INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ
Coordonator al ediþiei:
Prof. Univ. Dr. Vergil VOINEAGU - Preºedinte
Colectivul de coordonare a lucrãrii:
Dr. Cristian Nicolae STÃNICÃ, Beátrix GERÉD, Gabriel JIFCU, Ilie DUMITRESCU,Adriana CIUCHEA, Gheorghe VAIDA-MUNTEAN, Doina BADEA
Responsabil de lucrare:
Doina BADEA
Responsabil de CD-ROM:
Rodica-Elena SOLOVÃSTRU
Editare CD:
Laura ENACHE, Lenuþa POPESCU
Coperta:
Alexandru POPESCU
Colectivul de elaborare a capitolelor Anuarului:
Adriana CIUCHEA, Ion FLORESCU,
Daniela ªTEFÃNESCU, Dr. ªtefan TRICÃ,
Silvia PISICÃ, Andreea CAMBIR, Georgeta Marinela
ISTRATE, Mihai GHEORGHE, Maria Ioana NICOLA,
Constantin MÎNDRICELU, Nina ALEXEVICI,
Virginia BALEA, Lucia Cecilia SINIGAGLIA,
Florentina GHEORGHE.
Colectivul de design ºi editare:
Ilie DUMITRESCU, Doina BADEA, Lavinia POPESCU,
Vitty-Cristian CHIRAN, Rodica-Elena SOLOVÃSTRU,
Gabriela Melania PODBEREÞCHI, Minodora RÃDULESCU,
Elena TUDOR, Genia MIHOC, Mihaela Elena ªTEFAN,
Gabriela ZAGALCA, Laura ENACHE,
Valentina MUNTEANU, Lenuþa POPESCU,
Daniela BUCUR, Daniela POPESCU.
INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃB-dul Libertãþii 16, sector 5, Bucureºti
Telefon: 318.18.71; 317.77.70 Fax: 312.48.75
e-mail: [email protected]
http://www.insse.ro
Reproducerea conþinutului acestei publicaþii, integralã sau parþialã,în forma originalã sau modificatã, precum ºi stocarea într-un sistemde regãsire sau transmiterea sub orice formã ºi prin orice mijloace
sunt interzise fãrã autorizarea scrisã a Institutului Naþional de Statisticã.
Utilizarea conþinutului acestei publicaþii, cu titlu explicativsau justificativ, în articole, studii, cãrþi este autorizatã
numai cu indicarea clarã ºi precisã a sursei.
Abonamente la publicaþiile editate de I.N.S se pot contracta prin:Activitatea „Diseminarea Informaþiilor Statisticii Româneºti”
Telefon/Fax: +40 021 317 11 10 ºi Fax: +40 021 318 18 74e-mail: [email protected]
Publicaþiile editate de Institutul Naþional de Statisticã se pot procura de la sediul I.N.S. prin:Librãria „Ion Ionescu de la Brad”
tel. 318 18 42 int. 2254, 1073, 2479
e-mail: [email protected]
Punctele de vânzare de la sediile Direcþiilor Judeþene de Statisticã
ISSN 1841 - 5431
ISSN - L1220 - 3246
© INS 2011
Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU,
Preºedintele Institutului Naþional de Statisticã
CUVÂNT ÎNAINTE
O nouã ediþie a Anuarului Statistic al
României - serii de timp se aflã acum la
dispoziþia dumneavoastrã.
Este o ediþie cuprinzãtoare ºi relevantã, în
linia celor apãrute în ultimii ani, având ca
factor comun preocuparea noastrã de a
rãspunde exigenþelor mereu crescute ale
cititorilor doritori sã primeascã, într-un
format prietenos ºi uºor de consultat,
sinteza informaþiilor statistice privind evoluþia multisectorialã
economicã ºi socialã a þãrii, nu ca o entitate izolatã, ci privitã în
contextul lumii contemporane, o lume caracterizatã prin
interconectarea, cu o dinamicã tot mai accentuatã la nivel global, a
tuturor fenomenelor demografice, economice, sociale ºi de mediu.
Este o lume în care rolul ºi locul statisticii a devenit mereu mai
pregnant ºi mai recunoscut ca singura sursã oficialã de date viabile
pe care se pot clãdi politicile de dezvoltare, fie acestea la nivel
comunitar, în cazul Uniunii Europene, la nivel naþional sau regional.
Nu întâmplãtor, Anuarul Statistic al României - serii de timp
ediþia 2010 iese de sub tipar la doar patru luni dupã ce importanþa
statisticii în viaþa societãþii planetare a fost consacratã prin
sãrbãtorirea, practic, în toate statele lumii, la 20 octombrie 2010,
pentru prima datã, a Zilei Mondiale a Statisticii. Multe pasaje din
mesajul transmis cu aceastã ocazie de secretarul general al ONU, cea
mai cuprinzãtoare organizaþie internaþionalã, cred cã pot fi aºezate,
fãrã a greºi, ca deschidere a publicaþiei pe care v-o oferim acum.
„Statisticile ating toate aspectele vieþii moderne. Ele substanþiazã
numeroasele decizii ale autoritãþilor publice, ale întreprinderilor, ale
colectivitãþilor. Ele ne informeazã asupra tendinþelor ºi forþelor care ne
influenþeazã viaþa. Realizate cu ajutorul anchetelor ºi cercetãrilor
exhaustive sau selective, statisticile sunt indispensabile dezvoltãrii
economice ºi sociale, cu condiþia ca datele lor sã fie reunite ºi analizate”.
Acestui deziderat îi rãspunde plenar Anuarul, publicaþia fanion a
oricãrei statistici naþionale demnã de acest nume, prin volumul,
calitatea ºi maniera sistematicã de prezentare a informaþiilor. Ediþia
2010 a Anuarului Statistic al României - serii de timp, care vã stã
acum la dispoziþie, constituie cel mai convingãtor argument.
Persoana învestitã cu autoritatea de a elabora ºi decide în spaþiul
economic sau social, omul politic, omul de afaceri, exponenþii
mediului universitar academic, dascãlii ºi discipolii lor, cercetãtorul
aplecat asupra înþelegerii mecanismelor profunde ale evoluþiei
societãþii, simplul cititor stãpânit de curiozitatea de a cunoaºte, mai
profund ºi mai temeinic, devenirea þãrii în care trãieºte, gãsesc în
paginile Anuarului, datele statistice de care fiecare are nevoie pentru
a-ºi contura, clarifica ºi optimiza proiectele, pentru a emite opþiuni ºi
soluþii, în cunoºtinþã de cauzã, asupra deciziilor esenþiale, pentru
propriul destin, pentru destinul comunitãþii din care face parte, pentru
destinul þãrii.
Ca ºi ediþiile care l-au precedat, Anuarul Statistic al României - serii
de timp ediþia 2010 rãspunde, totodatã, integral, asumãrii
standardelor ºi normelor internaþionale, în primul rând celor ale
Uniunii Europene, pe care statistica oficialã din þara noastrã le-a
asimilat încã din momentul aderãrii.
Din considerente de volum, toate informaþiile gãsesc exclusiv în
formatul pe CD-ROM al publicaþiei, valorificând astfel posibilitãþile,
mult mai generoase, pe care le oferã suportul electronic, pentru
tezaurizarea unui volum sporit de informaþii pe un spaþiu restrâns ºi,
nu în ultimul rând, cu mult mai puþine costuri ºi cu posibilitatea ca
informaþiile sã poatã fi preluate, fãrã eforturi de transcriere, pentru
inserarea în diferite studii ºi analize.
Concluzionând, consider cã ediþia 2010 a Anuarului Statistic al
României - serii de timp constituie o bunã pledoarie pentru
literatura statisticã româneascã ºi literatura statisticã ºi economicã în
general, satisfacþia cititorului fiind, în ultimã instanþã, rãsplata
cuvenitã statisticienilor pentru eforturile pe care, cu devoþiune ºi
profesionalism, le aºazã ca piatrã de temelie a activitãþii lor.
SINTEZA CUPRINSULUI
Notã metodologicã generalã
Prescurtãri folosite pentru unitãþile de mãsurã
Simboluri folosite
1. Geografie, meteorologie ºi mediu înconjurãtor
2. Populaþie
3. Piaþa forþei de muncã
4. Veniturile, cheltuielile ºi consumul populaþiei
5. Locuinþe ºi utilitãþi publice
6. Securitate ºi asistenþã socialã
7. Sãnãtate
8. Educaþie
9. Culturã ºi sport
10. Preþuri
11. Conturi naþionale
12. Investiþii ºi imobilizãri corporale
13. ªtiinþã, tehnologie ºi inovare
14. Agriculturã ºi silviculturã
15. Activitatea întreprinderii
16. Industrie ºi construcþii
17. Transporturi, poºtã ºi telecomunicaþii
18. Comerþ internaþional
19. Comerþ interior ºi servicii de piaþã
20. Turism
21. Finanþe
22. Justiþie
23. Statisticã internaþionalã
VII
NOTÃ METODOLOGICÃ GENERALÃ
1. Cadrul legal privind activitatea statisticã este statuat
prin Ordonanþa Guvernului nr. 9/1992 republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare. În Ordonanþã se
regãsesc contextul ºi prevederile care definesc
elementele constitutive ale procesului statistic,
respectiv, culegerea, prelucrarea, analiza ºi constituirea
seriilor de date statistice oficiale, cu caracter
demografic, social, economic, financiar ºi juridic,
precum ºi principiile fundamentale care stau la baza
funcþionãrii statisticii oficiale în România.
Statistica oficialã în România este organizatã ºi
coordonatã de Institutul Naþional de Statisticã, organ de
specialitate al Administraþiei Publice Centrale, în
subordinea Guvernului, finanþat de la bugetul de stat.
Institutul Naþional de Statisticã este autorizat sã
solicite ºi sã obþinã cu titlu gratuit datele ºi informaþiile
statistice de la toate persoanele, fizice sau juridice, care
deþin capital sub orice formã sau desfãºoarã activitate de
orice fel pe teritoriul României.
Principiile pe care se întemeiazã activitatea statisticã,
în deplinã concordanþã cu principiile fundamentale privind
funcþionarea statisticii într-o societate democraticã,
adoptate pe plan internaþional, constau în: autonomie,confidenþialitate a datelor individuale, transparenþã,relevanþã, proporþionalitate, deontologie statisticã ºiraport cost/eficienþã.
Atât contextul general, cât ºi principiile de funcþionare
a statisticii, precum ºi producerea de date statistice de
calitate, armonizate cu normele ºi standardele Uniunii
Europene, conferã rezultatelor activitãþii statistice
garanþia satisfacerii cerinþelor utilizatorilor de date
statistice.
2. Sursele de date statistice. Datele prezentate în
Anuarul statistic sunt rezultatul a douã categorii de
surse:
� cercetãrile statistice exhaustive sau prin sondajcuprinse în Programul Statistic Anual (PSA);
� surse administrative.
3. Programul Statistic Naþional Anual (PSNA)reprezintã instrumentul de bazã prin care Institutul
Naþional de Statisticã ºi ceilalþi producãtori de statistici
oficiale sunt autorizaþi sã realizeze colectarea, stocarea,
procesarea, analiza ºi diseminarea datelor statistice
oficiale, în vederea asigurãrii informaþiilor necesare
utilizatorilor interni, precum ºi a celor ce decurg din
legislaþia Uniunii Europene ºi din recomandãrile altor
organizaþii internaþionale.
GENERAL METHODOLOGICAL NOTE
1. The legal framework concerning the statistical
activity is represented by Government Ordinance no.
9/1992, republished with its further amendments and
completions. The Ordinance includes the context and the
provisions defining the constitutive elements of the
statistical process, namely: collection, processing,
analysing and compiling official statistical data series, of
demographic, social, economic, financial and juridical
nature, as well as the fundamental principles on which
the functioning of official statistics in Romania is defined.
In Romania, the official statistics is organised and
coordinated by the National Institute of Statistics,
specialised body of central public administration,
subordinated to Government and financed from the state
budget.
The National Institute of Statistics is entrusted to ask
for and to obtain, free of charge, statistical data and
information from all natural and legal persons, owing any
type of capital or developing any kind of activity on
Romania’s territory.
The principles on which statistical activity are based,
fully compliant with the fundamental principles related to
statistics functioning in a democratic society, adopted al
international level, consists in: autonomy, individualdata confidentiality, transparency, relevance,proportionality, statistical deontology and costeffectiveness.
Both the general context and the principles of
statistics functioning, as well as the production of
statistical data of high quality, compliant with the
European Union’s norms and standards confer the
statistical activity results the guarantee of meeting the
statistical data users requirements.
2. Statistical data sources. The data presented within
the Statistical Yearbook result from two data sources
categories:
� exhaustive or sample statistical surveys, included
in the Annual Statistical Programme (ASP);
� administrative sources.
3. The Yearly National Statistical Programme(YNSP) represents the basic tool by means of which the
National Institute of Statistics and the other producers of
official statistics are authorized to carry out the
collection, storage, processing, analysis and
dissemination of official statistical data, in order to
provide the information necessary to domestic users, as
well as those resulting from the legislation of European
Union and from the recommendations of other
international organizations.
VIII
Programul Statistic Naþional Anual cuprinde
informaþii, responsabilitãþi, resurse ºi termene de
realizare, cu privire la: cercetãri statistice; lucrãri de
sintezã, studii ºi analize statistice; publicaþii statistice.
Programul Statistic Naþional Anual se avizeazã de
Consiliul Statistic Naþional ºi se aprobã prin hotãrâre a
Guvernului.
4. Cercetarea statisticã reprezintã o lucrare complexã
de culegere, prelucrare, analizã ºi diseminare a datelor
cu privire la starea ºi evoluþia fenomenelor ºi proceselor
economice ºi sociale. Cercetarea statisticã se realizeazã
pe bazã de proiecte în care sunt definite concepte
generale, scopul cercetãrii ºi instrumentarul statistic ce
stã la baza acesteia (modul de organizare a cercetãrii;
chestionarul, clasificãrile, nomenclatoarele, normele,
instrucþiunile etc.). Potrivit criteriului sferei de cuprindere,
datele din Anuarul statistic au fost determinate pe baza
a douã tipuri de cercetãri statistice:
� Cercetare statisticã exhaustivã (totalã). În cadrul
acestui tip de cercetare datele sunt înregistrate de la
toate unitãþile populaþiei statistice, denumitã ºi
colectivitate statisticã, bine delimitatã. Populaþia
statisticã desemneazã totalitatea elementelor
supuse observãrii statistice, de aceeaºi naturã,
asemãnãtoare sau omogene din punctul de vedere
al anumitor criterii. Prin astfel de cercetãri statistice
exhaustive se obþin rezultate detaliate în diferite
structuri administrative, geografice, grupãri pe
activitãþi potrivit Clasificãrii Activitãþilor din Economia
Naþionalã (CAEN) etc.
Cele mai cunoscute cercetãri exhaustive sunt
recensãmintele populaþiei ºi locuinþelor,
recensãmântul produselor ºi serviciilor industriale,
recensãmântul general agricol.
� Cercetare statisticã prin sondaj. În cadrul acestui
tip de cercetare, datele sunt înregistrate doar de la o
parte a populaþiei statistice, numitã eºantion.
Eºantionul este determinat pe baza criteriilor de
reprezentativitate, prin utilizarea unor metode
probabiliste, ale cãror rezultate sunt extinse la
întreaga populaþie statisticã.
5. Sursele administrative reprezintã sursele de
evidenþã organizate ºi deþinute de organisme ale
administraþiei publice sau non-guvernamentale pentru
alte scopuri decât cele statistice. Sunt utilizate numai
acele surse care au un potenþial adecvat cerinþelor
statistice ºi corespund rigorilor ºtiinþifice de sferã de
cuprindere, calitate ºi completitudine care le fac
utilizabile ºi în scopuri statistice. Folosirea acestor surse
de date ºi informaþii în scopuri statistice se realizeazã fie
direct, ca date de bazã (asimilate datelor statistice), fie
prin prelucrãri ºi adaptãri corespunzãtoare pentru a
satisface cerinþele de calitate, comparabilitate ºi
The Yearly National Statistical Programme includes
information, responsibilities, resources and deadlines,
regarding: statistical surveys, synthesis papers,
statistical studies and analyses, statistical publications.
The Yearly National Statistical Programme is
endorsed by the National Statistical Council and it is
approved by Government decision.
4. The statistical survey is a complex activity of
collection, processing, analysis and dissemination of
data related to the economic and social phenomena
situation and dynamics. The statistical survey is carried
out based on projects, where the general concepts, the
survey purpose and the statistical tools on which it is
based are defined (survey organisation: questionnaire,
classifications, nomenclatures, norms, guidelines a.s.o.).
According to the coverage criterion, the data included in
the Statistical Yearbook were determined based on two
statistical surveys types:
� Exhaustive (total) statistical survey. Under this
type of survey, data are recorded from all statistical
population units, called statistical collectivity, which is
well defined. The statistical population represents all
the elements subject to statistical observation, of the
same nature, similar or homogenous from certain
criteria standpoint. Based on such exhaustive
statistical surveys, detailed results are obtained in
various administrative and geographical structures,
by group of activities according to the Classification of
Activities of National Economy (CANE) a.s.o.
The most well-known exhaustive surveys are
population and housing censuses, industrial products
and services census, general agricultural census.
� Sample statistical survey. Under this type of survey,
data are recorded only from part of the statistical
population, called sample. The sample is determined
based on representativeness criteria, by using
probabilistic methods, whose results are further
extended to the whole statistical population.
5. Administrative sources means the evidence
sources organised and managed by public
administration or non-governmental bodies, for other
purposes than the statistical ones. Only the sources with
an appropriate potential for statistical requirements and
scientific rigour concerning coverage, quality and
completeness making them also usable for statistical
purposes are used. The use of these data and
information sources for statistical purposes is achieved
either directly, as basic data (assimilated to statistical
data), or after appropriate processing and adaptation, in
view to meet quality, comparability and coherence
IX
coerenþã, fie pentru reconciliere ºi validarea datelor
statistice obþinute în urma cercetãrilor statistice.
6. Sfera de cuprindere a datelor. Datele prezentate în
Anuar caracterizeazã ansamblul economiei naþionale, cu
excepþia cazurilor când, prin notele specifice care
prefaþeazã fiecare capitol al Anuarului, se precizeazã
altfel.
7. Mãrimile statistice folosite:
În Anuar sunt prezentate, cu precãdere, dateabsolute ºi date relative (indici, ponderi, indicatori de
intensitate etc.).
� Indicatorul statistic este expresia numericã a unor
fenomene, procese, activitãþi sau categorii
economice sau sociale, manifestate în timp, spaþiu ºi
structuri.
� Indicele este un raport între valori ale aceleiaºi
variabile înregistrate în unitãþi de timp sau teritoriale
diferite.
Indicii statistici utilizaþi în Anuar sunt:
� Indicele Laspeyres este o medie aritmeticã
ponderatã a indicilor individuali ai aceleiaºi variabile;
ponderile utilizate sunt cele din perioada de bazã;
� Indicele Paasche este o medie aritmeticã
ponderatã a indicilor individuali ai aceleiaºi variabile,
ponderile utilizate fiind din perioada curentã.
� Unitatea statisticã este un obiect al cercetãrii ºi
purtãtor al caracteristicilor statistice urmãrite prin
program.
� Unitatea de observare este acea entitate de la
care/pentru care sunt colectate date ºi informaþii
primare, pe baza cãreia se construiesc statistici.
� Unitatea de raportare este entitatea care furnizeazã
datele ºi informaþiile primare în cadrul unei cercetãri
statistice.
� Unitatea cu personalitate juridicã reprezintã
entitatea (întreprinderea, societatea comercialã,
asociaþia, instituþia bugetarã, organizaþia fãrã scop
patrimonial etc.) care desfãºoarã o activitate
economicã, are contabilitate proprie ºi ia decizii în
exercitarea funcþiei principale.
� Unitatea fãrã personalitate juridicã reprezintã o
persoanã, o gospodãrie, o familie, o asociaþie sau
orice altã entitate ce nu dispune de autonomie de
decizie în exercitarea funcþiei principale.
8. Datele în preþuri curente se referã la volumul
producþiei, veniturilor, cheltuielilor sau valoarea
produselor, serviciilor etc. exprimate în preþurile anului
curent. Valorile din diferite perioade în preþuri curente
nu sunt direct comparabile ºi, în consecinþã, nu pot fi
utilizate la calculul indicilor fãrã a fi, în prealabil,
deflatate cu indicii de preþuri corespunzãtori.
requirements, or for reconciliation and validation of
statistical data obtained from statistical surveys.
6. Coverage. The data presented within the Statistical
Yearbook characterise the whole national economy,
except cases where specific notes that preface each
chapter of the Yearbook stipulates otherwise.
7. Statistical measures used:
The Yearbook mainly presents absolute and relativedata (indices, weights, propensity indicators a.s.o.).
� The statistical indicator is the numerical expression
of certain phenomena, processes, activities or
economic and social categories, manifested over
time, area and structures.
� The index is a ratio between values of the same
variables recorded in various time or territorial units.
The statistical indices used within the Yearbook are:
� Laspeyres index - weighted arithmetic mean of
individual indices of the same variable; the used
weights refer to the base period;
� Paasche index - weighted arithmetic mean of
individual indices of the same variable; the used
weights refer to current period.
� The statistical unit is subject to the survey and
bearer of the statistical characteristics observed
through the programme.
� The observation unit is the entity from/for which
primary data and information are collected, based on
which statistics are compiled.
� The reporting unit is the entity supplying primary
data and information under a statistical survey.
� The unit with legal status in the entity (enterprise,
commercial company, association, budgetary
institution, non-profit organisation a.s.o.) carrying out
an economic activity, with own bookkeeping and
taking decisions when exercising its main function.
� The unit without legal status is a natural person, a
household, a family, an association or any other entity
without decisional autonomy when exercising its main
function.
8. Data expressed in current prices refer to the
volume of production, income or expenses or to the
value of products, services a.s.o., expressed in the
current year prices. The values expressed in current
prices corresponding to various periods are not directly
comparable and, as consequence, cannot be used for
indices compilation without being previously deflated
with the corresponding price indices.
X
9. Formele de proprietate sunt:
� proprietate majoritar de stat - cuprinde capitalul
integral de stat, public, de interes naþional ºi local ºi
mixt, unde statul deþine 50% ºi peste din capitalul
social;
� proprietate majoritar privatã - cuprinde capitalul
integral privat, mixt, în care peste 50% din capitalul
social este privat, capital integral strãin, cooperatist ºi
obºtesc. Tot aici sunt cuprinse ºi activitãþile
desfãºurate de cãtre persoanele fizice ºi/sau
gospodãriile populaþiei.
10.Clasificãri ºi nomenclatoare. Sunt principalele
instrumente care fac posibilã structurarea dupã criterii
obiective ºi corecte a unitãþilor statistice, a proceselor ºi
fenomenelor observate. Clasificãrile utilizate în Anuar,
potrivit diferitelor scopuri sau diferitelor domenii de
activitate, sunt:
� Clasificarea Activitãþilor din Economia Naþionalã(CAEN) reprezintã un sistem coordonat ºi coerent de
grupare, dupã criterii ºtiinþifice de omogenitate, a
datelor referitoare la unitãþile statistice.
� În Anuar este utilizatã versiunea actualizatã a CAEN,
respectiv CAEN Rev.2, implementatã prin Ordinul
nr. 337/2007 al Preºedintelui Institutului Naþional de
Statisticã, publicat în Monitorul Oficial nr. 293/2007 ºi
revizuit în Monitorul Oficial nr. 403/2008. CAEN Rev.2
respectã standardele europene, fiind total armonizatã
cu Nomenclatorul Activitãþilor din Comunitatea
Europeanã NACE Rev.2.
Structura CAEN Rev.2 este urmãtoarea:
� Secþiuni - codificate printr-o literã;
� Diviziuni - codificate prin douã cifre;
� Grupe - codificare prin trei cifre;
� Clase - codificate prin patru cifre.
Pentru interpretarea corectã a structurii datelor
potrivit CAEN Rev.2, în “Anexa nr. 1” a Notei
metodologice generale se prezintã clasificarea la nivelul
secþiunilor ºi diviziunilor.
De asemenea, în Anuar este utilizatã ºi versiunea
CAEN Rev.1, implementatã prin Ordinul nr. 601/2002 al
Preºedintelui Institutului Naþional de Statisticã, în
conformitate cu Hotãrârea Guvernului României nr.
656/1997. CAEN Rev.1 este total armonizatã cu
Nomenclatorul Activitãþilor din Comunitatea Europeanã
NACE Rev.1.1.
Structura CAEN Rev.1 este urmãtoarea:
� Secþiuni - codificate printr-o literã;
� Subsecþiuni - codificate prin douã litere;
� Diviziuni - codificate prin douã cifre;
� Grupe - codificare prin trei cifre;
� Clase - codificate prin patru cifre.
9. Ownership types:
� state majority ownership - comprises integral state,
public, national and local interest and mixed capital,
where the states own 50% or more of the social
capital;
� private majority ownership - comprises integral
private or mixed capital, where over 50% of the social
capital is private, integral foreign or co-operative and
community capital. The activities carried out by
natural persons and/or population households are
also included here.
10.Classifications and nomenclatures. These are
the main tools allowing for the structuring of observed
processes and phenomena according to objective and
accurate criteria related to statistical units. The
classifications used within the Yearbook, according to
various purposes or fields of activity are:
� The Classification of Activities of NationalEconomy (CANE) is a coordinated and coherent
system for grouping, according to scientific criteria
related to homogeneity, the data referring to
statistical units.
� The updated version of CANE is used in the
Yearbook, respectively CANE Rev.2, implemented
through the Order no. 337/2007 of the National
Institute of Statistics’ President, published in the
Official Journal no. 293/2007 and revised in the
Official Journal no. 403/2008. CANE Rev.2 observes
the European standards, being fully compliant with
the Nomenclature of Activities from the European
Community NACE Rev.2.
The CANE Rev. 2 structure is the following:
� Sections - coded at one letter level;
� Divisions - coded at two digits level;
� Groups - coded at three digits level;
� Classes - coded at four digits level.
In view to reach an accurate interpretation of data
structure according to CANE Rev.2, the ”Annex no. 1” to
the General methodological note includes the
classification at section and division level.
At the same time, the updated version is used within
the Yearbook CANE Rev.1, implemented based on
Order no. 601/2002 of the President of the National
Institute of Statistics, in accordance with Romania’s
Government Decision no. 656/1997. CANE Rev.1 fully
complies with the Nomenclature of Activities of the
European Community NACE Rev. 1.1.
The CANE Rev.1 structure is the following:
� Sections - coded at one letter level;
� Sub-sections - coded at two letters level;
� Divisions - coded at two digits level;
� Groups - coded at three digits level;
� Classes - coded at four digits level.
XI
În cuprinsul Anuarului, datele sunt prezentate, de
regulã, pe secþiuni sau pe diviziuni CAEN. Pentru
interpretarea corectã a structurii datelor potrivit CAEN
Rev.1, în “Anexa nr. 2” a Notei metodologice generale se
prezintã clasificarea la nivelul secþiunilor ºi diviziunilor.
� Gruparea dupã mãrime a întreprinderilor;� Clasificarea produselor asociate activitãþilor
utilizatã de Uniunea Europeanã - CPA;� Clasificarea produselor ºi serviciilor asociate
activitãþilor - CPSA 2002;� Clasificarea produselor ºi serviciilor asociate
activitãþilor - CPSA 2008, aprobatã prin Hotãrârea
de Guvern nr. 53/1999 ºi revizuitã prin
Ordinul Preºedintelui Institutului Naþional de Statisticã
nr. 605 / 15.X.2008.
CPSA 2008 reprezintã o detaliere a CAEN Rev.2, prin
ordonarea dupã principiul omogenitãþii a tuturor familiilor
de produse ºi servicii pe niveluri ierarhice succesive.
CPSA 2008 asigurã informaþii pentru:
– satisfacerea cerinþelor de agregare ºi detaliere a
datelor referitoare la producþia de bunuri ºi servicii;
– identificarea sistematizatã a produselor ºi serviciilor
din economia naþionalã;
– compararea ºi interpretarea unitarã a datelor
statistice.
CPSA 2008 este total armonizatã cu Clasificarea
Produselor Asociate Activitãþilor (CPA 2008) utilizatã în
cadrul UE. Clasificarea conþine explicaþii la nivelul
diverselor entitãþi de clasificare în funcþie de necesitãþi.
� PRODROM - Nomenclatorul de produse ºi serviciiindustriale elaborat de Institutul Naþional de
Statisticã (INS) ºi utilizat pentru cercetãri statistice
privind producþia industrialã. Nomenclatorul
PRODROM este armonizat cu lista PRODCOM
utilizatã în cadrul Uniunii Europene. Legãtura CAEN
Rev.1 cu PRODROM este asiguratã la nivel de patru
cifre (clasã), întrucât poziþiile PRODROM au fost
realizate prin detalierea subclaselor elementare
CPSA 2002, iar legãtura CAEN Rev.2 cu PRODROM
este asiguratã la nivel de patru cifre (clasã), întrucât
poziþiile PRODROM au fost realizate prin detalierea
subclaselor elementare CPSA 2008.
11.Definirea activitãþilor. În practicã, majoritatea
unitãþilor de producþie efectueazã activitãþi cu caracter
mixt, respectiv activitate principalã, activitãþi
secundare ºi activitãþi auxiliare. Identificarea activitãþii
secundare este necesarã pentru a încadra o unitate
într-o anumitã poziþie din CAEN Rev.1, respectiv
CAEN Rev.2.
Within the Yearbook, as a rule, data are presented by
CANE section or division. In view to reach an accurate
interpretation of data structure according to CANE Rev.1,
the ”Annex no. 2” to the General methodological note
includes the classification at section and division level.
� Enterprises grouping by size;� Classification of products associated to activities
used by the European Union - CPA;� Classification of products and services
associated to activities - CPSA 2002;� Classification of products and services
associated to activities - CPSA 2008, adopted by
the Government Decision no. 53/1999 and revised by
the National Institute of Statistics President Order
no. 605 / 15.10.2008)
CPSA 2008 represents a detailed version of CANE
Rev.2, whose organisation relies on the principle of
homogeneity of all families of products and services by
successive hierarchical levels.
CPSA 2008 classification provides information in order to:
– respond to the requirements of aggregation and
detailed data regarding the production of goods and
services;
– identify the products and services from our national
economy;
– ensure the comparability of statistical data.
CSPA 2008 classification is fully harmonised with
Classification of Products Associated to Activities (CPA
2008) used in EU. The classification contains
explanatory notes for various classification entities
according to the necessities.
� PRODROM - the Nomenclature of industrialproducts and services drawn up by the National
Institute of Statistics and used for statistical surveys
on industrial production. The PRODROM
nomenclature complies with the PRODCOM list used
within the European Union. CANE Rev.1 link with
PRODROM is ensured at four digits level (class),
since PRODROM headings were established by
detailing elementary sub-classes of CPSA 2002, and
the link of CANE Rev.2 with PRODROM is ensured at
four digits level (class), since PRODROM headings
were established by detailing elementary sub-classes
of CPSA 2008.
11. Activities definition. In practice, most of the
production units carry out activities of mixed nature,
namely main activity, secondary and ancillary activities.
The identification of secondary activity is needed in view
to frame a unit under a certain heading of CANE Rev.1,
respectively CANE Rev.2.
XII
� Activitatea principalã, în sensul clasificãrii, este
identificatã prin metoda ordinii descrescãtoare (de sus
în jos). Ea reprezintã acea activitate care contribuie în
cea mai mare mãsurã la valoarea adãugatã totalã a
unitãþii luate în considerare.
� Activitatea secundarã este orice altã activitate
din cadrul unitãþii producãtoare de bunuri sau servicii.
� Activitatea auxiliarã este o activitate conexã,
indispensabilã funcþionãrii unei entitãþi, precum:
contabilitate, transport, depozitare, achiziþionare
promovare, întreþinere ºi reparaþie etc.
12. Împãrþirea teritorialã. Din punct de vedere al
structurii teritoriale, datele din Anuar sunt prezentate
la nivel naþional (pe întreaga þarã), precum ºi pe
diferite unitãþi teritoriale, în funcþie de specificul
indicatorilor. Unitãþile teritoriale, dupã statutul lor,
sunt administrative (comunã, oraº, oraº-municipiu,
judeþ) ºi non-administrative (macroregiune ºi regiune
de dezvoltare).
Pânã în anul 1998, prin lucrãrile ºi publicaþiile
statistice, s-au prelucrat ºi diseminat, de regulã, doar
date la nivel de judeþ, municipii, oraºe ºi comune.
Începând din anul 1998, în structura teritorialã ºi, ca
urmare, în publicaþiile statistice, au fost prezentate date
ºi la nivelul regiunilor de dezvoltare.
Începând cu ediþia 2008, potrivit Legii nr. 315/2004
privind dezvoltarea regionalã în România, în structura
teritorialã sunt prezentate date ºi la nivelul
macroregiunilor, constituite conform Legii privind
stabilirea nomenclatorului unitãþilor teritoriale statistice
din România ºi cerinþelor Regulamentului
CE nr. 1059/2003 al Parlamentului ºi al Consiliului
European privind stabilirea unui nomenclator comun al
unitãþilor teritoriale de statisticã – NUTS, publicat în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 154/2003.
13.Conform Legii nr. 348/14 iulie 2004 privind
denominarea monedei naþionale a României(începând cu data de 1 iulie 2005), seriile de date
exprimate în valori absolute au fost recalculate în
lei (RON).
Un leu nou (RON) este egal cu 10000 lei vechi (ROL).
Seriile de indici nu sunt afectate de denominare.
� The main activity, in the sense of classification, is
identified by top-down method. This is the activity
contributing to the largest extent to the total value
added of the concerned unit.
� The secondary activity is any other kind of activity
carried out within the unit producing goods or
services.
� The ancillary activity is an auxiliary activity,
indispensable for the functioning of an entity, such
as: bookkeeping, transport, storage, purchase,
promotion, maintenance and repair a.s.o.
12.Territorial breakdown. From territorial structure
standpoint, the data included in the Yearbook are
presented at national level (for the whole country), as
well as by various territorial unit, depending on
indicators specific. According to their status, territorial
units are either administrative (commune, town, town-
municipality, county) or non-administrative
(macroregion and development region).
Till 1998, within the statistical works and publications,
only data at county, municipality, town and commune
level were, as a rule, processed and disseminated.
Beginning with 1998, according to the territorial
structure, the statistical publications also included data at
development regions level.
Starting with 2008 edition, according to the Law no.
315/2004 on regional development in Romania, territorial
structure also presents data at macroregional level,
constituted according to the Law on setting up the
nomenclature of statistical territorial units in Romania
and to requirements of the EC Regulation no. 1059/2003
of the European Parliament and of the Council regarding
the setting up of a common nomenclature of statistical
territorial units – NUTS, published in Official Journal of
European Union no. L 154/2003.
13.According to the Law no. 348/ July 14, 2004 on the
process of national currency of Romaniadenomination (beginning with July 1, 2005), data series
expressed in absolute values were recalculated in lei
(RON).
One leu (RON) is equivalent with 10000 former
lei (ROL).
Statistical indices series are not affected by
denomination.
Oraºe / Towns
Legendã / Legend:
Municipii / Municipalities
Reºedinþe de judeþ / County residence
Judeþe / Counties
Regiuni de dezvoltare / Development regions
GRUPAREA JUDEÞELOR, PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARE
COUNTIES GROUPING, BY MACROREGION AND DEVELOPMENT REGION
MACROREGIUNEA 1 / MACROREGION 1
MACROREGIUNEA 2 / MACROREGION 2
MACROREGIUNEA 3 / MACROREGION 3
MACROREGIUNEA 4 / MACROREGION 4SATU MARE
MARAMUREª
SUCEAVA
BOTOªANI
NEAMÞ
VASLUIBACÃU
IAªI
MUREª
HARGHITA
BIHOR
SÃLAJ
CLUJ
ARAD ALBA
TIMIª
OLT
DOLJ
TELEORMAN
GORJ
SIBIU
ARGEª
VÂLCEA
BUZÃU
DÂMBOVIÞA
GIURGIU
CÃLÃRAªI
BRAªOVCOVASNA
VRANCEAGALAÞI
PRAHOVA
BRÃILATULCEA
ILFOV
BUCUREªTI
Baia Mare
Satu Mare
Zalãu
Oradea
Cluj-NapocaTârgu Mureº
Miercurea Ciuc
Bacãu
Piatra-Neamþ
Vaslui
Iaºi
Botoºani
Suceava
Bistriþa
Cluj-Napoca
Alba Iulia
Sibiu
Târgu Jiu
DrobetaTurnu Severin
Deva
Reºiþa
Arad
Timiºoara
Braºov
SfântuGheorghe
RâmnicuVâlcea
Focºani
Galaþi
Brãila
Ploieºti
Piteºti
Târgoviºte Buzãu
Tulcea
Cãlãraºi
Slobozia
CraiovaSlatina
Alexandria
Giurgiu
Sud - MunteniaSouth - Muntenia
Bucureºti - IlfovBucharest - Ilfov
Nord - VestNorth - West
CentruCenter
VestWest
Sud - EstSouth - East
HUNEDOARA
MEHEDINÞI
CARAª-SEVERIN
CONSTANÞA
BISTRIÞA-NÃSÃUD
IALOMIÞA
Nord - EstNorth - East
Constanþa
Sud - Vest OlteniaSouth - West Oltenia
XIV
GRUPAREA JUDEÞELOR, PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARECOUNTIES GROUPING, BY MACROREGION AND DEVELOPMENT REGION
Macroregiunea Regiunea de dezvoltare JudeþulMacroregion Development region County
MACROREGIUNEA UNU Nord - Vest BihorMACROREGION ONE North - West Bistriþa-Nãsãud
ClujMaramureºSatu MareSãlaj
Centru AlbaCenter Braºov
CovasnaHarghitaMureºSibiu
MACROREGIUNEA DOI Nord - Est BacãuMACROREGION TWO North - East Botoºani
IaºiNeamþSuceavaVaslui
Sud - Est BrãilaSouth - East Buzãu
ConstanþaGalaþiTulceaVrancea
MACROREGIUNEA TREI Sud - Muntenia ArgeºMACROREGION THREE South - Muntenia Cãlãraºi
DâmboviþaGiurgiuIalomiþaPrahovaTeleorman
Bucureºti - Ilfov IlfovBucharest - Ilfov Municipiul Bucureºti
Bucharest Municipality
MACROREGIUNEA PATRU Sud - Vest Oltenia DoljMACROREGION FOUR South - West Oltenia Gorj
MehedinþiOltVâlcea
Vest AradWest Caraº-Severin
HunedoaraTimiº
Notã: Datele statistice în profil teritorial sunt prezentate pe judeþe, conform Decretului - Lege nr. 2/1968 cu modificãrile ulterioare, iar judeþeleau fost grupate pe regiuni de dezvoltare.Prin rectificarea apãrutã în Legea nr. 315/28.06.2004 privind dezvoltarea regionalã în România, au fost redenumite trei regiuni,dupã cum urmeazã:
- Regiunea de dezvoltare Sud este redenumitã Sud - Muntenia,- Regiunea de dezvoltare Sud - Vest este redenumitã Sud - Vest Oltenia,- Regiunea de dezvoltare Bucureºti este redenumitã Bucureºti - Ilfov.
S-au constituit patru macroregiuni, conform Legii privind stabilirea nomenclatorului unitãþilor teritoriale statistice din România ºicerinþelor Regulamentului CE nr. 1059/2003 al Parlamentului ºi al Consiliului European privind stabilirea unui nomenclator comun alunitãþilor teritoriale de statisticã – NUTS, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 154/2003.Denumirile oficiale ale macroregiunilor sunt prezentate în tabele, în mod convenþional, în expresie numericã.
Note: Statistical data at territorial level are presented by county, according to the Decree - Law no. 2/1968 further amended, whilethe counties were grouped by development region.Through the rectification introduced in Law no. 315/28.06.2004 on regional development in Romania, three regions were renamed,as follows:
- The development region South is renamed South - Muntenia,- The development region South - West is renamed South - West Oltenia,- The development region Bucharest is renamed Bucharest - Ilfov.
Four macroregions were constituted, according to the Law on setting up the nomenclature of statistical territorial units in Romaniaand to the requirements of the EC Regulation no. 1059/2003 of the European Parliament and of the Council regarding the setting upof a common nomenclature of statistical territorial units – NUTS, published in Official Journal of European Union no. L 154/2003.The official names of the macroregions are presented in the tables, conventionaly, by numerical expression.
XV
Secþiune Diviziune Denumire DescriptionSection Division
A AGRICULTURÃ, SILVICULTURÃ ªI PESCUIT AGRICULTURE, FORESTRY AND FISHING01 Agriculturã, vânãtoare ºi servicii anexe Crop and animal production, hunting and related
service activities02 Silviculturã ºi exploatare forestierã Forestry and logging03 Pescuitul ºi acvacultura Fishing and aquaculture
B INDUSTRIA EXTRACTIVÃ MINING AND QUARRYING05 Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior Mining of coal and lignite06 Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale Extraction of crude petroleum and natural gas07 Extracþia minereurilor metalifere Mining of metal ores08 Alte activitãþi extractive Other mining and quarrying09 Activitãþi de servicii anexe extracþiei Mining support service activities
C INDUSTRIA PRELUCRÃTOARE MANUFACTURING10 Industria alimentarã Manufacture of food products 11 Fabricarea bãuturilor Manufacture of beverages12 Fabricarea produselor din tutun Manufacture of tobacco products13 Fabricarea produselor textile Manufacture of textiles14 Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte Manufacture of wearing apparel15 Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor Tanning and dressing of leather; manufacture
de voiaj ºi marochinãrie, harnaºamentelor ºi of travel and leather goods, harness and footwear;încãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea blãnurilor preparation and dyeing of furs
16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn Manufacture of wood and of products of wood ºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor din and cork, except furniture; manufacture of articles paie ºi din alte materiale vegetale împletite of straw and plaiting materials
17 Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie Manufacture of paper and paper products18 Tipãrire ºi reproducerea pe suporþi Printing and reproduction of recorded media
a înregistrãrilor19 Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor Manufacture of coke and refined petroleum
obþinute din prelucrarea þiþeiului products20 Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice Manufacture of chemicals and chemical products21 Fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi a Manufacture of basic pharmaceutical products and
preparatelor farmaceutice pharmaceutical preparations22 Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice Manufacture of rubber and plastic products23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Manufacture of other non-metallic mineral
products24 Industria metalurgicã Manufacture of basic metals25 Industria construcþiilor metalice ºi a produselor Manufacture of fabricated metal products,
din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii except machinery and equipment26 Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor Manufacture of computer, electronic and
electronice ºi optice optical products27 Fabricarea echipamentelor electrice Manufacture of electrical equipment28 Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. Manufacture of machinery and equipment n.e.c.29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, Manufacture of motor vehicles, trailers and
a remorcilor ºi semiremorcilor semi-trailers30 Fabricarea altor mijloace de transport Manufacture of other transport equipment31 Fabricarea de mobilã Manufacture of furniture32 Alte activitãþi industriale n.c.a. Other manufacturing activities n.e.c.33 Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor Repair, maintenance and installation of machinery
ºi echipamentelor and equipment
Anexa nr. 1Annex no. 1
CLASIFICAREA ACTIVITÃÞILOR DIN ECONOMIA NAÞIONALÃ CAEN Rev. 2(aprobat prin Ordinul nr. 337/20. IV. 2007 privind actualizarea Clasificãrii activitãþilor din economia naþionalã - CAEN,
publicat în M.O. nr. 293/03. V.2007 ºi revizuit în M.O. nr. 403/29. V.2008)THE CLASSIFICATION OF ACTIVITIES IN THE NATIONAL ECONOMY CANE Rev. 2
(approved through Order no. 337/20. IV. 2007 on the classification of activities in the national economy - CANE updating,published in the Official Journal no. 293/03. V. 2007 and revised in the Official Journal no. 403/29. V. 2008)
XVI
D PRODUCÞIA ªI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICITY, GAS, STEAM AND ELECTRICÃ ªI TERMICÃ, GAZE, APÃ AIR CONDITIONING PRODUCTION AND SUPPLYCALDÃ ªI AER CONDIÞIONAT
35 Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi Electricity, gas, steam and air conditioning termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat production and supply
E DISTRIBUÞIA APEI; SALUBRITATE, WATER SUPPLY; SEWERAGE, WASTE GESTIONAREA DEªEURILOR, MANAGEMENT AND DECONTAMINATION ACTIVITÃÞI DE DECONTAMINARE ACTIVITIES
36 Captarea, tratarea ºi distribuþia apei Water catchment, treatment and distribution37 Colectarea ºi epurarea apelor uzate Used water collection and purification38 Colectarea, tratarea ºi eliminarea deºeurilor; Waste collection, purification and disposal;
activitãþi de recuperare a materialelor reciclabile activities of recycling materials recovery39 Activitãþi ºi servicii de decontaminare Activities and services of decontamination
F CONSTRUCÞII CONSTRUCTION41 Construcþii de clãdiri Construction of buildings42 Lucrãri de geniu civil Civil engineering43 Lucrãri speciale de construcþii Specialised construction activities
G COMERÞ CU RIDICATA ªI CU AMÃNUNTUL; WHOLESALE AND RETAIL TRADE; REPAIR OF REPARAREA AUTOVEHICULELOR ªI MOTOR VEHICLES AND MOTORCYCLESMOTOCICLETELOR
45 Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul, întreþinerea ºi Wholesale and retail trade and repair of motor repararea autovehiculelor ºi a motocicletelor vehicles and motorcycles
46 Comerþ cu ridicata cu excepþia comerþului cu Wholesale trade, except of motor vehicles and autovehicule ºi motociclete motorcycles
47 Comerþ cu amãnuntul, cu excepþia Retail trade, except of motor vehicles and autovehiculelor ºi motocicletelor motorcycles
H TRANSPORT ªI DEPOZITARE TRANSPORTATION AND STORAGE49 Transporturi terestre ºi transporturi prin conducte Land transport and transport via pipelines50 Transporturi pe apã Water transport51 Transporturi aeriene Air transport52 Depozitare ºi activitãþi auxiliare pentru transporturi Warehousing and support activities for transportation53 Activitãþi de poºtã ºi de curier Postal and courier activities
I HOTELURI ªI RESTAURANTE HOTELS AND RESTAURANTS 55 Hoteluri ºi alte facilitãþi de cazare Hotels and other accommodation facilities56 Restaurante ºi alte activitãþi de servicii de alimentaþie Restaurants and other catering services
J INFORMAÞII ªI COMUNICAÞII INFORMATION AND COMMUNICATION58 Activitãþi de editare Publishing activities59 Activitãþi de producþie cinematograficã, video ºi de Motion picture, video and television programme
programe de televiziune; înregistrãri audio ºi production, sound recording and music publishing activitãþi de editare muzicalã activities
60 Activitãþi de difuzare ºi transmitere de programe Programming and broadcasting activities61 Telecomunicaþii Telecommunications62 Activitãþi de servicii în tehnologia informaþiei Computer programming, consultancy and
related activities63 Activitãþi de servicii informatice Information service activities
K INTERMEDIERI FINANCIARE ªI ASIGURÃRI FINANCIAL AND INSURANCE INTERMEDIATION64 Intermedieri financiare, cu excepþia activitãþilor Financial intermediation, except insurance and
de asigurãri ºi ale fondurilor de pensii pension funding65 Activitãþi de asigurãri, reasigurãri ºi ale fondurilor Insurance, reinsurance and pension funding
de pensii (cu excepþia celor din sistemul public (except compulsory social security)de asigurãri sociale)
66 Activitãþi auxiliare intermedierilor financiare, Activities auxiliary to financial intermediation,activitãþi de asigurare ºi fonduri de pensii insurance activities and pension funds
Secþiune Diviziune Denumire DescriptionSection Division
XVII
L TRANZACÞII IMOBILIARE REAL ESTATE ACTIVITIES68 Tranzacþii imobiliare Real estate activities
M ACTIVITÃÞI PROFESIONALE, ªTIINÞIFICE PROFESSIONAL, SCIENTIFIC AND ªI TEHNICE TECHNICAL ACTIVITIES
69 Activitãþi juridice ºi de contabilitate Legal and accounting activities70 Activitãþi ale direcþiilor (centralelor), birourilor Activities of head offices; management consultancy
administrative centralizate; activitãþi de management activitiesºi de consultanþã în management
71 Activitãþi de arhitecturã ºi inginerie; activitãþi de Architectural and engineering activities; technical testãri ºi analizã tehnicã testing and analysis
72 Cercetare-dezvoltare Scientific research and development73 Publicitate ºi activitãþi de studiere a pieþei Advertising and market research74 Alte activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice Other professional, scientific and technical activities75 Activitãþi veterinare Veterinary activities
N ACTIVITÃÞI DE SERVICII ADMINISTRATIVE ªI ADMINISTRATIVE AND SUPPORT SERVICE ACTIVITÃÞI DE SERVICII SUPORT ACTIVITIES
77 Activitãþi de închiriere ºi leasing Rental and leasing activities78 Activitãþi de servicii privind forþa de muncã Employment activities79 Activitãþi ale agenþiilor turistice ºi a tur-operatorilor; Travel agency, tour operator reservation service and
alte servicii de rezervare ºi asistenþã turisticã related activities80 Activitãþi de investigaþii ºi protecþie Security and investigation activities81 Activitãþi de peisagisticã ºi servicii pentru clãdiri Services to buildings and landscape activities82 Activitãþi de secretariat, servicii suport ºi alte activitãþi Office administrative, office support and other
de servicii prestate în principal întreprinderilor business support activities
O ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ ªI APÃRARE; PUBLIC ADMINISTRATION AND DEFENCE;ASIGURÃRI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC COMPULSORY SOCIAL SECURITY
84 Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din Public administration and defence; compulsory sistemul public social security
P ÎNVÃÞÃMÂNT EDUCATION85 Învãþãmânt Education
Q SÃNÃTATE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ HUMAN HEALTH AND SOCIAL WORK ACTIVITIES86 Activitãþi referitoare la sãnãtatea umanã Human health activities87 Servicii combinate de îngrijire medicalã ºi asistenþã Residential care activities
socialã, cu cazare88 Activitãþi de asistenþã socialã, fãrã cazare Social work activities without accommodation
R ACTIVITÃÞI DE SPECTACOLE, CULTURALE ªI ARTS, ENTERTAINMENT AND RECREATIONRECREATIVE
90 Activitãþi de creaþie ºi interpretare artisticã Creative, arts and entertainment activities91 Activitãþi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor Libraries, archives, museums and other cultural
ºi alte activitãþi culturale activities92 Activitãþi de jocuri de noroc ºi pariuri Gambling and betting activities93 Activitãþi sportive, recreative ºi distractive Sports activities and amusement and recreation
activities
S ALTE ACTIVITÃÞI DE SERVICII OTHER SERVICE ACTIVITIES94 Activitãþi asociative diverse Activities of membership organisations95 Reparaþii de calculatoare, de articole personale Repair of computers and personal and household
ºi de uz gospodãresc goods96 Alte activitãþi de servicii Other personal service activities
Secþiune Diviziune Denumire DescriptionSection Division
XVIII
Secþiune Diviziune Denumire DescriptionSection Division
T ACTIVITÃÞI ALE GOSPODÃRIILOR PRIVATE ACTIVITIES OF HOUSEHOLDS AS EMPLOYERS;ÎN CALITATE DE ANGAJATOR DE PERSONAL UNDIFFERENTIATED GOODS AND SERVICES-CASNIC; ACTIVITÃÞI ALE GOSPODÃRIILOR PRODUCING ACTIVITIES OFPRIVATE DE PRODUCERE DE BUNURI ªI HOUSEHOLDS FOR OWN USESERVICII DESTINATE CONSUMULUI PROPRIU
97 Activitãþi ale gospodãriilor private în calitate de Activities of households as employers of domestic angajator de personal casnic personnel
98 Activitãþi ale gospodãriilor private de producere Undifferentiated goods and services producing de bunuri ºi servicii destinate consumului propriu activities of private households for own use
U ACTIVITÃÞI ALE ORGANIZAÞIILOR ªI ACTIVITIES OF EXTRATERRITORIAL ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE ORGANISATIONS AND BODIES
99 Activitãþi ale organizaþiilor ºi organismelor Activities of extraterritorial organisations and bodiesextrateritoriale
Secþiune Diviziune Denumire DescriptionSection Division
A AGRICULTURÃ, VÂNÃTOARE, SILVICULTURÃ AGRICULTURE, HUNTING AND FORESTRY01 Agriculturã, vânãtoare ºi servicii anexe Agriculture, hunting and related service activities
02 Silviculturã, exploatare forestierã ºi servicii anexe Forestry, logging and related service activities
B PESCUITUL ªI PISCICULTURA FISHERY AND PISCICULTURE05 Pescuitul, piscicultura ºi serviciile anexe Fishing, operation of fish hatcheries and fish farms;
service activities incidental to fishing
C INDUSTRIA EXTRACTIVÃ MINING AND QUARRYING10 Extracþia ºi prepararea cãrbunelui Mining of coal and lignite; extraction of peat
11 Extracþia hidrocarburilor ºi servicii anexe Extraction of crude petroleum and natural gas;
service activities incidental to oil and gas
extraction excluding surveying
12 Extracþia ºi prepararea minereurilor radioactive Mining of uranium and thorium ores
13 Extracþia ºi prepararea minereurilor metalifere Mining of metal ores
14 Alte activitãþi extractive Other mining and quarrying
D INDUSTRIA PRELUCRÃTOARE MANUFACTURING15 Industria alimentarã ºi a bãuturilor Manufacture of food products and beverages
16 Fabricarea produselor din tutun Manufacture of tobacco products
17 Fabricarea produselor textile Manufacture of textiles
18 Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte; aranjarea ºi Manufacture of wearing apparel; dressing and
vopsirea blãnurilor dyeing of fur
19 Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor Tanning and dressing of leather; manufacture of
de voiaj ºi marochinãrie, a harnaºamentelor luggage, handbags, saddlery, harness
ºi încãlþãmintei and footwear
20 Fabricarea lemnului ºi a produselor din lemn ºi Manufacture of wood and of products of wood
plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor din and cork, except furniture; manufacture of articles
împletiturã de pai ºi alte materiale vegetale of straw and plaiting materials
21 Fabricarea celulozei, hârtiei ºi a produselor din hârtie Manufacture of pulp, paper and paper products
22 Edituri, poligrafie ºi reproducerea pe suporþi Publishing, printing and reproduction of
a înregistrãrilor recorded media
23 Industria de prelucrare a þiþeiului, cocsificarea Manufacture of coke, refined petroleum products
cãrbunelui ºi tratarea combustibililor nucleari and nuclear fuel
24 Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice Manufacture of chemicals and chemical products
25 Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice Manufacture of rubber and plastic products
26 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Manufacture of other non-metallic mineral products
27 Industria metalurgicã Manufacture of basic metals
28 Industria construcþiilor metalice ºi a produselor Manufacture of fabricated metal products, except
din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii machinery and equipment
29 Industria de maºini ºi echipamente Manufacture of machinery and equipment n.e.c.
30 Industria de mijloace ale tehnicii de calcul ºi de birou Manufacture of office machinery and computers
31 Industria de maºini ºi aparate electrice Manufacture of electrical machinery and apparatus
Anexa nr. 2Annex no. 2
CLASIFICAREA ACTIVITÃÞILOR DIN ECONOMIA NAÞIONALÃ CAEN Rev. 1(aprobat prin Ordinul nr. 601/26.XI.2002 apãrut în M.O. nr. 908/13.XII.2002 privind actualizarea CAEN,
aprobat prin H.G. nr.656/1997)THE CLASSIFICATION OF ACTIVITIES IN THE NATIONAL ECONOMY CANE Rev. 1
(approved through Order no. 601/26.XI.2002 published in the Official Journal no. 908/13.XII.2002 on CANE updating,approved by Government Decision no.656/1997)
XIX
XX
32 Industria de echipamente pentru radio, televiziune Manufacture of radio, television and
ºi comunicaþii communication equipment
33 Industria de aparaturã ºi instrumente medicale, Manufacture of medical, precision and optical
de precizie, optice ºi fotografice, ceasornicãrie instruments, watches and clocks34 Industria mijloacelor de transport rutier Manufacture of motor vehicles, trailers and
semi-trailers
35 Industria altor mijloace de transport n.c.a. Manufacture of other transport equipment n.e.c.
36 Producþia de mobilier ºi alte activitãþi industriale n.c.a. Manufacture of furniture; manufacturing n.e.c.
37 Recuperarea deºeurilor ºi resturilor de Recycling
materiale reciclabile
E ENERGIE ELECTRICÃ ªI TERMICÃ, GAZE ªI APÃ ELECTRICITY, GAS AND WATER SUPPLY
40 Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi Electricity, gas, steam and hot water supply
termicã, gaze ºi apã caldã
41 Captarea, tratarea ºi distribuþia apei Collection, purification and distribution of water
F CONSTRUCÞII CONSTRUCTION
45 Construcþii Construction
G COMERÞUL CU RIDICATA ªI CU AMÃNUNTUL, WHOLESALE AND RETAIL TRADE;REPARAREA AUTOVEHICULELOR, REPAIR OF MOTOR VEHICLES,MOTOCICLETELOR ªI A BUNURILOR MOTORCYCLES AND PERSONAL AND PERSONALE ªI DE UZ GOSPODÃRESC HOUSEHOLD GOODS
50 Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul, întreþinerea ºi Sale, maintenance and repair of motor vehicles andrepararea autovehiculelor ºi a motocicletelor; comerþ motorcycles; retail sale of automotive fuelcu amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule
51 Comerþ cu ridicata ºi servicii de intermediere Wholesale trade and commission trade în comerþul cu ridicata (cu excepþia comerþului cu (except of motor vehicles and motorcycles)autovehicule ºi motociclete)
52 Comerþ cu amãnuntul (cu excepþia comerþului cu Retail trade (except of motor vehicles and autovehicule ºi motociclete); repararea bunurilor motorcycles); repair of personal and personale ºi gospodãreºti household goods
H HOTELURI ªI RESTAURANTE HOTELS AND RESTAURANTS55 Hoteluri ºi restaurante Hotels and restaurants
I TRANSPORT, DEPOZITARE ªI COMUNICAÞII TRANSPORT, STORAGE AND COMMUNICATION60 Transporturi terestre; transporturi prin conducte Land transport; transport via pipelines61 Transporturi pe apã Water transport62 Transporturi aeriene Air transport63 Activitãþi anexe ºi auxiliare de transport, activitãþi Supporting and auxiliary transport activities;
ale agenþiilor de turism activities of travel agencies64 Poºtã ºi telecomunicaþii Post and telecommunications
J INTERMEDIERI FINANCIARE FINANCIAL INTERMEDIATION65 Intermedieri financiare (cu excepþia activitãþilor de Financial intermediation (except insurance and
asigurãri ºi ale caselor de pensii) pension funding)66 Activitãþi de asigurãri ºi ale caselor de pensii (cu Insurance and pension funding (except compulsory
excepþia celor din sistemul public de asigurãri sociale) social security)67 Activitãþi auxiliare intermedierilor financiare Activities auxiliary to financial intermediation
Secþiune Diviziune Denumire DescriptionSection Division
XXI
K TRANZACÞII IMOBILIARE, ÎNCHIRIERI ªI REAL ESTATE, RENTING AND BUSINESS ACTIVITÃÞI DE SERVICII PRESTATE ACTIVITIESÎN PRINCIPAL ÎNTREPRINDERILOR
70 Tranzacþii imobiliare Real estate activities
71 Închirierea maºinilor ºi echipamentelor, fãrã operator ºi Renting of machinery and equipment without a bunurilor personale ºi gospodãreºti operator and of personal and household goods
72 Informaticã ºi activitãþi conexe Computer and related activities73 Cercetare-dezvoltare Research and development74 Alte activitãþi de servicii prestate în Other business activities
principal întreprinderilor
L ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ ªI APÃRARE; PUBLIC ADMINISTRATION AND DEFENCE;ASIGURÃRI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC COMPULSORY SOCIAL SECURITY
75 Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din Public administration and defence; compulsory
sistemul public social security
M ÎNVÃÞÃMÂNT EDUCATION80 Învãþãmânt Education
N SÃNÃTATE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ HEALTH AND SOCIAL WORK85 Sãnãtate ºi asistenþã socialã Health and social work
O ALTE ACTIVITÃÞI DE SERVICII COLECTIVE, OTHER COMMUNITY, SOCIAL AND SOCIALE ªI PERSONALE PERSONAL SERVICE ACTIVITIES
90 Eliminarea deºeurilor ºi a apelor uzate; asanare, Sewage and refuse disposal, sanitation and
salubritate ºi activitãþi similare similar activities
91 Activitãþi asociative diverse Activities of membership organization n.e.c.
92 Activitãþi recreative, culturale ºi sportive Recreational, cultural and sporting activities
93 Alte activitãþi de servicii personale Other service activities
P ACTIVITÃÞI ALE PERSONALULUI ANGAJAT ÎN PRIVATE HOUSEHOLDS WITH EMPLOYEDGOSPODÃRII PARTICULARE PERSONS
95 Activitãþi ale personalului angajat în gospodãrii personale Private households with employed persons
96 Activitãþi desfãºurate în gospodãrii private, de producere Private households activities producing
a bunurilor destinate consumului propriu self-consumption goods
97 Activitãþi ale gospodãriilor private, de servicii pentru Private households services
scopuri proprii for own purposes
Q ACTIVITÃÞI ALE ORGANIZAÞIILOR ªI EXTRA-TERRITORIAL ORGANIZATIONS ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE AND BODIES
99 Activitãþi ale organizaþiilor ºi organismelor extrateritoriale Extra-territorial organizations and bodies
Secþiune Diviziune Denumire DescriptionSection Division
U.M. = unitate de mãsurã M.U. = measurement unit
mm = milimetru= millimetre
m = metru= metre
m2 = metru pãtrat= square metre
m3 = metru cub= cubic metre
ha (10000 m2) = hectar= hectare
km = kilometru= kilometre
km2 = kilometru pãtrat= square kilometre
microgr. = microgram= microgram
mg = miligram= miligram
g = gram= gram
kg = kilogram= kilogram
t = tonã= tonne
tdw = tonã deadweight= tonne deadweight
l = litru= litre
dal = decalitru= decalitre
hl = hectolitru= hectolitre
W = watt= watt
kW = kilowatt= kilowatt
kWh = kilowatt - orã= kilowatt - hour
kVA = kilovoltamper= kilovoltamper
MVA = megavoltamper= megavoltamper
CP = cal putereHP = horse power
kcal = kilocalorie= kilocalorie
Gcal = gigacalorie= gigacalorie
kO = kilooctet= kilooctet
'' = secundã= second
' = minut= minute
h = orã= hour
0 = grad= degree
nr. = numãrno. = number
% = procent= percentage
mii = miithou = thousands (thou)
mil. = milionmill. = million
mild. = miliardbn = billion
echiv. = echivalentequiv. = equivalent
S.A. = substanþã activãA.S. = active substance
buc. = bucatãpcs. = pieces
per. = pereche= pair
garnit. = garniturã= set
PRESCURTÃRI FOLOSITE PENTRU UNITÃÞILE DE MÃSURÃABBREVIATIONS USED FOR UNITS OF MEASUREMENT
SIMBOLURI FOLOSITESYMBOLS USED
- = nu este cazul= data not applicable
... = lipsã date= data not available
~ = date neînsumabile= nontotalized data
c = date confidenþiale= confidential data
G = grafic= graph
*) = date mai mici decât 0,5= magnitude less than 0.5
**) = date mai mici decât 0,05= magnitude less than 0.05
***) = date mai mici decât 0,005= magnitude less than 0.005
XXII
GEOGRAFIE, METEOROLOGIEªI MEDIU ÎNCONJURÃTOR
GEOGRAPHY, METEOROLOGYAND ENVIRONMENT
1
3
SURSA DATELOR
Cercetãri statistice:� Cercetarea statisticã privind cheltuielile pentru
protecþia mediului, completatã de operatori
economici ºi unitãþile administraþiei publice.
