7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 1/50
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 2/50
il
. ",r
li"
}1
: ,
":
'lr,r
'tl
eare
va
fi
statugtxl
isrt*i
itr lumea $ef,G*u*ili
{e $e
apropie?
Va
disp$raa *l*,ra arta,
asa
{ilrY}
sus$fllt
*r*ii}
fie
situag*i
e*t*ti**
inetlite
xe
var
ivil
ntr*m
intr-* civilizaqi*
stind
exelusiv
*ub sernRul
esteticr*lui
I
Fcate oare inlocr*i
ecmPutsrul
persoana
urrna*6
si
in
rr-rater
e
<ie
arti
?
$?nt
{ntreb5ri
*bsedante
psmtru
fiseare dintre
noi"
Srice
anr
fae*,
e
irnp*sibil
*5 ne
eschivim
de la
un r$spun$
*arecare'
R#spunsul nostru
pt:ate
fi
naiv"
R&spunsul
n$stri",
pt:ete fi
utopic"
RXspr"rru*ul nostru
poat*
fi
ccntradictoriu.
#ar
el
in rriei
us' enu nu
poat*
lip*i.
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 3/50
f}IN
PARTEA
AUTORULL/I
Publicat
pe parcursul
anilor,
d"esigur
intr-o
formd
c&re
cL
permis
ttheriar
sub'
stan{iale
imbundtdgiri,
<<
matet'ialul
>>
ce
formeasd
conginutttl
diferitelor
capi'
tole ale
brezentului
uolvtm
nu
are
nici-
cum
pretenfia
ebuizdrii
problematicii,
atit
de
complexe,
in
fata
ccireitt
se
afld
astrizi
estetica marxistd.
Unele
clin'
ne ideile
supuse
discugiei
comportd
J'drd
indoiald
gi
ahe
posibilitdgi
de interlsreta-
re decit
cele
gdsite
aici.Con;tiinga
aces.
tui
fapt
excLude, cle
la
bun incePut,
ideea cd cineva
poate
fi
wnicul
degind'
tor
al
adeqtdrului.
CeL
pu{in
in
privinla
fenornenelor
de cttlturd,
e Innpede
cd
adevarul
se
legitimeazd
numcti
in
cadrul
wnei
sus{inute
confruntdri
de
opinii.
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 4/50
Noua
dimensiune
a
esteticii
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 5/50
OMUL
LA
INFINIT
cu
toqii
sl
intreveden-r,
ori
de
cite
ori
se ive$te
pri-
I
t
eiui,
viitoarea
evolulie
I
unor
direcgii
cultr-irale
de
astizi'
va
fi.
statutul
arlei
in
lumea
secolului
ce
se apropie
?
dispare
oare
arta,
aqa
culn
suslin
unii
?
Ce
situalii.
estetice
se vor
ivi? Intr[m
intr-o
civilizagie
stind
exclusiv
sub
esteticului
? Poate
oare
inlocui
cornputetul
persoana
Ei
in
materie
de artl
?
Sint
intrel'iri
obsedante
pentr-11
din
noi. Orice
aur face,
e
imposibil
s[
ne eschivim
de la
rlspuns
oarecare'
Rispunsul
nostru
poate
fi
naiv'
Rdspun-su1
poate
6
utopic.
R[spunsul
nostru
poate fi. contradic-
Dar
el
in
nici
Lln caz
nu
poate lipsi.
Sintem
condamnali
pare-se,
la
a
ne anticipa
devenirea,
la a
ne face
tnereu
indiferent
daci,
ulteiior,
e1e se
vor
doveCi
realizabiL'
,r.,. Sintem
singurele
6.inge,
probabil, inzestrate
cu
facultatea
a
ne
prevedea existenla
in
timp.
Peste
zile.
Peste
ani.
Peste
qi
milenii
chiar.
Ne
gribim,
insl,
citeodatl,
sau-ne
de
multe
ori,
sd
gtim
<<
ce
se
va
intimpla
miine
>,
f[rl
i.rq"leg"
prea
bine
ce
se
pettece astizi.
Asistlm
la
mani-
""t.ii."
complexe.
Ce
sens
prosedi,
totugi,
fiecare
din
in
funclie
de
contextul
social
in care
se
face simliti
?
fourie
dificild
formularea
unui
rispuns
<<
universal
vala-
"
1a
aceastl intrebare. Pentru
ci,
daci noi
sintem
obignuili
iiscuta
despre
arti
la
modul
genetal,
arta totu$i
existS
nurnai
sumd
de aspecte
particulare. Estetica,
in
rnisura
in
care
unei
gtiinle
utile,
solicitl
pe
toli
cei
cate
i
consacr[
la-cit
mai
multi
chibzuinld.
E
nevoie,
intr-adevir,
secolul
XX,
pretutindeni, de
un
plus
de chibzuin$'
Alt-
ne
vedem
atraEi
intr'o
aventurl
livresci,
adeseori
nu
de
interes,
dar
strlinS.
de
propriile
noastre
interese'
orice
am
face,
noi
nu
putem discuta
lucid
despre
attl
avea
in vedere
omul'
Ca
9i
arta,
omul
nu
poate h
<
in
general
>;
existl
numai
oameni
care,
in
funcgie
timp
gi
spa]iu,
manifestd
anumite
preferinle,
sint
capabiii
. uatt-r*it"
gi
numai
anumite
sentimente'
A uita
un
asemenea
:cru
inseamn[
a
discuta,
la
nesfirgit,
steril
despte
atti'
Estetica
.;r
pierde orice
importang[
atr.rnci
cind
ajunge
si
fac[
abstraclie
.-
...u
ce
oamenii
vor
de
la
arti'
de ceea
ce
oamenii'
accepti
::ept
artd,
de
ceea
ce
<<
funclioneazl
>>
drept
att[
in
cadtui
::ieritelor
epoci
qi
al diferitelor
cultuti'
Modalitatea
de
a
.xista
la tt-todrrl
uman
presupune, dupd
cum
ttim
cu
tolii,
.::inte
de orice,
conqtiinla
-
conqtiinla
faptului
c'i
exiqti
;-ituri
de
al1ii, ci eqti
legat
de contextul
in
care
te
afli
9i
te
"irmi.
Cine'sinr
"r'tl
Clttu
sint
ceilalgi?
Care
sint
obligagiile
r-.ele
fag[
de
ei
Ei
{agd
de
rnine,
care
sint
obligagiiie
lot
fali
..: niine?
Sint
intrebari
la care
arti$tii
qi
scriitorii
autentici
lintotdeauna
s.au
simlit
obligali
s5 r[spund6,
prin
intermeJiul
l
ceea ce
nrri
astlzi
priv'im
in
muzee,
ascult[m
in
sllile
de
con-
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 6/50
CE
SE VA
INTIT,{PLA
MIINE?
12
certe,
urmirim in
sllile de spectacol
sau
citim,
ca
litera
in
orele
noastre
de rigaz.
Desigur,
nici
un
rispuns
nu
p
si
insemne
ingelegerea
definitivi
a tuturor
problemelor o
lui,
dar ne
poate ajuta
ca
aceastl
inlelegere
sI
devinl, p
posibil, mai
apropiatd
de
adev[r,
mai
conform[
cu d
experiengei.
A
exista,
la
modul
uman' se
traduce'
agadar,
a
ie
intreba
permanent
in
leg[turi cu
tine, a'1i
pune
intrebiri
care
s[-gi
permitd
constatarea
cd
exigti
intf-un
mit
fel,
c[
aclionezi
intt-un
anumit
fel,
cd
te afli in
anu
raportuti
cu ceilalgi.
A exista,
la
modul
uman' se
trad
"g"d"t,
prin
a avea
permanent congtiinga
propriei
tale
dev
a'propriei
tale
treceri
dinspre
ce eqti
spre
ce urmeazl
s
Modalitatea
umanl
de
a
fi
presupune
permanent interog
Gindirea
umani
autenticl
nu
poate fi
-
se
vede
-
interogativ[.
in
mdsura
in care
ne intreben
pe
noi
in
,r"
.rr.ro"gt.m
pe
noi
ingine,
ne
depagim
pe
noi
inEine,
d
qind
lumea.
Umanismul, ca atitudine
sociali
specifi.c5,
rlmine
condili
permanent
de funcgia
interogativ[
a
gindirii
noastre.
oare
ce altceva
definegte
umanismul
decit,
ca
si
ne expri
cu
o
frazd
din
Heidegger,
a reflecta
;i
ueghea ca
omuL
s
ttman
;i
nu
it't-rtmon,
.,barbar"
adicd"
in
afara
esengei
sa-l
aici
se intilnesc,
pare-se, fo4ele constructive
cele
mai
di
ale
artei
gi literaturii
progresiste contemporane,
indifere
orientlrile,
tendingele
;i
curentele
la
care
pot
fi. ataqate'
acest
efort,
arta
qi
literatura
de astdzi
-
intreaga sensib
artisticd
autentici
de astizi
-
conlucreazd
pentru
ce
va
fi.
miine.
Revine,
deseori,
in
studiile
contemporan
esteticd,
prob,lema
aceasta
a relaliilor
dintre
arte
9i
socie
contemporanl.
Delinem,
pe
de
o
parte,
rnarele
tezaur
umanist
al artei
gresiste
din
trecut.
Ar,
loc,
pe
de
alti
parte,
infrigurate
ciutdri
qi
experimen
ordin
artistic,
in
vederea
descoperirii
unui
nou
umanis
consens
cu
revolulia
tehnico'9tiin1ificd
actuald,
in
co
cu toate
realizdrile
gtiinlei
qi
tehnicii
contemporane'
Repr
arta
care
se inchisteazi
in
propriile
sale
probleme de
tehnic
sau atta
care
se
lanseazi
in
nebuna
aventuri
a i
nalului
solulii
optime
pentru
aceste
cluteri
?
Evident
nu.
Nu
e
mai
pulin
adevirat
ci,
in
momentul
de fa95,
ate
lo
proces
opus
celui
semnalat
mai inainte,
dar cu
funcgii
ap
identice.
Asist[m,
odati
cu
aparilia
gi dezvoltarea
te
reproducetilor,
odati
cu
aparilia
cinematografului,
oda
aparigia
radioului
gi
televiziunii,
odati
cu
aparilia
te
pick-up-ului
qi
magnetofonului
la un
proces
de
difuzar€
iunoscut
incd
pin[
acum
-
a
valorilor
artei qi a
tot
ce
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 7/50
OMUL
LA
INFII\{IT
teaz[
in
jurul
artei,
cdtre
un
pubiic
eterogen'
mai
mult
sau
mai
pulin
-
de obicei
mal
pufin
-
pretengios'
Difuzati
prin
inter-
mediul
noilor
mijloace
de'comunicagie,
dupd
principiul cererii
;i
ofertei,
atta
este
nevoit[,
in
societatea
capitalisti
contempo-
iand,
s[
iaci
serioase
concesii
gustului
estetic
scizut,
ajungind
citeodatl
s[
se
nege
pinl
Ei
pe
sine,
ca
art[,
aqa
cum
se
neagl,
Jin
perspectiva
op=us5,
arta
ruptl
de
qublic' Chiar
in
cazul
unei
ut.rrt.
indr,rmdri
Ei
dirijdri
a mijloacelor
9i
tehnicilor
de comu-
nicalie
in
masi,
pentru difuzarea
9i
promovarea
unei
arte
de
.orrdi1i.
superioaii
va trebui
si
recunoaqtem
c[
reproducerea,
bunioat[,
nu
poate
inlocui
decit
pargial
gi cu
unele
-
efecte
negative,
'
..
t,]
trebuie
ignorate,
originalul
-
oper'r
de art[
u.,i"ntice;
prin
inslqi
condigia
sa'
spectacolul
de
televiziune
nu
e totuna
cu
spectacolul
tlatral
p"
c"t"
avem
impresia
c[
il
reproduce;
..t
iot..tt
transmis
la
radio
nu
poate
fi asemuit
.,
..1
ascultat
in
sali'
Un
atare
proces Je
defotmalie'
fireasci
etunci
cind
arta
este
difuzatl
prin
intermediul
noilor
mijloace
de comunicalie,
nu
trebuie
confundat
cu ceea
ce
inqelegem
noi
prin
degradaiea
qi
deciderea
artei
in societatea
capitalistl
con-
i"-poran[,
u.td",
pe
lingl
factorii
de ordin
tehnic,
mai
intervin
a11ii,
de ordin
social
aiut,
care
fac,intr'adev[r
imposibil
de
previzut
penttu
attd
vreo
altl
cale
decit
<
sfirqitul
>'
Atit
de
i',irrlt ..
.rorbegte
la ora
actuah
in
Occident
despre
<
sfirqitul
artei
>,
incit cineva
care
nu
posedd simlul
realitilii
in sufici-
entd
mlsurl
poate fi tentat
s[
acorde
valoare
de
adevir
unor
idei
complet
false.
\:a trebui
sd
ginem seama
c[
daci
este
vorba
despre
un
<
sfir'
Eit
al artei
>,
nu
putem
concepe
lucid
acest
<
sfirgit
>
decit.in
iumina
unei
arte
Ei
a
unei
literaturi
ce
insogesc
specific
numai.o
Lume
ea
insdEi
condamnate
pieirii, ea
insaEi
condamnata.la
un sfirEit
istoric
irevocabil.
ln
condigiile
societl,tii
noastre
socia.
1iste,
nu
putem
s[
nu
luim
in
discugie
fenomenul
artei in
lumina
obligaliiltr
pe
care
arta'
pe
linia
tradiliilor
sale
milenare,
le
u." iitr
punct
de
vedere
educativ
qi
formativ,
in afirmarea,
pe
toate
planutile, a
vaiorilot
noii
societili'
13
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 8/50
PROCESUL
UNET
STIINTE
& A
Opinii
dintre cele
mai
contradictorii s-au explimat
in uitime
t
't
decenii
cu
privire
la
posibilitilile
esteticii de a funcqiona
e
cient.
Pe
de
o
parte,
ampioarea
qi diversitatea
studiilor
de
e
tetice a devenit
un fapt de necontestat. Pe de altd
parte,
se a
din
ce
in
ce
mai
n-rulte voci
care
se indoiesc de utilitatea acest
studii.
Un
aclevdrat
proces
a
fost intentat esteticii
intr-o
seam
de
scrieri
mai recente.
Nu
e
vorba
-
dupd cum
observa cinev
-
numai de a
pr.rne
in
dubiu
diferite
concepte
ori
solugii
fund
nentale
ale
<
;tiinlei
despre frurnos
>,
ci insdgi legitimitate
ei disciplinard.
Este
qtiut
cd
orice
qtiinqi
igi
formuleazd
postul
tele
pornind
de
la
cercetarea
unui
materiai determinat,
interz
cindu-gi
generalizlrile
ce
nu
pot
fi
verificate
pe
o
cale sau alt
Estetica,
suslin unii,
deEi
se
pretinde
qtiinld,
opereazl
adeseo
in spiritul filosofiei
speculative, sub al cdrei
patronaj
nu o
da
a fost
situat5,
formulind
ipoteze
qi
<
legi
absolute
>>,
in
afa
oricdrui contact
cu
fenomenul
artistic
concret sau,
cel
mu
in
prezenla
unui
contact,
a
unei
experiente
limitate.
De
a
jnvaiabilitatea
lor, caracterul
lor
precar.
Ugo
Spirito
-
figuri
de
prim
plan
a
gindirii
estetice italien
de azi
-
in
La mia
prospettiua
estetica,- observa ci exist5
do
n'roduri fundamentale
de
a
concepe
estetica
:
unttl, in ca
conlinutui ei
e
presupus
ca dat
eviclent
al experienlei
comun
".i
vine
definit
aproximativ
;i
dogmatic. ca
orice
conlinut
cerceterii
gtiinlifice,
qi
akul,
in
care conlinutul e
ridicat
la rang
<
universaliiior
)),
accesibil numai
fiiosofilor.
