se învaţă
„AMOR DEIINTELLECTUALIS” - la răscruce de drumuri?Celebra sintagmă a lui Spinoza semnifi-
ră un mod de adeziune la Idee, elevat si epurat de contigenţe. îmi mai aduc a- minte şi dc pasajul\din „Republica" lui Platon: „Dacă filosofii nu vor domni în cetăţi, iar cci ce se cheamă regi şi stupim nu vor filosofa, ţi dacă puterea politică şi filosofia nu vor ajunge să coincidă. . . relele nu vor conteni pentru cetăţi şi pentru neamul omenesc..."
Intr-un regim şi într-un climat democratic, fiecare e'liber să-şi exprime convingerile. Multe poartă o amprentă individuală, marcată de originalitatea unei
. personalităţi, de capacitatea acesteia de a distila mai rafinai tezaurizările din cultură.
Pc de altă parte, e greu dc tăgăduit că aderenţele şi convingerile nu ne sint influenţate de amplasamentul nostru socio- profesional, că ele nu e x p r im ă _ experienţa de viaţă, confruntări cu realităţi ambientale, concluzii din lecturi, ori sugerate de tradiţia familiei ş.a.
în capitolul confruntării cu mediul sorini,, iarăşi nu se poate nega locul ocupat de sentimentul frustrării. Aş spune chiar că, în prezent, el deţine locul principal in modelarea opiniilor la noi. Motivul — inteligibil pînă la inutilitatea explicitării
a ne alătura acelora ce, cu dezinvoltură, se complac în a sublinia existenţa şi a- dîncirca unor falii social-polilice. Dimpotrivă. „O casă învrâjbiţă întru sine, nu poate dăinui" — a spus Abraham Lincoln, în spirit şi literă biblică. De aceea, o ţară nu este şi nu va fi guvern abilă statornic, fără a se ţine seamă de satisfacerea intereselor şi de respectul cuvenit tuturor categoriilor populaţiei, nu în ultimul rînd a celor, mai numeroase şi mai utile în e- xistenţa obştii. .. . -
E drept, s-d zis că „filosofia este legea vieţii". Dar s-a mai spus — tot de către antici — că „înainte de a filosofa, ttebuie să trăieşti*4. ’
Tată de ce îmi paie neinspirată tendinţa excesivei „intelectualizări44 a revoluţiei, pe carc mulţi o cultivă agresiv, furaţi de explicabila euforie a descătuşării spirituale. Ea îi face să se simtă în posesia tuturor adevărurilor, să împartă sentinţe şi să privească la alţii de sus, nemărturisit, ori • răbufnindu-şi dispreţul din ceva ce prevesteşte o nouă „ură de clasă'4, inversă celei la fel de artifical .şi de-nefast manufacturate înainte cu decenii.
O dată cu aceasta, în pofida superiorităţii ostentative, ţinuta intelectuală se degradează. Am înregistrat cu stupoare edito-
sale -*• rezidă în traversarea halucinantă rialul semnat de Ştefan Agopian în „Ro-a îndelungatei perioade în cursul căreia ~ cu excepţia unei minorităţi restrînse — s-a trăit cu indignare şi disperare în cotidianul acestui sentiment.
Dictaturi ne-a administrat, aşadar, fără voia ei, o straşnică lecţie de educaţie po- Jitică „au rebours44. Ghiar dacă nu deplin, ficcare ştie azi mai bine decît acum 45 de ani ce doreşte în noua societate, pentru sine şi pentru grupul cu ale cărui aspiraţii se identifică. Fiecare a'învăţat să
«aprecieze' valoarea a ceea ce i-a fost interzis şi să-i revendice cu ardoare restituirea.
în accste condiţii, ni se pare natural ca intelectualitatea să aşeze pe primul plari aspiraţia redobîndirii libertăţii de gîndire şi de exprimare, reconectarea la valorile autentice ale culturii naţionale şi universale: '
Tot aşa de firesc ne pare^însă ca şi alte categorii să-şi aibă propria şi justificata lor optică asupra a ceea ce, primează, pentru ele, în etapa .istorico-politică deschisă Ja 22 decembrie.
De pildă: cei ce muncesc fizic — şi sînt foarte mulţi — nu-şi pot propune să susţin ă ‘economia naţională, să ne dea cărbunele, metalul şi grîul de care avem nevoie, să. cîştige pe măsura justă a nevoilor şi a_ trudei lor, extaziindu-se- ia lectura filosofiei lui Noica.
. Din cele două categorii de mai sus, care se află mai aproape de adevăr şi de imperativul ineluctabil al utilităţii sociale? Care din „dreptăţile44 lor (căci fiecare şi-o are pe a sa, incontestabilă în sine ...) serveşte mai direct şi mai total colectivităţii naţionale? > .
N-ara' formulat aceste întrebări pentru
mânia literară44 nr. 7/1990, care coboară acest reprezentativ periodic de cultură în arena meschină a patimilor politice scrîş- nite şi propagă, sub o haină cu fireturi ce nu reuşeşte să-i ascundă identitatea, acel dispreţ faţă de alt grup social, împotriva căruia avertizam mai sus. Sperăm din inimă ca Nicolae Manolescu din „România liberă44 din 20 februarie crt. să nu fie aceeaşi persoană cu distinsul critic literar omonim. Exemplele aduse sînt departe de a fi izolate.
Intelectualitatea societăţii noastre democratice se . află la o răscruce unde -i se impune . irţtrqspectarea lucidă şi alegerea cu disce,rnâmînt a drumului pentru care optează. Zborul icaric, spre recontopirea cu valorile de lumina , cărora s-a văzut atîta vreme silnic frustrată, '.„nu trebuie- s-o iacă să. uite sfîrşitul eroului, nici s'em- , nificaţia mitului lui An teu. . .
Am auzit pe un miner şpunînd: „Mă doare sufletul pentru ţara asta!44 Curios..; De două luni încoace, nimeni altcineva n-a rostit public această expresie, atît de' simplă şi de la îndemîna oricui. în îm prejurările -de faţă, îmi pare că ea valorează mai mult decît zeci de declaraţii alambicate la televiziune,şi în presă, decît programele puse cap la cap a nu ştiu cîtor partide. - ̂ ' -
Ce-ar fi ca -intelectualii să, încerce a-şi regăsi, un suflet : „de dincolo de bine.şi' rău”, care să stăruie în a se îneînta de Adevăr şi de Frumos, în a~ le. descoperi Şi crea? .Dar, „mai presus de orice14, să palpite şi să doară , pentru durerile celor mulţi, ale ţării, iar nu pentru interese de grup, nici pentru orgolii personale.
Prof. univ. dr. Camil MURESANU.
1/ v
DIN PRESA STRĂINĂ— REVISTA „TIME“, 29 IANUARIE
1900
Primul ministru Petre, Roman încercă, să convingă mulţimea- câ reformele sînt pe drum. ■ ■ - t- .
Europa de ICst: Sub limita dc viteză. In timp ce lideri comunişti navighează încet' spre reforme, poporul pretinde acţiuni mai RAPIDE — şi poate noi con-' ducători/auto. /
— ZIARUL BKUAR1E 1900
,THK TIMES4*, 12 FE-
. în ciuda eforturilor depuse de un translator,dl. James Baker, secretarul de stat al S.U.A., foloseşte amîndouă mîirii- le pcutru a-şi clarifica poziţia în faţa preşedintelui (Ion) Iliescu la întîlnirea pe care au avut-o la Bucureşti (cu o z i ' în urma). Atitudinea sceptică a (secretarului de stat) american legată de ritmul înaintării spre o societate democratică a umbrit întîlnirea.