Surse administrative:� Institutul de Geografie Bucureºti;
� Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã din
cadrul Ministerului Administraþiei ºi Internelor;
� Administraþia Naþionalã de Meteorologie;
� Ministerul Mediului ºi Pãdurilor;
� Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului;
� Regia Naþionalã a Pãdurilor;
� Administraþia Naþionalã „Apele Române”.
GEOGRAFIE ªI ORGANIZAREADMINISTRATIV-TERITORIALÃ
Prezentare
România este situatã în centrul geografic al Europei
(sud-estul Europei Centrale), la nord de Peninsula
Balcanicã, la jumãtatea distanþei dintre Coasta
Atlanticului ºi Munþii Ural, în interiorul ºi exteriorul arcului
Munþilor Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km)
ºi cu ieºire la Marea Neagrã.
De altfel, paralela 45°N cu meridianul 25°E se
intersecteazã în apropiere de centrul geometric al þãrii, la
100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti.
Cu o suprafaþã de 238391 km2, România este
a 12-a þarã ca mãrime a Europei.
Ieºirea la mare înlesneºte legãturile cu þãrile din
bazinul Mãrii Negre, bazinul Mãrii Mediterane ºi, prin
intermediul acesteia, cu restul lumii.
Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe
245 km, între gârla Musura (graniþa cu Ucraina) ºi
localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria).
Relieful României se compune din trei trepte
majore: cea înaltã a Munþilor Carpaþi (cel mai înalt vârf
Moldoveanu 2544 m), cea medie care corespunde
Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã, a
câmpiilor, luncilor ºi Deltei Dunãrii. Delta Dunãrii, cea
mai tânãrã unitate de relief, în continuã formare, are
altitudinea medie de 0,52 m.
Caracteristicile principale ale unitãþilor de relief sunt
proporþionalitatea (31% munþi, 36% dealuri ºi podiºuri,
33% câmpii ºi lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor
majore ale reliefului.
Clima României este temperat-continentalã de
tranziþie, cu influenþe oceanice dinspre vest,
mediteraneene dinspre sud-vest ºi continental-excesive
din est. Temperatura medie multianualã este diferenþiatã
latitudinal, respectiv 8°C în nord ºi peste 11°C în sud, ºi
altitudinal, cu valori de -2,5°C în etajul montan
(Vârfu Omu - masivul Bucegi) ºi 11,6°C în câmpie
(oraºul Zimnicea - judeþul Teleorman).
DATA SOURCE
Statistical surveys:� Statistical survey on environment protection
expenditure, filled in by economic operators and
public administration units.
Administrative sources:� Institute of Geography Bucharest;
� General Inspectorate of Border Police within the
Ministry of Administration and Interior;
� National Administration of Meteorology;
� Ministry of Environment and Forests;
� National Agency for Environment Protection;
� National Company of Forests;
� National Administration ”Romanian Waters”.
GEOGRAPHY AND ADMINISTRATIVE-TERRITORIAL ORGANISATION
Description
Romania is situated in the geographical centre of
Europe (south-east of Central Europe) at the north of the
Balkan Peninsula, at half the distance between Atlantic
Coast and The Urals, inside and outside the Carpathians
Arch, on the Danube lower course (1075 km) and has
exit to the Black Sea.
Otherwise, the 45°N parallel with the 25°E meridian
intersects near the geometrical centre of the country,
100 km N-V of the country capital, Bucharest.
Romania is the twelfth country of Europe, having an
area of 238391 km2.
The exit to the sea enables the connections with the
countries in the Black Sea basin, in the Mediterranean
Sea basin and, by means of this, rest of the world.
Romanian seaside of the Black Sea is lying on 245
km, between Musura stream (at the border with Ukraine)
and Vama Veche locality (at the border with Bulgaria).
Romania's relief consists of three major levels: the
highest one in the Carpathians (the highest peak
Moldoveanu 2544 m), the middle one which corresponds
to the Sub-Carpathians, to the hills and to the plateaus
and the lowest one in plains, meadows and Danube
Delta. The Danube Delta, the youngest relief unit under
permanent formation, has the average height of 0.52 m.
Main features of relief units are proportionality (31%
mountains, 36% hills and plateaus, 33% plains and
meadows) and concentric display of the relief major
levels.
Romania’s climate is temperate-continental of
transition, with oceanic influences from the West,
Mediterranean ones from South-West and continental-
excessive ones from the East. Multiannual average
temperature is latitudinally different, 8°C in the North and
over 11°C in the South, and altitudinally, with values of
-2.5°C in the mountain floor (Omu peak - Bucegi massif)
and 11.6°C in the plain (Zimnicea town - Teleorman county).
4
Precipitaþiile anuale scad în intensitate de la vest la
est, respectiv de la peste 600 mm la mai puþin de 500 mm
în Câmpia Românã de Est, sub 450 mm în Dobrogea ºi
circa 350 mm pe litoral, pentru ca în regiunile muntoase
sã ajungã la 1000-1500 mm.
Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial,
marea majoritate având izvoarele în Carpaþi. Principalul
colector al acestora este fluviul Dunãrea, care strãbate
þara în partea sudicã pe o lungime de 1075 km ºi se
varsã în Marea Neagrã.
Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale
(numeroase tipuri genetice) rãspândite în toate unitãþile
majore de relief, de la cele glaciare în etajul alpin (Lacul
Mioarelor - Fãgãraº la 2282 m) la limanele
fluvio-maritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m) ºi prin lacuri
antropice, de asemenea în toate unitãþile de relief.
Vegetaþia este condiþionatã de relief ºi de
elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere
etajatã a acesteia. Regiunile montane sunt acoperite de
pãduri de conifere (îndeosebi molid), pãduri de amestec
(fag, brad ºi molid) ºi pãduri de fag. Pe culmile mai înalte
se aflã pajiºti alpine ºi tufãriºuri de jneapãn, ienupãr,
afin, meriºor ºi altele.
În regiunile de deal ºi de podiº se întâlnesc pãduri
de foioase în care predominã fagul, gorunul sau stejarul;
pe dealurile joase ºi câmpiile înalte, adesea, principalele
specii care alcãtuiesc pãdurile sunt cerul ºi gârniþa.
Vegetaþia de stepã ºi de silvostepã, care ocupa ariile
cu deficit de umiditate din Podiºul Dobrogei, Câmpia
Românã, Podiºul Moldovei, Câmpia Banatului ºi
Criºanei, a fost, în cea mai mare parte, înlocuitã prin
culturi agricole.
Fauna României este grupatã pe areale diferenþiate
în funcþie de biotopul fiecãrei specii. În etajul alpin apar
elemente relicte precum capra neagrã ºi vulturul de
munte. În pãdurile carpatine trãiesc diferite mamifere:
urs, cerb, râs, lup, mistreþ, cãprior, veveriþã ºi un numãr
mare de specii de pãsãri. În câteva regiuni muntoase se
mai pãstreazã cocoºul de munte ºi cocoºul de
mesteacãn; în regiunile de deal ºi câmpie sunt
rãspândite: iepurele, cârtiþa, ariciul, diferite pãsãri,
ºopârle, batracieni º.a.; pentru zonele de stepã sunt
caracteristice rozãtoarele (popândãul ºi hârciogul).
Fauna acvaticã este reprezentatã îndeosebi prin pãstrãv
în apele de munte (lostriþa, mai rãspânditã în trecut, a
devenit destul de rarã); clean ºi mreanã în regiunile de
deal; crap, biban, ºtiucã, somn, caras în cele de câmpie
ºi Delta Dunãrii; în apele marine teritoriale ºi pe Dunãrea
inferioarã se întâlnesc ºi specii de sturioni.
Resursele minerale utile ale României sunt variate.
Printre principalele resurse minerale utile pot fi
menþionate: petrolul, cu vechi tradiþii de exploatare;
gazele naturale; cãrbunii, în special huila cocsificabilã,
Yearly precipitations decrease in intensity from west
to east, from over 600 mm to less 500 mm in the East
Romanian Plain, under 450 mm in Dobrogea and about
350 mm by seaside, in the mountainous areas they
reach 1000-1500 mm.
Romanian running waters are radially displayed,
most of them having the springs in the Carpathians.Their
main collector is the Danube river, which crosses the
country in the south on 1075 km length and flows into the
Black Sea.
The lakes are represented by natural lakes
(numerous genetic types) spread in all major units of
relief, from glacial ones in the alpine floor (Mioarelor
Lake - Fãgãraº 2282 m) to river-maritime banks
(Techirghiol Lake at 1.5 m) and anthropic lakes, as well
in all relief units.
The vegetation is determined by the relief and by
pedo-climatic elements, being displayed in floors.
Mountainous regions are covered by coniferous forests
(especially spruce fir), mixture forests (beech, fir-tree,
spruce fir) and beech forests. Higher peaks are covered
by alpine lawns and bushes of dwarf pine, juniper,
bilberry, red bilberry a.s.o.
In the hills and plateaus regions there are broad-
leaved forests, prevailing beech, common oak or durmast
oak; the main forest species often met on low hills and
high plains are Quercus cerris and Quercus frainetto.
The steppe and silvosteppe vegetation, which
covered the areas of low humidity in Dobrogea Plateau,
Romanian Plain, Moldova Plateau, Banat and Criºana
Plain has been mostly replaced by agricultural crops.
Romania's fauna is grouped by different areals
according to each species biotype. Relict elements as
black goat (chamois) and mountain vulture live in the
alpine area. In the Carpathian forests live various
animals: bear, buck, lynx, wolf, wild boar, roebuck,
squirrel and several species of birds. In a few
mountainous areas both mountain cock and birch cock
are still met. In the hill and field areas there are hares,
moles, hedgehogs, various birds, lizards, batrachia
a.s.o.; rodent animals as gopher and hamster are
characteristic for the steppe areas. Water fauna is
represented especially by trout in the mountainous
waters (huck which was mostly spread in the past has
become quite rare); dace and barbel in the hill region;
carp, perch, pike, sheat fish, crucian in the field region
and Danube Delta; sturgeon species are also met in the
marine territorial waters and on the downstream Danube.
Romania's useful minerals resources are various.
Among the main useful minerals resources we can
mention: crude oil, with old exploitation traditions; natural
gas; coal, especially coking pitcoal, brown coal and
5
cãrbunele brun ºi lignitul; minereuri feroase ºi neferoase,
zãcãminte de aur, argint ºi de bauxitã; rezerve mari de
sare, precum ºi o serie de resurse nemetalifere.
O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie
cele peste 2000 de izvoare de ape minerale, cu valenþe
pentru consum ºi tratamente medicale.
Teritoriul României este împãrþit din punct de
vedere administrativ în: sate, comune, oraºe, municipii
ºi judeþe.
Conform Legii privind stabilirea nomenclatorului
unitãþilor teritoriale statistice din România s-au constituit
patru macroregiuni (în concordanþã cu prevederile
Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regionalã în
România ºi armonizarea cu cerinþele Regulamentului
CE nr.1059/2003 al Parlamentului ºi al Consiliului
European privind stabilirea unui nomenclator comun al
unitãþilor teritoriale de statisticã – NUTS, publicat în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 154/2003.
Macroregiunile nu sunt unitãþi administrativ-teritoriale
ºi nu au personalitate juridicã; sunt constituite pentru a
asigura colectarea, elaborarea ºi difuzarea statisticilor
regionale amortizate la nivelul Uniunii Europene.
Ca unitãþi teritoriale (non-administrative) au fost
create 8 regiuni de dezvoltare, constituite prin reuniunea
mai multor judeþe.
Judeþul reprezintã unitatea administrativ-teritorialã
tradiþionalã în România, alcãtuitã din oraºe ºi comune, în
funcþie de condiþiile geografice, economice, social-
politice ºi de legãturile culturale ºi tradiþionale ale
populaþiei. Teritoriul României este organizat în 42 de
judeþe (inclusiv Municipiul Bucureºti).
Municipiul este un oraº cu un rol economic, social,
politic ºi cultural însemnat având, de regulã, funcþie
administrativã.
Oraºul reprezintã o concentrare umanã cu o funcþie
administrativã ºi un mod de viaþã specific ariilor urbane
ºi o structurã profesionalã a populaþiei în care predominã
cea ocupatã în ramurile neagricole.
Comuna este unitatea administrativ-teritorialã care
cuprinde populaþia ruralã unitã prin comunitate de
interese ºi tradiþii, fiind alcãtuitã din unul sau mai multe
sate (din care unul este reºedinþã de comunã).
Satul este cea mai micã unitate teritorialã, având
caracteristicile aºezãrilor de tip rural.
Oraºele principale: Bucureºti, Iaºi, Timiºoara,
Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Galaþi, Braºov,
Ploieºti, Brãila, Oradea, Bacãu, Piteºti, Arad, Sibiu.
Porturile principale:
– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;
– la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu
Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele, Zimnicea,
Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova,
Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina.
lignite; ferrous and non-ferrous ores, gold, silver and
bauxite ore deposits; vast reserves of salt as well as
numerous non-metalliferrous resources. A special
category of subsoil riches is constituted by over 2000
mineral water springs, with consumption and medical
treatments valences.
Romanian territory is divided from administrative
viewpoint into: villages, communes, towns, municipalities
and counties.
According to the Law on setting up the nomenclature
of statistical territorial units in Romania, fourmacroregions were constituted (according to the Law
no. 315/2004 on regional development in Romania and
harmonisation to the requirements of the EC Regulation
no. 1059/2003 of the European Parliament and of the
Council regarding the setting up of a common
nomenclature of statistical territorial units – NUTS,
published in Official Journal of European Union
no.L 154/2003.
Macroregions are not administrative territorial units
and have no legal entity, they are constituted to assure
the collection, compilation and transmission of
harmonised regional statistics at European Union level.
As territorial (non-administrative) units, 8 regions of
development were created, gathering several counties.
County represents traditional administrative-
territorial unit in Romania, including towns and
communes, depending on geographical, economical and
social-political conditions and population cultural and
traditional relations. Romanian territory is organized into
42 counties (including Bucharest Municipality).
Municipality is a town, with an important economic,
social, political and cultural role, usually having
administrative function.
Town represents a human concentration with
administrative function and a life specific to urban areas
and with a population professional structure where the
population employed in non-agricultural branches prevails.
Commune is a territorial-administrative unit which
comprises rural population united by interest and
traditional community, including one or several villages
(from which one is commune residence).
Village is the smallest territorial unit, having
characteristics of rural settlements.
Main cities: Bucharest, Iaºi, Timiºoara, Cluj-
Napoca, Constanþa, Craiova, Galaþi, Braºov, Ploieºti,
Brãila, Oradea, Bacãu, Piteºti, Arad, Sibiu.
Main harbours:– at the Black Sea: Constanþa, Mangalia;
– at the Danube: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-
Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele,
Zimnicea, Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã,
Hârºova, Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina.
6
Aeroporturile principale: Bucureºti („Henri Coandã” -Otopeni ºi „Aurel Vlaicu” - Bãneasa), Constanþa („Mihail
Kogãlniceanu”), Timiºoara („Traian Vuia”), Cluj-Napoca,
Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare, Târgu Mureº, Suceava,
Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea.
Capitala: Municipiul Bucureºti (1944226 locuitori,
la 1 iulie 2009), împãrþit în ºase sectoare administrative.
Prima menþionare documentarã dateazã din 20.IX.1459,
ca reºedinþã a lui Vlad Þepeº. Capitalã a Þãrii Româneºti
începând din a doua jumãtate a secolului al XVII-lea ºi
Capitala României, din anul 1862, municipiul Bucureºti
este cel mai important centru politic, economic ºi
cultural-ºtiinþific al þãrii.
Limba oficialã: limba românã.
Drapelul României este tricolor; culorile sunt
aºezate vertical în ordinea urmãtoare, începând de la
lance: albastru, galben, roºu.
Ziua naþionalã a României: 1 Decembrie.
Imnul naþional al României este „Deºteaptã-te
române”.Forma de guvernãmânt a României este republica:
– Republicã, conform Constituþiei adoptate în 1991 ºi
modificatã în 2003;
– Puterea legislativã este reprezentatã de un
parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi
Senatul), iar puterea executivã este exercitatã de
guvern, condus de un prim-ministru desemnat de
preºedintele þãrii;
– Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor
alegerilor generale prin scrutin universal pentru un
mandat de 5 ani.
Moneda naþionalã: Leu, cu subdiviziunea „ban”.
Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa
valutarã interbancarã, moneda de referinþã fiind euro.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
METEOROLOGIE
Cercetarea proceselor ºi fenomenelor fizice din
atmosfera terestrã, care determinã starea timpului ºi
clima, are la bazã mãsurãtorile ºi observaþiile
meteorologice ce se efectueazã permanent sau periodic
în diferite puncte de pe suprafaþa globului terestru ºi la
diferite înãlþimi în atmosfera liberã. Programul unitar al
mãsurãtorilor ºi observaþiilor, precum ºi alte activitãþi
meteorologice se asigurã prin colaborare
internaþionalã, în cadrul Administraþiei Naþionale de
Meteorologie, cu Organizaþia Meteorologicã Mondialã.
Main airports: Bucharest (”Henri Coandã” -
Otopeni and ”Aurel Vlaicu” - Bãneasa), Constanþa
(”Mihail Kogãlniceanu”), Timiºoara (”Traian Vuia”),Cluj-Napoca, Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare, Târgu Mureº,
Suceava, Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea.
The capital: Bucharest Municipality (1944226
inhabitants on July 1, 2009), organised into six
administrative sectors. The first documentary mention
was on 20.IX.1459, as residence of Vlad Þepeº. Capital
of Þara Româneascã since the second half of the XVIIth
century and Capital of Romania since 1862, Bucharest
Municipality is the most important political, economic and
cultural-scientific center of the country.
Official language: Romanian.
Flag of Romania: is three - coloured; the colours
are placed vertically in the following order from the
lance: blue, yellow, red.
National day of Romania: December, 1.
National anthem of Romania is ”Wake up,
Romanian”.Government form in Romania is the republic:
– Republic, according to the Constitution adopted in
1991 and modified in 2003;
– Legislative power is represented by two chamber
Parliament (Chamber of Deputies and Senate), and
executive power is carried out by Government led
by Prime Minister appointed by the country’s
President;
– President of the country is elected based on
general elections results by universal vote for a 5
years mandate.
National currency: Leu, with ”ban” as subdivision.
The exchange rate is set on the interbank currency
market on a daily basis, reference currency being euro.
METHODOLOGICAL NOTES
METEOROLOGY
The research on physical processes and phenomena
in the terrestrial atmosphere, which determine the weather
and the climate, relies on the meteorological measurements
and observations, permanently or periodically carried out in
different points on the terrestrial globe surface and at
various altitudes in the free atmosphere. The unitary
programme of measurements and observations, as well as
other meteorological activities are assured by international
co-operation within National Administration of Meteorology,
with the World Meteorology Organisation.
7
Staþia meteorologicã reprezintã punctul de pe
suprafaþa terestrã unde se efectueazã observaþii ºi
mãsurãtori asupra tuturor elementelor ºi fenomenelor
meteorologice, conform programului stabilit. Majoritatea
observaþiilor, mãsurãtorilor ºi determinãrilor
meteorologice de la staþii se efectueazã pe platforma
meteorologicã situatã pe un teren deschis, tipic pentru
regiunea respectivã, cu dimensionarea standard de
26 m x 26 m.
Pentru cercetarea proceselor ºi fenomenelor
atmosferice ºi pentru calculul diferiþilor parametri
meteorologici ºi climatici, este necesarã raportarea
observaþiilor ºi mãsurãtorilor, care se realizeazã atât în
spaþiu, cât ºi în timp.
Programul climatologic reprezintã complexul
observaþiilor ºi mãsurãtorilor meteorologice ce se
executã la staþii, dupã timpul solar mediu local, atât la
termenele fixe, cât ºi continuu în 24 de ore. Permanent,
la termenele climatologice (1, 7, 13, 19 timp solar mediu
local) se efectueazã observaþii ºi mãsurãtori asupra:
presiunii atmosferice, vântului, temperaturii ºi umezelii
aerului, temperaturii suprafeþei solului, nebulozitãþii,
precipitaþiilor, vizibilitãþii orizontale. Continuu, în tot cursul
zilei ºi nopþii se determinã caracteristicile tuturor
fenomenelor meteorologice (hidrometeori, litometeori,
electrometeori etc.).
Observaþiile asupra temperaturii aerului constau
în mãsurarea temperaturii aerului la termenele stabilite ºi
în determinarea valorilor maxime ºi minime ale acesteia
în intervalele de timp dintre aceste termene.
Temperatura aerului se mãsoarã cu instrumente cu
citire directã, psihrometrul cu ventilaþie artificialã,
termometrul de maximã cu mercur ºi termometrul de
minimã cu alcool ºi cu aparate înregistratoare
(termografe). Pentru ca instrumentele cu care se
mãsoarã temperatura ºi umezeala aerului sã nu fie
influenþate direct de radiaþia solarã, de radiaþia terestrã,
de precipitaþii ºi de rafalele vântului, ele se instaleazã în
adãpostul meteorologic situat la 2 m înãlþime deasupra
solului.
Mãsurarea cantitãþilor de apã ce provin din
precipitaþii atmosferice sau care se depun din alþi
hidrometeori se efectueazã cu ajutorul pluviometrului, iar
înregistrarea continuã a precipitaþiilor (lichide) se face cu
pluviograful. Cantitãþile de apã se mãsoarã zilnic la
termenele climatologice (1, 7, 13, 19) ºi se exprimã prin
grosimea stratului de apã cãzutã, în mm (1mm=1l / m2).
The meteorological station represents the point
from the terrestrial surface, where measurements and
observations on all meteorological elements and
phenomena are carried out in keeping with the
programme. Most of meteorological observations,
measurements and determinations from the stations are
performed on the meteorological area situated on an
open land, typical for the respective region, with the
standard dimension of 26 m x 26 m.
In order to observe the atmospheric processes and
phenomena and to compute various meteorological and
climatic parameters, it is necessary to report
observations and measurements, carried out both in
space and over time.
The climatic programme represents the complex of
meteorological observations and measurements
performed at stations, according to the local average solar
time, both at fixed deadlines and continuously during 24
hours. Permanently, at the climatic deadlines (1, 7, 13, 19
local average solar time), the observations and
measurements are done for: atmospheric pressure, wind,
air temperature and humidity, ground surface temperature,
cloudiness, precipitations, horizontal visibility.
Continuously, during all day and night, the characteristics
of all meteorological phenomena (hydrometeors,
litometeors, electrometeors a.s.o.) are determined.
Air temperature observations consist of air
temperature measurement at the observation deadlines
and of determining its maximum and minimum values,
during the intervals between the climatic observation
deadlines.
Air temperature is measured with direct reading
instruments, the psychrometer with artificial ventilation,
the thermometer of maximum with mercury and the
thermometer of minimum with alcohol and with recording
apparatus (thermographs). In view to ensure that the
instruments for measuring air temperature and humidity
are not directly influenced by the solar, terrestrial
radiation, by precipitations and by wind gusts, they
should be placed in the meteorological shelter situated at
2 meters high above the ground.
The measurement of water quantities coming
from atmospheric precipitations or deposited by other
hydrometeors is carried out by means of pluviometer and
the continuous recording of precipitations (liquids) is
performed with the pluviograph. Water quantities are
daily measured at climatic deadlines (1, 7, 13, 19) and
they are expressed by the thickness of the fallen water
layer, in mm (1mm=1l / m2).
8
MEDIU ÎNCONJURÃTOR
Resursele de apã reprezintã potenþialul hidrologic
format din apele de suprafaþã ºi subterane în regim
natural ºi amenajat, inventariate la începutul anului, din
care se asigurã alimentarea diverselor folosinþe.
Ariile naturale protejate, conform O.U.G.
nr. 57/2007, reprezintã zone terestre, acvatice ºi/sau
subterane, cu perimetrul legal stabilit ºi având un regim
special de ocrotire ºi conservare, în care existã specii de
plante ºi animale sãlbatice, elemente ºi formaþiuni
biogeografice sau de altã naturã, cu valoare ecologicã,
ºtiinþificã sau culturalã deosebitã ºi cuprind:
– rezervaþii ale biosferei - arii naturale protejate al
cãror scop este protecþia ºi conservarea unor zone
de habitat natural ºi a diversitãþii biologice specifice;
– parcuri naþionale - arii naturale protejate al cãror
scop este protecþia ºi conservarea unor eºantioane
reprezentative pentru spaþiul biogeografic naþional;
– parcuri naturale - arii naturale protejate al cãror
scop este protecþia ºi conservarea unor ansambluri
peisagistice în care interacþiunea activitãþilor umane
cu natura de-a lungul timpului a creat o zonã
distinctã, cu valoare semnificativã peisagisticã ºi/sau
culturalã, deseori cu o mare diversitate biologicã;
– rezervaþii ºtiinþifice - arii naturale protejate al cãror
scop este protecþia ºi conservarea unor habitate
naturale terestre ºi/sau acvatice, cuprinzând
elemente reprezentative de interes ºtiinþific;
– rezervaþii naturale - arii naturale protejate al cãror
scop este protecþia ºi conservarea unor habitate ºi
specii naturale importante sub aspect floristic,
faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic,
paleontologic, pedologic;
– monumente ale naturii - arii naturale protejate al
cãror scop este protecþia ºi conservarea unor
elemente naturale cu valoare ºi semnificaþie
ecologicã, ºtiinþificã, peisagisticã deosebite ;
– zone umede de importanþã internaþionalã sunt
acele arii naturale protejate al cãror scop este
asigurarea protecþiei ºi conservãrii siturilor naturale
cu diversitate biologicã specificã zonelor umede;
– arii de protecþie specialã avifaunisticã sunt acele arii
naturale protejate ale cãror scopuri sunt conservarea,
menþinerea, ºi acolo unde este cazul, readucerea într-
o stare de conservare favorabilã a speciilor de pãsãri ºi
a habitatelor specifice, desemnate pentru protecþia
speciilor de pãsãri migratoare sãlbatice;
– situri de importanþã comunitarã reprezintã acele arii
care, în regiunile biogeografice în care existã,
contribuie semnificativ la menþinerea sau restaurarea la
o stare de conservare favorabilã a habitatelor naturale.
ENVIRONMENT
Water resources represent the hydrological
potential consisting of the superficial and underground
waters, under natural and arranged conditions, registered
at the beginning of the year, of which the utilities are fed.
Natural protected areas, according to G.P.O.
no. 57/2007, represents terrestrial, aquatic and/or
underground areas, with legally settled perimeter and
with a special protection and preservation regime, where
wild plants and animal species, bio - geographic
elements and formations or of other nature, with special
ecological, scientific or cultural value exist and include:
– reservations of biosphere - protected natural areas
whose purpose is the protection and preservation of a
natural habitat areas and of specific biologic diversity;
– national parks - natural protected areas whose
purpose is the protection and preservation of
representative samples for the national bio -
geographic space;
– natural parks - natural protected areas whose
purpose is the protection and preservation of
landscape piles in which human activities
interactions in time created a distinct area, with
landscape and/or cultural significant value, often
with a great biological diversity;
– scientific reservations - natural protected areas
whose purpose is the protection and preservation of
terrestrial and/or aquatic natural habitats, including
representative elements of scientific interest;
– natural reservations - natural protected areas
whose purpose is the protection and preservation of
important natural habitats and species from flora,
fauna, forestry, hydrological, geological, speological,
paleontological, pedological point of view;
– natural monuments - natural protected areas
whose purpose is the protection and preservation of
natural elements and of ecological, scientific,
landscape special significance ;
– wetlands of international importance are those
protected natural areas whose purpose is to ensure
the protection and preservation of the natural sites
with a wetland-specific biological diversity;
– special avifaunistic protection areas are those
protected natural areas whose purpose is the
preservation, maintenance and where necessary
the conservative rehabilitation of the bird species
and specific habitats designated for wild migratory
bird species protection;
– sites of community interest reprezent areas
located in biogeographical regions, contributing
significantly to the maintenance or restoration to a
favourable preservation state of the natural habitats.
9
Evaluarea calitãþii apelor de suprafaþã constã în
monitorizarea parametrilor biologici hidromorfologici,
fizico-chimici, a poluanþilor prioritari sau a altor poluanþi
evacuaþi în cantitãþi importante.
Potrivit Legii nr. 310/2004, anexa 11, se disting 5
clase de calitate, definite astfel:
– clasa de calitate I - stare foarte bunã - nu existã
alterãri (sau sunt foarte mici) ale valorilor
elementelor fizico-chimice ºi hidromorfologice de
calitate pentru tipul de corpuri de apã de suprafaþã
faþã de cele asociate în mod normal cu acel tip în
condiþii nemodificate;
– clasa de calitate II - stare bunã - valorile
elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp
de apã de suprafaþã prezintã nivele scãzute de
schimbare datoritã activitãþilor umane, dar deviazã
uºor faþã de acele valori normale asociate cu tipul de
corpuri de apã de suprafaþã în condiþii nemodificate;
– clasa de calitate III - stare moderatã - valorile
elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp
de apã de suprafaþã deviazã moderat faþã de acelea
care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de
apã de suprafaþã în condiþii nemodificate. Valorile
prezintã semne moderate de perturbare ca urmare a
activitãþilor umane ºi sunt esenþial perturbate faþã de
valorile din condiþiile de stare bunã;
– clasa de calitate IV - slabã - prezintã dovezi de
alterãri majore ale valorilor elementelor biologice de
calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafaþã ºi
în care comunitãþile biologice importante deviazã
semnificativ de la valorile normale asociate cu tipul
de corpuri de apã de suprafaþã în condiþii
nemodificate;
– clasa de calitate V - proastã - prezintã dovezi de
alterãri majore ale valorilor elementelor biologice de
calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafaþã ºi
în care pãrþi mari din comunitãþile biologice
importante care sunt în mod normal asociate cu tipul
de corpuri de apa de suprafaþã în condiþii
nemodificate, sunt absente.
Cheltuielile pentru protecþia mediului includ
investiþiile ºi cheltuielile curente interne pentru
desfãºurarea activitãþilor de supraveghere ºi protecþie a
mediului, ºi care se referã la prevenirea sau repararea
pagubelor aduse acestuia.
Investiþiile pentru protecþia mediului includ
cheltuielile efectuate pentru lucrãri de construcþii, de
instalaþii ºi de montaj, pentru achiziþionarea de utilaje,
mijloace de transport, alte cheltuieli destinate creãrii de
noi mijloace fixe pentru dezvoltarea, modernizarea,
reconstrucþia celor existente, cu scopul de protecþie a
mediului. Ele includ, de asemenea, valoarea serviciilor
legate de transferul de proprietãþi al mijloacelor fixe
existente ºi al terenurilor (taxe, materiale, comisioane,
cheltuieli de transport de încãrcare - descãrcare).
The evaluation of the superficial watersquality is carried out by monitoring the biological
hidro - morfological parameters, physico - chemical,
the prioritary pollution agents or other pollution
agents evacuated in important quantities.
According to Law no.310/2004, annex 11, 5 quality
classes are distinguished, defined as follows:
– the first quality class - very good state - no
alterations (or very few) of physico-chemical and
hydro-morfological quality elements value exist for
the type of superficial waters bodies as against
those normally associated with specific type in
unchanged conditions;
– the second quality class - good state - biological
quality elements values for superficial water body
type presents low levels of change because of
human activity, but it slightly deviate as against those
normal values associated with superficial water
bodies type in unchanged conditions;
– the third quality class - moderate state - biological
quality elements values for superficial water body
type moderately deviates as against those which are
normally associated with superficial water body type
in unchanged conditions. These values presents
moderate perturbation signs because of human
activities and are essentially perturbated as against
the good state conditions values;
– the fourth quality class - poor - presents major
alteration proofs of the biological quality elements
values for superficial water bodies type in which
important biological communities significantly
deviates from the normal values associated with
superficial water bodies type in unchanged
conditions;
– the fifth quality class - bad - presents major
alteration proofs of the biological quality elements
values for superficials water bodies type and in
which big parts from important biological
communities which are normally associated with
superficial water bodies type in unchanged
conditions are absent.
Environment protection expenditure include
investment and internal current expenditure for carrying
out the activities of environment observation and
protection and refer to environment damages prevention
or repair.
Investments for environment protection include
the expenditure made for construction, installations and
building works, for equipment, transport means
purchasing, other expenditure meant to create new fixed
assets for the development, modernization,
reconstruction of the already existent ones, having the
purpose of environment protection. They also include the
value of services related to existent fixed assets and land
ownership transfer (taxes, materials, commissions,
loading-unloading transport expenditure).
10
Cheltuieli curente interne pentru protecþia mediului
însumeazã cheltuielile efectuate pentru operarea,
repararea ºi întreþinerea instalaþiilor ºi utilajelor pentru
protecþia mediului de cãtre personalul întreprinderii. Ele
includ salariile ºi impozitele aferente ºi cheltuielile
materiale (materii prime, materiale, combustibili, energie,
apã etc.). Cheltuielile curente interne nu includ cheltuielile
pentru achiziþionarea de servicii de mediu de la terþi.
Categoriile de producãtori de servicii pentruprotecþia mediului sunt:
– producãtorii nespecializaþi - unitãþi care executã o
activitate de protecþia mediului ca activitate secundarã
sau auxiliarã la o activitate principalã. Activitatea
principalã nu este una de protecþia mediului. Aceste
unitãþi se regãsesc în sectorul producþie (CAEN Rev.2,
diviziunile: 02; 05-35; 41; 42; 43; 49; 50; 51);
– producãtorii specializaþi - unitãþi care executã
activitãþi de protecþia mediului ca activitate principalã,
conform CAEN Rev.2, diviziunile: 36; 37; 38; 39 ºi
clasa 4677;
– administraþia publicã - toate unitãþile administraþiei
publice locale ºi centrale a cãror producþie de
servicii de protecþia mediului „non-piaþã” este
destinatã consumului individual ºi colectiv
(CAEN Rev.2, clasa 8411).
Activitãþile specifice de protecþia mediului sunt
grupate dupã domeniile de mediu, astfel:
– prevenirea ºi combaterea poluãrii (protecþia
aerului, protecþia apei, managementul deºeurilor,
protecþia solului ºi a apelor subterane);
– protecþia resurselor naturale ºi conservareabiodiversitãþii (protecþia speciilor, arii protejate,
remediere ºi reconstrucþie ecologicã, refacerea
mediului acvatic, prevenirea fenomenelor naturale
periculoase);
– alte domenii (cercetare-dezvoltare, administrare
generalã a mediului, reducerea zgomotului ºi a
vibraþiilor, protecþia împotriva radiaþiilor, educaþie,
instruire, informare).
Current internal expenditure for environment
protection are made of the expenditure for operating,
repairs and maintenance of installations and equipment
for environment protection by enterprise staff. They
include salaries and taxes and material expenditure (raw
materials, materials, fuels, energy, water a.s.o.). The
current internal expenditure do not include
environmental services purchased from thirds.
Categories of service producers for environmentprotection are:
– non-specialised producers - units carrying out an
activity of environment protection as their
secondary or auxiliary activity. Their main activity is
not the environment protection. These units are
found in the sector of production (CANE Rev. 2,
divisions: 02; 05-35; 41; 42; 43; 49; 50; 51);
– specialised producers - units carrying out an activity
of environment protection as their main activity,
according to CANE Rev.2, divisions: 36; 37; 38 ; 39
and 4677 class;
– public administration - local and central units of
public administration whose ”non-market” production
of environment protection services is meant for
individual and collective consumption (CANE Rev.2,
8411 class).
Specific activities of environment protection are
grouped by environmental domains, as follows:
– pollution prevention and reduction (air protection,
water protection, wastes management, soil and
underground waters protection);
– natural resources protection and biodiversitypreservation (species protection, protected areas,
ecological remedy and reconstruction, aquatic
environment restoration, prevention of dangerous
natural phenomena);
– other domains (research-development,
environment general administration, noise and
vibrations reduction, protection against radiation,
education, training, looking for information).
GEOGRAFIE ªI ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALÃ
1.1 Poziþia geograficã a României1.2 Lungimea frontierelor României1.3 Principalele altitudini muntoase1.4 Lungimea principalelor cursuri de apã de pe teritoriul României1.5 Principalele lacuri naturale1.6 Principalele lacuri antropice1.7 Altitudinea medie a principalelor oraºe din România1.8 Organizarea administrativã a teritoriului României,
la 31 decembrie 2009
METEOROLOGIE
1.9 Temperatura aerului (media lunarã ºi anualã) 1.10 Temperatura aerului (maxima absolutã ºi minima absolutã
lunarã ºi anualã)1.11 Precipitaþii atmosferice (cantitatea lunarã ºi anualã)
MEDIU ÎNCONJURÃTOR
1.12 Ariile protejate, în anul 20091.13 Rezervaþii ale biosferei, în anul 20091.14 Parcurile naþionale ºi parcurile naturale, în anul 20091.15 Resursele de apã asigurate, potrivit gradului de amenajare,
în anul 20091.16 Calitatea apelor de suprafaþã, în anul 20091.17 Investiþii pentru protecþia mediului, în anul 20091.18 Cheltuieli curente interne pentru protecþia mediului, în anul 2009
11 GEOGRAFIE, METEOROLOGIE ªI MEDIU ÎNCONJURÃTOR
POPULAÞIE
POPULATION
2
SURSA DATELOR
Cercetãri statistice:� Recensãmintele populaþiei;
� Statistici din evidenþa curentã a populaþiei, pentru
datele referitoare la numãrul ºi structura demograficã
a populaþiei;
� Înregistrãri din evidenþa stãrii civile:
Buletine statistice demografice completate de oficiile
de stare civilã cu date referitoare la naºteri, decese,
cãsãtorii ºi de judecãtorii pentru divorþuri.
Surse administrative:� Baza de date a Ministerului Administraþiei ºi
Internelor, privind evidenþa persoanelor, pentru
migraþia internã ºi internaþionalã, determinatã de
schimbarea domiciliului.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
Numãrul populaþiei în perioada intercensitarã s-a
determinat pe baza datelor de la recensãminte ºi a celor
din evidenþa curentã referitoare la miºcarea naturalã ºi
migratorie.
Numãrul populaþiei s-a calculat pornind de la datele
Recensãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor, 18 martie
2002, cu privire la populaþia cu domiciliul în România, la
care s-a adãugat sporul natural al populaþiei ºi soldul
migraþiei internaþionale determinat de schimbãrile de
domiciliu, pentru populaþia la nivel naþional; pentru
populaþia la nivel de localitate s-a adãugat soldul
migraþiei interne determinat de schimbãrile de domiciliu
ºi numãrul persoanelor cu reºedinþa în localitate.
Repartizarea populaþiei pe medii s-a realizat astfel:
– pentru anul 1960, pânã în anul 1966, în mediul urban
sunt cuprinse municipiile, oraºele ºi cele 183
localitãþi asimilate mediului urban;
– pentru anii 1966 ºi 1967, în mediul urban sunt
incluse datele referitoare la municipii, oraºe ºi 238
comune asimilate urbanului;
– începând cu anul 1968, în mediul urban sunt
cuprinse numai municipiile ºi oraºele.
Vârsta este exprimatã în ani împliniþi (de exemplu, o
persoanã care are vârsta de 24 ani ºi 11 luni la 1 iulie,
este cuprinsã la vârsta de 24 ani).
Definiþiile evenimentelor demografice sunt în
concordanþã cu principiile ºi recomandãrile Comisiei de
Statisticã a Organizaþiei Naþiunilor Unite:
– nãscut-viu este produsul concepþiei, expulzat sau
extras complet din corpul mamei, independent de
durata sarcinii ºi care, dupã aceastã separare,
prezintã un semn de viaþã (respiraþie, activitate
cardiacã, pulsaþii ale cordonului ombilical sau
contracþii musculare dependente de voinþã);
DATA SOURCE
Statistical surveys:� Population censuses;
� Statistics from current evidence of population, for
data referring to population number and
demographic structure;
� Registrations from civil register evidence:
Statistical demographic reports filled in by civil
register offices with data on births, deaths, marriages
and respectively by the law courts for divorces.
Administrative sources:� Database of Ministry of Administration and Interior,
for persons’ evidence, for internal and international
migration, determined by domicile change.
METHODOLOGICAL NOTES
For intercensus years, the inhabitants numberhas been determined based on data from censuses and
those from current evidence referring on vital and
migration statistics.
The inhabitants number was calculated from data
of the Population and Housing Census, March 18, 2002,
regarding the population with permanent residence in
Romania, plus natural increase and balance of internal
and international migration determined by permanent
residence changes for population at national level; for
population at locality level the balance of internal
migration determined by permanent residence changes
and number of persons with temporary residence in
locality was added.
Population breakdown by area was as follows:
– for 1960, until 1966, urban area included
municipalities, towns and the 183 localities
assimilated to the urban area;
– for 1966 and 1967, urban area included
municipalities, towns and 238 communes
assimilated to the urban area;
– starting with 1968, urban area includes only
municipalities and towns.
Age is expressed in the years reached during the
year (for instance, a person of 24 years old and 11
months at July 1, is considered to be of 24 years old).
The definitions of vital events are in compliance
with the principles and recommendations of the United
Nations Statistical Commission:
– live-birth is a product of conception completely
ejected or extracted from the mother's body,
regardless of the pregnancy duration, who after this
separation gives a sign of life (respiration, heart
activity, beats of umbilical cord or muscular
contractions dependent of will);
– nãscut-mort este produsul concepþiei, expulzat sau
extras complet din corpul mamei dupã o duratã a
sarcinii de cel puþin 28 sãptãmâni ºi care, dupã
aceastã separare, nu prezintã nici un semn de viaþã;
– decedatã este persoana cãreia i-au încetat definitiv
funcþiile vitale dupã trecerea unui timp oarecare de
la naºtere;
– cãsãtoria reprezintã uniunea dintre un bãrbat ºi o
femeie, încheiatã în concordanþã cu legislaþia þãrii, în
scopul întemeierii unei familii ºi din care rezultã
drepturi ºi obligaþii între cei doi soþi, precum ºi ale
acestora faþã de copii;
– divorþul reprezintã desfacerea unei cãsãtorii
încheiate legal, printr-o hotãrâre definitivã a
organelor judecãtoreºti.
Sporul natural reprezintã diferenþa dintre numãrul
nãscuþilor-vii ºi numãrul persoanelor decedate, în anul
de referinþã.
Durata medie a vieþii reprezintã numãrul mediu de
ani pe care îi are de trãit un nou-nãscut, dacã ar trãi tot
restul vieþii în condiþiile mortalitãþii pe vârste din perioada
de referinþã.
Rata de natalitate reprezintã numãrul de nãscuþi-vii
dintr-un an raportat la populaþia medie din anul respectiv
ºi se exprimã în numãr de nãscuþi-vii la 1000 locuitori.
Rata de mortalitate reprezintã numãrul persoanelor
decedate dintr-un an raportat la populaþia medie din anul
respectiv ºi se exprimã în numãr de decese la 1000
locuitori.
Rata mortalitãþii infantile reprezintã numãrul de
decedaþi în vârstã de sub 1 an la 1000 nãscuþi-vii din
anul respectiv.
Rata de mortinatalitate reprezintã numãrul anual
de nãscuþi-morþi dintr-un an, raportat la numãrul de
nãscuþi-vii ºi morþi din acelaºi an ºi se exprimã în
numãrul de nãscuþi-morþi la 1000 nãscuþi-vii ºi morþi din
anul respectiv.
Rata de nupþialitate reprezintã numãrul
cãsãtoriilor dintr-un an raportat la populaþia medie din
anul respectiv ºi se exprimã în numãr de cãsãtorii la
1000 locuitori.
Rata de divorþialitate reprezintã numãrul
divorþurilor dintr-un an raportat la populaþia medie din
anul respectiv ºi se exprimã în numãr de divorþuri la 1000
locuitori.
Repartizarea evenimentelor demografice în profilteritorial (pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare ºi
judeþe) s-a fãcut dupã urmãtoarele criterii:
– pentru nãscuþi-vii ºi nãscuþi-morþi, dupã domiciliul
mamei;
– pentru decese, dupã domiciliul persoanei decedate;
– pentru cãsãtorii, dupã locul înregistrãrii cãsãtoriei;
– pentru divorþuri, dupã ultimul domiciliu comun al
soþilor.
– dead-born child is a product of conception
completely ejected or extracted from the mother's
body after a pregnancy duration of at least 28 weeks
who, after this separation, gives no sign of life;
– deceased is the person whose vital functions
definitively ceased after a certain time passed from
his birth;
– marriage represents an union between a man and a
woman concluded according to the country’s
legislation, in order to set up a family, where
husband and wife have rights and obligations
against one another as well as against their children;
– divorce represents the dissolution of a legally
concluded marriage, according to a final decision of
judicial bodies.
Natural increase represents the balance between
the number of live-births and the number of deceased
persons during the reference year.
Life expectancy represents the average number of
years an infant would live, if he / she lived all his / her life,
under the conditions of mortality by age corresponding to
the reference period.
Birth rate represents the ratio between the number
of live-births in a year and the average population of the
respective year and is expressed by the number of live-
births per 1000 inhabitants.
Mortality rate represents the ratio between the
number of deceased persons in a year and the average
population of the respective year and is expressed by the
number of deaths per 1000 inhabitants.
Infant mortality rate represents the number of
deaths for infants under one year of age per 1000 live
births in a given year.
Late foetal-deaths rate is the ratio between the
number of late foetal-deaths in a year and the total
number of live births and late foetal deaths in the same
year, and is expressed by the number of deaths per 1000
live births and late foetal deaths.
Marriages rate represents the ratio between the
number of marriages in a year and the average
population of the respective year and is expressed by the
number of marriages per 1000 inhabitants.
Divortiality rate represents the ratio between the
number of divorces in a year and the average population
of the respective year and is expressed by the number of
divorces per 1000 inhabitants.
Demographic events breakdown at territoriallevel (by macroregion, development region and county)
was done according to the following criteria:
– for live-births and dead-born children, by mother's
residence;
– for deaths, by residence of the deceased person;
– for marriage, by place of marriage registration ;
– for divorces, by last common residence of the
spouses.
Migraþia internã reprezintã schimbãrile de domiciliu
ºi stabilirile temporare de reºedinþã în altã localitate
decât cea de domiciliu în interiorul graniþelor þãrii.
Schimbarea domiciliului s-a înregistrat în cazul
persoanelor pentru care organele de poliþie au înscris
noul domiciliu în cartea de identitate ºi în fiºa de evidenþã
a persoanei. Începând cu anul 1992, sunt cuprinse ºi
schimbãrile de domiciliu dintr-un sector în altul al
Municipiului Bucureºti. Nu sunt incluse schimbãrile de
domiciliu în interiorul aceleiaºi localitãþi sau în acelaºi
sector, ºi nici dintr-un sat în altul, în cadrul aceleiaºi
comune.
Migraþia internaþionalã reprezintã schimbarea
domiciliului în altã þarã sau, din altã þarã în România.
Datele cu privire la emigranþi se referã la cetãþenii
români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate.
Datele cu privire la imigranþi se referã la cetãþenii
din altã þarã care ºi-au stabilit domiciliul în România.
Soldul migraþiei internaþionale reprezintã diferenþa
dintre numãrul imigranþilor ºi cel al emigranþilor, în anul
de referinþã.
Internal migration represents changes of
permanent residence and temporary settling of
residence in another locality, different from that of
permanent residence inside the borders of the country.
Change of permanent residence was registered in
case of persons for whom police wrote down the new
permanent residence in the identity card and in persons’
evidence file. Starting with 1992, data also include
changes of permanent residence from one sector to
another within Bucharest Municipality. There are not
included permanent residence changes inside the same
locality or sector, or from one village to another, in the
same commune.
International migration represents the change of
permanent residence to another country or, from another
country to Romania.
Data on emigrants refer to Romanian citizens who
settled their permanent residence abroad.
Data on immigrants refer to citizens from another
country who settled their permanent residence in
Romania.
Net international migration represents the
difference between the number of immigrants and the
number of emigrants during the reference year.
Populaþia pe sexe ºi medii, la 1 iulie 2009Population by sex and area, on July 1, 20092.G1
���������������
�����������
� ������������
������ �������
Total Urban Rural
Masculin / Male Feminin / Female
Urban Rural
Total Masculin / Male Feminin / Female
Populaþia pe vârste ºi sexe, la 1 iulie 2009Population by age and sex, on July 1, 20092.G3
Populaþia pe medii, la 1 iuliePopulation by area, on July 12.G2
��� ��� ��� ���� ���� ���� � �� � � ���� ���� ���� ���� ��� ����
��� � �� ���� ���� ��� ��� ���� ���� ���� ���� ��� ���� ��� ����
�� ��� ��� ��� � � � � � � �
�
�
�
Urban Rural
%
� � �� ������
��
������������ ����������
�
MasculinMale
Mii persoaneThou persons
Mii persoaneThou persons
FemininFemale
VârstaAge
Natalitatea, mortalitatea ºi sporul natural al populaþieiBirth rate, mortality and natural increase2.G4
Rate de fertilitate, pe grupe de vârstãFertility rates, by age group2.G5
�
�
��
�
�
�� �� � ��� ���� ��� ���� ��� ���� � �
Natalitate / Birth rate Mortalitate / Mortality rate
Sporul natural pozitivPositive natural increase
Sporul natural negativNegative natural increase
Rate (la 1000 locuitori) /Rates (per 1000 inhabitants)
� �
� ���� ���
��� ��
� �
����
��� ������
���
��������
�
�
�
Nãscuþi-vii la 1000 femei /Live-births per 1000 women
30 – 34 ani / years
25 – 29 ani / years 45 – 49 ani / years
20 – 24 ani / years 40 – 44 ani / years
15 – 19 ani / years 35 – 39 ani / years
Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)Life expectancy, by sex (years)2.G6
Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilorEvolution of marriages and divorces2.G7
���
���
��
���
��
���
����
� ��
� ��
����
����
����
� � � � � �
�
�
�
�
�
MasculinMale
FemininFemale
� �
��� ��� ��� � �� ���� ���
����� ����� �� �
����
����������
�
�
��
� � �
mii / thou
CãsãtoriiMarriages
DivorþuriDivorces
2.1 Populaþia pe sexe ºi medii2.2 Populaþia pe grupe de vârstã ºi sexe, la 1 iulie2.3 Populaþia pe vârste, sexe ºi medii, la 1 iulie 20092.4 Populaþia judeþelor, municipiilor ºi oraºelor, la 1 iulie 20092.5 Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul locuitorilor,
la 1 iulie 20092.6 Miºcarea naturalã a populaþiei2.7 Miºcarea naturalã a populaþiei, pe medii2.8 Nãscuþii - vii dupã grupa de vârstã a pãrinþilor2.9 Nãscuþii-vii dupã rangul nãscutului-viu ºi grupa de vârstã a mamei
2.10 Vârsta medie a mamei la naºtere, pe medii2.11 Întreruperi de sarcinã, pe grupe de vârstã2.12 Ratele de fertilitate, pe grupe de vârstã ºi indicele conjunctural
al fertilitãþii2.13 Decesele, pe grupe de vârstã ºi sexe2.14 Decesele sub 1 an dupã grupa de vârstã2.15 Decese, pe cauze de deces2.16 Ratele de mortalitate, pe grupe de vârstã ºi sexe2.17 Decese sub 1 an, pe cauze de deces2.18 Rate specifice de mortalitate, pe cauze de deces2.19 Durata medie a vieþii, pe sexe ºi medii2.20 Cãsãtoriile dupã grupa de vârstã a soþilor2.21 Cãsãtoriile dupã starea civilã a soþilor înainte de cãsãtorie2.22 Vârsta medie la cãsãtorie ºi vârsta medie la prima cãsãtorie, pe medii2.23 Divorþurile dupã grupa de vârstã a soþilor2.24 Divorþurile dupã numãrul copiilor minori rãmaºi
prin desfacerea cãsãtoriei2.25 Migraþia internã determinatã de schimbarea domiciliului,
pe medii ºi sexe2.26 Migraþia internã determinatã de schimbarea domiciliului,
pe grupe de vârstã ºi medii2.27 Structura fluxurilor migraþiei interne urbane ºi rurale, determinate
de schimbarea domiciliului2.28 Emigranþii, pe sexe ºi grupe de vârstã
(cetãþenii români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate)2.29 Emigranþii, dupã naþionalitate ºi þara de destinaþie
(cetãþenii români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate)2.30 Imigranþii, pe sexe ºi grupe de vârstã
(cetãþeni strãini care ºi-au stabilit domiciliul în România)2.31 Imigranþii, dupã þara de provenienþã
(cetãþeni strãini care ºi-au stabilit domiciliul în România)2.32 Migraþia internaþionalã determinatã de schimbarea domiciliului,
pe sexe
Teritorial
2.33 Populaþia ºi densitatea populaþiei, în profil teritorial, la recensãminte2.34 Populaþia, în profil teritorial, pe sexe ºi medii, la 1 iulie 2009 2.35 Populaþia, în profil teritorial ºi pe grupe de vârstã, la 1 iulie 2009 2.36 Miºcarea naturalã a populaþiei, în profil teritorial ºi pe medii,
în anul 20092.37 Ratele de fertilitate, în profil teritorial ºi pe grupe de vârstã,
în anul 2009 2.38 Durata medie a vieþii, în profil teritorial, pe sexe ºi medii,
în anul 2009 2.39 Decesele, pe cauze de deces, în profil teritorial, în anul 2009 2.40 Vârsta medie a soþilor la data încheierii cãsãtoriei, în profil teritorial
ºi pe medii, în anul 20092.41 Divorþurile, dupã numãrul copiilor minori rãmaºi prin
desfacerea cãsãtoriei, în profil teritorial, în anul 20092.42 Migraþia internã determinatã de schimbarea domiciliului, în profil
teritorial ºi pe medii, în anul 2009 2.43 Emigranþii, în profil teritorial ºi pe grupe de vârstã, în anul 2009 2.44 Imigranþii, în profil teritorial ºi pe grupe de vârstã, în anul 2009 2.45 Migraþia internaþionalã, în profil teritorial ºi pe sexe, în anul 2009
22 POPULAÞIE
PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ
LABOUR MARKET
3
SURSA DATELOR
Cercetãri statistice:� Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în
gospodãrii, pentru datele privind populaþia ocupatãºi ºomajul BIM (definit conform criteriilor BirouluiInternaþional al Muncii);
� Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã înunitãþile economico-sociale, pentru datele referitoarela numãrul salariaþilor (conform RegulamentuluiConsiliului ºi Parlamentului European nr. 530/1999privind statisticile structurii câºtigurilor salariale ºicostului forþei de muncã);
� Cercetarea statisticã trimestrialã asupra locurilor demuncã vacante, pentru datele referitoare la rata locurilorde muncã vacante (conform Regulamentului Consiliuluiºi Parlamentului European nr. 453/2008 privindstatisticile referitoare la locurile de muncã vacante);
� Balanþa forþei de muncã, pentru datele privindpopulaþia ocupatã civilã pe activitãþi ale economieinaþionale, pe forme de proprietate ºi pe judeþe.
Surse administrative:� Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de
Muncã, pentru datele privind ºomajul înregistrat ºinumãrul persoanelor cuprinse în cursuri de calificareºi recalificare;
� Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale,pentru datele privind condiþiile de muncã.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
FORÞA DE MUNCÃ
Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã îngospodãrii (AMIGO) este conceputã ca o sursãimportantã de informaþii intercenzitare asupra forþei demuncã; ancheta furnizeazã, într-o manierã coerentã, dateesenþiale asupra principalelor segmente de populaþie (activã- ocupatã ºi în ºomaj - inactivã), cu numeroase posibilitãþi decorelare ºi structurare dupã caracteristici demo - socio -economice diverse, în condiþii de comparabilitateinternaþionalã. Începând cu anul 1996, ancheta forþei demuncã în gospodãrii se realizeazã trimestrial, ca o cercetarecontinuã, permiþând astfel obþinerea de date conjuncturaleasupra mãrimii ºi structurii ofertei de forþã de muncã ºievidenþierea fenomenelor cu caracter sezonier care semanifestã pe piaþa forþei de muncã. Din anul 2004, volumuleºantionului pe care se realizeazã ancheta este de 28080locuinþe/trimestru. Datele anuale se calculeazã ca mediiaritmetice ale datelor trimestriale.
DATA SOURCE
Statistical surveys:� Household labour force statistical survey, for data
on employment and ILO unemployment (definedaccording to the International Labour Officecriteria);
� Labour cost survey carried out in economic andsocial units, for data regarding the number ofemployees (according to the Regulation of theEuropean Parliament and of the Councilno.530/1999 regarding statistics of earnings andlabour cost structures);
� Quarterly job vacancy survey, for data related to rateof vacancies (according to the Regulation of theEuropean Parliament and of the Councilno.453/2008 regarding statistics of vacancies);
� Labour force balance, for data on civil employmentby activity of national economy, by type of ownershipand by county.
Administrative sources:� National Agency for Employment, for data on the
number of registered unemployment and the numberof persons who attend qualification andrequalification courses;
� Ministry of Labour, Family and Social Protection, fordata on working conditions.
METHODOLOGICAL NOTES
LABOUR FORCE
Household Labour Force Survey (HLFS) isconceived as an important source of inter-censusinformation about labour force; the survey provides, in acoherent way, essential data about main populationsegments (economically active - employed andunemployed - non-economically active), with numerouspossibilities of correlation and structuring by demo-socio-economical features, under international comparabilityconditions. Beginning with 1996, household labour forcesurvey is quarterly carried out, as a continuous survey,resulting in short-term data on the labour force size andstructure and pointing out seasonal phenomena takingplace on the labour market. Since 2004, the samplevolume is of 28080 dwellings/quarter.The yearly data arecalculated as quartely data arithmetic means.
Cercetarea statisticã privind costul forþei demuncã este o cercetare statisticã anualã complexã carefurnizeazã elementele necesare efectuãrii unor analizeprivind evoluþia diferitelor componente ale costului forþei demuncã ºi corelaþiile dintre ele, oferind, totodatã, elementelenecesare calculului mãrimii brute ºi nete, lunare ºi orare, acâºtigului salarial structurat pe activitãþi ale economieinaþionale, forme de proprietate, forme juridice, categorii desalariaþi, sexe, regiuni de dezvoltare ºi judeþe. Serealizeazã pe un eºantion de circa 29500 de operatorieconomici ºi sociali, aparþinând tuturor claselor de mãrimea întreprinderii, indiferent de numãrul de salariaþi. Suntexcluse forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N.,M.A.I., S.R.I. etc.).
Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncãvacante este o cercetare statisticã selectivã trimestrialã,având ca perioadã de referinþã luna de mijloc atrimestrului, furnizeazã elementele necesare calculãriiratei trimestriale a locurilor de muncã vacante. Cercetareastatisticã se realizeazã pe un eºantion de circa 24000 deîntreprinderi/unitãþi locale. Sunt excluse forþele armate ºipersonalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.).
Balanþa forþei de muncã este o lucrare care serealizeazã pe baza informaþiilor din mai multe surse dedate: statistica demograficã; cercetarea statisticã privindcostul forþei de muncã; cercetarea statisticã asupra forþeide muncã în gospodãrii (AMIGO); surse administrative.
Populaþia ocupatã civilã cuprinde, potrivitmetodologiei balanþei forþei de muncã, toate persoanelecare, în anul de referinþã, au desfãºurat o activitateeconomico-socialã aducãtoare de venit, cu excepþiacadrelor militare ºi a persoanelor asimilate acestora(personalul din Ministerul Apãrãrii Naþionale, MinisterulAdministraþiei ºi Internelor, Serviciul Român de Informaþii),a salariaþilor organizaþiilor politice, obºteºti ºi a deþinuþilor.
Populaþia activã (persoanele active) - din punct devedere economic - cuprinde toate persoanele de 15 aniºi peste, care furnizeazã forþa de muncã disponibilãpentru producþia de bunuri ºi servicii; include populaþiaocupatã ºi ºomerii BIM.
Populaþia ocupatã cuprinde, conform metodologiei„Cercetãrii statistice asupra forþei de muncã îngospodãrii”, toate persoanele de 15 ani ºi peste, care audesfãºurat o activitate economicã producãtoare debunuri sau servicii de cel puþin o orã1) în perioada dereferinþã (o sãptãmânã), în scopul obþinerii unor veniturisub formã de salarii, platã în naturã sau alte beneficii.
ªomerii BIM, conform criteriilor BirouluiInternaþional al Muncii (BIM), sunt persoanele de 15-74 ani, care în perioada de referinþã îndeplinescsimultan urmãtoarele condiþii:– nu au loc de muncã ºi nu desfãºoarã o activitate în
scopul obþinerii unor venituri;
Labour cost survey is a complex yearly statisticalsurvey which provides the necessary elements for theanalysis on the evolution of various components oflabour cost and correlations among them, offering, aswell, the necessary elements for the calculation of netand gross size, monthly and hourly, of the earningsstructured by national economy activity, ownership type,legal form, employees category, sex, development regionand county. It is achieved on a sample of about 29500economic and social operators, from all enterprise sizeclasses, irrespective of employees number. There areexcluded armed forces and similar staff (Ministry ofNational Defence, Ministry of Administration and Interior,Romanian Intelligence Service etc.).
Job vacancy survey is a quarterly statisticalsample survey, having as reference period the quartermiddle month; it provides the necessary elements forthe calculation of vacancies quarterly rate. It is carriedout on a sample of about 24000 enterprises / localunits. There are excluded armed forces and similar staff(Ministry of National Defence, Ministry of Administrationand Interior, Romanian Intelligence Service etc.)
Labour force balance is a paper drawn up basedon the information from several data sources:demographic statistics, labour cost survey; householdlabour force survey (HLFS); administrative sources.
Civil employment includes, according to themethodology used for the labour force balance, allpersons who, during the reference year, carried out asocio-economic lucrative activity, excepting military staffand similar (Ministry of National Defence, Ministry ofAdministration and Interior, Romanian IntelligenceService staff), political and community organisationsemployees and the convicts.
Economically active population (active persons)comprises all persons aged 15 years and over, providingavailable labour force for the production of goods andservices; it includes employed population and ILOunemployed.
Employment includes, according to themethodology of ”Household labour force survey” allpersons aged 15 years and over, who carried out aneconomic activity producing goods or services of at leastone hour1) during the reference period (one week) inorder to get income as salaries, payment in kind or otherbenefits.
ILO unemployed, according to International LabourOffice (ILO) criteria, are persons aged 15-74 years who,during the reference period, simultaneously meet thefollowing conditions:– have no job and are not carrying out any activity in
order to get income;
1) Pentru lucrãtorii pe cont propriu ºi lucrãtorii familiali neremuneraþi care lucreazã în agriculturã, durata minimã este de 15 ore.For self-employed and contributing family workers who work in agriculture, minimum duration is 15 hours.
