Capitan Petre Romulus, nr. 7 bis Constanta 900725 Romania
Tel/ fax +40-241-481445
Nr.....................data..........................
SUPRAFAŢA: 1680,00 ha PĂŞUNE
Studiul este efectuat conform Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi cuprinde Amenajamentul pastoral
mailto:[email protected]
1
Cuprins
Nr. crt. Capitolul Pag.
1 Introducere 2-18
2 Capitolul 1- Descrierea situaţiei geografice şi topografice a diferitelor
unităţi
19-22
3 Capitolul 2- Organizarea teritoriului 23-31
4 Capitolul 3- Descrierea solului pajiştei 32-34
5 Capitolul 4- Bonitarea terenurilor 35-52
6 Capitolul 5- Vegetaţia şi caracterizarea compoziţiei floristice 53-62
7 Capitolul 6- Determinarea părţilor de pajişte care sunt oprite de la păşunat 63
8 Capitolul 7- Perioada de păşunat 63-64
9 Capitolul 8- Capacitatea de păşunat şi încărcătura optimă 6-70
10 Capitolul 9- Stabilirea căilor de acces 70
11 Capitolul 10- Stabilirea surselor şi a locurilor de adăpat 71-72
12 Capitolul 11- Locurile de adăpost pentru animale si oameni 73
13 Capitolul 12- Împărţirea pajiştii pe unităţi de exploatare şi tarlale pentru
diferite specii
74-76
14 Capitolul 13- Lucrările care se execută în fiecare an pentru întreţinerea şi
creşterea fertilităţii solului
77-81
14 Capitolul 14- Lucrările de îmbunătăţire anuală 82-84
16 Capitolul 15- Lucrările tehnice şi instalaţiile care se utilizează 84-87
17 Capitolul 16- Lucrările de îngrijire și întreținere pe termen lung 88-89
18 Capitolul 17- Lucrări tehnice 90-98
19 Capitolul 18- Regulament de utilizare şi gestionare a pajiştilor-organizarea
păşunatului (anexa 1, anexa 2, ancheta pastorală)
99-125
20 Capitolul 19- Legislaţie, Dicţionar de termeni folosiţi 126-139
21 Bibliografie 140-141
a) Actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schiţa pajiştii sau
planul cadastral
2
INTRODUCERE
Localizarea geografică si administrativă Comuna Adamclisi este cuprinsă între paralela de și latitudine
nordică și meridianele de și longitudine estică, iar localitatea Adamclisi
se găseşte la latitudine nordică și longitudine estică.
Comuna Adamclisi, compusă din satele: Adamclisi, Zorile, Urluia, Abrud și Hațeg, se
află așezată în partea de sud-vest a județului Constanța, care la rândul său este situat în partea de
sud-est a României.
Localitatea Adamclisi are teritoriul situat în sud-vestul Podișul Dobrogei de Sud, mai
precis în extremitatea vestică a subunității acestuia, Podișul Cobadin, extremitate numită în unele
lucrări de specialitate Podișul Adamclisi.
3
Suprafața totală a comunei, potrivit datelor statistice din 2014 deținute de către Primăria
comunei Adamclisi este de 13.867 ha. Conform INS aceasta este compusă din 10.632 ha terenuri
agricole și 3.213 ha terenuri neagricole.
Comuna Adamclisi se învecinează cu șase comune:
1. La Sud-Est și Est cu teritoriul administrativ al comunei Deleni pe o lungime de 27,5 km
2. La Sud-Vest cu teritoriul administrativ al comunei Dobromir, pe o lungime de 7,17 km
3. La Vest cu teritoriul administrativ al comunei Ion Corvin pe o lungime de 11,5 km
4. La Nord-Vest cu teritoriul administrativ al comunei Aliman pe o lungime de 18,37 km
5. La Nord cu teritoriul administrativ al comunei Rasova pe o lungime de 8,75 km
6. La Nord-Est cu teritoriul administrativ al comunei Peștera pe o lungime de 10,12 km
Din punct de vedere administrativ, comuna Adamclisi face parte din județul Constanța,
reședința comunei fiind localitatea Adamclisi, aflându-se la 63 de km, pe DN3, de municipiul
Constanța, la 25 km de localitatea Cobadin și la 22 km de localitatea Băneasa. Reședințele
comunelor învecinate accesibile pe DN3 sunt: Deleni- 3 km, Ion Corvin- 10 km.
4
Geologia regiunii Teritoriul administrativ al comunei Adamclisi aparține, atât geografic cât și geologic,
unității cunoscute sub numele de Dobrogea de Sud: delimitată la Nord de linia tectonică majoră
Capidava-Ovidiu.
Fundamentul cel mai profund al zonei este alcătuit din formațiuni foarte vechi aparținând
proterozoricului( inferior și superior), peste care sunt dispuse depozite mai recente începând cu
siturianul și terminând cu cuaternarul, reprezentat prin argile și leoss-uri. Astfel, fundamentul cel
mai profund al zonei se consideră a fi constituit, după datele ultimelor cercetări, din formațiuni
ce aparțin proterozoicului inferior(micoșisturi, amfibatile și cuarțite). Peste acestea urmează, în
succesiune discordantă, formațiunea șisturilor verzi de vârstă Proterozoic superioară, care are o
grosime de 5000 de metri.
Dintre depozitele terțiare, cel mai bine reprezentat este Sarmațianul mediu, constituit din
calcare organogene, iar uneori din argile galben-verzui, care pe văi, acolo unde depozitele de
vârstă cuaternară sunt evadate, apare sub formă de fâșii așezate în lungul acestora.
Depozitele sarmațiene sunt acoperite aproape în totalitate de formațiuni de vârstă
cuaternară, reprezentate în baza de argile groase cafeniu-roșcate, urmate în continuare de argile
prăfoase și prafuri argiloase cafeniu-gălbui, iar deasupra de stratul de loess, cu grosimi foarte
mari ce depășesc 20-25 de metri.
La rândul lor acestea din urmă sunt acoperite de orizontul local de sol vegetal, sau uneori
de orizontul de umplutură minerală, rezultat în urma activităților antropice.
Pe teritoriul comunei Adamclisi nu se semnalează în prezent procese geologice dinamice
care să pună în pericol stabilitatea generală a zonei și implicit construcțiile din perimetrul
localităților componente. De semnalat totuși inundațiile periodice provocate de pârâul Urluia în
zona localității Zorile în cazul unor precipitații abundente.
Adâncimea maxima de îngheț în zonă este de 90-100 centimetri.
Din punct de vedere macrosistemic, potrivit STAS 1110011- din 1977, comuna
Adamclisi se găsește în zona cu grad 7 de intensitate, iar potrivit normativului P-100/92 aceasta
aparține zonei E, având un coeficient de seismicitate și o perioadă de colt
.
A. Localitatea Adamclisi
În intravilanul localității s-a întâlnit următoarea litologie:
1. Orizontul superficial constituit în mod predominant din sol vegetal , cu grosimi cuprinse
între 0,5 - 1,10 metri. Local apar zone de umplutură minerală neomogenă, rezultate în
5
urma activităților antropice, dar acestea sunt restrânse ca arie. Grosimea orizontului de
umplutură nu depășește 1,50 metri
2. Urmează stratul de loess de culoare gălbuie, cu umidate scăzută pe întreaga grosime, de
consistență ridicată (domeniu plastic-vârtos spre tare). Din punct de vedere granulo-
metric, potrivit STAS 1243/88, loess-ul în cauză se încadrează în categoria prafurilor și
prafurilor argiloase, iar din punct de vedere litologic, conform clasificării ISPIF
București, în categoria de loess-uri prăfoase. Din studii mai vechi executate în zonă,
pentru diferite obiective, existente în arhiva SC Proiect SA Constanța, precum și din
literatura geologică de specialitate se cunoaște însă că grosimea pachetului de loess poate
depășii 20-25 metri. În consecință, ținând cont de grosime, din punct de vedere al
sensibilității la umezire, după clasificarea ISPIF București, normativ 2,7/94, loess-ul din
perimetrul localității Adamclisi face parte din grupa B de sfârmânturi sensibile la
umezire. Grosimea pachetului de loess întâlnit pe teritoriul localității Adamclisi, variază
între 1,5- 10 metri după datele cunoscute până în prezent.
3. Urmează un complex argilos constituit din argile grase, prafuri argiloase colorate în
diferite nuanțe de cafeniu (de la cafeniu roșcat la cafeniu gălbui), cu dipunerea
discontinua pe orizontală. Complexul argilos este de consitență ridicată (domeniu plastic-
vârtos până la tare) și are în general caracteristici fizico-mecanice superioare loess-ului.
Grosimea maximă a complexului argilos indiferent de foraje este de 2,20 metri.
4. În bază se întâlnește stratul de calcar aparținând sarmațianului mediu. Adâncimea de
apariție a acestuia este de cca. 25 - 30 metri, în depresiunea în care este situată vechea
cișmea, ca și pe versanții ce o înconjoară, acesta apare la zi. Nivelul hidrostatic a fost
măsurat în fântânile existente în localitate, la adâncimi cuprinse între 25- 35 metri de la
suprafață.
B. Localitatea Zorile
În cuprinsul localității s-a întâlnit următoarea litologie:
1. La suprafață apare orizontul acoperit de sol vegetal, cu grosimi de 0,50- 1 metru.
2. Urmează stratul de loess prăfos de culoare gălbuie. Loess-ul are structură care poate fi
încadrată în grupa B (de pământuri sensibile la umezire), mai ales în zonele înalte ale
localității. Caracteristicile fizico-mecanice ale loess-ului din localitatea Zorile, nu diferă
în mod esențial de ale loess-ului din localitatea Adamclisi. Grosimea stratului de loess
variază între 0,60 metri în zona joasă și peste 15,00 metri în zona înaltă a localității.
3. În bază apare direct fundamentul de calcar, stratul de argilă lipsind. Adâncimea de
apariție a fundamentului de calcar variază între 1,10 metri și 16-17 metri la suprafață, dar
acesta poate și apărea și la zi, cum este cazul pe înălțimea pe care este situată biserica
6
localității. Nivelul hidrostatic măsurat în fântânile din localitate, este situat la o adâncime
de cca. 14- 15 metri de la suprafață.
C. Localitățile Urluia și Hațeg
Aceste localități au o particularitate comună, și anume absența calcarului la zi, fapt pentru
care sunt tratate impreună. Succesiunea litologică întâlnită în foraje este următoarea:
1. Orizontul de sol vegetal, cu grosimi cuprinse între 0,50 - 1, 30 metri.
2. Stratul de loess galben-prăfos cu structură macro-fizică, fapt pentru care este sensibil la
umezire, grosimea la pachetul de loess depășește 12- 15 metri și din acest motiv poate fi
încadrat conform clasificării propuse de ISPIF București în grupul B de pământuri
sensibile la umezire.
3. În bază la adâncimi de peste 13- 16 metri apare direct substratul de loess fundamentul de
calcar de vârstă sarmațiană. Nivelul hidrostatic măsurat în fântâni apare la adâncimi
cuprinse între 14- 22 metri.