— REVISTA „TIME“, 12 FEBRUARIEUOO . ■
• Jeşiţi din subteran:■ minerii (din Valea Jiuiui) îşi manifestă sprijinul pentru Frontul Salvării Naţionale la Bucureşti.
România:.. Ura! în sfîrşit dopuri ..de.circulaţie. ,....H rana şi libertatea au redat' în
multe .privinţe, un nou suflu de'viaţă (oraşului) Bucureşti,, ale cărui . clădiri mai vechi înnegrite de funingine şi hidoasele blocuri turn, din beton sînt martori vii ai felului brutal în care Ceau- şescu a încercat să asasineze sufletul u- nui. oraş. Cafeţielele prost luminate, în care cu două luni în urmă perechile vorbeau.in şoaptă la o ceaşcă de beai-suro-, gat (erzatz tea), răsună acum de pălăvrăgeală şi clevetiri la o ceaşcă de cafea adevărată. Românii care înainte se. speriau îngroziţi de orice contact cu străinii m-au asaltat de îndată ce mi-ara deschis carnetul de notiţe... ; (Kenneih • W. Dan ta, din Bucureşti). ' - '
Ioan A. POPA Foto: I. FELECAN
CLUBUL GAZETARILOR ,
Astăzi, Ia ora 16, la Radio Cluj, debutează o nouă emisiune: CLUBUL GAZETARILOR, Ea reuneşte, în jurul microfonului, în transmisie directă, gazetari din Cluj, între care Ilie Călian („Adevărul în libertate"), Orbân Fe- renez („Szabadsâg44), Ho- ria Bădescu (Studioul dc Iîadioteleviziune; Cluj) ş.a. Coordonator al e- misiunii — Constantin Mustată.
CITITORII SE ADRESEAZĂ . „ADEVĂRULUI ÎH- LIBERTATE”
Badiu Ţcodor, muncitor la I.U.E. Cluj. Reclamaţia. fă- cută crcdem că este întemeiată, dar pentru a o rezolva favorabil, împreună cu cei din conducerea. I.J.T.L.-ului, cim fi avut nevoie şi de alte elemente „cum ar fh'jjumă- rul de înmatriculare al maşinilor, dacă accstea erau sau nu supraîncărcate. ■ . . .
Dr. ing. C. Şarannct, str. Albini, C|uj. Din scrisoarea dv. reţinem: „Desfiinţarea curselor speciale directc între carticrul Gheorgheni şi Andrei Mureşanu, de la strada Borhanci.la Calea Turzii, pînă la zona industrială dc pc Bd. Muncii, crccază dificultăţi enorme, afcctcază bugetul familiar, provoacă întîrzicri la serviciu, aglomerează două linii dc transport întrucît nu există nici o legătură dircctă". Aţi mai propus reintroducerea curselor directe <pcî traseul str. Gheorgheni — Pata — Unirii — Mârăşti — B-dul Muncii), realizarea unei linii de troleibuze pe ..acelaşi traseu prin prelungirea liniei 10 sau introduce-, ........ vrea liniei 10/A. P.ropuncrile^dv. sînt binevenite, de aceea. . tuat 'de-'aceste .mijloace de transport în comun şi veni-
™ ?U:!,nUt -! -a conducerii I.J.T.L. Cluj, de unde..: • turile realizate. Astfel, în luna ianuarie a.c., autobuzele . -P . urmatorui răspuns: „Cursele? directe au fost au efectuat un parcurs util de 602 352 km, pentru care
•s-nu-încasat C00C916 lei, faţă de 8 0G5132 lei cit trebuia să so încascze în mod normal. Troleibuzele au e- fectuat un parcurs Util de 344 9C9 km., realizînd venituri în valoare de 3 5S5 568 lei, faţă do 4 294 864 lei. Tramvaiele au efcctuat un parcurs util de 195 595 km., rcalizîndu-sc venituri-în valoare de 741 237 lei faţă de 1 173 570 lei cuveniţi. în transportul în comun realizat cu mijloacele amintite, doar în luna ianuarie, s-a înregistrat un deficit dc 3 905 141 lei. Din acelcaşi surse am mai aflat că aproximativ 29—31 la sută din ' călătorii transportaţi nu- onorează acest gen dc servicii, adueînd. mari prejudicii I.J.T;L.-ului. , . '
- Pentru satisfacerea nevoilor de transport în comun ar mai fi nevoie dc încă 124 autobuze, 142 troleibuze;'/Vin maro număr de tramvaie. "
cu — cart. Gruia. Astfel s-ar putea rentabiliza şi ac-, tuala linie 38 care, de asemenea, are un traseu, foarte scurt - ■■în data de 13 februarie 1990, noi ne îndreptam spre
“sediul I.J.T.L.-ului, iar directorul-acestei unităţi, ing. Neag Liviu, „înarmat44 cu o serioasă analiză a situaţiei economice, venea spre redacţie.cu gîndul de a ne cere- sprijin în rezolvarea, unor, probleme. Diri discuţiile purtate am reţinut cîteva idei.
Un lucru este cert: TRANSPORTUL IN COMUN NU SE DESFĂŞOARĂ ÎNCA-LA NIVELUL DORIT. Este a- devărat că I.J.T.I.-ul se-confruntă în continuare cu mari greutăţi nu numai datorită lipsei de dotare şi stării avansate de uzură a parcului, dar şi din cauza neasigu- rării unor repere deficitare necesare pentru scoaterea din imobilizare a parcului, pentru procesele tehnologice de întreţinere şi reparaţii. Procurarea în cantităţile necesare a acestor piese şi materiale necesită însă fonduri băneşti provenite din încasările realizate pentru călătoriile făcute. Accste încasări sînt deosebit de reduse în
■ultima perioadă, datorită indiferenţei de care dau dovadă unii cetăţeni. .
Semnificative sînt datele cu privire la parcursul efec-
desfiinţate din considerentul că erau scoase la orc de virf un număr mare de autobuze de pe liniile (traseele) normale îngreunind transportul majorităţii cetăţenilor. Aceste cursc. în general, erau folosite pentru personalul TLSA şi nveau cam mult dc aşteptat la punctele stabi- Iile .in convenţie. De exemplu, un singur autobus pentru o singura cursă de. convenţie era scos din circuitul nor- mal cam 2 ore, timp in oare ar fi putut transporta mult mai mulţi orfăţrni. Prob Ierna liniei 10 a fost reţinuţii ea o problemă de viitor'*.
