Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti
Facultatea de Urbanism
”METODE ŞI INSTRUMENTE DE MODELARE, EVALUARE, MANAGEMENT ŞI CONTROL AL DEZVOLTĂRII URBANE ŞI AMENAJĂRII DURABILE A TERITORIULUI BAZATE PE
SISTEME INTEGRATE DE TRANSPORT”
Rezumatul tezei de doctorat
Doctorand Arh. Monica OREVICEANU
Conducător ŞtiinŃific: Prof. Dr. Arh. Alexandru SANDU
– 2012 –
2
ARGUMENT
Prezenta lucrare este rezumatul tezei de doctorat prin care se propune abordarea mobilităŃii ca
expresie a vitalităŃii teritoriale şi urbane ca instrument relevant de analiză – monitorizare –
control în dezvoltarea, gestionarea şi planificarea spaŃială durabilă. În această direcŃie teza aduce
contribuŃii de aprofundare a unor concepte privind mobilitatea ca noŃiune aplicabilă gestionării şi
planificării urbane integrate prin utilizarea principiilor de generare şi modelare a traficului în
optimizarea circulaŃiei şi a unor instrumente tehnice complexe de planificare şi decizie. În acelaşi
sens, mobilitatea este considerată o reflecŃie a „stării de sănătate” a oraşului / teritoriului analizat,
în înŃelesul dezvoltării organice a acestuia, durabilitatea fiind abordată prin acest concept.
Cercetarea nu are un caracter exhaustiv, dar urmăreşte selectarea şi analizarea unor categorii de
metode şi instrumente practice eficiente pentru demersul tematic al tezei prin care sunt
promovate concepte actuale şi inovative de abordare tehnică, metodologică şi tehnologică.
Pe această cale lucrarea propune cercetarea posibilelor răspunsuri la câteva întrebări de
actualitate în dezvoltarea durabilă spaŃială şi a mobilităŃii în general și cu aplicabilitate în
contextul specific al orașelor din România:
• Cum poate fi definită şi exprimată „vitalitatea unui teritoriu şi a oraşului” prin
intermediul mobilităŃii?
• Cum pot fi personalizate normele de deplasare (aplicabile în prezent în România) pentru
diverse scopuri şi momente în raport de tipologia şi „vitalitatea oraşului / teritoriului” în
procesul de modelare, generare şi simularea a traficului
• Care este rolul planului de mobilitate urbană durabilă în procesul de monitorizare,
evaluare şi control a dezvoltării urbane „sănătoase”?
• Cum putem alege metodele şi instrumentele de intervenŃie eficiente asupra mobilităŃii
pentru „însănătoşirea oraşului / teritoriului”?
3
CONȚINUTUL LUCRĂRII Lucrarea are la bază experienŃa practică profesională şi de viaŃă a autorului în care cercetarea
fenomenologică, participarea activă în procesul de planificare şi proiectare urbană şi teritorială
sau ca lector universitar şi speaker în cadrul unor evenimente naŃionale şi internaŃionale pe teme
actuale de studiu şi dezbatere în domeniul mobilităŃii, transporturilor şi dezvoltării durabile au
prefigurat cadrul de abordare tematică al tezei. Multitudinea opiniilor, a metodelor, tehnicilor şi
instrumentelor create în ultimii 20 de ani au condus la un demers analitic şi conceptual privind
rolul mobilităŃii şi a sistemelor de transport în definirea formei, structurii şi vitalităŃii urbane. În
acelaşi timp sesizând discrepanŃele reale dintre proiect şi transpunerea practică, precum şi
limitele de acŃiune şi concept cu care se confruntă astăzi multe oraşe în evoluŃia lor şi mai ales
majoritatea edililor, lucrarea propune o abordare de tip organic în diagnosticarea
disfuncŃionalităŃilor şi adoptarea terapiilor şi a măsurilor concrete fezabile cu rezultate pozitive
oferite de aplicarea noilor tehnologii cu disponibilitate previzională, de monitorizare şi control în
timp real.