– sunt în cãutarea unui loc de muncã, utilizând înultimele patru sãptãmâni diferite metode activepentru a-l gãsi (înscrierea la agenþii de ocupare aforþei de muncã sau la agenþii particulare de plasare,acþiuni pentru începerea unei activitãþi pe contpropriu, publicarea de anunþuri, apel la prieteni,rude, colegi, sindicate etc.);
– sunt disponibile sã înceapã lucrul în urmãtoarele douã sãptãmâni, dacã s-ar gãsi imediat un loc de muncã.Rata de activitate reprezintã raportul dintre
populaþia activã ºi populaþia totalã în vârstã de 15-64 ani,exprimat procentual.
Rata de ocupare reprezintã raportul dintrepopulaþia ocupatã ºi populaþia totalã în vârstã de 15-64 ani, exprimat procentual.
Rata ºomajului BIM reprezintã raportul dintrenumãrul ºomerilor BIM ºi populaþia activã, exprimatprocentual.
Rata ºomajului BIM de lungã duratã reprezintãponderea ºomerilor aflaþi în ºomaj de 12 luni ºi peste înpopulaþia activã.
Rata ºomajului BIM de lungã duratã pentru tineri(15-24 ani) reprezintã ponderea ºomerilor tineri aflaþi înºomaj de 6 luni ºi peste în populaþia activã tânãrã.
Incidenþa ºomajului BIM de lungã duratãreprezintã ponderea ºomerilor aflaþi în ºomaj de 12 luniºi peste în total ºomeri.
Incidenþa ºomajului BIM de lungã duratã pentrutineri (15-24 ani) reprezintã ponderea ºomerilor tineriaflaþi în ºomaj de 6 luni ºi peste în total ºomeri tineri.
Statutul profesional reprezintã situaþia uneipersoane ocupate, în funcþie de modul de obþinere aveniturilor prin exercitarea unei activitãþi ºi anume:– salariat, persoana care-ºi exercitã activitatea pe
baza unui contract de muncã într-o unitateeconomicã sau socialã - indiferent de forma ei deproprietate - sau la persoane particulare, înschimbul unei remuneraþii sub formã de salariu,plãtit în bani sau naturã, sub formã de comision etc.;
– patron, persoana care-ºi exercitã ocupaþia (meseria)în propria sa unitate (întreprindere, agenþie, atelier,magazin, birou, fermã etc.), pentru a cãrei activitate areangajaþi unul sau mai mulþi salariaþi;
– lucrãtor pe cont propriu, persoana care-ºi exercitãactivitatea în unitatea proprie sau într-o afacereindividualã, fãrã a angaja nici un salariat, fiind ajutat,sau nu, de membrii familiei, neremuneraþi;
– lucrãtor familial neremunerat, persoana care-ºiexercitã activitatea într-o unitate economicã familialãcondusã de un membru al familiei sau o rudã, pentrucare nu primeºte remuneraþie sub formã de salariusau platã în naturã; gospodãria þãrãneascã(agricolã) este consideratã o astfel de unitate;
– are looking for a job, undertaking certain actionsduring the last four weeks (registering atemployment agencies, or private agencies forplacement, attempts for starting an activity on ownaccount, publishing notices, asking for a job amongfriends, relatives, mates, trade unions a.s.o.);
– are available to start work within the next two weeks,if they immediately find a job.Activity rate represents the ratio between active
population and total population aged 15-64 yearsexpressed as percentage.
Employment rate represents the ratio betweenemployed population and total population aged 15-64 years expressed as percentage.
ILO unemployment rate represents the ratiobetween the number of ILO unemployed and activepopulation expressed as percentage.
Long term ILO unemployment rate represents theweight of unemployed for 12 months and over in activepopulation.
Long term ILO unemployment rate for young people(aged 15-24 years) represents the weight of youngunemployed for 6 months and over in young active population.
Incidence of long term ILO unemploymentrepresents the weight of unemployed for 12 months andover in total unemployed.
Incidence of long term ILO unemployment for youngpeople (aged 15-24 years) represents the weight of youngunemployed for six months and over in total young unemployed.
Status in employment represents the situation ofan employed person, depending on the way of achievingincome from his activity, namely:– employee, a person who carries out his activity
based on an employment contract into an economicor social unit - no matter of its ownership type - or forprivate persons, for a remuneration as salary, incash or in kind, as commission a.s.o.;
– employer, a person who carries out his occupation(trade) in his own unit (enterprise, agency,workshop, shop, office, farm a.s.o.) for whose activityhe has one or several employees;
– self-employed, a person who carries out his activityin his own unit or in an individual business, withouthiring any employee, being helped, or not, bycontributing family workers;
– contributing family worker, a person who carriesout his activity into a family economic unit, run by amember of the family or a relative, for which he getsno remuneration as salary or payment in kind;peasant (agricultural) household is considered sucha unit;
– membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative neagricole, persoana care a lucrat fieca proprietar de teren agricol într-o societateagricolã constituitã conform legii, fie ca membru alunei cooperative meºteºugãreºti, de consum sau decredit.Numãrul mediu al salariaþilor reprezintã o medie
aritmeticã simplã rezultatã din suma efectivelor zilnice alesalariaþilor, inclusiv din zilele de repaus sãptãmânal,sãrbãtori legale ºi alte zile nelucrãtoare împãrþitã lanumãrul total al zilelor calendaristice (365 zile). În efectivulzilnic al salariaþilor luat în calculul numãrului mediu, nu secuprind: salariaþii aflaþi în concedii fãrã platã, în grevã,detaºaþi la lucru în strãinãtate. În zilele de repaussãptãmânal, sãrbãtori legale ºi alte zile nelucrãtoare se iaîn calcul ca efectiv zilnic numãrul salariaþilor din ziuaprecedentã, mai puþin cei al cãror contract/raport a încetatîn aceastã zi. Salariaþii care nu au fost angajaþi cu normãîntreagã s-au inclus în numãrul mediu proporþional cutimpul de lucru prevãzut în contractul de muncã.
Începând cu anul 2003 din efectivele zilnice luate încalculul numãrului mediu au fost excluºi salariaþii alcãror contract de muncã/raport de serviciu a fostsuspendat, conform Legii nr.53/2003 Codul muncii, art.49-54, privind „Suspendarea contractului individual demuncã” ºi Legii nr.161/2003 referitor la suspendarearaportului de serviciu (exemple: concediu dematernitate, concediu pentru incapacitate temporarã demuncã, exercitarea unei funcþii în cadrul unei autoritãþiexecutive, legislative ori judecãtoreºti pe toatã duratamandatului º.a.).
Numãrul salariaþilor la 31 decembrie (efectivulsalariaþilor) reprezintã numãrul de salariaþi angajaþi cucontract individual de muncã pe duratã determinatã saunedeterminatã, în program complet sau parþial (inclusivcei cu contract de muncã/raport de serviciu suspendat)existenþi în evidenþele întreprinderii la sfârºitul anului. Nusunt cuprinºi salariaþii detaºaþi la lucru în strãinãtate ºicei care cumuleazã mai multe funcþii ºi nu au funcþia debazã la unitatea raportoare.
Repartizarea salariaþilor pe activitãþi ale economieinaþionale s-a realizat dupã activitatea omogenã aîntreprinderii, iar pe judeþe în funcþie de localitatea încare aceºtia îºi desfãºoarã activitatea.
ªomerii înregistraþi reprezintã persoanele careîndeplinesc cumulativ condiþiile prevãzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentruºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã ºi care seînregistreazã la agenþia pentru ocuparea forþei de muncãîn a cãrei razã teritorialã îºi au domiciliul sau, dupã caz,reºedinþa, ori alt furnizor de servicii de ocupare, carefuncþioneazã în condiþiile prevãzute de lege, în vedereaobþinerii unui loc de muncã.
– member of an agricultural holding or of a non-agricultural co-operative, a person whoworked either as owner of agricultural land into anagricultural holding set up according to legalprovisions, or as a member of a craftsmen,consumption or credit co-operative.Average number of employees represents a simple
arithmetic mean resulted from the sum of dailyemployees number, including from the weekly rest days,legal holidays and other non-working days divided to thetotal calendar days of the year (365 days). In daily numberof employees taken into calculation for average number,there are not included: employees under unpaid leave,on strike, detached to work abroad. In weekends, legalholidays, other days off it is taken into calculation as dailynumber the number of employees from previous day, lessthat of those whose labour contract ceased the same day.Employees who were not employed in full time areincluded in average number of employees, proportionallywith the working time from the labour contract.
Beginning with 2003 out of the daily total numbertaken into account when computing the average numberexcluded the employees whose labourcontract/agreement was suspended according to theLaw no. 53/2003 - Labour Code, art. 49-54, regarding the”Suspension of the individual labour contract” and theLaw no. 161/2003 regarding suspension of the workagreement (examples: maternity leave, temporarilylabour disability leave, exercising a function within anexecutive, legislative or judiciary authority duringduration of the mandate a.s.o.).
Number of employees on December 31 (numberof employees) represents the number of employeesemployed with individual labour contract with definite ornon-definite duration, with full or part-time (includingthose with suspended labour contract/agreement)existent in the enterprise records at the end of the year.The employees detached abroad and those who holdmore than one position and are not having the mainposition at the reporting unit are not included.
The breakdown of employees by activity of thenational economy was carried out according tohomogeneous activity of the enterprise and by countyaccording to the locality where they work.
Registered unemployed represent persons whofulfill the cumulative conditions stipulated by the Law no.76/2002 regarding the system of unemploymentinsurance and employment incentives and who registerto the employment agency in the territorial zone theyhave domicile or, by case, residence, or to anotherprovider of employment services, functioning accordingto the law, in order to get a job.
Conform legislaþiei în vigoare, calitatea de ºomero are persoana care îndeplineºte cumulativ urmãtoarelecondiþii:
a) este în cãutarea unui loc de muncã de la vârstade minimum 16 ani ºi pânã la îndeplinirea condiþiilor depensionare;
b) starea de sãnãtate ºi capacitãþile fizice ºi psihiceo fac aptã pentru prestarea unei munci;
c) nu are loc de muncã, nu realizeazã venituri saurealizeazã din activitãþi autorizate potrivit legii, veniturimai mici decât valoarea indicatorului social de referinþãdefinit în textul Legii nr.76/2002;
d) este disponibilã sã înceapã lucrul în perioadaimediat urmãtoare dacã s-ar gãsi un loc de muncã;
Asimilaþi ºomerilor sunt:– absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt ºi absolvenþii
ºcolilor speciale pentru persoane cu handicap învârstã de minim 16 ani, care, într-o perioadã de 60de zile de la absolvire, nu au reuºit sã se încadrezeîn muncã potrivit pregãtirii profesionale;
– persoanele care înainte de efectuarea stagiuluimilitar nu au fost încadrate în muncã ºi care într-operioadã de 30 de zile de la data lãsãrii lor la vatrãnu s-au putut încadra în muncã;Rata ºomajului înregistrat reprezintã raportul
dintre numãrul ºomerilor (înregistraþi la agenþiile pentruocuparea forþei de muncã) ºi populaþia activã civilã(ºomeri + populaþie ocupatã civilã, definitã conformmetodologiei balanþei forþei de muncã).
Locuri de muncã vacante
Rata locurilor de muncã vacante reprezintãraportul dintre numãrul locurilor de muncã vacante ºinumãrul total al locurilor de muncã (ocupate ºi vacante,exclusiv cele blocate sau destinate numai promovãriiîn interiorul întreprinderii sau instituþiei), exprimatprocentual.
Datele medii anuale privind numãrul locurilor demuncã vacante ºi numãrul total de locuri de muncã secalculeazã ca medii aritmetice simple ale datelortrimestriale corespunzãtoare fiecãruia dintre cei doiindicatori.
Numãrul locurilor de muncã vacante includenumãrul posturilor plãtite, nou create, neocupate, saucare vor deveni vacante, pentru care:– angajatorul întreprinde acþiuni concrete spre a gãsi
un candidat potrivit pentru ocuparea postuluirespectiv (exemple de acþiuni concrete întreprise deangajator: anunþarea existenþei locului vacant prinserviciile de ocupare a forþei de muncã, publicitateprin ziare, media, Internet, contactare directã aposibililor candidaþi etc.);
– angajatorul doreºte ocuparea imediatã sau într-operioadã specificã de timp. Perioada maximãnecesarã ocupãrii locului de muncã vacant poate finelimitatã.
According to the legislation in force, unemployedposition is held by person who fulfills the followingcumulative conditions:
a) he is looking for a job from 16 years old at least to pension age;
b) his health, his physical and psychical capacitiesmake him able to work;
c) he has no job, he gets no income or, from legalactivities, he gets an income lower than the value ofreference social indicator according to the Lawno.76/2002;
d) he is available to start work in the next period if hefinds a job;
Assimilated unemployed are:– graduates of educational institutions and graduates
of special schools for disabled persons aged 16years at least, who, during a 60 days period sincegraduation, did not succeed in being employedaccording to their vocational training;
– persons who, before carrying out their militaryservice, were not employed and who, during a 30days period since the end of military service, couldnot be employed;Registered unemployment rate represents the ratio
between the number of unemployed (registered at theagencies for employment) and civil economically activepopulation (unemployed + civil employment, definedaccording to the methodology of labour force balance).
Job vacancies
Vacancies rate represents the ratio between thenumbers of vacancies and total number of jobs(occupied and vacant, excluding the blocked ones ormeant for promotion inside the enterprise orinstitution), expressed as percentage.
Yearly average data on the number of vacancies andtotal number of jobs are calculated as simple arithmeticmeans of quarterly data corresponding to each of thetwo indicators.
Number of vacancies includes the number of paid,newly created jobs, unoccupied or becoming vacancies,for which:– employer takes concrete actions to find an adequate
candidate for that job (examples of concrete actionstaken by employer: announce of vacancy existencethrough employment services, advertising in thenewspapers, mass media, internet, direct contactwith possible candidates;
– employer whishes to occupy at once or in specificperiod of time. Maximum period needed to occupythe vacancy can be unlimited.
Sunt considerate locuri de muncã vacante posturiledestinate persoanelor din afara întreprinderii (dar pecare pot concura ºi persoane din interiorul întreprinderii),indiferent dacã sunt posturi pe duratã determinatã saunedeterminatã, în program de lucru normal sau parþial.
Nu se considerã vacante, posturile neocupate:
– destinate exclusiv promovãrii persoanelor dininteriorul întreprinderii sau instituþiei;
– din unitãþile administraþiei publice, blocate printr-unact normativ.Posturile ocupate de persoanele care absenteazã o
anumitã perioadã de timp (concedii de maternitate, pentruîngrijirea copilului, concedii medicale, concedii fãrã platã,alte absenþe), se considerã vacante, dacã angajatoruldoreºte substituirea pe perioadã determinatã (temporarã)ºi dacã întreprinde acþiuni de gãsire a candidaþilor.
Numãrul total al locurilor de muncã (ocupate ºivacante) include efectivul salariaþilor la sfârºitul lunii(exclusiv cei cu contract de muncã/raport de serviciususpendat) ºi numãrul locurilor de muncã vacante.
CONDIÞII DE MUNCÃ
Accident de muncã reprezintã vãtãmarea violentãa organismului, precum ºi intoxicaþia acutã profesionalã,care s-au produs în timpul procesului de muncã, înîndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de naturajuridicã a contractului în baza cãruia se desfãºoarãactivitatea ºi care provoacã incapacitatea temporarã demuncã de cel puþin trei zile, invaliditate sau deces.
În raport cu urmãrile produse ºi cu numãrulpersoanelor accidentate, accidentul de muncã seclasificã în:– accident care produce incapacitate temporarã de
muncã de cel puþin 3 zile;– accident care produce invaliditate;– accident mortal;– accident colectiv, respectiv cel în care sunt
accidentate în acelaºi timp ºi din aceeaºi cauzã celpuþin trei persoane.Rata accidentelor de muncã reprezintã frecvenþa
de accidentare sau numãrul accidentaþilor ce revin la1000 salariaþi.
Conflictele de interese se referã la întreruperiletemporare ale lucrului declanºate, în general, în scopurirevendicative sau pentru normalizarea raporturilor demuncã dintre unitate, pe de o parte, ºi salariaþii acesteia,pe de altã parte conform Legii nr.168/1999 privindsoluþionarea conflictelor de muncã.
Greva constituie o încetare colectivã ºi voluntarã alucrului într-o unitate, conform Legii nr. 168/1999.
There are considered vacancies those jobs forpersons outside the enterprise (for which can alsocompete those from inside the enterprise) no matter ifthey are jobs for definite or indefinite period, full time orpart time.
There are not considered vacancies theunoccupied jobs:– exclusively meant to promote persons from inside
the enterprise;– from units of public, local administration blocked by
normative documents.Jobs occupied by persons who are absent a certain
period of time (maternity leaves, child care, sick leaves,unpaid ones, others) are considered vacancies if theemployer wishes substitution during definite ortemporary period and if he looks for candidates.
Total number of jobs (occupied and vacant)includes the number of employees at the end of themonth (except those with suspended labour contract /agreement) and number of vacant jobs.
WORKING CONDITIONS
Accident at work represents the violent body injuryas well as the acute professional intoxication, takingplace during labour process or when accomplishingduties at work, irrespective of the legal nature of contracton which the activity is based and which causes thetemporary incapacity of work for at least three days,invalidity or death.
According to consequences and to the number ofpersons injured, accidents at work are classified asfollows:– accident causing temporary incapacity of work for at
least 3 days;– accident causing invalidity;– fatal accident at work;– collective accident, when at least 3 persons are
injured at the same time and due to the samecause.Rate of accidents at work represents accidents
frequency or number of injured persons per 1000 employees.
Conflicts of interest refer to work temporaryinterruptions, generally for claiming purposes or in viewto normalize the labour relationships between the unit,on the one side, and its employees, on the other sideaccording to the Law no.168/1999.
Strike represents a collective and voluntary ceasingof work within a unit, according to the Law no. 168/1999.
Conform CAEN Rev.2Industria include activitãþile de: industrie extractivã,
industrie prelucrãtoare, producþia ºi furnizarea deenergie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aercondiþionat, distribuþia apei, salubritate, gestionareadeºeurilor, activitãþi de decontaminare.
Serviciile comerciale includ activitãþile de: comerþ,transport ºi depozitare, hoteluri ºi restaurante, informaþiiºi comunicaþii, intermedieri financiare ºi asigurãri,tranzacþii imobiliare, activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºitehnice, activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi deservicii suport.
Serviciile sociale includ activitãþile de:administraþie publicã ºi apãrare, asigurãri sociale dinsistemul public, învãþãmânt, sãnãtate ºi asistenþãsocialã, activitãþi de spectacole culturale ºi recreeativeºi celelalte activitãþi ale economiei naþionale.
According to CANE Rev.2Industry includes: mining and quarrying,
manufacturing, electricity, gas, steam and airconditioning production and supply, water supply,sewerage, waste management and decontaminationactivities.
Trade services include: trade, transport andstorage, hotels and restaurants, information andcommunication, financial intermediation and insurance,real estate activities, professional, scientific andtechnical activities, activities of administrative servicesand of support services.
Social services include: public administration anddefence, social insurance of public sector, education,health and social assistance, shows, culture andrecreation activities, other activities of nationaleconomy.
Populaþia ocupatã civilã, pe principalele activitãþi ale economiei naþionaleCivil employment, by main activities of national economy3.G1
����������
��������� �������
��������
Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturãAgriculture, hunting and forestry
2008CAEN Rev. 2 / CANE Rev. 2
2009
Industrie1)
Industry1)
ConstrucþiiConstruction
ServiciiServices
1) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi distribuþia apei; salubritate, gestionareadeºeurilor, activitãþi de decontaminare. / Including electricity, gas, steam and air conditioning production and supply and water supply;sewerage, waste management and decontamination activities.
Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional, pe sexe ºi medii,în anul 2009Employment structure, by status in employment, by sex and area, in 20093.G2
���� ������ ����
������
����
��
��
��� ��� ��� ���
���
����� ������ ������ ����� �����
���� �����������
���
����� ���
������
���
���� ������
Structura populaþiei ocupate în activitãþi neagricole, pe sexe, în anul 2009Employment structure in non-agricultural activities, by sex, in 20093.G3
�� �
��� � ���������
��������
���
���� ���
�����
������ �
SalariatEmployee
PatronEmployer
Lucrãtor pe cont propriu ºi membru al unei societãþi agricolesau al unei cooperativeSelf employed and member of an agricultural holding orof a co-operative
Lucrãtor familial neremuneratContributing family worker
%
Notã: Industria include activitãþile de: industrie extractivã, industrie prelucrãtoare, producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºiaer condiþionat, distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare.Serviciile comerciale includ activitãþile de: comerþ, transport ºi depozitare, hoteluri ºi restaurante, informaþii ºi comunicaþii, intermedieri financiare ºi asigurãri, tranzacþii imobiliare, activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice, activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport.Serviciile sociale includ activitãþile de: administraþie publicã ºi apãrare, asigurãri sociale din sistemul public, învãþãmânt, sãnãtate ºi asistenþãsocialã, activitãþi de spectacole culturale ºi recreeative ºi celelalte activitãþi ale economiei naþionale.
Note: Industry includes: mining and quarrying, manufacturing, electricity, gas, steam and air conditioning production and supply, water supply, sewerage,waste management and decontamination activities.Trade services include: trade, transport and storage, hotels and restaurants, information and communication, financial intermediation and insurance, real estate activities, professional, scientific and technical activities, activities of administrative services and of support services.Social services include: public administration and defence, social insurance of public sector, education, health and social assistance, shows, cultureand recreation activities, other activities of national economy.
IndustrieIndustry
ConstrucþiiConstruction
Masculin / Male Feminin / Female
CAEN Rev.2 / CANE Rev.2
Total
Servicii comercialeTrade services
Servicii socialeSocial services
Evoluþia numãrului mediu al salariaþilorEvolution of average number of employees3.G4
��� ������ �� � ���
� ��� � ��� ����
��� ���� ��� ���� ���� �����
������������������� ��� �����������������
Numãrul ºomerilor înregistraþi ºi rata ºomajului înregistratNumber of registered unemployed and unemployment rate3.G5
� � ��� ��� �� ��� ��
��� �� � � � ���
��� ���� ��� ���� ���� ����
�
���
��
��
���
�����
� ��
�
���� ���
���
���
���
�
�
�
Numãrul mediu al salariaþilor - totalAverage number of employees - total
Numãrul mediu al salariaþilor din sectorul integral privat1)
Average number of employees from integral private sector1)
mii persoane / thou persons
Numãrul ºomerilor înregistraþi - totalNumber of registered unemployed - total
Numãrul ºomerilor înregistraþi - femeiNumber of registered unemployed - women
Rata ºomajului - totalUnemployment rate - total
Rata ºomajului - femeiUnemployment rate - women
mii persoane / thou persons %
1) Include: proprietate integral privatã, proprietate integral strãinã. / Including: private integral ownership, foreign integral ownership.
Rata ºomajului BIM, pe grupe de vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009ILO unemployment rate, by age group, sex and area, in 20093.G6
����
����� ��
��
����
�� �� ������
�
�
��
��
��
��
���� ��� �� ��� ����������������������
����
���� ��
��
����
���� �� ����
�
��
��
��
��
�
���� ��� �� ��� ����������������������
MasculinMale
FemininFemale
%
Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO) - 2009.Source: Household Labour Force Survey (HLFS) - 2009.
RuralUrban
ani / years
ani / years
%
FORÞA DE MUNCÃ
3.1 Populaþia dupã participarea la activitatea economicã, pe sexe ºi medii3.2 Ratele de activitate, ocupare ºi ºomaj BIM, dupã nivelul de educaþie,
pe sexe ºi medii3.3 Structura populaþiei ocupate, pe activitãþi ale economiei naþionale
ºi pe grupe de vârstã, în anul 20093.4 Structura populaþiei ocupate, pe activitãþi ale economiei naþionale
ºi dupã statutul profesional, în anul 20093.5 Structura populaþiei, dupã participarea la activitatea economicã,
pe grupe de vârstã, sexe ºi medii, în anul 20093.6 Structura populaþiei ocupate, dupã nivelul de educaþie, pe grupe
de vârstã, sexe ºi medii, în anul 20093.7 Structura populaþiei ocupate, pe grupe de ocupaþii, grupe de
vârstã, sexe ºi medii, în anul 20093.8 Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional, pe grupe
de vârstã, sexe ºi medii, în anul 20093.9 Populaþia ocupatã civilã, pe activitãþi ale economiei naþionale
(la sfârºitul anului)3.10 Populaþia ocupatã civilã, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi
pe forme de proprietate, în anul 2009 (la sfârºitul anului)3.11 Numãrul mediu al salariaþilor, pe activitãþi ale economiei naþionale 3.12 Numãrul mediu al salariaþilor, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe sexe3.13 Numãrul mediu al salariaþilor, pe forme de proprietate, clase
de mãrime ale întreprinderilor ºi pe sexe3.14 Numãrul mediu al salariaþilor, pe activitãþi ale industriei 3.15 Numãrul mediu al salariaþilor, pe activitãþi ale industriei ºi pe sexe 3.16 Salariaþii, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe sexe,
la 31 decembrie 2009 3.17 Salariaþii, pe activitãþi ale industriei ºi pe sexe, la 31 decembrie 20093.18 ªomerii înregistraþi ºi rata ºomajului (la sfârºitul anului)3.19 Persoanele cuprinse în cursuri de formare profesionalã3.20 ªomerii înregistraþi, dupã nivelul de educaþie ºi pe grupe
de vârstã, la 31 decembrie 20093.21 ªomerii înregistraþi, beneficiari de indemnizaþii de ºomaj,
pe grupe de vârstã ºi dupã durata ºomajului, la 31 decembrie 2009 3.22 ªomajul BIM de lungã duratã, pe sexe ºi medii
CONDIÞII DE MUNCÃ
3.23 Numãrul accidentaþilor în muncã, pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009
3.24 Revendicãrile care au declanºat conflicte de interese3.25 Conflictele de interese ºi frecvenþa lor lunarã3.26 Greve declanºate, cu respectarea procedurii prevãzute
în Legea nr. 168 / 19993.27 Conflictele de interese, pe activitãþi ale economiei naþionale 3.28 Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei naþionale3.29 Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii
Teritorial
3.30 Populaþia dupã participarea la activitatea economicã, în profil teritorial,pe sexe ºi medii
3.31 Ratele de activitate, ocupare ºi ºomaj BIM, în profil teritorial, dupã nivelul de educaþie, pe sexe ºi medii, în anul 2009
3.32 Structura populaþiei, dupã participarea la activitatea economicã, în profil teritorial, pe grupe de vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009
3.33 Structura populaþiei ocupate, în profil teritorial, dupã nivelul de educaþie, pe grupe de vârstã,sexe ºi medii, în anul 2009
3.34 Structura populaþiei ocupate, în profil teritorial, dupã statutul profesional, pe grupe de vârstã, sexe ºi medii, în anul 2009
3.35 Structura populaþiei ocupate, în profil teritorial, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe grupe de vârstã, în anul 2009
3.36 Populaþia ocupatã civilã, în profil teritorial ºi pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009 (la sfârºitul anului)
3.37 Numãrul mediu al salariaþilor, în profil teritorial 3.38 Numãrul mediu al salariaþilor, în profil teritorial ºi pe sexe 3.39 Numãrul mediu al salariaþilor, în profil teritorial ºi pe activitãþi ale
economiei naþionale, în anul 2009 3.40 ªomerii înregistraþi ºi rata ºomajului, în profil teritorial, la 31 decembrie 20093.41 ªomerii înregistraþi, în profil teritorial, pe categorii de personal
ºi nivel de educaþie, la 31 decembrie 20093.42 ªomajul BIM de lungã duratã, în profil teritorial, pe sexe ºi medii3.43 Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei
naþionale, în profil teritorial, în anul 2009 3.44 Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii,
în profil teritorial, în anul 20093.45 Numãrul accidentaþilor în muncã, în profil teritorial, în anul 20093.46 Conflictele de interese, în profil teritorial, în anul 2009
33 PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ
VENITURILE,CHELTUIELILE
ªI CONSUMUL POPULAÞIEI
POPULATION INCOME,EXPENDITURE
AND CONSUMPTION
4
SURSA DATELOR
Cercetãri statistice:� Cercetarea statisticã a bugetelor de familie;
� Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã,
în unitãþile economico-sociale (conform
Regulamentului Consiliului ºi Parlamentului
European nr. 530/1999 privind statisticile structurii
câºtigurilor salariale ºi costului forþei de muncã);
� Cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor
salariale, în unitãþile economico-sociale (conform
Regulamentului Consiliului ºi Parlamentului
European nr. 1165/1998 ºi nr. 1158/2005 privind
statisticile pe termen scurt);
� Cercetarea statisticã a salariilor, în luna octombrie,
în unitãþile economico-sociale;
� Alte cercetãri statistice asupra producþiei industriale
ºi agricole;
� Legislaþia în vigoare la 1 iulie a anului pentru
care se calculeazã indicatorul.
Surse administrative:� Direcþia Poliþiei Rutiere din cadrul Inspectoratului
General al Poliþiei Române, pentru datele privind
autovehiculele înscrise în circulaþie;
� Statistica vamalã;
� Evidenþele societãþilor de telefonie;
� Compania Naþionalã „Poºta Românã”.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
VENITURILE POPULAÞIEI
Cercetarea statisticã a bugetelor de familiepermite colectarea informaþiilor privind componenþa
gospodãriilor, veniturile, cheltuielile ºi consumul acestora
ºi alte aspecte ale nivelului de trai al populaþiei. Ancheta
este organizatã ca o cercetare trimestrialã continuã pe o
perioadã de 3 luni consecutive, pe un eºantion de 9360
locuinþe permanente, repartizate în subeºantioane
lunare independente de câte 3120 locuinþe permanente.
Cercetarea s-a desfãºurat în 780 centre de
cercetare repartizate în toate judeþele þãrii ºi în
sectoarele municipiului Bucureºti (427 în mediul urban ºi
353 în mediul rural).
Includerea unei gospodãrii într-o anumitã categorie
socio-economicã s-a realizat pe baza statutului
ocupaþional principal al capului gospodãriei. În categoria
„Agricultori” s-au inclus gospodãriile de lucrãtori pe cont
propriu în agriculturã ºi membrii asociaþiilor agricole.
În cadrul gospodãriilor de „Pensionari” s-au inclus ºi
pensionarii agricoli.
Gruparea gospodãriilor pe decile de venit s-a
efectuat pe baza venitului total pe o persoanã, deflatat cu
indicele preþurilor de consum al populaþiei cu bazã
ianuarie 2009. Decilele împart seria gospodãriilor
ordonate crescãtor dupã nivelul venitului mediu lunar pe
o persoanã în 10 pãrþi egale (grupe decilice).
DATA SOURCE
Statistical surveys:� Family budgets survey;
� Labour cost survey, in socio- economic units
(according to Regulation (EC) no. 530/1999 of the
European Parliament and of the Council
concerning structural statistics on earnings and on
labour costs);
� Monthly survey on earnings, in socio-economic
units (according to Regulation (EC) no.1165/1998
and no. 1158/2005 of the European Parliament and
of the Council concerning short-term statistics);
� Survey on salaries, in October, in
socio-economic units;
� Other surveys on industrial and agriculture
production;
� The national legislation in force on July 1st of the
year for which the structural indicator is computed.
Administrative sources:� Road Police Directorate within General
Inspectorate of Romanian Police, for data regarding
registered motor vehicles;
� Customs statistics;
� Phone companies records;
� National Company ”Romanian Post”.
METHODOLOGICAL NOTES
POPULATION INCOME
Family budgets survey allows to collect information
on households composition, income, expenditure and
consumption and other aspects of population living
standard. The survey is organized as a quarterly
continuous survey for a period of 3 successive months,
on a sample of 9360 permanent dwellings, distributed in
monthly independent sub-samples of 3120 permanent
dwellings.
The survey has been carried out in 780 survey
centers distributed in all counties of the country and in
Bucharest Municipality sectors (427 in urban area and
353 in rural area).
A household was included in a certain socio-
economic category based on the main occupational
status of the household reference person. The category
”Farmers” includes households of self-employed in
agriculture and members of agricultural associations.
The households of ”Pensioners” also include agricultural
pensioners.
Households were grouped by income decilesbased on total income per person, deflated by population
consumer price index with January 2009 as base. The
deciles divide the household series structured ascending
according to the level of monthly average income per
person into 10 equal parts (decile groups).
Cercetarea statisticã privind costul forþei demuncã: caracteristicile cercetãrii sunt prezentate în
capitolul nr. 3 - Piaþa forþei de muncã (pagina 85).
Cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilorsalariale asigurã producerea informaþiilor necesare pentru
evaluarea tendinþelor pe termen scurt ale câºtigurilor
salariale medii ºi ale numãrului de salariaþi la nivel de
activitãþi ale economiei naþionale. Cercetarea se realizeazã
cu periodicitate lunarã, fiind cercetate circa 24000
întreprinderi ºi unitãþi locale. Unitãþile din sectorul bugetar
sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepþie fãcând
unitãþile administraþiei publice locale pentru care datele la
nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bazã de
eºantion reprezentativ la nivel de judeþ (cca. 770 de unitãþi).
Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare
unitãþile cu 4 salariaþi ºi peste, care reprezintã 92,73%
din numãrul total al salariaþilor din acest sector. Sunt
excluse forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N.,
M.A.I., S.R.I. etc.). Rezultatele acestei cercetãri sunt
utilizate pentru calculul indicilor trimestriali ai costului
orar al forþei de muncã.
Cercetarea statisticã asupra salariilor în lunaoctombrie este o cercetare statisticã anualã care are ca
obiectiv asigurarea informaþiilor privind numãrul de
salariaþi pe grupe de salarii de bazã ºi realizate, pe
grupe majore de ocupaþii, salariul mediu brut de bazã ºi
realizat, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe sexe,
în luna octombrie. Se realizeazã pe un eºantion de circa
23600 de operatori economici ºi sociali. Sunt excluse
forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I.,
S.R.I. etc.).
Structura veniturilor pe surse de provenienþãeste determinatã de caracterul eterogen al gospodãriilor,
în funcþie de statutul ocupaþional al membrilor acestora.
În anul 2009, componenþa gospodãriilor pecategorii de gospodãrii, dupã statutul ocupaþional almembrilor gospodãriei se prezintã astfel:
Labour cost survey: the characteristics of the
survey are presented in chapter no. 3 - Labour market
(page 85).
Monthly survey on earnings ensures the necessary
information for evaluating the average earnings short-term
trends and number of employees at level of activities of the
national economy. The survey is monthly carried out by
observing approximately 24000 enterprises and local
units. The units of the budgetary sector are exhaustively
surveyed, excepting the local public administration units
for which the data at communal local councils level are
collected based on a sample, representative at county
level (about 770 units). As for the economic sector, the
units with 4 employees and over have been included in the
survey, these accounting for 92,73% of total number of
employees in this sector. The military staff, as well as the
assimilated staff (Ministry of National Defence, Ministry of
Administration and Interior, Romanian Intelligence Service
etc.) is excluded. The results of this survey are used when
computing the quarterly indices of hourly labour cost.
The survey on salaries in October is a yearly
statistical survey having as objective to ensure the
information about the number of employees by basic and
obtained salary group, by major occupation group, basic
and obtained average gross salary, by activity of national
economy and by sex, in October. It is carried out on a
sample of approximately 23600 economic and social
operators.The military staff, as well as the assimilated staff
(Ministry of National Defence, Ministry of Administration and
Interior, Romanian Intelligence Service etc.) is excluded.
Income structure by origin source is determined
by the heterogeneous character of households,
depending on the occupational status of their members.
In 2009, the composition of households byhousehold category, by occupational status ofhousehold members is presented as follows:
TotalStatutul ocupaþional gospodãrii din care, gospodãrii de: / of which, households of: Occupational status al membrilor Total Salariaþi Agricultori ªomeri Pensionari of household gospodãriei households Employees Farmers Unemployed Pensioners members
Total persoane 2,905 3,161 3,482 3,368 2,463 Total personsPersoane Economicallyactive 1,282 1,917 1,729 1,992 0,564 active persons
Salariaþi 0,847 1,738 0,210 0,590 0,326 EmployeesPatroni ºi lucrãtori Employers and pe cont propriu în self-employed in activitãþi neagricole1) 0,114 0,031 0,102 0,112 0,055 non-agricultural activities1)
Agricultori 0,189 0,050 1,382 0,048 0,103 Farmersªomeri 0,132 0,098 0,035 1,242 0,080 Unemployed
Persoane Non-economically inactive 1,623 1,244 1,753 1,376 1,899 active persons
Pensionari 0,688 0,120 0,095 0,144 1,405 PensionersElevi ºi studenþi 0,479 0,661 0,718 0,644 0,215 Pupils and studentsCasnice 0,156 0,161 0,176 0,221 0,107 HousewivesAlte persoane 0,300 0,302 0,764 0,367 0,172 Other persons
numãr mediu de persoane / gospodãrie / average number of persons / husehold
1)Inclusiv membrii cooperativelor neagricole. / Including members of non-agricultural holdings.
Veniturile totale cuprind:
– veniturile bãneºti pe surse de provenienþã (salarii,
venituri din activitãþi pe cont propriu, vânzãri,
ajutoare de ºomaj, pensii, alocaþii pentru copii, burse
ºi alte prestaþii de protecþie socialã, venituri din
proprietãþi etc.);
– contravaloarea prestaþiilor (mãrfuri ºi servicii)
gratuite sau cu reducere de preþ, evaluatã la preþul
de vânzare al unitãþii ofertante;
– contravaloarea consumului de produsealimentare ºi nealimentare din resurse proprii(producþie, stoc etc.), determinatã pe baza preþurilor
medii lunare ale produselor respective.
Câºtigul salarial nominal brut cuprinde:
– salariile, respectiv drepturile în bani ºi în naturã
cuvenite salariaþilor pentru munca efectiv prestatã
(inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar), potrivit
formei de salarizare aplicatã, sporurile ºi
indemnizaþiile acordate ca procentaj din salariu sau
în sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii,
sumele plãtite pentru timpul nelucrat (indemnizaþiile
pentru concediile de odihnã ºi de studii, zile de
sãrbãtoare ºi alte zile libere, sumele plãtite din
fondul de salarii pentru concediile medicale),
premiile, primele de vacanþã ºi alte sume plãtite din
fondul de salarii potrivit prevederilor legislaþiei în
vigoare sau contractelor colective de muncã;
– sumele plãtite din profitul net ºi din alte fonduri(inclusiv contravaloarea tichetelor de masã).
Câºtigul salarial nominal net se calculeazã
scãzând din sumele brute aferente câºtigului salarial
nominal brut urmãtoarele elemente:
– impozitul aferent;
– contribuþia salariaþilor la bugetul asigurãrilor pentru
ºomaj;
– contribuþia individualã de asigurãri sociale de stat;
– contribuþia salariaþilor pentru asigurãrile sociale de
sãnãtate.
Indicele câºtigului salarial real se calculeazã ca
raport între indicele câºtigului salarial nominal mediu net
ºi indicele general al preþurilor de consum al populaþiei,
exprimat procentual.
Costul forþei de muncã reprezintã totalitatea
cheltuielilor suportate de angajator pentru forþa de
muncã ºi anume:
– sume brute plãtite direct salariaþilor (cheltuieli
directe): salarii, sume plãtite pentru timpul nelucrat,
premii ºi alte stimulente, drepturi în naturã plãtite din
fondul de salarii sau din alte fonduri, sume pentru
protecþia socialã din fondul de salarii ºi din
contribuþia de asigurãri sociale;
– alte cheltuieli ale unitãþii cu forþa de muncã(cheltuieli indirecte) pentru formarea profesionalã,
Total income include:
– money income by origin sources (salaries, income
from own account activities, sales, unemployment
benefits, pensions, children allowances, scholarships
and other allowances of social protection, income
from properties a.s.o.);
– equivalent value of free or lower cost provisions(sales and services), estimated at selling price of
offerer;
– equivalent value of consumption of food andnon-food products from own resources(production, stock a.s.o.), determined based on
monthly average prices of respective products.
The gross nominal earnings includes:
– salaries, in cash and in kind for employees actually
done work (including for supplementary worked
time), according to the salary type applied, bonuses
and indemnities granted as salary percentage or as
fixed amounts, other bonuses according to the law,
amounts paid for unworked time (indemnities for
holiday and study leaves, holidays and other free
days, amounts paid from salary funds for medical
leaves), premiums, holiday bonuses and other
amounts paid from salary funds according to the
legislation provisions in force or to employment
collective contracts;
– amounts paid from net profit and other funds(including equivalent value of lunch tickets).
The net nominal earnings is calculated by
subtracting from gross sums related to gross nominal
earning the following elements:
– afferent tax;
– employees contribution to unemployment insurance
budget;
– individual contribution to state social insurance;
– employees contribution to health insurance.
The real earnings index is calculated as a ratio
between the average net nominal earnings index and the
population general consumer price index, expressed as
percentage.
The labour cost represents all the expenditure
supported by the employer for the labour force, namely:
– gross amounts directly paid to employees (direct
expenditure): salaries, amounts paid for unworked
time, premiums and other incentives, rights in kind
paid from salary funds or from other funds, amounts
for social protection from salary funds and from
social insurance contribution;
– other expenditure of the unit with labour force(indirect expenditure) for vocational training,
contribuþii pentru ajutorul de ºomaj ºi asigurãri
sociale, servicii pentru protecþie socialã, alte
cheltuieli.
Costul mediu lunar al forþei de muncã pe unsalariat s-a calculat prin raportarea cheltuielilor unitãþii
pentru forþa de muncã la numãrul mediu al salariaþilor ºi
numãrul de luni ale anului.
Costul mediu orar al forþei de muncã s-a calculat
prin raportarea cheltuielilor unitãþii pentru forþa de muncã
la numãrul de ore-om plãtite.
Indicele trimestrial al costului forþei de muncãeste un indicator pe termen scurt care permite evaluarea
tendinþelor costurilor orare suportate de angajator cu
forþa de muncã salariatã. Metodologia utilizatã ºi seriile
de date sunt construite în conformitate cu prevederile
Regulamentului Consiliului ºi Parlamentului European
nr. 450/2003 privind indicii costului forþei de muncã.
Indicii trimestriali ai costului forþei de muncã se
calculeazã ca indici de tip Laspeyres, pentru costul total
cu forþa de muncã ºi cele douã componente ale acestuia:
cheltuieli directe (salariale) ºi cheltuieli indirecte
(non-salariale), cu anul de referinþã 2008 pentru
activitãþile economice definite conform CAEN Rev.2.
Indicii trimestriali ai costului forþei de muncã sunt
calculaþi ca indici provizorii pentru anul (N), urmând a fi
recalculaþi ca definitivi în anul (N+1), când devin
disponibile datele (date definitive) din ancheta anualã
asupra costului forþei de muncã.
Sursa datelor: Calculul indicilor trimestriali ai
costului orar al forþei de muncã se realizeazã pe baza
informaþiilor obþinute din douã surse de date statistice:– Cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor
salariale (conform Regulamentului Consiliului ºi
Parlamentului European nr. 1165/1998 ºi
nr.1158/2005 privind statisticile pe termen scurt);
– Cercetarea statisticã anualã asupra costului forþei de
muncã (conform Regulamentului Consiliului ºi
Parlamentului European nr.530/1999 privind
statisticile structurii câºtigurilor salariale ºi costului
forþei de muncã).
Datele pentru perioada 2000-2008 au fost estimate
conform noii Clasificãri a Activitãþilor din Economia
Naþionalã (CAEN Rev.2), armonizatã cu clasificarea
europeanã în domeniu (NACE Rev.2). Metoda de
estimare aplicatã se bazeazã pe matricea de conversie a
activitãþilor economice definite conform CAEN Rev.1, în
activitãþile economice definite conform CAEN Rev.2.
La baza construirii matricei de conversie au stat datele
colectate conform ambelor versiuni de CAEN, prin
cercetarea statisticã lunarã asupra câºtigurilor salariale,
în cursul anului 2008, respectiv prin cercetarea statisticã
anualã asupra costului forþei de muncã, pentru anul 2007.
contributions to unemployment benefit and social
insurance, social protection services, other
expenditure.
Monthly average labour cost per employee is
calculated as the ratio between the unit’s expenditure for
labour force and the average number of employees and
the number of months during one year.
Average hourly labour cost is calculated as the
ratio between the unit’s expenditure for labour force and
the number of hours-man paid.
The quarterly labour cost index is a short-term
indicator showing the assessment of hourly labourcosts trends incurred by the employers as result of
engaging the labour work force. The methodology used
and data series built up are in accordance with the
Regulation (EC) no. 450/2003 of the European Parliament
and of the Council concerning the labour cost index.
The quarterly labour cost indices are calculated as
Laspeyres type indices for total labour cost and its main
components: wages and salaries and other labour costs
(non-wage costs), with reference year 2008 for economic
activities according to CANE Rev.2.
The quarterly labour cost indices are calculated as
provisional indices for year (N) and recalculated as final
during year (N+1), when the data (final data) from the
annual survey on labour costs become available.
Data source: Quarterly labour cost indices are
calculated based on the information obtained from two
statistical data sources:– Monthly statistical survey on earnings (according to
the Regulation of European Council and Parliament
no. 1165/1998 and no. 1158/2005 regarding
statistics of earnings and labour cost structure);
– Yearly statistical survey on labour cost (according to
the Regulation of European Council and Parliament
no. 530/1999 regarding statistics of earnings and
labour cost structure).
Data for 2000-2008 period were estimated
according to the new Classification of Activities in the
National Economy (CANE Rev.2), compliant with the
European classification in this field (NACE Rev.2).
The estimation method applied relies on the conversion
matrix of economic activities defined according to
CANE Rev. 1 in economic activities defined according to
CANE Rev.2. Conversion matrix was built based on data
collected according to both CANE versions, by means of
monthly statistical survey on earnings, during 2008,
respectively by means of yearly statistical survey on
labour cost for 2007.
Costul total cu forþa de muncã - reprezintã
totalitatea cheltuielilor – directe ºi indirecte – suportate
de angajator cu forþa de muncã salariatã. Conform
metodologiei europene, se exclud cheltuielile suportate
de angajator cu formarea profesionalã a angajaþilor,
recrutarea personalului ºi echipamentul de protecþie.
Cheltuielile directe cu forþa de muncã - includ
sumele brute plãtite din fondul de salarii pentru timpul
lucrat (inclusiv premii), pentru timpul nelucrat, drepturile
în naturã ca remunerare a muncii (potrivit prevederilor din
contractele colective de muncã), sumele brute plãtite
salariaþilor (ca stimulente) din profitul net realizat de
unitate, sumele brute plãtite din alte fonduri (inclusiv
drepturi în naturã) acordate conform legislaþiei în vigoare.
Cheltuielile indirecte cu forþa de muncã - includ
contribuþiile angajatorului la fondurile de asigurãri ºi
protecþie socialã (ºomaj, sãnãtate etc.), sumele brute
plãtite salariaþilor care pãrãsesc unitatea (ieºire la
pensie, transfer, detaºare etc.), sumele brute plãtite
pentru întreruperi ale lucrului neimputabile salariaþilor,
alte cheltuieli cu forþa de muncã.
Costul mediu orar al fortei de muncã reprezintã
raportul dintre cheltuielile angajatorului cu forþa de
muncã ºi timpul efectiv lucrat.
Timpul efectiv lucrat cuprinde numãrul total de ore
lucrate în program normal de lucru ºi numãrul de ore
lucrate suplimentar (în zilele lucrãtoare, peste programul
normal de lucru ºi în zilele de repaus sãptãmânal,
sãrbãtori legale ºi alte zile nelucrãtoare).
Sfera de acoperire: Începând cu anul 2008, indicii
trimestriali ai costului forþei de muncã se calculeazã
pentru activitãþile economice definite, conform Clasificãrii
Activitãþilor din Economia Naþionalã (CAEN Rev.2),
armonizatã cu clasificarea europeanã în domeniu
(NACE Rev.2).
Pe lângã seria indicilor trimestriali ai costului forþei
de muncã în formã brutã (neajustatã) se calculeazã ºi
seriile în formã:
a) ajustatã dupã efectul zilelor lucrãtoare;
b) ajustatã dupã efectul zilelor lucrãtoare ºi
sezonier, eliminându-se efectul variaþiei
numãrului de zile lucrãtoare de la un trimestru la
altul, precum ºi efectul variaþiei sezoniere.
Ajustarea s-a realizat prin metoda regresivã, în
conformitate cu recomandãrile Regulamentului
Consiliului ºi Parlamentului European nr. 450/2003
privind indicii trimestriali ai costului forþei de muncã.
Pentru ajustare s-a folosit pachetul de programe
DEMETRA (metoda TRAMO/SEATS), care realizeazã
estimarea efectului numãrului de zile lucrãtoare diferit de
la un trimestru la altul ºi efectul calendarului (Paºtele
ortodox, an bisect ºi alte sãrbãtori naþionale) precum ºi
identificarea ºi corectarea valorilor extreme (schimbãri
ocazionale de nivel, tranzitorii sau permanente).
Total labour cost - represent the total expenditure –
direct remuneration and other expenditure – incurred by
the employer as result of engaging the labour work force.
According to European methodology, vocational training
costs, recruitment costs and expenditure on working
clothes are excluded.
Wage and salary costs - include gross payments
as direct remuneration for hours worked (including
bonuses), payment for days not worked, payments in
kind (according to collective agreements), gross
payment from net profit of the unit, gross payments from
other funds (including in kind) according to national
legislation in force.
Other labour costs (non-wage costs) - include the
employers’ social contributions (for unemployment,
health etc.), gross payment for employees leaving the
unit (retirement, transfer, detachment etc.), gross
payments for work breaks not-imputed to the employees,
other labour costs.
Average hourly labour cost represents the ratio
between the employers’ costs as result of employing the
labour work force and the number of hours actually worked.
Number of hours actually worked includes the
total number of hours worked during the usual working
time and the over time (additional to the normal working
hours, during the weekends, holidays etc.).
Coverage: Starting with 2008, quarterly labour cost
indices are calculated for economic activities defined,
according to the Classification of Activities in the
National Economy (CANE Rev. 2), harmonized with
European classification in the field NACE (Rev.2).
Besides quarterly indices series of unadjusted
labour cost, the following series are calculated:
a) adjusted by working days effect;
b) adjusted by working days and seasonal effect,
being eliminated the effect of working days
variation from one quarter to another, as well as
effect of seasonal variation.
Adjustment was done by regressive method,
according to the recommendations of European
Parliament and Council Regulation no. 450/2003
regarding quarterly indices of labour cost.
For adjustment, the DEMETRA software package
was used (TRAMO/SEATS method) estimating the effect
of working days number different from one quarter to
another and calendar effect (orthodox Easter, leap year
and other national holidays) as well as identification and
correction of extreme values (level occasional changes,
transitory or permanent).
Seria ajustatã dupã numãrul de zile lucrãtoares-a obþinut prin eliminarea acestor efecte din seria brutã,
cu ajutorul unor coeficienþi de corecþie, stabiliþi în funcþie
de modelul de regresie utilizat (aditiv sau multiplicativ).
Ajustarea s-a realizat prin metoda indirectã,
respectiv prin aplicarea metodei de ajustare la nivelurile
inferioare (asupra componentelor indicilor), indicii
ajustaþi calculându-se din componentele ajustate.
Estimarea componentelor neobservate: trend-ciclu,
sezonalitate ºi componenta neregulatã se realizeazã de
cãtre programul SEATS pe baza modelelor ARIMA.
Seriile ajustate sezonier s-au obþinut prin
eliminarea componentei sezoniere din seria ajustatã
dupã efectul zilelor lucrãtoare.
Stabilirea modelelor de regresie folosite pentru
fiecare serie se face anual ºi implicã recalcularea seriilor
ajustate calculate în anul precedent (recalculare datoratã
modificãrii modelelor adoptate, numãrului de regresori
folosit ºi numãrului de observaþii disponibile).
Disparitatea salarialã de gen - în formã neajustatã,
reprezintã ponderea diferenþei dintre câºtigul salarial
mediu brut realizat de bãrbaþi ºi cel realizat de femei în
câºtigul salarial brut realizat de bãrbaþi.
Sfera de acoperire: Cercetarea statisticã asupra
salariilor în luna octombrie.
Urmãtorii indicatori structurali (sarcina fiscalã asupra
costului forþei de muncã, capcana ºomajului, capcana
salariului mic, sarcina fiscalã asupra câºtigului disponibil)
se calculeazã - conform metodologiei Eurostat ºi OECD -
pentru o unitate etalon (notatã în continuare cu AW)
reprezentatã de salariatul cu program complet de lucru
din activitãþile de industrie, construcþii ºi servicii
comerciale (secþiunile C - K, conform CAEN Rev.1,
respectiv secþiunile B - N, conform CAEN Rev.2 începând
cu anul de referinþã 2008).
Sarcina fiscalã asupra costului forþei de muncã -reprezintã proporþia tuturor reþinerilor (contribuþii sociale
ºi impozit) suportate de angajat ºi de angajator în totalul
costului forþei de muncã pentru un AW care realizeazã
67% din câºtigul mediu brut al activitãþilor de industrie,
construcþii ºi servicii comerciale.
Capcana ºomajului - permite evaluarea
consecinþelor financiare în cazul transferului din ºomaj în
câmpul muncii ca AW care realizeazã 67% din câºtigul
mediu brut al activitãþilor de industrie, construcþii ºi
servicii comerciale.
Indicatorul mãsoarã proporþia sumelor reþinute din
câºtigul brut ca efect al impozitãrii ºi plãþii contribuþiilor
de asigurãri ºi protecþie socialã ºi sistarea indemnizaþiei
de ºomaj ºi a altor beneficii sociale, în condiþiile în care
o persoanã iese din ºomaj ºi intrã în câmpul muncii.
Adjusted series by working days number was
obtained by eliminating these effects from the adjusted
series, by means of some correction coefficients, set up
according to the regression model used (additive or
multiplicative).
Adjustment was done by indirect method,
respectively applying the adjustment method at lower
levels (over indices components), adjusted indices being
calculated from adjusted components.
Estimation of unobserved components trend-cycle,
seasonality and irregular component is carried out by
SEATS software based on ARIMA models.
Seasonal adjusted series were obtained by
eliminating seasonal components from adjusted series
by working days effect.
Regression models used for each series are yearly
set up and involve recalculation of adjusted series
calculated in the previous year (recalculation due to the
change of adopted models, number of regression used
and number of available observations).
Gender pay gap - in unadjusted form, express the
difference between men’s and women’s average gross
earnings as a percentage of men’s average gross
earnings.
Coverage: The statistical survey on salaries in
October.
The following structural indicators (tax wedge on
labour cost, unemployment trap, low wage trap, tax rate
on disposable earnings) are calculated - according to the
Eurostat and OECD methodology - for an averageworker (noted further on as AW) who is a full-time
employee working in activities of industry, construction
and commercial services (sections C - K of CANE Rev.1,
respectively sections B - N according to CANE Rev.2
since reference year 2008).
Tax wedge on labour cost - is defined as share of
total tax rates and social security contributions payable
by the employee and employer in the gross labour costs
for an AW who earns 67% of the average gross earnings
of the activities on industry, construction and commercial
services.
Unemployment trap - measures the financial
consequences of an AW, earning 67% of the average
gross earnings of the activities on industry, construction
and commercial services, who moves from
unemployment to employment.
Unemployment trap measures what percentage of
gross earnings is ”taxed away” by higher tax and social
security contributions, and also the withdrawal of
unemployment and other social benefits, under the
conditions where a person is no longer unemployed and
become employed person.
Indicatorul reprezintã ponderea diferenþei dintre
câºtigul brut ºi creºterea venitului net (când iese din
ºomaj ºi intrã în câmpul muncii) în câºtigul brut.
Indicatorul se calculeazã pentru douã cazuri
particulare:
– fãrã reîncadrare în muncã pe durata perioadei de
ºomaj - caz în care se evalueazã consecinþele
financiare în cazul transferului din ºomaj în câmpul
muncii, dar nu în timpul perioadei de ºomaj, ci la un
moment de timp ulterior, nespecificat;
– cu reîncadrare în muncã dupã 2 luni de ºomaj - caz
în care se evalueazã consecinþele financiare în
cazul transferului din ºomaj în câmpul muncii, dupã
2 luni de ºomaj. În acest caz, conform prevederilor
legale, persoana beneficiazã din momentul angajãrii
pânã la sfârºitul perioadei pentru care era
îndreptãþitã sã primeascã indemnizaþia de ºomaj, de
o sumã lunarã suplimentarã. Acest caz este introdus
conform metodologiei revizuite a OECD ºi este
relevant pentru politicile de încurajare a reîncadrãrii
în muncã a ºomerilor.
Capcana salariului mic - permite evaluarea
consecinþelor financiare în cazul în care o persoanã
salariatã îºi mãreºte efortul de muncã depus ºi implicit,
nivelul salariului câºtigat, adicã, mãsoarã proporþia
sumelor reþinute din câºtigul brut ca efect al impozitãrii,
plãþii contribuþiilor de asigurãri, protecþie socialã ºi orice
alte reduceri sau sistãri ale beneficiilor sociale, în
condiþiile în care are loc o creºtere a câºtigului brut.
Indicatorul reprezintã ponderea diferenþei dintre
creºterea câºtigului brut ºi cea a venitului net (creºteri
determinate de mãrirea efortului de muncã) în creºterea
câºtigului brut.
Indicatorul se calculeazã pentru douã cazuri
particulare:
– persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, în ipoteza în
care, de la un nivel al câºtigului de 33% din câºtigul
salarial mediu brut al unui AW ar atinge un nivel al
câºtigului de 67% din câºtigul salarial mediu brut al
unui AW;
– cuplu cãsãtorit, cu doi copii, din care un singurpãrinte lucreazã, în ipoteza în care, de la un nivel al
câºtigului de 33% din câºtigul salarial mediu brut al
unui AW ar atinge un nivel al câºtigului de 67% din
câºtigul salarial mediu brut al unui AW.
Sarcina fiscalã asupra câºtigului disponibil -
exprimã cota corespunzãtoare tuturor reþinerilor
(contribuþii sociale individuale ºi impozit) aplicate
câºtigurilor brute formate din câºtiguri salariale ºi sume
transferate de stat sub formã de alocaþii acordate
familiei. În determinarea indicatorului se iau în calcul
câºtigurile brute ºi nete pentru 13 cazuri particulare care
þin cont de starea civilã, numãrul câºtigãtorilor de salarii
(din familie) ºi numãrul de copii în întreþinere:
Unemployment trap express a report between the
gross earnings and the growing of net incomes (when the
employee moves from unemployment to employment).
The indicator is calculated for two particular cases:
– without rehiring during unemployment period - when
there are evaluated financial consequences in case
of unemployment transfer in labour field, but not
during unemployment period, at a subsequent time
moment not specified.
– with rehiring after two unemployment months -when
there are evaluated financial consequences in case
of unemployment transfer in labour field, after two
unemployment months. In this case, according to
legal stipulations, person benefits from hiring
moment till the end of period due to receive
unemployment indemnity, of an additional monthly
amount. This case is introduced according to OECD
revised methodology and it is relevant for policies
encouraging the unemployed rehiring.
Low wage trap - measures the financial
consequences for a person or a family when the employed
person increases his/her work effort and implicitly the
achieved earnings, i.e. it measures the share of amounts
taken over from the gross earnings for the payment of
taxes, insurance contributions, social protection and any
other deductions or ceased social allowances, under the
conditions of increased gross earnings.
The indicator represents the weight of the difference
between gross earnings increase and net income
increase (entailed by the increased labour effort) in the
gross earnings increase.
Low wage trap is computed for two particular cases:
– single person without children moving from 33%to 67% of the average earnings of an AW;
– one-earner couple with two children moving from
33% to 67% of the average earnings of an AW.
Tax wedge on disposable earnings - is defined as
share of total retentions (tax rates and individual social
security contributions) applied to gross earnings that
contains the gross earnings and cash transfers from the
government as family allowances. For determining the
indicator the gross and net earnings are taken into
account for 13 different family situations. Differences
exist with respect to marital status, number of workers (in
the family) and number of dependent children:
– persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, care realizeazã
67% din câºtigul salarial mediu brut al AW;
– persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, care realizeazã
100% din câºtigul salarial mediu brut al AW;
– persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, care realizeazã
167% din câºtigul salarial mediu brut al AW;
– persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, care realizeazã
50% din câºtigul salarial mediu brut al AW;
– persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, care realizeazã
80% din câºtigul salarial mediu brut al AW;
– persoanã necãsãtoritã, fãrã copii, care realizeazã
125% din câºtigul salarial mediu brut al AW;
– persoanã necãsãtoritã, cu 2 copii, care realizeazã
67% din câºtigul salarial mediu brut al AW;
– cuplu cãsãtorit, cu 2 copii, un singur pãrinte lucreazã
ºi realizeazã 100% din câºtigul salarial mediu brut al
AW;
– cuplu cãsãtorit, cu 2 copii, ambii pãrinþi lucreazã,
unul realizeazã 100%, iar celãlalt 33% din câºtigul
salarial mediu brut al AW;
– cuplu cãsãtorit, cu 2 copii, ambii pãrinþi lucreazã,
fiecare realizeazã 100% din câºtigul salarial mediu
brut al AW;
– cuplu cãsãtorit, cu 2 copii, ambii pãrinþi lucreazã,
unul realizeazã 100%, iar celãlalt 67% din câºtigul
salarial mediu brut al AW;
– cuplu cãsãtorit, fãrã copii, ambii soþi lucreazã, unul
realizeazã 100%, iar celãlalt 33% din câºtigul
salarial mediu brut al AW;
– cuplu cãsãtorit, fãrã copii, ambii soþi lucreazã,
fiecare realizeazã 100% din câºtigul salarial mediu
brut al AW.
Indicatorul se calculeazã ca diferenþã între 100% ºi
raportul dintre câºtigul disponibil ºi câºtigul salarial
mediu brut pentru fiecare din cele 13 cazuri particulare.
Câºtigul disponibil se calculeazã ca sumã a
câºtigului salarial mediu net ºi sumelor transferate de
stat sub formã de alocaþii acordate familiei (conform
legislaþiei naþionale: alocaþia de stat pentru copii, alocaþia
familialã complementarã, alocaþia de susþinere pentru
familia monoparentalã).
Sfera de acoperire: Cercetarea statisticã privind
costul forþei de muncã. Pentru calcularea reþinerilor se
utilizeazã legislaþia în vigoare la 1 iulie - începând cu
anul de referinþã 2008, conform metodologiei OECD.
CHELTUIELILE ªI CONSUMUL POPULAÞIEI
Cheltuielile totale cuprind:
– cheltuielile bãneºti, indiferent de destinaþie
(consum, impozite ºi plãþi obligatorii, cumpãrãri de
animale ºi pãsãri, imobile ºi terenuri, alte cheltuieli
– single person without children, earning 67% of the
average gross earnings of AW;
– single person without children, earning 100% of the
average gross earnings of AW;
– single person without children, earning 167% of the
average gross earnings of AW;
– single person without children, earning 50% of the
average gross earnings of AW;
– single person without children, earning 80% of the
average gross earnings of AW;
– single person without children, earning 125% of the
average gross earnings of AW;
– single person with 2 children, earning 67% of the
average gross earnings of AW;
– married couple with 2 children, only one parent is
working and earns 100% of the average gross
earnings of AW;
– married couple with 2 children, both parents are
working, one earns 100% and the other earns 33%
of the average gross earnings of AW;
– married couple with 2 children, both parents are
working and earn100% of the average gross
earnings of AW;
– married couple with 2 children, both parents are
working, one earns 100% and the other earns 67%
of the average gross earnings of AW;
– married couple with no children, both persons are
working, one earns 100% and the other earns 33%
of the average gross earnings of AW;
– married couple with no children, both persons are
working and earn 100% of the average gross
earnings of AW.