Firegte,
in
ace
ultim caz, singura
verificare
posibiii qi
singura care
poate
int
resa
pe
cineva este
aceea
prir-ind
consecvenla
logica
a
poziliil
formulate.
Principala
categorie
de
care se
ocupi'r estcrca filosoficd es
de obicei,
arta, iar citeodata
o
categorie
;r
nai
abstracta:
fr
mosul.
Arta ins[,
Ei
ci-i
atit
n-iai rr-rult
frunosul. constituie ce
foarte
greu
definibil.
Asr-rpra
ccntrnr.ltului
acestor
doui
<<
esenle
nici filosofii,
nici esttticienri
;r
cu atit n-rai
pugin
arti$tii,
nu
c[zut
vreodatd de
acorl.
Frecare rip.
gen.
specie orl
subspec
mai
nu1t,
chiar.
fjecare or'erd
i5i
are
propriile
sale
exigeng
nereugind si
riustre:,:
-.'.riicient
decit
propria
sa existente.
iimpede
c6,
in
aceste
colCilii,
unanim acceptatc de
cercetdr
rnoderne
in
domeniul
artei.
;i
literaturii,
orice
generaliza
prit'itoare
la
r-rn
aspeci
sau
altul
al
fenomenului
creagiei
artisti
conline o
do:i insemnatd de
arbitrariu,
ale clrui
propor
depind de nivelul
la
care
aceaste
generalizare
se face: al sp
ciilor,
al
genurilor
sau al
tipurilor
de
artI.
<Procesul
esteticii)
a
inceput relativ demult.
inci
in
Kritik
d
Urteilskraft
puteau
fi
intrevdzute
prernisele
unor
serioase d
cu1t51i
ce
aveau sd se iveasc[ in tratarea
problemei
frumosu
gi
a
categoriei
de
art5.
ulterior,
odat[
cu
fixarea
poziliil
estetice
aie
<<
,.colii
idealiste
>,
in opozigie
cu
cea
<<
formalistd
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 9/50
CE SE
V'\
INTIN{FLA
T,{IINE?
:::;'.::fi5':t.,J';::;."T,,i.,',.'Jl'i"';il
;*1:,1"f"#:i",'litji
t
5
XIXJea,
aEa
incit,
in 1906, Max
Dessoir
iqi
permitea
s[
propuni,
deja, separarea
domeniului
esteticii
de cel al
<
Etiinlei
generale
a
artei
>>.
<
Criza
institulionah
a esteticii
))
-
ca
sI
folosim terminologia
unui autor
italian
care
a
intreprins
recent,
in
aceast[
direclie,
o
interesantl
cercetare
(Armando
Plebe
: Prc cesso
aLL'
e
st
eti
ca,
1.9 59),
-
va
fi scoas[
in evident[,
cu
deosebire,
de c[tre o serie
de
savanli englezi
qi
americani.
in 1923, C.
K. Cgden
qi
I'
A.
Ri-
chards
tip[resc
T|relvleaning
of
Meaning,
un
studiu
prin
care
st:
Jemonstra,
in
rr-rod
ingenios,
c[
definiliile
estetice
sint
expresii
pr:r
evocative,
gi
nicidecum
definilii
qtiinlifice.
Cercetdrile
este-
ticii
sernantice
vor expioata
foarte
mult observaliile
lui Ogden
;i
Richards.
A.
Y.
Ar-er,
in
Language,
Truth and Logic
(1936),
nota,
fird
nici un
fel de ecirivoc:
(
termeni estetici
ca
frumos
gi
urit sint
folosili
cum sint
folosili
termenii
etici,
nu
pentru
a
face asergiuni
de fapt,
ci
pentru
a
exprima
oatecari
sentimente
9i
a
provoca
oarecari
reaclii
>>.
Zece
ani
mai
tirziu,
Charles
Nlor-
ris, in Sigr-rs,
L.anguage
and
Behao-'iaur,
reir.rind
aceastl
idee,
va
mirturisi c[
<<
nici
un
semn
nu-i
estetic
gi,
ca.
atare, tentativa
de a
izoia o clasir special[
de semne
estetice apare
cirept eronai:l
>).
Paralel
cu
procc'sul
sen-rantic
intentat
esteticii,
numeroase
alte
intervenlii contemporane
vin
s[ sublinieze
necesitatea
refunda-
rnentdrii acesteia
ca
itiinfi
bazat[
nu
pe
abstracliuni
Ei
speculalii
Je
o dialectic[
mai
mult
sau
n-rai
puqin
indoielnicir,
ci
pe
mate-
rialul
conctet
al
artei,
istoricegte
determinat,
tefuzind,
pe
cit
posibil,
orice
intervenlie de
ordin subiectiv,
orice incercare
de
forlare
a
concluziilor
ce
se
cer
desprinse din analiza
materialului
faptic dat. Pentru
Thomas
Munro
(To*uard
Science
in
Aesthe.
rics,
1956),
principala
servitute a
esteticii
ar
consta in
confun-
darea atribuliilor
acesteia
cu
cele ale cdticii
de atti
:
<<
Uneori
se simte
in esteticl
necesitatea
unui
descriptivism
precis
Ei
a
unei
evitlri
a
judecililor
de
valoare
exprimate sau
implicate,
stabilind,
in
sclimb,
iaptele
a$a
cum
le
ionstatdm.
in
perioada
pre,gtiinlific[,
in
toate
,stiinlele,
raportarea
faptelor
ere
ameste-
catl
cu evaluS.ri
personale,
cu
expresii de
aprobare
sau deza-
probare.
Astfel,
biologia de inceput
lXuda
leul
qi
peiicanul
ca
s51b[ticiuni
nobile
gi
r-re
invEga
o
buni
lecgie
de
moral5. Azi,
biologr.rl
,,observ6"
dezagreabila
fipturi
ia fel cum
,,observ5"
virusul
tifoid, cu
aceeagi
grij[
apasional[;
siml[mintele
sale
fagi de ele nu au loc
in telatarea
trui
privind
structura
gi
comporta-
mentul
lor.
Estetica a
fost atit de
grdbitd
si
ajungl
qtiinl[,
incit
a neglijat
cercetarea
{'apticl a fenomenului
artistic.
in
esteticS,
faza
descriptivi
inc[
nu
e
cornplet
congtient[
gi
consistent[.
in
studiile curente
de arti, descrierea
faptelor
e mereu
ameste-
catl
cu
judeciqi
de valoare
>>.
Munro considerl
aceasta
drept
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 10/50
iNrillpre
E
SE VA
a t
caz
de
<
naivd
supravieluire
a
mentalit[fii
pte-9tiingifice,
ci
1 O
..r."teror.rl
igi
ptoiecta
propriile sale
,emogii,-
afirmind
lucrurile sint intr-adev[r
in
acord
sau
in
dezacord
cu
ceea
ce
Lriace
lui
>'
Examinind
diversele
pozilii
exprimate
in
ultimele
decenii
privire la
legitimitatea
qtiingei
esteticii,-
Armando
Plebe'
in
catt
amintit[,
ujl.g.
la
urmiroarele
concluzii:
<<
Filosofia
se
poa
;;;;.
d"
"tte
(."
d"
orice
altr
activitate),
integrind'o
ptoblem
ticii
sale
generale,
insl
nu
o
poate
defini,
nici
teoretiza;
gtiin
artei
(penlru
a
o
denumi
astfel),
poate
teofetiza.
afta,
insl-
po*t"'i[
se
ridice
deasupra
contingen;ei
diverselor
atte;
fi
iofiu
po"t",
gi
deci
trebuie
sd
vegheze'ca
limitele
respective
arte
s[
nu fie.incllcate,
Aceasta
ne
permite constatatea
c[
proc
sul esteticii
inseamnd,
de
fapt,
tfecefea
de
la esteticl
la estetic
Unor
atari
plreri li
se
opun
cele
potrivit cdrora
estetica,
or
s-ar
spune,
.5*irr.
totugi
^o
Etiinga
'<
pur
filosofice
')
:
<
Nefii
nici
o simpld deduclie
de consecinge
ale
unei
metafizici
oareca
sau
ale
unei filosofii
pr.t.tprrt", nici
arti
sau
poeti_c[ sau
crit
sau
istorie,
estetica
.,u
t'.b,'i
s[
fie
mai
degrabl
gindire
filosof
qi
reflecgiune
izvoritl
din
viul
contact
cu
experienfa.
Va
fenomenologie
pe
care
tfebuie
si
se
bazeze-qi
cdr_eia
criti
istoricii
gi
c,I.ro..atorii
tehnicilor
artistice
ii
aduc
indispensab
Ei
i"r"l.tit"ibi1a
lor
contribulie,
ii oferi
o
infinitd
posibilita
de innoire
qi-i
propune
o
infinit[
multiplicitate
de
problem
acordindu-i'astf;I,
i"pu.t.
de
a o
compromite,
o
indiscuta
valoare
speculativi
>
(Luigi Pareyson:
Cont'er.saiioni
di
e
tica,1966).
Acesta
pare
un
punct
de
vedere
mai
acceptabil'
9i,
tot"El,
."pus
unui
examen
logic.ser-er'
conqrnutul
tradilio
al'conceptut.rl
d"
esteticl
se
do.'eJe;te
apfoar\e
lipsit
de or
consistentd'
Estetica
veche'
cel
prulir-t'
era
intotdeauna
ori
teo
ori
p.lhoiogt",
o.i
sociologie,
ori
f
ilosof
ie a
artei'
To
J"pi"a""
a"-pond"..u
p"
.u.
una
sau
alta
dintre
aceste
di
pline
o
"r,.u
ln
cadrul
]iecirul
stuJiu,
al
fiecdrui
tratat
ori
tem
esteric.
Pentru
esteticianul
Je
acum
opt
decenii,
gtii
c[reia
i se
consacra
nu
putea fi
decit
teorie,
filosofie,
psiho
gie
ori
to.t"Logi"
a artei'
Optarea
p.entru.una
din
ipostaz
amintite
gi neg"area
absoluti
a
celotlalte
devenea
obligato
cine
urmiregte
ceea
ce
se
public[
acum
in
domeniul
este
"
,.rrp.i.r,
,1J reluti,ris-ul
pretutindeni
manifestat.
Fenome
ac[pdtatextinderemaialesdup[ultimulr[z.boi.Pentruest
ticianuldeastizi,problemanusemaipuneintermenii:este
tica
nu
este
psihol'cgie,
ci
sociologie
sau-
filosofie
a
attei'
A
iip.rf."f"gir-'rt
"r,"ii.'>,
cit
gi studiile
de
estetic[
sociolog
de
estetic?
iilorofi.a
Ei
ieoria'artei
9i-au
justificat,-
in
decu
anilor,
a."pt"t
la
existenl[, au
coniribuit
in
mod
spec-ifi
i"fa.g"t*
it"Ui"*"lo.
aitei'
Sociologia,
psihologia
qi
filoso
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 11/50
""{:
7t
'',4
'l
"-*{
I
I
{t'
,ir-
t
J
':
i-
,r
,
t,-.
1
r
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 12/50
Patru
tn\?ne?tte
(imaginile
colov')
din
e'aoluyia
istoricd
d
portretului
ferninin,
ilustritad
urc
drwm
care
duce,
{tt
pictwrti,
de
la
imagircea
plzsticd
inteligibild
la
swprafaYa
ca?ilpusd
astfel fncit
si
ntt
msi
poata
f
recunoscur
nimic.
l:ortretui
de
ieri"
Fortretul de
azi"..
Dar
portretul
de
mtine
?
Raaewia
iliseric*. :9.fintui L'iral
I.):taliu'r
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 13/50
::=i
ne
apar'-
acum,
deopotrivi
indreptltite'
Estetica'
prin
17
-:::r]ie,
va
trebui
,x
fi."li-tf,"
h;";;td;tu"
t"
o
totalit:dte
de
-
::,.iUltli
aduse
la
ingelegerea
fenomenului
artistic'
iar
pe
un
-
..';;i'i"rc
r"
i"t.i"g.rJa
unui
imporrant
sector
al culturii.
:.
;r;i^;;T""
"i.i".i
din
vechea
Conceplie
despre
esteticl
?
ii.,'""t.-
vorbi
oare
despre
o
qtiin [
a
frumosu]ui
Ei
a
celor
- . ;;;t;i" Gi
a"
dezvoliare
a
attei,
care
;i-ar
fi
cigtieal
lyto-
..:l-1"
-
"g"
J.t*
remarca
Raymond.Poy"l
ir\
L'esthefique
*-,']";ta,'
auXX'e
sidcle
-
exclusiv
in
ultima
jumltate
deweac'
::.:
r'edem
c[
insuEi
obiectul
esteticii
se
pulverrze?3u'
*tspu,
:
:,j
ca
tot
atmonios,
ca
unitate
de
sine
stdtltoare'
drn
ctmpur
:.:c:tarii?
$tiinga
.tt"ii.li-p*te
a
trece
astlzi
printr-o
perioadl
:.
-:;;;.
nittu"a"
Plebe
nota,
insi'
cu
oarecare
temei'
ir-r
rre-
:.:.,.
r-olumul,-ri
pro..rrrl
,tiii,,ii,
c[
secolul
XX
ar
putea fi
luat
.-
:";;tJ;;;;,
"
"a"tit"i,-tu
t"t"l
-al
crizei
esteticii'
dar
9i
al
:l
.=i"i"i
"."rt"iu.
Dupl
esteticianul
italian'
noliunea
d;
<
crj-
--.
nu
trebuie
luatl
in
sensul
consacrat
de
(
catastrota
>'
oe
.,r.ii"
dtamaticl
in
care
este
ameninfat[
existenta
a
ceva'
.
.:::enu1
de
<<
crizl
it
,t"i
desemneazi
9i
tt"t"a
de
dificultate
'.r::tentani
in
care
se
giseEte ceva
sau
cineva'
ca
urmare
a
unor
':-:..formdri
pozitive,
ca
moment
in.care
se
reallzeaza
"t
tl-t'
*..-::ric
de
ia
un
stadiu
inferior
la
altul supetiot.
lntr-un_ase-
-.=.-;^.";,
.rr"i"t"l
<<
ctizl'>
pie-rde
o
mare
parte.din
jnc5rc[-
,....
."
de
dramaticitate
(vezi,
de
asemenea'
Emillio
Garroni'
-.
---:,i
-rr^,intfra
delLe
itti,
196$'
Astfel'
<<
criza,>
institu-gi'
l..r-"
u
esteticii
clasice
devine
echivalentd
cu
etorturile
de
tunda-
-'.::: are
a
unei
,toi-q,llttlt,
cu
postulate
incomparabil
mai
-.:-.:ie
.
il
I
=:..:.rJamentate
pe
baze
moderne,
estetica
se
<<
vrea
>
astdzi
:
-:r::rga
cu
un
.i*pT"-..*"tut"
dttthit
li
metofl,c
;c1s-i ril'
:::iul
careia
investigaliile
concrete
sint
tot
mai
mult
prere'
. =-;.;p*ra.iiot
.p"J,-tiative
qi
memfizice,.
d"e,u
tt*
t,1,."-1.
-
l--u
\{a*
Bense
in
eseulBazele
unei
estetici
moderne'
pubhcat
,'.
"
i;;;i
"Atr;-
;
;;lt;i-
n"llo
ci
q'tilitd'
co
nt
emp
or
4.n
y
(tl
0e)'
.----:-',:ele
improvizate,
concluziile
ob,tinute
pe
bazd
de
((
tler
))l
-.:..=i
i"l
mai
mult
iocul
<
observagiei
de
laboratot
)'
((
€Xp€-
:..
-:.-or
concrete
".
pti".ip"tele
direclii
in
care
se
dezvoltl
:.-rir
estetica
o
p",
"
ii-.'"t"
privind
condiqionarea
sociali
a
.:::el
le
art[,
lo-ul
diverselor
arte
in
cultura
contemporana'
,'-::,:.;;it""ii
a.
p"Utlt'
oscilalia
gusturilor'
natura
limba'
PROCESUL
UNEI
$TIINTE
ultimele
esteticl
--
_-
-..i:Lll.