D. Localitatea Abrud
Această localitate se caracterizează prin următoarea succesiune litologică:
1. Orizontul de sol vegetal cu grosimi cuprinse între 0,60- 1,10 metri.
2. Stratul de loess galben prăfos cu structură macro-fizică, fapt pentru care este sensibil la
umezire. Grosimea pachetului de loess variază între 12- 18 metri, dar în partea de est a
localității, pe valea unde se află cișmelele, singura sursă de apă a localității, acesta nu
depășește 1,20 metri, în general ținând seama de grosimea loess-ului și de caracteristicile
sale fizico-mecanice, acesta se încadrează conform clasificării propuse de ISPIF
București în grupa B de pământuri sensibile la umezire.
3. În bază se întâlnește fundamentul de calcar, care în partea de est a localității apare chiar
la zi sub formă de aflorimente. Nivelul hidrostatic nu a putut fi măsurat deoarece în
localitate nu există fântâni, dar se estimează că acesta se află la cca. 18- 24 metri de la
suprafață.
7
Zonă calcaroasă
Relieful Din punct de vedere geomorfologic comuna Adamclisi face parte din unitatea cunoscută
sub numele de Podișul Dobrogei de Sud. Ca atare, relieful comunei este un podiș ondulat,
fragmentat în unități mici și mari de văi largi și sinuoase, lipsite în general de apă. Singurele văi
care au un curs permanent, dar cu debite mici, sunt văile Urluia (Polueci), care străbate
localitatea cu același nume și Molciova care izvorăște din fostul lac Abrud și străbate localitățile
Abrud și Hațeg. Ambele văi se varsă în Dunăre prin intermediul lacurilor Vederoasa și, respectiv
Baciului. Altitudinile maxime se înregistrează la sud-est de localitatea Adamclisi - 164 metri, pe
dealul monumentului - 161,9 metri și pe dealul Abrud - 141,3 metri, la vest de localitatea Abrud.
8
Altitudinile minime se întâlnesc pe valea Urluia (Polueci), la nord de localitatea
omonimă - 20 metri și pe valea Molciovei, la nord de localitatea Hațeg - 24,7 metri. Cu excepția
localității Adamclisi situată aproape în totalitate pe deal, se remarcă pentru celelalte localități, ca
o caracteristică generală, faptul că acestea s-au dezvoltat de-a lungul unor văi ce le străbat
aproximativ longitudinal, ocupând fie versanții acestora, fie interfluviile unor văi secundare.
Acest aspect cu caracter geomorfologic se datorează în principal următoarelor cauze:
- Pe de o parte, reliefului preexistent, peste care s-au suprapus formațiunile cuaternare, ce
reprezintă covertura sedimentară a zonei;
- Pe de altă parte, modul neuniform de depunere a depozitelor cuaternare reprezentate
predominant de loess-uri și eroziunii acestora sub acțiunea factorilor de mediu.
Din analiza hărții geomorfologice și din observațiile efectuate pe teren se disting
următoarele forme de relief: podişul înalt, slab ondulat, văile și versanții.
Văile au adâncimea în creștere progresivă dinspre est spre vest, deși colectează apa
cișmelelor nu au un fir de apa permanentă. Văile cele mai importante din zonă sunt: Valea
Urluiei (Poluecii) care mărginește teritoriul localității pe latura de vest și sud-vest, Valea
Cucuruz și Valea Molcioavei. Dintre acestea mai semnificativă este Valea Polueci spre care
converg și celelate văi, are lățimea maximă de 40 metri și are apă.
Cea mai mare parte din teritoriul localității este ocupat de versanți având pante de diferite
înclinări. Ei se pot clasifica în două subunități importante: podişuri interfluviale și versanți ce
încadrează văile.
Podișurile interfluviale fac trecerea de la câmpia înaltă, plană sau ondulată, la versanții
abrupți ai văilor. Bolurile interfluviale au linia de pantă orientată spre văile pe care le domină.
Ocupă aproximativ 50% din teritoriul localității și în cea mai mare parte sunt folosite ca teren
arabil. Versanții sunt în general scurți, cu pante având înclinații de peste 10 grade și chiar mai
mult. Versanții au fost săpați de ape, scoțând pe alocuri la suprafață, calcare și gresii ale
cretacicului și sarmațianului.
Studiind planurile și hărțile atâtea câte s-au păstrat cât și topografia actuală a localităților,
putem spune următoarele:
• Adamclisi Localitatea este situată între Dealul Monumentului - 161,87 metri, de care este despărțită
de o vale unde se află sursa de apă a localității la nord, Valea Cetății la vest, Valea Adamclisi la
sud. Din punct de vedere topografic, localitatea se află pe o zonă înaltă față de imprejurimi,
relieful coborând în lungul DN3, de la est cca. 155 metri la vest cca. 75 metri, localitatea este
9
marginită de pante abrupte spre nord, coboară cca. 60 metri și sud-vest coboară cca. 30 metri.
Zona centrală se află pe cota 110 metri.
Cetatea se află în vale, la cota de 70 de metri, iar Monumentul Triumfal, vizibil din depărtare, pe
Dealul Monumentului, la înălțimea de cca. 155 metri. Accesul principal în localitate se face pe
DN3 Constanța-Ostrov. Drumul străbate sudul localității în sudul zonei centrale, pe direcția
generală est-vest.
• Zorile Localitatea este așezată între Valea Adamclisi la nord-est, dealul Ghiolpunar la vest cu
vârfurile: în Islaz nord-vest 172,2 metri și viile Chici vest 170,3 metri, și Ceairul Nazalar la sud,
dealul „ La Cinci Hectare”- 87,3 ,75,5 metri la sud-est și est.
Din punct de vedere topografic, localitatea are formă trilobată, fiind situată pe 3 loturi de deal,
despărțite de văi ce se unesc în zona centrală și de acces dinspre Adamclisi(aflată la cota de cca.
30 metri). Biserica ce domină zona centrală se află pe o înălțime de cca. 60 metri. Dealurile de
nord și sud-vest ajung la cote de cca. 120 metri, fiind despărțite de o vale accentuată, iar cel din
sud- est are cote de cca. 50 metri. Accesul principal în localitate se face pe DC3, pe direcția
nord-est sud-vest, drum ce se desprinde din DN3 în apropierea zonei centrale la Adamclisi și
coboară o pantă de cca. 7% înclinație până în Valea Adamclisi. Distanța de reședinta de comună
este de 1,6 km.
• Urluia Localitatea este așezată între Dealul Mare 102,2 metri la nord, Dealul Cișmelei 151,3
metri la sud și Valea polueci la est. Din punct de vedere topografic, localitatea are formă
compactă, dezvoltată mai mult pe direcția sud-nord, în lungul DN3 cotele cresc de la est la vest
27- 47. Zona centrală cu școala, magazin pe DN3 și biserica retrasă de la șosea, este așezată la
cote de 40 metri. Spre nord cotele coboară la cca. 25 metri pentru a urca apoi în colțul de nord
vest până la cca. 55 metri. Nordul localității este dispus pe o pantă accentuată de la vest 55 metri,
Dealul Mare 102,2 metri, la est 20 de metri Valea Polueci. La sud de DN3 este un singur rând de
loturi dispun în lungul șoselei, după care relieful urcă. Accesul în localitate se face pe DN3, care
o străbate de la est la vest prin partea de sud la 2,8 km vest de reședința de comună.
• Abrud Localitatea este așezată pe Valea Molciovei, numele anterior al localității care o străbate
prin centru pe direcția nord-sud, la intersecția acesteia cu Valea Cișmelei cu direcția est-vest.
Este mărginită la nord de Dealul Bisericii 132 metri, la est de Dealul Mare, la vest de Dealul
Abrud 141 metri. Din punct de vedere topografic localitatea are o formă răsfirată, în nord sud și
est în lungul acelor văi amintite, și o zonă compactă, în partea de vest. În sudul localității se află
Pădurea Molcioavei, valea cu același nume fiind astăzi seacă. Accesul în localitate se face pe
10
DC54 dinspre localitatea Adamclisi sud-vest, Abrud fiind așezat la 6 km față de reședința de
comună. Pe DC56 spre Rasova nord nord-vest, ce urmează firul Văii Molcioavei comunică cu
localitatea Hațeg.
• Hațeg Localitatea este așezată pe Valea Molcioavei, o străbate prin centru pe direcția nord-vest
sud-est. Este mărginită la sud-vest de Dealul Roșului 110 metri, la est de Dealul Bisericii, iar la
nord de un alt deal cu înălțimi de peste 110 metri. Din punct de vedere topografic, localitatea are
forma alungită, dezvoltată pe direcția nord-est sud-vest în lungul drumului de acces din teritoriu
DC56 dinspre Abrud cca. 2 km, spre Rasova în lungul văii. DC56 străbate localitatea la cota 30
metri, de o parte și de alta aflându-se un teren care urcă în pantă până la cca. 60 de metri, în
partea de sud-vest și până la cca. 50 metri în partea de nord-est.
Clima
Regimul climatic în zona comunei este de tip continental temperat de stepă, datorat în
principal circulației vestice, caracterizat prin veri călduroase, uneori toride și secetoase, și ierni
friguroase marcate adeseori de viscole puternice. Prezintă o serie de caracteristici ce pot fi puse
pe seama factorilor locali, cum ar fi morfologia reliefului și suprafețele mici acoperite de pădure.
Situată la o distanță de aproximativ 50 de km în linie dreaptă față de Marea Neagră, se face
simțită influența brizelor marine, mai ales spre seară.
11
Temperatura medie anuală este de de 11,60C, mai ridicată decât în alte regiuni, datorită
influenței Mării Negre, care este moderatoare. Valorile multianuale nu depășesc 4 0C. Izoterma
lunii iulie are valoarea medie de 23 0C. Amplitudinea medie a temperaturii aerului este 23,5 0C.
Iernile sunt aspre, dar au o durată relativ scurtă de cca. 73-75 de zile, cu temperaturi sub 0 0C.
Valorile de temperatură cele mai scăzute s-au înregistrat în luna decembrie (27 dec. 1996 ),
minima absolută a fost de -29 0C, iar pentru luna ianuarie (13 ianuarie 1987), -23, 0C.
Verile sunt călduroase, chiar caniculare, înregistrându-se cca. 70 de zile cu temperatura
peste 25 0C, dar și maxime, în lunile iulie și august, de 38-39 0C, maxima absolută înregistrându-
se la 6 iulie 1993 - 39,6 0C.
Înghețurile sunt frecvente iarna, din cauza temperaturilor scăzute. În zona localității
Adamclisi nu s-au înregistrat înghețuri timpurii toamna, în schimb în nopțile de 6-7 mai 1999 și
7-8 mai 2000, s-au produs înghețuri târzii, asociate cu brumă, care au afectat pomii fructiferi,
vița de vie, culturi de legume etc. Cele mai multe înghețuri s-au înregistrat între anii 1987-1988
apoi 99 de zile de îngheț anual.
Umezeala relativă a aerului prezintă o valoare medie anuală mai scăzută de 76%,
comparată cu vestul teritoriului unde valoarea maximă este de 88%, înregistrându-se în luna
decembrie iar cea minimă de 65% în luna iulie.