The indicator is calculated as a difference from
100% and the report between the disposable earnings
(take-home pay) and gross earnings for each of the 13
family situations.
The disposable earnings (take-home pay) is
calculated as a sum of the net earnings and cash
transfers from the government as family allowances
(according to national legislation: state allowance for
children, supplementary family allowance, sustaining
allowance for single parent family).
Coverage: The statistical labour cost survey. In view to
calculate the retentions, the legislation in force on July 1st
is used - starting with the reference year 2008, according
to OECD methodology.
POPULATION EXPENDITURE AND CONSUMPTION
Total expenditure include:
– money expenditure, irrespective of their destination
(consumption, taxes and compulsory payments,
purchases of animals and poultry, real estate and
de investiþii etc.), inclusiv contravaloarea prestaþiilor
(mãrfuri ºi servicii) gratuite sau cu reducere de preþ,
evaluatã la preþul de vânzare al unitãþii ofertante;
– contravaloarea consumului de produsealimentare ºi nealimentare din resurse proprii(producþie, stoc etc.) determinatã pe baza preþurilor
medii lunare ale produselor respective.
Cheltuielile totale de consum cuprind:
– cheltuielile bãneºti pentru cumpãrarea produselor
alimentare consumate, a mãrfurilor nealimentare ºi
pentru plata serviciilor, inclusiv contravaloarea
prestaþiilor (mãrfuri ºi servicii) gratuite sau cu
reducere de preþ;
– contravaloarea consumului de produsealimentare ºi nealimentare din resurse proprii.Consumul mediu anual de produse alimentare
pe locuitor, exprimat în unitãþi fizice, reprezintã
cantitãþile de produse alimentare consumate în medie pe
locuitor, în anul de referinþã, indiferent de forma sub care
se consumã (naturalã sau prelucratã), de sursa de
aprovizionare (magazine alimentare, piaþa liberã,
consumul din resurse proprii etc.), sau de locul unde se
consumã (gospodãrii individuale, restaurante, cantine,
gospodãrii instituþionale etc.).
Consumul mediu anual de bãuturi, pe locuitorreprezintã cantitãþile de bãuturi alcoolice ºi bãuturi
nealcoolice, consumate în medie, pe locuitor, în anul de
referinþã, indiferent de sursa de aprovizionare (magazine
alimentare, piaþa liberã ºi producþia proprie a
producãtorilor agricoli numai pentru consumul de vin) ºi
de locul unde se consumã (gospodãriile individuale ale
populaþiei, restaurante, cantine etc.).
Atât consumul de produse alimentare cât ºi
consumul de bãuturi se calculeazã ca disponibil deconsum (producþie + import - export - prelucrare
industrialã - pierderi - variaþie de stocuri) raportat la
populaþia totalã de la 1 iulie, anul de referinþã.
Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat încalorii ºi factori nutritivi, pe locuitor reprezintã
conþinutul în calorii ºi factori nutritivi al consumului
alimentar mediu zilnic ºi se determinã pe baza datelor
privind consumul mediu net zilnic (exclusiv partea
necomestibilã a unui produs alimentar care se
îndepãrteazã atât în timpul prelucrãrii industriale sau
culinare cât ºi în momentul consumului efectiv) ºi a
compoziþiei alimentelor, exprimatã în calorii ºi factori
nutritivi (proteine, lipide ºi glucide).
Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþãîndelungatã, se exprimã prin numãrul de bunuri de
folosinþã îndelungatã în stare de funcþionare care revin în
medie la 100 de gospodãrii (exclusiv bunurile închiriate
sau împrumutate de la alte persoane sau instituþii).
lands, other investment expenditure a.s.o.), including
equivalent value of free or at lower prices provisions
(goods and services), evaluated at selling price of
offering unit;
– equivalent value of consumption of food andnon-food products from own resources(production, stock a.s.o.), determined based on
monthly average prices of respective products.
Total consumption expenditure include:
– money expenditure for buying consumed food
products, non-food goods and for payment of
services, including equivalent value of free or at
lower prices provisions (goods and services);
– equivalent value of food and non-food productsconsumption from own resources.
Yearly average consumption of food productsper inhabitant expressed in physical units, represents
the quantities of food products consumed in average per
capita in the reference year regardless the consumption
type (natural or processed), the supply source
(food stores, free market, consumption from own
resources a.s.o.) or the consumption place (individual
households, restaurants, canteens, institutionalised
households a.s.o.).
Yearly average consumption of beverages, perinhabitant represents quantities alcoholic beverages,
nonalcoholic beverages, consumed as average, per
inhabitant in the reference year no matter of supply
source (food stores, free market and own production of
agricultural producers only for wine consumption) and of
consumption place (population individual households,
restaurants, conteens a.s.o.).
Both food products consumption and beverages
consumption are calculated as available forconsumption (production + import - export - industrial
processing - losses - change in stocks) related to total
population on July 1st, reference year.
Daily average food consumption expressed incalories and nutrients, per inhabitant represents the
content in calories and nutrients of daily average food
consumption and is determined based on data regarding
daily net average consumption (excluding non-edible
part of a food product being removed both-during
industrial processing or cooking as well as in the moment
of effective consumption) and food composition
expressed in calories and nutrients (proteins, fats and
carbohydrates).
Households endowment with durable goods, is
expressed by the number of durable goods in function,
as average per 100 households (excluding goods rented
or borrowed from other persons or institutions).
Structura veniturilor bãneºtiStructure of money income4.G1
Câºtigul salarial mediu brut, pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009Average gross earnings, by activity of national economy, in 20094.G2
Salarii brute ºi alte drepturi salarialeGross salaries and other salary rights
Venituri din agriculturãIncome from agriculture
Venituri din prestaþii socialeIncome from social provisions
Alte venituriOther income
����
��������
���� ����
��
��
���
����
��
��
��
���
����� ����
����
� ��� � � � � � � � �� �� � �� �� �� ��
���
����
����
���
���
����
����
����
����
lei/salariat / lei/employeeCAEN Rev.2 (secþiuni) CANE Rev.2 (sections)
1)Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi distribuþia apei; salubritate,gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare. / Including electricity, gas, steam and air conditioning production and supply andwater supply; sewerage, waste management and decontamination activities.
����� �������� ����
��� ����
���� ����
�� �����
Venituri din activitãþi neagricole independenteIncome from non-agricultural independent activities
2004 2009
1 - Agriculturã, silviculturã ºi pescuitAgriculture, forestry and fishing
2 - Industrie1)
Industry1)
3 - ConstrucþiiConstruction
4 - Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul;repararea autovehiculelor ºimotocicletelorWholesale and retail; repair of motor vehicles and motorcycles
5 - Transport ºi depozitareTransport and storage
6 - Hoteluri ºi restauranteHotels and restaurants
7 - Informaþii ºi comunicaþiiInformation and communication
8 - Intermedieri financiare ºiasigurãriFinancial intermediations and insurance
9 - Tranzacþii imobiliare Real estate activities
10 - Activitãþi profesionale, ºtiinþificeºi tehniceProfessional, scientific andtechnical activities
11 - Activitãþi de servicii administrativeºi activitãþi de servicii suport
Activities of administrative servicesand of support services
12 - Administraþie publicã ºi apãrare;asigurãri sociale din sistemulpublicPublic administration and defence;social insurance of public sector
13 - ÎnvãþãmântEducation
14 - Sãnãtate ºi asistenþã socialãHealth and social assistance
15 - Activitãþi de spectacole,culturale ºi recreativeShows, culture and recreationactivities
16 - Alte activitãþi de serviciiOther service activities
Câºtigul salarial nominal mediu brut ºi net lunar, pe sexeAverage gross and net nominal monthly earnings, by sex4.G3
Structura cheltuielilor totale de consum, în anul 2009Structure of total consumption expenditure, in 20094.G4
�����
������
�� ����
����
�
����
���� ����
������
��
���
��������
������
�
���
�������
���� ���� ���� ���� ���� �����
���
���
���
���
���
����� ����� ����� ����� ����� �������� ��� ��� ��� ��� ���
��� ��� �� ��� ��� ���
����
�����
����� �����
��� �����
���� �����
�����
����
����
�����
�����
����
����
Total gospodãrii / Total households
Salariaþi / Employees
ªomeri / Unemployed
Agricultori / Farmers
Pensionari / Pensioners
Cheltuieli pentru mãrfuri nealimentareExpenditure for non-food goods
Cheltuieli pentru plata serviciilorExpenditure for payment of services
BãrbaþiMen
FemeiWomen
lei/salariat / lei/employee
Cheltuieli pentru produse alimentare Expenditure for food products
Structura cheltuielilor totale ale gospodãriilorStructure of total households expenditure4.G5
Evoluþia consumului alimentar mediu zilnic, exprimat în calorii, pe locuitorEvolution of daily average food consumption, expressed in calories, per inhabitant4.G6
����� �����
���� ����
����� ����
���� �����
��� ���
Cheltuieli de consumConsumption expenditure
Cheltuieli pentru investiþiiExpenditure for investment
Impozite, contribuþii, cotizaþii, taxeTaxes, contributions, dues, fees
Cheltuieli de producþieProduction expenditure
Alte cheltuieliOther expenditure
2004 2009
calorii / calories
Notã: Conform nomenclatorului Eurostat ºi FAO. / Note: According to the Eurostat and FAO nomenclature.
Calorii - totalCalories - total
Glucide (în echiv. calorii)Carbohydrates (in equiv. calories)
Lipide (în echiv. calorii)Fats (in equiv. calories)
Proteine (în echiv. calorii)Proteins (in equiv. calories)
�� ��� ���� �� ����
��� �� ��� �� �� ���
�� � � � � ���� ���
�� �� � �� � ��
�� � �� �� �� �
�
�
�
�
�
�
�
VENITURILE POPULAÞIEI
4.1 Veniturile totale ale gospodãriilor4.2 Veniturile totale ale gospodãriilor, grupate dupã numãrul persoanelor
din componenþã4.3 Veniturile totale ale gospodãriilor, pe decile, în anul 2009
(total gospodãrii)4.4 Distribuþia gospodãriilor ºi persoanelor din gospodãrii, pe decile,
în anul 20094.5 Salariile medii brute, realizate pe principalele activitãþi
ale economiei naþionale, în luna octombrie 20094.6 Structura salariaþilor, pe grupe de salarii brute, realizate
în luna octombrie 4.7 Indicii câºtigului salarial real4.8 Câºtigul salarial nominal mediu brut ºi net lunar, pe activitãþi
ale economiei naþionale ºi pe sexe4.9 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, pe forme de proprietate,
clase de mãrime ale întreprinderilor ºi pe sexe 4.10 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, pe activitãþi
ale economiei naþionale - total salariaþi 4.11 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi
ale economiei naþionale4.12 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi
ale economiei naþionale ºi pe sexe4.13 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe forme de proprietate,
clase de mãrime ale întreprinderilor ºi pe sexe 4.14 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, pe activitãþi ale industriei4.15 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, pe activitãþi ale industriei
ºi pe sexe4.16 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi ale industriei 4.17 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi ale industriei
ºi pe sexe4.18 Indicii trimestriali ai costului orar al forþei de muncã4.19 Indicii trimestriali ai costului forþei de muncã, pe activitãþi economice4.20 Indicatori structurali din statisticile câºtigurilor salariale
ºi costului forþei de muncã4.21 Costul mediu lunar ºi costul mediu orar al forþei de muncã,
pe activitãþi ale economiei naþionale4.22 Costul mediu lunar ºi costul mediu orar al forþei de muncã,
pe activitãþi ale industriei
CHELTUIELILE ªI CONSUMUL POPULAÞIEI
4.23 Cheltuielile totale ale gospodãriilor4.24 Cheltuielile totale ale gospodãriilor, grupate dupã numãrul persoanelor
din componenþã4.25 Cheltuielile totale ale gospodãriilor, pe decile, în anul 2009
(total gospodãrii)4.26 Structura cheltuielilor totale de consum ale gospodãriilor4.27 Structura cheltuielilor bãneºti de consum ale gospodãriilor4.28 Consumul mediu anual, la principalele produse alimentare
ºi bãuturi, pe locuitor4.29 Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în calorii ºi factori
nutritivi, pe locuitor4.30 Înzestrarea populaþiei cu bunuri de folosinþã îndelungatã
(la sfârºitul anului)4.31 Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã
Teritorial
4.32 Câºtigul salarial nominal mediu brut ºi net lunar, în profil teritorialºi pe sexe, în anul 2009
4.33 Câºtigul salarial nominal mediu brut lunar, în profil teritorial ºi pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009
4.34 Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, în profil teritorial ºi pe activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009
4.35 Veniturile totale ale principalelor categorii de gospodãrii, în profil teritorial, în anul 2009
4.36 Cheltuielile totale ale principalelor categorii de gospodãrii, în profil teritorial, în anul 2009
44 VENITURILE, CHELTUIELILE ªI CONSUMUL POPULAÞIEI
LOCUINÞE ªIUTILITÃÞI PUBLICE
DWELINGS ANDPUBLIC UTILITIES
5
Cercetãri statistice:� Cercetarea statisticã privind modificãrile fondului de
locuinþe;
� Cercetarea statisticã privind locuinþele terminate;
� Cercetãri statistice privind alimentarea cu apã,
canalizare publicã ºi spaþii verzi, salubritatea ºi
distribuþia energiei termice, a gazelor naturale ºi alte
cercetãri statistice pentru domeniul edilitar.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
Fondul de locuinþe se determinã pe baza datelor
obþinute la recensãmintele populaþiei ºi locuinþelor ºi a
modificãrilor intervenite în cursul fiecãrui an, respectiv:
– intrãrile, reprezentând locuinþele date în folosinþã
(locuinþe noi ºi spaþii cu altã destinaþie transformate
în locuinþe);
– ieºirile, reprezentând demolãrile ºi schimbarea
locuinþelor în spaþii cu altã destinaþie.
Locuinþa este construcþia, formatã din una sau mai
multe camere de locuit situate la acelaºi nivel al clãdirii
sau la niveluri diferite, prevãzutã, în general, cu
dependinþe (bucãtãrie, baie etc.) sau cu alte spaþii de
deservire, independentã din punct de vedere funcþional,
având intrarea separatã din casa scãrii, curte sau stradã
ºi care a fost construitã, transformatã sau amenajatã în
scopul de a fi folositã, în principiu, de o singurã
gospodãrie.
Locuinþa terminatã în cursul unui an este acea
construcþie care nu a existat anterior ºi ale cãrei
elemente, inclusiv fundaþia, s-au construit pentru prima
datã, la care s-au realizat toate categoriile de lucrãri
prevãzute în documentaþia de execuþie ºi care au fost
recepþionate de beneficiar.
Camera de locuit reprezintã o încãpere dintr-o
locuinþã care serveºte pentru locuit, având suprafaþa de
cel puþin 4 m2, înãlþimea de cel puþin 2 m pe cea mai
mare parte a suprafeþei sale ºi care primeºte luminã
naturalã fie direct prin ferestre ºi / sau uºi exterioare, fie
indirect, prin verande cu ajutorul ferestrelor ºi / sau uºilor,
sau prin alte camere de locuit cu ajutorul glasvandurilor.
Astfel, sunt considerate camere de locuit: dormitoarele,
camerele de zi, holurile locuibile, încãperile cu dublã
utilizare (din a cãror suprafaþã, o parte este folositã pentru
locuit) ºi de asemenea, alte încãperi destinate pentru
locuit.
Suprafaþa (aria) construitã desfãºuratã (totalã)reprezintã suma suprafeþelor secþiunilor orizontale ale
tuturor nivelurilor clãdirii (subsol, parter, etaje ºi
mansardã, exclusiv podurile circulabile sau necirculabile),
delimitate de conturul exterior al pereþilor exteriori. Nu se
cuprind suprafeþele aferente treptelor exterioare,
teraselor neacoperite, ariile curþilor interioare ºi exterioare
de luminã sau de acces, mai mari de 4 m2, subsolurile
tehnice.
Statistical surveys:� Statistical survey on the changes in dwellings stock;
� Statistical survey on finished dwellings;
� Statistical surveys on water supply, public sewerage
and green spaces, sanitation and distribution of
electric energy, natural gas and other statistical
surveys in urbanistic field.
METHODOLOGICAL NOTES
Dwellings stock is determined based on data
obtained from Population and Housing Censuses and on
changes occurred each year, namely:
– inputs, representing dwellings in use (new dwellings
and spaces with another destination changed into
dwellings);
– outputs, representing demolitions and change of
dwellings into spaces with another destination.
A dwelling is the construction, made up by one or
more habitation rooms situated at the same floor of
the building or at different floors, generally endowed with
outhouses (kitchen, bathroom a.s.o.) or with other
service spaces, functionally independent, with separated
entrance from the staircase hall, yard or street and which
has been built, transformed or arranged with a view to
be used, in principle, by a single household.
A finished dwelling built during one year, is that
building which did not exist before and whose elements,
including the foundation, were built for the first time, for
which all categories of work foreseen into the execution
documentation were performed and which were received
by beneficiary.
Habitation room represents a room from a dwelling
used for habitation, having an area of at least 4 sq.m, a
height of at least 2 m on largest part of its area, which
gets natural light either directly through windows and / or
exterior doors, or indirectly through veranda by means
of windows and / or doors, or by other habitation rooms
by means of French windows. Thus, the following are
considered habitation rooms: bedrooms, dining rooms,
habitation halls, rooms with double use (of whose area,
one part is used for habitation) and also, other rooms for
habitation purpose.
The total built up area represents the sum of
horizontal section areas of all the building floors
(basement, land-floor, floors and attic, excluding passing
or non-passing garrets) limited by the outside contour of
the external walls. The areas afferent to outside steps,
uncovered terraces, inside yards and outside yards for
lighting or access purposes exceeding 4 sq.m and
technical basements are not included.
SURSA DATELOR DATA SOURCE
Suprafaþa (aria) utilã desfãºuratã (totalã) rezultã
din suprafaþa construitã desfãºuratã, din care se scade
suprafaþa ocupatã de pereþi (exclusiv pereþii amovibili).
Suprafaþa (aria) locuibilã desfãºuratã (totalã)reprezintã suma suprafeþelor destinate pentru locuit a
tuturor locuinþelor sau spaþiilor de locuit din clãdire.
Transportul public local de pasageri reprezintã
operaþiunea de transport de pasageri care se
efectueazã cu un vehicul rutier de transport, precum ºi
cu metroul, în interiorul zonei administrativ-teritoriale a
unei localitãþi, fãrã a depãºi limitele acesteia.
Lungimea totalã simplã a reþelei de distribuþie aapei potabile reprezintã lungimea tuburilor ºi
conductelor instalate pe teritoriul localitãþii respective,
pentru transportul apei potabile de la conductele de
aducþiune sau de la staþiile de pompare pânã la
punctele de branºare a consumatorilor.
Apa potabilã distribuitã consumatorilor este
cantitatea totalã de apã potabilã livratã efectiv tuturor
consumatorilor, populaþiei ºi operatorilor economici,
pentru nevoi productive ºi neproductive (casnice, bãi
publice, clãdiri social-culturale ºi administrative,
hoteluri, stropitul strãzilor, spaþii verzi etc.) prin reþele de
distribuþie sau direct prin conducte de aducþiune; se
determinã cu ajutorul apometrelor instalate la
consumatori, iar în lipsa acestora pe baza normelor de
consum pauºal.
Lungimea totalã a conductelor de distribuþie agazelor naturale se referã la totalitatea conductelor
(din reþea ºi direct din conductele magistrale de
transport) prin care se distribuie gaze la consumatorii
dintr-o localitate, începând de la staþiile de reglare a
presiunii ºi predare a gazelor de cãtre furnizori pânã la
punctele de branºare a consumatorilor.
Gazele naturale distribuite efectiv reprezintã
volumul total de gaze naturale livrate consumatorilor
prin reþele de distribuþie (inclusiv gazele naturale
consumate de unitatea distribuitoare).
Useful area (total area) results from unfolded built
surface, of which the surface occupied by the walls is
subtracted (excluding removable walls).
Total unfolded living floor represents the sum of
the areas meant for habitation of all dwellings or living
spaces in the building.
Local public passengers transport includes
passengers transport operations carried out using a
road transport vehicle as well as the subway, within the
administrative-territorial area of a locality, without
exceeding its boundaries.
Simple total length of supply network drinkingwater represents the length of tubes and pipes placed
in the respective locality, for drinking water transport
from feed pipes or from pumping pipes up to the
consumers connection points.
Drinking water supplied to the users is the total
quantity of drinking water actually delivered to all
consumers, to the population and to economic
operators, for productive and non-productive needs
(domestic, public baths, social-cultural and administrative
buildings, hotels, street wash, green spaces a.s.o.)
through distribution networks or directly aduction by
pipes; it is determined by means of water gauges
installed at the consumers and if they are not present by
means of common consumption norms.
Total length of distribution pipes of natural gasrefers to all pipes (from network and directly from main
transport pipes) distributing gas to the consumers in
one locality, starting from pressure adjustment and gas
delivery stations of suppliers up to the consumers
connection points.
Actually distributed natural gas represents the
total volume of natural gas delivered to the consumers
by means of distribution networks (including natural gas
consumed by distribution unit).
Locuinþe terminate, pe mediiFinished dwellings, by area5.G1
Urban Rural
2004 2009
����� ��������� ���
Locuinþe terminate, dupã numãrul camerelor de locuitFinished dwellings, by number of habitation rooms5.G3
Locuinþe terminate, pe surse de finanþareFinished dwellings, by financing sources5.G2
2004 2009
Fonduri privatePrivate funds
Fonduri publicePublic funds
Total locuinþe terminateTotal of finished dwellings
cu o camerãwith one room
cu trei camerewith three rooms
cu patru camere ºi pestewith four rooms and over
cu douã camerewith two rooms
Numãr locuinþe (mii)Number of dwellings (thou)
���� ���� ��� ��� � �� ����
� �� �� �� �� ���
��� ���� ���� ���� ���� ����
�
��
��
�
��
��
��
��� ���
���
���
��������
���� ����
���������
����� �����
�� ����
5.1 Fondul de locuinþe5.2 Balanþa fondului de locuinþe5.3 Locuinþe terminate5.4 Locuinþe terminate, dupã tipurile de instalaþii cu care sunt dotate
ºi fondurile de finanþare5.5 Locuinþe terminate, dupã numãrul camerelor de locuit ºi sursele
de finanþare5.6 Strãzile orãºeneºti (la sfârºitul anului)5.7 Transportul public local de pasageri5.8 Transportul public local de pasageri, pe tipuri de vehicule
de transport 5.9 Canalizare publicã ºi spaþii verzi (la sfârºitul anului)
5.10 Reþeaua ºi volumul gazelor naturale distribuite5.11 Reþeaua ºi volumul apei potabile distribuite
Teritorial
5.12 Fondul de locuinþe, în profil teritorial ºi pe forme de proprietate, la 31 decembrie 2009
5.13 Locuinþe terminate, în profil teritorial, în anul 20095.14 Transportul public local de pasageri, în profil teritorial,
la 31 decembrie 20095.15 Strãzile orãºeneºti, în profil teritorial, la 31 decembrie 20095.16 Canalizare publicã ºi spaþii verzi, în profil teritorial,
la 31 decembrie 20095.17 Volumul de apã potabilã distribuitã consumatorilor,
în profil teritorial, în anul 20095.18 Reþeaua ºi volumul gazelor naturale distribuite, în profil teritorial,
în anul 20095.19 Localitãþi în care se distribuie energie termicã, în profil teritorial,
la 31 decembrie 20095.20 Reþeaua de distribuþie a apei potabile, în profil teritorial,
în anul 2009
55 LOCUINÞE ªI UTILITÃÞI PUBLICE
SECURITATE ªIASISTENÞÃ SOCIALÃ
SOCIAL PROTECTION ANDASSISTANCE
6
SURSA DATELOR
Cercetãri statistice:� Cercetarea statisticã asupra unitãþilor ºcolare de
învãþãmânt preuniversitar special.� Cercetarea statisticã asupra numãrului de pensionari
ºi pensiei medii lunare;
� Colectarea naþionalã de date asupra statisticii
protecþiei sociale, conform metodologiei europene
ESSPROS (European System of Integrated Social
Protection Statistics) pentru statisticile privind
protecþia socialã;
� Colectarea naþionalã de date asupra politicilor
privind piaþa muncii, conform metodologiei europene
LMP (Labour Market Policies) pentru statisticile
privind politicile care acþioneazã pe piaþa muncii.
Surse administrative:� Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã,
pentru datele privind protecþia socialã a ºomerilor
înregistraþi;
� Casa Naþionalã de Pensii ºi Alte Drepturi de
Asigurãri Sociale, pentru datele privind protecþia
socialã a pensionarilor de asigurãri sociale, precum
ºi datele pentru biletele de tratament ºi odihnã;
� Ministerul Culturii, Cultelor ºi Patrimoniului Naþional -
Secretariatul de Stat pentru Culte;
� Casa de Asigurãri a Avocaþilor;
� Ministerul Apãrãrii Naþionale;
� Ministerul Administraþiei ºi Internelor;
� Serviciul Român de Informaþii;
� Autoritatea Naþionalã pentru Persoanele cu
Handicap, pentru datele privind: cheltuielile pentru
protecþia specialã a persoanelor cu handicap
neinstituþionalizate, numãrul minorilor cu deficienþe
din unitãþile proprii specializate, centrele pentru
asistarea adulþilor, numãrul persoanelor asistate în
centre, pe tipuri de deficienþe;
� Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Familiei ºi a
Drepturilor Copilului ºi Oficiul Român pentru Adopþii,
pentru indicatorii din sistemul de protecþie a copilului
aflat în dificultate (preîntâmpinarea situaþiilor ce pun
în pericol securitatea ºi dezvoltarea copiilor cuprinde
prevenirea prenatalã a abandonului copilului sau
menþinerea copilului în familia naturalã);
� Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale,
pentru datele privind cãminele pentru persoane
vârstnice ºi pentru datele privind alocaþiile de stat ºi
suplimentare, alocaþia familialã complementarã ºi
alocaþia de susþinere pentru familia monoparentalã ºi
alte ajutoare acordate de la bugetul statului ºi
bugetele locale.
DATA SOURCE
Statistical surveys:� Statistical survey on special preuniversity education
units.
� Statistical survey on number of pensioners and
monthly average pension;
� National data collection on social protection
statistics, according to ESSPROS European
methodology for social protection statistics;
� National data collection on labour market policies,
according to LMP European methodology for labour
market statistics
Administrative sources:� National Agency for Employment, for data on
registered unemployed social protection;
� National Pension and Other Social Insurance Rights
Office, for data on social protection of social
insurance pensioners, as well as the data for
balneary treatment and rest tickets;
� Ministry of Culture, Religions Affairs and National
Heritage - State Secretariate for Cults;
� Lawyers Insurance Office;
� Ministry of National Defence;
� Ministry of Administration and Interior;
� Romanian Intelligence Office;
� National Authority for Disabled People, for data on
expenditure for special protection of
noninstitutionalised disabled persons, number of
under age persons with deficiencies from own
specialized units, centers for assisting adults,
number of persons assisted in centers, by type of
deficiency;
� National Authority for Family and Child Rights
Protection and Romanian Office for Adoptions, for
indicators from the protection system of child under
difficulty (preventing the situations jeopardizing the
children security and growth, refers to the prenatal
prevention of child abandonment or maintaing the
child within his natural family);
� Ministry of Labour, Family and Social Protection, for
data on elderly persons hostels and for data on state
and additional allowances, complementary family
allowance and support allowance for mono-parental
family and other benefits granted from state budget
and local budgets.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
PROTECÞIA SOCIALÃ A ªOMERILOR
Cheltuielile cu protecþia socialã a ºomerilor :
Ajutorul de ºomaj ºi ajutorul de integrareprofesionalã reprezintã sumele acordate, la cererea
persoanelor îndreptãþite, potrivit Legii nr. 1/1991,
republicatã în anul 1994 ºi completatã prin Ordonanþa de
Urgenþã a Guvernului nr. 47/1997, pe o perioadã de cel
mult 270 de zile calendaristice.
Indemnizaþia de ºomaj (conform Legii nr. 76/2002
privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea
ocupãrii forþei de muncã intratã în vigoare la data de 1
martie 2002) reprezintã o compensaþie parþialã a
veniturilor care se acordã persoanelor aflate în ºomaj, ca
urmare a pierderii locului de muncã sau absolvenþilor
instituþiilor de învãþãmânt ºi militarilor care au efectuat
stagiul militar ºi care nu s-au putut încadra în muncã
ºi venituri de completare, conform legislaþiei în vigoare.
Alocaþia de sprijin reprezintã suma ce s-a acordat
persoanelor care au beneficiat de ajutorul de ºomaj,
sau ajutorul de integrare profesionalã ºi care nu au
putut sã se încadreze în muncã. Alocaþia de sprijin se
acordã pe o perioadã de cel mult 18 luni (conform
Legii nr.1/1991, republicatã în anul 1994 ºi completatã
prin O.U.G. nr. 47/1997).
Cheltuieli pentru formarea profesionalãreprezintã cheltuielile efectuate pentru calificarea,
recalificarea, perfecþionarea ºi specializarea persoanelor
aflate în cãutarea unui loc de muncã; formarea
profesionalã se realizeazã prin cursuri, stagii de practicã
ºi specializare, organizate pe niveluri de pregãtire, pe
baza planului naþional de formare profesionalã.
Plata absolvenþilor reprezintã suma acordatã
angajatorilor care au încadrat în muncã, pe duratã
nedeterminatã, absolvenþi ai unor instituþii de
învãþãmânt. Suma lunarã se stabileºte conform
Legii nr. 76/2002 - art. 80, alin. 1 cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
Plãþile pentru stimularea ºomerilor care seangajeazã înainte de expirarea perioadei de ºomajreprezintã sumele plãtite în completarea veniturilor
salariale ºomerilor (cu experienþã în muncã ºi
absolvenþilor instituþiilor de învãþãmânt) conform
Legii nr. 76/2002 - art. 72 ºi art. 73 cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
Plãþile pentru stimularea mobilitãþii forþei demuncã reprezintã sumele acordate ca prime de
încadrare persoanelor (ºomere) care se încadreazã în
muncã înainte de expirarea perioadei în care beneficiazã
de indemnizaþie de ºomaj, într-o localitate situatã la o
distanþã mai mare de 50 km de localitatea în care îºi au
METHODOLOGICAL NOTES
UNEMPLOYED SOCIAL PROTECTION
Expenditure for unemployed social protection:
Unemployment benefit and vocationalintegration allowance represent the amounts granted
at the request of eligible persons, according to
Law no. 1/1991, republished in 1994 and amended by
the Government Priority Ordinance no. 47/1997, for 270
calendar days at most.
Unemployment indemnity (according to the
Law no. 76/2002 on unemployment insurance system
and employment stimulation coming into force since
March 1, 2002) represents a partial compensation of
income granted to the unemployed after losing their jobs
or to the graduates of educational institutions and to the
military staff who ended their military service and who
could not get employed, as well as income in completion,
according to the legislation in force.
Support allowance represents the amount granted
to persons who got unemployment benefit, or vocational
integration allowance and who could not find a job.
Support allowance is granted for 18 months at most
(according to the Law no. 1/1991, republished in 1994
and amended by the G.P.O. no. 47/1997).
Expenditure for vocational training represent
expenditure for the qualification, re-qualification, training
and specialization of persons looking for a job; vocational
training is done by means of courses, practice and
specialization stages, organized by training levels, based
on the national plan of vocational training.
Graduates remuneration represents the amounts
granted to the employers who employed graduates of
educational institutions, for indefinite duration. Monthly
amount granted is established based on Law no. 76/2002
- art. 80, alin. 1, with subsequent amendments.
Incentives for unemployed getting employedbefore expiring their unemployment period represent
the amounts paid to complete salary income for
unemployed (with work experience and to graduates of
educational units) according to the Law no. 76/2002 -
art. 72 and art. 73, with subsequent amendments.
Incentives for labour force mobility represents the
amounts granted as tax free employment bonuses for
persons (unemployed) who get employed before expiring
their period of receiving unemployment benefit in one
locality situated at over 50 km far from their stable
domicile locality and as installation bonuses for the
domiciliul stabil ºi ca prime de instalare persoanelor
(ºomere) care se încadreazã în muncã înainte de
expirarea perioadei în care beneficiazã de indemnizaþie
de ºomaj, într-o altã localitate ºi, ca urmare a acestui
fapt, îºi schimbã domiciliul. Primele de încadrare ºi de
instalare se stabilesc conform Legii nr. 76/2002 - art. 74,
75, 76 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Plãþile pentru stimularea angajatorilor careîncadreazã ºomeri din categoria defavorizaþireprezintã sumele acordate angajatorilor care au
încadrat în muncã, pe duratã nederminatã, absolvenþi
din rândul persoanelor cu handicap. Suma lunarã se
stabileºte conform Legii nr. 76/2002 - art. 80, alin. 2, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Plãþile compensatorii efectuate în cadrulprogramelor de restructurare, privatizare ºi lichidarereprezintã sumele acordate persoanelor cãrora li s-au
desfãcut contractele individuale de muncã ca
urmare a concedierilor colective (O.G. nr. 7/1998 ºi
O.U.G. nr. 98/1999 cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare).
Alte cheltuieli cuprind sumele acordate sub formã
de credite întreprinderilor mici ºi mijlocii pentru
înfiinþarea de noi locuri de muncã, precum ºi cele
necesare administrãrii fondului pentru plata ajutorului de
ºomaj.
Conform metodologiei LMP, intervenþia publicã pe
piaþa muncii reprezintã intervenþia publicã ce are ca scop
atingerea unei funcþionãri eficiente ºi corectarea
dezechilibrelor apãrute pe piaþa muncii. Intervenþiile
publice se disting de celelalte intervenþii ale
administraþiei publice prin faptul cã sunt destinate unor
grupuri particulare de persoane considerate ca de
interes pentru buna funcþionare a pieþei muncii.
Intervenþiile publice sunt de urmãtoarele tipuri:
– Servicii privind piaþa muncii - se referã la
intervenþiile pe piaþa muncii adresate persoanelor
(participanþilor) aflate în cãutarea unui loc de muncã,
fãrã modificarea statutului lor pe piaþa muncii, ci
doar în scopul mijlocirii gãsirii unui loc de muncã.
– Mãsuri privind piaþa muncii (mãsuri active) - se
referã la intervenþiile pe piaþa muncii privind
participanþii a cãror principalã activitate este cãutarea
activã a unui loc de muncã ºi care se finalizeazã prin
modificarea statutului lor pe piaþa muncii.
– Suporturi financiare privind piaþa muncii (mãsuripasive) - se referã la intervenþiile care furnizeazã
indivizilor asistenþã financiarã, direct sau indirect,
pentru persoanele dezavantajate pe piaþa muncii.
Transferurile cãtre indivizi - reprezintã cheltuielile
publice transferate direct cãtre indivizi ºi care sunt plãtite
în bani sau sub forma unei reduceri a impozitelor
obligatorii.
persons (unemployed) who get employed before expiring
their period of receiving unemployment benefit, into
another locality and therefore change their domicile. The
employment and installation bonuses are established
according to Law no. 76/2002 - art. 74, 75, 76, with
subsequent amendments.
Incentives for employers who hire unfavouredunemployed represent the amounts granted to
employers who employed, for indefinite duration,
graduates among disabled persons.The monthly amount
is established according to the Law no. 76/2002 - art. 80,
alin. 2, with subsequent amendments.
The compensations granted within theprogrammes of restructuring, privatization andliquidation are the amounts granted to those persons
for whom individual employment contracts ceased as
consequence of collective lay off (G.O. no. 7/1998 and
G.P.O. no. 98/1999 with subsequent amendments and
completions)
Other expenditure include the amounts granted
as credits to the small and medium enterprises to create
new jobs, as well as those needed for the management
of unemployment benefit funds.
According to LMP methodology, publicintervention on the labour market represents public
intervention aiming at efficient functioning and
disequilibria correction on the labour market. Public
interventions are different from other interventions of
general government because they are meant for special
groups of persons of interest for the good functioning of
labour market.
Public interventions are of various types:
– Labour market services - refer to interventions on
the labour market for persons (participants) seeking
for a job, without changing their status on the labour
market, only in order to find a job.
– Labour market measures (active measures) -
refer to interventions on the labour market regarding
participants whose main activity is to seek for a job
actively, and ends by changing their status on the
labour market.
– Labour market financial supports (passivemeasures) - refer to interventions providing financial
assistance, directly or indirectly, for disadvantaged
persons on the labour market.
Transfer to persons - represent public expenditure
directly transferred to persons paid in cash or as
discounts of compulsory taxes.
Transferuri cãtre angajatori - se referã la
cheltuielile publice transferate direct angajatorilor ºi care
sunt plãtite în bani sau sub forma unei reduceri ale
impozitelor obligatorii.
Transferurile cãtre furnizorii de servicii - sunt
cheltuielile publice transferate direct producãtorilor de
bunuri ºi/sau servicii care sunt oferite indivizilor sau
angajatorilor ca servicii directe (de exemplu formare
profesionalã sau consiliere) în beneficiul participanþilor.
Alte cheltuieli - sunt acele cheltuieli care nu pot fi
detaliate dupã tipul beneficiarului direct.
ASIGURÃRI SOCIALE
Pensia medie lunarã s-a calculat prin raportarea
sumelor cuvenite (conform deciziilor) pensionarilor
existenþi în platã în anul de referinþã, la numãrul mediu
lunar al acestora înmulþit cu 12.
De la 1 iulie 2000, sumele cuvenite pentru calculul
pensiei medii lunare cuprind ºi valoarea impozitului
aferent sumelor ce depãºesc plafonul stabilit prin lege
(O.U.G. nr. 87/2000).
Începând cu 1 ianuarie 2003, sumele cuvenite drept
pensii nu mai includ contribuþia pentru asigurãrile sociale
de sãnãtate (O.U.G. nr. 147/2002).
Indicele pensiei reale s-a calculat, numai pentru
pensionarii de asigurãri sociale de stat, ca raport
procentual între indicele pensiei medii nominale ºi
indicele general al preþurilor de consum. Pensia medienominalã utilizatã în calculul pensiei reale a
pensionarilor de asigurãri sociale de stat cuprinde ºi
pensia suplimentarã.
Pentru comparabilitatea seriei de date, începând cu
1 iulie 2000, s-a dedus ºi valoarea impozitului.
Conform metodologiei ESSPROS, protecþia socialã
reprezintã expresia tuturor intervenþiilor întreprinse de
organismele publice sau private în scopul protejãrii
gospodãriilor ºi indivizilor de consecinþele unui set definit
de riscuri sociale sau nevoi, în condiþiile în care nu este
implicat niciun aranjament simultan de reciprocitate sau
unul individual.
Funcþia de protecþie socialã se defineºte în
termenii scopului final pe care trebuie sã îl atingã
protecþia socialã, adicã de protejare a indivizilor ºi
familiilor/gospodãriilor împotriva riscului social major
identificat.
Prestaþiile de protecþie socialã se clasificã pe opt
funcþii de protecþie socialã, corespunzãtoare celor opt
riscuri sociale majore identificate de ESSPROS.
Transfer to employers – refer to public expenditure
directly transferred to employers paid in cash or as
discounts of compulsory taxes.
Transfer to providers of services – are public
expenditure directly transferred to providers of goods
and /or services for persons or employers as direct
services (for instance, vocational training or consulting)
for the benefit of participants.
Other expenditure – are those expenditure which
cannot be detailed by type of direct beneficiary.
SOCIAL INSURANCE
Monthly average pension has been computed as a
ratio between the amounts granted (in accordance with
the pension decision) to the pensioners on payment
during the reference year, and their monthly average
number multiplied by 12.
Since July 1, 2000, the amounts for the calculation
of monthly average pension also comprise the value of
tax for the amounts exceeding the threshold set up by
the Law (G.P.O. no. 87/2000).
Starting with January 1, 2003, amounts representing
pensions do not include anymore health social insurance
contribution (G.P.O. no. 147/2002).
Real pension index has been calculated, only for
state social insurance pensioners, as a percentage ratio
between nominal average pension index and general
consumer price index. Nominal average pension used
for the calculation of real pension of state social
insurance pensioners contains supplementary pension
as well.
For the data series comparability, beginning with
July 1, 2000, the value of tax is also deducted.
According to ESSPROS methodology, social
protection represents the expression of all interventions
of public or private bodies in order to protect the
households and persons against the consequences of a
set of social risks or needs, if no simultaneous mutual or
individual arrangement is involved.
Social protection function is defined in terms of
final purpose for social protection, namely to protect
persons and families/ households against major social
risk identified.
Provisions of social protection are divided into eight
functions of social protection, according to those eight
major social risks identified by ESSPROS.
Funcþiile de protecþie socialã sunt:
– boalã/îngrijirea sãnãtãþii;
– invaliditate;
– limitã de vârstã;
– urmaº;
– familie/copii;
– ºomaj;
– locuinþã;
– excluziune socialã (neclasificatã în altã parte).
Cheltuielile de protecþie socialã cuprind:
– cheltuieli cu prestaþiile sociale;
– costuri administrative;
– alte tipuri de cheltuieli (de exemplu: dobânzi bancare
în conexiune cu fondurile sociale).
Cheltuieli cu prestaþiile sociale reprezintã
valoarea resurselor de protecþie socialã alocate
beneficiatilor în numerar sau în naturã (bunuri ºi/sau
servicii).
Costuri administrative reprezintã cheltuielile pe
care le implicã organizarea ºi administrarea schemelor
de protecþie socialã.
Prestaþiile dependente de un prag al venituluisunt cele care se acordã condiþionat, respectiv dacã
nivelul venitului beneficiarului se situeazã sub un prag
prestabilit.
Prestaþiile independente de un prag al venituluisunt cele care se acordã necondiþionat de nivelul
veniturilor beneficiarului.
Social protection functions are:
– sickness/health care;
– disability;
– old age;
– survivor;
– family/children;
– unemployment;
– housing;
– social exclusion / non-classified elsewhere).
Expenditure of social protection include:
– expenditure for social protection benefits;
– administrative costs;
– other types of expenditure (for instance, bank
interests related to social funds);
Expenditure for social protection benefitsrepresent the value of social protection resources
allocated to the beneficiaries in cash or in kind (goods
and/or services).
Administrative costs represent the expenditure for
the organization and administration of social protection
schemes.
Means - tested benefits are conditioned provisions,
respectively if the level of the beneficiary income is under
a preset threshold.
Non-means tested benefits are unconditioned
provisions by the level of the beneficiary income.
Evoluþia numãrului mediu al pensionarilorEvolution of average number of pensioners6.G1
Evoluþia numãrului mediu al pensionarilor de asigurãri socialeEvolution of average number of social insurance pensioners6.G2
���� ���� ���� ���� ���� ����
�� ���� ���� ���� ��� ����
���� ���� ���� ���� ���� �����
���
����
���
����
����
����
����
Pensionari - totalPensioners - total
Pensionari de asigurãri socialeSocial insurance pensioners
mii persoane / thou persons
mii persoane / thou persons
���� �� �� ��� ���� ����� ���� ���� ���� ��� ����
���� ���� ���� ���� ���� �����
���
����
���
����
����
Pensionari de asigurãri sociale (exclusiv agricultori)Social insurance pensioners (excluding farmers)
Pensionari de asigurãri sociale de statState social insurance pensioners
Evoluþia pensiei medii nominale ºi realeEvolution of nominal and real average pension6.G4
Evoluþia pensiei medii lunareEvolution of monthly average pension6.G3
���� ���� ���� ���� ���� ����
��� ������
��
��
���
�����
��
��
�
����
���
����
�
��
���
��
���
���
���
���
���
Pensionari de asigurãri socialeSocial insurance pensioners
Pensionari de asigurãri sociale de statState social insurance pensioners
Pensionari de asigurãri sociale - agricultoriSocial insurance pensioners - farmers
���� ���� ���� ���� ���� ����
����
��� ���
����
����
��
�����
����
����
��
���
��
�
��
�
��
��
�
Indicele pensiei nominaleNominal pension index
%
Indicele pensiei realeReal pension index
anul precedent = 100 / previous year = 100
lei / persoanã / lei person
PROTECÞIA SOCIALÃ A ªOMERILOR
6.1 Cheltuielile cu protecþia socialã a ºomerilor6.2 Indemnizaþii de ºomaj6.3 Cheltuielile publice pe piaþa muncii, pe categorii de cheltuieli
ºi tipuri de intervenþii publice
ASIGURÃRI SOCIALE
6.4 Numãrul mediu al pensionarilor 6.5 Pensia medie lunarã 6.6 Pensionarii de asigurãri sociale de stat, dupã nivelul pensiei,
la 31 decembrie 20096.7 Indicii pensiei medii reale a pensionarilor de asigurãri sociale de stat6.8 Biletele pentru tratament balnear ºi odihnã acordate
prin asigurãrile sociale6.9 Biletele pentru tratament balnear acordate prin asigurãrile
sociale de stat, pe staþiuni balneoclimaterice
ASISTENÞÃ SOCIALÃ
6.10 Alocaþii ºi alte ajutoare acordate populaþiei (sume plãtite)6.11 Numãrul centrelor de plasament funcþionale ºi al serviciilor
alternative (la sfârºitul anului)6.12 Numãrul copiilor din centrele de plasament, pe grupe de vârstã
(la sfârºitul anului)6.13 Unitãþile din învãþãmântul special (la începutul anului ºcolar)6.14 Copiii ºi elevii din învãþãmântul special, dupã nivelul de educaþie
ºi pe vârste (la începutul anului ºcolar) 6.15 Minorii cu deficienþe din unitãþi de asistenþã socialã
(la sfârºitul anului)6.16 Copiii ºi elevii din învãþãmântul special, primar ºi gimnazial,
pe tipuri de unitãþi (la începutul anului ºcolar)6.17 Centre pentru asistarea adulþilor, la 31 decembrie6.18 Numãrul beneficiarilor din sistemul de protecþie a copilului
aflat în dificultate6.19 Persoane adulte îngrijite în centre de asistenþã socialã ale
autoritãþii naþionale pentru persoanele cu handicap, pe tipuri de deficienþe, la 31 decembrie 2009
6.20 Cheltuielile pentru protecþia socialã a persoanelor cu handicap, neinstituþionalizate
6.21 Veniturile ºi cheltuielile de protecþie socialã6.22 Cheltuielile de protecþie socialã, pe funcþii de protecþie socialã
ºi categorii de cheltuieli6.23 Ponderea cheltuielilor din cadrul fiecãrei funcþii de protecþie socialã,
în totalul cheltuielilor de protecþie socialã ºi în produsul intern brut
Teritorial
6.24 Cheltuielile cu protecþia socialã a ºomerilor, în profil teritorial,în anul 2009
6.25 Numãrul mediu al pensionarilor ºi pensia medie lunarã de asigurãri sociale de stat, în profil teritorial, în anul 2009
6.26 Cantine de ajutor social, în profil teritorial, în anul 2009
66 SECURITATE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ
SÃNÃTATE
HEALTH
7
SURSA DATELOR
Cercetãri statistice:� Cercetãri statistice realizate în unitãþile sanitare.
Surse administrative:� Ministerul Sãnãtãþii, pentru datele privind: numãrul
cazurilor noi de îmbolnãvire ºi al pacienþilor ieºiþi din
spital; asistenþa medicalã de urgenþã; activitatea de
recoltare ºi conservare a sângelui; numãrul cazurilor
de SIDA înregistrate.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
Reþeaua unitãþilor sanitare este urmãritã atât
pentru sectorul majoritar de stat, cât ºi pentru cel privat,
datele reflectând situaþia înregistratã la sfârºitul anului.
Tabelul privind ,,cazurile noi de îmbolnãvire pe clasede boli” se referã numai la datele raportate de medicii de
familie care au contract cu Casa Naþionalã de Asigurãri
de Sãnãtate. Datele din tabelul privind ,,pacienþii ieºiþidin spital” se referã numai la unitãþile din sectorul
majoritar de stat (numai reþeaua Ministerului Sãnãtãþii).
Numãrul laboratoarelor medicale din sectorul
majoritar de stat nu s-a urmãrit separat pânã în anul 2006,
acestea fiind integrate în numãrul spitalelor, policlinicilor,
dispensarelor ºi altor tipuri de unitãþi medicale.
În numãrul medicilor, stomatologilor ºipersonalului sanitar mediu este inclus ºi personalul
corespunzãtor din alte ministere ºi instituþii cu reþea proprie.
În numãrul personalului sanitar mediu sunt
incluºi: asistenþi medicali; surori medicale; tehnicieni
sanitari; oficianþi medicali; moaºe; laboranþi ºi alte
categorii de personal sanitar cu studii medii asimilate.
În numãrul personalului sanitar auxiliar sunt
incluºi: infirmiere, agenþi DDD (dezinsecþie, dezinfecþie,
deratizare), brancardieri, bãieºi, gipsari, nãmolari,
ambulanþieri ºi alte categorii de personal asimilat.
În numãrul paturilor de spital sunt incluse ºi cele
pentru nou nãscuþi din spitalele sau secþiile de obstetricã-
ginecologie; nu sunt incluse paturile pentru însoþitori.
În numãrul paturilor de spital:– la specialitatea interne sunt incluse paturile pentru:
interne, endocrinologie, boli profesionale, cardiologie,
reumatologie, nutriþie ºi diabet, gastroenterologie ºi
hematologie;
– la specialitatea chirurgie sunt incluse paturile
pentru: chirurgie generalã; chirurgie maxilofacialã;
chirurgie infantilã; chirurgie plasticã ºi reparatorie;
chirurgie cardiovascularã; neurochirurgie; chirurgie
toraco-pulmonarã; ortopedie ºi urologie;
_ la specialitatea psihiatrie sunt incluse paturile
pentru psihiatrie ºi paturile pentru recuperare
neuro - psiho - motorie;
– la specialitatea pediatrie sunt incluse paturile
pentru pediatrie ºi distrofici.
În numãrul paturilor de spital pentru copii sunt
cuprinse atât paturile din spitalele ºi secþiile de pediatrie,
cât ºi cele pentru copiii din alte spitale.
DATA SOURCE
Statistical surveys:� Statistical surveys carried out in sanitary units.
Administrative sources:� Ministry of Health, for data on: the number of new
cases of diseases and out of hospital patients,
emergency medical assistance; blood collecting and
preserving; AIDS number of registered cases.
METHODOLOGICAL NOTES
The network of sanitary units is observed both for
the state majority sector and for the private one, the data
reflecting the situation registered at the end of the year.
The table concerning ”new cases of illness, by diseaseclasses”, refer only to the data raported by family
doctors that have contracts with National House of
Health Insurance. Data in the table concerning ”out ofhospital patients” refer only to the state majority
sector’s units (only Ministry of Health network).
The number of medical labs of state majority
sector was not separately observed until 2006, being
included in the number of hospitals, polyclinics,
dispensaries and other types of medical units.
The number of physicians, dentists and ancillarymedical staff also includes the corresponding staff from
other ministries and institutions with own network.
The number of ancillary medical staff includes:
medical assistants; medical nurses; sanitary technicians;
medical officiants; midwives; laboratory assistants and
other categories of medical staff with equivalent
secondary school degrees.
The number of auxiliary medical staff includes:
sick nurses, DDR staff (disinsection, disinfection,
raticide), stretcher bearers, washers, gypsum, mud,
ambulance staff and other categories of ancillary staff.
The number of hospital beds also includes the beds
for newborn children in hospitals or obstetrics-gynaecology
section; beds for accompanying persons are not included.
The number of hospital beds for:– internal medicine includes beds for: internal
medicine, endocrinology, professional diseases,
cardiology, rheumatology, nutrition and diabetes,
gastro-enterology and haematology;
– surgery includes beds for: general surgery; jaw -
face surgery; infant surgery; plastic surgery;
cardiovascular surgery; neurosurgery; thorax - lung
surgery; orthopaedics and urology;
_ psychiatry includes beds for psychiatry and neuro -
psycho - motor recovery;
– pediatrics includes beds for pediatrics and
distrophics.
The number of hospital beds for children covers
the beds from pediatrics hospitals and departments, as
well as those for children from other hospitals.
Evoluþia principalelor unitãþi sanitareEvolution of main sanitary units7.G1
Evoluþia principalelor categorii de personal medico-sanitarEvolution of main categories of medical-sanitary staff7.G2
��� ���
����
������
���
���
�������
���
��� ����� �
��� �����
����
���
����
����
����
����
numãr unitãþi / number of units
SpitaleHospitals
PolicliniciPolyclinics
Cabinete medicale de familieFamily doctors offices
Cabinete medicale de specialitateHealth specialized offices
Cabinete stomatologiceDentist offices
Farmacii ºi puncte farmaceuticePharmacies and pharmaceutical points
CreºeCrèches
StomatologiDentists
Medici (exclusiv stomatologi)Physicians (excluding dentists)
Personal sanitar mediuAncillary medical staff
FarmaciºtiPharmaceutical chemists
�� �� ���� �� ��
� � � � �� � � � �
� � � � �� ��
��� ���� ���� ���� ���� �����
��
��
��
��
��
mii persoane / thou persons
Cazuri noi de îmbolnãvire prin boli infecþioaseNew cases of infectious diseases7.G4
Paturile din unitãþile sanitareBeds from sanitary units7.G3
PaturiBeds
��� ��� ��� ���� ���� ����
��� ���� ���� ���� ���� �����
��
�
��
��
��
��
�
�� ��� ��� ��� �� �� ���
�
�
�
�
�
�
mii paturi / thou beds paturi la 1000 locuitori beds per 1000 inhabitants
Paturi la 1000 locuitoriBeds for 1000 inhabitants
�� �� �� � � � � � � �
��
�� � ���
��
��� ���� ���� ���� ���� �����
�
��
��
�
��
��
��
��
��
TuberculozãTuberculosis
Boli diareice acuteAcute diarrhoea diseases
Hepatitã viralãViral hepatits
mii / thou
7.1 Unitãþile sanitare, pe forme de proprietate7.2 Personalul medico-sanitar 7.3 Paturile din unitãþile sanitare 7.4 Paturile de spital aferente anumitor specialitãþi medicale 7.5 Cazuri noi de îmbolnãvire prin unele boli infecþioase ºi parazitare7.6 Cazuri noi de îmbolnãvire, pe clase de boli, declarate
de medicii de familie7.7 Repartizarea cazurilor de SIDA, dupã anul înregistrãrii, pe grupe
de vârstã, sexe ºi cale de transmitere (la sfârºitul anului)7.8 Repartizarea persoanelor admise la tratament, ca urmare
a consumului de droguri, pe sexe, grupe de vârstã ºi tipuri de droguri
7.9 Numãrul pacienþilor ieºiþi din spital, pe clase de boli7.10 Asistenþa medicalã de urgenþã, în unitãþi cu proprietate
majoritar de stat7.11 Activitatea de recoltare ºi conservare a sângelui, în unitãþi
cu proprietate majoritar de stat
Teritorial
7.12 Unitãþile sanitare, în profil teritorial, în anul 20097.13 Paturile din spitale ºi personalul medico-sanitar,
în profil teritorial, în anul 2009
77 SÃNÃTATE
EDUCAÞIE
EDUCATION
8
SURSA DATELOR
Cercetãri statistice:� Cercetãri statistice realizate la începutul ºi sfârºitul
anului ºcolar (universitar) în unitãþile de învãþãmânt
de toate tipurile, pe forme de proprietate ºi niveluri
de educaþie.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
Datele statistice privind numãrul copiilor ºi elevilor
înscriºi, absolvenþilor ºi personalului didactic din
învãþãmântul preuniversitar (preºcolar, primar ºi
gimnazial, liceal, profesional, postliceal) cuprind ºi pe
cele din învãþãmântul special.
Profilurile, calificãrile profesionale ºi specializãrile în
care se pregãtesc elevii ºi studenþii sunt stabilite conform
prevederilor legislaþiei în vigoare, referitoare la
organizarea ºi funcþionarea învãþãmântului în România ºi
pe baza „Nomenclatorului profilurilor, calificãrilor
profesionale ºi specializãrilor”, întocmit de Institutul
Naþional de Statisticã împreunã cu Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului.
Datele statistice privind învãþãmântul universitar(numãrul facultãþilor, studenþii înscriºi, absolvenþii ºi
personalul didactic) includ ºi învãþãmântul superior de
scurtã duratã (colegii), precum ºi studenþii strãini care
studiazã în România; nu sunt incluºi studenþii români
care studiazã în alte þãri.
Cadrele didactice sunt înregistrate o singurã datã la
unitatea unde au cartea de muncã. În aceeaºi categorie
sunt incluºi ºi maiºtrii instructori, care desfãºoarã
activitate instructiv-educativã în sistemul de învãþãmânt.
Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei devârstã ºcolarã reprezintã raportul dintre numãrul elevilor
dintr-o anumitã grupã de vârstã, indiferent de nivelul de
educaþie ºi totalul populaþiei de aceeaºi grupã de vârstã.
DATA SOURCE
Statistical surveys:� Statistical surveys carried out at the beginning and
at the end of school year (academic year) in
educational units of all types, by type of ownership
and level of education.
METHODOLOGICAL NOTES
Data on the number of enrolled children and pupils,
graduates and teaching staff of preuniversity education
(pre-school, primary and secondary, high school, post
high school) also refer to special education.
Profiles, vocational qualifications and specializations
for pupils and students are set up according to the
stipulations of the in force legislation, referring to
education organisation and functioning in Romania and
based on ”Nomenclature of profiles, vocational
qualifications and specialisations”, drawn up by the
National Institute of Statistics together with the Ministry
of Education, Research, Youth and Sport.
Statistical data on tertiary education (number of
faculties, enrolled students, graduates and teaching
staff) also include short term higher education (colleges),
as well as foreign students who study in Romania;
Romanian students who study in other countries are not
included.
Teaching staff is registered only once at the unit
where there is the work record. Foremen trainers who carry
out training-educational activity within the educational
system are also included in the same category.
Enrollment rate for school aged populationrepresents the ratio between number of pupils from a
certain age group, no matter of education level and total
population of the same age group.
Personalul didactic, pe niveluri de educaþie Teaching staff, by level of education8.G1
Populaþia ºcolarã, pe niveluri de educaþie (exclusiv postuniversitare)School aged population, by level of education (excluding post-university education)8.G2
Învãþãmânt preºcolarPre-school education
Învãþãmânt primar ºi gimnazialPrimary and secondary education
Învãþãmânt licealHigh school education
Învãþãmânt profesional ºi de uceniciVocational and apprenticeship education
Învãþãmânt postliceal ºi de maiºtriPost high school and foremen education
Învãþãmânt superiorTertiary education
����� �����
����� ����
���������
���� ���
��� ���
��� �����
2004 / 2005 2009 / 2010
Preprimar (preºcolar)Pre-primary (pre-school)
Primar (clasele I-IV)Primary (forms I-IV)
SecundarSecondary
Post secundarPost secondary
Terþiar (superior)Tertiary (higher)
��� ���� ��� ��� ��� ���
���� ���� ��� ��� ���� ����
��� ���� ���� � �� � � ���
���� ��� ��� ��� ���� ���
����� ����� ����� ���� ��� � ���
�
�
�
�
��� �� � �� ��� ���
%
Absolvenþii, pe niveluri de educaþie Graduates, by level of education8.G4
Ponderea elevilor care studiazã o limbã strãinã (prima limbã modernã),în total elevi din învãþãmântul preuniversitarWeight of pupils learning a foreign language (first foreign language),in total number of pupils from pre-university education8.G3
Învãþãmânt primar Primary education
Învãþãmânt gimnazialSecondary education
Învãþãmânt licealHigh school education
Învãþãmânt profesional ºi de uceniciVocational and apprenticeship education
Învãþãmânt postliceal ºi de maiºtriPost high school and foremen education
����� �����
���� �����
� ��� �����
�� �������� ����
2004 / 2005 2009 / 2010
Învãþãmânt gimnazialSecondary education
Învãþãmânt licealHigh school education
Învãþãmânt profesional ºi de uceniciVocational and apprenticeship education
Învãþãmânt postliceal ºi de maiºtriPost high school and foremen education
Învãþãmânt superiorTertiary education
����� �����
����� �����
�����
�����
����
����
����
� ���
2004 / 2005 2008 / 2009
Ponderea absolvenþilor din învãþãmântul liceal, pe profiluri Weight of high-school graduates, by profile8.G5
Structura studenþilor, pe grupe de specializãri, din învãþãmântul superior Students in higher education institutes, by specialization groups8.G6
Licee ºi colegii teoretice (inclusiv liceele de informaticã)Theorethical high schools and colleges (including the informatics high schools)
Licee industriale (inclusiv liceele de metrologie)Industrial high schools (including the metrology high schools)
Licee economice ºi administrativeEconomic and administrative high schools
Alte liceeOther high schools
TehniceTechnical
Medico-farmaceuticeMedicine and pharmacy
ªtiinþe economiceEconomics
ªtiinþe juridice Law science
Universitar-pedagogiceUniversity-pedagogy
ArtisticeArtistic
Anul universitar / Academic year
��� � ����
���� ����
� �� �� �
��� �����
����� �����
��� ����
2004 / 2005 2009 / 2010
������ ���
���������
����������
�������
2004 / 2005 2008 / 2009
8.1 Învãþãmântul pe niveluri de educaþie (învãþãmânt de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)
8.2 Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie ºi sexe (învãþãmânt de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)
8.3 Personalul didactic pe niveluri de educaþie ºi sexe8.4 Absolvenþii pe niveluri de educaþie (învãþãmânt de zi, seral,
cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)8.5 Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie ºi tipuri de ºcoli 8.6 Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã8.7 Elevii înscriºi în învãþãmântul preuniversitar,
dupã studiul limbilor moderne8.8 Învãþãmântul preuniversitar, dupã limba de predare (învãþãmânt
de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)8.9 Învãþãmântul liceal, pe profiluri (învãþãmânt de zi, seral,
cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)8.10 Învãþãmântul profesional, de ucenici, postliceal ºi de maiºtri,
pe tipuri de ºcoli ºi profiluri de pregãtire8.11 Învãþãmântul special8.12 Învãþãmântul superior, pe localitãþi (învãþãmânt de zi, seral,
cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)8.13 Învãþãmântul superior, pe grupe de specializãri (învãþãmânt de zi,
seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)8.14 Învãþãmântul superior din instituþii private, pe localitãþi,
în anul universitar 2009/20108.15 Învãþãmântul superior din instituþii private, pe grupe
de specializãri8.16 Învãþãmântul pe niveluri de educaþie din instituþiile private 8.17 Numãrul elevilor care au promovat clasa a VIII-a ºi examenul
de bacalaureat (învãþãmânt de zi, seral ºi cu frecvenþã redusã)8.18 Rata abandonului în învãþãmântul preuniversitar
Teritorial
8.19 Populaþia ºcolarã, în profil teritorial ºi niveluri de educaþie, în anul ºcolar 2009/2010
8.20 Învãþãmântul preºcolar, în profil teritorial, în anul ºcolar 2009/2010
8.21 Învãþãmântul primar ºi gimnazial, în profil teritorial, în anul ºcolar 2009/2010 (învãþãmânt de zi, seral ºi cu frecvenþã redusã)
8.22 Învãþãmântul liceal, în profil teritorial, în anul ºcolar 2009/2010 (învãþãmânt de zi, seral ºi cu frecvenþã redusã)
8.23 Învãþãmântul profesional, în profil teritorial, în anul ºcolar 2009/2010 (învãþãmânt de zi, seral ºi cu frecvenþã redusã)
8.24 Învãþãmântul postliceal, în profil teritorial, în anul ºcolar 2009/2010 (învãþãmânt de zi ºi seral)
8.25 Învãþãmântul de maiºtri, în profil teritorial, în anul ºcolar 2009/2010 (învãþãmânt de zi ºi seral)
8.26 Învãþãmântul superior, în profil teritorial, în anul universitar 2009/2010 (învãþãmânt de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)
8.27 Numãrul elevilor care au promovat examenul de bacalaureat,în profil teritorial, în anul ºcolar 2008/2009 (învãþãmânt de zi, seral ºi cu frecvenþã redusã)
8.28 Absolvenþii în profil teritorial ºi niveluri de educaþie, în anul ºcolar / universitar 2008/2009 (învãþãmânt de zi, seral, cu frecvenþã redusã ºi deschis la distanþã)
8.29 Rata abandonului în învãþãmântul preuniversitar, în profil teritorial, în anul ºcolar 2008/2009
88 EDUCAÞIE
CULTURÃ ªI SPORT
CULTURE AND SPORT
9
SURSA DATELOR
Cercetãri statistice:� Cercetãri statistice privind activitatea bibliotecilor,
muzeelor ºi instituþiilor de spectacol.