'..
::-
inrportant,
in
cadrul
eforturilot,intreprinse
in
.,=.-.i
;'-=d.r.t
d.t"i.tificerii
vechiului
concept
de
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 14/50
CE SE
VA INT1MPLA MiINE?
I I
:ffi ,:,:Ti'"1i:':#:i,:i:'ii".;*:','"i'i"1",:#?1?k;:J;#m
Dewey.
Potrivit
concep iei
ginditorului
american,
separa
clasici, proprie
gindirii
anterioare,
intre
om
gi
naturi,
mater
qi
spirit,
practicd
gi
teorie,
nunci
gi
conten-rplalie,
nu face de
s[
reflecte
pe planul
speculaliei
o
nedreptate
existent[
inc[
d
societatea
anticl:
imp[rlirea oamenilor
in sciavi,
privali
dreptul la
orice activitate
creatoare,
gi
stdpini,
creatori
valori spirituale,
consacragi contemplaqiei.
Lurnea
contempora
ar
fi insi
<<
democraticl
>>.
De aceea,
modul
clasic de impa
lire
a activit[gilor
umane
-
in
practice
Ei
spirituale
-
nu i
potrive$te,
Pentru Dewel',
omul, aclionind
asupra
lumii, aclionind
asup
celorlalli
oameni,
aclionind
asupra sa
insuqi
qi,
totodatl,
suf
rind acliunea acestora,
realizeazb
o
permanentl
gi
indivizib
experiengl. Viala social[
nu
ar fi altceva,
in
consecing5,
dec
experienll umanI.
In estetic5,
conceplia clasicS.
ducea la ir-rg
legerea
frumosului
in
sine,
care
cobora
in
lumea
experienl
din
regiuni
imateriale.
Consecingele
unei atari
conceplii n
puteau
fi
altele decit ruperea
creafiei
artistice
de celelalte
form
ale activitigii umane,
izolarea
operei
de
artd
de
existen{a
c
mund. Deq'ey
concepe
esteticul ca aparlinind
in intregime
lum
terestre, fiind o
calitate a experienlei
umane
generale
gi
anum
acea
calitate
care
o diferenliazd
de
activitilile
mecanice,
de ac
vitSgile
reflexe.
Experimentator va
fi,
dintr-o
atare
perspectiv
nu
numai
savantul, ci
qi
artistui, deosebirea
intre
ei constin
in transcrierea datelor
experienfei, in
<<
memorarea
>>
lor
-
pr
mul
folosindu.se
de anumite
simboluri abstracte
deja
creat
cehlalt,
realizind
din
<<
materie
sensibild
>>
o
construcgie d
simboluri
noi.
La Dewey,
plicerea
esteticl
se traduce
pr
phcerea
unei
experienge implinite, realizate
pe
deplin,
a$a cu
am fi dorit-o
noi.
Refuzul
contemplaliei
coincide obligatoriu
conform
gindirii
celui
care a
scris Art
ds
Experience,
cu
aparig
Etiingelor
umanistice
moderne,
toate avind caracter
experimenta
Dovedindu-se
imposibil
de izolat
din
contextul
social
da
esteticul
solicit[
o cercetare
<<
combinatl
>,
la dimensiuni
intregului
ansamblu,
ale
totalitelii
in devenire.
Obiecgia
ca
i
s-a adus
filosofului
american
gine
de faptul
c5,
in
contact
c
opera de artd,
cel
pulin
spectatorul nu
sivirgegte
nici
o
(
ac
un€
),
ci realizeazl doar un
act de . .
.
<(
contemplalie
>.
Totuq
ideea imposibilitllii
unei
separagii
stricte intre artd gi
celelalt
forme
de
activitate uman5,
intre experienga
estetici
gi
celelalt
forme
de experiengi
nu a fost
pirisitd
qi
ea
revine
in cele m
multe cercetdri
contemporane de
estetic5,
mai
ales
din S.U.A
Se
porneqte
de
la ideea
cd aparigia
gi
configuralia
unei
opere
d
art[
nu
pot
fi
privite
ca
intimplitoare.
Contextul
social in
ca
apare
o
carte
sau
un
tablou
le
condigioneazi
integral.
Forma
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 15/50
PROCESUL
UNEI
STIINTE
:.,,*H.;
;:.i'::Lli:i*
m';:*,,*,';:'.::1.1i'J,i"i.l'l;
I 9
.= Jetageze
de
ea.
F"ctotii
de
ordin
temperamental,
diverse
,;:rrudini
gi
dispozigii
psihice, limba
in
care
scrie sau
vorbeEte,
--
::mpliriie
triite,
iradiliile
raogtenite'
intregul
univers
moral
,-
:olectivitilii
clreia
ii
aparline,
cultura,
conqtiinla
estetic[
..
acesteia,
formea::a
primul
grup
de
elemente
prin
prisma
::lora
artistul
se
r,ede
legat de ansamblul social, de
totalitatea
:.
i-a
produs.
-,
Coilea
grup
de
elernente
privegte inseqi
exigenlele
accstui
=''samblu
i"1a
d" opera
de
att5,
comportamentul
lui.
Orice
:;:ra
de
art[
apare-pentru
ci
e cerutl
de
un
anulne
pnblic,
;..tr.r
c[
r,ine
i[ rlspundi
anutnitor
necesit5li
in
materie
de
r:st,
anumitor
preocuplri
spirituale
comune
unui-grup
social
.r..'.rr..
Dar
pubhcul,
la
rindul
siu,
nu
este
nici el
ceva
orno'
:;.r.
fiecare
individ
avind
exigenle
9i
preferinge
ptoprii, in
acord
::i
in
dezacord
cu
aie altora.
Nu
numai
atit:
nici
mdcar
conqti-
::ria estetice
a
aceluiagi
individ
nu
funclioneazl
ca
un tot
almo-
:.:os.
Chiar
in
cadrul
ei,
modernul
alterneazi
cu
desuetul'
::ofundul
cu
frivolul
etc.
Cineva
poate'
de
exemplu,
si
nu
::-;eleag[
nuzica
modernl
gi,
prin
urmare
sd.n'o
prefere, fiind
:n'acelaqi
timp un
pasionat
al
poeziei
lui
Eliot'
La
dimensiu'
::ie
in6egii
ctlectiviteli,
insd,
diferenlele
de
ordin
individual
..
..to*p."26,
impunindu'se
nurnai
ceea
ce
intti
in
fondul
de
-.lln1e
comune.
.rstfei,
degi
subiectivl
in
raport
cu
individul,
aprec-ierea
este-
:,:a
aie totu$i
o
bazi
obieltir'[.
Un
estetician
italian,
Gilo
lorfles,
intr-o
incercare
de
a determina,
Le
oscillazioni
del
r_::,sio
(1958),
igi
propune
s[
fixeze
parametrii
inre
care
aceste
:scilagii
,"
prod.tc, analizind
cauzele
lor.
Dintte
acestea,
unele
.nt
dL tt"trrte
sociall:
civilizalia
in
care
se
nasc
indivizii,
posi-
-
-,rtE1ile
n-rateriale
ce
le au
spre
a'gi croi
drum
cire
valorile
.::rituale
autentice
qi
a-qi
insuqi
un
anumit
tlp
de
cultur[,
:,:.pul
hber
de
care
dispun
etc.;
altele
sint
de
naturi
tehnicS:
:.scoperirea
noilor
materiale
utilizate
in
artele
plastice,
apa'
.-,r, .1..-"tografului,
a
televiziunii,
a
radioului;
altele,
in
fine,
:.
ordin etic
qi
religios:
persistenga
unor
prejudecigi,
influ-
.:ra
religiei
".Lpt"
ittot
l"t.gorii
de indivizi
etc.
Oscilagiile
:-stului
"se
mdsoar5,
in acest
caz,
in
raport
cu
perturbaliile
.::r'enite
pe
planul
existenlei
sociale,
in
funclie
de
cauzele
::rumerate.
Iatn
deci,
i"
l.r.r.r,
in
serviciul
sau
in
.
ajutorul
..:eticii:
antropologia
-
studiind
obiceiurile,
tradiliile
cultu'
:,le
a1e
publicului
clruia
i
se
adreseazd
arta;
sociologia
-
stu-
:rnd
condiliile
materiale
ale
apariliei
operei
de art5;
psihoso-
:roiogia
gi
'psihologia
social[
-
cercetind
co-mportamentul
:u"iiiului,
cipacitatea
lui
de
a
reacliona
in
fafa
unui
pro'
-.
r.
artistic
ieterminat,
reacliile
psihologice
standatd
' '
'
-
--_c
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 16/50
CE
SE
VA iNTiIvIPLA MIINE?
tn
in legdturi
cu
standardurile
estetice, atit
sociologia,
cit
LV
lingvistica
gi
estetica
gi,
bineingeles,
psihologia,
se
ar
foarte interesate.
Judeclgile
de
gust
gi
valoare
pe
care
formulim
in
legdturi
cu
o operl
sau
alta
s-au
dovedi
nu fi
chiar
aga
de originale cum
se credea altidat5.
N
meroase
reguli sociale,
determinate
de
cauze
precise,
reuge
sI se
men in5, devenind
cu
timpul
obiqnuinge
mentale, impe
rive
incongtiente,
care citeodatd ne
fac opaci in fala
fenomen
lor artistice
noi
gi
pozitive.
$i
in materie
de apreciere
a
ope
lor de artd,
ca
Ei
in alte domenii
de
activitate
spirituali,
premise
unei
judecdqi
inigiai
pozitive
pot
constitui,
prin
repetare,
p
m.isele
unei
prejudec5.1i,
indeplinind
de aste
dat[
o
funcgie
n
gativi,
conservatoare.
Studiul
atent
al
reacliilor
estetice
sta
dard, atit din
punct
de
vedere
psihologic,
cit
Ei
lingvistic s
logic,
este
utilizat
adeseori
in determinarea
particuiaritSli
conqtiinfei
estetice a
diverselor
grupuri,
pXturi
sociale,
cla
sau nafiuni, in
organizarea
ttiinlifici
a
educaliei
estetice.
Exi
apoi structuri
artistice
standard,
diferite
tipuri
de
construc
literare
gi
artistice,
de rezolvlri
: de
motive, de
teme,
de
fo
mule
ce
revin inconqtient
in creagia
unui artist
ori
a
mai mult
artiqti;
studiul
lor multilateral
permite,
alSturi
de studiui
ai
elemente, determinarea
a ceea
ce arta
unei regiuni
ori a un
giri
are
specific.
CercetS.rile
structuraliste,
mai ales,
au obgin
in aceasti
privinli
rezultate
de-a dreptul
spectaculoase.
Dintr-un
unghi
de vedere diferit
se
cere
abordati
relagia
ope
-
public.
Dupi
cum remarca,
pe
buni dreptate,
Guido Mo
purgo
Tagliabue, in
a sa
Esthdtique
conteryora.ine
(1960
<<
Opera de
art5. se
prezintS.
ca
o
necunoscuti
determinabil5
intilnirea
dintre intenlia
autorului gi
interpretarea
publicul
ins[ fiecare dintre
acegti
termeni, la
rindul siu,
este
un rezul
dificil
de
determinat,
pentru
ci
nu-l
purem
obgine firi
celll
termen
>).
intre
opera
de
arti
qi
publicul ei
se ivegte
astfel un alt
grup
problerne,
referitoare
la
limbalul
artei,
al cdror
studiu
pres
pune,
de
asemenea,
cercetiri
<<
cor,,nbinate
>.
Opera de
arti
poate
fi inleleasi
decit
in mdsura
in
care
emofioneazl,
in m
sura in care
<(
stirnegte
sentimente
>.
Arta fir5
emogie e
nonsens. Estetica
veche
privea,
de
obicei, opera
de art[
ca
pe
vehiculator de
emogii. Artistul
c[uta
si transmit[,
prin
inte
mediul
imaginilor,
(
ceea
ce
simlea
>>.
Teoria
Einfiihlun
ului,
pentru
prima
dat5,
in;elege
plicerea
estetici
ca rezultat
contopirii
sentimentelor
subiectului
cu
obiectul, ca disolu
a
fluidului liric
emanat de
cel dintii
in
masa
celui
din
urm
stfuctural
creat
pentru
un
asemenea
act.
Cercetdrile esteti
mai noi,
intreprinse
in cadrul
qcolii
semantice,
vdd,
dimpotriv
in opera de
artI,
ou
((
sxplgsia
>
unui
sentiment
tr1it,
ci
co
ceplia
sau ideea
sentimentului, forma
lui
pur[, ritmul
insugi
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 17/50
PROCESUL
UNEI
9TIINTE
:'...
lcntru
Susanne
Langer
-
autoarea
unei.
interesante
li
1/l
,
-:":care
clrli
de
estetice
'-
Feeling
and
Form
(1953),
arta
&)
:::..-oacd emolii,
ci
ofer[
echivalente
abstracte
aie
unora
::.
iispoziliile
ncastre
afective.
Cartea
lui
Susanne
Langer
:::-:iie
un
'nodei
de exploatare
inteligent5
a
posibilitl1iior
:.
-:
J€rcet[rilor
estetice
de
cuceririle
oblinute
in
domeniul
.:.-r
r-roderne
a artei, a psihologiei, sociologiei
Ei
lingvisticii'
,:
;re
ocupind
ceicetdriie
estetice
din
ultima
vreme.
Ne
-
,
::r
aici .n
,ttt
grup
de
probleme al
ciror
studiu
implicS,
:
-...
c
abordare
din
punctul de vedere
al
mai
multor
disci-
. . .
'
c
ele referitoare
la
accesibilitatea
artei
contemporane'
:::: nletamorfozelor
surprinzdtoare
petrecute in secolul
XX
,
:-:-::u1
muzicii,
al
literaturii,
al
picturii
9i
sculptutii,
estetica
.-.::onald se
consola
cu
gindul
ce
arta
trece
printr'un
proces
-
:=;aJenld,
rupindu-se
tt"ptut
de
public.
Or,
toc-mai
acolo
-
i:
:;.rea
ci
pentru
artd
nu
prea
existd
perspec,tive de a
supra-
:
-
--:
-ra
semnului
artistlc,
<<
iconic
>
-
dup[
expresia
lui
.:-=s \{orris
-
teprezint5
ea
ins[$i
un
domeniu
destul
de
eprezint5
ea
ins[qi
un
domeniu
destul
de
s-au
deschis
nelimitate
posibilitdli de
dezvoitare.
Pro-
:.
industrial5,
treptat,
tinde
ea
insigi
s[
ating[
intrucitva
-'.
-
Funzione
Sociqle
dell'arte
-
inclus
in volumul
Critica
,
..:.a produselor artei,
s[
confere
obiectului
realizat
in
serie,
,:-::
je
utilitate,
gi
valenle
estetice.
Tot
Ugo
Spirito,
intr-un
.
'-.:etica
(1964),
vorbind
despre
noua
dimensiune
a
esteti-
,.-.
:r
epoca
noastr5,
despre
plffunderea valorilor
estetice
in
:.:
::6.i
intime resorturi
ale
viegii
cotidiene,
de
la
amenajarea
:::.larelor
pinl
la
difuzarea
in
masl
a
reproducerilor
artjs'
,
-.:
la ldrgirea
considerabili
a
sferei
de
influenl[
a
teatrului
,....,-=rtogrifului
pini
la caracterul
<<
estetic
>>
aL
unora
dintre
..--nrle
f,e radio
$i
televiziune,
de
la accesul
la
cultur[
al
:. I
r-:&i
diverse
categorii
de oameni
pin[
la
arta
practicatX de
:- :.rcuri
amatoare,
remarca:
<<
Artistul,
ce1
dintii,
este
pe
: .': i
obline
acea
cornunitate
de vial[
prin
cate
orice
etero-
:-.i:i3 a diverselor
grade
de
conEtiin [
e
proscrisi'
prin
care
'
.:-,
.ie virste, rase,
civilizagii
9i
culturi
difetite
se
intilnesc
in
-
:
:
...
r
l:Cecatd
Ce
gust
>.