Silviu Ispas, str. Mestecenilor nr. 3 Cluj ne solicită sprijin pentnj a interveni tot la l.J.T.L. în vederea introducerii liniei do.autobuze nr. 38 deservite dc 2 auto- buze. Tot dinviii propun™ să «e royinA la fostul traseu al liniei 6 din .inii '60, care era intre str., prof. Marines-
PARAFRAZE
În t r e b ă r i deloc re torice ...Cu meciuri în campionatele de baschet şi volei, cu con-;
cursuri atletice de sală şi, bineînţeles, cu întreceri din sporturile de iarnă a înccput sezonul competiţional ’90, u- nul cum n-am avut vreodată la asemenea proporţii şi într-o conjunctură favorabilă României pînă la starea de
.admiraţie. Fireşte în acest nou context suspiciunile vor strebui curînd... „reficlate14-, pentru că traficului de influ- ;' enţă pur şi simplu i se va pune capăt de la nivele of ici- : ale superioare-ori locale. Aproape de necrezut, arbitrii vor conduce întrecerile după litera regulamentului şi propria conştiinţă; antrenorii şi jucătorii nu vor mai fi supuşi presiunilor de intimidare şi de participare la combinaţii obscure; conducătorii de cluburi vor putea să-şi fac \ că, în sfîrşit, meseria Nu" ne vom elibera însă dintr-o dată de stîngăcii, mai ales, de prejudecăţi. Mici erori, poticneli pot apărea şi pot Jeza, după împrejurări, spor- / tivii. Important va fi că ele nu vor mai intra în incidenţa culpabilităţii prestabilite şi că vor produce doar ■ supărări trecătoare, Iară a ştîrni instincte de răfuială ori vrăjmăşie. Altfel s-ar compromite tocmai în spaţiul arenei sportive ceea ce s-a dobîndit prin jertfa şi triumful REVOLUŢIEI.
Să încercăm deci nu doar să ne imaginăm, ci şi să ne deprindem cu un spirit de competiţie loial şi lipsit de adversităţi tenebroase. E aproape sigur că vom avea de aici înainte meciuri t.iră prim-secretari şi mandatari ai acestora, fără demnitari de interne, fără odrasle şi rubedenii de os domnesc ele. Va depinde totul, adică, de cît se vor istovi în competiţii cei chemaţi să. lupte cu secundele, cu centimetrii, cu kilogramele ori cu... tabelele de scor. Iar măsura firească va fi puterea fiecăruia, dorinţa şi credinţa lui înlr-un rezultat ce-1 poate fixa
în mintea ,şi in sufletele noastre şi, mai' presus dc aceasta, într-un panteon al performanţelor ce înseamnă nemurire.
îndoiala ce ne tulbură încă lăuntricul nu poate reprima totuşi1 cîteva întrebări: am ajuns să trăim vremea
sublimului ’şi în sportul românesc? Care-i preţul cu care sportivul se‘dăruieşte pentru a împlini acum asemenea
ideal? Carc-i preţul pc care i-1 oferim noi, ceilalţi? Ce
aură de prestigiu va încununa numele' ţării prin crcş- ■ terea performanţei la nivelul civilizaţiilor, din linia întîi? Tată un „pachct“ de întrebări ce nu. ni se par deloc retorice. Dimpotrivă, tocmai prin simplitatea cii care
lasă înţelese,’ ele îndeamnă ,1a meditaţie ş i.la noi eta- -loane de aplcciere a tributului de sudoare în laboratoarele |{ Jn_ arenele performanţei.
'' Teodor MATEESl’lJ
PAGINA 3 ADEVĂRUL' .= IN LIBERTATE
fn ce condiţii muncesc şi trăiesc oamenii?La sediul Sindicalului li- Referitor la normele . de
ber de la întreprinderea muncă nu toate au o reală„Tehnofrig11, discutăm, cu fundamentare, din careDan Dan şi Vasile Grişan motiv • trebuie.depuse- mari— preşedinte: şi respectiv eforturi pentru realizareavicepreşedinte al comitetul ] lor. S-a apreciat că înlui, despre mersul activităţii de producţie, despre condiţiile, de muncă şi viaţă ale oamenilor. Sîntem informaţi că oamenii vor să lucreze, că este un - cli- mat de muncă acceptabil.
, S-ar putea realiza o producţie mai mare dacă ar a-
. vea tot ce le trebuie pe linie de aprovizionare şi colaborare. O seamă de întreprinderi nu respectă prevederile contractuale. Este apreciată ca pozitivă 6 atitudine care se manifestă şi anume împotriva - acelora care nu-şi văd de treabă, care pierd timpul în loc să muncească.- Atitudinea este evidentă, concretă la nivelul majorităţii formaţiilor de lucru,. fapt ce poate conduce la întărirea disciplinei. Despre condiţiile de muncă şi de viaţă ni se spune că acestea lasă mult de dorit. E~ xemplele prezentate întăresc afirmaţia.
Deşi la' „.Tehnofrig" s-au întreprins o seamă de acţiuni pentru îmbunătăţirea condiţiilor. de muncă, totuşi acestea sînt departe de a corespunde, mai ales în turnătorii — în sectoarele calde, în general. In toate secţiile trebuie aduse îmbunătăţiri în ce priveşte ventilaţia, încălzirea şi, iluminatul. Grupurile sociale, inclusiv vestiarele, sînt în cea mai mare parte Intr-o stare deplorabilă.
principal productivitatea a crescut pe seama’ intensificări; muncii, a orelor suplimentare.
Una dintre cele mai grele probleme este cea a condiţiilor de locuit , in căminele construite pentru; ne- familişti. Interlocutorii noştri ne spun că aceste cămine (cu un total de a- proximativ 500 de locuri)' nu asigură condiţiile civili-, zate ; de viaţă. Camerele sînt' acceptabile ca spaţiu pentru cine nu este căsătorit. (Despre grupuri sociale comune nu mai vorbim!). Dar în aceste cămine stau şi familişti, chiar cu 1—2 copii.' în ce condi-
punzătoare in bloc, numărul solicitărilor fjirţd şi la ora actuală mare. Ce propun cei doi lideri ai sindicatului? <;'• Primăria să facă o foarte exactă inventariere a spaţiului locativ pentru a şti exact ce locuinţe sînt libere. După aprecierea lor, în municipiul Cluj sînt multe apartamente nelocuite. Paralel cu această acţiune, să se solicite unităţilor o situaţie foarte clară a nevoilor de locuinţe cu nominalizarea cazurilor extrem de grave, cum sînt şi la „Tehnofrig11 deoarece reglementările în vigoare (pe bază de - priorităţi) marginalizează unele categorii de- salariaţi, cum sînt cele, despre care am vorbit. Acestea trebuie soluţionate prioritar nu din fondul repartizat întreprin-
ţii, trăieşte o familie într-o derilor,, c i, dintr-un spaţiuastfel de'cameră, în care nu sînt condiţii .normale, pentru gătit, pentru a face, baie copilului, pentru a usca scutecele. încălzirea — aşa cum am cunoscut-o ani de zile; imposibilitatea practică de aerisire iarna, aerul încărcat de aburi datorită treburilor specifice traiului în familie fac viaţa acestora foarte grea.
Aceasta fiind situaţia, ce-i de făcut?
Titularii camerelor lucrează de 5—10 ani la „Tehnofrig11, dar nu au buletin de oraş. Insă nu a- cesta este singurul motiv. Chiar dacă ar fi avut, nu este sigur că toţi ar fi -a-" juns la apartamente cores-
locativ care să se afle la • dispoziţia exclusivă a primăriei, în scopul rezolvării cazurilor de excepţie. v"
Este o. propunere care merită a fi în, atenţia primăriei. Trecînd peste barierele birocratismului şi analizînd situaţia fiecărei familii, din categoria celor despre rare'am vorbit, şi cu sufletul, nu. doar cu reglementări otetructive, care 'm ai sînt încă valabile, pot fi găsite grabnic soluţii de îmbunătăţire a condiţiilor dş viaţă ale tinerelor familii, nu numai de la „Tehnofrig11, pentru că exemple de acest fel sînt, din, păcate, destul de multe.