Precipitațiile medii multianuale însumează cca. 567 mm și sunt repartizate relativ egal în
tot cursul anului. Cea mai mare cantitate de precipitații cade în intervalul mai-august, când ploile
sunt repezi și bogate în apă, înregistrându-se chiar și maxime de până la 115 mm în 24 ore. Cu
toate acestea volumul precipitațiilor din cursul unui an nu poate asigura dezvoltarea unei
vegetații abundente, ci a uneia relativ sărace, specifice climatului de stepă. Regimul de
precipitații prezintă, în general, valori mai ridicate față de media pe județ, și o repartizare relativ
egală în tot cursul anului, însă insuficientă pentru agricultură, mai ales pentru anumite culturi.
12
Vânturile au o frecvență medie multianuală de 80,5% și o viteză medie mai mare de 4
m/s, iar în anotimpul rece mai mare de 5 m/s. Ca orientare predominantă sunt repartizate
aproximativ egal.
Fenomene atmosferice deosebite:
Ceața : poate fi în funcție de condițiile de formare de tip advectiv, de amestec, de
evaporație sau radiație. În anotimpul rece al anului este mai prezentă ceața de advecție formată
prin suprapunerea maselor de aer mai cald, deasupra suprafeței solului mai rece, înghețat sau
acoperit de zăpadă. Din datele stației meteorologice Adamclisi reiese un număr de 40-44 de zile
cu ceață anual, numărul maxim înregistrându-se în lunile de iarnă, iar minimul în lunile mai și
septembrie. Rar apare și vara mai ales în orele dimineții în zonele joase.
Roua: este prezentă în circa 90-100 de zile pe an, cel mai frecvent în luna septembrie,
când diferențele de temperatură dintre zi și noapte sunt mai mari.
Bruma: este un fenomen care se produce cu precădere iarna, dar și în lunile octombrie,
noiembrie și aprilie sau chiar mai. La Adamclisi perioada optimă de producere a brumei este
situată între 11-20 octombrie, iar data ultimei brume de primăvară s-a înregistrat pe 8 mai 2000.
Poleiul: reprezintă o depunere solidă sub forma unui strat de gheață, care se formează în
urma înghețării picăturilor suprarăcite de ploaie sau burniță pe suprafețe cu temperaturi negative.
Valorile medii anuale sunt de 3-5 zile, ca urmare a regimului termic moderat al zonei.
Chiciura: se formează în perioadele reci ale anului pe timp cețos, cu vânt și temperaturi
negative. Este un fenomen rar care se produce 4-5 zile pe an. Când depunerile sunt abundente se
produce ruperea ramurilor copacoilor, a firelor de curent electric și telefonie, așa cum s-a
întâmplat în intervalul 18-22 decembrie 1995.
Depunerile de praf: se datorează furtunilor de praf sau furtunilor negre care au loc în
perioadele secetoase sau din lipsa covorului vegetal. Teritoriul localității Adamclisi este afectat
de furtuni de praf care se deplasează dinspre est ca urmare a dezvoltării unui anticiclon în nordul
Mării Negre și a unei depresiuni în zona Mării Mediterane. Frecvența lor maximă se produce în
luna aprilie când are loc schimbarea sensului circulației generale a atmosferei, iar solul este uscat
și dezgolit de vegetație.
Viscolul: se manifestă cu o frecvență de 6-7 zile pe an. Viteza vântului depășește 20-25
m/s viscolind zăpada puternic, formând troiene care blochează accesul mijloacelor de transport. Fenomenele electrice sunt reprezentate prin descărcări electrice, tunete, fulgere, intensificări
de vânt cu aspect de vijelie, averse de ploaie și căderi de grindină. Ele se produc ca urmare a
proceselor care însoțesc întâlnirea norilor Cumulonimbus cu norii Nimbastratus. În zona
localității Adamclisi, se înregistrează în medie 10-12 zile cu vijelii anual. Minimul este atins în
perioada rece a anului (noimbrie-februarie) iar maximul în perioada caldă a anului (mai-iulie).
13
Hidrografia
În zona localității Adamclisi nu se găsesc văi cu ape curgătoarea permanente. Văile
existente au importanță prin faptul că au contribuit la fragmentarea pofișului și diferențierea
elementelor de relief. În aceste văi se colectează și infiltrează apele scurse de pe versanți și se
depozitează materialul fosil humificat, crând așa numitele ceairuri cu soluri bogate prin conținut
de substanțe nutritive. Pârâurile Polueci (Urluia) și Molciova (Abrud), ce curg prin văile cu
același nume sunt afluente ale Dunării, prin intermediul lacurilor Vederoasa (6,1 ) și
Baciului (3,4 ).
Teritoriul administrativ al comunei Adamclisi face parte din bazinul hidrografic Dunărea.
Nu există amenajări hidrotehnice pe cursurile de apă de pe teritoriul comunei. Văile torențiale au
fost în parte consolidate prin pereți transversali.
În văile principale se varsă numeroase văi torențiale cu debit ocazional. Pe firele de vale
există mai multe izvoare, cu debit variabil depinzând de precipitații. Nivelul hidrostatic pentru
localitatea Adamclisi a fost măsurat în fântânile existente în localitate, la adâncimi cuprinse între
25- 35 metrei. Pentru localitatea Zorile nivelul hidrostatic este situat la adâncimea de cca. 14 -15
metri de la suprafață. În localitățile Urluia și Hațeg nivelul hidrostatic măsurat în fântâni a fost
măsurat la adâncimi cuprinse între 14 și 22 metri, iar pentru localitatea Abrud nivelul hidrostatic
nu a putut fi măsurat, deoarece în localitate nu există fântâni, dar se estimează că acesta se află la
cca. 18-24 metri de la suprafață. În ceea ce privește zona inundată - zona de risc este limitată
numai la zona joasă a localității Zorile, din cauza inundațiilor provocate de valea Urluia, în
perioadele cu precipitații abundente, pe o lățime de cca. 10- 20 metri de la firul văii și care nu
permite amplasamente de clădiri de locuit sau de utilitate publică, existând pericolul potențial de
inundații.
Pe teritoriul comunei Adamclisi, apele subterane sunt influențate de climatul semiarid.
Acest tip de climat se caracterizează prin repartiția neuniformă a precipitațiilor multianuale,
evaporația fiind aproape dublă față de cantitatea precipitațiilor, precum și de roci reprezentate de
gresii și loess.
Pe baza studiilor hidrologice s-a stabilit existența a două straturi acvifere, unul de
adâncime, cantonat în orizontul inferior al calcarelor sarmațiene, și un strat freatic cantonat în
orizontul superior al calcarelor sarmațiene. Alimentarea stratului acvifer de adâncime se face
prin infiltrarea directă a precipitațiilor în zonele de exfoliare ale stratului de calcar și prin
drenarea acumulărilor de apă din depozitele diluviale care acoperă zonele de aflorare.
14
Alimentarea stratului acvifer freatic se face prin infiltrarea precipitațiilor atmosferice,
prin depozitele de loess. Izvoarele naturale sunt puține, ele apar în zona inferioară a versanților
unde de obicei există straturi de roci calcaroase, impermeabile pe suprafața cărora apa se scurge
din profunzimi spre exterior. Aceste izvoare au fost captate și amenajate în urma acestui proces
rezultînd cișmelele de la Adamclisi, Zorile, Abrud, care au constituit până la realizarea
sistemului de aducțiune a apei potabile, principalele surse de aprovizionare cu apă, alături de cele
7-8 fântâni săpate la adâncimi de peste 30 de metri, ale căror debite erau mai mici, mai ales în
zilele caniculare de vară.
Flora Răspândirea plantelor este influențată de caracteristicile formelor de relief, ale climei, ale
solului și apelor. În regiunile de stepă, se întâlnesc atât elemente floristice est-europene, cât și
specii din flora mediteraneană și balcanică. Condițiile geografice deosebite ale Dobrogei de Sud,
în care se încadrează și zona Adamclisi, au determinat existența unei vegetații cu caracter aparte,
deosebită de a altor regiuni ale țării. În teritoriul comunei Adamclisi, în afara ierburilor de stepă,
apar și elemente de silvostepă și pâlcuri de pădure.
Asociația ierboasă de stepă este reprezentată prin plante ierboase care se dezvoltă în
pășuni, după dispariția pădurilor.
Schimbarea decorului vegetativ se reflectă atât asupra climatului cât și a semiclimatului
care a devenit mai secetos, precum și a modului cum evoluează solurile, mergând spre stepizare.
15
Asociația de silvostepă se caracterizează prin esențele ce formează pădurile și
lăstărișurile izolate rămase din fostele păduri. Dintre cele mai frecvente specii caracteristice
menționăm: stejarul (Quercus), salcâmul (Robenia pseudacacia), carpenul (Carpinus), ulmul de
câmp (Ulmul campestris), frasinul (Fraxinus arnus), părul pădureț (Pirus silvestris), cireșul
sălbatic (Prunus avium) și teiul (Tylia parifolia). În general, arborii sunt bine dezvoltați, stejarul
putând atinge înălțimea de 15-20 metri și diametrul tulpinii 25-30 cm. Izolat, stejarul bătrân
poate ajunge la 80 cm în diametru, în jurul vârstei de 100 de ani.
Subarborele de pădure și din livezi este reprezentat prin următoarele specii: sângerul
(Carnus sanguineea), arinul alb (Alnus), scumpia (Huscatinus), carpenul de pădure (Clemantis
vitalba) și lemnul câinesc (Lingustrum vulgare).
În zona de câmpie întâlnim izolat specii de carpen (Carpinus), paltin (Acer platanoides) și
stejar (Quorcus), bine dezvoltate, înconjurate de lăsturișuri. Suprafețele forestiere au suferit
schimbări esențiale din punct de vedere al structurii și extensiunii. Cauzele care au dus la
particularitățile fitogeografice, au fost schimbările climatice și activitatea economică umană care
constituie factorul predominant. Comuna dispune de o zonă forestieră în suprafață de 268 ha,
cuprinzând pădurile: cea mai mare este pădurea Decebal- în nord-vest, la vecinătatea cu comuna
Aliman, Molciova, în nord-est, Flamurgea și Talașman. Dintre speciile caracteristice acestor
areale forestiere menționăm: cerul (Quercus cerris), stejarul pufos (Quercus frainetta), carpenul
(Carpinus batulus), stejarul brumăriu (Quercus fedunculiflora). În zonele forestiere din cadrul
comunei Adamclisi se dezvoltă o specie floristică ocrotită de lege - bujorul românesc (Paeonia
peregrina var romanicea).
Bujor românesc din pădurea Molciova, primăvara.
Până în 1878 stepa din zona comunei Adamclisi era aproape virgină, întâlnindu-se specii
deosebite, fiind folosită pentru pășunat, după care terenul a fost redat agriculturii.
16
Fauna Răspândirea animalelor sălbatice este influențată de vegetație, relief, ape. Zona de stepă
cuprinde elemente caracteristice, adaptată agrobiocenozelor, în care predomină rozătoarele și
păsările. Popândăul (Citellus citellus)- cel mai mare dăunător, șoarecele de câmp (Chicroatus
arvalis), hârciogul (Cricetus cricetus), orbetele (Spalax leucodon), șobolanul de câmp
(Apodemus argarius), iepurele de câmp (Lepus europacus), dihorul de stepă (Deustrela futorius).