-:
-,,t-.'itr,
nici
aiest
aspect
-
aspectul
antropologic
-
llu
:::r
-::
pierdut
din
vedere
de
cltre
Stiinla
de
astlzi
a esteticii'
.-..:
.
i:are
a
se conforma
cel
mai
pulin
ambitiilor
an^tispecula-
=
....
guverneazl eforturile
multor
cercetetoti.
lntre
ten'
-
:= a
Clveni
gtiinlifici
qi
imposibilitatea
de
a nu fi
$1
specula-
.
'.'.'':rr
recunoa;te
<
dilema
>>
specifici
a
esteticii
de astizi'
:
-:r:.
poater
precizat cl termenul
<<
specr-rlaEie
>>
comport5
..
':lepliuni
-
una
<
pejorativ[
>>,
alta
<<
nepejorativ6
>>'
Ac-
:
-.::r:a-pejotativX
se
bazeazil
pe
faptui
cE
<<
speculalia
>
este
-.
.--l-.".u
confortabih
gi
constituie
o evitare
a
drumului
..:..
:::.
aJer'[r,
iar'
citeodatl,
a adevlrultli
insuqi'
Ce
pre'
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 18/50
CE SE
VA
1NTiN{PLA N{iINEl
n1
supune,
in
fond.
cr:ndigia
<<
specuiatir.ului
>?
Presupune
inte
&A
pretarea
exagefati,
de
c5.tre
subiect, a anumitor note reale
--
d
insuficiente
-
ale obiectului
gi
utilizarea
ior
astfel,
in
scop
obginerii
unot concluzii convenabile.
De obicei, cind
aud cr-n'intul
<<
speculativ
>>,
unii
sint
gata
protesteze
l
estetica
este o
$tiin ;
riguros
fundamentatE,
cu
le
qi
metode specifice,
ea
nu
are
nimic comun cu activitatea
sp
culativi
I
estetica
are
Lrn
domeniu bine
definit,
ca
orice
a
ttiinln.
Cu toate
acestea, latr-rra speculativi, inleleasl in se
de
laturl
supozigionah.
igi
are
un rost
bine
definit,
inclus
in
cadrul studiilor
moderne
cle
estetici, stimulind
qi
soliciti
neincetat spiritui creator
pinl
la
obginerea
probelor
necesa
instauririi
certitudinli,
instauririi concluuiilor de vasti r.'er
cabilitate.
in cadrul
dezbaterilor contemporane de
estetic5"
p
fi distinse
diverse
grade
ale
<<
speculagiei
>>,
incepind
cu
p
sr-rpozigia
naiv[,
lipsitl de orice
fr-rndament real,
gi
terminind
supozigia rafinat[,
subtila,
plauzibili,
captivantl, de
la
ipote
necesarl
pini la
postulatul
absurd.
Raportarea
la
realita
chiar atunci cind
sintem nevoigi s[
lucrirn
in
<<
zonele specu
tivului
>,
reprezinti
principala
obiigagie morali
gi
cea
rnai
imp
tantir
garanlie
de
adevir
pentru
noi.
Preocupati
de
atari
probleme
qi
zb[tindu-se
intre
atari
d
cult[gi,
estetica
incearci
si se
impunl
astirzi ca
gtiinli
redime
sionati dupi exigenlele civilizaqiei
in
care triim.
Eforturile
noastre,
intreprinse
Fe
parcurslrl paginilor
ce
urmea
-se
cer
astfel intelese.
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 19/50
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 20/50
CE
SE
VA
1NT1MPLA
MIINE?
24
u*Til"'::?;t 3T1,;il::",..i1
ili',ifi,'"::1';'x;1111?,Ti
dar
aga
simt
eu
>.
Aici
intervine factorul
subiectiv'
,Si
in tazul
lui
<<
a
$ti
>,
9i
in
cazul
lui
<<
a crede
>>,
o
concluzie
le
exclude
pe
toate
celelalte.
in
primul
caz, aI
lui
a
;ti
-
deoarece
,-r.t
p.r*it argumentele;
in
al doilea
caz,
a\
Iui a,uede
-
deoa
recJ
opliunei
se
face
dincolo
de argumente,
in absenga
oriclror
argumente.
A
;ti,
la modul
absolut,
implicl
tipul
de cunoqtinle
univeisa
verificabile
;
a
;ti
la
modul
absolut,
implici tipul
de
cunoqtinle
obginute
in condi$i
de
luciditate,
prin
cenzurarea
severl
sentimentelor,
a
pornirilor
subiective
de
orice
fel.
A
crede,
in condifa
sa
ideald,
implic[
tipul
de
cunoqtinle
non
verificabile,
obginute
in
condilii
de
maxim[
subiectivitate
a uede,
in'condigia
sa
idea16,
implicd
concluzia
prin
exceleng
inexactd.
A
;ti,
la
modui
ideal,
presupune
reprezen-tarea
intocma
a
obiectului
in
mintea
noastre
;
a crede,
la
modul ideal,
pre
supune
reprezentarea
deformat[
-
amplificatorie
ori
reduc
torie
-
a obiectului
in
mintea
noastr[.
A
,rti
ar
presupune'
aqadar,
o
pozigie
demitizantd,
in
mlsura in
care
mitul
se
definegte
drept
imagine
amplificat[
sau
redus
-
oricum
deformati
-
despre ceva.
A
uede ar
presupune
mitizarea.
A
qti
ar
reptezenta
domeniul
ideal
al
;tiinfei'
A
cred
ar reprezenta'domeniul
ideal
a ceea
ce
se
defineqte,
in
principiu.
ca
iieologie.
intr-o
carte
aperuti
in
1969
-
Ideologia
e
societ
-
Cailo.Mongardini
observa,
nu
fire
oarecare
temei:
<<
Poat
niciodat[
ca
inlceqti
din
urmd
ani nu
s-a sctis
atita
despte
ideo
logie
gi
niciodatd
prezenfa fenomenului
ideologic
n-a
fost at
de.-
pregnantd in ixtinderea
qi
in
multiplicarea
raporturilo
sociale."Dar,
devenind
din
ce
in
ce
mai
actual6,
problema
ideo
logiei
a ajuns
sb capete,
la unii,
sub
multiple
aspecte'
o
nuant
ideologica,
revelat[
de
indeterminarea
,si acceptarea
acriticd
termeriului.
Astfel,
se vorbegte
9i
se
scrie
despre
< gelul
ideolo
giei
>>
sau
despre
<<
ideologia
qtiinlificd
>>,
considerindu-se
de l
iine
inleles
semnificatul
termenului..',
i. timp
ce,,
in realitate
pe planul
cercetirii
gtiinlifice batem
incd
pasul
pe
loc cu
privir
la
re.pn.trrl
asupra
intrebirii:
ce
este ideologia
?
>>
Pentru
ingelegerea
conceptului
de
ideologie
considerlm
nece
sard
o scurt[
iecapitulare
a
ideilor
relinute
pin[
acum.
Deci: i
procesul
cunoaEterii'
fiecare
dintre
noi
igi formeazh
permanen
d.tp."
lumea
din
jur
atit
unele
reprezenteri
exacte'
cit
qi
altele
*rai mult
sau
mai
pulin
inexacte.
Reprezentlrile
noastre
exact
despre lume
1in,
in
mare,
de domeniul
gtiingei' Reprezentirile
inexacte
despre
lume
1in,
in
mare,
de
domeniul
ideologiei'
Domeniul
giiingei, al
cunoagterii
precise
;i
lucide
presupune
situalie
de
aboriare
<<sever[>>
a
obiectului,
lipsit[
de
patos'
lipsit
d
e
<<simpatie>.
$tiinqa
e intotdeauna
re
c
e,
I
u ci dd,
pr
e ci sd., obi
e cti
o"'
d
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 21/50
-:--eniu1
ideologiei
presupune'
diinpotrivi'
o
situagie-de
d.tfoI"
.-. ;;ti;ctulu'i,
piin
re,iucl;e
sati
umplificare'
in
funclie
de
,::-,:itt"u
noastrl.
^R"p".,.,'t*rea
deformatl
a
ol-'iectului
din
jiectiva
diverselor
noastre
trebuir-r1e
9i
interese
e
necesara
::,:ai
pentru
a
acgiona
in
sensul
acestor
trebuinge
sau
i1te11,s-1'
::::ar
pentru
a
ne
<<
entuziasma
>
in
acgiunile
ce
Ie
intreprindent'
:
: .rcuxsul
istoriei
c.rnoaEterii,
pe
m[sur[
ce domeniui
qti-
.l
lr;;;;i"-gi""ig"r",
d"formaiile
de
alt[dati
sint
deobicei
. t.,,.i"
uu"
,"irru"i
"pu,
insl
zone
noi
ale
realului'
unde
e
't.ri".if
il de
operat'
in
spiritul
exact
9i
rcce
al
l11i11ei,
oi-icctul
1'osedd
incl
acea
forga
de
fascinaqie
care
il
tace
'
:
--..bil
de stlpinit
altfei
decit
prin
intermediul
sentimentulur'
,
:: .ur,
cunoaltefea
at*utta
nu
se
realiteaz[
niciodatl
exclusiv
l.
.-"rr't.tia
sau
aituia
dintre
cele
Cou[
domenii
-
al
gtilnlei
-
.i ;Jroiogiei.
Cunoatterea
un'rand
implicl'
permanent'
in
ll.-l
..ii
dife"tite,
atit
eftrtul
spre_luciditate
gi
preciTie,
cit
qi
:::-it.ntul"
pentru obiect.
La
nivelul
intregii
cunoaqteri
umane
<t
A
$TI
tr,
<<
A
CREDE
)),
({
A
FRESUFUNE
It
:--r.i:,
il';;;;t"rui
.&i".
despre
a
']i"Ei
.a
crede
,=.
-..it"n.t.,l
de
reprezentlri
deformate,
ivit
firesc
in
pro-
,.,.;;;;;;li,
t"fi".,a
pozilia
acestor
ciase
Ei
interesele
1or
...:
t;iii
;".i"1..
D.f"tm[rile
ivitc
in
procesul
cunoag-
.
'-::
s[
fie
aservite
pozigiei
diferitelor
clase-qi
intereselor
.
-.
ir-, .*irt.nt.
in
funcgie
de
natura
grupurilor
umane
ce
:.:;
La
nivelul
fiec[rei
societili,
vom
recunoa;te
astfel
ideo'
.
::er\atoare
qi iJeologii
progresiste'
:
..i
i"".tiei
sociale
aldeologirlor
ne
obligl
la
recunoag'
.
-,.i=*l.ti
.I,
deEi
in
condiiii
determinate
necesare'
diverse-
'
.
..
. ,
j;;;;;;gi".L
d"fo.r',ai[
a
realului
nu
pot niciodati
inlo'
,
,'
.
-,;iini
cunoaEterea
de
tip
gtiingific
-
lucid5,
precisi'
obie-
.',a;;.,1;;j."iogiil"t
p'rogr""itt"
spre
condigia
gtiinlificd
:
: :.^om
€irl
cunoscut.
Le'in"foloseEtJ
termenul
de
<<ideologi
e
_.:'".
-l';."ii"a
"
atare
acceFtiune,
de
sistem
de
repre-
.
:=:crrlate
al
unei
clase
progreiiut",
ttpret"ntbri
ce
aspii[
-
.,: le
exactitate,
obiectivitate,
luciiitate'
O
astfei
dc
:.
-,,.,
pentru Lenin,
ideologia
proletariatuiui'.
i
-
25
-,---r,.arl
deopotrivS
argumentul
logic
Ei
simpatia'
netrecutl
.. :
-irru1
raliunii,
pentru
obi".t'
Argumentul
anticipeazi
"it:"1:
.
,
,
-.-o^qt.re
<
piecis[
>>
a
obiectului'
Lipsa
de
argument
ne
'
r: in
iimitele
reprezentlrii
<<
inexacte
>
despre
obiect'
.-.-
ii-t
iit"it"le
reprezentlrii
<<
inexacte
>
despre
obiect'
-.g"ir,
in
Anti.Dihring,
definea.ideologia
t:
p"
Yi:it::I
...=-""iX.i
cleformate
.lJtpt.
realitate,
avea
in
vedere'
flri
::.-:,
tocmai
o
atare
<<
logii;
>'
A
reline
insl
numai
atit
'lin
::::tarea
marxist[
a
conclptului
de
ideologie
est-e
insuficient'
. l;;;;b;"
ttat"it
atent
asupra
originilor
de
clas['
care
:..=r:al
ai".oio
de
originile
gn-oseologice
ale
conceptr'rlui
.=.l"gt".-
i"-.ondiiiil""societdgi-i
impl4ite
in
clase
anta'
sti
qi fuzioneazi,
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 22/50
CE SE
VA INT1MPLA
MIINE?
25
:::,ll1,'r:1"H"*1,::8.i,1""::"il;,31i
H;,ffi
#": JHj;j;:fi
domeniul
unui
alt
<
verb
>>,
cL
presuptme.
A
presupune
implici
situalia
cind,
pentru
concluzia
formulatd,
avem
un
numir
de
argumente
reale,
controlabile,
dar
nu
suficiente
pentfu
a
ex-
c-lude
qi
o
alti
concluzie.
A
prestLpttne
il
implicn
pargial
pe
a;fi,
dar
gi pe
a
uede.
Aici sint
posibile
mai
multe concluzii:
pie-
supun,
blnuiesc
c[
aqa
este,
in
virtutea
urmitoarelor
argumente
pe
care le
deqin,
dar
poate
fi
gi
altfel,
in
virtutea
tuturor
argumentelor
pe
care
nu
le degin.
A
presupune
implici
gi
situa{ia
de
abordare
lucidd,
<
obiectivi
>>
a
obiectului, gi
situagia
de
abor-
dare
subiectiv[
a lui.
A
presupune
implicl,'deopotrivd,
miti-
zarea gi
efortul
de demitizare.
S[
recunoagtem
c[, dintre
qtiinlele
sociale,
cel
pugin
estetica,
stX,
in
bun[ misurS,
sub
semnul
verbului
a
presubune.
intr-o
oarecare
m[sur5,
ea devine
din
acest
punct
de vedere
o
gtiinli
speculativ[,
adicl
implic5
folosirea
exagerati
a
argumentului,
specularea
lui, in
efortul de
a
obline
concluzii
cu
pretenlii
de
universalitate.
Reprezentarea
despre
obiect in
condigiile
lui
a
presupnne
e
numai
aproximativ
exacti.
Persistd,
ins[,
nostalgia
lucidit[gii gi
a exactitSgii,
proprie
tuturor gtiingelor.
in
mdsura
in care
o
poziqie
estetici determinat[
se
bazeazl
exclusiv
pe
argumente
controlabile gi
nu
igi
permite
decit
concluzii
verifi-
cabile,
pozigia
esteticS.
respectivl
manifest[
tendinga
de
depla-
sare
dinspre
(
a
presupune
>)
spre
<
a
Eti
>.
Pozigia
esteticl res-
pectivi
nutregte
in
acest
caz
ambigii
<
gtiingifice >>
autentice.
in
rnlsura
in
care
o
pozilie
esteticS.
determinatd
se
bazeaz5 mai
pu;in
pe
argumente
controlabile gi
ignori
verificabilitatea
con-
cluziilor
sale,
pozigia
esteticl
respectivl
manifest[
tendinta de
deplasare
spre
domeniul
lui
<<
a
irede
>.
in conditiile
cuiturii
contemporane,
vom intilni
pozigii
estetice gi
de un
fel
gi
de altul,
-
dupl
cum
vom
intilni
Ei
un
tip
de
estetic[ navigind cuminte
in
apele
teritoriale
ale lui
(
a
presupune
)), p€
linia
esteticii
tradi-
lionale
de recunoscut prestigiu.