Ion GOIA
ACTIVITATEA POLIŢIEI DIN TRANSPORTURITot mai frecvent, ziua şi
-noaptea, lucrătorii din poliţia transporturi feroviare
-pentru Regionala C.F. Cluj, care desfăşoară activităţi pe raza a 7 judeţe ale ţării, sînt solicitaţi pentru a interveni în vederea restabilirii ordinii în staţii, triaje sau pe trenurile de călători cît şi pentru a veni în ajutorul cetăţenilor, victime ale unor elemente certate cu legea.
Apelul nostru, transmis şi prin intermediul ziarului-local „Adevărul în libertate", în atenţia persoanelor care călătoresc pe calea ferată, a fost do bun augur, însă mai întîinim persoane care,dînd dovadă de neatenţie în păstrarea • bagajelor, cad victime ho- ţilor de bagaje sau celor „specializaţi" in furturi din buzunare, care îşi fac simţită prezenţa pe trenurile de călătoţi sau în sţaţiile ■ de cale ferată.
Bucurindu-ne de un real sprijin din partea publicului călător şi a personalului C.F.R., oameni de bună credinţă, ne străduim să răspundem cu promptitudine solicitărilor ivite şi printr-un efort • continuu am reuşit în marea majoritate a cazurilor să identificăm autorii şi să recuperăm bunurile sau valorile furate, ori să reins* taurăm ordinea în locurile ■ unde s-au produs aspecte contrare regulilor de convieţuire socialâ, faţă de
luîttdpersoanele vinovate masurile legale. I__Y i' Acţionînd în echipe ope
rative pe trenurile de călători, poliţiştii din transporturile feroviare au i- dentificat şi . cercetat ;.pe numiţii": 'Iîfirjâ Aurel, de 19 ani din Vulcan, care a furat de la Jidveiân-u Ca- rolina din Blaj suma de4.000 lei; pe Kfalancâ Ghe-1 orghe de 18 ani, din Cul-r ciu, jud. Satu Mare, care a ' furat de la Groza Vacile din Coplean — Satu Mare, suma, de 7000, lei;' pe'Szekeli Levente, de 16 ani din Cluj, care a furat, de la Liceul nr- 4 Satu Mare, aparatură electronică în valoare de 32.000 lei.
în noaptea de 18̂ 19 februarie 1990, pe trenul'rapid 26, echipa de poliţişti au prins în fiagrant pe numiţii: Tovnpa Constantin, de 20 ani, Lăcătuş Gheorghe-Aurel de .22 ani şi Ciociu Petru, de 20 ani,' toţi din Alba Iulia, . fără ocupaţie, care au furat bagajele a doi-cetăţeni străini în valoare de peste10.000 lei. -
Consumul de alcool îşi„revendică dreptul'1 in ca-: litate de recunoscut favo-: rizator — 'la comiterea de - infracţiuni. De la starea de beţie voluntară pînă la tîl- muncii, hărie nu este decît un pas.Aşa a fost cazul numiţilor Venţel Mihai, de 22 ani din Tileagd, jud. Bihor şi‘ Lăcătuş Augustin de 16 api din Teţca, jud. Bihor, care
au tîlliărit pe numitul To- jna Gheorghe în trenul 3702, de bunuri în valoare de 1.545 lei. Şi faţă de aceşti tîlhari s-au'luat măsurile prevăzute de lege, victima intrînd în posesia bunurilor de care a fost deposedat.
Nici vagoanele de marfă nu sînt „ocolite'1 de persoanele care nu vor să respecte legile, persoane avide după cîştiguri nemuncite, cum a fost cazul numiţilor Petruţ Viorel, de 26 ani, şi Rimbu Valorica dc 22 ani, ambii-din Bistriţa, ca-, re ap furat dintr-un vagon de marfă 11 butelii aragaz, prejudiciind avutul obştesc cu 28.000 lei.' Cei doi au fost condamnaţi conform procedurii de urgenţă la cîte: 4 ani închisoare în penitenciar.
Poliţiştii diu Serviciul independent ne poliţie T.F. Cluj fac apel la toţi cetâ-: ţenil de bine, şi îndeosebi* la personalul C.F.R., de a ven i'In sprijinul nostru,', pentru a putea asigura un. climat favorabil desfăşurării activităţilor în .transportul pe calea ferată, an-; gajîndurne a răspunde - prompt ş i . cu .solicitudine; la apelurile oamenilor ■
Troleibuzul nr. 3. Pe banca din faţă, doi băr- . baţi. Discută politică. ■ ■
— Am auzit că P.N.Ţ- iştii si liberalii au adus maşini de imprimat bani!
— Şi eu.— E grav, domnule! Să
vezi ce inflaţie o să fie. Ca-n ’46. pe vremea m ilioanelor. Iar ne fac ăştia ' figura.
Că ne interesează viitorul ţării, e un lucru bun. îmbucurător este şi faptul că în legătură cu' a- cesta ne-am conturat deja o-părere, un punct de vedere, mai mult sau mal puţin justificat. Bine nu e însă că de îndată ce avem impresia că cineva nu împărtăşeşte o- . pinia noastră în această problemă,; unii recurgem :1a etichetări, blamări ne- ' justificate şi astfel confruntării de idei. îi iau lo
cul reproşurile, procesele- de intenţii, care pot crea confuzii, denatura intenţiile bune, democratice a- le unuia sau altuia dintre partide. ■ . .
Diversiunea creată cii bună ştiinţă, în scopul.
ÎNTREBARE
dezavantajării -., „adversarilor1* punctului nostru .de vedere sau a convingerilor pe: care le împărtăşim într-o . problemă sau ' alta reprezintă un mare pericol." Să ne aducem. aminte că numai cu foarte puţin timp în urmă, democraţia pentru a cărei . consolidare ne batem şi pentru viitorul căreia încă ne mai temeni, era prezentată de cercu
rile politice conducătoare ale perioadei respective, ca cel mai mare rău al lumii. ;
Această practică murdară, detestată; care ne indigna, o etichetam ca lipsită de cel mai elementar bun simţ, menită să ne pricinuiască mult rău. Şi pe bună dreptate. Atunci, de ce unii dintre noi mai apelează la ea? întreb fiindcă am simţit din tonul pătimaş cu care discutau cei doi, din afirmaţiile „am auzit", „mi s-a spus" etc., o rea intenţie, o înscenare, ©a-, re să fi uitat aşa de .repede că din cauza acestor spuse, auzite, presupuse, în trecut am avut mult ;de pătimit, că unii au plătit cu libertatea sau viaţa?! : '
L CONSTANTINESCU
Pentru „Asclepios"
SĂRUT M I N AIntr-un oraş,transilvan,
aşezat in căuşul .unei miini de uriaş, nu de multă vreme, o mină de tineri , aflaţi acolo pentru a se instrui in taina lecuirii, s-au gîndit să nu mai stea cu mîinile încrucişate fi să-i ajute pe
aceia asupra cărora se a- :
bătuseră necazuri grele.Semeni de-ai lor cu
mina bună si mulţi oameni cu dare de mină ce trăiau în ţinuturi-mai îndepărtate le-au întins o mină de ajutor, ba unii le-au oferit sprijinul cu mîinile amîndouă. îm bărbătaţi de toţi cei care le-au dat mîna, tinerii au lucrat mînă în mînă, pregătind cu miini îndeml- natice un loc anume, într-o casă ă lor, unde'mai marii le-au lăsat mină li-.
