Transcript

Aderarea la Uniunea EuropeanaProcedura

Realizat de: Dobos Mihaela MirabeleFacultatea de DreptSpecializare Administratie PublicaAnul IIGrupa II

Aspecte generaleProcesul de extindere a Uniunii Europene (UE) are o funcie istoric: aceea de a face din continentul european un spaiu de pace, stabilitate i prosperitate. UE a pus n aplicare treptat un proces de ghidare i sprijinire a rilor candidate la aderare, pentru ca acestea s fie pregtite s i asume obligaiile de state membre, n special n procesul de tranziie, reforme i punere n aplicare a acquis-ului i a politicilor UE.Orice stat european care dorete s adere la Uniunea European (UE) trebuie s respecte valorile comune ale UE definite la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea European (TUE): respectarea demnitii umane, a libertii, democraiei, egalitii, statului de drept, drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparin minoritilor. n plus, acestea se angajeaz s respecte valorile UE n cadrul Uniunii Europene i n relaia cu rile tere.Paii de aderare la UE sunt prevzui la articolul 49 din TUE. Iniial, statul care dorete s adere la UE adreseaz cererea sa de aderare Consiliului. Parlamentul European i parlamentele naionale sunt informate cu privire la aceast cerere. Consiliul consult apoi Comisia i solicit aprobarea Parlamentului European, care se pronun cu majoritatea membrilor care l compun. n cazul unui aviz favorabil, Consiliul se pronun n unanimitate cu privire la cererea de aderare.Condiiile de aderare i adaptrile impuse de aceasta tratatelor i instituiilor fac obiectul unui acord ntre statele membre i statul solicitant. Acest acord (sau tratat de aderare) se supune ratificrii de ctre toate statele contractante.Procesul de aderareOrice cerere de aderare face obiectul unui aviz al Comisiei i al unei decizii a Consiliului, care i atribuie rii solicitante statutul de ar candidat. Acest statut nu nseamn neaprat iniierea imediat a negocierilor n vederea aderrii. ara candidat trebuie, mai nti, s ndeplineasc o serie de condiii.Aceasta trebuie s ndeplineasc criteriile de eligibilitate definite de Consiliul European de la Copenhaga din 1993 i completate de Consiliul European de la Madrid din 1995. Acestea sunt: criterii politice: instituii stabile care s garanteze democraia, statul de drept, drepturile omului, precum i respectarea i protecia minoritilor; criterii economice: o economie de pia funcional, precum i capacitatea de a face fa presiunii concureniale i forelor pieei din cadrul UE; capacitatea de a-i asuma obligaiile de stat membru care decurg din dreptul i politicile UE (sau acquis-ul comunitar), inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice i monetare.De asemenea, ara candidat trebuie s dispun de condiiile necesare pentru integrarea sa, prin adaptarea structurilor sale administrative.rile din Balcanii de Vest trebuie s obin rezultate satisfctoare n cadrul procesului de stabilizare i de asociere (n special, n domeniul comerului) nainte ca UE s poat examina eventualele lor cereri de aderare.Capacitatea de absorbie a UE (sau capacitatea de integrare) reprezint un alt element fundamental. UE trebuie s fie n msur s accepte noi membri, n paralel cu consolidarea integrrii i garantarea funcionrii instituiilor i politicilor sale. La rndul lor, noile state membre trebuie s fie bine pregtite pentru a-i asuma statutul de stat membru. De asemenea, extinderea trebuie s beneficieze de sprijinul opiniei publice n statele membre i n rile candidate.Dac o ar candidat ndeplinete aceste criterii, negocierile de aderare pot fi lansate. Consiliul European decide cu privire la oportunitatea deschiderii negocierilor, pe baza avizului Comisiei.Negocierile de aderare reprezint fundamentul procesului de aderare. Acestea se refer la