Obiectivul principal al lucrării este aprofundarea aplicabilităŃii conceptelor, metodelor şi
instrumentelor existente la nivel naŃional şi internaŃional şi propunerea unor elemente de
perfecŃionare pentru aplicaŃii noi de simulare şi diagnosticare necesare evaluării, monitorizării şi
controlului dezvoltării urbane şi teritoriale durabile pe baza analizei sistemelor integrate de
transport cu aplicabilitate directă în condiŃiile specifice de planificare a oraşelor din România.
Structura lucrării urmăreşte obȚinerea unor rezultate concrete şi pozitive ale aplicării
unor soluŃii şi instrumente la nivel naŃional şi internaŃional, fără a epuiza însă variantele
cazuistice sau exemplele de bună practică nașională și internașională recunoscute. Pornind de
la clasificarea tipologiei de dezvoltare urbană a orașelor din România şi concluziile formulate în
lucrarea de cercetarea fundamentală „Studiu privind aglomerarea urbană ca generator al
necesităŃilor de trafic şi organizarea circulaŃiei corespunzătoare dezvoltării oraşelor de diferite
categorii” (1991 – 1993) aprofundată de autor în cadrul lucrării „Elemente caracteristice ale
impactului creşterii intensităŃii şi complexităŃii circulaŃiei în dezvoltarea durabilă a oraşelor din
România”(1994) – anexa 1 – lucrarea structurează și urmărește posibilitășile de aplicare a
4
metodelor și intrumentelor existente prin intermediul contribușiilor detaliate, conform schemei
logice de cercetare.
Lucrarea sesizează discrepanŃele reale dintre proiect şi transpunerea sa în practică, precum şi
limitele de acŃiune şi concept cu care se confruntă astăzi multe oraşe în evoluŃia lor şi mai ales
majoritatea edililor. Teza propune o abordare de tip organic în diagnosticarea
disfuncŃionalităŃilor şi adoptarea terapiilor şi a măsurilor concrete fezabile cu rezultate pozitive
oferite de aplicarea noilor tehnologii și inișiative inovative cu disponibilitate previzională, de
monitorizare şi control în timp real pe baza noilor tendinșe, curente de planificare urbană și
teritorială integrată și durabilă. Structurată în 6 capitole principale din care capitolele 2, 3 şi 4
formează baza de cercenare, conceptuală şi de analiză documentară, lucrarea prezintă în capitolul
5 contribuŃiile autorului bazate pe experienŃa sa teoretică şi practică fundamentate prin sintezarea
materialului documentar şi de cercetare cu detalieri şi exemple cuprinse în fişele anexă.
SelecŃia materialului documentar şi detalierea din cadrul celor 17 anexe are ca scop prezentarea
metodelor şi instrumentelor uzuale și totodată inovatoare relevante în evaluarea, monitorizarea
şi controlul dezvoltării durabile a reŃelelor de transport, a oraşelor şi teritoriului bazate pe
tehnologie accesibilă şi de vărf practicate la nivel internaŃional în cazul oraşelor şi teritoriilor de
diverse mărimi şi complexităŃi. Sunt analizate și prezentate programe de cercetare naŃională şi
internașionale care detaliază fenomenologia mobilităŃii, structura şi funcŃionalitatea sistemelor
de transport în mod integrat sau diferenŃiat pe moduri, practica internaŃională cu precădere a
continentului nord american şi a Ńărilor dezvoltate din Asia, proiectele cu rezultate pozitive şi de
bună practică experimentală care au condus la definirea noilor concepte de mobilitate şi
dezvoltare durabilă în raport de evoluŃia sistemelor de transport şi a tehnologiilor specifice
pentru date, informaŃii şi monitorizare şi acŃiuni interactive pentru participanŃi la trafic,
specialişti, personal tehnic şi factori de decizie.