Estetica
devine qtiingific[
in
mlsura
in
care o
concepem
ca
operind
exclusiv
la
nivelul
argumentului
controlabil
gi
vedfi-
cabil,
in m5sura
in
care nu
igi
permite
concluzii
<<
nefondate
>.
Legltura
cu
practica,
apelul
la
realitatea
vie a artei,
efortul
de
me_nfinere
lucidd
in
real,
constituie
principala
garangie
de
qtiingificitate
pentru
orice
estetician
marxist.
Astfel,
estetica
poate
fi
gi
este
tot
mai
mult
conceputl
astizi
ca o
ftiinte
operativi
qi
eficienti,
Eficienqa
ei
se cere
apreciati,
ins[,
altcum
decit
eficienla gtiinlelor
exacte,
cea
a
<<qtiinqelor
umane
>
sau
a
<<
gtiingelor
naturii
>.
$tiingele
sociale,
printre
care
gi
estetica,
opereazi
exclusiv
cu
presupozigii,
definindu-se
astfel
ca
ttiinfe
prin
excelengb.
ideologice.
Chiar cind sint
bazate
pe
o
experien 5
estetici
qi
artistic.l
verificabili,
studiile
de
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 23/50
(
A
$Tl
tl,
((
A CREDE
))'
{(
A
PRESUPLINE
u
: :tr
nu
iqi
pot
permite
absolutizirri
de
tipul
celot
pe
care
27
. .-;;;
ilii,'r .l.
"*u.t.'
Reaiitatea
vie
a attei
este
de a,qa
naturi'
..-:-,1..i.."
Li
rirr'tirr"
imprevizibili,
incit
r[mine
loc
intor'
,-:.:
pentru
surptize'
ir'r.ii
tot
timpr'rl
ceva
scapl
cuptinderii
.
.:=icgerii
noastfe
molnentane'
:
,-f.
t".i"fe
devin
ltiinge
efi'ciente
doar
in
rnisura
in
care
-,
-.i
.up.t"
congtiinfa
relativitlqii
conclu:iilor
extrase
dintr-
l:
-.tl"i
?"p,i"
d"r..minat'
Firi
aceastl
conEtiinti'
sup'o:itia
'
. ..-iormI
in
Jogmri,
dcpiusarea
dinspre
:one
argunrentttlul
.
-
-'-l't
"pii"nii
nJbazatl
f
e
argument
reali:indu'se
cu
maxim'i
:-
;r
c,-i
efecte
contrarii
celor
scontate'
-
'::declm'
bunloara,
progreseie
esteticii
noastre
numat
. ::rsma
numlrului
de
cargi
apirute
in
uJtin-ra
\rreme'
avem
.
'..,;^;;;i".
ae
incintare'
Dacir
le
judecin-r'
insir'
prire
.-..,.
ehciengei
acestor
clrqi,,a
graJului
de
adevir
util
pe cate
,
ri.-ttlea:d,
r'a
trehr-ri
-'i
finr
nrai
pruJengi'
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 24/50
28
TOTUL
DEVINE
COMUNICATIE
Se
insi.st5
mult,
in
uitima \:reme,
asupra
unui
fenomen
relati
ignorat
inainte
I
comunicagia.
Cum sd. ingeiegem
acest interes
Cei
mai
mul1i autori
pornesc
de
la
o
premisd
creatS.
deja
i
secolul
trecut,
pe
care e
bine,
poate,
si
o reamintim.
Ea
priveqt
ideea
ci
a exista, la rnociul
uman,
presupune
a
interveni
i
lume
potrivit
diverselor
noastre
trebuinle.
A
exista
la modu
uman
presupune
a
interveni
permanent
activ gi
creator
i
lume,
va observa
Marx,
Ce
inseamnd
a interveni
activ
in
lume
Inseamni,
desigur,
a
transforma
lumea
potrivit
unor
exigenl
umane determinate.
Pentru a interveni,
ins5, activ
Ei
creator
i
lurne,
e
nevoie
ca
lumea
sd
intre, mai
intii,
in
cimpul
nostru
d
cunoagtere,
urmind ca apoi
sd fie supus5
procesului
de
trans
formare necesar.
De aceea, a exista, la
modul uman,
presupune
in
primul
rind,
a stabili
permanent
relalii
congtiente
cu lumea
Trebuie avut in vedere
ci
relaliile omului
cu lumea
se
deosebes
fundamental
de relagiile
pe
care
le are
animalul
cu
mediu
ambiant. Animaiul depinde,
prin
excelenl5,
de
mediul
ambiant
Omul
depinde gi
nu
depinde de
mediul
ambiant.
Omul
trans
fonn[
lumea,
creindu-Ei
propriul
s[u
confort
existenlial,
i
cadrul acelui
proces
care se numegte
practicd
sociald.
Muncind
omul
transformd nu
nurnai
mediul
ambiant,
dar
se transforrnd
qi pe
sine.
Trei
par
tipurile
de
relalii
specifice
pe
care omul le
poate
ave
cu lumea: relayii
de
producgie,
relagii
de schimb,
relagii
de
con
srrni. Dincolo,
ins6, de asemenea
distinclii,
cu
caracter
genera
','a
trebui avut
in
vedere
faptul ci omul
se dovedegte
angrenat
sub aspecte
extrem
de diverse,
in
rela1iile
sale cu lumea
din
jur
Elementele stabile
qi
universaie
din
construc ia
sistemulu
'1e
legdturi
pe
care orice individ le
are cu lumea
in
care
trdiegte
se
preteazl
la multiple
modalitiil
de
studiu
gi
cercetare
sistema
tici.
Vom
distinge,
intr-un
prini
nroment,
relagiile
de ordin
practic,
pe care
omul
le
are
cu iumea;
munca
se
prezint[
drep
cel mai important
canal
de
con-runicagie
dintre
om
gi
naturd
dintre
om
gi
oameni, Cintre
om
gi
propriile
sale
unelte,
dintre
orn
qi
propriile
sale
produse
materiale.
Vorn
distinge
ulterior
re
lagiile
de ordin
moral
pe
care
ornul
le
are
cu lumea
in
care
trdieqte; libertatea liecS.ruia
dintre
noi depinde,
pind
la
unni, de
intreaga configuralie a
mediului
in
care ig
inscrie
existen a.
Va trebui
s[ avem in vedere, de asenenea gi
relagiile
de
ordin
estetic
aie omului
cu
lumea din
jur.
Ca
sI
le deslugim
adevi
ratul
sens
e
necesar
sI
ne
intoarcem
pulin
inapoi.
Ce
inseamnS, in fond, a avea
relalii,
de
vreun fel
sau
altul,
cu
iumea
din
jur
? Inseamn[, fere
indojaie,
a
te
afla intr-un
<(
con
tact
>>
oarecare
-
vizual, auditiv. tactil
.etc.
-
cu diferitele
pre
zenle ale
unui
context
existenqiai
ciat. intrebarea
care
r"
prtr"n-rai
departe, suni : ce se intirirplS in
cazul unui atare
<<
contact
))
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 25/50
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 26/50
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 27/50
TO
UL
DEVINE
COMUNICATIE
,;
ait
<
lucru
)'
un
<(
lucru
>
ce-refeti
anrorimativ
despre
31
-:cru
>.
Semnul
"t,fn.fJ
-*"
d"6,-t"q-tt
t"
tt-'l
capabil
sl
::
Lln
alt
semn
-;;^;;;
natural'
V-a
trebui
s[
avem
iu
Ci,
in
bunl
m[sur['
intreaga
cunoaqtere
umanl
{unclio'
't".1;;i
bu,ina.t-","
p"
'"*i"
ce
fac
aluzie
la
anumite
r---3oe,
situagii,
exPerienle'
de
aluzie
t"-t"t"-i"t" e;
ca
<<referinli
incomplet'i
-.=^^:;;
r,-le.i"a"-."
-.i-p
liber
imaginttitl
:tt::
rt:,^i:
d"'r"rp..ti,'a
referin-g5,
pentru a
completa
cu
datete
in
iumina
p.tiiif"xt'tt"t
i"
tutt
dispune'
informagia
I
'"
artificial
poate
sr
repre:inte
plastic'
'runu
qrrlcleill
l-=
,
..
lr-r...rl
ir
deupre
care
refe,ra'
dar
el
.poalte
il
t1,f^",t]
astfel.
Cele
mai
multe
dintre
cuvintele
pe
care
Ic
:
::r
ru
au
nimic
;;;
cu-situraliile
ori
fenomenele
desem'
-.
::nnul
"rtin.i"i
ttpr"J"ti"d'plastic'
selectiv
9i
la
scar'l
obiectul
l"
;i";';"fe;'
"'fott
denumit'
in
studiiie
-.--,
de
istorie
Ei
teorie
a
artei'
icon'
'.
-:'..a
are
in
""a.-t",-l"teori'qi
posibila
Aislmc11;
ii];
'
l
nnal.
Semnul
ar
prir-i'
intr.'un
atare
ca:'
sttua -llle
clno
--.,;;
J;';;i"t*
;t'"t'
t"
identificl
cu
supottul
ei
fizic'
-'
i-r,rtuf
tt-ptiti-i"ate
acele
situagii
cind, informalia
-
:.:lnci
intrutotui
cu
suportul
ei
fi:ic'
materlal'
lrunzllur
,
.',..:J;.-tr-rrri
"rbor"
ne
apare
ca
((
semnal
de
vint
>'
Cuvin'
,
':rt
)
sau
(;;;;;"i"-up"t'
ins5'
ca
semne',C,hllt"^:
-..:
ne
propunea
o
clasificare
a
semnelor
ln
slmDolurl
$t
..., sugestie
t.fi"*a
n"ttial
9i
de-cntre
Susanne
Langer
in
.
.,,;"F;;-
(1'9;tiSi;""i"it
ttf"te'
dupr
N4orris'
delnre
:
m-.:rte
firi..,
.r.iificabile
intr-un-
spaliu
gi,intr-un
timp
,,1
=.--si^l"lurile
referi
sau
pot
referi,
in
acelaqr
tt*p',,1"t]:
-
l=
:iieritele
semnale
cit
9i
despre
evenimentele
semnalate
,-.:::
acestea.
Pt;;;i"-ti.,.,uot"iitor-ar
fi
capacitatea
de
a
-
.,,..
un
anumit
t-*;;"t
la
<
mesajui
>r
ttansmis'
de
a
pre'
.'
..
'1",r-""
ia-r"it
altul,
la
continuarea
comunicagiei
sta'
:-.,,,
pe care
un obiect
o
futnizeazl
cu
pri.ire
la i?]:t"":",11
'
.
-pii.
sa
realitate
hzici
poartS.
denumirec'
chrar qt
ttr
.
rcierind
d.rpr;;;;,r"
"i,n
dintre
pre:enqele
lurnii
-
. .ipao,
d"r-,rriiiit"
de
semnif,cant'
obiectul
despre
care
-
.
-.
:efer[
a
cip5tat
denumirea
de
semnifcat'
'
.=.,tld.
lirrlbol
J"t"*neaz[
un
sistem
organizat
de.
semne'
-:
:---i
rfe ce
naturl,
utilizat
de
cltre
membrii
unei
comu-
.
._:lane
d"t.r*irrut",
Limbajul
se
defineqte
exclusiv
ca
,
j:
comunicare
intre
oameni'
Cit
timp
Yl'.t"*n
"ult?l-"
-
..-:-.:
numai
mie
((
ceva
>>,
neexistind
posibilitatea
ca
lilor'
. .=:lnuta
s[
fie
<<
difuzat5
>
9i
altora,
neexistind
pos1bll1-
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 28/50
CE SE
VA
1NT1MPLA
MIINE?
32
tatea
confrunt[rii informaliei obginute
Ei
cu experienga alt
persoane,
aflate in contact cu
aceeagi
prezenfd,
nu
putem
vor
despre
limbaj.
Limbajul apare
din
momentul in care
acela
semn
pune
in
relagie,
prin
intermediul informagiei
<<
transmise
cel
pugin
doul
persoane.
E necesat s[ relinem faptul cl ori
limbal se
creeazd,
se
impune
gi
funcgioneazl numai
in timp,
com
portind pe parcursul
unei anumite
perioade
istorice modifica
pa4iale
-
aparigii
de
semne
noi
gi
disparigii de
semne
vec
-
flri
insi a-gi schimba complet structura. Utilizdm un voc
bular
qi
o
sintax[ care
au
fost create cu mult
inaintea noastt
Prin cuvintele
folosite,
prin
structurile
gramaticale
la care
apel[
atitudinea
noastr5,
comportamentul
nostru, sensibilitatea noas
se
prezinti
-
pentru
toli
cei care vorbim
limba
romAnd
-
avind
anumite
particuiaritigi,
anumite
trls[turi
"o*.rn..
cazui
altor
modalitSli
de
comunicalie
decit limba
vorbi
intervine
acelagi fenomen.
Daci
din
perspectiva
preocuplrilor
fiiosofice anterioare om
se defi.nea,
in primul rind,
ca
fiin15
ce
;tie,
din
perspectiva
<<
te
riei
comunicagiilor
>
omul se
definegte, acum,
ca
fiin1i
comunicd,
prin
intermediul
diferitelor
limbaje.
Se
disting,
in
mod obignuit,
limbajul
vorbit
de
limbajul
n
vorbit, limbajul
scris
de limbajul oral, limbajul
artistic
limbalul
qtiinlific,
limbajul teoretic
de limbajul
practic.
Teo
artelor
de specialitate opereaz6, de asemenea,
cu
distinciii
tipul:
iimbaj
plastic,
limbal
poetic,
limbaj muzical.
inlelegerea
artei ca
formi
de
comunicagie specifi.cX
se
bazea
pe
faptul
c[ intotdeauna obiectul
artistic se
prezintd
in
ca
tate
de semn ce face aluzie la situalia
noastre
in
lume, la
pozi
noastrl
in
lume, ca
punct
de
referinli
existengiali
pentru
o
In mdsura
in care
arta unei societdli sau a unei epoci apare
un sistern
relativ
organizat
de
prezenle
estetice
distincte,
poate
fi interpretati ca
iimba; specific,
prin
care
diferite
grupu
sociale
iqi
<<
autocontroleazd
> pozilia
in
lume,
iqi
<<
autocontr
leazi
>> pozigia
in
univers. Nevoia
de
art[
pare
a
se
explica, astf
ca
nevoie
de
certitudine existenliall,
ca
nevoie de confruntar
din
partea
fieclruia,
a experienlelor afective,
treite
individual,
o
anumitl
informagie
obflnutl
9i
recunoscut[
de
cltre
t
membrii
unui
grup
social dat ca edificatorie
pentru
condi
lor.
Ajunqi
aici, ne
putem
permite
o
mai sistematic[
ordonare
materialului
pe
care
il avem la dispozigie. Prin
urmare,
permane
ne
gisim
angajafi,
cu
ajutorul
simlurilor
de
care
dispune
intr-un
amplu
proces
de
comunicalie
individuald
qi
colecti
Tot ce
intrl
in
cimpul
nostru de
observagie
comunicd.
. .
imposibil,
insi,
de ignorat existenfa
unor
zone
in
care
cor
nicalia
are loc mai intens, cum
e
imposibil de ignorat
existe
unor
((
centre
>
ce
faciliteazd,
intrelin
gi
permit
dezvoltar
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 29/50
aflam,
de
bunri seLttttLir
.faya
tutor
wanifestiiri
estetice
sei?s
foseda,
Ioltl.{r)
din
ele,
funcpie
de contextul
social
care se
face
simyitti?
de a:i
pare
d
se
curacleriza"
?rimul
rind,
prtn
cultul,
proparyii
nemai[ntilnite,
<'frumuse;ii
'tsizuale
*.