Dintre speciile mediteraneene menționăm șopârlița (Lacerta taurica), broasca țestoasă
(Festuda graeca iberica), șarpele, iar dintre păsări: aquila regală, vulturul mare, erete, gaie,
cucuveaua, cioara, corbul negru, prepelița (Coturnix cotiernix), graurul (Saturnus vulgaris),
potârnichea (Perchix ferdix), frigonia (Clurops apiaster), dumbrăveanca (Caracias garrus),
coțofana (Circus macraurus).
Fondul cinegetic din pădurile arealului Adamclisi este reprezentat prin mistreți (Sus
Scrofa), vulpi (Vulpes vulpes), căprioare (Capreolus capreolus), fazani (Pharianus colchicus) și
veverițe (Scirus vulgaris).
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU 1680,00 ha PĂŞUNE
Prezentul Amenajament Pastoral constituie o lucrare în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme
comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi
de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor
(CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1.782/2003, cu modificările şi completările ulterioare, ţinând cont de prevederile art. 27
alin. (13) şi ale anexei V din Regulamentul (CE) nr. 1.974/2006 al Comisiei din 15 decembrie
2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului
privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală (FEADR).
Lucrarea este întocmită conform Hotărârii nr. 1064 privind aprobarea Normelor
metodologice din 11.12.2013 pentru aplicarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2013
privind organizarea administrativă şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi
completarea Legii Fondului Funciar nr. 18 din 1991, emis de Guvernul României şi publicat în
Monitorul Oficial nr. 833/24.12.2013, precum şi Ordinului 544/21.06.2013 privind metodologia
de calcul a încărcăturii optime de animale la hectarul de pajişte.
Amenajamentul pastoral reprezintă documentaţia care cuprinde măsurile tehnice,
organizatorice şi economice necesare ameliorării şi exploatării pajiştilor, în conformitate cu
http://lege5.ro/Gratuit/gi3tsobshe/regulamentul-nr-73-2009-de-stabilire-a-unor-norme-comune-pentru-sistemele-de-ajutor-direct-pentru-agricultori-in-cadrul-politicii-agricole-comune-si-de-instituire-a-anumitor-sisteme-de-ajutor-pentru-a?pid=&d=2009-01-31&redirectReason=http://lege5.ro/Gratuit/gi3tamzrgu/regulamentul-nr-1290-2005-privind-finantarea-politicii-agricole-comune?pid=&d=2005-08-11&redirectReason=http://lege5.ro/Gratuit/gi3dknzthe/regulamentul-nr-247-2006-privind-masurile-specifice-din-domeniul-agriculturii-in-favoarea-regiunilor-ultraperiferice-ale-uniunii?pid=&d=2006-02-14&redirectReason=http://lege5.ro/Gratuit/gi3dsmjxha/regulamentul-nr-378-2007-de-stabilire-a-normelor-pentru-modularea-voluntara-a-platilor-directe-prevazute-de-regulamentul-ce-nr-1782-2003-de-stabilire-a-normelor-comune-pentru-schemele-de-sprijin-direc?pid=&d=2007-04-05&redirectReason=http://lege5.ro/Gratuit/gi3dsojugy/regulamentul-nr-1782-2003-de-stabilire-a-normelor-comune-pentru-schemele-de-sprijin-direct-in-cadrul-politicii-agricole-comune-si-de-stabilire-a-anumitor-scheme-de-sprijin-pentru-agricultori-si-de-mod?pid=&d=2003-10-21&redirectReason=http://lege5.ro/Gratuit/gi3tkmzygq/regulamentul-nr-1974-2006-de-stabilire-a-normelor-de-aplicare-a-regulamentului-ce-nr-1698-2005-al-consiliului-privind-sprijinul-pentru-dezvoltarea-rurala-acordat-din-fondul-european-agricol-pentru-dez?pid=135384994&d=2006-12-23&redirectReason=#p-135384994http://lege5.ro/Gratuit/gi3tkmzygq/regulamentul-nr-1974-2006-de-stabilire-a-normelor-de-aplicare-a-regulamentului-ce-nr-1698-2005-al-consiliului-privind-sprijinul-pentru-dezvoltarea-rurala-acordat-din-fondul-european-agricol-pentru-dez?pid=135385649&d=2006-12-23&redirectReason=#p-135385649http://lege5.ro/Gratuit/gi3tkmzygq/regulamentul-nr-1974-2006-de-stabilire-a-normelor-de-aplicare-a-regulamentului-ce-nr-1698-2005-al-consiliului-privind-sprijinul-pentru-dezvoltarea-rurala-acordat-din-fondul-european-agricol-pentru-dez?pid=&d=2006-12-23&redirectReason=http://lege5.ro/Gratuit/gi3tamzvgq/regulamentul-nr-1698-2005-privind-sprijinul-pentru-dezvoltare-rurala-acordat-din-fondul-european-agricol-pentru-dezvoltare-rurala-feader?pid=&d=2005-10-21&redirectReason=
17
obiectivele de management al păşunilor prevăzute în ,,Normele metodologice pentru aplicarea
prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea
şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii Fondului
funciar nr. 18/1991” , (art. 1 lit A din HG nr. 1064/ 11.12.2013).
Măsurile prevăzute în ,,Amenajamentul pastoral” se elaborează astfel încât să ţină cont de
exigentele economice, sociale şi culturale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale
zonei.
Conform HG. Nr. 1064/11.12.2013 art. 9 alin. (1) amenajamentul pastoral cuprinde :
a) actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schiţa pajiştii sau planul
cadastral;
b) determinarea suprasafeţei pajiştii sau a porţiunilor din care se compune pajiştea, sau
prezentarea denumirii, suprafeţei, vecinătăţilor şi a hotarelor;
c) descrierea situaţiei geografice şi topografice a pajiştii sau a diferitelor unităţi, în cazul în
care pajiştea se compune din mai multe porţiuni;
d) descrierea solului pajiştilor;
e) descrierea florei pajiştilor;
f) calitatea pajiştilor;
g) determinarea părţilor de pajişti oprite de la păşunat;
h) perioada de păşunat;
i) capacitatea de păşunat şi încărcătura optimă;
j) stabilirea căilor de acces;
k) stabilirea surselor şi locul de adăpat;
l) locurile de adăpost pentru oameni şi animale;
m) împărţirea pajiştei pe unităţi de exploatare şi tarlale pentru diferite specii;
n) lucrările care se execută în fiecare an pentru întreţinerea şi creşterea fertilităţii solului;
o) lucrările de îmbunătăţire anuală şi pe termen lung;
p) lucrările tehnice şi instalaţiile care se utilizează, cu indicarea locului de amplasare.
Utilizatorul pajistii - ,, crescător de animale, persoană fizică având animale înscrise în
Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) / crescător de animale, orice tip de persoană
juridică de drept public sau de drept privat, constituită conform prevederilor Codului Civil,
având animale proprii sau ale membrilor, îinscrise în RNE, care desfăşoară activităţi agricole
specifice categoriei de folosinţă a pajiştii, conform clasificării statistice a activităţilor
economice în Comunitatea Europeană pentru producţia vegetală şi animală (art1 lit.c din HG
nr. 1064/11.12.2013).
18
Regulamentul de utilizare şi gestionare a pajiştilor este inclus în ,, amenajamentul
pastoral", iar autoritatea contractantă are obligaţia de a include, în cadrul documentaţiei de
concesiune sau închiriere a pajiştilor, amenajamentele pastorale şi condiţiile speciale de
îndeplinire a contractului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare (art.6 alin 2 HG nr.
1064/11.12.2013).
Regulamentele de gestionare şi utilizare a pajiştilor trebuie să fie clare, concise şi să
folosească un limbaj accesibil. În elaborarea rapoartelor de monitorizare a pajiştilor se va
ţine cont de faptul că acestea vor prezenta argumentele ştiinţifice pe baza căror,a factorii de
decizie vor lua deciziile adecvate privind măsurile de management necesare pentru
gestionarea pajiştilor.
Obiectul prezentei lucrări este de întocmire a unui proiect de Amenajament pastoral pe
teritoriul UAT ADAMCLISI.
În lucrarea de faţă se prezintă principalele verigi tehnologice de îmbunătăţire/ menţinere a
valorii pastorale durabile a păşunii UAT-ului ADAMCLISI, prin diferite metode care pot fi
aplicate de gospodarii fermieri, primărie, asociaţii pentru creşterea animalelor şi alţii. Prin
aceste măsuri stimulative se urmăreşte eliminarea abandonului pajiştilor, care se pot degrada
prin dezvoltarea unei flore nedorite , prin eroziunea solului sau împăduriri sălbatice, dacă nu
se intervine la momentul optim.
În cadrul lucrării se va stabili capacitatea de producţie a păşunilor UAT ADAMCLISI,
calculul încărcăturii optime a animalelor/hectar de pajişte, tehnologia de întreţinere şi
ameliorare a pajiştilor degradate, gospodărirea durabilă a pajiştilor, organizarea teritoriului,
sporirea şi valorificarea corespunzătoare a covorului ierbos, infrastructura şi dotările necesare
unei exploatări moderne şi civilizate, precum şi strategia privind organizarea activităţii de
îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor de pe raza comunei, pe tremen mediu şi lung.
19
CAPITOLUL 1
DESCRIEREA SITUAŢIEI GEOGRAFICE ŞI TOPOGRAFICE A
DIFERITELOR UNITĂŢI
1.1. OBIECTUL ŞI SCOPUL STUDIULUI
Studiul pedologic efectuat are ca scop invetarierea resurselor de soluri, a calităţii acestora
şi a capacităţii productive, delimitarea şi caracterizarea unităţilor de sol, stabilirea necesarului de
lucrări agropedoameliorative, încadrarea terenurilor în clase de calitate pentru principalele
categorii de folosinţe, precum şi bonitarea terenurilor (aprecierea favorabilităţii) şi estimarea
potenţialului productiv, în vederea fundamentării proiectului de amenajare, organizare şi
exploatare a pajiştilor din carul U.A.T. ADAMCLISI, jud. Constanţa.
În cadrul acestei lucrări se fac şi recomandări pentru exploatarea corectă a terenurilor cu
categoria de folosiţă păşune în vederea conservării şi ameliorării stării de fertilitate.
Prin datele pe care le furnizează, acestă lucrare constituie documentaţia de bază pentru
stabilirea măsurilor de protecţie, ameliorare si folosire raţională a solurilor în scopul producţiei
vegetale. Această lucrare alcătuieşte materialul ştiintific pentru alegerea celor mai adecvate
tehnologii, în vederea obţinerii de producţii sau rezultate optime, pentru conservarea şi
ameliorarea solurilor
Lucrarea s-a efectuat în conformitate cu metodologia elaborării studiilor pedologice
ICPA.–1987, Sistemul Român de Taxonomie a solurilor (SRTS)– ICPA–2012.
Suprafaţa cartată este de 1680,00 ha cu categoria de folosinţă actuală şi propusă păşune.
Dintr-un nr. de 18 profile principale de sol s-au recoltat un nr. de 48 probe pedologice şi
20 probe agrochimice, pentru care s-au efectuat în laboratorul O.S.P.A. Constanţa, următoarele
analize, după următoarele metode:
- reacţia solului (pH) în apă raportul 1:2,5 şi determinarea potenţiometrică a valorii
acestuia cu pH-metrul
- conţinutul de fosfor mobil determinat prin metoda Egner – Riehm –Domingo, în
extract de acetat lactat de amoniu la pH 3,75 (P în AL). Dozarea fosforului în extract s-a
executat fotocolorimetric.