, beră. : -Fiind ei uşori-de mînă, zi şi noapte au pus mina, chiar dacă uneori le venea peste mînă, şi au rînduit toate lucrurile
ştiute, iar pentru celc na- .ştiute au chemat învăţaţi cu inim i şi miini de aur.
Miraculoasele medicamente, haine sau alimente care veneau din toate părţile lum ii au început
-să fie niînuite şi împărţite suferinzilor, cu mînă largă, nu pe sub mină, tinerii avînd jn înă de dat, nu de liiat. - Inmînarea o- biecţelor o : făceau fdemult. ca şl acum) cu tn- demînare, căci nu erau ei nişte .mîini sparte, nici nu luau cu o mînă şi dă-' deait cu zece, ‘ dar greu s-ar afla nevoiaş care să ţi plecat de la casa lor cv mînalgtiqlă. Şi nu sint puf in i cainenii care vin la ei pînă1 în zilele ,nou- tre, căci vestea s-a ’răs- pîndit diri mină în mînă, de la m înă 'pînă la gură, Jar speranţa ■ ■ că durerea poate fi luată culm ina creşte, mereu: .. Treburile mergeau bi
ne, se părea că Dumnezeu le-a pus mîna în cap.
căci erau mulţi cei care au dat mina cu ei, cînd deodată s-au ivit şi greu-
■ tăţile. A fost nevoie astfel să-i înfrunte, purtin- du-se totuşi cu mănuşi tfără a se lua cu mîinile de păr), pe unii care, ne- luînd mîinile de pe eU voiau să-i ducă ide mînă, ' ca şi pe alţii care se spălau pe mîini şi, în inerţia lor, încercau să-i lege de mîini şi de picioare pe tinerii inimoşi. Hotărîţ i, aceştia n-au lăsat hăţuri-_ le din mînă, mai bine şi-au frînt - mîinile sau şi le-au pus în cap, dar n-au stat niciodată cu ele
in sin, reuşind să dovedească, prin strădania lor, că ajutoarele au a-
juns pe mîini bune. ■Eu bag mîna în foc
(fără să mă ard!) şi vă spun cu mîna pe inimă, că ţinerii din poveste au i mîinile curate, aşa că să le întindem şi noi mîna, să ne luăm de mînă cu ei, să .punem mînă de la mină, ca toţi oamenii să, fie fericiţi pînă la adinei bătrineţe.
Elena eOMŞULEA
Cine profila dc pc urma acestor copii carc- ccrşcsc?
PRECIZAREIn ziarul „Adevărul în Libertate** de marţi,'13 februa- j
ric lSOO, a apărut materialul „Cum văd părtidelc Viitorul ’ ţării?*', în care în introduccro se spune printre altele:
„Nici pînă ieri nu am primit alto răspunsuri dccît cele pe carc. Ic veţi citi în continuare. Morala? E uşor să crcczi un partid, c mai greu să-ţi expui — convingător — programul.**
In realitate, subsemnatul ‘am inmînat d-lui Ilic Călian în ziua do 9, luna curentă, cele solicitate, dar ulterior > persoane răuvoitoare, „parteneri**, în mod abuziv, ncjuş- tilicat. au retras articolul prcdat.dc subsemnatul d-lui IHc Călian, îneît Partidul Naţional Liberal nu a mai a-' ! juru l în ziar eu problemele propuse, alături do cele pa- , tru partide publicate.
-S-a comis, o incxuctitatc, care se impune să fie adusă : la-cunoştinţa-publicului. ' '
Dr. Constantin itOŞCA
Reţete noi cu... lipsuri vechi!Şi mai este ceva:. I.G.R.A., această verigă-intermedia
ră de prisos, în loc să ajute, mai mult încurcă. Ni s-au relatat destule cazuri clnd, deşi existau mezeluri fabricate, din lipsa unor mijloace de transport I.C.R.A. repartiza produsele cu întîrziere la beneficiari. De aici nemulţumirile justificate ale cumpărătorilor. . . v
Eforturile depuse de primărie pentru rezolvarea acestor probleme majore ar trebui să fie*conjugate cu ale întreprinderii: de indus! riali?are a cărnii şi ale altor factori, pentru o reuşită cît mai'.jieplinâ şi mai ales cît' mai repede cu putinţă. •- ’ . ,r"
Ion COKDOŞ
, Calitatea mezelurilor preparate în cadrul atelierului • din Turda (al întreprinderii de industrializare a cărnii < din Cluj) nu este întotdeauna corespunzătoare., - Pe-această, temă, la .primăria municipiului s-a organizat o •discuţie cu toţi factorii care concură la fabricarea
; mezelurilor.. După-o serie de discuţii pro şi contra, s-a •• ajunşi la ' următoarele concluzii:' reţetele no idupăcare ,se prepară acum mezelurile,' c o n ţ i n . - .lipsuri vechi!(Carnea primită de la abatorul din*Cluj; de vită sau de porc, este. congelată. La decongelare, carnea conţine o
■ mare-cantitate-de apă, la care se mai adaugă şi aceea • -. . - „ ., .rezultată din procesul'de sărare-umedă (în loc de sărare . ' ★ -•uscată). Chiar dacă ̂ carnea este de calitate, mezelurile ' * • . . -nu sînt şi nu pot fi atîta timp cît, din lipsa'permanentă l’.S. Pină a nu da materialul publicării, primăria ne-a a condimentelor şi mai; ales a piperului, în reţetă şes informat că atelierul- de-mezeluri a fost' ajutat.să pri-' folosesc înlocuitori. Teama de^a nu depăşi consum uri-m cască cantităţi-suficiente de cârne şi slănină, de con-_ le, de asemenea, are influenţă, negativă asupra calităţii.! di mente, perrtrua realiza mezeluri de calitate. Dinpă- Primuria'a mai luat o măsură:~cavnea de vită care nu- cate,- nici-IiKaceste. condiţii,- mezelurile n-au fost bune. .este solicitată de- cumpărători nu - va-mai fi returnată,-- Fireşte,- şi- de-această dată au -fost,găsite... „motiveV ea urmînd. să fie predată atelierului pentru a fi trans- . Nul însă. şi modalităţile de a n c a j o r e a a c c s t u i f» colectiv formată in mezeluri. , » . » po coordonatele unei responsabilităţi depline. -•
ADEVARUL - ÎN LIBERTATE PAGINA 4
Precizări d e la Ministerul InvăţămîntuluiIn legătură cu ştirea de
presă dată publicităţii de către Ministerul învăţă- mîntului privind răspîndi- rea unor manuale şi cărţi de istorie şi geografie In limba mat'hiară în şcolile din Transilvania, ministerul aduce citeva precizări.
Introducerea acestor materiale In ţară nu a avut un caracter oficial şi tiu implică vreo responsabilitate din partea ministerului dc resort ungar. A- ceastă acţiune a fost dirijată de persoane particulare care în mod tendenţios au încercat să abată cursul
pozitiv al relaţiilor româ- , no-maghiare.
Ministerul Invăţămîntu- lui face apel la toţi oamenii de bună credinţă, la toate unităţile şcolare să evite asemenea situaţii confuze şi să contribuie nemijlocit la buna înţelegere, colaborare şi prietenie, pentru organizarea u- nui învăţămînt adevărat şi valoros, pentru respectarea tuturor drepturilor minorităţilor naţionale. Ministerul este gata oricînd pentru o cooperare deschisă, pe toate planurile, cu instituţia similară din ţara prietenă şi vecină.