adoptarea, implementarea i aplicarea acquis-ului comunitar de ctre rile candidate. Obiectivul negocierilor este de a sprijini rile candidate s se pregteasc pentru asumarea obligaiilor de state membre dup momentul aderrii. Negocierile se bazeaz pe meritele proprii ale fiecrei ri candidate i se desfoar n mod individual; gradul de pregtire pentru aderare poate varia de la o ar candidat la alta.Derularea negocierilor de aderare are loc ntr-un cadru de negociere stabilit de Consiliu, la propunerea Comisiei. Acesta ofer o perspectiv a negocierilor care trebuie derulate i ine seama de situaia i caracteristicile fiecrei ri candidate. Cadrul de negociere se refer la: principiile i procedurile negocierii; punctele susceptibile de a fi negociate, cum ar fi aspectele financiare, derogrile temporare sau msurile de salvgardare n domenii specifice ale acquis-ului (de exemplu, libera circulaie a persoanelor, politicile structurale sau agricultura); reformele politice i economice; rezultatul negocierilor, care rmne deschis; obiectivul negocierilor, care este aderarea.Negocierile privesc adoptarea acquis-ului comunitar. Acestea debuteaz cu o faz pregtitoare sau examinarea analitic a acquis-ului (screening), efectuat de Comisie. Scopul screeningului este de a evalua gradul de pregtire a rii candidate, familiarizarea acesteia cu acquis-ul i identificarea capitolelor care urmeaz s fie deschise pe baza criteriilor de referin (benchmarks). Aceste criterii de referin se refer la etapele pregtitoare eseniale pentru viitoarea aliniere i respectarea obligaiilor contractuale n temeiul acordurilor de asociere conexe acquis-ului. Consiliul decide n unanimitate eventualele criterii de referin sau deschiderea unui capitol de negociere pe baza recomandrilor Comisiei.Negocierile au loc n cadrul conferinelor interguvernamentale bilaterale care reunesc statele membre ale UE i ara candidat.Negocierile aferente unui anumit capitol se nchid atunci cnd ara candidat ndeplinete criteriile de referin (benchmarks) definite n acest sens (de exemplu, msuri legislative, instane administrative sau judiciare, componente ale acquis-ului puse efectiv n aplicare, o economie de pia funcional pentru capitolele economice). ara candidat trebuie, de asemenea, s accepte proiectul de poziie comun a UE elaborat de Comisie i adoptat n unanimitate de Consiliu. Totui, capitolele nchise pot fi redeschise dac ara candidat nu mai ndeplinete condiiile cerute.Negocierile de aderare pot fi suspendate n cazul unor nclcri grave i persistente ale principiilor pe care se fondeaz UE. n aceast situaie, Comisia poate recomanda, din proprie iniiativ sau la solicitarea unei treimi din statele membre, suspendarea negocierilor i condiiile de reluare a acestora. Consiliul adopt recomandarea cu majoritate calificat, dup ce a ascultat punctul de vedere al rii candidate n cauz.Odat ce s-au ncheiat negocierile pentru toate capitolele, procesul de aderare ajunge la final. Aderarea poate fi lansat prin ncheierea unui acord, tratatul de aderare, ntre statele membre i ara candidat. Consiliul decide n unanimitate ncheierea procesului de aderare, n urma avizului Comisiei i a avizului conform al Parlamentului European. Tratatul de aderare se refer la:

rezultatul negocierilor de aderare, condiiile de aderare i msurile de salvgardare sau tranzitorii pentru domeniile care necesit o mai mare aprofundare; adaptarea instituiilor i a tratatelor, repartizarea voturilor n Consiliu i n Parlamentul European, numrul deputailor europeni, numrul membrilor Comitetului Regiunilor etc.; data aderrii.Tratatul de aderare este supus ratificrii de ctre toate statele membre i de ctre viitorul stat membru. ara candidat devine ar aderent i continu procesul de aderare, prin adaptarea domeniilor n care trebuie nc realizate progrese, sub supravegherea atent a Comisiei.Existena unor structuri administrative i judiciare care vor permite adoptarea i aplicarea acquis-ului comunitar.Aceast condiie urma s asigure c extinderea Uniunii Europene nu va periclita realizrile Comunitii i procesul de integrare, convenit la Maastricht.Consiliul European de la Luxembourg, din decembrie 1997, a decis completarea criteriilor de la Copenhaga cu o nou condiie capacitatea UE de a accepta noi membri, aceasta nsemnnd sporirea angajamentului UE n procesul de extindere.Criteriile expuse la summitul de la Copenhaga vin sa completeze condiia de baz pentru a deveni membru al UE o constituie identitatea european, care a fost consacrat prin Tratatul de la Roma din 1958, art. 237 (orice stat european poate deveni membru al Uniunii Europene).ndeplinirea criteriilor de aderare de catre statele candidate este monitorizat de Comisia Europeana, care anual publica Rapoarte de Taa privind succesele nregistrate de statele candidate n acest domeniu.Condiia naintata UE: Capacitatea UE de a absoarbe noii membri i de a menine, n acelasi timp, procesul de integrare. Extinderea nu trebuie s fie mai costisitoare dect procesul de integrare. Extinderea nu trebuie sa pericliteze realizrile Comunitii i procesul de integrare convenit la Maastricht. Uniunea si rezerva dreptul de a decide momentul la care va fi pregatit pentru a accepta noi membri.

Criteriile de convergen reprezint testul economic de evaluare a stadiului de pregtire a unei economii pentru a participa la etapa a treia a Uniunii Economice si Monetare. Aceste criterii au fost stabilite prin Tratatul de la Maastricht, ratificat de ctre toate rile membre UE n 1993, i se refer la intele (target-uri) n domeniul inflaiei, finanelor publice, ratelor dobnzii i cursurilor de schimb. n plus, progresele nregistrate de statele membre i de ctre statele candidate privind convergena spre Uniunea Economica i Monetar sunt evaluate din perspectiva acelorai criterii de convergen referitoare la: Stabilitatea preurilor: rata medie a inflaiei din ultimele 12 luni (calculat prin indicele preurilor de consum) nu trebuie s depaseasc cu mai mult de 1,5 puncte procentuale rata inflaiei din primele trei state cu cele mai reduse nivele ale ratei inflaiei; n plus, ratele inflaiei din ara candidat trebuie sa se dovedeasc a fi sustenabile. Finanele publice: poziia bugetar a unei ri trebuie s fie sustenabil, respectiv sa nu existe un deficit bugetar excesiv. n particular: (i) deficitul bugetar consolidat al statului nu trebuie s depaseasc nivelul stabilit n Tratat de 3 la sut din PIB; dac aceast valoare este depasit, deficitul bugetar trebuie s fie redus substanial i continuu, ctre o valoare apropiat de cea de referin, sau depirea valorii de referin s fie temporar i excepional, i (ii) datoria publica brut nu trebuie s depaseasc 60% din PIB, sau dac are valori mai mari trebuie s se diminueze semnificativ si s se apropie de valoarea de referin ntr-un ritm satisfactor; Ratele dobnzii: Randamentul mediu al titlurilor de stat pe termen lung calculat pe ultimele 12 luni nu trebuie s depeasca cu mai mult de 2 puncte procentuale randamentul aferent titlurilor de stat din primele trei state cu cele mai reduse niveluri ale inflaiei; Cursurile de schimb: trebuie s se menin n marjele de fluctuaie convenite prin mecanismul ratelor de schimb din cadrul ERM al EMS, pentru cel puin 2 ani, fr a se proceda din propria iniiativa la deprecierea monedei fa de celelalte monede ale statelor membre.Instrumente ale procesului de aderare sunt:a. Acordurile bilaterale;b. Dialogul politic i dialogul economic; c. Parteneriatele de aderare;d. Programele naionale pentru adoptarea acquis-ului (PNAA); e. Participarea la programele, ageniile i comitele UE;f. Monitorizarea