Astfel, capitolul 1 al tezei prezintă oportunitatea lucrării și a cercetării în contextul actual,
parcursul, cadrul, structura, terminologia utilizată și metodologia de studiu și relașionare la
referinșele și materialele bibliografice.
5
Capitolul 2 este capitolul de prezentare, definire și analiză a conceptelor de mobilitate și
accesibilitate și a relașiilor dintre ele și utilizarea terenurilor prin prisma materialului
bibliografic selectat din experienșa și practica internașională europeană, nord americană și
asiatică. Capitolul cuprinde prezentări ale unor concepte și noi tendinșe evolutive pentru
planificarea urbană și teritorială integrată și durabilă din ultimul secol și cu exemplificări ale
noilor curente și inișiative internașionale actuale dezvoltate în ultimii 5-10 ani.
Capitolul 3 detaliază cercetări, strategii, politici și programe de dezvoltare spașială integrată și
mobilitate durabilă cu exemplificări din practica europeană detaliate și în cadrul fișelor anexe
pentru proiecte teoretice, aplicative și demonstrative nașionale și europene. Capitolul prezintă
cadrul politic, de cercetare și aplicare la nivel european evidenșiând aspectele critice și
practice, instrumentele aplicabile și confruntările dintre evolușiile socio-economice și
tehnologice la nivel comunitar și global pentru prevenirea efectelor negative ale mobilitășii și
transporturilor asupra calitășii vieșii și mediului înconjurător.
Capitolul 4 prezintă analize, tehnici, instrumente și studii de caz pentru buna practică
nașională, europeană și internașională corelând aspectele legate de modelarea generării
traficului și evaluarea dezvoltării durabile și sănătoase a orașelor și teritoriului. Sunt
prezentate în sens evolutiv modele simulative de tip socio-economic, comportamental și
managerial pentru activitășile de transport pentru pasageri și mărfuri la nivel urban și
teritorial. Pe baza acestor modele de dezvoltare s-au elaborat în ultimele decenii și intensiv în
ultimii 5 ani multiple instrumente, tehnici și metode de evaluare – monitorizare – control
aplicabile în managementul mobilitășii și al traficului, dar și pentru echilibrarea și stoparea
expansiunii urbane necontrolate. În cadrul exemplelor de bună practică sunt evidenșiate solușii
de succes aplicate în Uniunea Europeană și la nivel nașional. Din experienșa pozitivă a
României sunt prezentate studii de caz pentru Centrul Istoric București, proiectul CIVITAS
MODERN pentru municipiul Craiova și Inișiativa în Transportul Public Curat derulată la
Brașov în cadrul proiectului european MMOVE.
CONTRIBUȚIILE LUCRĂRII
6
In capitolul 5, pentru a stabilii direcŃiile de aprofundare a contribuŃiilor teoretice, practice şi
metodologice, lucrarea propune 3 paliere de lucru – conceptual, tehnic Ți metodologic.
Cele 3 paliere sunt abordate coroborat începând cu elementele definitorii de aprofundare,
continuând cu propuneri de adaptare a instrumentelor tehnice uzuale în practica de simulare a
generării traficului şi propunând în final extinderea rolului Planurilor de Dezvoltare Urbană
Durabilă ca instrumente practice de planificare participativă – evaluare – monitorizare şi control
al viatalităŃii, sănătăŃii şi durabilităŃii de dezvoltare a oraşelor şi teritoriului în următoarele
direcșii:
I. Aprofundarea conceptelor de mobilitate
Mobilitatea este o componentă fundamentală a traficului şi cuprinde toate caracteristicile
vieŃii socio-economice şi culturale ale populaŃiei din teritoriul de referinŃă. Ea reprezintă
un indicator sintetic care reflectă structura şi organizarea teritoriului intra şi extravilan,
demografia, specificitatea culturală şi comportamentală, nivelul tehnologic şi economic
exprimându-se ca:
1. Indice de mobilitate – M, respectiv:
- numărul de kilometrii parcurşi de 1 vehicul/persoană într-o unitate de timp
(ex.: număr km/vehicul/an)
- numărul de deplasări efectuate intr-un anumit scop /unitatea de timp/participant la
trafic (ex.: 1,5 deplasări de week-end/familie/lună)
2. Intensitatea traficului – mărime rezultată din măsurători directe şi calculabilă pe baza
indicelui de mobilitate
3. Normă globală de deplasare pentru diverse scopuri - muncă, educaŃie, shopping,
week-end şi turism, loisir, transport greu – aşa cum este cuprinsă şi exprimată în Normativul
pentru studii de circulaŃie în localităŃi şi teritoriu de influenŃă – C242/93 – număr de
deplasări/locuitor/unitate de timp.