Ofertele de manuale ş_co- . lare şi informaţiile vizind politica de învăţămînt trebuie făcute numai prin intermediul ministerului, pentru a nu exista elemente de confuzie şi suspiciune, ca de exemplu cele legate de concursurile de admitere.
Considerăm că schimburile culturale de cărţi, de idei şi experienţă profesională, deasupra oricărei politici, ajută la înţelegerea realităţii, nu încalcă legi şi nu contravin spiritului democratic.
(Rompres)
ÎNTREPRINDEREA p e n t r u p r o d u c e r e a LEGUMELOR
str. Laminoriştilor nr. 147, Cimpia Turzii ̂ , încadrează, priu concurs, următoarele posturi vacante: • GESTIONAR MAGAZIA CENTRALA • GESTIONAR CANTINA. înscrieri la sediul unităţii pînă la 21 februarie 1990. Condiţii de încadrare conform prevederilor Legii 12/1971 jl Legii 22/1969. (135)
INVITAŢIEAsociaţia crescătorilor de
animale de blană din Cluj, anunţă deschiderea expoziţiei ce va avea loc azi, 24 februarie 1990, ora 10. în Piaţa Mihai . Viteazul (sector păsări).
ANUNŢ '
Biroul Filialei Cluj a U- niunii Artiştilor Plastici din România anunţă că în ziua de duminică, 25 februarie 1990, ora 10, la sediul filialei din str. Universităţii nr.1, va avea loc şedinţa de alegeri a noului birou de conducere al filialei şi a delegaţilor Ia Conferinţa pe ţară. La şedinţă vor participa numai membrii U.A.P. titulari; membrii U.A.P. stagiari confirmaţi de către Consiliul de conducere al U.A.P. din România.
Biroul filialei face apel la artiştii plastici clujeni de a sprijini ţinerea acestei şedinţe în condiţii democratice în conformitate cu prevederile Statutului U.A.P. din România şi cu ordinea de zi comunicată participanţilor de drept.
Biroul dc conducere al
Filialei Cluj a U.A.P.
din România
PROGRAMUL COMPETIŢIILOR SPORTIVE
• FOTBAL. Se reia divizia „A“ cu jocurile programate în cadrul primei etape a returului. Pe stadionul .Municipal", iubitorii fotbalului, aşteptaţi în număr cit mai mare, vor asista, astăzi, cu începere de la ora 14, la partida dintre „U“ şi Inter Sibiu.
• BASCHET. Duminică, de la ora 11,30, în Sala sporturilor, are loc partida dintre echipele masculine „U*- Metalul roşu şi Academia militară Bucureşti, programată în cadrul etapei a 11-a a diviziei „A“.
• HANDBAL. In deschidere la meciul de baschet (de la ora 10), întîlnire de handbal feminin, intre, divizionarele »B“; „U“-Farmec şi Constructorul Baia Mare.
• JUDO. Azi (între orele 8—14, 16—20) şi duminică (8—14) se desfăşoară, în Sala Armatei, întrecerile din cadrul etapei de zonă a Campionatului republican de tine- ret pe echipe. _____________________________________
PĂRINŢI, BUNICI. EDUCATORI, COPII!
Vă anunţăm cu bucurie că duminică, 25 februarie, o- rele 9,30 şi î l , la patinoarul artificial, AS. „Victoria* organizează primul carnaval al copiilor: cele mai reuşite măşti vor fi premiate. Vă aşteptăm cu drag. Conducerea A.S. „Victoria".
STIMAŢI CALATORI.
începînd cu data de 25 februarie 1990, programul de lucru al Agenţiei de voiaj G.F.R. Cluj va fi următorul:• In zilele lucrătoare, între orele 8—19 • în zilele de duminică şi sărbători legale — închis. (173)
micap u b l i c i t a t e
a n iv e r s a r i
• Cu ocazia îm plin irii a 78 de ani de viaţă şl 50 de ani de la căsătorie a părinţilor
noştri SUCALA PETRO şi MARIA, din Dezmlr, le dorim m ultă sănătate, fericire şi un călduros „La mulţi ani“. Fiicele paulina, Viorica, Virgi- nlca şl Mărloara împreună cu fam iliile lor. (1382)
+ Păşind tn cel de-al 16-lea an al vieţii Iţi dorim ca DOMNUL să-ţi călăuzească paşii pe calea veşniciei împreună c u . tradiţionalul „La mulţi
ani", draga noastră soră MARINELA COTA. Camelia şl Adl. (6071)
v in z a r i-c u m p a r a r i
. # v înd apartament 2 camere, str. Cioplea 1, b l. S 6, Ap. S, ca rt Mănăştur. Preţ convenabil. Fam. Nicoară Daniel, telefon 7-47-83.
• Vlnd videocasete sigilate marca Maxell. Telefon 5-74-01, orele 17—22. (3927/A)
• ln ziua de 28 februarie 1990, ora 9, se vinde la licitaţie publică, de către Judecătoria Cluj, serviciul executori judecătoreşti. In • Cluj, str. C împulul nr. 4-1, autoturismul Dacia 1300, 4-CJ-6173 Ia preţul de strigare de 73.000 lei.(4132)
• Vind apartament două camere, etaj I, cartierul Grlgorescu. Telefon 8-61-93, seara. (4321/A)
• Cumpăr ceasuri dc m ină mărcile: Rolex, Patek-Philip- pe, Audemar-Piquet, Ulysse- Nordln, Breitling, Universal- Geneve. Telefon 90/71-3S-25. (4289/A)
• Vlnd garnitură modernă, canapea, două fotolii, măsuţă. Telefon '4-62-80. (4337)
• Vlnd 2 camere confort la . preţ de stat, cu sau fără preluare de rate sau cu schimb de casă cu grădină, proprietate. Telefon 5-47-92. <4515)
• Cumpăr casă mică cu grădină. Telefon 8-27-91, orele17—20. (4409)
0 Vlnd calculator Comodore 64, casetofon, casete, loystlck, documentaţie. Telefon 8-94-66. (4442)
• Cumpăr cositor de lipit. Telefon 8-07-93. (4701/A) ,
• Cumpăr (închiriez) spaţiu comercial, garsonieră, grădină. Vlnd convenabil Skoda 1000 .MB. Telefon 4-52-19. (4375)
+ Vtnd convenabil, apartament 2 cnm?re. Telefon 7-44-43, Intre orele 10—SI. (4754)
• Cumpăr cnsS familială snu locuinţă vilă 3 sau 4 camere, iţrSdlnS. Telefon 8-24-03. (4744)
• Vind Mercedes SOO D, model ’#2. metalizat. Telefon0-C8-20. (47A7/A)
• Vlnrt cline lup tlnăr. Telefon 1-25-23. (476.1)
• Vlnd videorecorder Akal VS ?(! muHiskiem. nefolosit. Telefon 3-14-73, orele 17—22. (4213)
a Vlnd rochie de mireast, d in dantelă, mărimea 42—44, din import Telefon «-27-33, dupa oro 17. f1598)
4 . Vind apartament 3 camere, cu parchet, faianţă, gresie şi alte îmbunătăţiri. Mărăşti, str. A n in a . nr. 3, bloc AA l, sc. IV, etaj in , ap. 38. (4853)
0 Vînd autoturism Volga cu motor Diesel, preţ foarte convenabil şl Dacia 1310 cu 200 km la bord. Telefon 3-50-08. (4861)
• Vlnd covor persan nou, haină piele bărbătească 48/n, mobilă bucătărie, sufragerie, inclusiv hol. Telefon 6-46-48. (4906) -
• Cumpăr apartament trei camerc, cu garaj. Telefon
• 4-11-27. (4902)• Vind garsonieră In car
tierul Mănăştur, . zona Big. Zilnic, telefon 7-73-25. (4901)