Comisiei ( monitoring);g. Asistena financiar pentru preaderare. Schimbari concrete dupa aderarea la UE1. FARA CONTROL LA FRONTIEREPentru oricine a trecut granita inspre o tara a Uniunii Europene, momentul in care a trebuit sa treaca pe la controlul pasapoartelor a insemnat o mica umilinta. Pe de o parte, calatorii EU - passport stateau la o coada scurta, care avansa repede, prezentind granicerului pasaportul fara alte explicatii, pe cind la ghiseele NON-EU coada lunga avansa cu multe sincope.Singura consolare era poate ca si americanii erau nevoiti sa stea la ghiseele care se miscau lent. Odata cu intrarea in UE, romanii vor trece la coada mai scurta. Este prima, cea mai simpla si poate cea mai generala consecinta a liberei circulatii a persoanelor si ultimul pas din aceste acorduri care au dus la vestita zona Schengen, o zona in care granitele din cadrul Uniunii devin transparente. Trecerile acestea simple peste granite sint efectul Tratatul de la Amsterdam, care a intrat in vigoare la 1 mai 1999, care, din 2004, impune o zona de libertate, securitate si justitie" in cadrul UE si care elimina verificarea persoanelor, indiferent de nationalitate, la trecerea granitelor interne.Unele state ale UE cu exceptiile notabile ale Marii Britanii si Irlandei aplica deja reglementa rile comune din domeniu, ca urmare a acordurilor Schengen, dintre care primul a fost semnat in 1985. Aceste acorduri interguvernamentale au fost incluse in cadrul legal al Uniunii Europene, ca urmare a intrarii in vigoare a Tratatului de la Amsterdam, si fac acum parte din acquis-ul comunitar adoptat si de Romania.2. PROTECTIE PRIN ASIGURARI MAI SCUMPE, DAR MAI MULTEDaca despre scumpirea asigurarilor auto s-a tot vorbit prin unificarea a ceea se se cunoaste acum drept asigurarea obligatorie si cea de carte verde despre asigurarea victimelor accidentelor rutiere mai putin, desi consecintele imediate sint cel putin la fel de spectaculoase.Asigurarile auto se unifica si se scumpesc pentru ca, daca e sa tinem cont de consecinta descrisa mai sus, granitele dispar si calatoria in stainatate nu mai poate fi catalogata decit ca o calatorie in limitele granitelor UE. In schimb, prin directiva UE privind asigurarile, trebuie creat un fond al victimelor strazii, care poate fi accesat imediat ce se descopera masina care a cauzat accidentul. Este apoi treaba Fondului sa recupereze banii de la cel care a cauzat acest accident. Noua prevedere, care trebuie sa fie activa la 1 ianuarie 2007, duce la protectia si accesul la fonduri a victimelor strazii, atunci cind au nevoie, nu dupa eveniment, ca acum, dupa declansarea unui proces civil.3. MAI SIMPLU DE MUNCIT IN STRAINATATENu mai e de mult o noutate faptul ca, prin prevederi bilaterale ale statului roman ca in cazul capsunarilor din Spania sau prin utilizarea portitelor muncii la negru romanii din constructii in Grecia munca in strainatate a devenit un lucru comun.Doua milioane de romni muncesc deja pe afara, mai mult sau mai putin legal, si dupa 2007 cifra are toate sansele sa creasca, pentru ca posibilitatea angajarilor pe cont propriu va fi mai simpla, iar cei angajati vor putea beneficia de toate drepturile unui angajat. Asadar, angajari mai simple, mai multe, dar mai putine la negru. Romania are de asteptat intre 2 si 7 ani pina cind libertatea de circulatie a lucratorilor sa fie completa, si acest timp incepe sa fie masurat de la 1 ianuarie.Exceptiile care trec de aceste perioade sint date de angajamentele bilaterale si sint deja state ale UE care din prima zi de integare nu pun bariere de circulat ie pentru muncitorii romni Finlanda, Portugalia, Spania, Grecia. Restrictiile pot fi reintroduse daca se observa perturbari ale pietei locale pe anumite sectoare de activitate.4. ACHIZITII DE TERENURI