Aparatul
telelbnic
(
Contempora
de citrc
firn-ia
Elccrric
Canada).
Tacim
finlandez
inoxiclabil.
I
I
;,
*
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 30/50
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 31/50
1.
MaEind
electric5
de
mlcinat
cafea
-
tip
Braun'
Apararc
de
radio
rominegti
cu
tranzistori:
2.
Cora.
3.
Mamaia.
:.l
r.r
fa
'l*:r
*.
i3:,ll,,
*'*.*
i[
{F.
s.
*t:*,r*.*
*
*
#lrr.
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 32/50
1)utem
remarc&
efortul
t?.ttur
or
designerilor
catre
formele
simple,
ie
cele mai
rttulte
cri
aerodinamice,
cu o
pronunlata
z'aloare
funcyionald,
reluzind
unanim
orna??zentlt/
grattlit.
Calitattle
materialultd
tle
r.;bicei
metql
,dt
tna.tt'rtel plasfic
si:zt
exploatate
intotdeauns
in ztederea
obtrinerii
ztnui obiect
util,
;:onfortabil
;i
placut
in acelasi
timp,
ttstfel
incit,
'n
,'ondit
iile
elistenIei
pe piat{t
si
o
altui obiect,
in
egala
md.surd
util
si
carcJortabil,
cuftlpdr(ttorul
sd-l
prefere
pe
cel
ca?e
e
mai
plticut
sub aspect
estelic
'-.
nai
<
frumos
v,
cum se
spune.
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 33/50
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 34/50
1.
Vase
din
cristal.
Designer:
Swen
Palmq
2.
Coni-ecgionat
dintr-u
material
piastic
ieftin gi
uqor
(poiietilerr),
un asemenea
obiect
devine
nelipsit
in
condigiunile
vie;ii modcrne.
I)esigrrer:
Robcrto Sten
3. Vas
pentru
fiert apa
rcalizat
din
aluminiu.
Designer:
Erich
Slany.
4.
in
contextui
uilor aseme$ea
obiectc,
uritul der.ine
din
ce in
ce
mai
puqin
tolerat.
5. Cupi
dc
sticii.
llesigner:
Paoio
Venini.
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 35/50
retrinem
momente
xstorxce
eaolwtia
estetica
de
tiP
industrial:
I'rei
etaPe
istoria
cstetici
de
ciicat.
se
irnPun
de
la sine'
Trei
etaPe"
de
mult
dePiqite,
istoria
esteticX
aparatului
de
Proiecqie'
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 36/50
I, 2,
3, 4.
Citcva
etapc
din
istoria cstetici
a tclefonului.
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 37/50
TOTUL
DEVINE
COMUNICATIE
Constituie,
de
bunl
s-eam-[,
o.realitate
comunic-alia
? ?
la
nivelui
cons,rm.,lui
de
diferite
bunuri,
indus'
JJ
agricole,
dar
nu
putem
pune
semn
de
egalitate
intre
realizati-
la
nivelul
vestimentaqiei
qi
comunicagia
ia
nivelul
limbii
vorbite,
Vom
reline,
prin urmare,
wnor
canale
de
comunicalie
determinabile,
atit
in
;tura
diferitelor
tipuri
de
iimbaj,
cit
9i
in
funcgie
sociale
.a."
co-rrnic[
qrin
intermediul
acestor
1ilbaj.
comunicagiile
personale
privesc relafile
dir.ecte
^"rrrbrii
unui
grup
social
9i
pot
fi
intime
sau
publjce'
d"
*aripri,,eqte
relagiiie
indirecte
dintre
membrii
coleciivitlli
sau
-omunit[qi
determinate'
<
$ueta
>>
repre'
""r"t
cel
mai
tipic
pentru
comunicafia
intim[,
dupi
cum
""
*pur.,
dltt
iersp.ctiva
pre,ocuplrilor
actuale
pri-
i"rro^"nitl
.o-.rrriiagiei,
.u
,ttt"
dintre
formele
cele
mai
de
publicitate
negativd.
Lumea
modernl
pare
a
se carac'
mult
prin
conqtiinga
implicagiilor
multiple
ale
in
viala
sociali.
Problema
comunicagiei
nu
poate
fdr[
a
lua
in
discugie
mijloacele
de comunica{ie,
sau
de
comunicagie'
Ele
presupun exploatarea
pro-
"
a..lor
factori
care
permit,
intrelin
Ei
faciliteazl corou.
p"
,rtt
<<
canal
>>
determinat.
Aparilia
5i
dezvoltarea
scri-
este
interpretat5
de citre
Marshal
Mcluhan
(Understan'
uiaii,
lboq,
drept
eveniment
ce condigioneaz[
cultura
popour..
<<
Dlscoperirea
))
tiparului
de
c[tre
Guten'
s€
pr-ezinti,
pentru acelaqi
autor'
ca
moment
hotlritor
dezvoltarea^civilizagiei
europene
gi
americane
moderne.
tecent,
<<
descoperirea
>>
televiziunii
a
determinat
o
asemenea
Ei
intimizare
a comunicagiei
vizuale,
cI
-lumea
s-a
ai"ir.odute,
redusd
la
dimensiunile
unui
sat.
Se
disting,
-oa
obignuit,
<vechile>
mijloace
de
comunica;ie'
toate,in
.:tiune si
astlzi.
modernizate
ins[,
adaptate
contortulul
..'".p".J"
Ei
."ii.
mijloace
de comunicalie'
Vechile.mijloace
--cmunicalie
se
caractetizeazd
prin
posibilitigile
relativ
reduse
:are
dispun
pentru a
permite, intrefine
9i
facilita
comunicalia
-:r
anumit
<<
canal
>>'
Catedrala, muzeul,
sala
de
teatru'
sala
jJrrCerte,
cluburile,
cenaclurile,
saloanele
fac
parte
dln
<
vechilor
>>
mijloace
de
comunica{ie
artistic['
In
-
-:b;'
"fb"i"p"[r]r.rr"i;';;;;,'uaio"t,
cinematograful,
tele'
foimeazl
domeniul
<<noilor>>
mijloace
de
comuni-
Ele
sint,
in
acelaqi
timp,
mijloace
de
comunicagie
in
...
j
*".smedia,
dupl
o e^xpresie
provenit[
din
jargonul
-
pentru
cl
Je
permit
ca
un
mesaj
oarecare
s[
par-
.: l; ;"
n'um[r
foarte
mare
de
indivizi,
in
acelaEi
timp'
In
:-i:i.i1e
comunicaliei
in
masl,
destinatarii
sint
intotdeauna
-:-.-il
ii,lispersagi'in
puncte diferite,
pe
o
suprafagd
geograficl
,,
-
f
iltogrrl
,roibit,
intre
persoane,
scrisoarea,
telegrama'
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 38/50
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 39/50
CEVA
DESPRE
STANDARD
xil#*
ffi*,:li:jt
5,1ii,k,'1il:;,
j:,fi::,
ii",'s"ili'it:
35
nevoia
de
chibzuinl[.
Desigur,
chibzuinla
nu
poate fi
decit
creatoare;
noliunea
de
chibzuingd
rdmine
permanent in'
cornpatibil[
cu'gestul
reflex'
cu
tot
ce
tine
de comportamentul
<
auiomatic
,r,
-r,
tot
ce
presupune absenla
spiritului
critic'
Totugi, exist[
un
anumit
iribut,
pe
care fiecare
dintre
noi
il
plSteqte,
de obicei,
<
automatismului
>.
Studille'*ai
noi
de
antropologie,
sociologie
qi
psihologie
sociaiir
au scos
in
evidenq5
rolul negativ
al
aEa-ziselor
standarduri
Ei
stereotipii
de tot
felul
ce
populeazl
conqtiinla
diferitelor
gene-
fa ii.
Faptul
c[
oamenii
sint
nevoigi
sd
foloseascl
aproxirnativ
aceleaEi
c.1rint"
pentru
a
se
refeti
la diferite
fenomene,
la
diferite
situagii,
faptul c[
tot timpul
oamenii
sint
nevoigi
si ragioneze
aproximativ
irr
limitele
aceloragi
tipare
logice,
si
acgioneze
aproximativ
in
limitele
aceloragi
canoane
<(
etice
>
ingridegte'
intr-o
m[sur[
mai
micd
ori
mai
mare'
caracterul
creator
al
oric[rui
act
de
gindire,
ingr[degte,
intr-o
mlsur[
mai
mici
sau
mai
mare,
posi-
lilita1if.
tr6"rtt.
de
a ajunge
la
adevdr
gi,de-a enunla
adev[rul.
Cu
toate
acestea,
tributul
pletit
standardurilor
qi
stereotipiilor
r[mine
oarecum
neinsemnat.
Devenind
conqtienli
de
funcgia
negative
a standardurilor
qi
stereotipiilor,
oamenii
acfioneaze'
pe
diferite
c[i
specifice'
pentru
a le
reduce
in{luen1a,
pe
cit
posibil,
la
minimum.
O bun[
parte
a
moqtenirii
literare
$-i
artis-
iice
deqinute
se
cere
ingeleasS.
pe
linia
unor
atari
eforturi.
Conqti-
inga limitelor,
spunea
filosoful,
presupune dep5girea
1or'
.Din
nefericire,
citeodati
-
s[
recunoaftem
-
ne
complacem,
insi,
Ei
intr-o
situagie
favorabil[
standardurilor,
stereotipiilor,
qa-
bloanelor.
Nietzsche
formula,
firi indoiald,
un
mare
adevlr
atunci
cind
spunea
cd a
trli la
modul
uman
inseamnl
a
inventa.
Trebuie,
iisl,
avut
in
vedere
faptul cd
verbul
a
irl.)entct
cunoa$te
cel
putin
doue
pozilii
ce
merit5 relinute
cu
toat[
atenfia. Prima
se
ieflrl
la
<
ittv"ngia
>
realizatd
in
contact
nemijlocit
cu
lucrurile
9i
1ir-rind
seama
d" c.e"
ce
deja exist6'
A
doua
se referd
la
<<
in-
i'"ir1ia
>>
realizat[
in conditiile
in
care sint
ignorate
datele
funda'
,'r',.nt"l.
ale
realitl1ii.
in'primul
eaz,
a
iiuenta
implicd
desco'
perirea.
in
al
doilea
caz,
a inventa
implicd
fabulagia'-
In
tot ce
i...n'r,
in tot
ce
intreprindem,
intervin'
atit elemente
de
<<
desco-
perire
>>,
cit
qi
de
<
fabulalie
>>.
Citeodat['
prezenta
unora
poate
ti
mai
evidenti
clecit
a
altora'
Tot ce
constituie
descoperire
trideaz[
situalii
de
integrare
a
noastrl in
lume,
de acgiune
in
spiritui
principiilor
dupi care
lunea
se cl1i.uzegte,
in
spiritutr
iegilor
ce
guverneaz[
existentul'
Tct
ce
constituie
fabulatie
tt5deazl
situalii
cle
detagare
a noastr5
j:
iume,
de
detaEare
de
tot ce
existi.
Cunoaqterea
umani
poate
t.
_
2.,3
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 40/50
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 41/50
CEVA DESPRE
STANDARD
lionate
intotdeauna
de
gradul
de
dezvoltare
a
mijloacelor
9i
?a
relagiilor
de
producgie.
a
f
Sinrem
obligagi,
din aceleaqi
considerente,
si
luXm
in discugie
Ei
standardwile
de
ordin estetic.
Faptul
ci
judecdgile
noastre
de
gust gi
valoare
coincid,
dincolo
chiar
de
profilul
spiritual
stabil
al
fieclrui
ins, constituie
cel
mai bun
argument
in aceastl
privinl[.
Dn
"tie
perspectivl,
e
necesar
sd
fie avute in
vedere
standardurile
cu
cea
mai
mare sferl
de aplicabilitate
-
standardurile
general-
umane.
O sfer[
mai
restrinsi
o
au
standardurile
nalionale.
Vin,
pe
urm[, cele
regionale,
cele locale
gi
familiale.
ln
raport
cu
zonele
de manifestare
ale
diferitelor
tipuri
de
standard
pot
fi concepute:
standardurile
imaginative'
standardu-
rile
lingvistice,
standardurile
comportamentale,
standardurile
valorice.
Dac[
ginem
seama cit
de
mult
<<
sem[nim
>
unii cu
algii,
-
prin
faptul ci
subscriem
la o anumit[
morald,
ci sintem
formali
in
gcoala unei anumite
culturi
gi
in
spiritul
unei anu'
mite civilizagii
-
intreaga
lume
ne apare ca
standard.
E interesant
de
observat ci
insdEi
arta'
cea
mai
ambigioasd
dintre
activit[1ile
umane
pe
linia
a ceea ce
numim
originalitate,
se definegte
ca
<<
standard
>.
Din
acest
punct
de
vedere
parc[,
prea
mult
seamdn[
intre ele toate
picturile, prea
mult
seamlnl
intre ele
toate
scrierile
literare
proprii
unei
civilizalii
determi-
nate,
prea
mult
seam[nl
intre
ele toate
monumentele
de arhi-
tecturi
specifice
diferitelor
epoci.
Legat
de
ingelegerea
artei ca standard
au ap[tut
qi
incercirile
mai noi
de'programare
a
artei
cu
ajutorul
computerului'
in construcgia
fieclrui
moment estetic
vom
putea
distinge'
astfel,
diferiie
elemente
standard:
standardurile
arhaice,
ginind
de insdqi
inc[rcdtura
semanticd
a
materialului
artistic,
literar
utilizat, standardurile
vechi,
qinind
de
influenla
pe
care
o
exer-
citi tradi$ile
specifice
unei
zone culturale
date'
standardurile
recente,
ginind
de
ambigiile
novatoriste
ale
fieclrui
moment
triterar sau
artistic.
A
persevera,
impreunl
cu algii,
pe
linia
tra-
di$ei,
devine
standard.
A
persevera,
impreun[
cu
al1ii,
pe
linia
inovaliei,
devine de
asemenea
standard.
Unde
mai este,
atunci,
acel simbure
de originalitate
in
care
toli sperdm'
de care
togi
ne
legim sperangele
de
a
rimine
nemuritori
? Standardurile
vechi sint violate
prin
acgiuni
-
inilial originale,
dar care,
apoi,
devin foarte repede
standard
-
funcgionind
pe
linia
a ceea
ce
se nume$te
inovafie.
Standardurile
vechi sint
violate
printr'un
act inifial revolugionar.
Actul
insd
al violirii
unui
standard'
cu
neblnuite
implicagii
in
fenomenele
de conEtiingd,
in
comportamentul
oamenilor,
se
traduce,
totodatl,
gi
printr-un
act
de
profanare.
Ceva care,pini
atunci
fusese socotit
(
sacru
>,
intangibil,
de
negindit
chiar,
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 42/50
CE SE
VA
INTIMT'LA MIINE?
? O
devine
profanat.
O alta
ordine
se instaureaz[.
Noua
orJine
i
J$ r'r
asigura in
curind lespectul
cuvenit. Noua
or.linc
\-a
st
gi
ea,
in
curind,
sub semnul
a
ceea ce se
numeEte,
de obice
.sacrlr.
Pe
mlsuri
ce
devine
<(
sacrfl
>>,
intangibil5 deci,
nou
ordine devine
consetvatoare,
se consacri
ca
standard.
Tot
timpul omul
are de
luptat
cu ceva,
are
de
infruntat
ceva
Tot
timpul, fiecare dintre
noi
incearcS
sS. depigeasci ,:
barier
impusi
de
insugi
mersul
obiectiv
al l'rcn-irilor qi
tor
dmp
fi.ecare din
noi
descoperl
c5. atunci
cinci
a
dep[Eit
respectiv
barier5,
in
fala
lui
s-a indllat
aita.
Efortul
uman
nu
poate
fi
ingeles,
{ru
poate
fi definit,
decit
c
eroic.
Efortui urnan
nu
poate
fi
ingeles
decit
ca
eroicl
zbater
intre
standard
Ei
originai.