• Vind (sau schimb) 4 camere confort, tn bloc de cărămidă, pentru pretenţioşi. Cer 2 camere confort, casă particulară, posibilitate de garaj. Telefon 6-02-50. (4780)
0 Vînd maşină da tricotat „Veritas* 360. Informaţii telefon 3-75-63, fam ilia Moldovan, Intre orele 16—18. (4S41)
0 Cumpăr Joystick pentru computer Sinclair ZX spec- trum. Telefon 5-06-14. (4829)
• Vînd avantajos. Dacia 1310 şi 2 motoare Diesel de Cîmpulung. Telefon 8-86-91. (4776)
• Vind apartament 3 camere, Zorilor. Telefon 5-50-22, zilnic după ora 18. (4820)
0 Vînd apartament 2 capie- re, confort I şl garaj. Telefon3-53-77. (4823)
0 Vînd apartament 3 camere, etaj I, cartierul Zorilor. Telefon 2-02-83, zilnic între o- rtele 18—21; (4812)
• Schimb garsonieră d in O- radea In C luj. Informaţii telefon C lu j. 6-13-05. (4600)
O Schimb apartament I.C. R.A.L., 2 camere, Gheorghenl, cu apartament 3—4 camere. Telefon 5-28-67, după ora 17. (4913)
0 Schimb garsonieră confort mărit, cartierul Mănâş- tur, cu garsonieră sim ilar cartierul Zorilor. Telefon2-47-09, zilnic după masă. (4908) -
0 Arhitecţi — soţ şi soţie— cu stagiul efectuat la Reşiţa. cu domiciliul stabil în Cluj, căutăm serviciu tn Cluj. Telefon 6-27-91, orele 17—20. (4409'A)
O Caut de -închiriat o casă foarte avantajos. 3—4 camere, grădină, curte sau garaj, oriunde In oraş, pentru m inimum doi ani. Telefon 1-19-28, zilnic Intre orele 18—20. (4857)
• Nemlngllaţl şl cu a- ceeaţl durere In suflet' a- m intim împlinirea unul an de la deccsul dragilor noş
tri TUDOR DANEŞ şt M IHAI DANEŞ, din Hued in . Familia. (4170)
• Au trecut şase săptăm îni de cînd scumpa noastră soţie, m am ă şi b u nică VALERIA ŢIBREA din localitatea Ugruţiu- SStaj, a plecat dintre noi. Adinei regrete şl suspine din Inim ile noastre unde vel dăinu i întotdeauna. Fam ilia îndurerată. (4940)
• La num ai 48 de ani, talanga de lu t a chemat In golul rece al m orm întulu i pc cel m ai bun suflet de tată, soţ şi ginere IOAN MATEAŞ, născut în Vultu- reni. Ochii umezi s-au în chis împăcaţi ea fln tin ile din Imperiul lu tu lu i. Dum nezeu să-l primească tn îm părăţia sa cea de vecL Inmorm intarea are Ioc azi, 24 februarie, ora 13, la c im itiru l d in M ănăştur. Fam ilia îndurerată. (4929)
• Cu sufletele îndurerate anunţăm încetarea d in viaţă a scumpului nostru
tată, socru şi bunic CSATA JANOS, tn virstă de 79 de an i. înmormântarea va avea loc în ziua de lun i, 26 februarie 1990, ora 12, d in capela I, c im itiru l Mănăştur. Va răm îne mereu In sufletele noastre. Fiica Cătălină Giurgluman, ginerele N icu, nepoţii ne- m ingîiaţi A lin , Radu şl Lucian. (4847)
) Cu nemărginită durere, anunţăm trecerea In nefiinţă a scumpei noastre mame, soarre, bunici
şl străbunici SUSANA DRAGOTA, In vîrstă de 84 ani. Inmormintarea are loc azi, sîmbătă 24 februarie 1990, ora 13, In comuna Lunca Mureş. Fie ca recunoştinţa noastră să-I vegheze veşnicia. Fam ilia în durerată. (4924)
• Dragul nostru prieten NELU MATEAŞ, deşi
moartea crudă te-a smuls dintre noi, chipul tău fru mos şl bun, fără pereche, va răm ine viu In Inim ile noastre. Morm intul iţi va fi udat veşnic de lacrim ile durerii rămase. Fam iliile prietene. (4876)
0 Cu ochii p lin i de lacrimi şl in im a zdrobită de durere m ă despart de scumpul şl bunul meu lată IOAN MATEAŞ, ră pus de moartea nemiloasă In al 49-lea an al vieţii. Te voi pllngc mereu şl nu te voi uita niciodată. Fiul Dan Marius. (4813)
O Nici lacrimile, nici t im pu l. nu vor putea şterge din sufletele noastre dureroasa zl de 24 februarie 1988, de cînd moartea nemiloasă ne-n despărţit de Iubitul nostru fiu şl
frate EUGEN DOREL CORUJAN, Ia vtrsla de n u mai 30 de ani. Nu-1 vom uita niciodată. Mama, tata, sora cu fam ilia. (4089)
• Se împlinesc doi ani de la dureroasa despărţire de cel care a fost EUGEN
DOREL COItUJAN, de num ai 30 de an i. Odlh- nească-se in parc. Fam ilia îndurerată. (3791)
• Se împlinesc 6 lun i de lacrim i şi durere de cind scumpul nostru soţ şl tată M AN AS IE NEAMŢIU, ne-» părăsit pentru totdeauna. Soţia şi fiica. (4350)
0 pioasă aducere am inte la Împlinirea a 25 de an i dc la încetarea din viaţă a iub itu lu i meu tată IOAN BITEA. Horaţiu Bi- tea. (4404 /A )______________
• Astăzi, 24 februarie, sc împlineşte un an de la decesul dragului nostru soţ, tată, socru şl bunic VICTOR ALEXANDUONtU. Neştearsă am intire şl veşnică pomenire. Fam ilia. (3699)
• La 17. an i de la deces un gînd frumos pentru
NELU BOI.DIS, din Gher Ia. Soţia şi fiica. (4412)
# Azi, 24 februarie 1990, se împlinesc şase săptăm în i de nemărginită durere, de cind In im a dragu
lu i nostru soţ şi tată IOAN MARINCEAN a în cetat să bată. Parastasul în 25 februarie Ia biserica din str. Borhancl. Soţia şi fiica. (4562)
0_ S-a scurs un an de lacrimi şi de dor m u lt, de cind dragul nostru soţ şi tată, IOAN BOHA, ne-a părăsit, lăsîndu-ne îndureraţi. Dragă NELU, nu te vom uita niciodată. Soţia A n i şl fiul Ciprian. (4449)
0 Azi se împlinesc 7 ani de la moartea surorii noas
tre dragi AURELIA dr. CIOROGAKIU. Fie-l ţărina uşoară. Surorile Anuţa, Marioara, V iolina. (4660)
• Sinccre condoleanţe Ş* întreaga compasiune cole
gului nostru dr. Hauptmann Gerhardt, la trecerea în nefiinţă a tată lu i său. Colectivul de Pneumocomioze. (4716)
0 Transmitem sincere condoleanţe -familiei
Nlcolae Popuţa pentru marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Colegii de la I.M .M.R. „ lt Februarie". (4907)
0 Sincere condoleanţe familiei Fontu pentru
pierderea grea Încercată. Simona, Sorin. (4784)
• Prezentă mereu In In im ile noastre, păstrăm neştearsă Amintirea neuitatei noastre mame ANA ADAM, de la al cărei dcces se Împlinesc fi luni. Donu şi M llu. (4869)
0 Sincere condoleanţe familiei Neamţu la dece
sul dragei lor soacre M ARIA SUCIU. Fratele Teodor. Elena, nepoţii Mariana, Simona şl Sorin. (4795)
• Sintem alături de domnul lng. Lazăr Robcrt ln clipele grele de durere la moartea tatălui drag. Asociaţia de locatari, str. Grigore Alexandre seu nr. 34. (TJ4.)