IN STRAINATATEDaca terenurile par prea scumpe in Romnia, dupa 1 ianuarie 2007 exista posibilitatea pentru orice roman sa devina proprietar de teren in spatiul UE. Mai ales in tarile vechii Europe, care nu au perioade de tranzitie in privinta achizitiilor de terenuri de catre straini, acest lucru devine simplu si perfect posibil. Desigur, oportunitatea de investitii tine de pretul pietei. E greu de stabilit un pret mediu, dar cel putin din perspectiva achizitiei de terenuri ca investitie, noile state membre care au insa perioade de tranzitie, sint considerate mai atractive decit vechile teritorii ale Uniunii.Asa ca, cine doreste sa achizitioneze terenuri pe litoralul bulgar mai are de asteptat sau poate sa cumpere, desigur la un cu totul alt pret, un teren pe malul Mediteranei. Trebuie mentionat ca, in cazul Romaniei, perioada de tranzitie negociata pentru achizitia terenurilor este de cinci ani pentru terenurile cu destinatie de resedinta secundara si sapte ani pentru achizitia de terenuri agricole.5. CREDITE DIN STRAINATATENu trebuia asteptat 2007 pentru a obtine un credit de la o banca din strainatate, dar dupa 1 ianuarie, eligibilitatea unui cetatean roman in calitate de debitor este mai mare cel putin prin efectul psihologic al aderarii. Prin libera circulatie a capitalului si, in special, prin decizia BNR de a liberaliza contul de capital, nu neaparat o conditie a intregrarii, ci a economiei de piata, banii pot intra si iesi liber din Romnia. S-a facut mai degraba simtit accesul liber al strainilor la conturile din tara, ceea ce a adus un aflux de valuta si o intarire a leului.Cu toate acestea, dobinzile la credite pe piata romneasca sint in continuare cu procente bune peste mediile europene, ceea ce va face foarte dorit un credit de afara. Tehnic posibil, vor fi insa putini cei care vor fi considerati creditabili pentru bancile straine mult mai rigide in ceea ce priveste credibilitatea decit s-ar presupune. Nu trebuie uitat ca si politicile de comision sint ridicate in spatiul UE, ceea ce face ca un credit european, desi dorit, sa fie foarte dificil de obtinut.6. CRESC PRETURILE LA LAPTE, ZAHAR, CARNE, TIGARI, ENERGIECel putin in cinci domenii se va resimiti imediat dupa 1 ianuarie o scumpire: lactate, zahar, procesarea carnii, tigari si energie. Daca in ultimul caz calendarul e clar si stabilit de mult pentru a ajunge la un numitor comun cu spatiul European, atit pe gaze, cit si pe energie electrica, in celelalte patru domenii integrarea va aduce cresteri de preturi prin efect, prin adaptarea la standardele europene obligatorii care trebui atinse la aceasta data. In privinta laptelui, socoteala scumpirii este simpla, de vreme ce fabricile in domeniu pentru a putea opera pe piata comuna au fost nevoite sa investeasca 200 de milioane de euro.Din cele 400 de unitati, aproximativ 300 vor reusi sa realizeze investitiile. Si o data cu investitiile, pretul produselor lactate va creste. Acelasi scenariu al investitiilor aduce cresteri de preturi la zahar. Oficialii asociatiei prevad chiar o dublare a pretului la raft de la 0,5 euro la peste 1 euro/kg. Aproximativ 100 de procesatori de carne lupta in zilele acestea sa realizeze investitiile necesare pentru a ramine active si dupa 2007. Si o data cu investitiile, si in acest domeniu, vor veni scumpirile.7. DAR CRESC SI SALARIILECresterile de preturi trebuie corelate cu cresterile salariale. Sigur, decalajul pare a fi in favoarea preturilor, in detrimentul salariilor, dar tendinta de crestere a salariilor va fi una evidenta. Nu se poate discerne in ce masura aceste cresteri se datoreaza efectelor in lant ale integrarii, si cit cresterii economice propriuzise, dar e cert ca aceasta crestere economica depinde fundamental de integrare: de volumul finantarilor, de