4. Componentă a prognozei de dezvoltare şi evoluŃie a traficului
5. Atribut calitativ al desfăşurării circulaŃiei exprimat prim fluenŃa circulaŃiei (F)
7
Lucrarea propune o nouă grilă de stabilire a unui indice caracteristic de mobilitate generală
pe baza unui punctaj de la 1 la 100 asemănător grilei de comparare şi clasificare propusă de A.D.
Little1 în clasificarea a 60 mari oraşe din lume cu impact global grupate în 6 clase de evoluŃie şi
I. Little D. A., The Future of Urban Mobility – Towards networked, multimodal cities of 2050, 2011
dezvoltare durabilă a sistemelor actuale de transport prezentată în capitolul 4 al lucrării. Indicele
nou propus și denumit indice de mobilitate generală caracteristic – Mα – reprezintă un indice
sintetic de caracterizare a nivelului evolutiv din punct de vedere al structurii, nivelului de
complexitate, serviciu şi dezvoltare durabilă integrată a sistemelor urbane de transport evaluat cu
o grilă de punctare pentru 13 criterii de mobilitate durabilă.
Scara de determinare a indicelului Mα este cuprinsă între valorile 0 şi 2, astfel încât pentru
un total de 50 de puncte Mα = 1, iar pentru 100 de puncte acesta se dublează ajungând la
valoarea 2 (1punct: Mα= 0,02). Această grilă poate fi aplicată la o evaluare generală pe oraş în
cadrul unui studiu general de circulaŃie pentru fundamentarea documentaŃiilor de urbanism fază
PUG, inclusiv în sensul repoziŃionării oraşului în cadrul grilei de clasificare stabilită prin
cercetarea fundamentală „Studiu privind aglomerarea urbană ca generator al necesităŃilor de
trafic şi organizarea circulaŃiei corespunzătoare dezvoltării oraşelor de diferite categorii” –
PR. NR. C 3 ( 165 ), INCD Urbanproiect, 1991 – 1993.
Sistemul este aplicabil şi în cazul documentaŃiilor fază PUZ sau al documentaiŃilor de
amenajarea teritoriului şi al Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (SUMP) la fundamentarea
acestora şi elaborarea prognozelor de dezvoltare a mobilităŃii şi a sistemelor de transport. Teza
prezintă în continuare contribuŃiile autorului şi propunerile detaliate privind actualizarea şi
flexibilizarea normelor globale cuprinse în normativul de specialitate în vigoare corespunzător
noilor condiŃii de evoluŃie a mobilităŃii şi motorizării din România pentru perioada actuală de
consolidare a economiei de piaŃă în contextul integrării în comunitatea statelor membre UE.