Surse administrative:� Biblioteca Naþionalã a României, pentru datele
privind intrãrile în Depozitul Legal al cãrþilor ºi
broºurilor, ziarelor ºi revistelor, manualelor ºi
cursurilor universitare tipãrite în anul de referinþã;
� Societatea Românã de Televiziune, Centrul Naþional
al Cinematografiei (R.A.D.E.F. „ROMÂNIAFILM“,
Sahiafilm, Castelfilm, Animafilm, Atlantisfilm etc.),
pentru numãrul ºi activitatea cinematografelor,
producþia, distribuþia ºi proiecþia filmelor;
� Consiliul Naþional al Audiovizualului, Societatea
Românã de Televiziune, Societatea Românã de
Radiodifuziune, pentru emisiunile de radio ºi
televiziune;
� Ministerul Culturii ºi Patrimoniului Naþional, pentru
activitatea instituþiilor publice de culturã ºi culte.
� Autoritatea Naþionalã pentru Sport ºi Tineret.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
CULTURÃ
Producþia de cãrþi ºi broºuri cuprinde toate
publicaþiile neperiodice imprimate ºi editate în þarã, oferite
publicului, ºi care ar trebui sã figureze în bibliografia
naþionalã a þãrii, cu excepþia publicaþiilor editate în scopuri
publicitare, cataloage, prospecte de reclamã comercialã,
industrialã ºi turisticã, publicaþii care atrag atenþia asupra
unor produse ºi servicii furnizate de editor, publicaþii cu
caracter efemer: orare, tarife, anuare telefonice, programe
de spectacole, expoziþii, târguri, statute ºi bilanþuri,
calendare, opere muzicale, producþie cartograficã (cu
excepþia atlasurilor ºi hãrþilor). În producþia de cãrþi se mai
cuprind: publicaþiile oficiale ale administraþiei publice (cu
excepþia celor confidenþiale), manualele ºcolare, cursurile
ºi tezele universitare, cãrþi ºi broºuri reeditate, lucrãri
ilustrate, culegeri de gravuri ºi reproduceri de artã,
desene, albume de cãrþi ºi broºuri ilustrate, albume de
benzi desenate. O publicaþie este consideratã cã a fost
oferitã publicului atunci când s-a putut cumpãra din
comerþ, contra cost sau a fost oferitã gratuit.
În „Numãrul cãrþilor ºi broºurilor tipãrite, intrateîn Depozitul Legal al Bibliotecii Naþionale“ s-au
cuprins lucrãrile apãrute pe întreg teritoriul þãrii realizate
de editurile publice ºi particulare, atelierele instituþiilor de
învãþãmânt superior, oficiile de informare ºi documentare
cu activitate editorialã.
DATA SOURCE
Statistical surveys:� Statistical surveys on libraries, museums and
entertainment institutions activity.
Administrative sources:� The National Library of Romania, for data on inputs
in Legal Stock of books and booklets, newspapers
and magazines, school books and university
courses printed in the reference year;
� Romanian Television Company, Cinema National
Center (R.A.D.E.F. „ROMÂNIAFILM“, Sahiafilm,
Castelfilm, Animafilm, Atlantisfilm a.s.o.), for
cinemas number and activity, film output, distribution
and projection;
� Audio-visual National Council, Romanian Television
Company, Romanian Broadcasting Company, for
radio and television broadcasts;
� Ministry of Culture and National Heritage, for public
institutions of culture and cults activity.
� National Authority of Sports and Youth.
METHODOLOGICAL NOTES
CULTURE
Output of books and booklets comprises all
occasional publications printed and issued in the country
for the public and which should be included in the national
bibliography, excepting publications issued for advertising
purposes, catalogues, prospects of commercial, industrial
and tourism advertisment, those which draw attention over
some products and services supplied by the publisher,
transient publications: time-tables, tariffs, telephone
yearbooks, shows, exhibitions and fairs programs, statutes
and balance-sheets, calendars, musical operas,
cartography output (excepting atlases and maps). Books
output also includes: official publications of public
administration (excepting confidential ones), school
books, university courses and theses, republished books
and booklets, illustrated papers, collections of engravings
and art reproductions, designs, albums of illustrated books
and booklets, albums of cartoons. A publication is
considered as released when it could be bought on the
market or when is offered free of charge.
"Number of printed books and booklets whichentered the Legal Book Stock of the National Library"comprises papers issued on the whole country territory
printed by public and private publishing-houses,
workshops of tertiary education institutions, information
and documentation offices.
Titlul publicaþiei este utilizat ca unitate de mãsurã
a numãrului de lucrãri ce se editeazã sau se publicã -
prezentat sub forma unui volum de sine stãtãtor din
punct de vedere tipografic. În cazul ziarelor ºi revistelor
se considerã ca „titlu“ denumirea separatã a fiecãrui ziar
sau revistã.
Tirajul este numãrul exemplarelor în care s-a tipãrit
o carte, o broºurã, un ziar sau revistã, sau orice altã
tipãriturã.
Noþiunile utilizate au urmãtoarele semnificaþii:
Cartea reprezintã publicaþia neperiodicã având cel
puþin 49 pagini;
Broºura reprezintã publicaþia neperiodicã care
conþine între 5 ºi 48 pagini.
Biblioteca este instituþia, compartimentul sau
structura specializatã al cãrei scop principal este de a
constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta ºi a conserva
colecþii de cãrþi, publicaþii, alte documente specifice ºi
baze de date pentru a facilita utilizarea acestora în scop
de informare, cercetare, educaþie sau recreere.
Biblioteca Naþionalã a României este instituþia
autorizatã prin lege sã exercite funcþia de agenþie
naþionalã, de depozit legal ºi este responsabilã de
culegerea ºi conservarea tuturor publicaþiilor editate în
þarã (indiferent dacã sunt destinate difuzãrii comerciale
sau gratuite) de cãtre persoane fizice sau juridice
române, ori executate de acestea peste hotare,
întocmeºte statistica oficialã a ediþiilor naþionale, are rolul
de centru naþional de informare bibliograficã, stabileºte
cataloagele colective etc.
Noþiunile utilizate pentru caracterizarea activitãþii
bibliotecilor au urmãtoarele semnificaþii:
Volume de bibliotecã sunt considerate cãrþile,
broºurile, colecþiile de ziare ºi reviste cu minimum 5
pagini, precum ºi materialele audiovizuale (casete cu
benzi magnetice, diafilme, CD-uri, DVD-uri etc.) pentru
toate tipurile de biblioteci: naþionale, judeþene, municipale,
orãºeneºti ºi comunale, ale instituþiilor de învãþãmânt
superior, ale operatorilor economici ºi ale unitãþilor
ºcolare;
Utilizator, persoanã care consultã în sediul
bibliotecii sau împrumutã pentru acasã cel puþin o datã
într-un an calendaristic o carte, broºurã sau o altã
publicaþie aparþinând bibliotecii respective.
Producþia ziarelor ºi revistelor cuprinde toate
publicaþiile periodice editate ºi imprimate în þarã, oferite
publicului ºi care, în general, ar trebui sã figureze în
bibliografia naþionalã a þãrii; sunt exceptate publicaþiile
editate în scopuri publicitare: reclamã comercialã,
industrialã ºi turisticã, publicaþiile produselor ºi serviciilor
furnizate de editori, publicaþiile cu caracter ocazional:
orare, tarife, anuare telefonice, programe de spectacole,
expoziþii, târguri, statute ºi bilanþuri ale societãþilor,
directive ºi circulare, calendare ºi opere muzicale,
producþia cartograficã (cu excepþia atlasurilor ºi hãrþilor).
Mai sunt cuprinse în producþia de ziare ºi reviste: colecþiile
Title of the publication is used as measurement
unit of papers number, printed or issued as independent
volume from printing viewpoint. In case of newspapers
and magazines, "title" is considered every separate
name of newspaper or magazine.
Number of printed copies represents the number
of copies printed for a book, a booklet, a newspaper or
magazine or any other publication.
The terms used have the following meaning:
Book represents an occasional publication of at
least 49 pages;
Booklet represents an occasional publication of
5 - 48 pages.
Library is the institution, compartment or
specialized structure whose main purpose is to
constitute, organize, process, develop and preserve
collections of books, publications, other specific
documents and databases in order to facilitate their use
for information, research, education or recreation.
The National Library of Romania is the institution
authorized by law to exercise the position of a national
agency, of legal deposit and it is responsible to deal with
the collection and preservation of all publications issued
in the country (irrespective of being meant to
commercial or free of charge dissemination) by
Romanian natural or legal persons or issued abroad; it
builds up the official statistics of national publications; it
plays the role of a national center of bibliographical
information; it sets up collective catalogues a.s.o.
The terms used for characterizing the libraries
activity have the following meaning:
Volumes of library comprise books, booklets,
collections of newspapers and magazines of minimum 5
pages, as well as audio-visual materials (magnetic tape
cassettes, film-strips, CD, DVD, a.s.o.) for all types of
libraries: national, county, municipality, town and
communal, higher education institutions, economic and
school operators;
User, natural person who lends for home (or
consults inside the library) at least once a year a book, a
booklet or another publication belonging to a library.
Output of newspapers and magazines includes all
periodicals printed and issued in the country for the
public and which, generally, should be comprised in the
national bibliography, excepting publications printed for
advertising purposes: commercial, industrial and tourism
advertisment, publications on products and services
supplied by publishers, occasional publications: time-
tables, tariffs, telephone yearbooks, shows, exhibitions
and fairs programs, statutes and balance sheets of
companies, directives and circulars, calendars and
musical operas, cartography output (excepting atlases
and maps). Output of newspapers and magazines also
de legi ºi regulamente ale administraþiei publice (cu
excepþia celor confidenþiale sau rezervate unor distribuþii
interne), periodicele academice ºi ºtiinþifice, universitare ºi
ale instituþiilor de cercetãri sau culturale, periodice ale
organizaþiilor profesionale, sindicale, politice, sportive,
buletine parohiale ºi ºcolare, programele de radio ºi
televiziune dacã sunt publicate sub formã de reviste.
Noþiunile utilizate au urmãtoarele semnificaþii:
Ziarul reprezintã publicaþia cotidianã sau cu o
periodicitate mai mare în care se publicã ºtiri, informaþii,
comentarii asupra celor mai recente evenimente interne
ºi internaþionale: politice, sociale, culturale, profesionale,
sportive etc.;
Revista reprezintã publicaþia periodicã prin care se
trateazã fie subiecte de interes general fie unele de
specialitate (studii ºi informaþii documentare referitoare
la unele probleme din diverse domenii: legislaþie, politicã,
economie, culturã, filozofie, tehnicã, medicinã, modã,
sport etc.).
Producþia naþionalã de filme este formatã din
totalitatea filmelor cu bandã normalã ºi îngustã destinate
proiecþiei cinematografice comerciale (nu sunt cuprinse
filmele realizate pentru televiziune); un film este
considerat produs în cursul unui an de referinþã dacã, în
anul respectiv a fost încheiatã producþia ºi a fost
proiectat în public pentru prima oarã.
Distribuþia filmelor reprezintã activitatea
întreprinderilor specializate care au distribuit reþelei
cinematografice naþionale filme integral naþionale, filme
în coproducþii ºi filme strãine.
Exploatarea filmelor este activitatea de difuzare
cãtre public a totalitãþii filmelor (integral naþionale, în
coproducþie ºi strãine) prin reþeaua comercialã fixã (sãli)
sau în aer liber ºi prin grupurile mobile de proiecþie
dotate cu echipamente tehnice de specialitate.
Emisiunile la radio ºi televiziune reprezintã
programele staþiilor de radioemisiune ºi de televiziune
transmise, având ca tematicã activitãþile sociale,
economice, politice, artistice etc. Unitatea de mãsurã a
emisiunilor este „ora-program“.
SPORT
În numãrul secþiilor sportive afiliate pe ramuri desport aparþinând cluburilor publice ºi private, precum ºi
asociaþiilor sportive sunt cuprinse cele care s-au afiliat la
federaþiile naþionale sportive.
Sportivii legitimaþi sunt acei sportivi aflaþi în
evidenþa federaþiilor naþionale ºi care participã la
sistemul competiþional organizat de cãtre acestea. În
rândul acestora nu sunt cuprinºi sportivii aflaþi în
evidenþa comisiilor judeþene constituite pe ramuri de
sport sau cei care practicã activitãþi sportive
necompetiþionale.
În numãrul antrenorilor cu normã întreagã sauarbitrilor sunt cuprinse persoanele care au o calificare
recunoscutã de federaþiile naþionale ºi au desfãºurat
activitate în anul 2009.
includes: collections of laws and regulations of public
administration (excepting confidential ones or those for
internal use), academic and scientific, university
periodicals of research or cultural institutions, periodicals
of vocational, trade-union, political, sport organizations,
parish and school bulletins, radio and TV programs if are
issued as magazines.
The terms used have the following meaning:
Newspaper represents a daily publication or with
higher periodicity, issuing news, information, comments
on the most recent internal and international events of
political, social, cultural, vocational, sport a.s.o.;
Magazine represents a periodical on a subject of
general interest or specialised (documentary studies and
information referring to topics from various fields:
legislation, policy, economy, culture, philosophy,
technique, medicine, fashion, sport a.s.o.).
National output of films represents all films of
normal and narrow strip for commercial cinema
projection (TV films are not included); a film is
considered as released during the reference year, when
the production was finished and it was projected in public
for the first time.
Distribution of films represents the activity of
specialized enterprises which distributed to the national
cinemas network entirely national films, coproduction
and foreign films.
Exploitation of films represents all films (national,
in coproduction and foreign) broadcasted for the public
by fixed commercial network (own halls) or in the open
air and by mobile groups of projection endowed with
specialized technical equipment.
Radio and TV broadcasts represent programs
broadcasted by radio and TV stations having as topics
social, economic, political, artistic a.s.o. activities. The
measurement unit of broadcasts is "hour-program".
SPORT
The number of affiliated sport sections by sportbranches, belonging to the public and private clubs and
associations, includes those affiliated to national sport
federations.
The legitimated sportsmen are those sportsmen in
the evidence of national federations and taking part in
the competitions system organized by them. Sportsmen
in the evidence of the county commissions by sport
branches or practising non-competitivity sport activities
are not included among them.
The number of full time coaches or refereesincludes those having a qualification recognized by the
national federations and who carried out an activity in
2009.
Numãrul ºi tirajul cãrþilor ºi broºurilor tipãrite, intrate în Depozitul Legal al Bibliotecii NaþionaleNumber and copies of printed books and booklets, which entered the Legal Book Stock of the National Library9.G1
Volume existente ºi eliberate din biblioteciExisting and lent volumes of libraries9.G2
���� ���� ���� ��� ���� ����
���� ���� ��� ���� ���� ����
���� ���� ���� ���� ��� �����
��
��
��
�
��
��
��
��
�
���
��
���
������
���
���
���� ����
����
����
��
���� ���� ���� ���� ��� �����
����
����
����
���
����
����
����
����
���
Titluri / Titles Tiraj - mii / Copies - thou
Volume existenteExisting volumes
Volume eliberateLent volumes
milioane volume / million volumes
Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodiceNewspapers, magazines and other periodicals9.G3
Structura emisiunilor la radio în limbile minoritãþilor naþionaleStructure of radio broadcasts in national minorities languages9.G4
���� ���� ���� ���� ��� ����
��� ������
����
���� ���
���� ������
����
��� ����
� � � �� ��
���
���
���
����
����
����
Titluri - total / Titles- total
Cotidiene / Daily newspapers
Alte periodicitãþi / Other periodicities
numãr / number
2004 2009
���� ����
�� ���
�� ���
��� ���
Maghiarã / Hungarian Sârbã / Serbian
Germanã / German Alte limbi / Other languages
CULTURÃ
9.1 Cãrþile ºi broºurile tipãrite, intrate în Depozitul Legal al Bibliotecii Naþionale
9.2 Manuale ºcolare ºi cursuri universitare tipãrite, dupã limba de predare
9.3 Biblioteci9.4 Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice9.5 Muzee9.6 Cinematografe9.7 Producþia de filme9.8 Instituþii de spectacol9.9 Emisiuni la radio ºi televiziune (proprietate majoritar de stat)
9.10 Structura programelor difuzate la posturile de radio ºi televiziune(proprietate majoritar privatã)
SPORT
9.11 Federaþiile sportive9.12 Clasamentul general la competiþiile internaþionale oficiale
pe federaþii, în anul 20099.13 Medaliile obþinute de sportivii români la Jocurile Olimpice,
Campionatele Mondiale ºi Europene9.14 Medaliile obþinute de sportivii români, pe ramuri de sport,
la Jocurile Olimpice, în perioada 1896-20089.15 Participarea sportivilor români la Jocurile Olimpice
Teritorial
9.16 Biblioteci, în profil teritorial, în anul 20099.17 Cinematografe, în profil teritorial, în anul 20099.18 Activitatea sportivã, în profil teritorial, în anul 2009
99 CULTURÃ ªI SPORT
PREÞURI
PRICES
10
SURSA DATELOR
Cercetãri statistice:� Cercetarea statisticã a bugetelor de familie ºi
cercetarea statisticã structuralã în întreprinderi,
pentru elaborarea sistemelor de ponderare folosite
la calculul indicelui de preþuri;
� Cercetarea statisticã privind preþurile ºi tarifele
mãrfurilor ºi serviciilor care intrã în consumul
populaþiei, realizatã pe eºantioane reprezentative de
sortimente, precum ºi unitãþi de observare
(magazine, pieþe ºi unitãþi prestatoare de servicii),
pentru calculul indicilor preþurilor de consum;
� Cercetarea statisticã privind preþurile de producþie
ale produselor ºi serviciilor industriale, realizatã pe
eºantioane reprezentative de produse, sortimente,
precum ºi unitãþi de observare (operatori
economici), pentru calculul indicilor preþurilor
producþiei industriale;
� Cercetarea statisticã privind preþurile de
achiziþie/vânzare ale produselor agricole, realizatã la
circa 200 operatori economici (procesatori,
comercianþi, societãþi comerciale agricole) ºi în 50
oboare, pe un nomenclator de 180 produse/varietãþi;
� Cercetarea statisticã asupra preþurilor principalelor
produse vândute de cãtre producãtorii particulari în
pieþele agroalimentare, pe un eºantion de
138 produse/varietãþi, în 100 de pieþe din
95 localitãþi urbane;
� Cercetarea statisticã privind preþurile principalelor
produse care reprezintã consum intermediar în
agriculturã, realizatã la circa 120 operatori
economici (procesatori, comercianþi, societãþi
comerciale agricole), pe un eºantion de
1260 produse/sortimente.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
INDICELE PREÞURILOR DE CONSUM (IPC)mãsoarã evoluþia de ansamblu a preþurilor mãrfurilor
cumpãrate ºi a tarifelor serviciilor utilizate de cãtre populaþie
într-o anumitã perioadã (denumitã perioadã curentã), faþã
de o perioadã anterioarã (denumitã perioadã de bazã sau
de referinþã). Indicele preþurilor de consum se calculeazã
numai pentru elementele care intrã în consumul direct al
populaþiei, fiind excluse: consumul din resurse proprii,
cheltuielile cu caracter de investiþii ºi acumulare, dobânzile
plãtite la credite, ratele de asigurare, amenzile, impozitele
etc., precum ºi cheltuielile aferente plãþii muncii pentru
producþia agricolã a gospodãriilor individuale.
Preþurile sunt colectate din circa 7000 de unitãþi aflate în
68 de centre de colectare selectate din 42 localitãþi urbane,
în funcþie de volumul vânzãrilor ºi de numãrul populaþiei.
DATA SOURCE
Statistical surveys:� Family budgets statistical survey and structural
business statistical survey, to carry out the
weighting systems used in the calculation of the
price index;
� Statistical survey on prices and tariffs of goods and
services included in population consumption, carried
out based on representative samples of
assortments, as well as observation units (shops,
markets and units rendering services), for the
calculation of consumer price indices;
� Statistical survey on production prices of industrial
products and services, carried out on representative
samples of products, assortments, as well as
observation units (economic operators), for the
calculation of industrial production price indices;
� Statistical survey on purchase/ selling prices of
agricultural products, carried out for about
200 economic units (processers, tradesmen, trade
agricultural companies) and 50 markets, on a
nomenclature of 180 products/items;
� Statistical survey on prices for main agricultural
products, sold by private producers in agro-food
markets on a sample of 138 products (varieties) in
100 markets and 95 urban localities;
� Statistical survey on prices of main products which
represent intermediate consumption in agriculture,
carried out for about 120 economic units
(processers, tradesmen, trade agricultural
companies), on a sample of 1260 products/items.
METHODOLOGICAL NOTES
CONSUMER PRICE INDEX (CPI) measures the
overall evolution of prices for purchased goods and tariffs
of services used by the population during a certain
period (called current period), as against a previous
period (called base or reference period). The Consumer
Price Index is calculated only for the elements that form
part of the population's direct consumption, excluding
the following: consumption from one's own resources,
investment and accumulation expenses, interest paid on
credits, insurance rates, fines, taxes, etc., as well as
expenses for the payment of the work done for the
agricultural production of individual households.
Prices are collected from circa 7000 units located in
68 collection centres selected from 42 urban localities,
depending on the volume of sales and the population number.
Perioadele de referinþã pentru colectarea preþurilor
sunt 1-7, 10-17, 21-27 ale fiecãrei luni, astfel ca pentru
cele aproximativ 1700 de sortimente selectate în
eºantionul de bunuri ºi servicii se înregistreazã periodic
circa 94000 de preþuri.
Indicele se calculeazã prin agregarea indicilor
individuali la nivel de post de cheltuieli, grupã
(alimentarã, nealimentarã ºi servicii) ºi total.
Ponderile utilizate pentru agregarea indicilor de preþ de
consum sunt obþinute din cercetarea statisticã a bugetelor
de familie ºi rezultã din structura cheltuielilor medii lunare
efectuate de o gospodãrie pentru cumpãrarea bunurilor ºi
plata serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai.
Ponderile se actualizeazã anual, luându-se în considerare
cea mai recentã estimare a cheltuielilor populaþiei.
Indicii armonizaþi ai preþurilor de consum (IAPC) au
luat fiinþã în Uniunea Europeanã ca rãspuns la necesitatea
de a stabili indici comparabili ai preþurilor de consum la
nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, care sã
permitã mãsurarea stabilitãþii preþurilor la nivelul zonei euro
dar ºi mãsurarea gradului de convergenþã a preþurilor,
criteriu de aderare la Uniunea Monetarã Europeanã.
Diferenþele dintre cei doi indici de preþ de consum
sunt nesemnificative în cazul României ºi constau în:
– clasificarea utilizatã pentru agregarea ºi prezentarea
indicilor armonizaþi este cea convenitã de
CEE/Eurostat/OECD;
– IAPC reflectã evoluþia preþurilor ºi tarifelor achiziþionate
ºi consumate pe teritoriul României atât de persoanele
fizice rezidente cât ºi de cele nerezidente (acestea din
urmã nu sunt incluse în IPC naþional);
– ponderile aferente anului de bazã stabilit în calcul
IPC sunt rescalate la luna decembrie a anului
precendent în cazul IAPC;
– perioada de referinþã utilizatã pentru prezentarea
IAPC este anul 2005.
INDICELE PREÞURILOR PRODUCÞIEIINDUSTRIALE (IPPI) mãsoarã evoluþia în timp a
preþurilor produselor industriale fabricate de producãtori
interni, livrate atât pe piaþa internã cât ºi pe piaþa externã.
Indicele preþurilor producþiei industriale este calculat
conform cerinþelor ºi standardelor Regulamentului
Consiliului CE nr.1165/1998, amendat prin
Regulamentul CE nr.1158/2005 cu privire la statisticile
pe termen scurt ºi acoperã aproape în totalitate
sectoarele industriilor extractivã ºi prelucrãtoare, precum
ºi sectorul energetic.
Preþurile colectate sunt preþuri de producãtor, adicã
includ accizele ºi alte impozite pe produs, dar nu includ
TVA.
Preþurile sunt colectate de la aproximativ 2000 de
operatori economici, selectaþi în funcþie de cifra de afaceri
raportatã în cadrul cercetãrii statistice Ancheta Statisticã
Anualã (structuralã) în întreprinderi (ASA) realizatã în
perioada aferentã anului de bazã (2005). Gradul de
acoperire obþinut este cuprins între 60% ºi 100% din cifra
de afaceri aferentã fiecãrei clase CAEN Rev. 2.
The reference periods for price collection are 1-7,
10-17, 21-27 each month; thus, for the approximately
1700 assortments selected in the sample of goods and
services, circa 94000 prices are recorded periodically.
The index is calculated by aggregating the individual
indices at the level of expenditure items, groups (food,
non-food and services) and overall.
The weights used to aggregate the Consumer Price
Indices are obtained from the Family Budget Survey and
result from the structure of the monthly average expenditure
incurred by a household for the purchase of goods and the
payment of services necessary for meeting living needs.
The weights are updated annually, taking into account the
most recent estimation of the population's expenditure.
The Harmonised Indices of Consumer Prices (HICP)
were created within the European Union in response to
the need to establish comparable Consumer Price
Indices at the level of EU Member States, in order to
allow the measurement of price stability in the euro area
as well as the measurement of price convergence, a
criterion for joining the European Monetary Union.
The differences between the two Consumer Price
Indices are insignificant in the case of Romania and
consist in the following:
– the classification used to aggregate and present
harmonised indices is the one agreed upon by
EEC/Eurostat/OECD;
– the HICP reflects the evolution of the prices of goods and the
tariffs of services purchased and consumed on Romanian
territory both by resident and non-resident physical persons
(the latter are not included in the national CPI);
– the weights of the base year set in the calculation of
the CPI are rescaled to the previous year's
December in the case of the HICP;
– the reference period used for the presentation of the
HICP is the year 2005.
THE INDUSTRIAL PRODUCTION PRICE INDEX(IPPI) measures the evolution over time of the prices of
industrial products manufactured by domestic producers,
delivered on the domestic and non-domestic markets.
The Industrial Production Price Index is calculated in
accordance with the requirements and standards of
Council Regulation (EC) No. 1165/98 concerning
short-term statistics, amended by Regulation (EC)
No. 1158/2005 of the European Parliament and of the
Council, and covers almost fully the mining and quarrying
sector, the manufacturing sector and the energy sector.
The prices collected are producer prices, meaning
they include duties and other taxes on products, but do
not include the VAT.
Prices are collected from approximately 2000
economic operators, selected depending on the turnover
reported in the annual Structural Business Survey
conducted during the period corresponding to the base
year (2005). The coverage obtained ranges between
60% and 100% of the turnover corresponding to each
CANE Rev. 2 class.
Colectarea se realizeazã o datã pe lunã ºi constã în
înregistrarea preþurilor la nivel de sortiment, considerat
reprezentativ de cãtre fiecare operator economic inclus
în eºantion.
Indicele se calculeazã prin agregarea indicilor
individuali la nivel de produs/operator economic, produs
PRODROM, clasã CAEN Rev. 2, diviziune CAEN Rev. 2,
secþiuni CAEN Rev. 2 ºi total industrie.
Ponderile utilizate pentru calculul indicilor preþurilor
producþiei industriale sunt stabilite separat pe destinaþii
(piaþa internã sau piaþa externã). Valorile de ponderare
pentru toate nivelurile de agregare s-au determinat din
Ancheta Statisticã Anualã (structuralã) în întreprinderi
(ASA) realizatã în perioada aferentã anului de bazã
(2005).
PREÞURILE MEDII ªI INDICII PREÞURILORPRINCIPALELOR PRODUSE AGRICOLE
Observarea ºi culegerea preþurilor care intrã în
calcularea preþurilor medii se realizeazã pe canale de
vânzare reprezentative, în funcþie de natura produsului,
utilizând un eºantion de 100 de pieþe agroalimentare, 50
oboare, circa 100 procesatori, circa 60 angrosiºti ºi 50
societãþi comerciale agricole ºi unitãþi de cercetare ºi
producþie agricolã.
Preþurile nu includ costuri de transport, stocare etc.,
subvenþiile pe produs ºi TVA.
Colectarea preþurilor se realizeazã cu frecvenþã
sãptãmânalã în pieþele agroalimentare ºi lunarã în oboare, la
procesatori, angrosiºti ºi la societãþile comerciale agricole.
Preþurile medii anuale ale produselor vândute în
pieþele agroalimentare sunt obþinute ca medie aritmeticã
simplã a preþurilor sãptãmânale.
Preþurile medii anuale ale produselor agricole
achiziþionate de operatorii economici sunt obþinute ca
medie aritmeticã simplã a preþurilor medii lunare, la nivel
de produs/þarã.
Indicii preþurilor produselor agricole mãsoarã variaþia
în timp a preþurilor de vânzare a acestor produse de
cãtre producãtorii agricoli interni.
Indicii individuali sunt agregaþi la diferite nivele de
clasificare ale produselor de origine vegetalã sau animalã,
pânã la obþinerea indicelui pentru total produse agricole.
Sistemul de ponderi utilizat în calculul preþurilor medii ºi
al indicilor lunari ai preþurilor la nivel de produs se bazeazã
pe datele (cantitãþi) care provin din cercetãrile statistice
„Producþia vegetalã la principalele culturi” ºi „Efectivele de
animale la 1 decembrie ºi producþia animalã”, din anul 2005.
Sistemul de ponderi folosit în calculul indicilor
agregaþi este obþinut pe baza datelor din Conturile
Economice în Agriculturã - 2005.
Indicii preþurilor principalelor produse carereprezintã consum intermediar în agriculturã (input-uri)mãsoarã variaþia în timp a preþurilor de vânzare a
acestor produse cãtre producãtorii agricoli interni.
Prices are collected once a month. They are
recorded at the level of assortments considered
representative by each economic operator included in
the sample.
The index is calculated by aggregating individual
indices at the level of products/economic operators,
PRODROM products, CANE Rev. 2 classes, CANE Rev. 2
divisions, CANE Rev. 2 sections and for industry overall.
The weights used to calculate Industrial Production
Price Indices are established separately according to the
destination (the domestic market or the non-domestic
market). The weighting values for all aggregation levels
were determined from the annual Structural Business
Survey conducted during the period corresponding to the
base year (2005).
AVERAGE PRICES AND PRICE INDICES FOR THEMAIN AGRICULTURAL PRODUCTS
The observation and collection of the prices that are
taken into account for the calculation of average prices are
performed based on representative sales channels,
depending on the nature of the product, using a sample of
100 agro-food markets, 50 fairs, circa 100 processors,
about 60 wholesalers and 50 agricultural trading
companies and agricultural research and production units.
Prices do not include the costs for transport, storage
etc., the subsidies on products and the VAT.
Prices are collected weekly in the agro-food markets
and monthly as regards the fairs, processors,
wholesalers and agricultural trading companies.
The annual average prices of the products sold in
agro-food markets are obtained as a simple arithmetic
mean of weekly prices.
The annual average prices of the agricultural
products purchased by economic operators are obtained
as a simple arithmetic mean of monthly average prices,
at product/country level.
The price indices for agricultural products measure
the change over time in the prices at which these
products are sold to domestic agricultural producers.
Individual indices are aggregated at various crop or
animal product classification levels, until obtaining the
index for agricultural products overall.
The system of weights used in the calculation of
average prices and monthly price indices at product level
is based on data (quantities) resulting from the statistical
surveys ”Crop production for main crops” and ”Livestock
on December 1 and livestock production” of 2005.
The system of weights used to calculate aggregate
indices is obtained based on the data from the Economic
Accounts for Agriculture - 2005.
The price indices for the main products thatrepresent intermediate consumption in agriculture(inputs) measure the change over time in the prices at
which these products are sold to domestic agricultural
producers.
Preþurile sunt colectate trimestrial de la aproximativ
120 de operatori economici care desfãºoarã activitate de
producþie ºi/sau de comercializare de input-uri agricole
(din producþia internã sau din import) ºi vând direct cãtre
producãtorii agricoli.
Preþurile includ costurile de transport, stocare etc,
dar nu cuprind TVA ºi subvenþiile pe produs.
Înregistrarea preþurilor se realizeazã la nivel de
sortimente reprezentative pentru fiecare produs,
selectate pe baza caracteristicilor specifice ºi a celor mai
comune condiþii de comercializare.
Indicii sunt agregaþi la diferite nivele de clasificare a
produselor utilizând un sistem de ponderi.
În structura indicelui global sunt cuprinse ºi
produse/grupe de produse pentru care nu se culeg date
(ex: Energie ºi lubrifianþi), acestea provenind de la alte
cercetãri statistice din cadrul INS ºi reprezintã fie indici
agregaþi, fie indici la nivel de produse care se agregã
pânã la nivelul impus de structura indicelui global.
Ponderile utilizate pentru agregarea indicilor de preþ
de input în agriculturã rezultã din structura valorilor
anuale a produselor care reprezintã consum
intermediar, înregistratã în conturile economice din
agriculturã în anul 2005.
Prices are collected on a quarterly basis from
approximately 120 economic operators who produce
and/or market agricultural inputs (from the domestic
production or from imports) and sell the products directly
to agricultural producers.
Prices include the costs for transport, storage etc.,
but do not include the VAT and the subsidies on products.
Prices are recorded at the level of assortments that
are representative for each product, selected on the
basis of specific characteristics and of the most common
marketing conditions.
Indices are aggregated at various product
classification levels using a system of weights.
The structure of the overall index also includes
products/groups of products for which data are not
collected (e.g.: Energy and lubricants), as they come
from other statistical surveys conducted by the NIS and
represent either aggregate indices or indices at product
level which are aggregated up to the level imposed by
the structure of the overall index.
The weights used for the aggregation of the input
price indices in agriculture result from the structure of the
annual values of the products that represent intermediate
consumption, recorded in the Economic Accounts for
Agriculture in 2005.
Notã: Toþi indicii de preþ prezentaþi mai sus sunt de tip Laspeyres.Note: All price indices presented above are Laspeyres-type indices.
Evoluþia indicilor preþurilor de consum ºi ai cursului de schimb mediu anualEvolution of consumer price and yearly average exchange rate indices10.G1
���� ���� ���� ���� ���� ���
����
����� ���������� ����
����
����
���
����
������
���
���
��� ��� ���� ��
��
��
�
��
�
��
�
an curent / an precedentcurrent year / previous year
%
Indicii preþurilor de consum - total / Consumer price indices - total
Indicii cursului de schimb mediu anual (lei/euro) Yearly average exchange rate indices (lei/euro)
Indicii cursului de schimb mediu anual (lei/dolar SUA)Yearly average exchange rate indices (lei/USD)
10.1 Indicii preþurilor de consum10.2 Indicii preþurilor de consum, pentru principalele
grupe de mãrfuri ºi servicii10.3 Indicii armonizaþi ai preþurilor de consum, pentru grupele
de mãrfuri ºi servicii constituite conform clasificãrii COICOP10.4 Indicii preþurilor producþiei industriale10.5 Preþurile medii de achiziþie la principalele produse agricole10.6 Indicii preþurilor principalelor produse agricole10.7 Indicii preþurilor principalelor produse care reprezintã
consum intermediar în agriculturã10.8 Preþurile medii ale principalelor produse vândute în pieþele
agroalimentare, în anul 2009
1100 PREÞURI
CONTURI NAÞIONALE
NATIONAL ACCOUNTS
11
SURSA DATELOR
Cercetãri statistice:� Valorificarea rezultatelor cercetãrilor statistice
elaborate în cadrul sistemului statisticii oficiale.
Surse administrative:� Ministerul Finanþelor Publice, pentru datele din
execuþia bugetului public naþional, bilanþurile
contabile, precum ºi pentru datele privind
impozitarea veniturilor persoanelor fizice
independente ºi asociaþiilor familiale;
� Banca Naþionalã a României, pentru datele din
balanþa de plãþi.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
Conturile naþionale au fost elaborate pe baza
principiilor metodologice ale Sistemului European de
Conturi 1995 (SEC 1995).
Contabilitatea naþionalã reprezintã un ansamblu
coerent ºi detaliat de conturi ºi tabele ce oferã o imagine
comparabilã ºi completã a activitãþii economice a unei
þãri. Aceasta clasificã marea varietate de fluxuri
economice într-un numãr restrâns de categorii
fundamentale ºi le înscrie într-un cadru de ansamblu ce
permite obþinerea unei reprezentãri a circuitului
economic adaptatã nevoilor de analizã, previziune ºi
politicã economicã.
Principalele conturi ce se elaboreazã în cadrul
contabilitãþii naþionale sunt:
– contul de producþie;
– contul de distribuire primarã a venitului;
– contul de exploatare;
– contul de alocare a veniturilor primare;
– contul de venit al întreprinderii;
– contul de alocare a altor venituri primare;
– contul de distribuire secundarã a venitului;
– contul de redistribuire a venitului în naturã;
– contul de utilizare a venitului;
– contul de utilizare a venitului disponibil;
– contul de utilizare a venitului disponibil ajustat;
– contul de capital;
– contul variaþiilor nete datorate economiei ºi
transferurilor de capital;
– contul achiziþiilor de active nefinanciare;
– contul financiar;
– contul altor modificãri de active;
– conturile de patrimoniu;
– contul restului lumii.
Tranzacþiile din conturile naþionale sunt clasate pe
sectoare instituþionale.
DATA SOURCE
Statistical surveys:� Turning into account the results of statistical surveys
carried out within the system of official statistics.
Administrative sources:� Ministry of Public Finances, for data provided on the
execution of the state budget, the balance sheets, as
well as for data concerning the tax on the income of
family associations and individual natural persons;
� National Bank of Romania, for data from the balance
of payments.
METHODOLOGICAL NOTES
The national accounts have been drawn up
according to the methodological principles of European
System of Accounts 1995 (ESA 1995).
National accounting represents a coherent and
detailed whole of accounts and tables, which give a
comparable and complete picture of the economic
activity of a country. It classifies the wide variety of
economic flows into a low number of basic categories
inscribing them in a frame allowing for obtaining a
representation of the economic circuit adapted to
the analyses, forecasts and economic policies
requirements.
The main accounts compiled within national
accounting are:
– production account;
– primary distribution of income account;
– generation of income account;
– allocation of primary income account;
– entrepreneurial income account;
– allocation of other primary income account;
– secondary distribution of income account;
– redistribution of income in kind account;
– use of income account;
– use of disposable income account;
– use of adjusted disposable income account;
– capital account;
– change in net worth due to saving and capital
transfers account;
– acquisition of non-financial assets account;
– changes in assets;
– other changes in volume of assets account;
– balance sheets;
– rest of the world account.
Transactions of national accounts are classified by
institutional sector.
Sectorul instituþional reprezintã ansamblul
unitãþilor instituþionale ce au un comportament economic
asemãnãtor. Unitãþile instituþionale sunt clasate în
sectoare, în funcþie de douã caracteristici reprezentative
pentru comportamentul lor economic:
– categoria de producãtori;
– natura activitãþilor ºi a funcþiilor lor principale.
Ansamblul de unitãþi instituþionale rezidente (unitãþi
ce au centrul de interes pe teritoriul economic al unei
þãri) se grupeazã în cinci sectoare instituþionale: societãþi
nefinanciare; societãþi financiare; administraþii publice;
gospodãriile populaþiei; instituþii fãrã scop lucrativ în
serviciul gospodãriilor populaþiei.
Sectorul societãþi nefinanciare cuprinde unitãþile
instituþionale dotate cu personalitate juridicã care sunt
producãtori de piaþã ºi a cãror activitate principalã constã
în producerea de bunuri ºi servicii nefinanciare. În acest
sector se include activitatea regiilor autonome ºi a
societãþilor comerciale nefinanciare, precum ºi a cvasi-
societãþilor nefinanciare.
Sectorul societãþi financiare cuprinde ansamblul de
societãþi ºi cvasi-societãþi a cãror funcþie principalã constã în
furnizarea de servicii de intermediere financiarã ºi/sau în
exercitarea de activitãþi financiare auxiliare. În acest sector au
fost incluse urmãtoarele tipuri de unitãþi: Banca Naþionalã a
României, Bãncile comerciale româneºti ºi strãine, Casa de
Economii ºi Consemnaþiuni (CEC Bank), Case de Ajutor
Reciproc (CAR), Companiile/societãþile de brokeraj, Societãþi de
investiþii financiare, Bursa de valori, Case de schimb valutar,
RASDAQ, Cooperative de credit, Societãþi de Asigurare, Fondul
de Garantare a Depozitelor Bancare, Fondul Privat de Pensii.
Sectorul administraþii publice cuprinde toate
unitãþile instituþionale a cãror producþie non-piaþã este
destinatã consumului individual ºi colectiv; resursele lor
provin, în cea mai mare parte, din contribuþiile obligatorii
vãrsate de unitãþile aparþinând altor sectoare ºi/sau toate
unitãþile instituþionale a cãror activitate principalã o
constituie efectuarea de operaþii de redistribuire a
veniturilor ºi a patrimoniului naþional.
Sectorul administraþii publice se compune din
urmãtoarele subsectoare:
– Administraþia centralã;
– Administraþiile locale;
– Administraþiile de securitate socialã.
„Administraþiile publice” includ: organismele
administrative publice care conduc ºi finanþeazã un
ansamblu de activitãþi ce constau, în principal, în furnizarea
de bunuri ºi servicii non-piaþã pentru colectivitate; instituþiile
fãrã scop lucrativ ce produc servicii nedestinate pieþei
controlate ºi majoritar finanþate de cãtre administraþiile
publice; fondurile de pensii autonome.
Sectorul gospodãriile populaþiei cuprinde indivizi
sau grupuri de indivizi, atât în calitatea lor de consumatori
cât ºi, eventual, de întreprinzãtori, ce produc bunuri sau
servicii financiare ºi nefinanciare de piaþã.
Institutional sector groups together all the
institutional units, which have a similar type of economic
behaviour. Institutional units are grouped into sectors,
according to the two following criteria, characteristic for
their economic behaviour:
– producers class;
– the nature of activities and of their main economic
function.
The resident institutional units (units whose center of
interest is placed on the economic territory of a certain
country) are grouped in five institutional sectors: non-
financial corporations; financial corporations; general
government; households; non-profit institution serving
households.
Non-financial corporations sector comprises the
non-financial institutional units with legal status, that are
market producers and whose function consists of
producing non-financial market goods and services. This
sector includes the activity of autonomous, non-financial
corporations and non-financial quasi-corporations.
Financial corporations sector includes all
corporations and quasi-corporations, which are mainly
involved in financial intermediation and/or auxiliary
financial activities. This sector includes the following
categories of units: National Bank of Romania,
Romanian and foreign Commercial Banks, Savings
Bank, Mutual insurance fund, Brokerage companies,
Financial investment companies, Stock Exchange,
Exchange offices, R.A.S.D.A.Q, Credit co-operatives,
Insurance companies, Guarantee Fund of the Banking
Deposits, Private Pension Fund.
General government sector comprises all
institutional units, that are other non-market producers
whose output is intended for individual and collective
consumption and mainly financed by compulsory
payments made by units belonging to other sectors,
and/or all institutional units principally engaged in the
redistribution of national income and wealth.
The general government sector is divided into the
following sub-sectors:
– Central government;
– Local government;
– Social security funds.
“General government” includes: general government
entities which manage and finance a group of activities,
mainly providing non-market goods and services, intended
for the benefit of the community; non-profit institutions
recognized as independent legal entities which are other
non-market producers and which are controlled and mainly
financed by general government; autonomous pension funds.
Households sector covers individuals or groups of
individuals as consumers and possibly also as
entrepreneurs producing market goods and
non-financial and financial services.
Sectorul instituþii fãrã scop lucrativ în serviciulgospodãriilor populaþiei grupeazã unitãþile
instituþionale rezidente care produc, în principal, servicii
de non-piaþã pentru gospodãrii ºi ale cãror resurse, în
cea mai mare parte, provin din vânzãri ocazionale,
contribuþii voluntare efectuate de gospodãrii, vãrsãminte
provenite de la administraþiile publice ºi din venituri din
proprietate. De asemenea se includ: organizaþii
religioase (de cult), sindicate, partide politice, uniuni,
fundaþii, asociaþii culturale ºi sportive.
Sectorul restul lumii este caracterizat printr-un set
de conturi care reflectã tranzacþiile ce au loc între
unitãþile rezidente ºi cele nerezidente. Conturile specifice
acestui sector furnizeazã o vedere de ansamblu asupra
relaþiilor economice care leagã o þarã cu restul lumii.
Produsul intern brut (PIB), principalul agregat
macroeconomic al contabilitãþii naþionale, reprezintã
rezultatul final al activitãþii de producþie a unitãþilor
producãtoare rezidente. Acesta se poate calcula prin
urmãtoarele metode:
a) Metoda de producþie:PIB = VAB + IP + TV - SP, unde:
PIB = Produsul intern brut (preþuri de piaþã)
VAB = Valoarea adãugatã brutã
(preþuri de bazã)
IP = Impozitele pe produse
TV = Taxele vamale
(drepturi asupra importurilor)
SP = Subvenþiile pe produse
b) Metoda cheltuielilor:PIB = CF + FBCF + VS + (E - I), unde:
CF = Consumul final efectiv
FBCF= Formarea brutã de capital fix
VS = Variaþia de stoc
E = Exporturile de bunuri ºi servicii
I = Importurile de bunuri ºi servicii
c) Metoda veniturilor:PIB = R + EBE + AIP – ASP + IP+TV – SP,
unde:
R = Remunerarea salariaþilor
EBE = Excedentul brut de exploatare
AIP = Alte impozite pe producþie
ASP = Alte subvenþii pe producþie
IP = Impozite pe produse
TV = Taxe vamale
SP = Subvenþii pe produse
Venitul naþional brut (VNB) reprezintã ansamblul
veniturilor primare primite de cãtre unitãþile instituþionale
rezidente: remunerarea salariaþilor, impozitele pe
producþie ºi importuri minus subvenþiile, veniturile din
proprietate (cele de primit minus cele de plãtit),
excedentul de exploatare (brut) ºi venitul mixt (brut).VNB
(la preþuri de piaþã) este egal cu PIB diminuat cu
veniturile primare vãrsate de unitãþile nerezidente ºi
mãrit cu veniturile primare primite de la restul lumii de
cãtre unitãþile rezidente.
Non-profit institutions serving households (NPISHs)
sector consists of resident institutional units, which serve
households and which are mainly non-market producers;
their principal resources, apart from those derived from
occasional sales, are derived from voluntary contributions in
cash or in kind from households in their capacity of
consumer, from payments made by general government and
from property income. Also includes: religious organizations
(of cults), trade unions, political parties, unions, foundations,
cultural and sports associations.
Rest of the world sector is represented by a group
of accounts that reflects transactions that occur between
the resident units and the non-resident ones. Rest of the
world accounts reflect the operations carried out
between resident units and non-resident units.
Gross domestic product (GDP), the main
macroeconomic aggregate of national accounting,
represents the final result of the production activity of
resident producer units. This aggregate could be
calculated according to the following approaches:
a) Production approach:GDP = GVA + TP + D – SP, where :
GDP = Gross domestic product (market prices)
GVA = Gross value added
(basic prices)
TP = Taxes on products
D = Import duties
SP = Subsidies on products
b) Expenditure approach:
GDP = FC + GFCF + CS + (E–I), where:
FC = Final consumption
GFCF= Gross fixed capital formation
CS = Change in inventories
E = Exports of goods and services
I = Imports of goods and services
c) Income approach:
GDP = C+ GOS + OTP – OSP+TP + D – SP,
where:
C = Compensation of employees
GOS = Gross operating surplus
OTP = Other taxes on production
OSP = Other subsidies on production
TP = Taxes on products
D = Import duties
SP = Subsidies on products
Gross national income (GNI) represents total primary
income receivable by resident institutional units:
compensation of employees, taxes on production and
imports less subsidies, property income (receivable less
payable), (gross) operating surplus and (gross) mixed
income. GNI (at market prices) equals GDP minus
primary income paid by resident units to non-residents
plus primary income received by resident units from the
rest of the world.
Estimãrile privind economia neobservatãîncorporate în conturile naþionale se realizeazã pentru:
– sectorul formal, prin estimarea muncii la negru ºi a
fraudei la declararea taxei pe valoarea adãugatã;
– sectorul informal, prin estimarea valorii producþiei
nedeclarate obþinute de cãtre asociaþiile familiale ºi
întreprinzãtorii individuali.
Serviciile de intermediere financiarã indirectmãsurate (SIFIM) se mãsoarã convenþional prin soldul
dintre dobânzile încasate ºi cele plãtite de instituþiile
financiare, fiind rezultatul activitãþii de intermediere
financiarã a acestora.
Producþia ºi valoarea adãugatã brutã au fost calculate
în preþuri de bazã (inclusiv subvenþiile pe produse ºi exclusiv
impozitele pe produs ºi taxa pe valoarea adaugatã).
Indicii produsului intern brut au fost calculaþi pe
baza datelor în preþuri comparabile, fiind utilizate preþurile
anului anterior celui de calcul. Legãtura între datele
calculate pentru diferite perioade s-a fãcut pe baza
înlãnþuirii indicilor.
Datele pentru anul 2008 sunt definitive, iar celepentru anul 2009 sunt semidefinitive.
Datele sunt prezentate în capitol, conform CAEN Rev.1.
Estimarea ocupãrii forþei de muncã se realizeazã în
cadrul contabilitãþii naþionale, conform cerinþelor
metodologice ºi a conceptelor ºi clasificãrilor prevãzute de
SEC 1995. Unitãþile de mãsurã utilizate sunt: „mii persoane”
ºi „mii ore lucrate”.
Populaþia ocupatã cuprinde persoanele (salariate ºi
independente) angajate într-o activitate productivã
conform SEC 1995.
Salariaþii reprezintã toate persoanele care lucreazã,
pe baza unui contract formal sau informal, pentru o altã
unitate instituþionalã rezidentã în schimbul unei remuneraþii
în bani sau în naturã.
Lucrãtorii independenþi (pe cont propriu) reprezintã
persoane care sunt unici proprietari sau coproprietari ai
unei întreprinderi fãrã personalitate juridicã, în care
muncesc. Din aceastã categorie mai fac parte: lucrãtorii
familiali neremuneraþi ºi lucrãtorii la domiciliu care produc
pentru piaþã, lucrãtorii care exercitã, individual sau colectiv,
activitãþi de producþie destinate în întregime consumului
final propriu sau formãrii proprii de capital.
Productivitatea muncii pe o persoanã ocupatã a
fost calculatã ca raport între valoarea adãugatã brutã ºi
numãrul de persoane ocupate.
Productivitatea orarã a muncii a fost calculatã ca
raport între valoarea adãugatã brutã ºi numãrul de ore
lucrate.
Conturile regionale reprezintã versiunea la nivel
regional a conturilor naþionale ºi respectã principiile
metodologice ale SEC 1995. Conform nomenclatorului
unitãþilor statistice teritoriale a UE (NUTS), regiunea
corespunde nivelului 2. În România, produsul intern brut
regional (PIBR) se calculeazã pentru cele patru macroregiuni,
The non-observed economy estimates included in
national accounts are calculated for:
– formal sector, by estimating underground labour and
the tax evasion on value added tax;
– informal sector, by estimating the undeclared output of
family associations and self-employed persons.
Financial intermediation services indirectlymeasured (FISIM) are, by convention, measured by the
balance between the interests received and those paid by
credit institutions as result of their financial intermediation
activity.
The output and gross value added were calculated
in basic prices (including the subsidies on products and
excluding the taxes on product and value added tax).
The indices of gross domestic product were
calculated on the basis of data expressed in comparable
prices making use of the prices recorded in the previous
year. The relation between data for different periods was
based on chaining indices.
The data for 2008 are final and those for 2009 aresemi-final.
The data are presented in chapter according toCANE Rev.1.
Employment estimation is performed in the framework
of national accounting, according to the methodological
requirements, concepts and classifications of ESA 1995.The
measure units used are: “thousands persons” and
“thousands hours-worked”.
Employment covers all persons (employees and self-
employed) engaged in a productive activity as defined by
ESA 1995.
Employees are defined as all persons who principally
work, based on a formal or informal agreement, for
another resident institutional unit in return for remuneration
in cash or in kind.
Self-employed persons are defined as persons
who are the sole owners, or joint owners, of the
unincorporated enterprises without legal personality, in
which they work. In this category are also included:
contributing family workers and home workers who
produce for market, workers engaged in production
undertaken entirely for their own final consumption or
own capital formation, either individually or collectively.
Labour productivity per employed person was
calculated as a ratio between gross value added and
employment.
Labour productivity per hour worked was
calculated as a ratio between gross value added and the
number of hours worked.
Regional accounts represent the version of national
accounts at regional level and they are in accordance with the
methodological rules of the ESA 1995. According to the EU
nomenclature of territorial units for statistics (NUTS), the region
corresponds to the level 2. In Romania the compilations of
regional gross domestic product (RGDP) are made for the four
cele opt regiuni de dezvoltare ºi pentru extra-regiuni. Pentru
România, extra-regiunile se referã la platforma continentalã
aflatã în Marea Neagrã ºi enclavele teritoriale (ambasadele
ºi consulatele române din strãinãtate). Regionalizarea
indicatorilor se poate realiza dupã metodele ascendente,
descendente sau mixte, în conturile regionale româneºti
fiind utilizate, în principal, metoda descendentã ºi, în funcþie
de datele disponibile, metoda mixtã.
Metodele sunt descrise mai jos:
Metoda ascendentã („de jos în sus”) presupune a
pleca de la informaþiile relative ale unitãþilor rezidente
dintr-o regiune ºi apoi a le însuma, pânã la obþinerea
totalului regional al agregatului respectiv. Suma valorilor
regionale trebuie sã fie egalã cu valorile naþionale.
Metoda descendentã („de sus în jos”) presupune
repartizarea cifrei naþionale a valorii adãugate brute pe
regiuni, folosind diverse chei de distribuþie, reflectând pe
cât posibil caracteristicile estimate.
Metoda mixtã presupune combinarea celor douã
metode mai sus prezentate în funcþie de datele
disponibile ºi fiabile la nivel regional.
DEFINIÞII
Capacitatea (+) sau necesarul (-) de finanþarereprezintã soldul contului de capital ºi aratã suma netã a
resurselor pe care economia totalã le pune la dispoziþia
restului lumii (dacã este pozitivã) sau pe care le primeºte de
la restul lumii (dacã este negativã).
Cheltuiala pentru consum final acoperã cheltuielile
efectuate de cãtre un sector pentru achiziþionarea de
bunuri ºi servicii care sunt utilizate pentru a satisface
direct nevoile individuale sau colective ale membrilor
colectivitãþii. Cheltuiala pentru consumul final poate fi
efectuatã pe teritoriul economic sau în restul lumii.
Cheltuiala pentru consum final al administraþiilorpublice cuprinde douã categorii de cheltuieli:
– valoarea bunurilor ºi serviciilor produse de
administraþiile publice în alte scopuri decât formarea
de capital pentru sine sau vânzare;
– cheltuielile pe care administraþiile publice le consacrã
cumpãrãrii de bunuri ºi servicii produse de cãtre
producãtorii de bunuri ºi servicii destinate pieþei în
vederea furnizãrii lor, fãrã prelucrare, gospodãriilor
populaþiei cu titlu de transferuri sociale în naturã.
Cheltuiala pentru consum final al gospodãriilorpopulaþiei acoperã cheltuielile pentru achiziþionarea de
bunuri ºi servicii care sunt utilizate pentru a satisface direct
nevoile individuale ale membrilor acestora.
Cheltuiala pentru consum final al instituþiilor fãrãscop lucrativ în serviciul gospodãriilor populaþieicuprinde cheltuielile pe care aceste instituþii le consacrã
achiziþionãrii de bunuri ºi servicii produse de cãtre
producãtorii de bunuri ºi servicii destinate pieþei în
vederea furnizãrii lor, fãrã prelucrãri, gospodãriilor
populaþiei cu titlu de transferuri sociale în naturã.
macroregion, for the eight development regions and for extra-
regions. In Romania case, extra-regions refer to the
continental platform from the Black Sea and territorial
enclaves (Romanian embassies and consulates from
abroad). The regionalisation of indicators could be made
using the bottom-up, top-down or mixed methods, the
Romanian regional accounts compilation being based mainly
on the top-down method and, depending on the available
data, on the mixed one.
The methods are described below:
Bottom-up method considers as starting point the
information related to units located in a certain region
and their summing-up, thus obtaining the regional total of
the respective aggregate. The sum of regional values is
to be equal to national values.
Top-down method means a breakdown of national
gross value added figure by regions, using various
conversion keys, reflecting as far as possible the
estimated characteristics.
Mixed method means a combination of the above
two methods, depending on the available data, reliable at
regional level.
DEFINITIONS
Net lending (+) or net borrowing (-) is the
balancing item of the capital account and shows the
resources that the nation puts at the disposal of the rest
of world or that it receives from the rest of the world (in
case a borrowing occurs).
Final consumption expenditure consists of
expenditure incurred by resident institutional units for the
purchase of goods and services that are used for directly
meeting of individual needs or the collective needs of the
community members. Final consumption expenditure may
take place on the domestic economic territory or abroad.
Final consumption expenditure of governmentincludes two categories of expenditure:
– the value of the goods and services produced by
general government itself for other purpose than
own-account capital formation or sale;
– purchases by general government of goods and
services produced by market producers that are
supplied to households without any transformation
as social transfers in kind.
Household final consumption expenditure covers
the expenditure for purchasing goods and services to
directly meet the individual needs of resident household
members.
Final consumption expenditure of non-profitinstitutions serving households (NPISHs) includes
expenditure by NPISHs on goods or services produced
by market producers that are supplied - without any
transformation - to households for their consumption as
social transfers in kind.
Consumul final colectiv efectiv al administraþiilorpublice cuprinde cheltuiala pentru consum colectiv al
administraþiilor publice (servicii publice generale, apãrare
naþionalã ºi securitatea teritoriului, menþinerea ordinii ºi
securitãþii publice, activitãþi legislative ºi de reglementare,
cercetare ºi dezvoltare etc.)
Consumul final individual efectiv al gospodãriilorpopulaþiei cuprinde: cheltuielile gospodãriilor populaþiei
pentru cumpãrarea de bunuri ºi servicii în scopul
satisfacerii nevoilor membrilor lor, cheltuiala pentru
consum individual al administraþiilor publice (învãþãmânt,
sãnãtate, securitate socialã ºi acþiuni sociale, culturã,
sport, activitãþi recreative, colectarea de deºeuri
menajere) ºi cheltuiala pentru consum individual al
instituþiilor fãrã scop lucrativ în serviciul gospodãriilor.
Consumul final efectiv cuprinde bunurile ºi serviciile
achiziþionate de cãtre unitãþile instituþionale rezidente pentru
satisfacerea directã a nevoilor umane, atât individuale cât ºi
colective.
Consumul intermediar reprezintã valoarea
bunurilor ºi serviciilor, excluzând activele fixe, utilizate ca
intrãri în cursul producþiei ºi care sunt fie transformate,
fie consumate în totalitate în timpul procesului de
producþie.
Cotizaþiile sociale în sarcina patronilor pot fiefective sau imputate.
Cotizaþiile sociale efective în sarcina patronilorcuprind vãrsãmintele pe care aceºtia le efectueazã, în
beneficiul salariaþilor lor, cãtre organismele de asigurare.
Cotizaþiile sociale imputate în sarcina patronilorreprezintã contravaloarea prestaþiilor sociale furnizate
direct de patroni salariaþilor lor, foºtilor salariaþi ºi altora
care au acest drept, fãrã sã fi recurs în acest scop la o
societate de asigurãri sau la un fond de pensii autonom sau
la constituirea unui fond specific sau unei rezerve distincte.
Economia brutã reprezintã soldul contului de
utilizare a venitului disponibil ºi mãsoarã partea de venit
disponibil brut care nu este destinatã cheltuielii pentru
consum final.
Economia neobservatã reprezintã totalul activitãþilor
economice care sunt ascunse observaþiilor statistice.
Excedentul brut de exploatare este soldul contului
de exploatare ºi reprezintã ceea ce rãmâne din valoarea
adãugatã creatã în procesul de producþie dupã
remunerarea salariaþilor ºi plata impozitelor pe producþie.
Exporturile de bunuri ºi servicii reprezintã
ansamblul de bunuri ºi servicii furnizate de rezidenþii
României cãtre nerezidenþi prin intermediul vânzãrilor,
trocului, donaþiilor sau transferurilor.
Formarea brutã de capital fix reprezintã valoarea
bunurilor durabile (active corporale ºi necorporale),
destinate altor scopuri decât cele militare, achiziþionate de
unitãþile producãtoare rezidente cu scopul de a fi utilizate
Government’s actual collective finalconsumption comprises government expenditure for
collective consumption (management and regulation of
society, security and defence, the maintenance of law
and order, legislation and regulation, research and
development a.s.o. ).
Households actual individual final consumptionconsists of households expenditure on purchasing goods
and services in order to directly meet the individual
needs of resident households members, government
expenditure for individual consumption (education,
health, social security, and welfare, culture, sport,
recreation, collection of households refuse) and NPISH
expenditure for individual consumption.
Actual final consumption consists of the goods or
services that are purchased by resident institutional units
for directly meeting of human needs, whether individual
or collective.
Intermediate consumption consists of the value of
the goods and services, excluding fixed assets,
consumed as inputs in a process of production that are
either transformed or entirely consumed within the
production process.
Employer’s social contributions may be actualand imputed.
Employer’s actual social contributions consist of
the payments made by employers for the benefit of their
employees, to insurance bodies.Employer’s imputed social contributions represent
the counterpart to social benefits paid directly by employers
to their employees or former employees and other eligible
persons without involving an insurance enterprise or
autonomous pension fund and without creating special
fund or segregated reserve for the purpose.
Gross savings represent the balancing item of the
use of disposable income account and it measures the
part of gross disposable income that is not intended to
final consumption expenditure.
Non-observed economy represents the total of
economic activities hidden to statistical observations.
Gross operating surplus is the balancing item of
operating surplus account and it corresponds to the
value added after deducting compensation of employees
and the taxes on production.
Exports of goods and services consist of
transactions in goods and services (sales, barter, gifts or
grants) from residents to non-residents of Romania.