- conţinutul de potasiu mobil prin metoda fotometriei de emisie în flacără de butan.
Extracţia s-a executat în acetat lactat de amoniu (K în AL) la pH 3,75.
- determinarea conţinutului de humus prin metoda combustiei umede Walklay- Black
modificată de Gogoaşă.
20
- determinarea conţinutului de carbonat de calciu total prin metoda Schleibler
- determinarea conţinutului de săruri totale solubile prin metoda conductometrică.
- determinarea granulometrică prin metoda Kacinski.
1.2. CONDIŢII FIZICO – GEOGRAFICE
1.2.1. Microzone pedoclimatice
U.A.T. ADAMCLISI face parte din microzona solurilor de tip cernoziom.
- IC-CZ- microzona cernoziomurilor, cu climă călduroasă-secetoasă, în regiuni cu relief
slab accidentat.
1.2.2. Relieful
Teritoriul administrativ ADAMCLISI este situat în partea sudică a Podişului Dobrogei de
Sud, respectiv podişul Adamclisi.
Podişul Adamclisi este un podiş slab fragmentat determinată de o reţea de văi ce
formează partea de N a văii Haţegului şi extremitatea sudică a văii Ion Corvin care adunând
apele din precipitaţii spre limanurile dunărene. Adâncimea fragmentării este de 180 m, de la
extremitatea sudică de 180 m la cea nord estică de 8 m, pe valea Haţegului – Baciu.
Predominante sunt platourile dintre care cea mai mare extindere o are nivelul superior
care urcă de la 146 m N- V la peste 180 m Sud cu versanţi lungi convecşi cu pante cuprinse între
5-10% pentru terenuri arabile şi 10 – 15% , caracteritice păşunilor.
Pe versanţi mai ales pe partea inferioară şi mijlocie apar pante cuprinse între 15-18% dar
şi abrupturi situate în aflorimentele de calcar de la baza lor.
1.2.3. Litologia depozitelor de suprafaţă (geologia)
În Dobrogea sudică se poate vorbi de o pediplenă rezultat al unei îndelungate evoluţii
policiclice şi poligenetice cu formaţiuni de vârstă extrem de diferită (de la precambrian la
sarmaţian).
Ultimul ciclu corespunde modelului plăcii de calcar din Dobogea de Sud. În pleistocenul
superior cea mai mare parte a Dobrogei de Sud este acoperită de formaţiuni loessoide, aceasta a
fosilizat atât pediplena cât şi pedimentele, în multe locuri îndepărtarea lor a dus la scoaterea la zi
a suprafeţelor respective
Din punct de vedere geologic teritoriul ADAMCLISI este o zonă de orogen şi de
platformă. Peste formaţiunile geologice mai vechi (calcare mezozoice) ce constituie fundamentul
podişului s-a depus o cuvertură de loess şi de materiale loessoide derivate, de diferite grosimi, de
la 0 la 20 metri.
21
Cercetările geologice au arătat că sudul Dobrogei este un vechi fund de mare care a ieşit
deasupra apelor în sarmatic. Peste calcarele sarmatice vânturile din răsărit au adus nori de praf
fin format din loess. Pe părţile mai înalte, nu s-au putut aşeza straturi de loess, din această cauză
pe calcarele alterate s-au format litosoluri. Aceste calcare din era terţiară (sarmatic) sunt în
general de natură cochiliferă.
Granulometria rocii subiacente este lutoasă, configuraţia litogeologică a dus la formarea
unor soluri specifice din clasa protisoluri (litosoluri şi regosoluri), însă majoritatea solurilor sunt
din clasa cernisoluri (cernoziomuri).
Materialul parental sunt loessurile şi depozitele loessoide carbonatice.
1.2.4. Hidrografia şi hidrogeologia
Teritoriul studiat are un regim hidrografic deficitar. Cursurile de apă au caracter temporar
în perioadele cu precipitaţii abundente. Apele freatice nu intervin în procesul de solificare, fiind
situate la adâncimi mai mari de 10 metri şi nu influenţează profilul de sol, cu excepţia a unor
suprafeţe mici unde apa freatică se găseşte la mică adîncime (3-7 m).
1.2.5. Clima
Regiunea în care este situat teritoriul administrativ ADAMCLISI, se caracterizează
printr-o climă de stepă notată cu formula BS-ax, in care BS – clima de stepă; a – temperatura
celei mai calde luni de vară peste 22o C şi x – cele mai mari precipitaţii care se înregistrează la
începutul verii.
Clima de tip BS-ax este o climă uscată cu veri calde şi secetoase şi ierni reci.
Temperatura medie multianuală este de 11,1oC, şi un regim al precipitaţiilor anuale de 425 mm.
Evapotranspiraţia în aer şi sol este ridicată (peste 650 mm), ceea ce crează un deficit accentuat în
perioada iunie – septembrie, când seceta puternică afectează culturile agricole în perioada de
creştere şi dezvoltare, fapt ce duce la diminuarea producţiilor.
Prima brumă se înregistrează în decada a doua a lunii octombrie, iar ultima brumă în a
doua decadă a lunii aprilie. Masele de aer (vânturile) au cea mai mare frecvenţă din direcţia
nord-vest (22,7 %) şi vest (13,5 %).
Suma temperaturilor mai mari de 0o C este de 4100 – 4400oC, suma temperaturilor mai
mari de 10o C este de 3500 – 3600o C, suma temperaturilor mai mari de 10o C efective este de
1400 – 1700o C.
1.2.6. Influenţa antropică
Accelerarea eroziunii de suprafaţă şi degradarea solurilor prin executarea de lucrări
agrotehnice (arături, lucrări de pregatire a solurilor) în neconcordanţă cu panta terenului,
paşunatul intensiv duce la apariţia eroziunii. Datorită nealternării adâncimii arăturii apare o
tasare şi compactare a solului (hardpan) la adâncimea de 20- 25 cm.
22
1.2.7. Vegetaţia şi fauna solului
Zona de podiş este caracteristică, fiind în general reprezentată de specii xerofite şi
mezoxerofite, predominante fiind gramieele şi asteraceele, întâlnite pe păşuni naturale. Dintre
graminee întâlnim Agropyron, Festuca. În culturi întâlnim Convolvulus sp..
Fauna Are rol bine definit în solificare întrucât animalele ce trăiesc în sol şi pe sol elimină
reziduri organice care conţin azot şi alte elemente. Cele mai importante vieţuitoare ce aparţin
pedofaunei sunt: viermi, râme, insecte, furnici, rozatoare. Rolul acestora în pedogeneză
contribuie la starea de fertilitate trecând prin tubul digestiv pâna la 100t sol/ha (exemplul
râmelor), iar materia organică devine mai uşor de descompus de către microorganisme şi
amestecate cu fracţiunea minerală formează acele aglomerate numite coprolite. Galeriile lăsate
de râme contribuie la structurarea solurilor, solul devine mai fertil şi activ biologic. Microfauna
animalieră, popândăi si hîrciogi au rol benefic prin săparea de galerii, transportând materia
organică din stratul fertil si amestecînd-o cu orizontul carbonatic.
23
CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA TERITORIULUI 2.1. EVIDENŢA TERENURILOR AGRICOLE PE FOLOSINŢE
|--------------------------------------------------------------------------------|
|Supr agr |Supr agr | din care (ha/%) |
|cadastr** |cartata***| Arabil | Pasuni | Fanete | Vii | Livezi|
|--------------------------------------------------------------------------------|
| 10396ha| 1680ha| 0ha| 1680ha| 0ha| 0ha| 0ha|
|--------------------------------------------------------------------------------|
| - | 16.16%| 0% | 100% | 0% | 0% | 0% |
|--------------------------------------------------------------------------------|
**suprafata agricola cadastrala (fara teren neproductiv)
*** suprafata agricola cartata (fara teren neproductiv)
Sursa: date preluate din lucrarea ,, Studiu pedologic pentru fundamentarea proiectelor de
amenajare, organizare si exploatare a pajistilor", efectuat de Oficiul de Studii Pedologice si
Agrochimice Constanta
2.2. DENUMIREA TRUPURILOR DE PAJIȘTE CARE FAC OBIECTUL
ACESTUI STUDIU
Tabel sintetic cu trupurile de pajişte existente în UAT ADAMCLISI
Trupul Denumirea Suprafaţa (ha) 1 ABRUD 835,62 2 URLUIA 310,75 3 ADAMCLISI 319,72 4 ZORILE 213,91
TOTAL 1680,00
Nr.crt. TRUPUL DE PAJIŞTE PARCELE DESCRIPTIVE SUPRAFAŢA (ha) 1.
TRUP 1 ABRUD
Ps 1 6.09 2. Ps 55/1 21.06 3. Ps 56 4.78 4. Ps 64/1 36.48 5. Ps 66 3.05
24
6. Ps 81 56.95 7.
Ps 96 2.22 8. Ps 97 2.02 9. Ps 101 2.98 10. Ps 109 0.50 11. Ps 112 14.56 12. Ps 134 10.42 13. Ps 137/1 20.02 14. Ps 137/2 0.90 15. Ps 148 13.52 16. Ps 151/1 1.95 17. Ps 419 4.01 18. Ps 423 1.03 19. Ps 170 5.83 20. Ps 171 25.72 21. Ps 172 4.70 22. Ps 174 3.70 23. Ps 175 1.40 24. Ps 237/1 18.60 25. Ps 261/1 3.95 26. Ps 262 12.71 27. Ps 267 6.68 28. Ps 270/1 54.95 29. Ps 270/2 47.85 30. Ps 277/1 5.50 31. Ps 352 46.39 32. Ps 430 1.52 33. Ps 431 0.55 34. Ps 200/1 48.57 35. Ps 203/1 17.29 36. Ps 210 0.70 37. Ps 216 1.00 38. Ps 220 2.50 39. Ps 222 0.75 40. Ps 244 24.20 41. Ps 226 3.54 42. Ps 288 0.60 43. Ps 295 14.75 44. Ps 299 3.42 45. Ps 306/1 42.08 46. Ps 310/1 1.25 47. Ps 330 135.13 48. Ps 333 43.52 49. Ps 354 42.00 50. Ps 377 10.63 51. Ps 379 1.10
TOTAL TRUP 1 835.62
25
Nr.crt. TRUPUL DE PAJIŞTE PARCELE DESCRIPTIVE SUPRAFAŢA (ha) 1.
TRUP 2 URLUIA
Ps 388 7.20
2. Ps 390 2.75
3. Ps 391 16.64
4. Ps 392 2.70
5. Ps 394 10.78
6. Ps 396 1.12
7. Ps 397 1.75
8. Ps 399 4.81
9. Ps 405 25.14
10. Ps 619 0.36
11. Ps 649 0.35
12. Ps 650 0.30
13. Ps 652 0.32
14. Ps 653 1.50
15. Ps 656 5.50
16. Ps 662 0.63
17. Ps 674 1.80
18. Ps 684 2.25
19. Ps 686 4.60
20. Ps 694/1 3.35
21. Ps 695/1 4.45
22. Ps 697 4.75
23. Ps 698 5.30
24. Ps 708/2 2.70
25. Ps 709 1.43
26. Ps 711 123.94
27. Ps 712/1 3.90
28. Ps 717 5.60
29. Ps 720/1 5.75
30. Ps 728 0.90
31. Ps 729 0.90
32. Ps 746 28.12
33. Ps 750/1 15.11
34. Ps 755 2.17
35. Ps 788/1 9.60
36. Ps 792 2.28
TOTAL TRUP 2 310.75
26
Nr.crt. TRUPUL DE PAJIŞTE PARCELE DESCRIPTIVE SUPRAFAŢA (ha) 1.