II. Optimizarea normelor globale de deplasare
8
Teza de doctorat analizeazâ problematica de generare şi cuantificare a generîrii traficului din
noua perspectivî a dezvoltării urbane integrate şi durabile în cadrul economiilor de piaŃă liberă
în care se înscrie astăzi definitiv şi România şi propune reconsirarea şi flexibilizare normelor
globale cuprinse ân normativ după noi criterii adaptate particularitîŃilor societăŃii democratice de
liber schimb din cadrul UE a căror dinamică urmează alt sistem de evaluare şi prognoză generală
şi de diferenŃiere a traficului pentru momente caracteristice de deplasare – muncă, aprovizionare
și cumpărături, educașie și cultură, business, relașii sociale, loisir, sănătate, week-end, turism
și sezoniere, etc.
În noua ordine politică şi socio-economică a economiei de piaŃă din România se remarcă
diversificarea originilor şi destinaŃiilor, creșterea explozivă a volumelor de trafic, iar
momentele caracteristice au o mai mare suprapunere temporală şi arii extinse de acŃiune ca efecte
ale principalelor schimbări structurale:
- liberalizarea condiŃiilor de muncă, privatizarea muncii, producŃiei şi a serviciilor,
posibilitatea de asociere, de cumul profesional, flexibilizarea orarelor de activitate, etc.
- liberalitatea transporturilor, desfiinŃarea restricŃiilor de circulaŃie, consum şi
comercializare de carburanŃilor şi resurse energetice sau de procurare a vehiculelor cu
efect de creştere generală a volumelor de traficşi a mobilităŃii din ultimii ani de 2 – 3 ori.
- Liberalizarea transporturilor internaŃionale, a deplasărilor turistice şi de week-end, libera
circulaŃie transfrontalieră în spaŃiul Uniunii Europene.
Sub aceste argumente teza propune flexibilizarea şi reconsiderarea valorică a normelor cuprinse
în anexa 2 a Normativului departamental pentru elaborarea studiilor de circulaŃie din localităŃi
şi teritoriul de influenŃă – C242/93 în proporŃie variabilă de creştere cu cca. 20 -30%. Lucrarea
propune calculul volumelor de deplasări generate pentru un interval mediu de 3-4 ore al
momentelor semnificative șo aplicarea unui indice corector pentru calalarea fiecărui caz în ceea
ce priveşte performanŃa sistemelor urbane de transport – Mα – indicele de mobilitate generală
caracteristică.
9
Aplicarea indicelui de mobilitate generală caracteristică – Mα – are ca scop ajustarea
coeficienŃilor de calare în raport de performanŃele reale ale sistemelor urbane de transport
analizate sau pentru care se realizează prognoze de evoluŃie pentru diverse orizonturi de
perspectivă și vizează:
• Stabilirea unor noi parametrii unitari de calcul majoraŃi cu cca. 30% şi flexibilizarea lor
prin aplicarea indicelui corector Mα calculabil pentru fiecare caz concret în parte pe baza
grilei de punctaj privind criteriile de performanŃă şi dezvoltare durabilă a sistemelor
urbane de transport ca întreg la nivelul oraŃului şi al teritoriului de influenŃă.
• Prevederea efectuării anchetelor şi sondajelor de trafic pentru traficul greu, de week-end
şi turistic pentru fiecare caz în parte.
• Realizarea unei propuneri concrete de actualizare a normativului departamental pentru
elaborarea studiior de circulaŃie din localităŃi şi teritoriul de influenŃă – C 242/93 – cu rol
fundamental pentru implementarea în România a Planurilor de mobilitate Urbană
Durabilă (SUMP) conform metodologiei unitare europeane și certificare în viitor a
acestora.