Gross fixed capital formation represents the value
of the durable goods (tangible and intangible assets) for
non-military purposes, purchased by the resident
producing units to be used at least one year in the
timp de cel puþin un an în procesul de producþie, precum ºi
valoarea serviciilor încorporate în bunurile de capital fix.
Importurile de bunuri ºi servicii reprezintã
ansamblul bunurilor ºi serviciilor furnizate de nerezidenþi
cãtre rezidenþii României prin intermediul vânzãrilor,
trocului, donaþiilor sau transferurilor.
Impozitele curente pe venit, patrimoniu etc.cuprind toate vãrsãmintele obligatorii, fãrã contrapartidã,
în bani sau în naturã, prelevate în mod periodic de
administraþiile publice ºi de restul lumii asupra venitului ºi
patrimoniului unitãþilor instituþionale, cât ºi anumite
impozite periodice, care nu sunt percepute nici asupra
venitului, nici a patrimoniului.
Impozitele pe producþie ºi importuri sunt
vãrsãminte obligatorii fãrã contrapartidã, în bani sau în
naturã, prelevate de administraþiile publice sau de
instituþiile Uniunii Europene. Ele se descompun în:
– impozite pe produse (impozite datorate pe unitatea de
bun sau de serviciu produs sau schimbat);
– alte impozite pe producþie (impozite pe care
întreprinderile le suportã ca urmare a activitãþii lor de
producþie, independent de cantitatea sau valoarea
bunurilor ºi serviciilor vândute sau schimbate).
Prestaþiile sociale cuprind transferurile în naturã
sau numerar atribuite persoanelor pentru acoperirea
unor riscuri sau nevoi ca: boalã, bãtrâneþe, deces,
invaliditate, ºomaj, accidente de muncã, boli
profesionale. Ele cuprind de asemenea alocaþiile pentru
copii ºi ajutoare pentru unele categorii de familii.
Producþia este o activitate socialmente organizatã
pentru a realiza bunuri ºi servicii în cursul unei perioade
date.
Producþia de bunuri ºi servicii destinate pieþeireprezintã producþia vândutã sau destinatã vânzãrii pe
piaþã la un preþ semnificativ din punct de vedere
economic. Prin convenþie, conform conturilor naþionale
toate bunurile sunt considerate destinate pieþei. Serviciile
destinate pieþei reprezintã acele servicii care pot face
obiectul cumpãrãrii pe piaþã ºi care sunt realizate de o
unitate economicã ale cãrei resurse provin, în cea mai
mare parte, din vânzarea producþiei realizate.
Producþia pentru consumul final propriu cuprinde
bunurile sau serviciile pe care o unitate instituþionalã le
produce ºi le pãstreazã, fie în scopul consumului final, fie
în scopul formãrii brute de capital fix (numai gospodãriile
populaþiei pot pãstra produse în scopul consumului final
propriu, ca de exemplu produsele agricole conservate de
agricultori; în schimb toate sectoarele pot pãstra
produsele în scopul formãrii brute de capital fix pentru
sine, cum ar fi: maºini, unelte fabricate de cãtre
întreprinderi, locuinþe construite de cãtre populaþie,
construcþiile pentru sine efectuate de întreprinderi).
production process, as well as the value of services
incorporated in fixed capital goods.
Imports of goods and services consist of
transactions in goods and services (purchases, barter,
gifts or grants) from non-residents to residents of
Romania.
Current taxes on income, wealth a.s.o. cover all
compulsory, unrequited payments, in cash or in kind,
levied periodically by general government and by the rest
of the world on the income and wealth of institutional
units, and some periodic taxes which are assessed
neither on the income, nor the wealth.
Taxes on production and imports cover all
compulsory, unrequited payments, in cash or in kind,
levied periodically by general government and by the
European Union units. Taxes on production and imports
are divided into:
– taxes on products (due taxes on goods or services
unit produced or transformed);
– other taxes on production (taxes paid by enterprises
as a result of production activity independent of the
amount or value of goods and services sold or
transformed).
Social benefits comprise all current transfers in
kind or in cash, provided to individuals in order to cover
certain risks or needs such as: sickness, old age, death,
disability, unemployment, work injury, occupational
disease. They comprise also allowances for children and
for certain family categories assistance.
Production is an activity organized within the
society in order to produce goods and services during a
given period.
Market production of goods and services is the
output sold at prices that are economically significant or
intended to be sold on the market. By convention and
according to national accounts rules, all the goods are
considered to be sold on the market. The output of
market services covers all services which could be
purchased on the market and are produced by an
economic unit whose resources are mainly covered by
revenue from sales of their own output.
Output for own final use covers goods or services
that are retained either for final consumption by the
institutional unit or for gross fixed capital formation. Only
households can produce and retain output for own final
consumption, for example, agricultural goods produced
and consumed by members of the same household.
Goods or services used for own gross fixed capital
formation can be produced by any kind of enterprise.
They include, for example, machine tools produced for
their own use by enterprises, dwellings or extensions to
dwellings produced by households.
Producþia non-piaþã constã în producþia
administraþiilor publice ºi instituþiilor fãrã scop lucrativ în
serviciul gospodãriilor populaþiei furnizatã altor unitãþi
instituþionale, fie cu titlu gratuit, fie la un preþ
nesemnificativ din punct de vedere economic.
Ramura de activitate reprezintã o grupare de
unitãþi cu producþie omogenã (ce grupeazã unitãþile cu
activitate economicã localã). Aceste unitãþi se
caracterizeazã printr-o activitate unicã ºi anume prin
intrãri de produse ºi servicii, prin procese de producþie ºi
ieºiri cu produse omogene.
Remunerarea salariaþilor este definitã, în
contabilitatea naþionalã, din punct de vedere al
angajatorului ºi reprezintã costul forþei de muncã
cuprinzând nu numai salariile declarate, precum ºi toate
formele de remunerare directã ºi indirectã.
Salariile nete primite reprezintã sumele primite de
angajaþi în contrapartida muncii depuse (inclusiv prime,
sporuri, avantaje în naturã), din care se scad cotizaþiile
sociale în sarcina salariaþilor, precum ºi impozitul pe
venit.
Subvenþiile sunt transferuri curente fãrã
contrapartidã pe care administraþiile publice sau
instituþiile Uniunii Europene le varsã producãtorilor
rezidenþi în scopul influenþãrii nivelurilor lor de producþie,
preþurilor lor sau remunerãrii factorilor de producþie.
Existã douã categorii de subvenþii:
– subvenþii pe produse (sumele vãrsate pe unitatea de
bun sau serviciu produsã sau importatã);
– alte subvenþii pe producþie (sumele de care pot
beneficia unitãþile producãtoare rezidente, în funcþie
de activitãþile lor de producþie).
Unitatea instituþionalã reprezintã centrul elementar
de decizie economicã caracterizat prin unicitate de
comportament, cu autonomie de decizie în exercitarea
funcþiei sale principale ºi care dispune de o contabilitate
completã.
Valoarea adãugatã brutã este soldul contului de
producþie reprezentând valoarea nou creatã în procesul
de producþie.
Variaþia stocurilor este mãsuratã prin valoarea
intrãrilor în stoc, diminuatã cu valoarea ieºirilor din
stoc ºi cu eventualele pierderi curente ale stocurilor
datorate deteriorãrilor fizice, pagubelor accidentale
sau furturilor. Stocurile reprezintã bunurile, altele
decât cele de capital fix, deþinute la un moment dat de
unitãþile de producþie.
Venitul disponibil brut este soldul contului de venit
ºi mãsoarã partea din valoarea creatã de care dispune
naþiunea, pentru consum final ºi economie brutã.
Veniturile fiscale sunt vãrsãminte obligatorii cãtre
administraþiile publice sub forma impozitelor pe producþie
ºi importuri, a impozitelor pe venit ºi patrimoniu ºi a
impozitului pe capital.
Other non-market output consists of goods and
individual or collective services produced by general
government and NPISHs that are supplied free, or at
prices that are not economically significant, to other
units.
The industry represents a grouping of units with
homogeneous production (formed by local kind of activity
units). These units are characterised by unique activity
i.e inputs of products and services, by production
processes and outputs of homogeneous products.
Compensation of employees is defined in national
accountancy, from the employer standpoint and
represents the labour force cost, comprising not only
stated salaries, but all forms of direct and indirect
compensation.
Net salaries received include the amounts received
directly by the employees in return for their work
(including bonuses, enhanced rates of pay, payments in
kind) after deducting the social compulsory contributions
of employees and tax on income.
Subsidies are current unrequited payments which
general government or the institutions of the European
Union make to resident producers, with the objective of
influencing their levels of production, their prices or the
remuneration of the production factors.
Subsidies are classified into:
– subsidies on products (subsidies payable per unit of
goods or services produced or imported);
– other subsidies on production (amounts which
resident producer units may receive depending on
their producing activities).
Institutional unit is an elementary economic
decision-making center characterized by uniqueness of
behavior, decision-making autonomy in the exercise of
its principal function and which keeps (or can compile at
request) a complete set of accounts.
Gross value added is the balancing item of the
production account and measures the value newly created
within the production process.
Change in inventories is measured by the value of
the inventories less the value of withdrawals and the
value of any recurrent losses of goods held in inventories
due to physical deterioration, or accidental damage or
pilfering. Inventories include all goods, other than fixed
capital goods, held at a given moment in time by
producer units.
Gross disposable income is the balancing item of
the income account and measures the part of the
created value at the nation’s disposal intended for final
consumption and gross saving.
Fiscal revenues represent compulsory payments to
general government taking the form of taxes on
production and import, taxes on income and wealth and
the taxes on capital.
Veniturile nete din proprietate ale întreprinderiireprezintã veniturile încasate de întreprinderi sub forma
dobânzilor, a rentelor asupra terenurilor ºi activelor
nemateriale închiriate pentru exploatare, a dividendelor
ºi a altor venituri încasate, din care se scad veniturile de
aceeaºi naturã plãtite de întreprindere altor unitãþi
(sectoare, societãþi etc.).
Net property and entrepreneurial income covers
the income of an enterprise which takes the form of
interests, rents on land and intangible assets, rented for
production purposes, dividends and other income, after
deducting the income of the same nature paid by the
enterprise to other units (sectors, companies a.s.o.).
Variaþia creºterii produsului intern brutGross domestic product growth variation11.G1
anul precedent = 100 / previous year = 100%
����
����
����
���
����
����
����
���
��������
����
���
���
������
����
����
����
����
����
�
�
�
�
�
�
��
��� ��� � � ��
Notã: Datele pentru perioada 1995 - 2005 sunt revizuite, pentru perioada 2006 - 2008 sunt definitive, iar pentru anul 2009 sunt semidefinitive.Note: The data for 1995 - 2005 are revised, for 2006 - 2008 are final and for 2009 are semi-final.
����
���
����������
���
�����
�����
�����
����
���
�����
�����
�����
����
���
�� � �� �� ��
�
�
��
��
��
��
��
Evoluþia productivitãþii munciiEvolution of labour productivity11.G2
anul precedent = 100 / previous year = 100%
Notã: Datele pentru anii 2004 ºi 2005 sunt revizuite, iar pentru perioada 2006 - 2008 sunt definitive.Note: The data for 2004 and 2005 are revised and for 2006 - 2008 are final.
INDICI VALORICIVALUE INDICES
Valoarea adãugatã brutãGross value added
Productivitatea orarã a munciiLabour productivity per hour worked
Productivitatea muncii pe persoanã ocupatãLabour productivity by employed person
Contribuþii la creºterea produsului intern brut, pe categorii de resurseContributions to gross domestic product growth, by category of resources11.G3
%
�� �� �� �� ��
���
����
��� ��� ���
��
� ����
�� ���
���
�����
��� �����
��
���
���
��
���
���
��
��
���
���
������
���
�� � �� �� �� �� �
�
�
�
�
�
�
�
�
�
Produsul Intern BrutGross Domestic Product
Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturãAgriculture, hunting and forestry
IndustrieIndustry
ConstrucþiiConstructions
ServiciiServices
Impozite neteNet taxes
Notã: Datele pentru anii 2004 ºi 2005 sunt revizuite, pentru perioada 2006 - 2008 sunt definitive, iar pentru anul 2009 sunt semidefinitive.Note: The data for 2004 and 2005 are revised, for 2006 - 2008 are final and for 2009 are semi-final.
Contribuþii la creºterea produsului intern brut, pe categorii de utilizãriContributions to gross domestic product growth, by category of uses11.G4
���
���
���
��
���
��
��� ��
���
���
��
��
������
���
���
���
���
��
��
��
�� � ��
���
���
�����
���
��
��
���
���
������
���
�� � �� �� �� �� �
�
�
�
�
�
�
�
�
�
Notã: Datele pentru anii 2004 ºi 2005 sunt revizuite, pentru perioada 2006 - 2008 sunt definitive, iar pentru anul 2009 sunt semidefinitive.Note: The data for 2004 and 2005 are revised, for 2006 - 2008 are final and for 2009 are semi-final.
Produsul Intern BrutGross Domestic Product
Consumul final individual efectiv al gospodãriilor populaþieiHouseholds actual individual final consumption
Consumul final colectiv efectiv al administraþiilor publiceGovernment’s actual collective final consumption
Formarea brutã de capital fixGross fixed capital formation
Export net (export-import)Net export (export-import)
Variaþia stocurilorChange in inventories
%
11.1 Produsul intern brut, pe categorii de resurse11.2 Indicii produsului intern brut, pe categorii de resurse11.3 Produsul intern brut, pe categorii de utilizãri11.4 Indicii produsului intern brut, pe categorii de utilizãri11.5 Indicii produsului intern brut, pe categorii de resurse
ºi categorii de utilizãri11.6 Agregatele macroeconomice ale sectoarelor instituþionale11.7 Indicatori specifici ai sectoarelor instituþionale11.8 Principalele agregate, pe locuitor11.9 Rate specifice conturilor naþionale
11.10 Populaþia ocupatã, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi dupã statutul profesional
11.11 Ore lucrate de populaþia ocupatã, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi dupã statutul profesional
11.12 Productivitatea muncii, pe persoanã ocupatã11.13 Productivitatea orarã a muncii 11.14 Producþia, consumul intermediar ºi valoarea adãugatã brutã,
pe activitãþi11.15 Indicii producþiei, consumului intermediar
ºi valorii adãugate brute, pe activitãþi
Teritorial
11.16 Produsul intern brut regional, în anul 199511.17 Produsul intern brut regional, în anul 199611.18 Produsul intern brut regional, în anul 199711.19 Produsul intern brut regional, în anul 199811.20 Produsul intern brut regional, în anul 199911.21 Produsul intern brut regional, în anul 200011.22 Produsul intern brut regional, în anul 200111.23 Produsul intern brut regional, în anul 200211.24 Produsul intern brut regional, în anul 200311.25 Produsul intern brut regional, în anul 200411.26 Produsul intern brut regional, în anul 200511.27 Produsul intern brut regional, în anul 200611.28 Produsul intern brut regional, în anul 200711.29 Produsul intern brut regional, în anul 200811.30 Produsul intern brut regional
1111 CONTURI NAÞIONALE
INVESTIÞII ªIIMOBILIZÃRI CORPORALE
INVESTMENTS ANDTANGIBLE FIXED ASSETS
12
SURSA DATELOR
Cercetãri statistice:� Ancheta structuralã în întreprinderi;
� Cercetãri statistice ºi bilanþuri contabile completate
de: operatorii economici, unitãþile social-culturale,
unitãþile administraþiei publice ºi organizaþiile
neguvernamentale, pentru datele privind investiþiile;
� Cercetãri statistice privind investiþiile în instituþiile
administraþiei publice;
� Cercetãri statistice ºi bilanþuri contabile completate
de operatorii economici (aparþinând proprietãþii
publice, mixte, private ºi cooperatiste) ºi unitãþile
social-culturale, unitãþile administraþiei publice,
organizaþiile politice ºi obºteºti, pentru datele privind
imobilizãrile corporale.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
INVESTIÞII NETE
Investiþiile nete (noi) reprezintã cheltuielile
efectuate pentru lucrãri de construcþii, de instalaþii ºi de
montaj, pentru achiziþionarea de utilaje, mijloace de
transport, alte cheltuieli destinate creãrii de noimijloace fixe, pentru dezvoltarea, modernizarea,
reconstrucþia celor existente, precum ºi valoarea
serviciilor legate de transferul de proprietate al
mijloacelor fixe existente ºi al terenurilor preluate cu
platã de la alte unitãþi (taxe notariale, comisioane,
cheltuieli de transport, de încãrcare-descãrcare) etc.
Nu se cuprinde în volumul investiþiilor nete (noi)
valoarea terenurilor ºi a mijloacelor fixe din þarã care au
mai fost folosite (cumpãrate de la alte unitãþi).
Investiþiile nete sunt prezentate pe activitãþi
omogene ale economiei naþionale, forme de proprietate,
surse de finanþare ºi elemente de structurã.
Investiþiile nete cuprind urmãtoarele elemente destructurã:– construcþii - reprezintã ansamblul lucrãrilor prin
care se realizeazã construcþiile noi, reconstruirea,
dezvoltarea, modernizarea clãdirilor cu destinaþie
industrialã, agricolã etc. De asemenea, în construcþii
se mai cuprind ºi lucrãrile de montaj ale utilajelor
tehnologice ºi funcþionale cu întregul complex de
operaþii prin care se realizeazã asamblarea pe
ºantier a componentelor lor, precum ºi fixarea pe
fundaþii a acestora (inclusiv valoarea probelor ºi
rodajelor mecanice la utilaje ºi linii tehnologice);
– utilaje (cu ºi fãrã montaj) - reprezintã maºinile,
echipamentele, liniile ºi instalaþiile tehnologice care
pot funcþiona numai dupã asigurarea lucrãrilor de
montaj, respectiv cele care pot funcþiona independent.
DATA SOURCE
Statistical surveys:� Structural business survey;
� Statistical surveys and accounting balance sheets
filled in by: economic operators, socio-cultural units,
public administration units and non-governmental
organizations, for data on investments;
� Statistical surveys on public administration
institutions investments;
� Statistical surveys and accounting balance sheets
filled in by economic operators (under to public,
mixed, private and co-operative ownership), by
socio-cultural units, public administration units,
political and community organizations, for data on
tangible fixed assets.
METHODOLOGICAL NOTES
NET INVESTMENTS
Net (new) investments represent expenditure for
construction, installations and assembly works, for
equipment and transport means purchasing, other
expenditure for creating new fixed assets, for
developing, modernizing, rebuilding the existing ones, as
well as the value of services related to ownership
transfer of existing fixed assets and lands paid from
other units (notary duties, commissions, transport,
loading - unloading expenditure) a.s.o.
Volume of net (new) investments does not include
value of lands and fixed assets from the country which
were used before (bought from other units).
Net investments are presented by homogeneous
activity of national economy, type of ownership, financing
source and structural elements.
Net investments comprise the followingstructural elements:– construction - represent all works carried out in
order to create new buildings, rebuilding, developing,
modernizing the buildings with industrial, agricultural
destination a.s.o. At the same time, construction also
comprise the assembly works for technological and
functioning equipment with all operations needed for
assembling their components on the building site, as
well as for their fixation on foundations (including the
value of mechanical tests and running in the
technological equipment);
– outfits (with and without assembly) - represent
technological machinery, installations, equipment
and lines which can function only after ensuring
assembly works, respectively those that can function
De asemenea, în aceastã grupã sunt cuprinse ºi
mijloacele de transport. Acestea reprezintã acele
mijloace folosite pentru deplasarea în exteriorul ºi în
interiorul unitãþii, cum ar fi: mijloacele de transport
rutier, naval (inclusiv platforme de foraj ºi de
exploatare), feroviar, aerian, biciclete, motociclete,
vehicule pentru invalizi, vehicule cu tracþiune manualã
ºi animalã.
– lucrãri geologice ºi de foraj - reprezintã ansamblul
lucrãrilor pentru: identificarea de noi rezerve de
substanþe minerale utile, în stare solidã ºi fluidã, în
cadrul perimetrelor aflate în exploatare, în structuri noi
ºi în curs de cercetare; promovarea rezervelor de
substanþe minerale utile în categorii superioare;
precizarea unor caracteristici ale rezervelor de
substanþe minerale utile în vederea încadrãrii lor în
grupa rezervelor de bilanþ; obþinerea datelor de
proiectare a construcþiilor energetice, hidrotehnice,
industriale etc., pentru determinarea structurii ºi
compoziþiei solului, a regimului de ape freatice, pentru
terenurile unde urmeazã sã fie amplasate obiective
de investiþii; extragerea substanþelor minerale utile în
stare fluidã (foraj de exploatare); creºterea factorului
de recuperare ºi a ritmului de exploatare a þiþeiului,
prin injectarea de fluide în zãcãmânt;
– alte investiþii nete - reprezintã cheltuielile efectuate
pentru cumpãrarea animalelor de muncã, de
producþie ºi reproducþie, plantaþii de vii, pomi,
împãduriri, achiziþionarea obiectelor de inventar
gospodãresc de natura mijloacelor fixe, plata
studiilor de cercetare ºi proiectare pentru obiective
de investiþii, comisionul bãncilor pentru operaþiuni
efectuate în legãturã cu investiþiile.
Indicii privind evoluþia investiþiilor nete au fost
calculaþi pe baza datelor în preþuri comparabile.
IMOBILIZÃRI CORPORALE
Imobilizãrile corporale sunt active nefinanciare
produse care constau în: locuinþe, alte clãdiri (clãdiri
industriale, clãdiri comerciale, hoteluri ºi restaurante,
clãdiri destinate educaþiei, spitale etc.); structuri
(autostrãzi, strãzi, cãi ferate, aerodromuri etc.); maºini ºi
echipamente (echipamente pentru transport,
echipamente radio-TV ºi comunicaþii, instrumente
medicale, mobilã, instrumente muzicale etc.); plantaþii ºi
animale.
Începând cu anul 1992, imobilizãrile corporale au
fost reevaluate conform legislaþiei specifice.
Din anul 1994, în valoarea imobilizãrilor corporale
s-a inclus ºi valoarea terenurilor deþinute de operatorii
economico-sociali.
Indicii privind evoluþia imobilizãrilor corporale au
fost calculaþi pe baza datelor în preþuri comparabile.
independently. This group also comprises means of
transport. They represent means used for movement
inside and outside unit, such as: means of road, sea
(including dwilling and exploitation platforms), rail
and air transport, bycicles, motorcycles, vehicles for
disabled persons, manual and animal hand vehicles.
– geological and drilling works - represent all works
carried out: to identify the new reserves of useful
mineral substances in solid or liquid state, within the
areas under exploitation, in new structures and
those areas under research; to promote useful
mineral substances reserves in superior categories;
to specify some characteristics of useful mineral
substances reserves in order to classify them within
balance reserves group; to obtain designing data for
energy, hydrotechnical, industrial construction a.s.o.,
in order to determine the soil structure and
composition, the surface water regime, for the lands
of investment objectives; to dig out liquid useful
mineral substances (exploitation drilling), as well as
works performed in order to increase the retrieving
factor and the pace of crude petroleum extraction, by
injecting fluids in the oil deposits;
– other net investments - represent the expenditure
made for purchasing animals for work, production
and breeding, vineyards, orchards, afforestations,
purchasing of household inventory objects, as fixed
assets, payments of research and design studies for
investment objectives, bank commissions for
operations made in correlation with investments.
Indices regarding net investments evolution were
computed on the basis of data expressed in comparable
prices.
TANGIBLE FIXED ASSETS
Tangible fixed assets are non-financial produced
assets that consist of: dwellings, other buildings
(industrial buildings, commercial buildings, hotels and
restaurants, educational buildings, hospitals a.s.o.);
structures (highways, streets, railways, airfields a.s.o.);
machinery and equipment (transport equipment, radio,
television and communication equipment, medical
instruments, furniture, musical instruments a.s.o.);
plantations and livestock.
Beginning with 1992, data on tangible fixed assets
were reevaluated according to the specific legislation.
Starting with 1994, the value of land under economic
and social operators ownership was also included in the
value of tangible fixed assets.
Indices on the evolution of tangible fixed assets were
calculated based on the data in comparable prices.
Investiþii nete realizate, pe surse de finanþareNet investments, by financing source12.G2
Investiþii nete, pe principalele activitãþi ale economiei naþionaleNet investments, by main activities of national economy12.G1
Agriculturã, silviculturã ºi pescuitAgriculture, forestry and fishing
ServiciiServices
IndustrieIndustry
ConstrucþiiConstruction
���� ����
����� �����
���� �����
���� ����
CAEN Rev.2 / CANE Rev.2
���� ����
�� �
���
���
���
����
����
��������
��� ����
Surse propriiOwn sources
Credite interneInternal credits
Capital strãinForeign capital
Buget de stat ºi bugete localeState budget and local budgets
Credite externeExternal credits
Alte surseOther sources
2008 2009
2008 2009
Investiþii nete, pe elemente de structurãNet investments, by structural elements12.G3
ConstrucþiiConstruction
UtilajeOutfits
Alte cheltuieli de investiþiiOther investments expediture
Lucrãri geologiceGeological works
2008 2009
����� ���
���� ��� �
��� �������� ����
Imobilizãri corporale, pe forme de proprietateTangible fixed assets, by type of ownership12.G4
Proprietate majoritar de statState majority ownership
Proprietate majoritar privatãPrivate majority ownership
2004 2009
��� ����
����� ����
INVESTIÞII NETE
12.1 Investiþii nete, pe activitãþi ale economiei naþionale 12.2 Investiþii nete realizate, pe surse de finanþare12.3 Investiþii nete, pe forme de proprietate12.4 Investiþii nete, pe elemente de structurã12.5 Indicii investiþiilor nete, pe activitãþi ale economiei naþionale 12.6 Indicii investiþiilor nete, conform CAEN Rev.112.7 Investiþii nete, pe activitãþi ale industriei 12.8 Indicii investiþiilor nete, pe activitãþi ale industriei
IMOBILIZÃRI CORPORALE
12.9 Balanþa imobilizãrilor corporale12.10 Imobilizãri corporale, pe activitãþi ale economiei naþionale 12.11 Imobilizãri corporale, pe forme de proprietate12.12 Indicii imobilizãrilor corporale, pe activitãþi
ale economiei naþionale 12.13 Imobilizãri corporale, pe activitãþi ale industriei 12.14 Indicii imobilizãrilor corporale, pe activitãþi ale industriei
1122 INVESTIÞII ªI IMOBILIZÃRI CORPORALE
ªTIINÞÃ, TEHNOLOGIEªI INOVARE
SCIENCE, TECHNOLOGYAND INNOVATION
13
SURSA DATELOR
Cercetãri statistice:� Cercetãri statistice privind activitatea de cercetare-
dezvoltare;� Cercetãri statistice privind inovarea în industrie ºi
servicii, având la bazã Ancheta Comunitarã deInovare (CIS) a Uniunii Europene.
Surse administrative:� Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci (OSIM), pentru
datele referitoare la brevete de invenþie ºi alteobiecte ale proprietãþii industriale.
DATA SOURCE
Statistical surveys:� Statistical surveys on research-development activity;
� Statistical surveys on innovation in industry andservices, based on the Community InnovationSurvey (CIS) of the European Union.
Administrative sources:� State Office for Inventions and Trademarks (SOIT),
for the data on patents and other objects of industrialproperties.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
Domeniul ºtiinþei, tehnologiei ºi inovãrii prezentat înacest capitol cuprinde statistici referitoare la: cercetare-dezvoltare, brevete de invenþie ºi alte obiecte aleproprietãþii industriale, inovare.
CERCETARE - DEZVOLTARE
Sfera de cuprindere: unitãþile specializate (cuactivitate principalã) în cercetare-dezvoltare, unitãþileeconomice ºi sociale care au colective de cercetare-dezvoltare, staþiuni ºi institute de cercetare ºi producþieagricolã, unitãþile de învãþãmânt superior ºi clinicileuniversitare care au structuri de cercetare-dezvoltare,organizaþii non-profit care au desfãºurat activitate decercetare-dezvoltare.
Cercetarea-dezvoltarea - activitatea sistematicã ºicreatoare iniþiatã pentru a spori volumul de cunoºtinþe,inclusiv cunoºtinþele despre om, culturã ºi utilizareaacestor cunoºtinþe pentru noi aplicaþii.
Tipuri de cercetare-dezvoltare:– cercetarea fundamentalã, activitate experimentalã
sau teoreticã iniþiatã în primul rând, pentruacumularea de noi cunoºtinþe privind aspectelefundamentale ale fenomenelor ºi faptelorobservabile fãrã sã aibã în vedere o aplicaþiedeosebitã sau specificã;
– cercetarea aplicativã, activitate de investigareoriginalã în scopul acumulãrii de noi cunoºtinþe, fiindînsã orientatã, în principal, spre un scop sau unobiectiv practic, specific;
– dezvoltarea experimentalã, activitate sistematicã,ce se foloseºte de cunoºtinþele existente acumulatede pe urma cercetãrii ºi/sau a experienþei practice învederea lansãrii în fabricaþie de noi materiale,produse ºi dispozitive, introducerea de noiprocedee, sisteme ºi servicii sau îmbunãtãþireasubstanþialã a celor deja existente.
METHODOLOGICAL NOTES
Science, technology and innovation field presentedin this chapter comprises statistics regarding research-development and other objects of industrial property,innovation.
RESEARCH - DEVELOPMENT
Coverage: specialised units (with main activity) inresearch-development, economic and social units havingresearch-development staff, agricultural production andresearch institutes and stations, higher-education unitsand university clinics which have research-developmentstructures, non-profit organisations which carried outresearch-development activity.
Research-development - the systematic andcreative activity initiated to enhance the volume ofknowledge, including those on human being, culture andusing them for new applications.
Types of research-development:– fundamental research, experimental or theoretical
activity primarily initiated to accumulate newknowledge on the fundamental aspects ofphenomena and facts that could be examined,without having in view a special or specificapplication;
– applicative research, activity of originalinvestigation in order to accumulate new knowledge,being mainly oriented towards a specific practicalpurpose or objective;
– experimental development, systematic activitywhich uses the knowledge accumulated as a resultof research and/or practical experience in order tolaunch in fabrication new materials, products anddevices, to introduce new procedures, systems andservices or to significantly improve those alreadyexisting.
Datele statistice aferente activitãþii de cercetare-dezvoltare includ ºi proiectarea tehnologicã.
Resursele umane ºi financiare din cercetare-dezvoltare sunt prezentate pe sectoare de performanþã,conform metodologiei prevãzutã în Manualul Frascati alOECD, ediþia 2002, dupã modelul celor din SistemulConturilor Naþionale, astfel:– sectorul de performanþã întreprinderi cuprinde
unitãþile din mediul de afaceri al economiei naþionalecare au activitate principalã sau secundarã decercetare-dezvoltare ºi de obicei îºi desfãºoarãactivitatea pe bazã de contracte cu beneficiarii.
Acest sector include: toate firmele, organizaþiileºi instituþiile care au ca activitate principalãproducerea de bunuri ºi servicii (altele decâtînvãþãmântul superior) în scopul vânzãrii cãtrepublicul larg, la un preþ economic semnificativ,precum ºi toate instituþiile private non-profit care ledesevesc pe acestea.
Nucleul de bazã al sectorului de performanþãBES este format din întreprinderi private (corporaþiisau cvasi-corporaþii), chiar dacã obþin sau nu profit.Printre aceste întreprinderi pot fi gãsite unele firme,pentru care activitatea de cercetare-dezvoltare esteprincipala activitate (ca de exemplu: instituþiicomerciale de cercetare-dezvoltare ºi laboratoare).
Adiþional, acest sector poate sã includãîntreprinderi publice (corporaþii publice sau cvasi-corporaþii guvernamentale) angajate în producþia ºivânzarea unui anumit tip de bunuri ºi servicii caresunt de obicei furnizate de cãtre întreprinderi pivate.
Acest sector include de asemenea ºi instituþiilenon-profit care sunt direct producãtoare debunuri ºi servicii, altele decât serviciile deînvãþãmânt superior cum ar fi:– instituþiile non-profit angajate în producþia de piaþã care
au ca activitate principalã producerea de bunuri ºiservicii în scopul vânzãrii la un preþ care acoperãprincipalele costuri de producþie. În acest sector se potinclude institute de cercetare, anumite clinici ºi spitaleprivate, firme cu diverse practici medicale contra uneitaxe, care sunt în mãsurã sã atragã fondurisuplimentare sub formã de donaþii sau din active proprii.
– instituþiile non-profit care deservesc sectorulmediului de afaceri. Acestea sunt create ºiîndrumate de asociaþii din mediul de afaceri careau ca scop promovarea propriei activitãþi, cum arfi asociaþiile comerciale sau agricole.
– sectorul de performanþã guvernamental cuprindeunitãþile care furnizeazã servicii publice, cele cuactivitãþi de cercetare-dezvoltare ale administraþieicentrale, locale sau guvernamentale, precum ºiinstitutele naþionale de cercetare dezvoltare. Tot aicise includ ºi instituþiile non-profit care sunt finanþatedirect de la guvern, altele decât cele dinînvãþamântul superior.
Statistical data related to research-developmentactivity also include technological design.
Human and financial resources from research-development are presented by sectors of performance,according to the methodology stipulated in the FrascatiManual of OECD, 2002 edition, observing the model ofthose used in the National Accounts System, as follows:– Sector of enterprises performance includes units
from the business environment of national economy,whose main or secondary activity is R&D andusually carry out their activity based on contractswith users.
This sector includes: all the firms, organisationsand institutions having as main activity production ofgoods and services (others than higher education) inorder to sell to the public at large, at a significanteconomic price, as well as all non profit privateinstitutions they serve.
Basic nucleus of performance sector BESconsists in private enterprises (corporations orquasi-corporations), irrespective if they get profit ornot. Among those enterprises there can be foundsome firms for which R&D activity is the main activity(for instance: R&D commercial institutions and labs).
Additionally, this sector can include publicenterprises (public corporations or governmentalquasi-corporations) involved in the production andsale of a certain type of goods and services whichare usually supplied by private enterprises.
This sector also includes non profit institutionswhich directly produce goods and services otherthan higher education services such as:
– non profit institutions involved in the marketproduction having as main activity production ofgoods and services in order to sell for a pricecovering the main production costs. This sectorcan include research institutes, certain privateclinics and hospitals, firms with various medicalpractices for a fee which can draw over additionalfunds as donations or from own assets.
– non profit institutions serving business sector.They are created and guided by businessassociations having as purpose to promote theirown activity, such as commercial or agriculturalassociations.
– governmental performance sector includes unitsrendering public services those with R&Dactivities of governmental, central or localadministration, as well as research developmentnational institutes. Here are also included non profitinstitutions financed directly by the government,others than those from higher education.
– sectorul de performanþã învãþãmânt superiorcuprinde unitãþile de profil care desfãºoarã în modorganizat activitãþi de cercetare-dezvoltare.
Acest sector de performanþã include: toateuniversitãþile, colegiile sau alte institute deînvãþãmânt cu educaþie superioarã, indiferent desursele de finanþare, cu statut legal.
De asemenea, acest sector de performanþãinclude toate instituþiile de cercetare, staþiileexperimentale ºi clinicile medicale care se aflã subîndrumarea directã sau administrate în asociaþie cuinstituþii din sectorul învãþãmânt superior.
– sectorul de performanþã privat non-profitcuprinde uniuni, fundaþii, centre, asociaþii,organizaþii, sindicate, partide ºi formaþiuni politicecare desfãºoarã activitãþi de cercetare-dezvoltare.Aici se includ ºi asociaþiile familiale.
Aceste unitãþi furnizeazã de regulã serviciicolective sau individuale fãrã platã sau cu un preþtotal nesemnificativ.
Personalul din activitatea de cercetare-dezvoltare este constituit din persoanele care participãla realizarea temelor de cercetare sau furnizeazã serviciidirecte legate de aceastã activitate.
Personalul de cercetare-dezvoltare a fost grupatdupã mai multe criterii (unele se referã la personalul cucalificare superioarã), astfel:
a) dupã ocupaþie:– cercetãtori - specialiºti care lucreazã la conceperea
sau crearea de cunoºtinþe, noi produse ºi procedee,metode ºi sisteme noi. În aceastã categorie suntincluºi cercetãtorii ºtiinþifici atestaþi ºi alte categoriide personal cu studii superioare care desfãºoarãnemijlocit activitate de cercetare-dezvoltare;
– tehnicieni ºi asimilaþi - personalul cu un nivelmediu de pregãtire sau completat cu o pregãtirepostlicealã de specialitate într-un domeniu tehnicsau de altã naturã, ºi care participã la activitatea decercetare-dezvoltare sub controlul direct alcercetãtorilor;
– alte categorii - muncitorii ºi personalul desecretariat ºi de birou care participã la execuþiaproiectelor de cercetare-dezvoltare sau care suntdirect implicaþi în executarea unor astfel de proiecte.b) dupã nivelul de pregãtire:
– personal cu studii superioare;– personal cu studii postliceale;– personal cu studii liceale;– alte situaþii.
Conform Clasificãrii Internaþionale Standard aEducaþiei (CISE) dupã nivelul de pregãtire, datelepentru anii 2008 ºi 2009, sunt prezentate astfel:– deþinãtori ai titlului de doctor;– studii postuniversitare (exclusiv deþinãtori ai titlului
de doctor);
– sector of higher education performance includesprofile units which carry out R&D organizedactivitites.
This sector of performance includes all theuniversitites, colleges or other higher educationinstitutes, no matter of financing sources with legalstatus.
This sector of performance also includes all theresearch institutions, experimental stations andmedical clinics under direct guidance oradministered in association with institutions fromhigher education sector.
– non profit private performance sector includesunions, foundations, centres, associations,organizations, trade unions, political parties andformations which carry out R&D activities. Familyassociations are also included here.
These units usually provide collective orindividual services free of charge or at aninsignificant price.
Staff from research-development activity isconstituted of persons who participate in carrying outresearch themes or who provide services directly relatedto this research-development activity.
Research-development staff was broken-down byseveral criteria (some refer only to the staff with higherqualification), as follows:
a) by occupation:– researchers - experts working for accumulating
knowledge, concepts, creating new products andprocedures, methods and systems. This categoryincludes certified scientific researchers and othercategories of higher education staff, directly carryingout research-development activity;
– technicians and assimilated - persons with high-school education or completed by post high-schoolspecialised training for a technical field or another,and who take part in research-development activity,under direct control of researchers;
– other categories - workers and secretariate andoffice staff who take part in research-developmentprojects or are directly involved in such projects.
b) by level of training:– tertiary education staff;– post high-school education staff;– high-school education staff;– other situations.
According to the International StandardClassification of Education (ISCED), by training level,the data for the years 2008 and 2009, are the following:– doctorate holders;– post-university education (excluding doctorate
holders);
– studii superioare de lungã duratã;– studii superioare de scurtã duratã;– altã pregãtire (studii postliceale ºi de maiºtri, studii
liceale, profesionale ºi de ucenici, alte situaþii).
Începând cu anul 1993, personalul din activitatea decercetare-dezvoltare s-a calculat ºi în „echivalentnormã întreagã” prin transformarea numãrului delucrãtori cu normã parþialã în echivalent de lucrãtori cunormã întreagã, corespunzãtor timpului de lucru destinatacestei activitãþi.
Evaluarea resurselor umane s-a fãcut astfel:
– normã întreagã în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii(90% din timp sau peste);
– lucreazã, în principal, în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii (50% - 90% din timp);
– normã parþialã în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii (maipuþin de 50% din timp).Cheltuielile curente cuprind toate plãþile,
reprezentând costul forþei de muncã ºi al materialelor.Cheltuielile de capital (investiþii) cuprind plãþile
efectuate în cursul unei perioade pentru realizarea delucrãri de construcþii, achiziþionarea de aparate,instrumente, maºini ºi echipamente sau alte cheltuieli deaceastã naturã, menite sã contribuie la creºtereavolumului de mijloace fixe ale unitãþii.
Cheltuielile totale (curente ºi de capital) aferenteactivitãþii de cercetare-dezvoltare s-au grupat dupã oserie de caracteristici, astfel:
a) dupã sursa de finanþare:– de la întreprinderi, destinate realizãrii lucrãrilor de
cercetare-dezvoltare contractate de acestea,precum ºi din resursele provenite din activitãþile deproducþie, microproducþie, economii la cheltuielilegenerale ale unitãþii ºi alte surse de care dispuneunitatea;
– din fondurile publice, administrate în principal decoordonatorii de fonduri ºi utilizate pentru finanþarealucrãrilor de cercetare-dezvoltare realizate pe bazãde contracte ºi programe generale finanþate de labuget;
– din fondurile publice generale universitare, carecuprind sumele acordate prin granturi de ministerulcoordonator ºi creditele de la diferite organismeinternaþionale;
– de la unitãþile din învãþãmântul superior, pentrurealizarea lucrãrilor de cercetare-dezvoltarecontractate de acestea precum ºi încasãrile dinmicroproducþie, vânzãri de reviste, jurnale, taxe de lastudenþi, închirieri de spaþii etc.;
– de la instituþii fãrã scop lucrativ, pentru realizarealucrãrilor de cercetare-dezvoltare contractate deorganizaþii profesionale, asociaþii sindicale, culturale,organizaþii de caritate sau întrajutorare etc.;
– long-term tertiary education;– short-term tertiary education;– other training (post high-school and foremen
education, high-school, vocational andaprenticeship, other situations).Starting with 1993, the staff from research-
development activity has been also calculated in ”full-time equivalent“ converting the number of part timeworkers in equivalent of full-time workers, correspondingto the working time devoted to this activity.
The evaluation of human resources wasperformed as follows:– full-time in the field of research-development (90% of
time or over);– mainly working in the field of research-development
(50-90% of time);– part-time in the field of research-development (less
than 50% of time).Current expenditure include all payments,
representing the labour cost and cost of materials.Capital expenditure (investments) include
payments made during a period for construction works,purchase of apparatus, instruments, machinery andequipment or other similar expenditure, meant tocontribute to the increase in the unit’s fixed assetsvolume.
Total expenditure (capital and current ones) forresearch-development activity were structured byseveral features, as follows:
a) by financing source:– from enterprises, to achieve research-development
works contracted by them, as well as from resourcescoming from production activities, microproduction,savings of unit general expenses and any otheravailable sources of the unit;
– from public funds, mainly managed by fundscoordinators and used to finance research-development works based on contracts and generalprograms financed from the budget;
– from university public general funds, whichcomprise grants from coordinator ministry andcredits from various international bodies;
– from tertiary education units, to achieve research-development works contracted by them as well asreceipts from microproduction, sales of magazines,newspapers, student taxes, space rents a.s.o.;
– from non-lucrative institutions, to achieveresearch-development works contracted byprofessional organisations, trade unions, culturalassociations, charity or mutual assistanceorganisations a.s.o.;
– din fondurile din strãinãtate, pentru activitãþi decercetare-dezvoltare, inclusiv sursele primite de laorganizaþii internaþionale, guverne sau instituþii strãine.b) dupã obiective socio-economice, cheltuielile
aferente activitãþii de cercetare-dezvoltare sunt structuratepe tipuri de programe ºtiinþifice utilizate pe planinternaþional (conform „Nomenclatorului pentru analiza ºicomparaþia bugetelor ºi programelor ºtiinþifice” - NABS).
INOVAREA ÎN INDUSTRIE ªI SERVICII
Sfera de cuprindere: Întreprinderile active cu peste9 salariaþi, care desfãºoarã activitãþi comerciale ºi care auactivitatea economicã principalã în urmãtoarele domenii:– industrie (CAEN Rev.2, diviziunile: 05-09, 10-33,
35, 36-39);– servicii (CAEN Rev.2, diviziunile: 46, 49-53, 58, 61,
62, 63, 64-66, 71).Inovarea este o activitate din care rezultã un produs
(bun sau serviciu) nou sau semnificativ îmbunãtãþit sauun proces nou sau semnificativ îmbunãtãþit, o metodãnouã de marketing sau o metodã nouã organizaþionalã.Inovarea este bazatã pe rezultatele unor tehnologii noi, aunor dezvoltãri tehnologice, a noi combinaþii aletehnologiei existente sau utilizarea altor cunoºtinþeobþinute de întreprindere. Inovarea trebuie sã fie nouãpentru întreprindere, dar nu este necesar sã fie nouãpentru sectorul de activitate sau pentru piaþã. Nu areimportanþã dacã inovarea a apãrut iniþial înîntreprinderea repondentã sau în alte întreprinderi.
Inovarea de produs înseamnã introducerea pepiaþã a unui bun sau serviciu nou sau semnificativîmbunãtãþit cu respectarea însuºirilor sale, de exempluun software îmbunãtãþit, introducerea de elemente deutilizare prietenoase, componente sau subsisteme.
Inovarea de proces corespunde implementãriiunui proces productiv, unei metode de distribuþie sauunei activitãþi auxiliare noi sau semnificativîmbunãtãþite.
Inovarea organizaþionalã reprezintãimplementarea unei metode noi în practicile de afaceriale întreprinderii, în organizarea locului de muncã sau înrelaþiile externe.
Inovarea de marketing se referã la implementarea uneimetode noi de marketing ce implicã schimbãri semnificativeîn design-ul sau în ambalarea produsului, în plasareaprodusului, promovarea acestuia sau în stabilirea preþului.
Întreprinderi inovative sunt întreprinderile care aulansat produse (bunuri sau servicii) noi sau semnificativîmbunãtãþite pe piaþã sau au introdus procese noi sausemnificativ îmbunãtãþite sau noi metode de organizaresau de marketing. Termenul acoperã toate tipurile deinovatori, inovatorii de produs, de proces, de metode deorganizare sau de metode de marketing, precum ºiîntreprinderile cu inovãri nefinalizate sau abandonate ºise referã la întreprinderile active.
– external funds, for research-development activities,including sources from international bodies,governments or foreign institutions.b) by socio-economic objectives, the expenditure for
research-development activity are structured by types ofscientific programmes used at international level (accordingto the ”Nomenclature for analysis and comparison ofbudgets and scientific programmes” - NABS).
INNOVATION IN INDUSTRY AND SERVICES
Coverage: active enterprises with over 9 employees,which develop commercial activities and which have theirmain economic activity in the following fields:– industry (CANE Rev.2, divisions: 05-09, 10-33, 35,
36-39);– services (CANE Rev.2, divisions: 46, 49-53, 58, 61,
62, 63, 64-66, 71).Innovation is an activity resulting in a new or
significantly improved product (good or service) or a newor significantly improved process, a new marketingmethod or a new organizational method. Innovation isbased on results of new technologies, technologicaldevelopment, new combinations of existent technologiesor using other knowledge obtained by the enterprise.Innovation should be new for the enterprise, but it is notnecessary to be new for activity sector or for the market.It is not important if innovation initially appeared inrespondent enterprise or in other enterprises.
Product innovation means introduction on themarket of a new or significantly improved good orservice respecting its features, for instance an improvedsoftware, introduction of elements of friendly use,components or subsystems.
Process innovation corresponds to theimplementation of a new or significantly improvedproductive process, distribution method or auxiliaryactivity.
Organisational innovation represents theimplementation of a new method in enteprise businesspractices, in the work place organization or in externalrelations.
Marketing innocation refers to implementation of anew marketing method involving significant changes inthe product design or its package, in product placementits promotion or price set up.
Innovating enterprises are enterprises whichlaunced new or significantly imrpoved products(goods orservices) on the market or introduced new or significantlyimproved processes or new organization or marketingmethods This term covers all the types of innovators,product, process, organization method or marketingmethods, as well as enterprises with unfinalized orabandoned innovations and refer to active enterprises.
Întreprinderile cu inovare tehnologicã sunt aceleîntreprinderi care au produse sau procese noi sausemnificativ îmbunãtãþite.
Întreprinderile cu inovare non-tehnologicã suntacele întreprinderi care au introdus metode de organizaresau de marketing noi sau semnificativ îmbunãtãþite.
Întreprinderile cu inovãri nefinalizate sauabandonate sunt întreprinderile care au avut inovarenefinalizatã sau abandonatã pentru dezvoltarea sauintroducerea produselor noi sau semnificativ îmbunãtãþite(bunuri sau servicii) sau implementarea noilor procese,inclusiv activitatea de cercetare-dezvoltare.
Întreprinderile non-inovative sunt întreprinderilecare nu au avut activitate inovativã în perioada analizatã.Aceste întreprinderi au rãspuns la un set limitat deîntrebãri din ancheta statisticã, cu privire la absenþaactivitãþii inovative.
Cheltuielile pentru inovare cuprind atât cheltuielilepentru inovarea finalizatã, cât ºi cele pentru inovareanefinalizatã sau abandonatã. Principalele componenteale cheltuielilor sunt:– Cheltuielile pentru activitatea de cercetare-
dezvoltare internã - cheltuieli pentru activitãþilecreatoare întreprinse sistematic în cadrulîntreprinderii, în vederea creºterii volumului decunoºtinþe ºi a utilizãrii lor în scopul realizãrii deproduse (bunuri sau servicii) ºi procese noi ºiîmbunãtãþite (inclusiv dezvoltare de software).
– Cheltuielile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare externã - cheltuieli pentru activitãþile decercetare-dezvoltare realizate de cãtre alteîntreprinderi sau institute de cercetare.
– Cheltuieli pentru achiziþia de maºini,echipamente ºi software - cheltuieli pentruachiziþionarea de maºini performante, echipamente,hardware sau software pentru obþinerea produselorºi/sau proceselor noi sau cu îmbunãtãþirisemnificative.
– Cheltuieli pentru achiziþii de alte cunoºtinþeexterne care includ achiziþia de licenþe de brevete ºiinvenþii nebrevetate, know-how ºi alte tipuri decunoºtinþe de la alte întreprinderi sau organizaþii.Finanþarea publicã a inovãrii include sprijin
financiar sub formã de granturi (împrumuturinerambursabile), credite, subvenþii ºi garanþii pentrucredite, primite de întreprinderi din partea diferitelororganisme: autoritãþi locale sau regionale, guvern(inclusiv instituþii ce lucreazã în numele guvernului) ºiUniunea Europeanã.
Cooperarea în domeniul inovãrii înseamnãparticipare activã la proiecte comune de cercetare-dezvoltare ºi la alte proiecte de inovare cu alteîntreprinderi sau instituþii. Din aceastã cooperare nu esteneapãrat necesar ca ambii parteneri sã aibã beneficiicomerciale imediate comune. Contractarea de lucrãri,fãrã o colaborare activã, nu înseamnã cooperare.
Enterprises with technological innovation arethose enterprises which have new or significantlyimproved products or processes.
Enterprises with non technological innovationare those enterprises which introduced new orsignificantly improved organization or marketing methods.
Enterprises with unfinalized or abandonedinnovations are enterprises which had unfinalized orabandoned innovation to develop or introduce new orsignificantly improved products (goods or services) orimplement new processes, including R&D activity.
Non-innovative enterprises are enterprises whichhave no innovative activity in the analyzed period. Theseenterprises responded to a limited set of questions fromstatistical survey regarding absence of innovativeactivity.
Expenditure for innovation include bothexpenditure for finalized innovation and those frorefinalized or abandoned innovation. Main componentsof expenditure are– Expenditure for internal R&D activity -
expenditure for creative activities systematicallydeveloped within the enterprises in order to increasevolume of knowledge and their use to achieve newand improved products (goods and services) andprocesses (including software development).
– Expenditure for external R&D activity -expenditure for R&D activities achieved by otherenterprises or research institutes.
– Expenditure for purchasing machinery,equipment and software - expenditure forpurchasing performing machinery, equipment,hardware or software to obtain new or significantlyimproved products and/or processes.
– Expenditure for purchasing other externalknowledge which include purchasing patent licencesand not patented inventions, know-how and other typesof knowledge from other enterprises or organisations.Public financing of innovation includes financial
support as grants (non reimbursable loans), credits,subsidies and guarantees for credits, received byenterprises from various bodies: local or regionalauthorities, government (including institutions working ongovernment behalf) and European Union.
Cooperation in the field of innovation meansactive participation in common R&D projects and otherinnovation projects with other enterprises or institutions.Out of this cooperation, it is not absolutely necessarythat both partners should have common immediatecommercial benefits. Contracting works, without activecollaboration, does not mean cooperation.
Sursele de informare pentru inovare se referã laprincipalele surse cu grad ridicat de importanþã,necesare pentru iniþierea de noi proiecte de inovare,pentru contribuþia la completarea proiectelor de inovareexistente sau pentru utilizarea drepturilor de proprietateintelectualã. Ele se clasificã în surse interne, surse depiaþã, surse instituþionale ºi alte surse.
Obiectivele inovãrilor se referã la intenþiaîntreprinderii privind activitãþile inovative. Sunt selectateobiective cu grad ridicat de importanþã, respectiv:extinderea gamei de bunuri ºi servicii, înlocuireaproduselor sau proceselor vechi, intrarea pe noi pieþe,creºterea ponderii pieþei, îmbunãtãþirea calitãþii bunurilorºi serviciilor, îmbunãtãþirea flexibilitãþii pentru producereade bunuri ºi servicii, creºterea capacitãþii de producerede bunuri ºi servicii, îmbunãtãþirea sãnãtãþii ºi graduluide securitate a muncii, reducerea costurilor cu forþa demuncã pe unitatea de produs rezultat.
BREVETE DE INVENÞIE ªI ALTE OBIECTE ALE PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE
Datele au la bazã reglementãrile din legilespeciale de proprietate industrialã ºi HotãrâreaGuvernului nr. 573/1998 în care sunt prevãzutesarcinile ºi competenþele Oficiului de Stat pentruInvenþii ºi Mãrci (OSIM), organ de specialitate aladministraþiei publice centrale, cu autoritate unicã peteritoriul României în domeniul protecþiei proprietãþiiindustriale, în conformitate cu legea ºi cu prevederileconvenþiilor internaþionale la care statul român esteparte.
Proprietatea industrialã cuprinde: invenþii, modelede utilitate, soiuri de plante, mãrci ºi indicaþii geografice,desene ºi modele, respectiv topografiile produselorsemiconductoare.
Solicitant - persoana fizicã sau juridicã care cere înscris la OSIM, acordarea unui titlu de protecþie pentru unobiect de proprietate industrialã (brevet sau certificat deînregistrare).
Titular - persoana fizicã sau juridicã cãreia îiaparþine dreptul conferit prin titlul de protecþie acordat(brevet sau certificat de înregistrare).
Brevet de invenþie - titlul de protecþie care seacordã de cãtre OSIM pentru orice invenþie având caobiect un produs sau un procedeu, în toate domeniiletehnologice, cu condiþia ca aceasta sã fie nouã, sãimplice o activitate inventivã ºi sã fie susceptibilã deaplicare industrialã.
Cerere de brevet de invenþie, redactatã în limbaromânã, cuprinde:– solicitarea acordãrii unui brevet ºi datele de
identificare ale solicitantului;– o descriere a invenþiei (prezentarea în scris a
invenþiei);– una sau mai multe revendicãri (partea de brevet
care cuprinde obiectul protecþiei solicitate ºi al cãruiconþinut determinã întinderea protecþiei);
– desenele la care se face referire în descriere saurevendicãri.
Information sources for innovation refer to mainvery important sources, necessary to initiate newinnovation projects, for contribution to completeinnovation projects existent or for use of intellectualproerty rights. They are classified in internal sources,market sources, institutional sources and other sources.
Objectives of innovations refer to enterpriseintention regarding innovative activities. There areselected very important objectives, namely: extension ofgoods and services range, replace of obsolete productsor processes, enter new markets, growth of marketweight, improve the quality of goods and services,improve the flexibility of goods and services production,increase of capacity for goods and services production,improve health and work security , reduce labour costsper unit of product.
PATENTS AND OTHER OBJECTS OF INDUSTRIAL PROPERTY
Data rely on the regulations from industrial propertyspecial laws and Government Decision no.573/1998stipulating tasks and competences of State Office forInventions and Trademarks (SOIT), specialized body ofpublic central government, with unique authority on theterritory of Romania in the field of industrial propertyprotection, in accordance with the law and stipulations ofinternational conventions where the Romanian state isparty.
Industrial property includes inventions, utilitymodels, types of plants, marks and geographicalindications, drawings and models, respectivelytopographies of semi-conductor products.
Applicant - natural or legal person who asks SOITin writing, for granting a protection title for an object ofindustrial property (patent or registration certificate).
Titular - natural or legal person who holds the rightgranted by protection tile (license or registrationcertificate).
Patent - protection title granted by SOIT for anyinvention having as object a product or procedure, in alltechnological fields, provided that it should be new,involve an inventive activity and susceptible of industrialapplication.
Patent application elaborated into Romaniancomprises:– request for a patent and identification data of
applicant;– invention description (written presentation);
– one or several claims (patent part presenting objectof requested protection and whose contentdetermines protection extent);
– drawings referred to in the description and claims.
Publicarea brevetului reprezintã difuzareainformaþiei într-un mod accesibil publicului.
Brevet european - brevetul de invenþie eliberat deOficiul European de Brevete, în conformitate cuConvenþia privind brevetul european, adoptatã laMünchen la 5 octombrie 1973.
Brevet european validat în România - este unbrevet european care are efecte în România.
Clasificarea Internaþionalã a Brevetelor (CIB),instituitã în baza Aranjamentului de la Strasbourg în anul1971, împarte domeniul tehnic în opt secþiuni cuaproximativ 70000 de subdiviziuni. Simbolurile CIB,formate din cifre arabe ºi litere ale alfabetului latin, seaplicã pe documentele de brevet (cereri de brevetpublicate ºi brevete acordate) de cãtre oficiile deproprietate industrialã, naþionale sau regionale, carepublicã aceste documente. CIB se utilizeazã în mai multde 100 de þãri, care publicã anual peste un milion dedocumente de brevet.
Modelul de utilitate protejeazã orice invenþietehnicã, cu condiþia sã fie nouã, sã depãºeascã nivelulsimplei îndemânãri profesionale ºi sã fie susceptibilã deaplicare industrialã.
Cererea de model de utilitate conþine:– datele de identificare ale solicitantului;– solicitarea protecþiei prin model de utilitate, însoþitã
de titlul invenþiei;– o descriere a invenþiei;– una sau mai multe revendicãri;– desenele la care se face referire în descriere sau în
revendicãri.Certificatul de model de utilitate este un titlu de
protecþie acordat de OSIM în condiþiile prevãzute de lege.Brevet pentru soi de plantã - se acordã de OSIM
dacã acesta este nou, distinct, uniform ºi stabil.Soi - grupul de plante aparþinând unui taxon botanic
de cel mai jos rang cunoscut, care poate fi:– definit prin expresia caracterelor rezultând dintr-un
anumit genotip sau dintr-o anumitã combinaþie degenotipuri;
– distinct faþã de orice alt grup de plante, prin expresiaa cel puþin unuia dintre caracterele prevãzute maisus;
– considerat ca o entitate cu privire la capacitatea sade a fi reprodus ca atare.Desen sau model - aspectul exterior al unui produs
sau al unei pãrþi a acestuia, redat în douã sau treidimensiuni, rezultat din combinaþia dintre principalelecaracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, formã, texturãºi/sau materiale ºi/sau ornamentaþia produsului în sine.
Cererea de înregistrare a desenului saumodelului cuprinde:– solicitarea de înregistrare a desenului sau modelului
ºi datele de identificare ale solicitantului;– numãrul de desene sau modele pentru care se cere
Patent publication represents informationdissemination to be accessible for the public.
European patent - patent released by EuropeanPatent Office, in accordance with the Convention onEuropean patent, adopted in Munich on October 5, 1973.
European patent validated in Romania - is anEuropean patent which has effects in Romania.
International Patent Classification (IPC), basedon Strasbourg Agreement in 1971, divides technical fieldinto eight sections with about 70000 subdivisions, IPCsymbols, comprising Arabian digits and Latin letters,being applied on patent documents (issued patentapplication and patents granted) by national or regionalindustrial property offices, issuing these documents. IPCare used in over 100 countries, issuing yearly over onemillion patent documents.
Utility model protects any technical invention if itis new, exceeds the level of simple professional skill andis susceptible of industrial application.
Demand of utility model contains:– Identification data of petitioner– Protection request by utility model, accompanied by
invention title;– Invention description;– One or more claims;– Designs referred to in the description or claims.
Certificate of utility model is a protection titlegranted by SOIT according to legal stipulations.
Patent for plant type - is granted by SOIT if it isnew, distinct, unform and stable.
Type - group of plants belonging to a botanic taxonof the lowest known range, which can be:– defined by expression of characters resulted from a
certain genotype or a certain combination ofgenotypes;
– distinct as against any other group of plants, byexpression of at least one of characters stipulatedabove;
– considered as an entity regarding its capacity to bereproduced as such;Drawing or model - outer aspect of a product or of
its part, given in two or three dimensions, resulted fromthe combination between main characteristics,especially lines, outlines, colors, forms, texture and /orornamentation of the product itself.
Registration application of drawing or modelcontains:– application to register the drawing or model and
identification data of applicant;– number of drawings or models for which the
Structura salariaþilor1) din activitatea de cercetare - dezvoltare,pe sectoare de performanþãStructure of employees1) from research - development activity,by sectors of performance13.G1
protecþia;– descrierea elementelor noi, caracteristice desenului
sau modelului;– reprezentãrile grafice ale desenului sau modelului;– indicarea produselor în care este încorporat desenul
sau modelul, când este cazul.Certificat de înregistrare a desenelor / modelelor
publicate - titlul de protecþie acordat de OSIM pentrudesenele / modelele înregistrate ºi publicate.
Marcã - semnul susceptibil de reprezentare graficãservind la deosebirea produselor sau serviciilor uneipersoane fizice sau juridice de cele aparþinând altorpersoane. Pot constitui mãrci semne distinctive cum ar fi:cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre,elemente figurative, forme tridimensionale ºi în specialforma produsului sau ambalajului sãu, combinaþii deculori, precum ºi orice combinaþie a acestor semne.
Cerere de înregistrare a unei mãrci - conþinedatele de identificare ale solicitantului, reproducereamãrcii precum ºi indicarea produselor sau serviciilorpentru care înregistrarea este cerutã, redactatã în limbaromânã.
Indicaþie geograficã - denumirea servind laidentificarea unui produs originar dintr-o þarã, regiunesau localitate a unui stat în cazurile în care o calitate, oreputaþie sau alte caracteristici determinate pot fi în modesenþial atribuite acestei origini geografice.
protection is asked;– description of new elements, characteristic for the
drawing or model;– graphs of drawing or model;– indication of product in which drawing or model is
incorporated, if case.Registration certificate of drawing or model
published - protection title granted by SOIT for drawingsor models registered and published.
Trademark - sign susceptible of graphicpresentation used to distinguish products or services ofnatural or legal persons from those belonging to otherpersons. Trademarks can be also distinct signs, such as:words, including personal names, drawings, letters,digits, figurative elements, three dimensional forms,especially product form or its package, colorcombinations, as well as any combination of these signs.
Registration application of trademark - comprisesidentification data of the applicant, trademarkreproduction as well as products or services indicationfor which the application is done into Romanian.
Geographical indication - name identifying aproduct from one country, region or locality of a state ifone quality, reputation or other characteristics can beessentially granted to this geographical origin.
��� ��� ��� ��� ��� ���
���� ��� ��� ���� ��� ����
��� ���� ���� �������� ����
���� ��� ���� ��� ���� ����
���� ��� ���� ���� ��� �����
��
��
��
�
���
Sectorul guvernamentalGovernment sector
Sectorul întreprinderiEnterprises sector
%
Sectorul privat non-profitPrivate non-profit sector
Sectorul învãþãmânt superiorTertiary education sector
1) Numãr persoane în echivalent normã întreagã. / Number of persons in full-time equivalent.