TRUP 3 ADAMCLISI
Ps 438 25.39 2. Ps 442/1 29.85 3. Ps 444 3.59 4. Ps 451 0.91 5. Ps 453 31.81 6. Ps 458 5.71 7.
Ps 462 4.10 8. Ps 464 5.24 9. Ps 465 6.45 10. Ps 470 12.22 11. Ps 471 1.53 12. Ps 490 13.12 13. Ps 491 1.65 14. Ps 493 4.91 15. Ps 494 0.95 16. Ps 495 3.07 17. Ps 496 0.96 18. Ps 497 2.91 19. Ps 499 6.75 20. Ps 500 11.91 21. Ps 503 9.25 22. Ps 505 8.82 23. Ps 509 2.56 24. Ps 782 2.36 25. Ps 788/1 10.50 26. Ps 530 0.48 27. Ps 533/1 5.22 28. Ps 534 2.80 29. Ps 543 6.96 30. Ps 568/3 1.40 31. Ps 571/1 11.20 32. Ps 575 0.55 33. Ps 576 0.21 34. Ps 585 1.05 35. Ps 771 0.50 36. Ps 772 0.60 37. Ps 776 2.00 38. Ps 777 16.31 39. Ps 780 2.96 40. Ps 802 1.00 41. Ps 186 0.80 42. Ps 188 0.27 43. Ps 190 40.89 44. Ps 194 18.00
TOTAL TRUP 3 319.72
27
Nr.crt. TRUPUL DE PAJIŞTE PARCELE DESCRIPTIVE SUPRAFAŢA (ha) 1.
TRUP 4 ZORILE
Ps 916 3.50
2. Ps 918 8.19
3. Ps 919 2.90
4. Ps 912 1.80
5. Ps 921 1.50
6. Ps 952 34.59
7.
Ps 1071 37.00
8. Ps 1097 24.74
9. Ps 1121/1 46.70
10. Ps 970 0.80
11. Ps 978 0.30
12. Ps 860 4.18
13. Ps 867 0.15
14. Ps 913/1 17.92
15. Ps 823 7.80
16. Ps 979 0.30
17. Ps 1019 1.64
18. Ps 1031 0.16
19. Ps 1032 0.35
20. Ps 1033 0.30
21. Ps 1035 0.52
22. Ps 1037 2.79
23. Ps 1039 1.00
24. Ps 1040 0.75
25. Ps 1041 0.31
26. Ps 1044 0.55
27. Ps 1046 5.72
28. Ps 1060 0.80
29. Ps 1105 3.00
30. Ps 1112 1.00
31. Ps 1115 1.00
32. Ps 881 1.65
TOTAL TRUP 4 213.91
28
2.3. AMPLASAREA TERITORIALĂ A TRUPURILOR DE PAJIȘTE (PLAN
CADASTRAL), VECINII ȘI HOTARELE PAJIȘTII
DENUMIRE TRUP
NR. CADASTRAL AL PĂŞUNII
VECINĂTĂŢILE
N E S V
TRUP 1
ABRUD
PS-1 UAT RASOVA
UAT PESTERA
A-2 PS-275
PS-55/1 A-60/1 A-80 TF-26 A-58 PS-56 A-60/1 A-60/1 A-60/1 TF-31 PS-64/1 UAT
RASOVA A-60/1 A-60/1 A-6/1
PS-66 TF-68 A-60/1 A-60/1 PS-64 PS-81 UAT
RASOVA A-95;A-93 A-255/2 A-80/1
PS-96 UAT RASOVA
A-102 A-98 PS-3563
PS-97 PS-96 A-107 A-95 A-95 PS-101 UAT
RASOVA UAT PESTERA
A-102 A-102
PS-109 PS-103 PS-103 PS-126 A-125 PS-112 UAT
PESTERA UAT PESTERA
A-117 A-110
PS-134 A-119 A-119 PS-137/1 PS-126 PS-137/1; PS-137/2 PS-126 A-119 A-133/4;
A-135; A-133/3
HCN
PS-148 A-117 UAT DELENI
UAT DELENI
A-117
PS-151/1 A-160 A-160 PD A-160 PS-419 PD A-418 A-418 A-418 PS-423 A-417 A-417 A-424 A-417 PS-170; PS-171; PS-172; PS-174; PS-175
A-173 PD A-510/3 A-173
PS-237/1 A-234/2 A-234/5 A-234/4 A-234/3 PS-261/1; PS-262 A-45 A-255 A-255 A-36 PS-267; PS-270/1; PS-270/2
PS-25; PS-28
A-234 SAT HATEG
A-274
PS-277/1 PS-270/1 PS-270/2 A-306/1 A-310/2 PS-352 PS-330 PS-354 A-351 UAT
DELENI PS-490; PS-491 A-510/7 A-510/8 CC-485 DC PS-200/1; PS-203/1 PD-211 A-195 A-215 A-215 PS-210; PS-216 PS-210 PD A-215 A-215 PS-220;PS-225 A-234 SAT
ABRUD SAT ABRUD
CC
PS-288;295;299 A-238 Pd.211 Pd.211 A-305/1 PS-306/1;330/1 A-331/1 A-289;A305 A-322;
UAT ALIMAN
A-305
PS-333 A-332/1 PS-352 A-337 UAT ALIMAN
PS-354 PS-330/1 PS-330/1 A-367 PS-352 PS-377; 379 PS-370 A-380 UAT
ALIMAN PS-370
29
DENUMIRE TRUP
NR. CADASTRAL AL PĂŞUNII
VECINĂTĂŢILE
N E S V
TRUP 3
ADAMCLISI
PS-438 A-432 A-450 A-441 A-441
PS-442 A-450 PS-444 A-441 A-544
PS-444 A-450 PS-442 PS-442 PS-442
PS-451 PS-453 PS-453 A-450 PS-453
PS-453 A-455 PS-458 A-450 PS-190
PS-458 PS-464; 453 DC A-450 PS-45
DENUMIRE TRUP
NR. CADASTRAL AL PĂŞUNII
VECINĂTĂŢILE
N E S V
TRUP 2
URLUIA
PS-388 A-389 PS-608 A-382 UAT
ALIMAN
PS-390 A-389 PS-608 PS-608 PS-608
PS-391 PS-1022/2;
1022/3
A-393 A-393 PS-608
PS-392 PS-608 A-393 PS-608 PS-608
PS-394 A-393 A-399 PS-608/1 PS-608/1;
A-393/1
PS-396 A-393 A-393 PS-399 PS-399
PS-397 A-405 PS-405 PS-399 PS-405
PS-399 A-405 PS-405 TF-406 PS-394
PS-405 A-393 A-393 A-604;
PS-399
PS-394
PS-619; 662; 686; 684;
656; 698
A-657/1 INTAV.
URLUIA
A-708 A-708
PS-694/1; 695/1; 697;
708/2; 709; 712/1; 717;
720/1; 728; 729
A-657/1 A-708 A-726;
A-713
A-721;
UAT
ALIMAN
PS-746 CC PS-743 A-742 DN-3
PS-788 Pd; A-770 A-758 A-758 A-758
PS-755 A-758 A-758 A-758 PS-750
PS-750/1 A-752 PS-775 A-758 Pd.736
PS-649; 650; 652; 653;
674
A-657 A-688 A-708 A-688
30
PS-462; 464 A-182 DC PS-458 A-182
PS-465; 470; 471 A-179 A-510 A-499 A-179
PS-490; 491 A-510/7 A-510/8 CC 485 DC
PS-493; 494; 495; 496;
497; 499; 500; 503; 505;
509
A-510/2 A-510/1 A-510/8 DC
PS-788/1; 788; 782 A-800 A-839 PS-777 INTRAV.
ADAMCLISI
PS-530; 533/1; 534; 543 A-529 A-528 A-528/1 A-544/1
PS-571/1; 575; 576; 585 CETATE
ADAMCLISI
PS-566 DN-3 DN-3
PS-771; 772; 776; 777;
780
INTRAV.
ADAMCLISI
A-839 PS-1046 INTRAV.
ADAMCLISI
PS-186; 188; 190; 194 A-182 A-195 A-455 PS-200
DENUMIRE TRUP
NR. CADASTRAL AL PĂŞUNII
VECINĂTĂŢILE N E S V
TRUP 4 ZORILE
PS-916; 918; 919; 912; 921; 952
SAT ZORILE
TF-952; 953 A-951 A-960
PS-1121 P.d. A-1132 A-1132; UAT ION CORVIN
PS-823 A-839 DJ UAT DELENI
A
PS-970; 978 A-980 A-990 A-990 A PS-860; 867 A-853 P.d. CC A-853 PS-913/1 TF-953 A-907 A-907 TF-95 PS-979 A-980 A-980 A-980 P.d. PS-1079 SAT
ZORILE A-960 A-1000 PS-912
PS-1031; 1032; 1033; 1035; 1037; 1039; 1040; 1041; 1044; 1046; 1060
PS-777 A-844 A-1046 SAT ZORILE
PS-1105; 1112; 1115 A-1102 A-1111 A-1111 TF-110 PS-1071 A-1068 A-1046 SAT
ZORILE A-1072
PS-1097 PS-1071 A-1072 A-1102 A-1102 PS-881 A-874 TF-895 PS-913 TF-915
31
Harta cu identificarea trupurilor de păşune
32
CAPITOLUL 3
SOLURILE 3.1. REPARTIŢIA TERITORIALĂ A SOLURILOR Repartiţia în teritoriu a principalelor tipuri şi subtipuri de soluri este condiţionată de
factorii climatici şi de relief. Condiţia climatică şi de vegetaţie a ţinutului de stepă a favorizat o
mineralizare accentuată a părţii organice. În teritoriul studiat varietatea învelişului de soluri este
specifică zonei de stepă şi silvostepă, fiind întâlnite următoarele tipuri: regosol, cernoziom şi
litosol. Factorii de microrelief, clima, roca subiacentă au fost cei care au dus la separarea
unităţilor de sol (US), precum şi factorii antropici, areale cu compactare, eroziune slabă şi
moderată de suprafaţă. Pe versanţi cu pante >15% s-au format regosoluri şi litosoluri. Pe platouri
cu pante în general mici se întâlnesc cernoziomuri.