III. Rolul planului de mobilitate integrată în planificarea spaŃială durabilă (SUMP)
Conceptele europene privind Managementul Mobilitășii și Planurile de Mobilitate Urbană
Durabilă (SUMP) sunt lansate și susșinute de Comisia Europeană prrin Planul de AcŃiune
pentru Mobilitate Urbană 2009 – 2012 în care se înscriu ca prioritatea numărul 1. Promovarea şi
reglementarea la nivel european vizează instituirea unui proces integrat de planificare – evaluare
– finanŃare – monitorizare a evoluŃiei urbane în sensul dezvoltării durabile. Aceasta amplifică
rolulul lor ca instrumente fundamentale de referinŃă în care mobilitatea devine factorul
definitoriu de caracterizare a competitivităŃii socio-economice şi a vitalităŃii urbane şi teritoriale
în mod coerent şi coeziv. În acest sens lucrarea propune o abordare integrată a Planului de
Mobilitate Urbană Durabilă (SOMP) cu practica de planificare, gestiune urbană şi implementare
corectă şi eficientă a politicilor publice de dezvoltare urbană şi teritorială nașionale și
europene. Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă crează un proces de implicare şi participare
responsabilă a tuturor actorilor implicaŃi de la planificatori, operatori, distribuitori de servicii,
10
industrii de profil şi factori decidenŃi pâna la publicul larg şi participanŃii activi în trafic.
Lucrarea propune o schemă integrată de relaŃionare a etapelor SUMP cu sistemul de planificare
din România în care se evidenŃiază interacŃiunile dintre cu activităși şi se propun instrumente
utilizate în prezent doar pentru simpla monitorizare şi managementul traficului preponderent în
activităŃi în timp real sau de planificare pe termen scurt care să fie integrate procesului de
evaluare, monitorizare şi control al dezvoltării urbane şi teritoriale sănătoase.
Sensul fluxurilor de date este în prezent dinspre planificatorii urbani şi socio-economici spre
planificatorii şi operatorii de transport impunându-se realizarea unei relaŃii de feedback
consistente prin care să se poată interpreta prin elementele caracteristice mobilităŃii sensul de
evoluŃie al dezvoltării urbane şi socio-economice Datele de feedback pot fi analizate prin prisma
grilei propuse pentru determinarea Indicelui de Mobilitate Generală Caracteristică – Mα, valorile
indicelui Mα calculate la lansarea procesului SUMP putând fi comparate în etapele de parcurs cu
valorile prognozate pentru implementarea măsurilor şi în final cu cele obŃinute ca efect al
aplicării planului propus. Rezultatele procesului de analiză şi monitorizare pot fi atât în sens
pozitiv (+), căt şi în sens negativ (– ) la nivel de oraş sau zonă, ceea ce indică răspunsul
sistemului socio-spaŃial urban la implementarea măsurilor propuse de SUMP şi în final atingerea
sau nu a parametrilor stabiliŃi pentru obiectivele planului, care astfel capătă un rol cheie.
Procedeul propus în cadrul acestei teze are avantajul utilizării active a documentaŃiilor de
urbanism şi amenajarea teritoriului şi oferă posibilitatea de intervenŃie „Ńintită” în cadrul
regulamentelor de urbanism asupra cauzelor de utilizare ineficientă sau defectuasă a terenurilor
cu impact negativ asupra eficienŃei sistemelor de transport urban.
CONCLUZII ȚI RECOMANDĂRI
ContribuŃiile tezei se constituie în final în capitolul 6 într-un pachet de măsuri şi instrumente noi
aplicabile în practica din România şi cea europeană Ńinând cont de specificitatea naŃională şi
locală datorită flexibilităŃi de interpretare şi alegere propuse. Atât aprofundarea conceptului de
mobilitate ca element caracteristic cuantificabil şi interpretabil, cât şi introducerea unor norme
globale flexibile de generare şi simulare a traficului împreună cu o grilă de evaluare şi clasificare
11
a oraşelor după caracteristicile de mobilitate şi performanŃa sistemelor urbane de transport
exprimată în relaŃie directă cu gradul de satisfaŃie al utilizatorilor şi dezvoltarea sănătoasă
pozitivă a oraşelor şi teritoriului prin aplicarea corectă a Planurilor de Mobilitate Urbană
Durabilă (SUMP), constituie o nouă metodă de integrare procesuală interdisciplinară atât din
punct de vedere teoretic căt şi practic.