1) Numãr persoane în echivalent normã întreagã. / Number of persons in full-time equivalent.
Structura salariaþilor din activitatea de cercetare - dezvoltare,dupã nivelul de pregãtire, în anul 2009Structure of employees from research - development activity,by training level, in 200913.G2
����
�
���
���
Studii licealeHigh school
Studii superioareTertiary education
Alte situaþiiOthers
Studii postlicealePost high school
283981)
�� ����
���� ���
���
����
��
����
���� ����
�� ���
Structura cercetãtorilor din activitatea de cercetare-dezvoltare,pe domenii ºtiinþificeStructure of researches from research-development activity, by scientific field13.G3
ªtiinþe naturale ºi exacteNatural and exact sciences
ªtiinþe inginereºti ºi tehnologiceEngineering and technological sciences
ªtiinþe medicaleMedical sciences
ªtiinþe umanisteHumanities
ªtiinþe agricoleAgricultural sciences
ªtiinþe socialeSocial sciences
2004 2009
Structura cheltuielilor totale din activitatea de cercetare - dezvoltare,pe surse de finanþareStructure of total expenditure from research - development activity,by financing source
Structura cheltuielilor totale din activitatea de cercetare - dezvoltare,pe sectoare de performanþãStructure of total expenditure from research - development activity,by sectors of performance13.G4
13.G5
�� ��� �� ��� ��� ���
���� ���� ���� ���� �� ����
���� ���� ����
���� ���� ����
�� ���� �� ���� ���� ����
���� ��� ���� ���� ��� �����
��
��
��
�
���
Sectorul guvernamentalGovernment sector
Sectorul întreprinderiEnterprises sector
Sectorul privat non-profitPrivate non-profit sector
Sectorul învãþãmânt superiorTertiary education sector
%
��� ����
���� ���
���
���
� �� �� ���
Unitãþi din învãþãmântul superiorTertiary education units
ÎntreprinderiEnterprises
Fonduri publicePublic funds
Fonduri din strãinãtate Humanities
Fonduri publice generale universitare University general public funds
2004 2009
CERCETARE - DEZVOLTARE
13.1 Principalii indicatori din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi forme de proprietate
13.2 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare, dupã ocupaþie ºi nivel de pregãtire
13.3 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi ocupaþii
13.4 Cercetãtorii din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe domenii ºtiinþifice13.5 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare
de performanþã ºi nivel de pregãtire13.6 Salariaþii din activitatea de cercetare - dezvoltare, pe sectoare
de performanþã ºi nivel de pregãtire, conform clasificãrii internaþionale standard a educaþiei (CISE)
13.7 Cercetãtorii din activitatea de cercetare - dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi grupe de vârstã
13.8 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul întreprinderi, pe activitãþi economice ºi dupã ocupaþie
13.9 Salariaþii din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul întreprinderi, pe activitãþi economice ºi dupã nivelul de pregãtire
13.10 Cheltuielile curente din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi tipuri de cercetare
13.11 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi categorii de cheltuieli
13.12 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de performanþã ºi surse de finanþare
13.13 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul întreprinderi, pe activitãþi economice ºi categorii de cheltuieli
13.14 Cheltuielile curente din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul întreprinderi, pe activitãþi economice ºi elemente componente
13.15 Cheltuielile de capital din activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul întreprinderi, pe activitãþi economice ºi elemente componente
13.16 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe tipuri de programe de cercetare-dezvoltare conform nabs ºi surse de finanþare
INOVAREA ÎN INDUSTRIE ªI SERVICII
13.17 Întreprinderi cu inovare tehnologicã, dupã tipul inovãrii 13.18 Întreprinderile inovative, pe activitãþi economice ºi clase de mãrime 13.19 Tipologia inovatorilor 13.20 Întreprinderi cu inovare tehnologicã care au indicat cea mai importantã
sursã de informare pentru inovare, în total întreprinderi inovative13.21 Întreprinderi cu inovare non-tehnologicã, dupã tipul inovãrii13.22 Ponderea cifrei de afaceri a întreprinderilor cu inovare de produse,
în cifra de afaceri totalã a întreprinderilor inovative13.23 Ponderea întreprinderilor cu produse ºi/sau procese inovative care au
indicat obiective cu grad ridicat de importanþã, în total întreprinderi inovative 2006 - 2008
13.24 Ponderea întreprinderilor care au indicat un impact ridicat al efectelor inovãrii asupra produselor ºi alte efecte ale inovãrii, în total întreprinderiiinovative, pe clase de mãrime ºi activitãþi economice
13.25 Ponderea întreprinderilor care au indicat un impact ridicat al efectelor inovãrii asupra proceselor inovãrii, în total întreprinderi inovative, pe clase de mãrime ºi activitãþi economice
13.26 Cheltuielile pentru inovare tehnologicã 13.27 Întreprinderile cu inovare tehnologicã care au primit fonduri
publice în total întreprinderi inovative, pe tipuri de fonduri publice13.28 Întreprinderile cu inovare tehnologicã care coopereazã, în total
întreprinderi inovative, dupã locaþia geograficã a partenerului
BREVETE DE INVENÞIE ªI ALTE OBIECTE
ALE PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE
13.29 Cererile de brevet de invenþie depuse 13.30 Brevete de invenþie acordate ºi publicate 13.31 Alte obiecte de proprietate industrialã
Teritorial
13.32 Activitatea de cercetare-dezvoltare, în profil teritorial13.33 Salariaþii din activitatea de cercetare - dezvoltare, în profil teritorial
ºi pe ocupaþii13.34 Cheltuielile totale din activitatea de cercetare - dezvoltare, în profil
teritorial ºi pe categorii de cheltuieli13.35 Întreprinderi cu inovare tehnologicã, dupã tipul inovãrii, în profil teritorial13.36 Tipologia inovatorilor, pe clase de mãrime, activitãþi economice,
în profil teritorial13.37 Tipologia inovatorilor, în profil teritorial13.38 Întreprinderi inovative ºi non-inovative, pe clase de mãrime,
activitãþi economice, în profil teritorial13.39 Cheltuielile de inovare, pe clase de mãrime, activitãþi economice,
în profil teritorial ºi elemente componente13.40 Cererile de brevet de invenþie depuse de solicitanþi români, în profil teritorial13.41 Cererile de înregistrare a desenelor / modelelor, ale solicitanþilor
români, în profil teritorial 13.42 Cererile de înregistrare a mãrcilor, ale solicitanþilor români, în profil teritorial
1133 ªTIINÞÃ, TEHNOLOGIE ªI INOVARE
AGRICULTURÃ ªISILVICULTURÃ
AGRICULTURE ANDFORESTRY
14
SURSA DATELOR
Cercetãri statistice:� Anchetele Structurale în Agriculturã 2005 ºi 2007;
� Cercetãri statistice realizate prin sondaj aliniate la
acquis-ul comunitar în domeniul statisticii agricole
privind suprafeþele ºi producþia vegetalã, efectivele
de animale ºi producþia animalã;
� Pentru anii anteriori, cercetãri statistice bazate pe
surse administrative;
� Cercetãri statistice curente privind fondul forestier,
masa lemnoasã recoltatã, suprafaþa parcursã cu
tãieri, împãduriri ºi volumul de lemn exploatat.
Surse administrative:� Agenþia Naþionalã de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã,
pentru fondul funciar dupã modul de folosinþã pentru
perioada 2004 - 2006 ºi Ministerul Agriculturii ºi
Dezvoltãrii Rurale pentru perioada 2007 - 2009.
� Administraþia Naþionalã a Îmbunãtãþirilor Funciare,
pentru suprafaþa agricolã irigatã;
� Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, pentru
îngrãºãmintele chimice ºi naturale folosite în
agriculturã ºi pentru parcul de tractoare ºi maºini
agricole principale din agriculturã aferent sfârºitului
de an al perioadei 2005 - 2009.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
AGRICULTURÃ
Fondul funciar reprezintã totalitatea terenurilor,
indiferent de destinaþie, de titlul pe baza cãruia sunt
deþinute sau de domeniul public sau privat din care fac
parte.
Suprafaþa agricolã, dupã modul de folosinþã,
include terenurile cu destinaþie agricolã, aflate în
proprietatea persoanelor fizice sau juridice ºi care se
clasificã astfel: teren arabil, pãºuni ºi fâneþe naturale, vii
ºi pepiniere viticole, livezi ºi pepiniere pomicole.
Terenul arabil reprezintã suprafaþa care se arã în
fiecare an sau la mai mulþi ani ºi se cultivã cu plante
anuale sau perene.
Pãºunile reprezintã terenurile acoperite cu vegetaþie
ierboasã, instalatã pe cale naturalã sau regeneratã prin
însãmânþare, destinate pãºunatului animalelor.
Fâneþele reprezintã terenurile acoperite cu vegetaþie
ierboasã, instalatã pe cale naturalã sau regeneratã prin
însãmânþare ºi destinate recoltãrii pentru obþinerea de fân.
Viile ºi pepinierele viticole reprezintã suprafeþele
cu plantaþii viticole, pepiniere viticole ºi terenul în
pregãtire pentru vii.
Livezile ºi pepinierele pomicole reprezintã
suprafeþele cu plantaþii pomicole, arbuºti fructiferi,
pepiniere pomicole ºi terenul în pregãtire pentru livezi.
DATA SOURCE
Statistical surveys:� Farm Structure Surveys 2005 and 2007;
� Statistical sample surveys aligned to community
acquis in the field of agriculture statistics on crop
area and production, livestock and animal
production;
� For previous years, statistical surveys based on
administrative sources;
� Statistical current surveys regarding forest land,
harvested timber, cutting wood area, afforestations
and volume of wood exploited.
Administrative sources:� National Agency of Cadastre and Real Estate
Advertising, for land fund by use for the interval
2004-2006 and Ministry of Agriculture and Rural
Development for the internal 2007 - 2009;
� National Administration for Land Arrangements, for
irrigated agricultural area;
� Ministry of Agriculture and Rural Development, for
chemical and natural fertilizers used in agriculture
and for park of tractors and of main agricultural
machinery related to the end of year, of 2005 - 2009
period.
METHODOLOGICAL NOTES
AGRICULTURE
Land fund represents all lands no matter of
destination, of the title based on which they are owned or
of public or private sector to which they belong.
Agricultural area includes, by use, the lands with
agricultural destination, owned by natural or legal
persons, classified as follows: arable land, natural
pastures and hayfields, vineyards and vine nurseries,
orchards and tree nurseries.
Arable land represents the area which is ploughed
each year or at several years, cultivated with annual or
perennial plants.
Pastures represent lands covered with herbal
vegetation, grown in natural way, or regenerated by
sowing, for animal pasturing.
Hayfields represent the lands covered with herbal
vegetation, grown in natural way, or regenerated by
sowing, for hay harvesting.
Vineyards and nurseries represent the areas
covered with vineyards, vine nurseries and land
prepared for vineyards.
Orchards and tree nurseries represent the areas
covered with tree plantations, fruit younglings, tree
nurseries and land prepared for orchards.
Suprafaþa cultivatã reprezintã suprafaþa
însãmânþatã/ plantatã în ogor propriu, în anul agricol de
referinþã (1 octombrie - 30 septembrie) cu o culturã
principalã (care ocupã terenul cea mai mare perioadã de
timp) sau în anii agricoli precedenþi pentru culturile
bienale, trienale sau perene.
Suprafaþa agricolã irigatã reprezintã suprafaþa pe
care s-a aplicat cel puþin o udare în anul agricol de
referinþã.
Producþia ramurii agricole se determinã conform
metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice
pentru Agriculturã” ºi cuprinde: valoarea tuturor
producþiilor de produse agricole (inclusiv valoarea
producþiei de vin obþinutã în unitãþile agricole care nu
dispun de instalaþii industriale de vinificaþie) ºi valoarea
serviciilor agricole efectuate de unitãþile specializate.
Aceastã producþie nu cuprinde: valoarea consumului de
sãmânþã din producþie proprie pentru culturile la care
însãmânþãrile se fac toamna, valoarea strugurilor utilizaþi
în producþia de vin a unitãþilor agricole care nu dispun de
instalaþii industriale de vinificaþie, valoarea laptelui
consumat de animale, valoarea ouãlor puse la incubat ºi
pierderile la producãtori dupã recoltare.
Producþia ramurii agricole cuprinde ºi valoarea
activitãþilor secundare neagricole neseparabile ºi este
diminuatã cu valoarea laptelui transformat în derivate în
aceeaºi fermã.
Activitãþile secundare neagricole neseparabile sunt
activitãþi legate direct de producþia agricolã ºi nu pot fi
separate de activitatea agricolã principalã din punct de
vedere al costurilor (ex.: producerea brânzeturilor în
ferma zootehnicã).
Producþia ramurii agricole este exprimatã în preþuri
curente de bazã (preþurile la producãtor la care se
adaugã subvenþiile pe produs ºi se scad impozitele pe
produs) ale fiecãrui an.
Indicii producþiei ramurii agricole se calculeazã
ca raport între valoarea producþiei din anul curent
exprimatã în preþurile anului anterior ºi valoarea
producþiei din anul anterior.
Producþia agricolã vegetalã reprezintã producþia
fizicã obþinutã în perioada de referinþã (anul în care se
face recoltarea), mai puþin pierderile la recoltare,
exprimatã în unitãþi fizice în funcþie de natura produselor
ºi a grupelor de produse ºi cuprinde:
– producþia culturilor în ogor propriu;
– producþia culturilor intercalate;
– producþia culturilor succesive;
– producþia obþinutã în grãdinile familiale
(pentru legume, cartofi, fructe ºi struguri).
Producþia medie reprezintã cantitatea de produse
(pe fiecare culturã) obþinutã pe unitatea de suprafaþã
cultivatã.
Cultivated area represents the area sown/planted
in own field, in the agricultural reference year (October, 1
- September, 30) with a main crop (covering the land for
the majority of time period) or in previous agricultural
years for biennial, triennial or perennial crops.
Irrigated agricultural area represents the area on
which at least one irrigation was done during in
agricultural reference year.
Agricultural branch production is determined
according to the Eurostat methodology on ”Economic
Accounts for Agriculture” and comprises: the value of all
agricultural products (including the value of wine
production obtained in agricultural units having no wine
industrial installations) and the value of agricultural
services carried out by specialised units. This production
does not comprise: the value of the seed consumption
from own production for the crops where sowings are
done in autumn, the value of grapes used for wine
production of agricultural units having no wine industrial
installations, the value of milk consumed by animals, the
value of eggs in incubator and producers losses after
harvesting.
The agricultural branch production includes the
value of non-agricultural inseparable secondary activities
and it is diminished with the value of milk changed into
derivates in the same farm.
Non-agricultural inseparable secondary activities
are directly related to agricultural production and cannot
be separated by main agricultural production from the
viewpoint of costs (ex.: production of cheese products in
livestock farms).
Agricultural branch production is expressed in
current, basic prices (producer prices plus subsidies on
product, minus taxes on product) of each year.
Agricultural branch production indices are
calculated as the ratio between production value in
current year expressed in the prices of the previous year
and production value in the previous year.
Crop agricultural production represents the
physical production obtained in the reference period
(year when harvesting is done) except harvesting losses,
expressed in physical units by nature of products and
groups of products and includes:
– production in own field;
– production in combined crops;
– production in successive crops;
– production obtained in kitchen gardens
(for vegetables, potatoes, fruit and grapes).
Average yield represents the quantity of products
(for each crop) obtained on the unit of cultivated area.
Producþia de fructe reprezintã cantitatea de fructe
pe specii, obþinutã de la pomii din livezi ºi rãzleþi, arbuºtii
fructiferi ºi cãpºuni.
Greutatea în viu a animalelor destinatesacrificãrii pentru consum cuprinde greutatea în viu a
animalelor sacrificate în exploataþiile agricole, a celor
vândute pentru sacrificare la abatoare, direct pe piaþã,
export direct ºi a celor sacrificate în abatoare, dar
restituite exploataþiilor agricole.
Efectivele de bovine cuprind totalitatea taurinelor ºi
bubalinelor masculi ºi femele, pe diferite grupe de vârstã
ºi destinaþie economicã.
Efectivele de porcine cuprind totalitatea porcinelor
din exploataþia agricolã (inclusiv porcinele aflate în
maternitãþi, crescãtorii ºi îngrãºãtorii), indiferent de sex,
categorii de greutate ºi destinaþie economicã.
Efectivele de ovine cuprind toate animalele din
specia ovine, indiferent de sex, vârstã, destinaþie
economicã ºi locul unde se aflã.
Efectivele de caprine cuprind toate caprinele
indiferent de sex, vârstã, destinaþie economicã ºi locul
unde se aflã.
Efectivele de cabaline cuprind cabalinele de
muncã, armãsarii reproducãtori, tineret pânã la 3 ani,
alte cabaline. Nu sunt incluºi caii de curse ºi caii de
cãlãrie, folosiþi pentru divertisment.
Efectivele de pãsãri cuprind toate categoriile de
pãsãri existente în exploataþia agricolã (gãini, curci, raþe,
gâºte, alte pãsãri: struþi, prepeliþe, bibilici etc.).
Familii de albine reprezintã numãrul de familii de
albine, destinate producþiei de miere.
Producþia de lapte reprezintã cantitatea de lapte de
vacã, bivoliþã (inclusiv consumul viþeilor), oaie ºi caprã.
Parcul de tractoare ºi maºini agricole (fizice)principale din agriculturã (la sfârºitul anului) este
aferent unitãþilor care au agricultura ca activitate
principalã (inclusiv exploataþiile agricole individuale).
Îngrãºãmintele chimice sunt produse industriale
care dupã conþinutul lor pot fi: azotoase, fosfatice,
potasice, sau în amestec ca îngrãºãminte complexe; ele
se exprimã în substanþã activã.
Îngrãºãmintele naturale cuprind gunoiul de grajd
de la toate speciile de animale ºi de la pãsãri (în stare
prospãtã sau fermentatã) precum ºi dejecþiile în stare
lichidã; acestea se exprimã în greutate brutã.
Fruit production represents the quantity of fruit, by
species, obtained from orchard trees and isolated trees,
fruit and berry species and strawberries.
Live weight of animals intended to beslaughtered for consumption includes live weight of
animals slaughtered in agricultural holdings, of those
sold to be slaughtered within slaughtering houses,
directly on the market, direct export and of those
slaughtered within slaughtering houses, but given back
to agricultural holdings.
Cattle population comprises all male and female
bulls and buffalos by various age group and economic
destination.
Pigs population comprises all pigs in agricultural
holding (including pigs in maternity, breeding and
fattening farms) not matter of sex, weight category and
economic destination.
Sheep population comprises all animals of sheep
species, no matter of sex, age, economic destination and
place.
Goats population comprises all goats no matter of
sex, age, economic destination and place.
Horses population comprises labour horses, stud
horses, young horses until 3 years old, other horses.
Race horses and saddle horses used for amusement are
not included.
Poultry population comprises all categories of
poultry existent in agricultural holding (hens, turkey hens,
ducks, geese, other poultry: ostrich, quails, guinea fowl
etc).
Bee families represent number of bee families for
honey production.
Milk production represents the quantity of cow,
buffalo cow (including the calves consumption), sheep
and goat milk.
Park of tractors and of main (physical)agricultural machinery in agriculture (end of year) is
related to the units having agriculture as their main
activity (including individual agricultural holdings).
Chemical fertilizers are industrial products which
by content can be nitrous, phosphatic, potassic or
combined, as complex fertilizers; they are expressed in
active substance.
Natural fertilizers include muck from all species of
animals and poultry (fresh or fermented) as well as liquid
dejections; they are expressed in gross weight.
SILVICULTURÃ
Fondul forestier reprezintã suprafaþa totalã a
pãdurilor, a terenurilor destinate împãduririi, a celor care
servesc nevoilor de culturã, producþie ºi administrare
silvicã, a iazurilor, a albiilor pâraielor (altele decât cele
cuprinse în cadastrul apelor), precum ºi alte terenuri cu
destinaþie forestierã ºi neproductive incluse în
amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de
proprietate.
Suprafaþa pãdurilor reprezintã totalitatea
suprafeþelor de teren acoperite cu vegetaþie forestierã,
constând din arbori ºi arbuºti, reproduºi natural sau
artificial, care îºi creeazã un mediu specific de
dezvoltare biologicã ºi care constituie componenta direct
productivã a fondului forestier, având o suprafaþã
individualã de cel puþin 0,25 hectare.
Pãdurile sunt clasificate dupã marile grupe de specii,
în pãduri de rãºinoase, fag, stejar ºi diverse specii.
Împãduririle reprezintã ansamblul de lucrãri prin
care se planteazã sau se însãmânþeazã o suprafaþã de
teren cu scopul de a se crea noi arborete, atât pe
terenuri forestiere exploatate, cât ºi pe terenuri lipsite de
vegetaþie forestierã.
Suprafaþa parcursã cu tãieri reprezintã suprafaþa
pãdurilor pe care s-au desfãºurat acþiuni de recoltare a
arborilor în vederea valorificãrii lor ºi pentru asigurarea
condiþiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor.
Tãieri succesive - tãierile de regenerare prin care
pãdurea se parcurge cu extrageri repetate de arbori
relativ uniform repartizate spaþial, eºalonate în timp
corespunzãtor instalãrii ºi dezvoltãrii regenerãrii
naturale, pânã la recoltarea integralã a arboretului bãtrân
ºi trecerea la o nouã generaþie a pãdurii.
Tãieri progresive - tãierile de regenerare prin care
pãdurea se parcurge cu extrageri repetate de arbori
amplasate în anumite porþiuni (ochiuri), care se lãrgesc
treptat pe mãsura instalãrii ºi dezvoltãrii regenerãrii
naturale, pânã la recoltarea integralã a arboretului bãtrân
ºi trecerea la o nouã generaþie a pãdurii.
Tãieri grãdinãrite - tãierile cu caracter continuu,
prin care se urmãreºte recoltarea selectivã a unor arbori
sau grupe mici de arbori, în vederea realizãrii ºi
menþinerii unei structuri diversificate a pãdurii.
Tãieri rase - extragerea integralã a arboretului
bãtrân printr-o singurã tãiere, regenerarea pãdurii
realizându-se prin împãduriri.
Operaþiunile de igienã ºi curãþire a pãdurilorcuprind lucrãrile ce se aplicã periodic arboretului din
momentul constituirii stãrii de masiv prin extragerea
produselor de igienã care rezultã din procesul normal de
eliminare naturalã (arbori doborâþi, rupþi, uscaþi, atacaþi
de insecte).
Tãierile de îngrijire în pãdurile tinere cuprind
operaþiile executate în culturile rezultate din împãduriri
pânã la realizarea stãrii de masiv, ce au drept scop
asigurarea reuºitei culturilor ºi dezvoltarea puieþilor în
bune condiþii.
FORESTRY
Forest fund represents the total area of forests,
lands meant for afforestration, those serving the needs of
crops, production and forest administration of ponds,
brooks (others than those from water cadastre) as well
as other areas intended for forestry and non-productive
lands included in forest arrangements, no matter of
ownership right.
Forest area represents all land areas covered with
forest vegetation, namely trees and shrubs, naturally or
artificially reproduced, which create a specific
environment of biological development and which
constitute direct productive component of forest fund,
having an individual area over 0.25 hectares.
Forests are classified by broad species groups in
forests of resinous, beech, oak and various species.
Afforestations represent all works by which an area
is planted or sown in order to create new trees, both on
exploited forest lands and on lands without forest
vegetation.
Cutting area represents forest area on which tree
harvesting actions were developed for their turning into
account and in view to ensure favourable conditions for
young tree development.
Successive cuttings – regeneration cuttings by
which forest is crossed by repeated extractions of trees
relatively uniformly distributed in space, staggered
according to natural regeneration installation and
development, until integral harvesting of old tree and
passing to a new generation of forest.
Progressive cuttings – regeneration cuttings by
which forest is crossed by repeated extractions of trees
placed in certain portions (eyes) which get larger step by
step at the same time with natural regeneration
installation and development until integral harvesting of
old tree and passing to a new generation of forest.
Garden cuttings – continuous cuttings which
pursue the selective harvesting of trees or small groups
of trees in order to achieve and keep a diversified
structure of forest.
Flat cuttings - integral extraction of old tree by a
single cutting, forest regeneration being done by
afforestration.
Forest hygienic and cleaning operations include
works periodically applied to the stand since reaching
the massive status, taking out hygienic products resulted
from normal process of natural elimination (cut down,
split, punk, attacked by insects trees).
Fostering cuttings in young forests include
operations in the crops resulted from afforestations up to
the bulk situation in order to assure the crop success and
the development of seedlings in good conditions.
Tãierile de produse accidentale reprezintã
recoltarea produselor brute lemnoase, rezultate
întâmplãtor datoritã calamitãþilor naturale sau a unor
defriºãri.
Volumul de lemn recoltat reprezintã volumul de
lemn (volum brut) recoltat pânã la sfârºitul anului, destinat
agenþilor economici ºi pentru aprovizionarea populaþiei.
Volumul de lemn exploatat de cãtre operatorii
economici cu activitate de exploatare forestierã
reprezintã volumul rezultat în procesul de exploatare a
lemnului ºi evidenþiat în documentele primare ale
operatorului economic, inclusiv volumul cojii ºi al altor
sortimente secundare.
Volumul de lemn rotund reprezintã volumul de
lemn de lucru ºi lemn pentru foc.
Buºteni pentru prelucrare în cherestea reprezintã
volumul de buºteni destinaþi prelucrãrii în cherestea ºi în
alte sortimente obþinute prin debitare.
Buºteni pentru furnire reprezintã volumul de
buºteni destinaþi prelucrãrii în furnire estetice sau furnire
tehnice prin tãiere planã sau prin derulare.
Buºteni pentru rezonanþã reprezintã volumul de
buºteni destinaþi prelucrãrii în cherestea în vederea
producerii de instrumente muzicale; lemnul se
caracterizeazã printr-o structurã finã care-i conferã
calitatea de rezonator.
Lemn pentru celulozã reprezintã volumul de lemn
destinat prelucrãrii în celulozã.
Lemn pentru plãci reprezintã volumul de lemn
destinat prelucrãrii în plãci din aºchii de lemn (PAL) ºi
plãci din fibre de lemn (PFL).
Lemn pentru minã reprezintã volumul de lemn
utilizat pentru susþinerea lucrãrilor miniere în subteran.
Lemn pentru construcþii rurale reprezintã volumul
de lemn utilizat pentru construcþii în special în zonele
rurale.
Lemn pentru distilare reprezintã volumul de lemn
destinat prelucrãrii prin distilare uscatã în retorte.
Lemn pentru tananþi reprezintã volumul de lemn
destinat prelucrãrii de extracte tanante vegetale.
Lemn pentru mangalizare reprezintã volumul de
lemn destinat pentru producerea cãrbunelui de lemn,
prin carbonizare în bocºe.
Lemn pentru alte utilizãri reprezintã volumul de
lemn utilizat pentru araci, spalieri etc.
Lemn pentru foc reprezintã volumul de lemn
destinat arderii pentru încãlzire, pregãtirea hranei,
uscarea sau deshidratarea unor produse etc.
Volumul cojii reprezintã volumul stabilit prin
aplicarea procentului cojii la volumul de lemn exploatat.
Alte sortimente secundare reprezintã volumul de
crãci, resturi de exploatare ºi consumuri tehnologice.
Accidental cuttings represent the harvest of raw
wooden products, resulted accidentally because of
natural calamities or of clearings.
Harvested wood volume represents wood volume
(gross volume) harvested until the end of the year, meant
for economic units and population supply.
Volume of wood exploited by economic operators
having forestry activity represents the volume resulted in
the process of wood exploitation and recorded in primary
accounting of economic operator, including bark volume
and other secondary assortments.
Volume of round timber represents the volume of
industrial round wood and fuel wood.
Logs for sawn timber represents the volume of
logs to be processed, in sawn timber and other items
obtained by cutting.
Logs for veneer represents the volume of logs to be
processed in decorative or technical veneers obtained by
plane cutting or winding off.
Logs for resonance represents the volume of
logs to be processed in view to produce musical
instruments; the wood is characterised by a specific
fine structure for resonance purpose.
Pulpwood represents the volume of wood to be
processed in pulp.
Wood for boards represents the volume of wood to
be processed in particleboards and fibreboards.
Fender represents the volume of wood used for the
reinforcement of underground mining works.
Wood for rural buildings represents the volume of
wood used for buildings, especially in rural areas.
Wood for distillation represents the volume of wood
to be processed by dry distillation in distilling vessel.
Tanning wood represents the volume of wood to be
processed for the extraction of vegetable tannings.
Charcoal wood represents the volume of wood
intended for charcoal production by pit carbonization in
kilns.
Wood for other uses represents the volume of
wood used for stakes, espaliers a.s.o.
Fuel wood represents the volume of wood to be
burnt for heating, food preparation, drying or dehydration
of various products a.s.o.
Volume of bark represents the volume of bark
obtained by the bark coefficient applied to the volume of
wood exploited.
Other secondary assortments represents the
volume of branches, wood residues and tehnological
consumption.
Indicii producþiei ramurii agricoleAgricultural branch production indices14.G2
Suprafaþa agricolã, dupã modul de folosinþã, în anul 2009 (la sfârºitul anului)Agricultural area, by use, in 2009 (end of year)14.G1
�����
���� ������
�����
��
����
�������
�����
��� ��
����
�����
���������
���� ��� ���� ����
��
�
���
���
����
����
����
�� ArabilArable land
Pãºuni Pastures
Fâneþe Hayfields
Vii ºi livezi Vineyards and orchards
Total
Producþia vegetalã / Crop production Servicii agricole / Agricultural services
Producþia animalã / Animal production
% 2005=100
����
����
���
����
��
Diverse specii tari Various strong species
Stejar Oak
Diverse specii moi Various soft species
Rãºinoase Coniferous
FagBeech
Structura volumului de lemn recoltat, în anul 2009Structure of harvested wood volume, in 200914.G3
Evoluþia producþiei principalelor cerealeEvolution of main cereals production14.G4mii tone / thou tonnes
Cereale pentru boabe - totalCereals for grains - total
Grâu ºi secarãWheat and rye
Porumb boabeMaize grains
Orz ºi orzoaicãBarley and two-row barley
�������
������
�����
�����
�������
������
���� ���
�����
������
����� ������
������ ���� �� ���������� ������
�������
�����������
�����
���� ���
���� ���� ���� ��� ���� ����
����
�����
�����
�����
�����
���
���
���
���
���
��
���
��
�
���
��
�
���
���
�� ��
� ����
���
���
����
����
����
���
��
����
����
���
���
����
����
���� ���� ���� ��� ���� ����
����
����
����
����
�����
1)La 1 decembrie. / On December, 1.
Efectivele de animale1)
Livestock1)14.G5mii capete / thou heads
Porcine / Pigs
Bovine / Cattle
Caprine / Goats
Ovine / Sheep Cabaline / Horses
AGRICULTURÃ
14.1 Fondul funciar, dupã modul de folosinþã (la sfârºitul anului)14.2 Suprafaþa agricolã, dupã modul de folosinþã (la sfârºitul anului)14.3 Exploataþiile agricole care au utilizat suprafeþe agricole ºi / sau
au deþinut efective de animale, dupã statutul juridic al exploataþiilor agricole
14.4 Exploataþiile agricole, suprafaþa agricolã utilizatã ºi suprafaþa agricolã utilizatã ce a revenit în medie pe o exploataþie agricolã, dupã statutul juridic al exploataþiilor agricole
14.5 Exploataþiile agricole, pe categorii de folosinþã ºi pe clase de mãrime a suprafeþei agricole utilizate
14.6 Exploataþiile agricole cu principalele culturi în teren arabil, pe clase de mãrime a suprafeþei agricole utilizate
14.7 Exploataþiile agricole cu efective de animale ºi efectivele de animale pe specii, pe clase de mãrime a suprafeþei agricole utilizate
14.8 Producþia ramurii agricole 14.9 Producþia principalelor produse agricole, pe locuitor
14.10 Suprafaþa cultivatã, cu principalele culturi14.11 Producþia agricolã vegetalã, la principalele culturi14.12 Producþia medie la hectar, la principalele culturi14.13 Suprafaþa viilor pe rod ºi producþia de struguri14.14 Producþia de fructe14.15 Efectivele de animale (la sfârºitul anului)14.16 Animale ce revin la 100 hectare teren (la sfârºitul anului)14.17 Producþia agricolã animalã14.18 Parcul de tractoare ºi maºini agricole principale din agriculturã
(la sfârºitul anului)14.19 Îngrãºãminte chimice ºi naturale folosite în agriculturã
SILVICULTURÃ
14.20 Fondul forestier (la sfârºitul anului)14.21 Împãduriri14.22 Suprafaþa parcursã cu tãieri14.23 Volumul de lemn recoltat14.24 Volumul de lemn exploatat de cãtre operatorii economici
cu activitate de exploatare forestierã
Teritorial
14.25 Fondul funciar, dupã modul de folosinþã, în profil teritorial, la 31 decembrie 2009
14.26 Suprafaþa cultivatã, cu principalele culturi, în profil teritorial,în anul 2009
14.27 Producþia ramurii agricole, în profil teritorial, în anul 200914.28 Producþia agricolã vegetalã, la principalele culturi,
în profil teritorial, în anul 2009 14.29 Producþia medie la hectar, la principalele culturi,
în profil teritorial, în anul 200914.30 Suprafaþa viilor pe rod, în profil teritorial, în anul 2009 14.31 Producþia de struguri, în profil teritorial, în anul 2009 14.32 Producþia medie de struguri la hectar, în profil teritorial,
în anul 2009 14.33 Producþia de fructe, în profil teritorial, în anul 2009 14.34 Efectivele de animale, în profil teritorial, la 1 decembrie 2009 14.35 Producþia agricolã animalã, în profil teritorial, în anul 200914.36 Parcul de tractoare ºi maºini agricole principale din agriculturã,
în profil teritorial, în anul 2009 (la sfârºitul anului)14.37 Volumul de lemn recoltat, în profil teritorial, în anul 2009
1144 AGRICULTURÃ ªI SILVICULTURÃ
ACTIVITATEAÎNTREPRINDERII
ENTERPRISEACTIVITY
15
Cercetãri statistice:� Ancheta structuralã în întreprinderi ºi alte cercetãri
realizate de Institutul Naþional de Statisticã privind
activitatea întreprinderilor din industrie, construcþii,
comerþ ºi alte servicii;
� Registrul statistic al întreprinderilor, gestionat de
Institutul Naþional de Statisticã.
Surse administrative:� Ministerul Finanþelor Publice, pentru datele din Registrul
Fiscal, pentru datele din bilanþurile contabile ale firmelor,
pentru datele privind impozitarea veniturilor persoanelor
fizice ºi asociaþiilor familiale, precum ºi pentru datele
privind statele de funcþiuni ale unitãþilor bugetare;
� Oficiul Naþional al Registrului Comerþului, pentru
datele privind structura capitalului social;
� Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea
Participaþiilor Statului, pentru datele privind
întreprinderile privatizate;
� Banca Naþionalã a României, pentru datele privind
situaþia societãþilor cu activitate bancarã;
� Alte ministere ºi organizaþii neguvernamentale,
pentru structura privind mãrimea ºi activitãþile
întreprinderilor din subordine.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
Operator economic reprezintã organizaþia
(pluridisciplinarã sau unipersonalã) ce poate fi o
persoanã fizicã/juridicã creatã pentru a desfãºura
activitãþi definite în baza Legii nr. 15 / 1990, a
Legii nr. 31 /1990 cu modificãrile ulterioare ºi a
Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 44 /2008.
Operator social reprezintã organizaþia
(pluripersonalã sau unipersonalã) cu personalitate
juridicã, creatã pentru a desfãºura o activitate dedicatã
interesului social.
Unitate legalã reprezintã orice operator economic
sau social care dispune de un patrimoniu propriu, poate
sã încheie în nume propriu contracte cu terþi ºi sã-ºi
apere interesele în justiþie - are personalitate juridicã.
Unitãþile legale sunt fie persoane fizice autorizate,
întreprinderi individuale, întreprinderi familiale
(în calitatea lor de întreprinzãtori), fie persoane juridice.
Registrul Statistic (REGIS) reprezintã un instrument
statistic de evidenþã a datelor de identificare ºi a unor
indicatori economici principali pentru toate unitãþile legale,
care desfãºoarã o activitate economicã sau socialã.
Registrul este actualizat pe baza urmãtoarelor surse:– Registrul Fiscal;– Registrul Comerþului;– Bilanþul contabil al operatorilor economici;– Bilanþul contabil al organizaþiilor neguvernamentale;– Date ºi informaþii furnizate de Autoritatea pentru
Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului ºide Banca Naþionalã a României;
– Cercetãri statistice organizate de Institutul Naþionalde Statisticã.
Statistical surveys:� Structural business survey and other surveys carried
out by the National Institute of Statistics on the
activity of industry, construction, trade and other
services enterprises;
� Statistical business register managed by the
National Institute of Statistics.
Administrative sources:� Ministry of Public Finances, for data from Fiscal
Register, for data on firms balance sheets, data on
income taxation for natural persons and family
associations, as well as for data on the functions roll
of budgetary units;
� National Office of Trade Register, for data on social
capital structure;
� Authority for State Assets Privatisation and
Management, for the data on privatised enterprises;
� National Bank of Romania, for the data situation of
banking companies;
� Other ministries and NGOs, for the structure data on
size and activity of subordinated enterprises.
METHODOLOGICAL NOTES
Economic operator represents the (pluridisciplinary
or unipersonal) organisation which can be a legal / natural
person created to develop activities defined according to
the Law no. 15 / 1990, Law no. 31 / 1990, with subsequent
amendments and Government Priority Ordinance
no. 44 / 2008.
Social operator represents an organisation
(consisting of one or several persons) with legal
personality, created in order to carry out an activity
devoted to social interest.
Legal unit represents any economic or social
operator having own patrimony; it can conclude contracts
with third parties in own name and defend his interests in
justice - it has legal status. Legal units are either
authorized natural persons, individual enterprises, family
enterprises (quality of entrepreneurs), or legal persons.
Statistical register (REGIS) represents a statistical
instrument for records of identification data and for some
main economic indicators for all legal units carrying out
an economic or social activity. The register is updated
based on the following sources:– Fiscal Register;– Trade Register;– Balance sheets of economic operators;– Balance sheets of non-governmental organisations;– Information supplied by Authority for State Assets
Privatisation and Management and by the NationalBank of Romania;
– Statistical surveys organised by the NationalInstitute of Statistics.
SURSA DATELOR DATA SOURCE
Întreprinderea1) este o grupare de unitãþi legale
care se constituie ca o entitate organizaþionalã de
producþie de bunuri, servicii comerciale, sau servicii de
interes social, ce beneficiazã de o autonomie de decizie,
mai ales pentru asigurarea resurselor sale curente.
O întreprindere exercitã una sau mai multe activitãþi, în
unul sau mai multe locuri (sedii - unitãþi locale ale
întreprinderii). În mod convenþional sunt asimilate
întreprinderilor, persoanele fizice autorizate, întreprinderile
individuale ºi întreprinderile familiale care desfãºoarã
activitãþi economice pe bazã de liberã iniþiativã potrivit legii,
instituþiile publice ºi organizaþiile neguvernamentale.
Unitatea localã1) este o întreprindere sau o parte a
acesteia (atelier, fabricã, depozit, birou, minã sau staþie
etc.) situatã la o adresã identificabilã.
În acest loc se desfãºoarã o activitate economicã,
pentru care - în afara unor cazuri excepþionale - lucreazã
una sau mai multe persoane (cu normã întreagã sau
parþialã) pentru aceeaºi întreprindere.
Întreprinderea activã este entitatea care, din punct
de vedere economic, este activã în perioada de
observare, respectiv realizeazã bunuri sau servicii,
înregistreazã cheltuieli ºi întocmeºte bilanþ contabil.
Întreprinderea dormantã este entitatea care existã
juridic, dar este inactivã, din punct de vedere economic,
în perioada de observare.
În funcþie de principalele caracteristici ale
comportamentului lor economic, întreprinderile - în sensul
larg al cuvântului - se clasificã în urmãtoarele categorii:
– Întreprinderi cu activitate economicã nefinanciarã:
întreprinderi agricole; întreprinderi din industrie,
construcþii, comerþ ºi alte servicii;
– Întreprinderi financiare, bancare ºi de asigurãri;– Instituþii din administraþia publicã centralã ºi
localã ºi instituþii din sfera securitãþii sociale;
– Organizaþii neguvernamentale - fãrã scop
patrimonial;
– Întreprinzãtori privaþi - persoane fizice autorizate,
întreprinderi individuale, întreprinderi familiale,
persoane ce desfãºoarã activitãþi liberale.
Întreprinderile - în sensul larg al cuvântului - dupã
formele juridice de organizare, sunt urmãtoarele:
– Regii autonome ºi institute naþionale înfiinþate
prin Hotãrâri guvernamentale sau ale administraþiei
locale;
– Societãþi comerciale înfiinþate în baza
Legii nr. 31 /1990, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, de tipul:
- societãþi în nume colectiv;
- societãþi în comanditã simplã;
- societãþi în comanditã pe acþiuni;
- societãþi pe acþiuni, inclusiv societãþi ºi companii
naþionale;
- societãþi cu rãspundere limitatã.
Enterprise1) is a group of legal units constituted as
an organizational entity of goods production, trade
services or social interest services, which benefits of a
decisional autonomy, especially in view to ensure its
current resources.
An enterprise is carrying out one or several
activities, on one or several places (headquarters - local
units of enterprises). The natural persons and the family
associations carrying out economic activities based on
free initiative according to the law, the public institutions
and the NGOs are conventionally assimilated to
enterprises.
The local unit1) is an enterprise or part thereof
(workshop, factory, warehouse, office, mine or station
a.s.o.) situated in a geographically identifiable place.
At this place an economic activity is carried out for
which - save for certain exceptions - one or more
persons work (even if only part - time) for one and the
same enterprise.
Active enterprise is the entity which, from
economic standpoint, is active during the survey period,
that is, it produces goods or services, records
expenditure and draws up balance sheets.
Dormant enterprise is the entity existing from
juridical standpoint, but inactive, from the economic
standpoint, during the survey period.
According to the main characteristics of their
economic behaviour, enterprises - in the broad meaning
of the word - are classified in the following categories:
– Enterprises with non-financial economic activity:
agricultural holdings; enterprises from industry,
construction, trade and other services;
– Financial, banking and insurance companies;
– Institutions of central and local government andinstitutions from social security field;
– Non-governmental organisations - non-patrimony
purpose;
– Private entrepreneurs - authorized natural
persons, individual enterprises, family enterprises,
persons developing liberal activities.
Enterprises - in the broad meaning of the word -
according to juridical organisational types are the following:
– Autonomous companies and national institutes,
created on the basis of central or local government
decisions;
– Commercial companies created on the basis of
Law no. 31/ 1990, with subsequent amendments,
such as:
- partnerships;
- simple limited partnerships;
- joint-stock partnerships;
- joint-stock companies, including national societies
and companies;
- limited liability companies.
1)Definiþie în conformitate cu „Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 696/1993”, privind unitãþile de observare statisticã. / Definition incompliance with ”The Council Regulation (EEC) no. 696 / 1993”, on the statistical observation units.
– Societãþi agricole înfiinþate sau reorganizate în
baza Legii nr. 36/1991;
– Societãþi cooperatiste reprezintã societãþile cu
capital de tip cooperatist înfiinþate sau reorganizate
în baza Decretului - Lege nr. 66 /1990, a
Legilor nr. 109 / 1996 ºi 1 /2005;
– Alte instituþii ale administraþiei publice centraleºi locale înfiinþate prin decrete, legi;
– Instituþii bugetare înfiinþate prin hotãrâri de guvern
sau decizii ale organelor administraþiei locale;
– Întreprinzãtori privaþi - persoane fizice autorizate,
întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale,
înfiinþate în baza Ordonanþei de Urgenþã a
Guvernului nr. 44 / 2008, profesiile liberale aºa cum
sunt definite de legile speciale.
– Organizaþii neguvernamentale - asociaþii ºi
fundaþii, sindicate, partide politice, organizaþii ale
cultelor religioase înfiinþate în baza Ordonanþei
Guvernului nr. 26 / 2000 ºi Legii nr. 54 / 2003,
Legii nr.14 / 2003, Legii nr. 489 / 2006.
Dupã forma juridicã de organizare, întreprinderile
au caracter comercial sau necomercial. În categoria
formelor juridice necomerciale sunt incluse instituþiile
bugetare, administraþia publicã centralã ºi localã,
precum ºi organizaþiile neguvernamentale.
În sfera economicã se includ formele juridice cu
caracter comercial: regii autonome ºi institute naþionale,
societãþi comerciale, societãþi cooperatiste, societãþi
agricole. În aceastã categorie nu se includ societãþile
care desfãºoarã activitãþi cu caracter social, respectiv
activitãþile didactic-educative ºi de asistenþã sanitarã.
Aceste activitãþi nu sunt asimilate cu un act de comerþ ºi
nu pot conferi comercialitate societãþii care o desfãºoarã.
Mãrimea întreprinderii este evaluatã dupã criteriul
numãrului mediu de salariaþi, în perioada de referinþã, în
concordanþã cu criteriile emise de Eurostat. Se utilizeazã
urmãtoarele intervale:
– întreprinderi micro: 0 - 9 salariaþi;
– întreprinderi mici: 10 - 49 salariaþi;
– întreprinderi mijlocii: 50 - 249 salariaþi;
– întreprinderi mari: 250 salariaþi
ºi peste.
Activitatea principalã a întreprinderii este stabilitã
în funcþie de produsele sau serviciile a cãror realizare
implicã cele mai mari pãrþi ale resurselor umane sau care
aduc cele mai mari venituri întreprinderii ºi se determinã
utilizând Clasificarea Activitãþilor din Economia Naþionalã
(CAEN Rev.2).
Cifra de afaceri - suma veniturilor rezultate din
vânzãri de bunuri, vânzãri de mãrfuri, executarea de
lucrãri ºi prestãri de servicii, mai puþin rabaturile,
remizele ºi alte reduceri acordate clienþilor.
Datele privind cifra de afaceri nu includ TVA.
– Agricultural holdings created or restructured on
the basis of Law no. 36 / 1991;
– Cooperative companies - represent cooperative
type capital companies created or reorganized based
on the Decree - Law no. 66 / 1990, Law no. 109 / 1996
and Law no. 1 / 2005.
– Other institutions of government central and localadministration created on the basis of Decree, Laws;
– Budgetary institutions created on the basis of
central or local government decisions;
– Private entrepreneurs - authorized natural
persons, individual enterprises or family enterprises,
created according to the Government Ordinance
no. 44 / 2008, liberal professions as they are defined
by social laws.
– Non-governmental organisations - associations
and foundations, unions, political parties, religious
associations created according to the Government
Ordinance no.26 / 2000, Law no. 54 / 2003,
Law no. 14 / 2003, Law no. 489 / 2006.
By legal organisation type, there are commercial or
non-commercial enterprises. The category of non-
commercial types includes budgetary institutions, central
and local government, as well as non-governmental
organisations.
The economic field includes commercial legal types:
autonomous bodies and national institutes, commercial
companies, cooperative and agricultural holdings. This
category does not include companies developing social
activities, respectively teaching educational activities and
sanitary assistance. These activities are not assimilated
with the trade activity and can not provide commercial
nature to the respective company.
The size of an enterprise is assessed according to
the average number of employees, during the reference
period. In accordance with Eurostat criteria the following
intervals are used:
– micro-enterprises: 0 - 9 employees;
– small enterprises: 10 - 49 employees;
– medium enterprises: 50 - 249 employees;
– large enterprises: 250 employees
and over.
The main activity of an enterprise is established
depending on the goods or services whose production
involves the largest share of human resources or which
entails the highest revenues of the enterprise and is
determined based on the Classification of Activities of
National Economy (CANE Rev. 2).
Turnover - the amount of income resulted from
sales of goods and commodities, execution of works and
rendering services, excluding rebate, commissions and
other discounts for the customers.
Data on turnover do not include VAT.
Investiþii brute în bunuri corporale - valoarea
investiþiilor efectuate în cursul perioadei de referinþã în
toate bunurile corporale, incluzând pe lângã mijloacele
fixe puse în funcþiune ºi valoarea cumpãrãrilor de
terenuri ºi mijloace fixe (la mâna a doua sau cumpãrate
de la alte unitãþi) corectatã cu diferenþa (±) soldurilor de
imobilizãri corporale în curs (investiþii neterminate), cu
diminuãrile prin: investiþii care nu creeazã mijloace fixe,
investiþii definitiv sistate, investiþii în curs vândute ºi
investiþii în curs de execuþie cedate la terþi.
Investiþii nete: caracteristicile investiþiilor nete sunt
prezentate în capitolul nr. 12 - Investiþii ºi imobilizãri
corporale (pag. 354).
Exporturi directe reprezintã cifra de afaceri
obþinutã de întreprindere în urma vânzãrii la export a
produselor ºi/sau serviciilor proprii, fãrã intermedierea
unei întreprinderi de comerþ exterior.
Valoarea adãugatã brutã la costul factorilor - suma
salariilor ºi altor elemente legate de costul factorilor de
muncã, a profitului, a subvenþiilor de exploatare, a
amortizãrii capitalului fix, din care se scad impozitele
legate de producþie.
Rezultatul brut al exerciþiului - diferenþa dintre
suma veniturilor din exploatare, a celor financiare ºi celor
extraordinare ºi suma cheltuielilor de exploatare,
financiare ºi a cheltuielilor extraordinare. Diferenþa
pozitivã reprezintã profitul, iar cea negativã, pierderile.
Repartizarea principalilor indicatori economici ºi
financiari pe clase de mãrime s-a realizat în funcþie de
numãrul mediu de persoane ocupate.
Repartiþia macroregionalã ºi pe regiuni de
dezvoltare a rezultatelor întreprinderilor s-a determinat
în funcþie de structura unitãþilor locale active din
industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii.
Gross investments in tangible goods - the value
of investments carried out during the reference period for
all tangible goods also including, besides the fixed
assets put in function, the value of lands and fixed assets
purchases (second-hand or purchased from other units),
adjusted with the difference (±) between the balancing
items of ongoing tangible assets (unfinished
investments) and subtracting the investments which do
not lead to fixed assets creation, the investment
definitively ceased, sold ongoing investments and
ongoing investments yielded to third parties.
Net investmentes: the characteristics of net
investments are presented in chapter no. 12 - Investments
and tangible fixed assets (page 354).
Direct exports represent turnover obtained by the
enterprise following export sales of own products and/or
services, without brokerage of a foreign trade enterprise.
Gross value added at factors cost - the amount of
salaries and other elements related to labour factors
cost, profit, exploitation subsidies, fixed capital
amortisation, after subtracting production taxes.
Gross result of exercise - the difference between
the revenues from exploitation, financial and
extraordinary income and the amount of exploitation,
financial and extraordinary expenditure. Positive
difference represents profit, and negative ones, losses.
The breakdown of main economic and financial
indicators by size class was done depending on the
average number of employed persons.
The breakdown of enterprises by macroregion and
by development region is determined depending on the
structure of local units belonging to industry,
construction, trade and other services.
Structura operatorilor economico-sociali activi din economia naþionalã Structure of active economic and social operators of national economy15.G1
2004 2009
����������
���� �������
���
���� ����
Administraþie privatã Private administration
ÎntreprinderiEnterprises
Întreprinzãtori privaþi Private enterpreneurs
Administraþie publicã Public administration
15.1 Operatorii economico-sociali activi din economia naþionalã, pe clase de mãrime
15.2 Întreprinderile active, pe activitãþi ale economiei naþionale 15.3 Întreprinderile active, pe activitãþi ale economiei naþionale
ºi pe clase de mãrime15.4 Operatorii economici noi ºi activi din industrie, construcþii,
comerþ ºi alte servicii, pe forme juridice15.5 Concentrarea întreprinderilor, pe activitãþi
ale economiei naþionale, în anul 200915.6 Întreprinderile active, pe activitãþi ale economiei naþionale
ºi pe forme juridice15.7 Întreprinderile active, pe activitãþi ale economiei naþionale
ºi forme de proprietate, dupã natura capitalului social15.8 Întreprinderile active mici ºi mijlocii din industrie, construcþii,
comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale15.9 Ponderea personalului din întreprinderile active mici ºi mijlocii
în personalul total al întreprinderilor din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
15.10 Ponderea cifrei de afaceri realizatã de întreprinderile active mici ºi mijlocii în cifra de afaceri a întreprinderilor din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
15.11 Principalii indicatori economici ºi financiari ai întreprinderilor, pe clase de mãrime ºi forme de proprietate
15.12 Cifra de afaceri pentru întreprinderile cu activitate principalã de industrie ºi construcþii, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe forme de proprietate
15.13 Cifra de afaceri pentru întreprinderile cu activitate principalã de comerþ, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe forme de proprietate
15.14 Cifra de afaceri pentru întreprinderile cu activitate principalã de servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe forme de proprietate
15.15 Cifra de afaceri pentru întreprinderile cu activitate principalã de servicii de piaþã prestate în principal pentru întreprinderi, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe forme de proprietate
15.16 Întreprinzãtorii privaþi, pe activitãþi15.17 Întreprinderile cu activitate financiarã, bancarã ºi de asigurãri15.18 Instituþiile administraþiei publice, pe tipuri15.19 Organizaþiile administraþiei private, pe tipuri
Teritorial
15.20 Unitãþile locale active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, în profil teritorial, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe clase de mãrime, în anul 2009
15.21 Cifra de afaceri a unitãþilor locale active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, în profil teritorial, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe clase de mãrime, în anul 2009
15.22 Investiþiile brute ºi nete ale unitãþilor locale active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, în profil teritorial, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe clase de mãrime, în anul 2009
15.23 Personalul unitãþilor locale active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, în profil teritorial, pe activitãþi ale economiei naþionale ºi pe clase de mãrime, în anul 2009
1155 ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII
INDUSTRIEªI CONSTRUCÞII
INDUSTRYAND CONSTRUCTION
16
SURSA DATELOR
Cercetãri statistice:� Ancheta structuralã în întreprinderi;
� Cercetãri statistice privind produsele ºi serviciile cu
caracter industrial;
� Cercetãri statistice privind producerea ºi utilizarea
energiei electrice, termice, a combustibililor ºi
structura utilajului energetic;
� Cercetãrile statistice privind producþia de energie
primarã ºi transformatã.
Surse administrative:� Autoritatea Naþionalã a Vãmilor (ANV), pentru datele
privind importul / exportul de energie primarã ºi
transformatã.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
INDUSTRIE
Industria cuprinde: industria extractivã, industria
prelucrãtoare, producþia ºi furnizarea de energie
electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat
(secþiunile: B, C, D ºi E, conform CAEN Rev.2).
Producþia industrialã reprezintã valoarea
produselor finite fabricate, livrate sau destinate livrãrii, a
semifabricatelor livrate din producþie proprie, a prelucrãrii
materiilor prime ºi a materialelor clienþilor, a lucrãrilor
(serviciilor) cu caracter industrial prestate terþilor,
producþiei imobilizate, precum ºi a diferenþei de stoc de
produse finite, semifabricate ºi producþie neterminatã.
Gruparea s-a realizat dupã activitatea omogenã,
indiferent de activitatea principalã a întreprinderii.
Începând cu anul 2001, cercetarea statisticã privind
produsele ºi serviciile cu caracter industrial se adreseazã
operatorilor economici cu activitate principalã ºi / sau
secundarã de industrie. Întreprinderile cercetate acoperã
90% din cifra de afaceri totalã în cadrul fiecãrei activitãþi
industriale (nivel diviziune CAEN Rev.2). În funcþie de
concentrarea întreprinderilor, în cadrul fiecãrei activitãþi
industriale, au fost incluse în cercetare întreprinderile cu:
a) sub 20 salariaþi (diviziunile CAEN Rev.2: 8, 10,
13, 14, 16-20, 22-28, 30-33, 35);
b) 20 salariaþi ºi peste (diviziunile CAEN Rev.2 : 5-7,
9, 11, 12, 15, 21, 29).
Nomenclatorul de produse ºi servicii cu caracterindustrial PRODROM, utilizat la culegerea primarã a
datelor, reprezintã versiunea naþionalã a “Listei de
produse ºi servicii cu caracter industrial - PRODCOM”
utilizatã la colectarea datelor privind producþia industrialã
de cãtre þãrile membre ale Uniunii Europene.
Indicele producþiei industriale este un indice de tip
Laspeyres, având ca an de referinþã anul 2005.
DATA SOURCE
Statistical surveys:� Structural business survey;
� Statistical surveys on products and services of
industrial nature;
� Statistical surveys on producing and using electric,
thermal energy, fuels and on the structure of energy
equipment;
� Statistical surveys on primary and transformed
energy production.
Administrative sources:� The National Customs Authority (NCA), for the data
for import / export of primary and transformed
energy.
METHODOLOGICAL NOTES
INDUSTRY
Industry includes: mining and quarrying,
manufacturing, electricity, gas, steam and air
conditioning supply (sections: B, C, D and E, according
to CANE Rev.2).
Industrial production represents the value of
manufactured finished products, delivered or which are
to be delivered, semifabs delivered from own production,
the value of processing of the customers raw materials
and materials, works (services) of industrial nature
rendered to third parties, immobilized production, as well
as the stock balance of finite products, semifabs and
unfinished production.
Grouping was carried out by homogeneous activity,
no matter of main activity of enterprise.
Beginning whith 2001, the statistical survey on
products and services of industrial nature addreses
economic operators having industry as their main and/ or
secondary activity. The surveyed enterprises cover 90% of
total turnover within each industrial activity (CANE Rev.2
division level). According to enterprises concentration,
within each industrial activity, the following enterprises
were included in the survey:
a) below 20 employees (CANE Rev.2, divisions:
8, 10, 13, 14, 16-20, 22-28, 30-33, 35);
b) 20 employees and over (CANE Rev.2, divisions:
5-7, 9, 11, 12, 15, 21, 29).
Nomenclature of industrial products andservices PRODROM used for primary data collection,
represents the national version of “List of industrial
products and services PRODCOM” used for data
collection on industrial production by European Union
member states.
Industrial production index is an index of
Laspeyres type, with 2005 as reference year.
Indicii productivitãþii muncii pe activitãþi s-au
calculat prin raportarea indicilor producþiei industriale la
indicii numãrului mediu de salariaþi pentru operatorii
economici cu activitate industrialã.
RESURSELE ªI CONSUMURILE ENERGETICE
Indicatorii balanþelor energetice sunt elaboraþi ºi
prezentaþi în sistemul energiei finale, sistem utilizat de
þãrile Uniunii Europene ºi de majoritatea þãrilor lumii. În
aceste condiþii, datele conþinute în aceastã secþiune
permit comparaþia directã, fãrã calcule de echivalenþã,
cu datele privind energia din statistica internaþionalã.
Sistemul energiei finale exprimã toate fluxurile pe
baza potenþialului energetic al fiecãrei resurse, fiind
prezentate cantitãþile de energie puse efectiv la
dispoziþia utilizatorilor.
Unitatea de mãsurã utilizatã este tona echivalentpetrol. Aceasta reprezintã un combustibil convenþional
cu puterea calorificã de 41868 kJ / kg (10000 kcal / kg).
Resursele de energie primarã cuprind:– producþia purtãtorilor de energie primarã (cãrbune
net, þiþei, gaze naturale utilizabile, lemne de foc,
energie hidroelectricã, nuclearo-electricã ºi energie
din surse neconvenþionale);
– importul de energie primarã ºi transformatã;
– stocurile la 1 ianuarie ale purtãtorilor de energie
primarã la unitãþile producãtoare, consumatoare, cât
ºi la cele de distribuire.
Consumul intern brut de energie reprezintã
cantitatea de energie rezultatã prin însumarea la
producþia de energie primarã, a produselor recuperate, a
importului ºi a stocului la începutul perioadei de referinþã
din care se scad exportul, buncãrajul ºi stocul la sfârºitul
perioadei de referinþã.
Energia electricã primarã - suma producþiilor de
energie hidroelectricã, nuclearo-electricã ºi eolianã,
precum ºi a importului de energie electricã. Pentru
energia hidroelectricã ºi energia electricã din import,
transformarea în combustibil convenþional s-a efectuat
pe baza potenþialului energetic real al energiei electrice
(0,086 kg echivalent petrol / kWh sau 3600 kJ / kWh).
Pentru energia nuclearo-electricã, energia primarã este
energia materialului fisionabil corespunzãtoare producþiei
realizate (considerându-se un randament al centralei de
33%, în conformitate cu recomandarea Agenþiei
Internaþionale pentru Energie). Din anul 1999, randamentul
luat în calcul este 35,11%.
Stocurile cuprind cantitãþile de purtãtori de energie
primarã ºi transformatã existente la unitãþile
producãtoare, consumatoare ºi la cele de distribuire.
Importul reprezintã cantitãþile de energie intrate pe
teritoriul naþional, indiferent dacã au fost sau nu vãmuite.
Labour productivity indices by activity have been
calculated as the ratio between industrial production
indices and the employees average number indices for
the economic operators with industrial activity.
ENERGY RESOURCES AND CONSUMPTION
Energy balance indicators are compiled and
presented in the final energy system, this system being
used by European Union countries and most of countries
in the world. Under these circumstances, data from this
section allow for direct comparison, without equivalence
calculations, with data on energy from international
statistics.
Final energy system expresses all the flows based
on energy potential of each resource, being presented
the energy quantities effectively put at the users
disposal.
Measurement unit used is tonne of oil equivalent.It represents a conventional fuel with the calorific power
of 41868 kJ / kg (10000 kcal / kg).
Primary energy resources include:– production of primary energy bearers (net coal,
crude oil, usable natural gas, fire wood, hydroelectric,
nuclear-electric energy and energy from nonconventional
sources);
– imports of primary and transformed energy;
– the stocks of primary energy bearers at producer,
consumer and distributor units on January,1.
Gross domestic consumption of energyrepresents the energy quantity resulted by adding to
primary energy production the recovered products,
imports and stock at the beginning of reference period,
of which exports, bunkers and stock at the end of
reference period are subtracted.
Primary electric energy - the sum of
hydroelectric, nuclear-electric and wind energy
production, as well as imports of electric energy. For
hydroelectric energy and imported electric energy, the
transformation into conventional fuel was carried out
based on real energy potential of electric energy
(0.086 kg oil equivalent / kWh or 3600 kJ / kWh).
For nuclear-electric energy, primary energy is the
energy of fission material corresponding to achieved
production (considering a power station efficiency of
33%, according to the recommendation of International
Energy Agency). Since 1999, the considered efficiency is
35.11%.
Stocks include quantities of primary and
transformed energy bearers existing at producer,
consumer and distributor units.
Imports represent the quantities of energy entering
the national territory, irrespective of being or not being
duty-paid.
Exportul reprezintã cantitãþile de energie ieºite în
afara teritoriului naþional, indiferent dacã au fost sau nu
vãmuite.
Consumul final energetic reprezintã suma
cantitãþilor de energie utilizate în diferite sectoare de
activitate în scopul realizãrii de bunuri materiale ºi
servicii. Nu sunt cuprinse cantitãþile utilizate în scop
neenergetic ºi cantitãþile utilizate pentru producerea altor
combustibili. De asemenea, nu se cuprind consumurile
în sectorul energetic ºi pierderile în transport ºi
distribuþie.