3.2 LISTA UNITĂTILOR DE SOLURI (US)
Este echivalentă cu legenda unităţilor de sol, care cuprinde 5 unităţi de sol repartizate pe
hectare şi procente. LEGENDA UNITĂŢILOR DE SOL
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- |Nr.| Suprafata |Cu | |Textura|Roca|Reli-| Ad. | Profile | | US| ha | % |loa| Denumirea si formula unitatilor de sol |La |Alt|mama| ef | a.fr. | || | |re | |sup|or.| | | (m) | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -------------- | | | | |LITOSOL tipic | | | |Pltou| |0017R ,0016A ,0018A | | 1| 304.68|18.14| |LS-ti_Xcdk1-l/l-Tem/KC-PNn |lut|lut| Te| | >10| | | | | | |-------------------------- | | | | | | | | | | | |P-IS-vr p17 Q7 | | | | | | | ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | | | | |REGOSOL calcaric | | | |Pltou| |0007R ,0008A ,0014A | | 2| 455.76|27.13| |RS-ka_Xcdk1-l/l-Tem/NB-PNn |lut|lut| Te| | >10|0015A | | | | | |-------------------------- | | | | | | | | | | | |P-UL-vr p12 x3 Q7 | | | | | | | ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -------------- | | | | |REGOSOL molic | | | |Pltou| |0011R ,0006A ,0009A | | 3| 228.67|13.61| |RS-mo_Xcdk1-l/l-Tem/NB-PNn |lut|lut| Te| | >10|0010A ,0012A ,0013A | | | | | |-------------------------- | | | | | | | | | | | |P-UL-vr p12 x3 Q7 | | | | | | | ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -------------- | | | | |CERNOZIOM calcaric | | | |Pltou| |0001R ,0002A | | 4| 275.94|16.42| |CZ-ka_Xcak2-l/l-Tem/NB-PNn |lut|lut| Te| | >10| | | | | | |-------------------------- | | | | | | | | | | | |P-UL-ni p03 Q7 | | | | | | | ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | | | | |CERNOZIOM tipic | | | |Pltou| |0004R ,0003A ,0005A | | 5| 414.95|24.70| |CZ-ti_Xcak2-l/l-Tem/NB-PNn |lut|lut| Te| | >10| | | | | | |-------------------------- | | | | | | | | | | | |P-UL-ni p03 Q7 | | | | | | | ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -------------- |T: | 1680.00|100 %| | ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ------------------------------
33
Din această listă se poate observa că toate solurile s-au format sub acţiunea dominantă a
unui singur proces pedo-genetic: bioacumulare de tip stepic (humus tip mull-calcic).
Acesta a evoluat diferit în funcţie de materialele parentale sau roca subiacentă asupra
căreia a acţionat şi nivelul pânzei freatice.
3.3 CARACTERIZAREA UNITĂŢILOR DE SOL
Pe teritoriul studiat diversitatea solurilor este restrânsă. Majoritatea solurilor sunt
regosoluri, litosoluri şi cernoziomuri.
Clasa Protisolurilor – întâlnim litosoluri şi regosoluri. Ocupă o suprafaţă de 989,11 ha,
reprezentând 58,88 % din suprafaţa totală.
Litosolurile - ocupă o suprafaţă de 304,68 ha reprezentând 18,14 % din suprafaţa totală.
Sunt reprezentate de subtipul tipic.
Regosolurile - ocupă o suprafaţă de 684,43 ha, reprezentând 40,74 % din suprafaţă,
subtipul molic şi calcaric.
Clasa Cernisolurilor reprezentată de cernoziomuri. Ocupă o suprafaţă de 690,89 ha,
reprezentând 41,12 % din suprafaţa totală cu subtipul calcaric şi tipic.
COMPLETĂRI LA M.E.S.P.- 1987
1. Indicatori de stare Indicatorii suplimentari introduşi în caracterizarea pedologică conform Ordinului nr. 278
al M.A.A.P.M. şi publicat în monitorul oficial nr. 598 din 28.12.2011 se referă la eroziunea de
suprafaţă (E s), eroziunea de adâncime (E ad) şi un indicator global cuprinzând eroziunile şi
alunecările. Privitor la eroziunea de suprafaţă (E s) aceasta cuprinde patru intervale de apreciere:
slabă (neapreciabilă), moderată, puternică si foarte puternică (excesivă). Criteriul de apreciere
utilizat este grosimea orizontului de humus.
În cazul indicatorului global din cele 5 situaţii specifice, pentru teritoriul cercetat se
regăsesc terenuri neafectate Es1 ce cuprind toate solurile fără probleme, terenuri moderat afectate
Es2, Es3 şi terenuri puternic afectate Es4. Eroziunea în adâncime nu se manifestă prin forme ca să
întrunească criteriile stabilite.
Categoria terenului
Forme de eroziune la suprafaţă Es 1 Es 2, Es 3 Es 4, Es 2-3
ha % ha % ha % Neafectate sau slaba CZ, RS 1375,32 81,86 - - - - Moderat afectate, moderat erodate LS
- - 304,6
8 18,14 - -
Puternic afectate Puternic erodate
- - - - - -
34
2. Indicatori de risc
Sunt stabiliţi numai pentru eroziunea de suprafaţă, iar clasa de risc se determină după
cantitatea de humus pierdută de sol în t/ha pe an. Stabilirea indicatorului de risc s-a facut pe baza
calculului rezervei de humus (Rh) pe primii 50 cm. În teritoriul studiat întâlnim eroziune
neapreciabilă sub 3 t/ha/an pe cernoziomuri în suprafaţa de 690,89 ha, eroziune slabă 3-10 t/ha
pe regosoluri în suprafaţă de 684,43 ha şi eroziune moderată 10-20 t/ha/an pe litosoluri în
suprafaţă de 304,68 ha.
Clasa de risc soluri Cantitatea de material
erodat t/ha/an
Suprafata
ha
Eroziune neapreciabilă CZ < 3t 690,89
Eroziune slabă RS 3-10 684,43
Moderată LS 10 > 20 304,68
Puternică - - -
Foarte puternică - - -
35
CAPITOLUL 4
BONITAREA TERENURILOR 4.1. BONITAREA ÎN REGIM NATURAL
Pentru încadrarea terenurilor în clase de favorabilitate şi ulterior, clase de calitate, s-a
procedat la bonitarea terenurilor conform metodologiei.
Unităţile de teren delimitate pe hartă constituie elementele de bază pentru bonitare, care
înseamnă estimarea gradului în condiţii de climă, relief,sol,etc. Satisfac cerinţele unei dezvoltări
optime a speciilor de cultură. La nivel de unitate de teren s-au luat în calcul toate speciile sau
folosinţele din metodologie chiar dacă unele din ele nu sunt cultivate deloc în zonă.
Cele 24 de specii sau folosinţe sunt :
PS - păşune
FN - făneţe
MR - măr
PR - păr
PN - prun
CV - cireş- vişin
CS - cais
PC - piersic
VV - viţă de vie soiuri pentru vin
VM - viţă pentru vie soiuri de masă
GR - grîu
OR - orz
PB - porumb
FS -floarea soarelui
CT - cartof
SF - sfeclă de zahăr
SO - soia
MF -mazăre- fasole
IU - in ulei
IF - in fuior
CN - cănepă
LU - lucernă
TR - trifoi
LG - legume
AR - arabil
Elementele care sunt luate în calcul la stabilirea notelor de bonitare sunt, conform
metodologiei următoarele:
- temperatura medie anuală, valori corectate
- precipitaţii medii anuale, valori corectate
- gleizarea
- salinizarea
- textura solului
36
- adâncimea apei freatice
- inundabilitatea terenului
- porozitatea totală
- conţinutul de carbonaţi de calciu
- reacţia solului
- volumul edafic util
- rezerva de humus
Menţionăm că din totalul celor 17 indicatori din normele metodologice, numai aceştia
apar in teritoriul ADAMCLISI.
Pentru fiecare indicator s-a estimat printr-un coeficient subunitar modul în care acesta
satisface cerinţele fiecărei culturi sau folosinţe, 1 reprezentând optimul, apoi coeficienţii s-au
înmulţit între ei, iar rezultatul obţinut cu 100 rezultând o cifră situată în intervalul 1-100. Cu cât
cifra este mai mare, cu atât mai bună este favorabilitatea acestui teren pentru folosinţa sau cultura
respectivă.
Notele astfel obţinute se grupează în intervale a căte 10 puncte, în ordine descrescătoare
şi se obţin 10 clase de favorabilitate după cum urmează:
NOTELE DE BONITARE SI CLASA DE FAVORABILITATE PE CULTURI IN
REGIM NATURAL - LIVADĂ, VIE, PĂȘUNE, FÂNEȚE –
|----------------------------------------------------------------------------------------------| | Nr.| MR | PR | PN |CV|CS|PC| LIVADA | VV | VM | VIE | PS |FN | | TEO| NB |ClsF| NB|ClsF| NB|ClsF| NB|ClsF| NB|ClsF| NB|ClsF| NB|ClsF| NB|ClsF| NB|ClsF| NB|ClsF| |-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------| |0001| | | | | | | | | | | | | | | | | 13|IX | | | |----------------------------------------------------------------------------------------------| |0002| | | | | | | | | | | | | | | | | 16|IX | | | |----------------------------------------------------------------------------------------------| |0003| | | | | | | | | | | | | | | | | 16|IX | | | |----------------------------------------------------------------------------------------------| |0004| | | | | | | | | | | | | | | | | 32|VII | | | |----------------------------------------------------------------------------------------------| |0005| | | | | | | | | | | | | | | | | 32|VII | | | |----------------------------------------------------------------------------------------------|
Prin gruparea claselor de favorabilitate căte două în ordine descrescătoare se obţin clasele
de calitate în număr de cinci.
37
CLASE DE CALITATE DUPĂ NOTA DE BONITARE
|------------------------------------------------------------------------------------------| | Nr.|Suprafata| Nr | Clasa de calitate | | US | US | TEO| I | II | III | IV | V | | | [ha] | | ha |nota| ha |nota| ha |nota| ha |nota| ha |nota| |------------------------------------------------------------------------------------------| | 001| 304.68| 1| 0.00| 0| 0.00| 0| 0.00| 0| 0.00| 0| 304.68| 4| |_______________________________________________________________________ | 002| 455.76| 2| 0.00| 0| 0.00| 0| 0.00| 0| 0.00| 0| 455.76| 6| |_______________________________________________________________________| 003| 228.67| 3| 0.00| 0| 0.00| 0| 0.00| 0| 0.00| 0| 228.67| 6| |_______________________________________________________________________| 004| 275.94| 4| 0.00| 0| 0.00| 0| 275.94| 56| 0.00| 0| 0.00| 0| |_______________________________________________________________________ | 005| 414.95| 5| 0.00| 0| 0.00| 0| 414.95| 56| 0.00| 0| 0.00| 0| |_______________________________________________________________________ |TOTAL| 1680.00| - | 0.00| 0| 0.00| 0| 690.89| 56| 0.00| 0| 989.11| 5| | | 100%| - | 0.00%| | 0.00%| | 41.12%| | 0.00%| | 58.88%| | |_______________________________________________________________________ |Nota medie/Clasa / 26 / IV / |
4.2. INDICATORI DE CARACTERIZARE ECOLOGICĂ
4.2.1. Temperatura medie anuală, valori corectate.
Modul în care temperatura influenţează favorabilitatea a fost expus pe larg în
subcapitolele referitoare la relief şi climă, motiv pentru care nu se mai repetă. Tot acolo s-a
precizat şi modul în care relieful influenţează regimul termic prin pantă şi expoziţie, motiv
pentru care apare termenul de valoare corectată.