° r.' '*■ * * * « » tetofoaot Interioarei teoreurlet - t a i wotte oultural* - m ftt l ln l t in tr!T ar»u *» * *oooon?>c* “ *?*• ***: •dm ln t.tra tu - 2141 tipografie - 113,223. Mic» oub llo iu t* m prtmeşU
or*u **-«». a tunai te «dmlnUtfaţJa. « n u , N .p M a ^
# Sintem alături de doamna Ana Oltean ln marea încercare pricinuită de încetarea din v ia ţ i a socrului său* Colegii de la Biblioteca Acadcmie! Ro- mâne. F iliala Cluj. (4832)
• Nelu, sintem alături de tine In marea durere pricinuită de moartea tatălu i drag. Fam ilia Szi- lagyi. (4827) _____
9 Sincere condoleanţe şl compasiune colegului nostru Ioan Hiovici cu ocazia morţii tatălui său. Colectivul C.S.A. (4864) ______
# Sintem alături de colegul nostru Dănilâ
Naşca în marea durere pric inuită de moartea tatălu i drag. Colegii C.T.C.» prelucrare „Armătura”. (4779) ______
O Sîntem alături de co* legi! noştri Mia şi Ionel Neamţ în clipele grele de durere pricinuite de moar* tea mamei dragi. Sincere condoleanţe; Colegii de serviciu. (4817/A)
# Sintem alături de fam ilia Neamţ Ionel tn a- ceste clipe grele pricinuite de moartea mamei dragi. Sincere condoleanţe. Fam iliile Ştefan Drăgan şi Aurel G îrda. (1817)
# Locatarii blocului G ÎS str. Inu lu i nr. 2, transmit sincere condoleanţe fam iliei Neamţu In marea durere pricinuită de moartea colocatarei noastre MARIA SUCIU. Asociaţia de locatari str. Inulu i nr. 2.(4816) ,___________________ •
• Cu adincă durere a- nunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă în data de22 februarie 1999 a scumpei noastre mame şi soacre în virstă de 63 ani» VERONICA MOIGRADEAN născută In Sinm ihaiu Al- maşulul. Inmormintarea va avea loc dum in ică ' 25 februarie 1990, ora 14 din capela cim itirului M&n&ş- tur. Lacrimi şi flori pe morm intul tău. Aurelia, Angeîa, Ioan şi Nelu.(6070) _____
f Cu inim ile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tatâ Teodor POPUŢA. Tăticule dragă nu te vom uita niciodată. Mircea şl Doina, ( im 'n )
ţ Cu adîncă durere In sufle» anunţăm incctarca din viaţă In ziua de 23 februarie 1990 a scumpei noastre mame, soacre, bu nici ?1 mătuşl COItNKl.IA CRIŞAN, In vîrstă de «5 ani. Inmormintarea va a* vea loc luni, 26 februarie 1990, ora 13 din capela I a cim itirului Central. Fam ilia îndoliată. (f>077)
I Cu sufletul îndurerat anunţ încetarea din viaţă
a scumpului meu so( TEODOR POPUŢA, In
virstă de fii ani. înroor- mtntarea va avea Ioc azi, 24 februarie HM, d in ra* pela cim itirului Cordoş, o* ra 13. soţia elisabeta in veci nemlngllată. (4948/A)
• Ne despărţim cu sufletul îndurerat de scumpul nostru tată şl bunic TEODOR POPUŢA. Nu-1 vom uita niciodată dragostea şi bunătatea cu care ne-a înconjurat atit pe noi cit şl- pe cei doi nepoţi Cristi şl Dana. Nicu şi RelL (4948)
• Colectivul de muncă de la Centrul de Tranzit Poştal C lu j, regretă profund dispariţia prematură
dintre noi a colegului IOAN MATEAŞ. Sîntem . alături <le fam ilia greu încercată. Sinccre condole-v anţe. (4323)
9 Pios omagiu memoriei dragului meu soţ. GHITA TUNS, la şase lun i de la dureroasa despărţire, t i voi păstra neştearsă a- snintirca. Soţia Marioara. (48D5)
% Cu neţărmurită durere în suflet anunţăm încetarea d in viaţă după o lungă şi grea suferinţă a dragei noastre soacre, bunici şi străbunici PARASCUIVA ANDRON, la frumoasa vîrstă de 96 anî. înmor- m întarea va avea loc dum inică 25 februarie 1990 ora 13 în comuna Apahida. Nora Maria şi nepoata Paraschiva cu familia*(4334)
• Cu in im ile zdrobite de durere, anunţăm incetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă a iubitu lu i nostru soţ, tată şl bunic PAVEL CHIFOR, în vîrstă de 59 ânl. C liipul tui blind şl bun va dăinui veşnic în Inim ile noastre, tnmor- mintarea va avea loe luni 26 februarie 1900, ora 15 din capela nouă a cimiti- rutui Mănăştur. Soţia Ni* na, fiu l N icu, nora Margareta şi nepoţica Anca. Dumnezeu să-l ierte.(4S83)
0 Sincere condoleanţe şi întreaga compasiune fam iliei Bojan ln clipele grele pricinuite de pierderea soţului şi tatălui drag. Inmorm intarea va avea loc pe data de 2S februarie 1990, ora 13. Fam ilia Vasile Bojan (Pipuţ) din Feleac. (4925)
• Se împlinesc 6 lun i de cînd scumpul nostru tată, so
cru şl bunic, GHEORGHE RUSU, din D lngăul Mare, ne-a părăsit pentru totdeauna. Nu-i vom uita niciodată. Maria, Grigore, G lna, Laura şl Daniel. (4*30)
O S-au îm plin it 2 ani de la crim i şi durere, de cînd moartea nemiloasă l-a smuls dintre noi pe iubitu l nostru soţ, tată, socru şi bunic IONEL MUREŞAN, la virsta de 62 ani. Dragostea noastră va fl veşnic vie pentru sufletul lu i bun. Soţia L ldU , fiica Doina cu familia. (4833)
<6 Pios omagiu iub itu lu i meu frate ILIE PU$CA$IU, la 1 an de la dcces. Mărloara. (4814)
% Se împlineşte un an de ta decesul fratelui nostru drag col. IL IE PUŞCAŞIU. Nu-1 vom uita niciodată. Ioan, Ani, Em il, cu fam iliile, (IB13)
Tlparof executai ta lolreprtotfercfl Miiffrmfte* Cluj. Tirajul 70090 tx .#010*