Posibilitatea experimentării practice în România în cadrul viitoarelor Planuri de Mobilitate
Urbană Durabilă a principalelor oraşe cu rol de pol de dezvoltarea începând cu 2014, conferă
oportunitatea de validare a acestor contribuŃii într-un orizont de timp foarte apropiat.
În ansamblul ei lucrarea caută răspunsuri și solușii metodologice la cele 4 întrebări ale
argumentului de cercetare. Capitolul 6 prezintă succint răspunsurile posibile propuse în cadrul
tezei:
La prima întrebare – „Cum poate fi definită şi exprimată „vitalitatea unui teritoriu şi a oraşului”
prin intermediul mobilităŃii”- posibilele răspunsuri au fost analizate pe baza materialului
bibliografic şi exprimate ca o primă contribuŃie a tezei în ceea ce priveşte elementele conceptuale
care definesc exprimarea vitalităŃii urbane şi teritoriale prin intermediul unui parametru sintetic
al caracteristicilor de mobilitate specific formelor evolutive de mobilitate şi dezvoltare durabilă
socio-economică şi urbanistică a oraşelor.
Pentru a răspunde la cea de-a doua întrebare – „Cum pot fi personalizate normele de deplasare
(aplicabile în prezent în România) pentru diverse scopuri şi momente în raport de tipologia şi
„vitalitatea oraşului / teritoriului” în procesul de modelare, generare şi simularea a
traficului?” – lucrarea propune un sistem de evaluare şi reconsiderare a normelor globale de
generare a traficului cuprinse în normativul de specialitate C242/93 aplicabile în prezent în
românia la elaborarea studiilor de circulaŃie pentru localităŃi şi teritoriul de influenŃă, propunere
agreată de autorul capitolului de specialitate din cadrul normativului, domnul prof. dr. ing. GuŃu
Victor.
12
Pentru cea de a treia întrebare – Care este rolul planului de mobilitate urbană durabilă în
procesul de monitorizare, evaluare şi control a dezvoltării urbane „sănătoase”? – lucrarea
propune aprofundarea rolului Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (SUMP) pe baza unei
analize în contextul specific de aplicare în România şi de completare metodologică la nivel
nașional și european pentru utilizarea acestuia ca instrument practic de evaluarea şi
monitorizare a dezvoltării urbane şi teritoriale durabile pe baza indicatorilor de mobilitate.
Cea de a patra întrebare – „Cum putem alege metodele şi instrumentele de intervenŃie eficiente
asupra mobilităŃii pentru „însănătoşirea oraşului / teritoriului”? – îşi găseşte răspunsuri
concrete atât în cadrul detalierilor prezentate în fişele anexă, cât şi în întreg pachetul metodologic
propus prin contribuŃiile tezei în sensul că pentru alegerea metodelor şi instrumentelor operative
pentru fiecare caz în parte în coroborare cu obiectivele de îmbunătăŃire urmărite este necesară
abordarea integrată şi organică a problemelor cu exprimare individualizată în cadrul celor 13
criterii de analiză prezentate în grila determinare a Indicelului de Mobilitate Generală
Caracteristică – Mα – propusă.
Ultimul capitol al lucrării se încheie cu principalele concluzii teoretice și practice de aplicare a
setului de instrumente de evaluare, monitorizare și control propuse în cadrul contribușiilor
autorului, iar în final sunt prezentate și recomandări adresate planificatorilor și factorilor
decizionali precum și pentru dezvoltarea ulterioară a cercetării și perfecșionarea metodologică
a instrumentelor propuse cu precădere pentru detalierea pragurilor critice de dezvoltare durabilă
şi determinarea parametrilor de echilibru stabil al dezvoltării urbane şi teritoriale privind
dinamica mobilităŃii în contextul utilizării intermodalităŃii de deplasare şi transport în cadrul
polilor urbani de creştere din România.
13