4.2.2. Precipitaţii medii anuale corectate.
Şi asupra acestui factor s-au făcut consideraţiile necesare în subcapitolele referitoare la
relief şi climă inclusiv modul în care panta terenului modifică regimul hidric, diminuîndu-l,
aceasta fiind semnificaţia termenului de valoare corectată.
4.2.3. Textura solului.
Din acest punct de vedere, teritoriul ADAMCLISI nu prezintă o varietate mare, textura
fiind mijlocie.
4.2.4. Panta terenului.
Este un element de mare importanţă pentru favorabilitate deoarece acesta are pe lăngă un
efect direct şi unul indirect prin acea că modifică atât regimul termic cât şi pe cel hidric
provocând o redistribuire a acestora după modul în care a fost detaliat la subcapitolul relief.
Pe teritoriul ADAMCLISI avem pante cu valori cuprinse între 5-7 % , 8-12 % cât şi 12-18%.
38
4.2.5. Adâncimea apei freatice.
Alături de precipitaţii, este elementul care diminuează favorabilitatea tuturor speciilor sau
folosinţelor, motiv pentru care marea majoritate a terenurilor nu se încadrează, în regim natural,
în clasa I-a şi II-a de calitate, deoarece acest element diminuează favorabilitatea la 60 % aşa
încât, cea mai mare notă care poate fi obţinută nu trece de 60 aflat la limita superioară a clasei a
III-a.
4.2.6. Porozitatea totală.
Nu se manifestă compactări alr terenului care să ducă la scăderea favorabilităţii,
înregistrându-se valori apropiate de optim ale porozităţii, densităţii aparente şi gradului de tasare.
4.2.7. Conţinutul de carbonat de calciu.
În teritoriul studiat nu se realizează concentraţii mai mari de 10 % în primii 50 cm care
să ducă la diminuarea favorabilităţii, decât la solurile puternic sau excesiv erodate.
4.2.8. Reacţia solului.
Marea majoritate a solurilor din teritoriul ADAMCLISI au reacţia slab alcalină pH-ul
este cuprins într 8,0-8,2. Reacţia solului este cel mai important parametru de caracterizare
chimică a solului dar în zonă nu realizează valori care să producă diminuări drastice ale recoltei.
4.2.9. Volumul edafic util.
Pentru ca plantele să-şi desfăşoare în condiţii optime procesele biologice de sinteză a
materiei organice, ele trebuie să-şi ia din sol apa şi elementele minerale de nutriţie necesare în
fotosinteză.
Pentru aceasta, plantele explorează un anumit volum de sol în conformitate cu
particularităţile aparatului radicular dar şi posibităţile oferite de grosimea solului.
Cu cât aparatul radicular este mai profund, cu atât mai mare este volumul de sol explorat. În
teritoriul ADAMCLISI, acest factor nu diminuează favorabilitatea terenurilor.
4.2.10. Rezerva de humus.
Aşa cum s-a mai arătat, humusul constituie rezerva de substanţe nutritive pe care le pune
treptat la dispoziţie plantelor prin mineralizare. Între cantitatea de humus şi fertilitatea solului
este o legătură directă.
La o rezervă de humus mai mică de 160 t/ha favorabilitatea este deja afectată. Scăderea
rezervei pe terenurile puternic erodate, la mai puţin de 120 t/ha înseamnă diminuarea
favorabilităţii la 70 % pentru cartof, sfeclă, in ulei, cânepă şi legume, la 90 % pentru păşune,
pomi şi vie pentru vin şi 80 % pentru celelalte specii sau folosinţe.
39
FIŞA DE PLANIMETRARE
ADAMCLISI Tabel 2.5
Nr. U.S. Suprafaţă
Ha
1 2 3 4 5 Nr. T.E.O. 1 2 3 4 5 Nr. trup planimetrat
- - -
Ps 1 6.09 6.09 Ps 55/1 21.06 21.06 Ps 56 4.78 4.78 Ps 64/1 36.48 36.48 Ps 66 3.05 3.05 Ps 81 56.95 56.95 Ps 96 2.22 2.22 Ps 97 2.02 2.02 Ps 101 2.98 2.98 Ps 109 0.50 0.50 Ps 112 14.56 14.56 Ps 134 10.42 10.42 Ps 137/1 20.02 20.02 Ps 137/2 0.90 0.90 Ps 148 13.52 13.52 Ps 151/1 1.95 1.95 Ps 388 7.20 7.20 Ps 390 2.75 2.75 Ps 391 16.64 16.64 Ps 392 2.70 2.70 Ps 394 10.78 10.78 Ps 396 1.12 1.12 Ps 397 1.75 1.75 Ps 399 4.81 4.81 Ps 405 25.14 25.14 Ps 419 4.01 4.01 Ps 423 1.03 1.03 Ps 430 1.52 1.52 Ps 431 0.55 0.55 Ps 438 25.39 25.39 Ps 442/1 29.85 29.85 Ps 444 3.59 3.59 Ps 451 0.91 0.91 Ps 453 31.81 31.81 Ps 458 5.71 5.71 Ps 462 4.10 4.10 Ps 464 5.24 5.24 Ps 465 6.45 6.45 Ps 470 12.22 12.22 Ps 471 1.53 1.53 Ps 352 46.39 46.39
40
ADAMCLISI
Tabel 2.5 Nr. U.S.
Suprafaţă Ha
1 2 3 4 5 Nr. T.E.O. 1 2 3 4 5 Nr. trup planimetrat
- - -
Ps 490 13.12 13.12 Ps 491 1.65 1.65 Ps 493 4.91 4.91 Ps 494 0.95 0.95 Ps 495 3.07 3.07 Ps 496 0.96 0.96 Ps 497 2.91 2.91 Ps 499 6.75 6.75 Ps 500 11.91 11.91 Ps 503 9.25 9.25 Ps 505 8.82 8.82 Ps 509 2.56 2.56 Ps 619 0.36 0.36 Ps 170 5.83 5.83 Ps 171 25.72 25.72 Ps 172 4.70 4.70 Ps 174 3.70 3.70 Ps 175 1.40 1.40 Ps 186 0.80 0.80 Ps 188 0.27 0.27 Ps 190 40.89 40.89 Ps 194 18.00 18.00 Ps 200/1 48.57 48.57 Ps 203/1 17.29 17.29 Ps 210 0.70 0.70 Ps 216 1.00 1.00 Ps 220 2.50 2.50 Ps 226 3.54 3.54 Ps 237/1 18.60 18.60 Ps 261/1 3.95 3.95 Ps 262 12.71 12.71 Ps 267 6.68 6.68 Ps 270/1 54.95 54.95 Ps 270/2 47.85 47.85 Ps 277/1 5.50 5.50 Ps 288 0.60 0.60 Ps 295 14.75 14.75 Ps 299 3.42 3.42 Ps 306/1 42.08 42.08 Ps 310/1 1.25 1.25 Ps 330/1 125.58 125.58 Ps 330/2 9.55 9.55 Ps 333 43.52 43.52 Ps 354 42.00 42.00 Ps 377 10.63 10.63 Ps 379 1.10 1.10
41
ADAMCLISI Tabel 2.5
Nr. U.S. Suprafaţă
Ha
1 2 3 4 5 Nr. T.E.O. 1 2 3 4 5 Nr. trup planimetrat
- - -
Ps 530 0.48 0.48 Ps 533/1 5.22 5.22 Ps 534 2.80 2.80 Ps 543 6.96 6.96 Ps 571/1 11.20 11.20 Ps 575 0.55 0.55 Ps 576 0.21 0.21 Ps 585 1.05 1.05 Ps 649 0.35 0.35 Ps 650 0.30 0.30 Ps 652 0.32 0.32 Ps 653 1.50 1.50 Ps 674 1.80 1.80 Ps 755 2.17 2.17 Ps 771 0.50 0.50 Ps 772 0.60 0.60 Ps 776 2.00 2.00 Ps 777 16.31 16.31 Ps 780 2.96 2.96 Ps 782 2.36 2.36 Ps 788/1 10.50 10.50 Ps 802 1.00 1.00 Ps 823 7.80 7.80 Ps 568/3 1.40 1.40 Ps 656 5.50 5.50 Ps 662 0.63 0.63 Ps 684 2.25 2.25 Ps 686 4.60 4.60 Ps 694/1 3.35 3.35 Ps 695/1 4.45 4.45 Ps 697 4.75 4.75 Ps 698 5.30 5.30 Ps 708/2 2.70 2.70 Ps 709 1.43 1.43 Ps 711 123.94 123.94 Ps 712/1 3.90 3.90 Ps 717 5.60 5.60 Ps 720/1 5.75 5.75 Ps 728 0.90 0.90 Ps 729 0.90 0.90 Ps 746 28.12 28.12 Ps 788/1 9.60 9.60 Ps 792 2.28 2.28 Ps 918 8.19 8.19 Ps 919 2.90 2.90 Ps 912 1.80 1.80 Ps 921 1.50 1.50
42
ADAMCLISI Tabel 2.5
Nr. U.S. Suprafaţă
Ha
1 2 3 4 5 Nr. T.E.O. 1 2 3 4 5 Nr. trup planimetrat
- - -
Ps 881 1.65 1.65 Ps 970 0.80 0.80 Ps 978 0.30 0.30 Ps 860 4.18 4.18 Ps 867 0.15 0.15 Ps 913/1 17.92 17.92 Ps 916 3.50 3.50 Ps 979 0.30 0.30 Ps 1019 1.64 1.64 Ps 1031 0.16 0.16 Ps 1032 0.35 0.35 Ps 1033 0.30 0.30 Ps 1035 0.52 0.52 Ps 1037 2.79 2.79 Ps 1039 1.00 1.00 Ps 1040 0.75 0.75 Ps 1041 0.31 0.31 Ps 1044 0.55 0.55 Ps 1046 5.72 5.72 Ps 1060 0.80 0.80 Ps 1105 3.00 3.00 Ps 1112 1.00 1.00 Ps 1115 1.00 1.00 Ps 222 0.75 0.75 Ps 244 24.20 24.20 Ps 952 34.59 34.59 Ps 1071 37.00 37.00 Ps 1097 24.74 24.74 Ps 1121/1 46.70 46.70 Ps 750/1 15.11 15.11 TOTAL 1680.00 304.68 455.76 228.67 275.94 414.95
Bonitarea terenurilor agricole se efectueaza in conformitate cu regulamentele prevazute
(M.E.S.P. 1987, vol II, capitolul III, pag. 30-54).
Bonitarea terenurilor este operaţiunea complexă de cunoaştere aprofundată a
performanţelor unui teren. Condiţiile de creştere şi rodire a plantelor, gradul de favorabilitate a
acestor condiţţii pentru fiecare folosinţă şi cultură sunt interpretate prin intermediul unor indici
tehnici permiţând cuantificarea acestora prin note de bonitare. Nota de bonitare se exprimă prin
puncte de la 1 la 100 şi sunt evidenţiate în lucrarea elaborată de OSPA Constanta .
Notele de bonitare sunt cuprinse între 13 şi 32 puncte de bonitare corespunzătoare
claselor a IV-a şi a V a de calitate a solurilor, acestea variind de la o parcelă la alta, aşa cum
este prezentat în tabelul anexat.
43
ÎNCADRAREA TERENULUI ÎN CLASA DE CALITATE
COM. ADAMCLISI
Nr. Crt. Parcela
Suprf. - ha -
Categoria de