investitiile straine preponderent europene, de standardele care impun noi structuri.Estimarile statistice arata un salariu mediu de 902 lei pentru 2007, in crestere in fata celui de 817 lei, de la sfirsitul lui 2006. Salariul mediu ascunde desigur multe sub media luata in calcul, dar un lucru e sigur. Cresterile de salarii nu vor putea fi evitate cel putin din cauza presiunii puse pe angajatori de cresterile de preturi care vor urma datei de 1 ianuarie. Vor fi un pas in spatele acestora, dar cresterile vor fi in valoare absoluta spre 500 de euro net, dar abia in 2014!8. PROTECTIE DIPLOMATICAEuropa este un spatiu comun si are o politica externa comuna. Acest principiu, de multe ori controversat, are si consecinte practice directe. Orice cetatean roman aflat in dificultate pe teritoriul unui stat din afara UE si in care nu exista ambasada romana poate obtine protectie diplomatica sau consulara la ambasada oricarui alt stat membru al UE, la fel cum ar primi din partea ambasadei romane. Asistenta se acorda pentru orice fel de problema care poate aparea in cazul unei prezente in strainatate, de la accident grav la proces sau detentie, sau cind cetateanul romn a fost victima unei infractiuni serioase sau solicita repatrierea.9. STUDIILE SI PROFESIILE SINT RECUNOSCUTE MAI USOR O solicitare de recunoastere a profesiei dincolo de granite este necesara atita vreme cit profesia respectiva este reglementata in tara in care se doreste angajarea. Examenul de diferenta sau practica obligatorie sint, dupa caz, dar tot mai rar, utilizate. UE face o distinctie intre recunoasterea academica si cea profesionala. Recunoasterea academica tine de fiecare centru universitar in parte, dar cea profesionala are propriul sistem de reglementare. Marele avantaj al integrarii este ca o persoana abilitata sa practice o profesie in Romania are dreptul sa i se recunoasca aceeasi calificare profesionala in orice alta tara membra a UE. Exista insa o discriminare profesionala. Profesii, cum sint cea de arhitect, farmacist, medic, in general profesii liberale, sint recunoscute automat in UE. Profesiile celelalte sint reglementate prin directive generale si fiecare stat membru decide ce profesii recunoaste usor si ce profesii necesita alte reguli. Procedurile sint oricum mult simplificate si clarificate pentru fiecare stat in parte, ceea ce face mai simpla acreditarea si recunoas- terea profesionala.10. LIBER LA MASINI SECONDHANDPiata auto se pregateste de avalansa second-hand, pentru ca o data cu eliminarea barierelor vamale, dupa 1 ianuarie 2007, importurile de masini de ocazie din Europa nu vor mai putea fi restrictionate. Primul an al Romaniei in Uniunea Europeana ar putea provoca fiori pietei auto si, mai ales, distribuitorilor de automobile noi care vor fi puternic concurati de la anul de second-hand-uri. In acest moment, exista doua norme care descurajeaza achizitionarea de masini second-hand de pe pietele europene. Pentru a aduce un automobil de ocazie din strainatate, acesta nu trebuie sa fie mai vechi de opt ani si sa respecte standardele Euro 3.Nici una dintre aceste norme nu se vor mai aplica insa din 2007 pentru autoturismele secondhand care vin din Uniunea Europeana. Decizia daca aducerea in tara nu va costa chiar nimic nu este inca luata. Pe agenda Ministerului Mediului mai apar niste restrictii, chiar daca nu poate fi vorba de taxe vamale sau bariere restrictionale ca pina acum. Propunerile vizeaza taxe de mediu, in functie de gradul de poluare pe care il determina automobilul respectiv. Dar, deocamdata, 1 ianuarie poate aduce libertatea totala in achizit iile de masini, asa cum a fost cazul Poloniei, in 2004.

Bibloografie: a. http://www.wall-street.ro/articol/Economie/b. http://www.europa.euc. http://www.mf.gov.md/

2