Paradoxul
consti.
in
aceea
ci insig
ambifa cle
a
scipa,
Ce
a evada,
de a
ieEi
din
condiqia
standardul
este, la oameni,
standard.
Existi
un eroi.sm
individual
qi
u
eroism
colectiv,
in aceasti
rnare
gi
dramatici
infruntare
standardului,
pe
care,
de fi.ecare dat[,
timpul
gi
spagiul
ni
impun. Congtiinla
acestui
adev.ii pare
a
cotstitui
fondui
dra
matic al artei moderne.
Frurnusetea gi
tragismul
artei
ilolerne
par
a
consta
in c{esco
perirea
marii
aoastre imposibiliti;i
de
a
depigi
ceva
pe
car
Iumea
in
care
trlim
il are
propriu,
il
are
specific.
Ieri
s-a
triit
fdr[ indoiaii,
standard.
Zitia
Ce
astizi
iqi are
standarJuril
sale.
Curn
s[
crezi ci
niine ].'-ir:..ea
se va elibera
de
orice
stanlarl
$i
totr-r5i...
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 43/50
hJOI
MITURI,
NOI
RITURI
mulli
esteticieni
rnai
noi,.
relagiile
-complexe
dintre
artd
?O
se
cer
studiate
ca
refiectind,
Je
obicei,
o
anumite
J
I
despre
lucruri'
proprie u'ei
civilizagii
sau
alteia'
ep-oci
sau
alteia.
Opera
de^artl
s'ar
Prez€nta,
&st-
de
^orice,
ca
un
(<
obGct
)'
Comp-ortamentul
nostru
ea
nu
va
putea
fi
complet
striin
de
<
felul
>>
general
cum
faga
de
celelaite
<<
obiecte
>>'
Nu
numai
atit,
dar
co^nginutul
siu
specihc'
op-era
de
art[
nu
va
putea
s[
nu
un
anumi.t
fei
al
nostru
de
a ne
manifesta,
de
a
interveni
real.
"
fost
exprimata,
inigial,
acum
aproape
o
jumltate
de
t";"
forrr-,1,
<lesigur,'incomplet[,
de
c[tre
filosoful
ger-
Cassirer.
Discipol
al
lui
Hermann
Cohen'
St{91
"""f."rr,i"rr.
din
Maiburg'
-Ernst
Cassirer
(1874-194.5)
iizl
rt*uojul,
pririul
-v-olu-m
dln
Philosophie
d'er
Formen,
urmat'
in
1925,
de
Qindirea
miticd'
iar
1929,
de
Cunoalterea
simbolicd.
Pentru
Cassirer,
estetica
nu
constituie
studiul
unei
categorii
a
cunoaqterii,
ca
pentru
i.""t[
idealist5,
ci
analiza
unei
Richtung
-
a
unei
directii
simbolizantll
..
ii
expiic[
pe
om'
ahturi
de
fiin1e
vii,
ca
esenll
specifi'c['
*Ce
presupune
(.activi-
simbolizantl
>
specifici
omului
? Presupune
o
modalitate
de
a
ne
exprima
adeziunea
la
lume'
printr-o multitudine
ce
irldeaz[,
dF
obicei
aluziv,
interesele
loa_strei
noastre,
idealurile
noastre'
Cassirer
consideri
cd
apare
niciodatl
omului
<
aEa
cum
este
ea
>>
in
realitate'
I
permanint
noi
vedem
in
lucruri
9i
altceva
-
rnai
muit
sau
i
o.rii.t
-
decit
sint
acestea,
c[
permanent
noi
vedem
in
simboluri
ale
1or.
Cu
alte
cuvinte,
specific[
con$tiinfei
"t-fi
te"dinla
de
a
deforma,
la
infinit,
lumea,
^d"^"
1:
reprezentlri
<<
neintocmai
>>
despre
ceea
ce
se
intinpla
lnt,
'i"rpr"
noi.
inqine,
despre
piopriile
noastre
realiziri
"ai.e
miiuri.
Prin
fiLcare
<
reprezentare-mit
>>
pe
care
omul
?;;;
;;;;;;
lucr,-rri
sau
despre
sine,
el
se
proiecteazd
afectiv
.pliiru"t
in
lutoe.
<
Conqtiinqa
mitic[
*
va
spune
m-ai
tirziu
Gusdod
-
asigurl
lumii
un sens
uman
>>,
deoarece
;;.
incompatibill
cu
omul
s-ar
condamna
pe
sine
insiqi'
a"
u
n
dereistic,
mitul
constituie
un
formular
sau
o
a
comportamentului
uman
in
inse-rfiunea
1a-
Pdntre
El
este
-
continu5
Georges
Gusdorf
in
Mythe
-er
(1953)
:
esenqa
unei
*umanit[li
nu
.desprinsd
de
cl
reincarnat[
pdn
ele.
El
este
existenla-
ins6Ei
>'
fdcut
spre
ingelegerea
modernS
a
mitului
a fost
recu-
.e
.1
clonstituie
intotdeauna
o
formi
de
prezentare
gi
reprezentare
a
realului,
caracteristicl
^unai
hentaliterii
antice,
dar
Ei
celei
contemporane'
nu
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 44/50
CE
SE
VA INT1MPLA MIINE?
40
numai
mentalit[fii
religioase,
dar
qi
celei laice,
nu
numai
talitlgii
primitive,
dar
gi
celei mai
recente.
Cunoagterea
u
in
general,
s.ar caracteriza
astfel,
potrivit
unor
opinii
e
curente,
prin
dou[
tentagii opuse: pe de
o
parte, tenta;ia
vedea
in
orice obiect
altceva
decit
el
este
in
realitate
-
te
de deformare
a obiectului;
pe
de
alti
parte,
tentatia
opu
abordare
<<
lucid[
>>
a
obiectului.
Cele doul
tentalii
p
intilnite la
toate dimensiunile
activit[gii
noastre
cognitiv
nivelul
poeziei
gi
al
gtiinEei,
la nivelul
aitei
gi
al filosofrei,
-
sebirea
constind doar
in
rolul
preponderent
ce
poate
sll
fi.ecare
intr-un
caz
sau
in
altul.
$i
una
gi
alta
dintre
cele
tentagii
qi-ar
avea
<<
rostul
>
s5u
pozitiv
in
cadrul
siste
uman
de cunoa$tere.
Deformarea,
in
plus
sau
in minus,
a
o
tului
-
mitizarea
-
s-ar
justifica
prin
nevoia
noastr[
sublinia
permanent
ceea
ce este
esenlial,
important
in
<<
lucr
in
situagii,
din
perspectiva
lumii
in
care triim.
Mitizare
defini,
prin
urmare,
ca o acliune
de
reprezentare
defo
a
unui lucru,
a
unui
fenomen, a
unei
situagii,
in
conform
cu
interesele
noastre,
in
conformitate
cu
interesele
gru
social
din
care facem
parte,
in conformitate
cu
civilizagii
la
subscriem.
Opusi
tentafiei umane
de
mitizare
ar fi
demitiTarea,
e
de menginere
in limitele
obiectivitSgii,
efortul
de a
fi
lucid.
Spre deosebire
de
arte
$i
literaturi,
ce
par
activit[fi
prin
1en15
creatoare
de
mituri,
$tiinfa
ar
fi
demitizantS.,
stin
semnul
efortului
de
a ingelege gi
domina
lumea,
((
aga cum
fdrd
exagerare,
fdri
iluzii.
no."
noastrd,
dominatd
de spiritul
Stiinfei
Ei
al
tehnicii
dupi
aceiagi
autori,
epoca
marilor
<
destruc(ii
de mit
epoca lucidit5gii,
epoca demitizirilor.
Admigind
c[
noi vedem
permanent
lumea
altcum
dec
<
este
))
desigur
relativ
<<
altcum
>
-
admiqind
ide
efortul
uman penduleazi
permanent
intre
tentafia
de
a
def
lumea gi
tentalia
de a
o
aborda
in
conformitate
cu
propr
esenfi,
va
trebui sI recunoagtem
doud
componente
funda
tale
ale
comportamentului
nostru.
Fati de
lucrudle
pe
ca
<
abordim
normal
>>,
noi ne
vom
.trnport",
bineinqele
acelagi
mod
adicl normal.
Fag[ de lucrurile
pe
care le
<
dlm
>>
insi
deformat,
noi
ne vom
comporta
<<
deform
Comportamentul
deformat,
fagi
de
un
obiect, vdzut
drep
ceva decit
este el
in realitate,
se nume$te
rit.
,Ritufdesemn
prin
urmare,
comportamentul
nostru deformaf
fagd
de
r
zentarea
deformatS.
a unui
lucru,
a
unei situagii,
a
unui
feno
Ne comportlm
diferit
acasi
gi
la
teatru, ne
comportlm
d
in
relagiile
o6.ciale
gi
in relaliile
de
familie,
ne
comport[m
rit
faqi
de
fiecare
lucru, fagi
de fiecare
flingi, fagd
de
fiicare
im
jurare.
In
raporturile
cu
superiorii
s[i,
funcgionarul
ado
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 45/50
NOI
MITURI,
NOI
RITURI
atirudine
decit
fagi
de
colegi.
omul
pe
care
il
are
in
fa1[
nu
41
nu
numai
un
om' ci
9i
o
<autoritate>,
-
autoritatea
institugii
sau
autoritatea
statului.
in
faga
pinzei semnat[
de
pictor
celebru,
vizitatorul
odc[rui
muzeu
se
va comporta
,'.
decit
in
faga
unei
pinze
<<
banale
>>,
semnati
de cdtre-un
Am
v[zut
iri
atelierele
Vaticanului
o
picturl
aflat[
curs
de
restaurare
care
multi
vreme
fusese
considerati
ca
lui
Murillo.
La
restaut& €,
s-a
descoperit
cd
este
despre
o
eroare
sau
despre
un
eventual
fals,
extrem
de
i. i"li"ul
ce
reginuse
atitalimp
atenlia
publicului
devenise
o
pinzi
banal[,
plasat[
intr-un
col1
de-atelier
9i
ag-teptind
,ri.reiirrdul
pentru
a
fi
supusl
tratamentului
necesar.
Nimeni
mai
d[dea
nici
o
impbrtangi.
<<
E
un
fals
>>'
Se
uitase,
datd,
totugi,
c[
acest
<<
fals
>
fusese
capabil
si
atragd
"
^ii'd"
oameni'
atita
vreme.
Se.ignora
pin[
9i
faptul
cd
respectiv[
avea
o
vechime
apreciabil[
9i
ci
pentru
aceaste
ir
fl
meritat
mai
mult
respect'
se
ignora
valoare-a
in
obiectului.
Mitul
se
<
prlbugise
>>
9i
oamenii
iqi
schim'
automat
ritul,
se
comportau
acum
fag[
de el
ca
9i
cum
ar
fost
un
lucru
obisnuit.
iiii
rit
se
definesc
drept
termeni
corelativi,
determinindu'se'
de
pe
pozigii
estetice
nematxiste,
teotia
estetic[
a
mitu-
a
fost
preluat-e de
cltre
o seam[
de
ginditori marxiqti
care
"e.rt"t
s]o
dervolte
pe
linia
acelui
simbure
de
adevir
pe
evident,
il
conqine.
Fird
indoial5,
dup[
cum
spunea,
Mar-x'
"^.r^git
1"ara.""na
necesitatea
unui
sentiment
de soli-
cu
irr.rrrril",
cu
propriul sdu
trecut,
cu
-proqriile
sale
ctiuni.
cu
intreg
universul,
pentru
a
se
justifica
faqd
de
sine
in
.;;"
;;
intrepri"nde,
pentru
a se
autodetermina
la noi
fapte'
r
""i
".t"ti,
1" noi
acgiuni
temerare'
pentru
a cluta
si
obqind
rrai
milt,
s[
vrea
mai
mult,
s[
incerce
mai mult'
Din
perspec'
tiva f.losofiei
marxiste,
mitizarea
s-ar
defini
drept
mijloc
de
inte-
grare
individuali
gi
colectiv[
in
realul
aflat
perm-anent
in curs
3.
tr"n.fott-tare,
de
cunoagtere'
de apropriere
de
citre
om'
t)biectului
reprezentat
fiindu-i
atribuite
sensuti pe
care
inainte
nu le
avea,
tttit.rl
t'" constitui
intotdeauna
o
imagine
a
rea'
Lului
<<deformat
Pozitiv).
Sd
recunoaEtem
cd
fenomenul
uman
nu
poate
fi conceput
in
afara
acestui
proces
de
<<
deformare
pozitivl
>>
a
realului,
pe
intreg
parcursul
unor
direcqii
ale
cunoaqterii'
i. V-oi*lt-
uL
secoLului
XX,
Roget
Garaudy
subliniaz5
una
din
p.rtic"laritafile
importante
ale
mitului
ingeles
astfel.
Pentru
un
marxist
-
noteazl
el
-
mitul
nu
poate
fi
conceput
numai
.r
""
r"p"t,
al
omului
cu existenla,
ci
9-i
ca
un
apel
la
<
a
face
>'
ia
practic[
>.
Mitul
nu
trimite
niciodatl
la
existentul
inconjurdtor
io'."r.
noi
ne
migc[m,
in
care
noi
sintem'
<
El
relevl
nu
atit
o'
rl
ii
i
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 46/50
cE
sE:vA
lutiupre vritNe
I
A-,
prezenli
cit o
absenqi, o lips[, un
vid
pe
care noi sintern
chem
aA sd-l umplem
>>.
Reproducind
observalia lui
Roger
Garaud
va
trebui
sd avem in vedere
ci fenomenul
mitizirii
se
ce
bineinqeles,
interpretat
istoric.
Fiecare societate percepe
rea
potrivit
propriilor
sale interese
qi
aspiragii.
Ajungem s5. discutlm, dupd
cum
se
poate
vedea, despre
pa
cularitdgile
de
deformare
pozitiv5
a
realului
in
civilizalia
co
temporanl,
din
perspectiva
orinduirii
sociale existente, a di
ritelor culturi nagionale,
a diferitelor
configuragii
etnografi
regionale, a diferitelor
grupuri
sociale;
din
perspectiva
dife
telor ideologii,
adic5.
a acelor sisterne
de exigenge
qi
reprezen
caracteristice formaliunilor
sociale la
care
o€.&rrr
referit.
Un
filosof american, Lewis Mumford,
a
publicat,
acum cig
ani,
o
carte
in
care analizeazi
mitul maginii
in societatea a[1
rican[
actuali
(Lewis
Mumford
-
The
Mlth
of the
Maclin
Technics and Human Development).
O
altn
carte, apargini
profesorului
Gillo
Dorfles, studiazi
mituriie
societdgii
co
temporane,
pornind
de
1a
studiul diferiteior
profesii,
ai
di
ritelor
preocupdri,
al
diferi;ilor oameni-mit,
mergind
pini
studiul
reclamelor
(Gillo
Dorfles: Nuoc,i miti,
nuoui
riti, L96
Atari
teorii
presupun
ingeiegerea
culturilor
ca
mari
ansambl
de
mituri
Ei
rituri sociale.
Noua
conceplie atrage
dupl sine m
tocie de cercetare
specifice, inclusiv in
ceea ce
priveqte
domen
aftei.
L'estetica del mito, w
alt volum al iui
Gillo
Dorfle
ap[rut
in
1969,
iEi
propune
tocmai un
asemenea
gel.
Ne vede
deci,
in
situagia
de a
privi
arta
contemporan[
ca
domeniu
cadrul
c[ruia
are
loc
un
permanent
proces
de
construclie
miturilor
(rnitopoesis),
ca domeniu
in
cadrul cdruia
societat
contemporanl
igi
fiuregte neincetat
miturile de
care are
nevo
Opera
de
arti
va
putea
fi
interpretat[, din
acest
punct
de vede
ca
prezenld
materiah.mit,
ca
<<
obiect
>>
in care noi
vedem a
ceva
decit
realitatea. Opera de artS
va referi. despre lume
limpede,
prin
prisma
unei
mentalitdqi aparte, a
unei
psiholo
aparte, a unor
condigii sociale aparte.
Studiind literatura un
gdri,
bun[oard, va trebui
si
ginem
seama de miturile
diferitel
teme, de miturile diferitelor
probieme
de
ordin social,
polit
moral,
de
miturile diferitelor tehnici
literare, de rniturile dif
ritelor tipuri
de rezolvare
a
diferitelor
conflicte, a diferitel
solugii, a
diferitelor
personaje.
Fiind
un ansamblu de mitu
arta oric[rei
liri
gi
a oricdrei
epoci se dovedegte
expresia
un
ideologii specifice,
adici a unor sisteme
de
reprezentiri
pe
ca
oamenii
qi
le
fac despre
lume,
in
conformitate cu interesele
1
cu aspiragiile
lor,
cu
idealurile
1or. Respectivele
reprezent[ri v
corespunde
-
intr.un
grad
rnai mic
sau mai mare
-
viziu
generale
pe
care societatea
o
are
despre
lume, la
un mome
dat.
ln
mS.sura
tn care unele
dintre
ele
nu
corespund viziu
generale
pe
care societatea
o
are despre
lume
la
un moment
d
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 47/50
NOI
L{ITURI,
NOI
RITUR,I
in
general'
ele,teferd
despre
lume
fals
sau
aproximativ
fals'
43
porlgi.i egoiste
a
diferitelor
grupuri,
cercuri
soci-
a
diferitilor
indivizi'
urt.i
.u
domeniu
in cadrui
c[ruia
are
1oc
un
continuu
de
<(
mitopoesis
>>
ne obligl
slLu:am
in
considerare
Ei
i""ers:
iesrrucgia
miturilor.
.
Fiecare
colectivitate
afe
d.
t"it*i
noi'
potrivit
cu
interesele
9i
posibi-
."f.
J"
"
r"
ufir*u
in
lume.
Aceasta
presupune ideea
de
a"-mu""hite
relativ[
a miturilor'-O
culturi
are
nevoie
noi,
intrucir
cele
vechi
sau
unele
dintre
cele
vechi
nu
nerrollo.
sale,;
total'
pargial'
indiferen '
Al.1
explice
de
ce
anumite
opere'
la
modd
o vreme'
se
<<
invechesc
>>
;"a
i"
J.t""tudlne.
Valoatea
oriclrei
opete
de
art['
ca
prezente-*i,,
p*t"
a
depinde
de
capacitatea.
ei
de
a
;il
*"ti
exigenlelor
pubfice
in
<<
devenire
>>'
ce
capa'
ei
de
a
rrrr."
u'.rr*>' Se
face,
de
obicei,
distincgia
intre
normaLe
gi
mitLtrile
aberante'
Mitul
normal
s'ar
pre'
drept
o
imagine
deformati
despre
ceva,
in
conformjtate
i"r"r..ae
fi.regt"i
ale
unui
individ
sau
ale
unei
colectivitlli.
*riegi"a
dupd
sine
rtr:
colnportdment
uman
abe'
s-Br
prezenta
drept
t
imagine
defotmat[
despte
ceva'
mult
decit
este
-,,
p"t."lt
",
iin conformitate
cu
interesele
.."tUia.
>>
ale
unui
individ
sau
ale
unei
colectivitlgi'
examinS.m
citeva
cazuti.
drtistice
to"tiiri"
f
eti;iza.nte
privesc,
d-e
nildl'
operele
,,
vede
>),
neiniemeiat'
mai
mult
decit
ceea
ce
.. ,*dri-J
vadl
>,
admilind
acel
coeficient
6'resc
de
atraclie
interes
exagerat
p"
."."
orice
mit
il
presupune'
E cazul
ope-
in vog[
t
perioadi
de
tirnp
foarte
scurtl'
dupa
care
t"tl:1
u
.a1*."i5
>>,
iar
istoria
de
specialitate
le
ignorl'
E
cazul
marllor
efemete'
care
lin
cel
mult
cit
trlieEte
o
anumiti
persoani'
drtistice
satt
Literare
mumificante
se
definesc
prin
res'
;"
;"t"
p"Lri."i
continu[
s;-l
nutreasc[
fagl
de
<
fos-
mituri
>'
care'
deEi
nu
n'rai
prezintd
interes
in
via;l.
unei
<<
trliesc
>
datoritd
faimei
lor
de
aitidatl'
Atit
ca-
ie
fetigism,
.ii ii-."l.
de mumifiere estetici
nu pot
fi
f[r[
a
avea
in
vedete
timpul
societlfllor'
un
timp
conseruat,
la dimeniiunile
clruia
fiecare
socie-
rrliegte
permanent.
'N.
a.p""tttdm
viitorul
pe
baza
expe'
";;F
dil
"ecut,
;onstruim
lumea
de
azi
pe
baza
de
ieri'
I
oameni,
sau
gtupuri
n'rari
de
oameni,
care
trii'esc
prezentu
.:,-',:i
prin'prisma
trecutului.
Sint
oameni'.sau
gruputi
TutJ
oam'eni,
iare trliesc
prezentul
;i
p{n
prisma
trecutulul'
b
:
losibil.
insd,
de
ignoral
total
trecutul'
un
timD
e\uizaf,
la
dimensiunile
clruia
orice
societate
permanent.'f
"".t"
i"
"c"1
ansamblu
de
impresii'
de
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 48/50
44
CE SE VA
INTIMPLA MIINE?
idei,
de
sentimente,
de interese
gi
conflicte
specif.ce
unui
anum
loc
qi
unui anumit
moment.
Oricite relicve
ale
civilizaEiei
egi
tene am
cerceta, noi nu
vom
putea
niciodat[
sX ne
transpunem
pe plan
estetic,
in
acel
univers
de
preocupdri
proprif
nrrm
Egiptului antic.
Noi
traducem,
practic,
fiecare
operi
din
trecu
in
limbajul
experiengelor
noastre
actuale.
Ea apargine,
insd,
to
tugi
unui
timp
care nu
mai
este
cel
prezent.
Nu
putem,
oricit
eforturi am
face,
sd retr[im
sentimentul
estetic
al
omulu
<<
ideal
>>
din
Renagtere.
Apreciem
arta
Renaqterii
prin
prism
unor sentimente
care
sint numai
ale
noastre.
Miine,
algii
vo
aprecia
ceea
ce am realizat
noi
astdzi,
in
lumina
unor
experienl
qi
a unor
tr[iri
care
vor fi numai
ale lor.
Cantitatea
de
desuet
care
se
profileazl
astfel, la
nivelul
cultu
rilor,
apare
ca impresionant[.
In
ce misurd
fiecare dintre
acgiunile noastre
sti
sau nu
std
su
semnul desuetului,
e
greu
de
spus.
In
ce mlsurd
fiecare
dintre
acliunile
noastre
se dovedeEte
spe
cif.ci
timpului
prezent,
e iarigi
greu
de
spus,
pentru'ci
no
sintem
<<
compugi
>>,
prin
definigie,
atit din
elemente
ale
tre
cutului,
cit
9i
din
elemente
ale
prezentului.
Mituril.e,mumificante
se inscriu
pe
linia
a
ceea ce
numim
obiq
nuit
tradigionalism.
Miturile
feti;iTante
se
inscriu
pe
linia
a
ceea
ce
numim
obignu
novatorism.
$i
unele,
gi
altele
presupun
un
comportament
aberant.
O
cercetare
atent[
a literaturii gi
artei
noastre,
conceputi
di
perspectiva
unor
atari idei,
ce
preocupS.
o bunl
parte
a
estetic
moderne, nu
ar
fi,
desigur, lipsitl
de interes gi
poate
. . .
nici
d
surprize.
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 49/50
ORIGINAL,
REPRODUCERE,
COPIE,
REPLICA
f[rl
indoiah,
o realitate
esteticl
evidentl
qi
consacrat^
45
care
simlim
permanent nevoia
si
ne
raportlm:
domeniul
Exist5'ins[
gi
o
alt[
realitate
estetic5,
tot
atit
de
evident[,
care, totugi,
noi
n-o
lulm
ca
atare
in considerare
Ei
la
care
s[
ne
raportSm
mai
pulin.
Aceast[
realitate
se
1" toate
acele
obiecte
ce
nu
stau
sub semnul
<<
origina'
>.
ce
nu
sint
<<
unicate
>>,
Ei,
deci,
nu pot
fi
considerate
6.
artd.
Analizind
atent
situagiile
estetice
fundamentale
ast[zi,
constatem
c[
ponderea obiectelor
cu
statut
estetic
nu se
bucurl
de
privilegiul originalitSlii
-
copiile
Ei
repro'
artistice,
ca
9i
replicile,
intr-o
oarecare
m[surd
-
mult
mai
mate
decit
sintem
noi
dispuqi
si
credem'
Lumea
la teatru,
lumea
merge
la
muzeu,
lumea
merge
la
conc-ert'
astfei
termenul
de
Lume
noi
avem'
totuqi,
in
vedere
il;
destul
de restrins
de
indivizi.
Lumea
ingeleasl^astfel
ll'rp^ri.rd"
decit
retativ
pufini
oameni,
pentru
c[
fi'ecare
noi
intreline
relagii
eitetice
nu
numai
cu
domeniul
propriu-zisL,
ci
qi
cu
domeniul
acefor
obiecte
ce
repro-
op.ra
de
arie
-
h"
.u
.pictur[,
-sculptur[,
gra4cd,
fie
ea
teatral
sau
muzical.
La
radio
ascultdm
zilnic
trans-
muzici simfonic[
-
inregistrare
din cutare
coo'
celebru,
teatru
la
microfon
-
adaptare
dupl
Shakespeare'
sau
Ionesco,
la televizor
urmdrim
filme
care
sint
raismise
>
pe
micul
ecran'
in
genul
in
care
un
album
cu
de
artn
ne transmite
cite
ceva
din
<<
farmecul>>
Prado,
Luvru
sau
Capela
Sixtin6'
E
limpede
""
pou,.
fi.
pus
semn
de
egalitate
intie
filmul
vlzut
pe
micul
ii-l"t
vizionat
in
sala
--de
cinematograf
;
cu
atit
mai
mult,
pout"
fi
pus
semn
de
egalitate
intre
spectacolul.
de teatru
de
c[tie
institutia
cu
acelaEi
nume
li
<<
tedlul.
La
micto-
),
sau
<<rcatrul
T\t>t.
Spectacolul
de operd,
operet5,
estradl
modificagii
de
proporgii
-
asem[ndtoare
cind
sint
cu
ajutorul
unuia
dintre
noile
mijloace
de
comunicalie
mas6.
Nu
ar
fi. cazul
oare
sd
ne
intreb[m
ce
pondere are
noastri
artistici
flcut[
prin
intermediul
albumelor
art6, al
reproducerilor
publicate
in
paginile
ziar-el-or
9i
revis-
gi
c[rgil^or
pogtale ilustrate
-
care
toate
modific[,
pentru
"t,
'rp.r^.
altereazl
imaginea
real[
a
operei
unui
artist
-
.ittd
fot^r'thm
o
judecat[
de
valoare
? Care
este
can-
de
<<
livresc-estetic
>)
asigurat[
prin
intermediul
<
repro-
>>,
<<
reluirilor
>>,
(
retransmisiilor
>>,
<
inregistt[ri-
r,
proprie
fiec5rui
individ
ce
vine
in
contact
cu
o oper[
arti
airtentic5?
Sint
probleme care
privesc-Ei estetica,
gi
artei
gi
nu le
putem
ocoli.
Discutlm
despre
publicul
al
aitei
co.ti.-por"ne;
incercim
sl
determinlm
celor
care
frecventeazl
opera
unui
artist
sau
altul,
unui
dramatutg
sau
altul;
incerc[m
sX
$nem
seama
de
exi-
7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Ce Se Va Intampla Maine_Part1
http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-ce-se-va-intampla-mainepart1 50/50
CE
SE
VA
INTi\,TPLA
IUIINE?
4 6
3#*'
i;'H*im
;""'',?ft:'il:'f;1:";i1il#l:,':"T
tate
eterogen[,
in
care
cultura
artistic[
dobinditn
prin
in
mediul copiilor
gi
reproducerilor
ocupl un
spagiu deioc
ne
jabii,
alSturi
de cel ocupat de
cultura
artistici
dobindit[
p
contacul nemijlocit
cu
opera
de
art5"
'in
ultimele
dece
tot
mai
mulli
autori
s-au
dovedit
interesagi
de
problema
rep
ducerilor. E suficient
si
ne amintim
de studiul
lui
\Talter B
jamin,
Das
Kunst-werk im
Zeitalter
seiner technischen
Re
dukzierbarkeit,
din
1936, sau de
recenta
gi
atit
de
fascina
carte a lui lr.{arshall }v{cluhan,
Understanding Media.
Reproducere,
copie,
replicd,
original
sint
termeni
trimi;ind
o realitate estetice extrem de
complexd,
cu
implicalii
profun
in
intreaga congtiin;d
culturale a omenirii.
Va
trebui
sd av
in
vedere c[ dezvoltarea tehnicii
reproducerilor
a determi
in
condiliile
civilizaliei moderne,
o deplasare
insemna
interesului estetic, dinspre obiectul
posedind
valoare de
un
spre
obiectul
ce reproduce
unicatul.
Se
pune intrebarea
cantitate de arti autenticl
contempld fiecare
dintre
noi
g
cantitate
de
arti
<<
contraflcutS.
>,
<
reprodusl
>>,
copia
<<
simulatl
>
ne este
servit[
in
acelaqi
timp.
Nu
cumva
contempllm destul de
pugin[
art[
in raport
cu
ceea
ce
ne
i
ginim
in
acest sens ? S-a dezvoltat
comunicafia
rutierS.
dezvoltat comunicalia
aerian5.
S-a dezvoltat
comunicafia
Desigur,
din
acest
punct
de vedere,
lumea se
poate
dep
relativ
mai
ugor spre institugiile
de
artd
consacrate: tea
muzeu,
sal[
de
concerte etc. Dar,
putem pune
oare semn
egalitate
intre
ceea ce ne ofer[
teatrul,
ca
institugie
de cultu
gi
ceea ce ne
oferi
radioul
prin
emisiunea
sa
(<
teatru la
mic
fon
>
? Putem
pune
oare
semn
de
egalitate
intre
ceea ce
ofer[
un album de art5,
realizat
in
condigii
optime,
gi
cee
ne
oferi
o
pinacotecd
I
Se
disting
in
general
doul
categ
de autori
car€
s-au
pronunfat
in
problema
discutatS.
Unii sin
pdrere
c[
<<
sistemul copiilor
>,
al
<<
reproducerilor
>,
ai
<<
retra
misiilor
>,
al
<
inregistr[rilor
>>
reprezinti
o
lSrgire
inco
parabil[
a
domeniului
artei
in
conditiile
civilizaEiei
conte
pot".r..
Algii sint de
pSrere
c5.,
dimpotriv5,
avem de-a
cu dou[
realitlgi
estetice distincte:
realitatea
traciigiona
artei
gi
o
realitate
estetici nou5, reprezentind
produsele
ind
triei
reproducerilor, cu
o funcgie
culturald, desigur,
impos
de
neglijat,
dar
gi
imposibil
de confundat
cu cea a opere
art5. unicat.
Mai
putem
distinge
-
derivati
din aceasti
categ
-Si
o
direcgie reprezentind
pozi$ile
ultraconservatoare,
c
susgine ci dezvoltarea
tehnicii
reproducerilor
reprezintl
mare
pericol
estetic,
ci
ne afl5m
in
pragul
unei
confuzii
este
qi
culturale
de
neimaginat, ameningind bazele
oric[rei
a
logii,
ci
datoritd industriei
<<
reproducerilor
>>, <<
copiilo