Sectorul energetic cuprinde urmãtoarele activitãþi:
extracþia cãrbunelui superior ºi inferior; extracþia
petrolului brut ºi gazelor naturale (exclusiv
prospecþiunile); extracþia ºi prepararea minereurilor
radioactive; fabricarea produselor de cocserie ºi a
produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului; producþia ºi
furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã
caldã ºi aer condiþionat.
În industrie (inclusiv construcþii) sunt cuprinse
activitãþile: extractivã, exclusiv extracþia produselor
energetice; prelucrãtoare, exclusiv fabricarea produselor
de cocserie ºi a produselor obþinute din prelucrarea
þiþeiului; gospodãrirea resurselor de apã, captarea,
tratarea ºi distribuþia apei; activitatea de construcþii.
Consumul populaþiei reprezintã cantitãþile de
energie primarã ºi transformatã, livrate efectiv populaþiei
ºi utilizate exclusiv pentru consumul menajer.
Pierderile în transport ºi distribuþie reprezintã
cantitãþile de energie electricã, energie termicã,
combustibili ºi carburanþi, pierdute în activitatea de
transport ºi distribuþia cãtre consumatori.
Gradul de independenþã energeticã se exprimã în
procente ºi reprezintã raportul dintre producþia de
energie primarã ºi cantitatea de energie primarã
disponibilã în perioada de referinþã. Aceastã cantitate se
calculeazã prin scãderea din resursele de energie a
exportului ºi a stocurilor la sfârºitul perioadei de
referinþã.
Puterea instalatã a unui grup electrogen reprezintã
puterea nominalã la arborele motorului primar (turbinã
hidraulicã, motor eolian etc.) multiplicatã cu randamentul
generatorului ºi al transmisiei mecanice, dacã acestea
existã.
Puterea instalatã a unei centrale electrice este
suma puterilor instalate ale grupurilor electrogene ale
centralei.
Consumul specific de combustibil pentru
producerea energiei electrice reprezintã cantitatea de
combustibil consumatã pentru producerea unei unitãþi de
energie termoelectricã (1000 kWh).
Exports represent the quantities of energy leaving
the national territory, irrespective of being or not being
duty-paid.
Final energy consumption represents all
energy quantities used in various sectors of activity in
order to produce material goods and services.
There are excluded quantities used for
non-energy purpose and quantities used to produce
other fuels. There are also excluded the consumption in
energy sector and losses in transport and distribution.
Energy sector includes the following activities:
mining of coal and lignite; crude petroleum and natural
gas extraction (excluding prospections); radioactive ores
extraction and preparation; manufacture of coke and
rafined petroleum products; electricity, gas, steam and
air conditioning production and supply.
Industry (including construction) includes the
following activities: mining and quarrying, excluding
energetic products extraction; manufacturing, excluding
manufacture of coke and rafined petroleum products;
water resources administration, water collection,
treatment and distribution; construction.
Population consumption represents the quantities
of primary and transformed energy, actually delivered to
the population and exclusively used for household
consumption.
Losses in transport and distribution represent the
quantities of electric, thermal energy, fuels and
carburants, lost during transport and distribution to
consumers.
Energy independence degree is expressed as
percentage and represents the ratio between the
production of primary energy and the quantity of primary
energy available during the reference period. This
quantity is calculated by subtracting from energy
resources, the exports and stocks at end of reference
period.
Installed power of a power unit represents the
nominal power of primary mover shaft (hydraulic turbine,
aeolian engine a.s.o.) multiplied with the generator yield
and yield of mechanical transmission, if existing.
Installed power of an electric station is the sum of
installed powers of power station generating sets.
Fuel specific consumption used to produce
electric energy represents the quantity of fuel consumed
to produce a thermoelectric energy unit (1000 kWh).
CONSTRUCÞII
Lucrãrile de construcþii reprezintã ansamblul de
activitãþi desfãºurate în scopul producerii de bunuri
imobiliare concretizate în clãdiri ºi construcþii civile noi,
precum ºi restaurarea, repararea ºi întreþinerea celor
existente, de cãtre toate întreprinderile, indiferent de
activitatea principalã.
Construcþii în antreprizã - lucrãri executate de
cãtre operatori economici cu activitate principalã de
construcþii. Dacã operatorii economici au altã activitate
principalã decât cea de construcþii, dar au în subordine
unitãþi specializate în construcþii, întreaga valoare a
lucrãrilor de construcþii se considerã executatã în
antreprizã.
Construcþii în regie - lucrãri executate prin forþele
proprii ale operatorilor economici ºi sociali care au altã
activitate principalã decât construcþiile.
– Lucrãrile de construcþii noi - activitãþiile de construcþii
ce determinã direct crearea de noi spaþii de locuit
sau alte spaþii utilizabile precum ºi crearea de noi
structuri la construcþiile civile existente;
– Lucrãrile de reparaþii capitale - complexul de lucrãri
care se executã dupã expirarea fiecãrui ciclu de
funcþionare prevãzut în normativele tehnice ºi care
au ca scop asigurarea menþinerii caracteristicilor
tehnico-economice ale construcþiilor pe întreaga
duratã de serviciu normatã;
– Lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente -
ansamblul de operaþii care se realizeazã la o
construcþie existentã pentru a se asigura continuitatea
folosirii ei, împiedicarea unei uzuri rapide ºi
prelungirea duratei de funcþionare (lucrãri curente de
zidãrie, lucrãri de vopsitorie, lucrãride încãlzire ºi
climatizare, lucrãri de instalaþii de distribuþie a
gazului etc.).
Clãdirea rezidenþialã reprezintã clãdirea folositã
integral sau în cea mai mare parte (peste 50% din spaþiul
locuibil sau din volumul construit) pentru locuit.
Clãdirile nerezidenþiale sunt destinate în
exclusivitate sau în principal altor scopuri decât cele
rezindenþiale, din aceastã categorie fãcând parte
clãdirile administrative ºi alte clãdiri.
Valoarea lucrãrilor de construcþii este exprimatã
în preþuri de deviz curente. Se referã la ansamblul de
lucrãri cuprinse în proiectele de execuþie realizate
integral sau parþial, acceptate la platã de beneficiar.
Indicii lucrãrilor de construcþii au fost calculaþi în
preþuri comparabile. Pentru deflatarea valorilor curente
s-au utilizat indicii de cost în construcþii.
Indicii productivitãþii muncii s-au calculat prin
raportarea indicilor lucrãrilor de construcþii la indicii
numãrului mediu de salariaþi.
CONSTRUCTION
Construction works account for all the activities
carried out in view to produce real estate assets,
materialised in new buildings and civil engineering, as
well as those meant to restoration, repair and
maintenance of the existing ones, by all the enterprises,
no matter of main activity.
Construction under contract - execution works
carried out by economic operators having construction
as main activity. If the economic operators have another
main activity than construction, but have subordinated
units specialised in construction, the whole value of
construction works should be considered as being
carried out under contract.
Construction under own management - execution
works performed by economic and social operators
having another main activity than construction.
– New construction works - construction works
which directly determine the creation of new housing
spaces or other useful spaces, as well as the
creation of new structures for the existing civil
engineering;
– Capital repair works - all works performed after the
end of each functioning cycle provided for in the
technical normative and which are aiming at
ensuring the maintenance of technical and economic
features of buildings during the whole normed
service life;
– Current maintenance and repair works - the
whole operations performed on an existing building
in view to ensure the continuity in using it, to prevent
its quick wear and tear and to the prolongation of its
functioning duration (current works of masonry,
painting, heating and air conditioning, plumbing for
gas distribution a.s.o.).
Residential building represents the building
entirely or mostly (over 50% of habitation area or of the
built up volume) used for habitation purpose.
Non-residential buildings are exclusively or mainty
intended for other purposes than the resindential one,
this category including administrative buildings and other
buildings.
The value of construction works are expressed
into current estimated prices. It refers to the whole works
included in the execution projects, entirely or partly
performed, accepted for payment by the beneficiary.
The indices of construction works were
calculated in comparable prices. In order to deflate
current values, the indices of construction costs were
used.
The indices of labour productivity were compiled
as ratio between the indices of construction works and
the indices of average number of employees.
Structura valorii producþiei industrialeStructure of industrial production value16.G1
2008
CAEN Rev.2 (secþiuni)CANE Rev.2 (sections)
Distribuþia apei; salubritate, gestionareadeºeurilor, activitãþi de decontaminareWater supply; severage, wast management and decontamination activities
Industrie extractivãMining and quarrying
Industrie prelucrãtoareManufacturing
Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºitermicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionatElectricity, gas, steam and air conditioningproduction and supply
2009
Indicii producþiei industrialeIndustrial production indices16.G2
CAEN Rev.2 (secþiuni)CANE Rev.2 (sections)
2005 = 100
Total
Industrie extractivãMining and quarrying
Producþia ºi furnizarea de energie electricãºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionatElectricity, gas, steam and air conditioningproduction and supply
Industrie prelucrãtoareManufacturing
��������
���������
��������
�� �����
��� �� ���� ��
��� �� ��
����
���
���� �
���
��� ��� ���
���
� � � � � � �
�
�
�
�
����
����
��
����
��
�������
����
���
���
������������
������� ����� ������� �� �������� ��������� �
����� ������ ���������
�� ������ ������ ����������������� ������� ����������� ����������������������� ���������
���� ��� ��� �������������
� �������� ���� ��� ������������ �
�� ��� ��������������
Resursele de energie primarã, în anul 2009Primary energy resources, in 200916.G3
42729 mii tone echivalent petrolthou tonnes of oil equivalent
Producþie + stoc la 1 ianuarieProduction + stock on January 1
ImportImports
Energia electricã, în anul 2009Electric energy, in 200916.G4
ExportExport
Consumul populaþieiPopulation consumption
Consumul în economieConsumption in economy
Termocentrale ºi centralenuclearo-electriceThermal power stations andnuclear-electric power stations
ProducþieProduction
ImportImport
Hidrocentrale ºicentrale eolieneHydro-power stationsand aeolian power stations
Iluminatul publicPublic lighting
Consumul propriu tehnologicîn reþele ºi staþiiTehnological own consumptionin networks and power stations
���
������
���
����
�� �
�� �
����
����
TOTAL DESTINAÞII / TOTAL DESTINATIONS = 58667 mil. kWhTOTAL RESURSE / TOTAL RESOURCES = 58667 mil. kWh
Lucrãrile de construcþii, dupã modul de execuþieConstruction works, by manner of performing16.G5
��� � � ���
�� � ���
Construcþii noi ºi reparaþii capitaleNew construction and capital repairs
Întreþinere ºi reparaþii curenteMaintenance and current repairs
2008 2009
2008 2009
Structura lucrãrilor de construcþii în antreprizã, pe categorii de obiecteStructure of construction works on contract, by category of objects16.G6
���� �����
����� ����
����� �����
���� ���
Alte construcþii ºi lucrãri inginereºtiOther construction and works engineering
Infrastructuri de transportTransport infrastructures
Clãdiri rezidenþialeResidential buildings
Clãdiri nerezidenþialeNon residential buildings
INDUSTRIE
16.1 Producþia industrialã, pe activitãþi ale industriei16.2 Structura producþiei industriale, pe activitãþi ale industriei16.3 Indicii producþiei industriale, pe activitãþi ale industriei16.4 Indicii productivitãþii muncii, pe un salariat ºi pe activitãþi
ale industriei
RESURSELE ªI CONSUMURILE ENERGETICE
16.5 Resursele de energie primarã16.6 Producþia de energie primarã16.7 Gradul de independenþã energeticã16.8 Consumul de energie16.9 Puterea instalatã ºi producþia de energie electricã
16.10 Structura producþiei de energie termoelectricã, dupã felul combustibilului consumat
16.11 Consumul specific de combustibil pentru producerea energiei termoelectrice
CONSTRUCÞII
16.12 Lucrãrile de construcþii, dupã modul de execuþie ºi pe forme de proprietate
16.13 Indicii lucrãrilor ºi productivitãþii muncii în construcþii16.14 Lucrãrile de construcþii în antreprizã, pe categorii de obiecte
1166 INDUSTRIE ªI CONSTRUCÞII
TRANSPORTURI,POªTÃ ªI
TELECOMUNICAÞII
TRANSPORT,POST AND
TELECOMMUNICATIONS
17
SURSA DATELOR
Cercetãri statistice:� Cercetãri statistice privind transportul de mãrfuri ºi
pasageri pe diverse moduri de transport privind
infrastructura ºi mijloacele de transport ºi activitãþile
de poºtã ºi telecomunicaþii.
Surse administrative:� Ministerul Administraþiei ºi Internelor, pentru datele
privind autovehiculele înscrise în circulaþie ºi
accidentele de circulaþie rutierã;
� Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã, pentru
aeronavele civile cu certificat de navigabilitate,
înmatriculate în Registrul de Înmatriculare al
Aeronavelor;
� Autoritatea Navalã Românã, pentru navele maritime
ºi fluviale înmatriculate.
� Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii, prin
Autoritatea Rutierã Românã, pentru datele
conþinute în Registrul operatorilor de transport
rutier, respectiv Registrul întreprinderilor.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
TRANSPORTURI
Datele statistice din cadrul acestui capitol reflectã
activitatea de transport feroviar, rutier, maritim, pe cãi
navigabile interioare, aerian ºi prin conducte.
Sunt prezentaþi indicatori privind transportul de
pasageri ºi mãrfuri, infrastructurã ºi mijloace de
transport.
Mãrfurile transportate în perioada de referinþã se
exprimã prin greutatea lor, în tone.
În statistica modurilor de transport rutier, aerian ºi
maritim, greutatea înregistratã este greutatea brutã a
mãrfurilor. Datele privind transportul feroviar ºi cel pe cãi
navigabile interioare considerã greutatea brutã - brutã a
mãrfurilor, care include atât greutatea proprie a mãrfurilor
ºi ambalajelor, cât ºi greutatea (tara) echipamentului de
transport, respectiv paleþi ºi containere.
Statistica transportului feroviar, rutier ºi pe cãi
navigabile interioare includ date privind transportul de
tranzit.
Transportul pe calea feratã cuprinde mãrfurile
încãrcate în vagoane ºi expediate pe reþeaua de cale
feratã, indiferent de destinaþie ºi mãrfurile din vagoanele
intrate prin staþii de frontierã, având ca destinaþii staþii de
pe reþeaua naþionalã de cale feratã sau aflate în tranzit
spre staþii din strãinãtate.
În statistica transportului rutier, sunt incluse
mãrfurile transportate cu mijloace de transport rutier
înmatriculate în þarã.
DATA SOURCE
Statistical surveys:� Statistical surveys on goods and passengers
transport by various modes of transport, related to
the infrastructure and to the transport means and on
post and telecommunications activities.
Administrative sources:� Ministry of Administration and Interior, for data
regarding registered motor vehicles and road traffic
accidents;
� Romanian Civil Aeronautic Authority, for civil
aircrafts registered in the Aircrafts Register, which
have navigability certificate;
� Romanian Naval Authority, for registered sea and
river ships.
� Ministry of Transport and Infrastructure, through the
Romanian Roads Authority, for the data recorded in
the Register of road transport operators,
respectively in Business Register.
METHODOLOGICAL NOTES
TRANSPORT
The statistical data included in this chapter reflect
the rail, road, sea, inland waterways, air and oil
pipelines transport activity.
Indicators on the transport of passengers and
goods, infrastructure and means of transport are
presented.
The goods transported in the reference period are
expressed through their weight, in tonnes.
In the statistics on road, air and maritime transport
modes, the weight recorded is the gross weight of
goods. For rail and inland waterways transport, the
gross weight of goods includes both the own weight of
goods and packaging, and the weight (tare) of transport
equipment, namely pallets and containers.
The rail, road and inland waterways transport
statistics includes data on the transit transport.
Railway transport includes goods loaded in
wagons and sent by railway network, irrespective of their
destination, and goods loaded in wagons entered
through border stations, having as destination a station
of the national railway network or in transit to a station
abroad.
In road transport statistics, the goods transported
with transport means registered in the country are
recorded.
Transportul rutier public este transportul rutier
efectuat pe bazã de contract, contra platã, prin încasarea
unui tarif sau a echivalentului în naturã ori în servicii, cu
vehicule deþinute ºi utilizate în condiþiile legii, de cãtre
operatorii de transport rutier înregistraþi în Registrul
operatorilor de transport rutier.
Transportul rutier în cont propriu se efectueazã
fãrã încasarea unui tarif sau a echivalentului în naturã ori
în servicii al acestuia, pe baza certificatului de transport
în cont propriu.
Datele statistice privind transportul maritim, pe cãinavigabile interioare ºi aerian se referã la mãrfurile
transportate, indiferent de naþionalitatea de înregistrare a
mijloacelor de transport.
Transportul prin conducte petroliere magistralecuprinde volumul produselor petroliere pompate prin
conducte ºi ajunse la destinaþie.
Parcursul mãrfurilor, exprimat în „tone-km” se
determinã funcþie de greutatea mãrfurilor transportate ºi
de distanþele parcurse de mijloacele de transport
utilizate pentru efectuarea transportului, între locul de
încãrcare ºi locul de descãrcare. Indicatorul este calculat
pentru modurile de transport feroviar, rutier, pe cãi
navigabile interioare ºi prin conducte.
Transportul portuar prezintã date care reflectã
operaþiunile din porturile maritime privind mãrfurile ºi
pasagerii, respectiv transportul de mãrfuri pe cãi
navigabile interioare.
Transportul aeroportuar prezintã operaþiunile
privind pasagerii, mãrfurile ºi poºta înregistrate în
aeroporturi.
Pasagerii transportaþi sunt pasagerii care
efectueazã o cãlãtorie, utilizând mijloace de transport
caracteristice modului de transport considerat.
Transportul naþional reprezintã transportul efectuat
între douã localitãþi situate pe teritoriul naþional.
Transportul internaþional reprezintã transportul
între teritorii naþionale diferite, o localitate fiind situatã pe
teritoriul naþional.
Transportul public local de pasageri reprezintã
operaþiunea de transport de pasageri care se efectueazã
cu un vehicul rutier de transport, precum ºi cu metroul, în
interiorul zonei administrativ-teritoriale a unei localitãþi,
fãrã a depãºi limitele acesteia.
Parcursul pasagerilor, indicator exprimat în
„pasageri-km”, se determinã în funcþie de numãrul
pasagerilor transportaþi ºi de distanþa efectiv parcursã de
fiecare pasager.
Datele privind infrastructura de transport feroviar
prezintã lungimea liniilor de cale feratã în exploatare,
definite ca linii deschise transportului feroviar de mãrfuri
ºi pasageri, iar cele privind infrastructura de transport
rutier se referã la drumuri.
Public road transport means the road transport
carried out on contractual basis, under payment, by
cashing a tariff or its counterpart in kind or in services,
with vehicles owned and used under legal conditions,
by the road transport operators recorded in the Register
of road transport operators.
Road transport on own account is carried out
without cashing a tariff or its counterpart in kind or in
services, based on the licence for carrying out transport
on own account.
The statistical data on maritime, inland waterwaysand air transport comprise transported goods,
irrespective of the nationality where the means of
transport are registered.
Oil pipelines transport includes the volume of oil
products pumped through pipes and which reached the
destination.
The transport performance, expressed in
”tonnes-km”, is determined by the weight of transported
goods and by the distances covered by the means that
carry out the transport from the loading place to the
unloading place. The indicator is calculated for rail, road,
inland waterways and oil pipelines transport modes.
Transport at ports reflects the operations involving
goods and passengers, which are carried out in sea
harbours, respectively the transport of goods on inland
waterways.
Airport transport presents the operations involving
passengers, goods and mail which are registered at
airports.
Transported passengers are passengers who
make a trip using means of transport characteristic of
each transport mode.
National transport is transport carried out between
two localities belonging to the national territory.
International transport is transport between
countries different, one locality belonging to the national
territory.
Local public passengers transport includes
passengers transport operations carried out using a road
transport vehicle as well as the subway, within the
administrative-territorial area of a locality, without
exceeding its boundaries.
Passengers transport performance, indicator
expressed in ”passengers-km”, is determined by the
number of transported passengers and by the distance
actually covered by each passenger.
The data on railway transport infrastructure reflect
the length of railways in operation, which includes the
lines open to the transport of goods and passengers,
while those related to road transport infrastructure
comprises roads.
510
Drumurile publice sunt cãile de comunicaþie terestrã,
cu excepþia cãilor ferate, special amenajate pentru traficul
pietonal ºi rutier, deschise circulaþiei publice.
Drumurile naþionale asigurã legãtura capitalei þãrii
cu municipiile-reºedinþe de judeþ, legãturile între
acestea, precum ºi cu þãrile vecine.
Drumurile judeþene ºi comunale asigurã legãturile
între municipiile-reºedinþã de judeþ ºi reºedinþele de
comune, municipii, oraºe ºi alte obiective importante,
între comune ºi satele din judeþ, precum ºi legãtura între
municipii, oraºe, comune ºi sate între ele.
Datele privind echipamentele de transport se referã
la mijloacele de transport înmatriculate, caracteristice
fiecãrui mod de transport. În capitol sunt prezentate date
privind accidentele de circulaþie rutierã.
POªTÃ ªI TELECOMUNICAÞII
Trimiterea poºtalã se referã la expedierea ºi
livrarea unui bun, prin mijloace diferite de cele
electronice, la adresa indicatã de expeditor, utilizând
serviciile de poºtã. Sunt incluse trimiterile de
corespondenþã, imprimatele ºi coletele poºtale.
Trimiterea de corespondenþã este comunicarea
scrisã, tipãritã, imprimatã sau înregistratã pe orice
suport material care urmeazã sã fie transportatã ºi
livratã la adresa indicatã de expeditor (altfel decât
electronic) pe suport sau pe ambalajul acesteia.
Imprimatele (cãrþi, cataloage, ziare ºi periodice)
sunt trimiteri poºtale care nu sunt incluse în categoria
trimiterilor de corespondenþã.
Trimiterile poºtale recomandate sunt acele
trimiteri pentru care se oferã o garanþie forfetarã
împotriva riscurilor de pierdere, furt, distrugere totalã sau
parþialã, deteriorare ºi pentru care se elibereazã la
cerere o dovadã privind depunerea la punctul de acces
sau la destinatar.
Trimiterile poºtale cu valoare declaratã sunt acele
trimiteri care sunt asigurate împotriva pierderii, furtului,
distrugerii totale sau parþiale, deteriorãrii, pentru o sumã
egalã cu valoarea declaratã de expeditor.
Coletul poºtal este o trimitere poºtalã conþinând
bunuri cu sau fãrã valoare comercialã; coletele poºtale
nu trebuie sã conþinã alte trimiteri poºtale.
În numãrul de conexiuni la serviciile de telefoniesunt cuprinse conexiunile persoanelor fizice ºi juridice la
serviciile de telefonie fixã ºi mobilã.
Numãrul de conexiuni la serviciul de telefoniefixã este reprezentat de numãrul de linii telefonice fixe
conectate pentru care se plãtesc abonamente.
Numãrul de conexiuni la serviciul de telefoniemobilã este reprezentat de numãrul de cartele SIM pe
bazã de abonament ºi cartele SIM preplãtite active.
Public roads represent the terrestrial communication
ways, excepting railways, specially built up for walkers and
vehicles traffic, open to public circulation.
National roads ensure the connection between the
country’s capital and county seat municipalities, the
connections among the latter, as well as with
neighbouring countries.
County and communal roads ensure the
connections between county seat municipalities and
commune seats, municipalities, towns and other
important objectives, between communes and the
villages within a county, as well as the connection
between municipalities, towns, communes and villages.
Data on transport equipment refer to registered
transport means, characteristic to each transport mode.
Data on road traffic accidents are also presented in this
chapter.
POST AND TELECOMMUNICATIONS
A postal item is an item sent and delivered, through
other means than the electronic ones, at the address
indicated by the sender, using postal services. Items of
correspondence, printed matter and postal packages are
included.
An item of correspondence is a communication in
written form, printed or on any kind of physical medium
to be conveyed and delivered at the address indicated by
the sender (otherwise than electronically) on the medium
support or package.
Printed matters (books, catalogues, newspapers
and periodicals) means postal items that are not
included under items of correspondence.
Registered items are items for which a flat-rate
guarantee against risks of loss, theft, full or partial
destruction, deterioration is provided and, upon request,
proof of the handing in at the access point or to the
recipient is supplied.
Postal items with a declared value are items
insured against loss, theft, full or partial destruction or
deterioration, for an amount equal to the value declared
by the sender.
A postal package is a postal item containing
goods with or without commercial value and does not
include other postal items.
The number of connections to telephoneservices comprises the connections of natural and legal
persons to fixed and mobile telephone services.
The number of connections to the fixed telephoneservice is represented by the number of connected fixed
telephone lines for which subscriptions are paid.
The number of connections to the mobiletelephone service is represented by the number of
subscription-based SIM cards and active prepaid SIM
cards.
Principalele tipuri de mãrfuri transportate pe cãile ferate, în anul 2009Main types of goods subject to railways transport, in 200917.G1
�����
�����
���
����
����
���
���
�����
����
����
�����
��� �
Cãrbune ºi lignit; þiþei ºi gazenaturaleCoal and lignite; crude petroleumand natural gas
Minereuri metalifere ºi alteproduse de minerit ºi exploatarede carierã; turbã; uraniu ºi thoriuMetal ores and other mining andquarrying products; peat; uraniumand thorium
Cocs, produse rafinate din petrolCoke and refined petroleumproducts
Structurã calculatã din date în “mii tone”Structure calculated from data in “thou tonnes”
Chimicale, produse chimice ºifibre manufacturate; produse dincauciuc ºi din mase plastice;combustibil nuclearChemicals, chemical products andman-made fibres; rubber andplastic products; nuclear fuel
Metale de bazã; produsefabricate din metal, cu excepþiamaºinilor ºi a echipamentelorBasic metals; fabricated metalproducts, except machinery andequipment
Alte tipuri de mãrfuriOther types of goods
Transportul portuar maritim, în anul 2009Maritime transport at ports, in 200917.G2
����������
Mãrfuri descãrcateUnloaded goods
Mãrfuri încãrcateLoaded goods
Structurã calculatã din date în “mii tone-km”Structure calculated from data in “thou tonnes-km”
Transportul portuar pe cãi navigabile interioare, în anul 2009Inland waterways transport at ports, in 200917.G3
Numãrul de conexiuni (la sfârºitul anului)Number of conections (end of year)17.G4
Sursa : Autoritatea Naþionalã pentru Administrare în Comunicaþii.Source: National Authority for Management and Regulation in Communication.
Transport naþionalNational transport
Transport internaþionalInternational transport
TranzitTransit
� ���
�����
�����
����
����
���
��� ���� ����
��� ��� ��� ��� ��� ���
���� ���� ��� ��� ���� ��� �
�
��
��
��
��
��
Serviciul de telefonie mobilãMobile telephony service
milioane / million
Serviciul de telefonie fixãFixed telephony service
17.1 Transportul de mãrfuri, pe moduri de transport17.2 Mijloacele de transport feroviar, pe cãi navigabile interioare
ºi maritim17.3 Liniile de cale feratã în exploatare (la sfârºitul anului)17.4 Principalele grupe de mãrfuri transportate pe cãile ferate17.5 Transportul feroviar, pe tipuri de mãrfuri17.6 Transportul portuar, pe grupe de mãrfuri, în anul 200717.7 Transportul portuar, pe tipuri de mãrfuri17.8 Transportul rutier de mãrfuri, pe destinaþii ºi tipuri de transport17.9 Transportul rutier de mãrfuri, pe tipuri de autovehicule,
capacitãþi de transport ºi tipuri de transport17.10 Transportul rutier, pe grupe de mãrfuri ºi tipuri de transport,
în anul 200717.11 Transportul rutier, pe tipuri de mãrfuri ºi categorii de transport17.12 Transportul rutier de mãrfuri, pe categorii de mãrfuri
periculoase ºi tipuri de transport17.13 Transportul de pasageri, pe moduri de transport17.14 Autovehicule înmatriculate în circulaþie ºi accidentele
de circulaþie rutierã (la sfârºitul anului) 17.15 Drumurile publice (la sfârºitul anului)17.16 Aeronavele civile înmatriculate (la sfârºitul anului)17.17 Transportul aeroportuar17.18 Unitãþile de poºtã ºi telefonie (la sfârºitul anului)17.19 Activitãþile de poºtã ºi telefonie17.20 Mijloacele de radiocomunicaþii (la sfârºitul anului)
Teritorial
17.21 Drumurile publice, în profil teritorial, la 31 decembrie 200917.22 Liniile de cale feratã în exploatare, în profil teritorial,
la 31 decembrie 200917.23 Activitãþile de poºtã, în profil teritorial, în anul 200917.24 Activitãþile de telefonie, în profil teritorial, în anul 2009
1177 TRANSPORTURI, POªTÃ ªI TELECOMUNICAÞII
COMERÞINTERNAÞIONAL
INTERNATIONALTRADE
18
DATA SOURCE
� For 2004 - 2006:– The National Customs Authority (NCA) which
collects and processes export and import customs
declarations.
– National Institute of Statistics, which collects and
processes data for imports and exports of electricity
and natural gas from importing/exporting companies
based on statistical forms. These data are
subsequently submitted to NCA in order to be
processed and to complete the data obtained from
customs declarations.
� Starting with 2007:� For EXTRA-EU trade:
– The National Customs Authority (NCA) which
collects and processes export and import
customs declarations.
– National Institute of Statistics which collects and
processes data for imports and exports of
electricity and natural gas from
importing/exporting companies based on
statistical forms. These data are subsequently
submitted to NCA in order to be processed and
to complete the data obtained from customs
declarations.
� For INTRA-EU trade:– INTRASTAT statistical declarations collected by
NIS directly from the trade operators which
achieved a value volume of intra-community
dispatches of goods higher than lei 900000 or a
volume of intra-community arrivals of goods
higher than lei 300000.
– customs declarations collected and processed
by National Customs Autority (NCA) for intra
community trade regarding goods for internal
processing or processing under customs control,
goods from/to the parts of EU statistical territory
which do not belong to EU fiscal territory.
The percentage of collected data was over 95.0% of
total volume of trade, both for intra-community arrivals
and dispatches of goods. Data estimations were
performed for the rest of 5.0 % representing the trade
value below the INTRASTAT thresholds and non-
responses.
SURSA DATELOR
� Pentru perioada 2004 - 2006:– Autoritatea Naþionalã a Vãmilor (ANV), care
colecteazã ºi prelucreazã declaraþiile vamale de
export ºi import.
– Institutul Naþional de Statisticã, care colecteazã pe
formulare statistice ºi prelucreazã datele de import ºi
export de energie electricã ºi gaze naturale de la
societãþile importatoare/exportatoare. Aceste date
sunt transmise la ANV pentru prelucrare ºi întregirea
datelor obþinute din declaraþiile vamale.
� Începând cu anul 2007:� Pentru comerþul EXTRA-UE:
– Autoritatea Naþionalã a Vãmilor (ANV), care
colecteazã ºi prelucreazã declaraþiile vamale de
export ºi import.
– Institutul Naþional de Statisticã, care colecteazã
pe formulare statistice ºi prelucreazã datele de
import ºi export de energie electricã ºi gaze
naturale de la societãþile importatoare/
exportatoare. Aceste date sunt transmise la ANV
pentru prelucrare ºi întregirea datelor obþinute din
declaraþiile vamale.
� Pentru comerþul INTRA-UE:– declaraþiile statistice INTRASTAT colectate de
cãtre INS direct de la operatorii economici care
au realizat un volum valoric al expedierilor
intracomunitare de bunuri mai mare de
900000 lei sau un volum al introducerilor
intracomunitare de bunuri mai mare de 300000 lei.
– declaraþiile vamale colectate ºi prelucrate de
cãtre ANV, pentru comerþul intracomunitar privind
bunuri pentru prelucrare internã sau prelucrare
sub control vamal; bunuri care se miºcã din/cãtre
pãrþi ale teritoriului statistic al UE dar, care nu
aparþin teritoriului fiscal al UE.
Gradul de colectare a datelor INTRASTAT a fost de
peste 95,0% atât pentru introduceri cât ºi pentru
expedieri intracomunitare de bunuri, din volumul total al
introducerilor ºi respectiv expedierilor intracomunitare de
bunuri. Pentru restul de cca 5,0% reprezentând valoarea
comerþului sub pragurile INTRASTAT ºi non-rãspunsuri
au fost realizate estimãri de date.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
Bunurile ce fac obiectul schimburilor internaþionale
sunt clasificate potrivit Nomenclatorului Combinat (NC),
care stã la baza tarifului vamal comunitar. Datele
statistice sunt prezentate ºi pe grupe de bunuri din
Clasificarea Standard de Comerþ Internaþional (CSCI,
Rev.4), Marile Categorii Economice (MCE) ºi conform
Clasificãrii Produselor pe Activitãþi (CPA), care se
stabilesc pe baza unor chei de conversie între NC ºi
aceste clasificãri.
Sfera de cuprindere:Pentru comerþul INTRA-UE: se cuprind expedierile
de bunuri din România cu destinaþia alt stat membru UE
ºi introducerile (intrãrile) de bunuri în România având ca
þarã de expediþie un alt stat membru UE.
Expedierile din România includ:
– bunuri în liberã circulaþie care pãrãsesc teritoriul
statistic al României cu destinaþia alt stat membru UE;
– bunuri care au fost plasate sub procedura vamalã de
prelucrare activã (în interiorul þãrii) sau prelucrare
sub control vamal în România ºi care sunt destinate
altor state membre.
Introducerile în România includ:
– bunuri în liberã circulaþie într-un stat membru UE
care intrã pe teritoriul statistic al României;
– bunuri care au fost plasate sub procedura vamalã de
prelucrare activã sau prelucrare sub control vamal în
alt stat membru UE ºi care intrã pe teritoriul statistic
al României.
Pentru comerþul EXTRA-UE: se cuprind schimburile
de bunuri între România ºi statele nemembre UE, având
ca obiect: importul direct de bunuri pentru consum,
bunurile importate scoase din antrepozitele vamale sau
zonele libere pentru a fi puse în consum, exportul de
bunuri de origine naþionalã, precum ºi exportul de bunuri
importate, declarate pentru consumul intern.
Se cuprind, de asemenea:
– importurile temporare de bunuri strãine pentru
prelucrare activã (în interiorul þãrii);
– exporturile de produse compensatoare rezultate
dupã prelucrare activã;
– exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare
pasivã (prelucrare în alte þãri);
– importurile de produse compensatoare rezultate
dupã prelucrarea în afara þãrii ºi bunurile importate
sau exportate în sistemul de leasing financiar (la
valoarea integralã a bunurilor).
În comerþul internaþional nu sunt cuprinse:
bunurile în tranzit, bunurile temporar admise/scoase
în/din þarã (cu excepþia celor pentru prelucrare), bunurile
achiziþionate de organizaþii internaþionale pentru utilizãri
proprii în România, bunurile pentru ºi dupã reparaþii ºi
piesele de schimb aferente.
METHODOLOGICAL NOTES
Goods which are subject to international exchanges
are classified according to the Combined Nomenclature
(CN), on which the community customs tariff is also
based. Statistical data are also presented by commodity
groups of Standard International Trade Classification
(SITC, Rev. 4), Broad Economic Categories (BEC) and
according to Classification of Products by Activities (CPA),
which were set up based on conversion tables between
these nomenclatures and the Combined Nomenclature.
The scope:For INTRA-EU trade: are included dispatches of
goods from Romania to another EU Member State and
arrivals in Romania having as country of dispatch
another EU Member State.
Dispatches from Romania include:
– goods released for free circulation which leave the
statistical territory of Romania with another EU
Member State as destination;
– goods which were placed under customs procedure
of inward processing (inside the country’s territory)
or processing under customs control procedure in
Romania with other Member States as destination.
Arrivals in Romania include:
– goods released for free circulation in a member state
of EU which enter the statistical territory of Romania;
– goods which were placed under customs procedure
of outward processing or processing under customs
control procedure in another EU Member State
which enter the statistical territory of Romania.
For EXTRA-EU trade: are included exchange of
goods between Romania and non-EU Member States,
having as object: direct import of goods for consumption,
imported goods released from customs warehouses or
free zones for consumption, export of national goods and
export of goods imported declared for internal
consumption.
There are also included:
– temporary imports of foreign goods for inward
processing (inside the country’s territory);
– exports of compensatory products which result
following the inward processing;
– temporary exports of goods for outward processing
(processing outside the country’s territory);
– imports of compensatory products which result
following processing outside the country’s territory
and imported or exported goods for financial leasing
(at total value of goods).
The international trade does not include: goods in
transit, goods temporarily admitted/released in/from the
country (except those subject to processing), goods
purchased by international organizations for own use in
Romania, goods for and after repairs and afferent spare
parts.
533
Valoarea bunurilor exportate ºi importate s-a
stabilit pe baza preþurilor efective FOB la exporturi ºi a
preþurilor efective CIF la importuri.
Preþul FOB (în limba englezã Free on Board - Liber
la bord) reprezintã preþul la frontiera þãrii exportatoare,
care include valoarea bunului, toate cheltuielile de
transport pânã la punctul de îmbarcare, precum ºi toate
taxele suportate pentru ca bunul sã fie încãrcat la bord.
Preþul CIF (în limba englezã Cost, Insurance,
Freight-Cost, Asigurare, Navlu) reprezintã preþul la
frontiera þãrii importatoare, care cuprinde atât
elementele componente ale preþului FOB, cât ºi costurile
asigurãrii ºi transportului internaþional.
Datele valorice sunt exprimate în lei, euro ºi dolari
SUA. Conversia în euro, respectiv în dolari, a datelor
valorice exprimate în lei (colectate prin declaraþiile statistice
INTRASTAT ºi declaraþiile vamale), se face utilizând:
– cursul de schimb mediu lunar lei/euro, respectiv
lei/dolar, comunicat de Banca Naþionalã a României,
pentru sistemul INTRASTAT;
– cursul de schimb lei/euro, respectiv lei/dolar,
comunicat de Banca Naþionalã a României pentru
penultima zi de miercuri a lunii, pentru sistemul
EXTRASTAT.
Indicii valorii unitare pentru export ºi import se
calculeazã având la bazã valorile unitare (medii)
exprimate în euro, pentru un nomenclator de bunuri
reprezentative din Nomenclatorul Combinat (NC), la
nivel de 8 cifre, conform formulei Paasche.
Pentru agregarea indicilor de valori unitare calculaþi la
nivel de 8 cifre pe diverse nivele din NC ºi total exporturi,
respectiv total importuri, se utilizeazã ca element de
ponderare valoarea bunurilor din perioada curentã.
Baza de calcul utilizatã pentru calculul indicilor de
valori unitare este anul precedent, iar indicii de valori
unitare cu alte baze se calculeazã prin înlãnþuire.
Datele cantitative sunt exprimate în general în “tone”,
iar pentru unele bunuri în unitãþi de mãsurã specifice
(bucãþi, m3, kwh etc.).
Gruparea exporturilor/importurilor pe moduri detransport se realizeazã pe baza identitãþii ºi naþionalitãþii
mijlocului de transport care trece frontiera de stat cu
mãrfurile exportate/importate.
Repartizarea pe þãri a schimburilor internaþionale se
realizeazã astfel:
– pentru comerþul INTRA-UE pe baza principiului
„þara de destinaþie” (la expedieri) ºi „þara deexpediþie” (la introduceri);
– pentru comerþul EXTRA-UE pe baza principiului
„þara de destinaþie” (la export) ºi „þara de origine”(la import, cu excepþia cazului în care þara de origine
este un stat membru UE-caz în care se ia în
considerare þara de expediþie).
The value of exported and imported goods was
set up based on actual FOB prices for exports and on
actual CIF prices for imports.
FOB price (Free on Board) represents the price at
exporter country border, including the value of goods, all
transport expenditure until the embarking point, as well
as all the taxes paid for the goods to be loaded on board.
CIF price (Cost, Insurance, Freight) represents the
price at importer country border, including both the
components of FOB price, as well as the insurance and
international transport costs.
Value data are expressed in Lei, Euro and USD. The
conversion for the data in Lei (collected through Intrastat
statistical declarations and customs declarations) in
Euro, respectively USD, is made using:
– average monthly exchange rate Lei/Euro,
respectively Lei/USD, published by National Bank of
Romania, for INTRASTAT system;
– exchange rate Lei/Euro, respectively Lei/USD
published by National Bank of Romania for the
penultimate Wednesday of the month, for
EXTRASTAT system.
Unit value indices for international trade on data
expressed in euro are calculated based on the average
unit values, for a representative goods nomenclature
from the Combined Nomenclature (CN), at 8 digits level,
according to Paasche formula.
For the agregation of unit value indices, calculated at
8 digits level, on different levels, from CN and total
exports, respectively total imports, it is used as weighting
element the goods value from the current period.
The used calculation base for the calculation of unit
value indices is the previous year, and unit value indices
with other bases are calculated by chaining.
Quantitative data are generally in “tonnes” and for
some goods in specific measurement units (pieces, m3,
kwh a.s.o.).
The grouping of exports/imports by modes oftransport is made on the basis of both identity and
nationality of the means of transport which pass the state
frontier with the exported/imported goods.
Foreign exchanges of goods are distributed by
countries as follows:
– for INTRA-EU trade, based on the principle
“country of destination” (for dispatches) and
“country of dispatch” (for arrivals);
– for EXTRA-EU trade, based on the principle
“country of destination” (for export) and “countryof origin” (for import, except the situation when the
country of origin is a EU Member State – when the
country of dispatch is taken into account).
Se considerã „þara de destinaþie” þara în care
bunurile vor fi consumate, „þara de expediþie” þara din
care bunurile au fost expediate ºi „þara de origine” þara în
care a fost produs bunul sau în care bunul a suferit ultima
transformare substanþialã.
Gruparea þãrilor pe continente ºi pe zone economice
se face conform recomandãrilor Oficiului de Statisticã al
Uniunii Europene (EUROSTAT). Grupãrile pe þãri au
urmãtoarea componenþã:
– Uniunea Europeanã (UE): Austria, Belgia, Bulgaria,
Republica Cehã, Cipru, Danemarca, Estonia,
Finlanda, Franþa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia,
Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie,
Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia,
Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.
– Asociaþia Europeanã a Liberului Schimb (AELS):Islanda, Norvegia, Elveþia, Liechtenstein.
– Organizaþia þãrilor Exportatoare de Petrol(OPEC): Algeria, Arabia Sauditã, Emiratele Arabe
Unite, Irak, Iran, Kuweit, Libia, Nigeria, Qatar,
Venezuela, Angola.
– OECD-UE: SUA, Canada, Japonia, Australia, Noua
Zeelandã, Turcia, Mexic, Islanda, Norvegia, Elveþia,
Republica Coreea, Insulele Virgine Americane.
– Comunitatea Statelor Independente (CSI):Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia (Gruzia),
Kazahstan, Kirghizstan, Republica Moldova,
Federaþia Rusã, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina,
Uzbekistan.
– Þãri din bazinul mediteranean-UE: Albania,
Bosnia-Herþegovina, Algeria, Egipt, Gibraltar,
Croaþia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc,
Macedonia, Teritoriile Palestiniene Ocupate, Siria,
Tunisia, Turcia, Ceuta, Kosovo, Melilla, Muntenegru,
Serbia.
Diferenþele între datele pe total ºi valorileobþinute din însumarea diverselor structuri utilizatesunt datorate rotunjirilor.
“Country of destination” is considered the country
where goods will be consumed, “country of dispatch” the
country from where the goods were dispatched and
“country of origin” is the country where the commodity was
produced or last substantial transformation was performed.
The groups of countries by continents and economic
zones are made according to the recommendations of
European Union Statistical Office (EUROSTAT). The
economic groups by countries have the following
components:
– European Union (EU): Austria, Belgium, Bulgaria,
Czech Republic, Cyprus, Denmark, Estonia,
Finland, France, Germany, Greece, Ireland, Italy,
Latvia, Lithuania, Luxembourg, Malta, United
Kingdom of Great Britain and Northern Ireland,
Netherlands, Poland, Portugal, Romania, Slovakia,
Slovenia, Spain, Sweden, Hungary.
– European Free Trade Association (EFTA): Iceland,
Norway, Switzerland, Liechtenstein.
– The Organization of Petroleum ExporterCountries (OPEC): Algeria, Saudi Arabia, United
Arabian Emirates, Iraq, Iran, Kuwait, Libya, Nigeria,
Qatar, Venezuela, Angola.
– OECD-EU: USA, Canada, Japan, Australia, New
Zeeland, Turkey, Mexico, Iceland, Norway,
Switzerland, Republic of Korea, Virgin Islands
(United States).
– Commonwealth of Independent States (CIS):Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia (Gruzia),
Kazakhstan, Kyrgyzstan, Republic of Moldova,
Russian Federation, Tajikistan, Turkmenistan,
Ukraine, Uzbekistan.
– Countries from Mediterranean Area-UE: Albania,
Bosnia-Herzegovina, Alger, Egypt, Gibraltar, Croatia,
Israel, Jordan, Libya, Lebanon, Morocco, Macedonia,
Occupied Palestinian Territories, Syria, Tunisia,
Turkey, Ceuta, Kosovo, Melilla, Montenegro, Serbia.
The differences between total data and dataobtained by cumulating the different structures usedare due to rounding up.
18.G1 Exporturile ºi importurile în comerþul internaþional al RomânieiExports and imports in international trade of Romania
����������
������ ���� � ���
���� ����� ��� � ���� � ��� ����
����������������
��� ����������������
���� ������� ��������
����
����������� ������������������������������������������������������
�������������������� ����� �����
����
���������
������ ���� � ���
�� � ���� ��� � ���� � ��� ����
���������������� ����
����������� �������������������������������������� ������!"#"$"�������������
��������������������� ������ �����
����
Exporturile (FOB), importurile (CIF) ºi soldul operaþiunilorde comerþ internaþional (FOB/CIF)Exports (FOB), imports (CIF) and balance of internationaltrade operations (FOB/CIF)18.G2
Exporturile (FOB), importurile (CIF) ºi soldul operaþiunilor decomerþ internaþional (FOB/CIF) cu Uniunea Europeanã (UE)Exports (FOB), imports (CIF) and trade balance (FOB/CIF) withEuropean Union (EU)18.G3
Import CIF Sold FOB / CIFFOB / CIF Balance
Export FOB
milioane euro / euro million
Import CIF Sold FOB / CIFFOB / CIF Balance
Export FOB
�����������
����
������ ������
��
����
����
�����
�����
�����
���
��������
�������
��������
���� ���� ���� ���� ��� ���������
������
������
�
�����
�����
�����
�����
�����
�����
������
����
��
����
����� �����
��� ���������
������
�
�����
�����
�����
�����
milioane euro / euro million
Partenerii comerciali ai României, pe principalele grupe de þãri, în anul 2009Romania’s trade partners, by main groups of countries, in 200918.G4
Exporturile (FOB) ºi importurile (CIF) pe principalele secþiuniconform CSCI, Rev. 4, în anul 2009Exports (FOB) and imports (CIF), by main sections accordingto SITC, Rev. 4, in 200918.G5
TOTAL EXPORTURI FOB (milioane euro) = 29084TOTAL FOB EXPORTS (euro million)
TOTAL IMPORTURI CIF (milioane euro) = 38953TOTAL CIF IMPORTS (euro million)
Uniunea Europeanã (UE-27)European Union (EU-27)
TOTAL EXPORTURI FOB (milioane euro) = 29084TOTAL FOB EXPORTS (euro million)
TOTAL IMPORTURI CIF (milioane euro) = 38953TOTAL CIF IMPORTS (euro million)
Alte þãri din EuropaOther European countries
A.E.L.S.E.F.T.A.
Alte þãriOther countries
�� �� �� ��
�� � ��
� ��� ��
�� �� �� ��
�� � �� ��
� �� �� ��
�� ��
�� ��
� ��
�
� ��
��
�� �� �� ��
Maºini ºi echipamente pentru transportMachinery and transport equipment
Combustibili minerali, lubrifianþiºi materiale derivateMineral fuels, lubricantsand related materialsArticole manufacturate diverse
Miscellaneous manufactured articles
Mãrfuri manufacturate clasificatemai ales dupã materia primãManufactured goods classifiedmainly by the raw material
Produse chimice ºi produse derivate,nespecificate în altã secþiuneChemicals and related products, n.e.s.
Alte bunuriOther goods
Principalele þãri partenere, în anul 2009The main partner countries, in 200918.G6
Orientarea geograficã a exporturilor ºi importurilor României, în anul 2009Geographical distribution of Romanian exports and imports, in 200918.G7
Uniunea EuropeanãEuropean Union
Asia
Africa
Alte þãri din EuropaOther European countries
America
Oceania
EXPORTURI EXPORTS
IMPORTURIIMPORTS
TOTAL EXPORTURI FOB (milioane euro) = 29084TOTAL FOB EXPORTS (euro million)
TOTAL IMPORTURI CIF (milioane euro) = 38953TOTAL CIF IMPORTS (euro million)
� �� �� ��
�� ���� ��
��
��
� ��
� ��
� ��� �
� �� �� ��
�����������
��������������
�����������
�����������
�� ������� ��
!�����"����!���������
!�����"����!���������
��������������
�����������
�� ������� ��
#$��� !���"�#����$��%��&�'
�����������
�� �� �� ��
�� ���� ��
� �� �� �
� �� � ��
� �� � ��� �� � ��
18.1 Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor de comerþ internaþional
18.2 Indicii valorii unitare în comerþul internaþional18.3 Exporturile (FOB) ºi importurile (CIF), pe secþiuni conform CSCI, Rev.3
Exporturile (FOB) ºi importurile (CIF), pe secþiuni conform CSCI, Rev. 4
18.4 Comerþul internaþional, pe marile categorii economice (MCE)18.5 Comerþul internaþional, conform clasificãrii produselor
pe activitãþi (CPA 2002), comerþul internaþional, conform clasificãrii produselor pe activitãþi (CPA 2008)
18.6 Exporturile (FOB) ºi importurile (CIF), pe moduri de transport18.7 Comerþul internaþional, cu principalele þãri partenere (1999 - 2006)
Comerþul internaþional, cu principalele þãri partenere (2006 - 2009)18.8 Comerþul internaþional, pe secþiuni ºi principalele
capitole conform Nomenclatorului Combinat (NC) (lei)Comerþul internaþional, pe secþiuni ºi principalele capitole conform Nomenclatorului Combinat (NC) (euro)
18.9 Comerþul internaþional al României cu þãrile Uniunii Europene (UE-15), pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC),în anii 1998-2003
18.10 Comerþul internaþional al României cu þãrile Uniunii Europene (UE-25), pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC), în anii 2004, 2005 ºi 2006
18.11 Comerþul internaþional al României cu þãrile Uniunii Europene, pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC), în anul 2007
18.12 Comerþul internaþional al României cu þãrile Uniunii Europene, pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC), în anul 2008
18.13 Comerþul internaþional al României cu þãrile Uniunii Europene, pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat (NC), în anul 2009
1188 COMERÞ INTERNAÞIONAL
COMERÞ INTERIOR ªISERVICII DE PIAÞÃ
DOMESTIC TRADE ANDMARKET SERVICES
19
SURSA DATELOR
Cercetãri statistice:� Ancheta structuralã în întreprinderi.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
COMERÞ INTERIOR
Comerþul cu amãnuntul - activitatea de vânzare a
mãrfurilor cãtre consumatorii finali, în general în cantitãþi
mici ºi în starea în care ele au fost cumpãrate, precum ºi
vânzãrile cu amãnuntul prin magazine proprii ale
întreprinderilor producãtoare de bunuri.
Comerþul cu amãnuntul se desfãºoarã prin
magazine specializate, magazine nespecializate, prin
corespondenþã, standuri în pieþe, chioºcuri ºi alte forme
de comerþ.
În valoarea comerþului cu amãnuntul nu se includ:
– vânzãrile directe cãtre populaþie de produse agricole
de cãtre producãtorii agricoli (vânzãrile pe piaþa
þãrãneascã);
– vânzãrile de produse care nu sunt utilizate ca bunuri
de consum (cereale, seminþe, petrol brut etc.);
– vânzãrile de alimente ºi bãuturi pentru consumul pe
loc;
– valoarea materialelor ºi pieselor de schimb aduse de
populaþie sau operatori economici unitãþilor pentru
reparaþii ºi transformãri de îmbrãcãminte,
încãlþãminte, produse electronice ºi electrice, de
mijloace de transport etc.;
– valoarea obiectelor supuse reparaþiilor sau
transformãrilor.
Comerþul cu ridicata - activitãþile de vânzare a
mãrfurilor (fãrã ca acestea sã sufere transformãri
esenþiale faþã de starea în care ele au fost cumpãrate) în
cantitãþi mari, cãtre comercianþi cu amãnuntul, utilizatori
industriali ºi comerciali, colectivitãþi ºi utilizatori
profesionali, alþi comercianþi cu ridicata sau intermediari
de comerþ cu ridicata ºi nu cãtre consumatori finali.
În comerþul cu ridicata se includ ºi activitãþile de
comerþ prestate de intermediari de comerþ cu ridicata
(activitãþile comisionarilor, intermediarilor de mãrfuri,
precum ºi toate intermedierile care se realizeazã în numele
sau în contul terþilor) indiferent dacã vânzarea se face pe
piaþa internã sau pentru export.
Valoarea vânzãrilor cu ridicata reprezintã volumul
veniturilor rezultate din vânzarea mãrfurilor cu ridicata
ºi/sau comisionul încasat de comisionari din activitatea
de intermediere a comerþului cu ridicata.
În valoarea comerþului cu ridicata nu se includ:
– vânzãrile de produse proprii efectuate de unitãþile
producãtoare direct cãtre unitãþile comerciale sau
alþi producãtori;
– activitatea de bursã a mãrfurilor;
– exporturile de produse proprii realizate direct de
cãtre unitãþile producãtoare.
DATA SOURCE
Statistical surveys:� Structural business survey.
METHODOLOGICAL NOTES
DOMESTIC TRADE
Retail - the activity of selling the goods to the final
consumers, generally in small quantities and as they
were bought, as well as retail through own shops of the
enterprises producing the goods.
Retail is developed through specialised shops, non-
specialised shops, by mail, market outlets, kiosks and
other types of trade.
The value of retail does not include:
– direct sales of agricultural products made by
agricultural producers to the population (sales on the
peasant market);
– sales of products not used as consumption goods
(cereals, seeds, crude oil a.s.o.);
– sales of food and beverages for immediate
consumption;
– value of materials and spare parts brought by the
population or by economic operators for repairs and
transformations of clothing, footwear, electronic and
electric products, transport means a.s.o.;
– value of objects to be repaired or transformed.
Wholesale - the activities of selling the goods
(without suffering essential changes as compared to the
situation as they were bought) in great quantities, to retail
sellers, industrial and commercial users, collectivities
and professional users, other wholesale or intermediate
sellers and not to final users.
Wholesale also includes trade activities provided by
intermediaries of wholesale (activities of commissioners,
intermediaries of goods, as well as all intermediate
activities on own account or on behalf of thirds) no matter
if the sale is on domestic market or for exports.
The value of wholesale represents the amount of
income resulted from goods wholesale and/or the
commission cashed by the commissioners from the
activity of intermediate wholesale.
The value of wholesale does not include:
– sales of own products carried out by producing units
directly to commercial units or other producers;
– the activity of stock market;
– exports of own products directly performed by
producing units.
Comerþul cu amãnuntul ºi comerþul cu ridicatacuprind veniturile realizate, atât în întreprinderile care au
ca activitate principalã comerþul, cât ºi în întreprinderile cu
alte activitãþi, care obþin venituri din activitatea de comerþ.
Datele valorice privind veniturile realizate sunt
prezentate în preþurile curente ale fiecãrui an, inclusiv
TVA la comerþul cu amãnuntul ºi exclusiv TVA la
comerþul cu ridicata.
Reþeaua comercialã a întreprinderilor cuactivitate de comerþ cu amãnuntul reprezintã numãrul
total de magazine existent la sfârºitul anului.
Indicii de volum ai comerþului cu amãnuntul au
fost calculaþi în preþuri comparabile.
SERVICII DE PIAÞÃ
Serviciile de piaþã - activitãþi care fac obiectul
vânzãrii ºi cumpãrãrii pe piaþã, indiferent de momentul
plãþii, tipul de preþ practicat (preþ de vânzare, tarif etc.) ºi
modalitãþile de încasare.
Activitãþile de servicii de piaþã:
– servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie;
– servicii de piaþã prestate în principal pentru
întreprinderi.
Serviciile de piaþã prestate în principal pentrupopulaþie ºi pentru întreprinderi cuprind veniturile
realizate, atât de întreprinderile care au activitate principalã
de servicii, cât ºi de întreprinderile cu alte activitãþi
principale, care obþin venituri din activitãþi de servicii.
Serviciile de piaþã prestate în principal pentrupopulaþie cuprind urmãtoarele activitãþi, conform
CAEN Rev.2: hoteluri ºi alte facilitãþi de cazare
(diviziunea 55), restaurante ºi alte activitãþi de servicii de
alimentaþie (diviziunea 56), activitãþi ale agenþiilor
turistice ºi ale tur - operatorilor, alte servicii de rezervare
ºi asistenþã turisticã (diviziunea 79).
Serviciile de piaþã prestate în principal pentruîntreprinderi cuprind urmãtoarele activitãþi, conform
CAEN Rev.2: transporturi ºi depozitare (diviziunile: 49 -
52), poºtã ºi curier (diviziunea 53), informaþii ºi
comunicaþii (diviziunile: 58 - 63), tranzacþii imobiliare
(diviziunea 68), activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice
(diviziunile: 69 - 75), activitãþi de servicii administrative ºi
de servicii suport (diviziunile: 77, 78, 80 - 82), activitãþi de
spectacole, culturale ºi recreative (diviziunile: 90 - 93),
alte activitãþi de servicii (diviziunile: 95 - 96).
Datele valorice privind veniturile realizate sunt
prezentate în preþurile curente ale fiecãrui an, inclusiv TVA.
Indicii de volum ai serviciilor de piaþã prestate înprincipal pentru populaþie au fost calculaþi în preþuri
comparabile.
Retail and wholesale comprise the income
achieved both by the enterprises having trade as main
activity and by the enterprises having other activities,
getting income from trade activity.
Value data on achieved income are presented in
current prices of each year, including VAT for retail and
excluding VAT for wholesale.
Commercial network of retail enterprisesrepresents total number of shops existing at the end of
the year.
Volume indices of retail were calculated under
comparable prices conditions.
MARKET SERVICES
Market services - activities which are subject to
sale and purchase on the market, no matter of payment
moment, type of practised price (sale price, tariff a.s.o.)
and ways of cashing.
Activities of market services:
– market services mainly rendered to the population;
– market services mainly rendered to enterprises.
Market services mainly rendered to thepopulation and to enterprises include income
achieved both by enterprises having services as their
main activity and by enterprises having other main
activities, which obtain income from service activities.
Market services mainly rendered to thepopulation include the following activities, according to
CANE Rev.2: hotels and other accomodation units
(division 55), restaurants and other catering services
(division 56), tourism agencies activities and tour -
operators, other accomodation services and tourist
assistance (division 79).
Market services mainly rendered to enterprisescomprise the following activities, according to CANE Rev.2:
transport and storage (divisions: 49 - 52), mail and courier
(division 53), information and communications
(divisions: 58 - 63), real estate transaction (division 68),
professional, scientific and technical activities
(divisions: 69 - 75), activities of administrative services
and support services (divisions: 77, 78, 80 - 82), showbiz,
cultural and recreation activities (divisions: 90 - 93), other
activities of services (divisions: 95 - 96).
Value data on income are presented in current
prices of each year, including VAT.
Volume indices of market services mainlyrendered to the population were calculated under
comparable prices.
����� �����
����� ����
����� ����
����� �����
Structura serviciilor de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþiStructure of market services mainly rendered to the population, by activity19.G1
RestauranteRestaurants
Hoteluri ºi alte facilitãþi de cazare similareHotels and other similar accommodation facilities
Alte servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþieOther market services mainly rendered to the population
Activitãþi ale agenþiilor turistice ºi ale tur - operatorilorTravel and tour operator agencies activities
2008 2009
COMERÞ INTERIOR
19.1 Comerþul cu amãnuntul, pe grupe de mãrfuri19.2 Comerþul cu amãnuntul, pe forme de proprietate19.3 Indicii comerþului cu amãnuntul, pe grupe de mãrfuri19.4 Reþeaua comercialã a întreprinderilor cu activitate
de comerþ cu amãnuntul19.5 Indicii privind comerþul cu ridicata ºi cu amãnuntul, întreþinerea
ºi repararea autovehiculelor ºi a motocicletelor, în anul 200919.6 Vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor
ºi a motocicletelor; comerþul cu amãnuntul al carburanþilor19.7 Indicii privind vânzarea, întreþinerea ºi repararea
autovehiculelor ºi a motocicletelor; comerþul cu amãnuntul al carburanþilor
19.8 Comerþul cu ridicata, pe forme de proprietate
SERVICII DE PIAÞÃ
19.9 Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe forme de proprietate
19.10 Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi
19.11 Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi ºi forme de proprietate
19.12 Indicii serviciilor de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi
19.13 Servicii de piaþã prestate în principal pentru operatori economici, pe forme de proprietate
19.14 Servicii de piaþã prestate în principal pentru întreprinderi, pe forme de proprietate
19.15 Servicii de piaþã prestate în principal pentru operatori economici, pe activitãþi ºi forme de proprietate
19.16 Servicii de piaþã prestate în principal pentru întreprinderi, pe activitãþi
19.17 Servicii de transporturi, depozitare ºi comunicaþii, pe forme de proprietate
19.18 Servicii de transporturi, depozitare ºi comunicaþii, pe activitãþi ºi forme de proprietate
1199 COMERÞ INTERIOR ªI SERVICII DE PIAÞÃ
TURISM
TOURISM
20
SURSA DATELOR
Cercetãri statistice:� Cercetãri statistice exhaustive privind activitatea de
turism a persoanelor juridice ºi fizice (activitatea de
cazare turisticã ºi activitatea agenþiilor de turism).
� Cercetare statisticã selectivã, referitoare la cererea
turisticã a rezidenþilor în România, cu vârsta de cel
puþin 15 ani împliniþi, dintr-un eºantion reprezentativ
de locuinþe.
Surse administrative:� Ministerul Administraþiei ºi Internelor, pentru datele
privind cãlãtoriile internaþionale înregistrate la
frontierele României.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTICÃ
Structurã de primire turisticã cu funcþiuni decazare turisticã - orice construcþie sau amenajare, care
furnizeazã în mod permanent sau sezonier serviciul de
cazare ºi alte servicii specifice pentru turiºti.
Vilele turistice, bungalourile ºi pensiunileturistice - structuri de primire turisticã cu funcþiuni de
cazare distincte pentru fiecare clãdire în parte, chiar
dacã au o recepþie comunã pentru mai multe vile,
bungalouri sau pensiuni.
Bungalourile - structuri de cazare turisticã de
capacitate redusã, realizate, de regulã, din lemn sau
materiale similare. Sunt amplasate în perimetrul
campingurilor, satelor de vacanþã, ca unitãþi
independente în cadrul unor staþiuni sau zone turistice
sau ca spaþii complementare pe lângã alte structuri de
cazare turisticã.
Unitatea de tip cãsuþã - grup independent de
cãsuþe turistice care are recepþie ºi conducere
administrativã comunã.
Pensiunile turistice - structuri de primire turisticã,
având o capacitate de cazare de pânã la 20 de camere
în mediul rural, totalizând maxim 60 de locuri,
funcþionând în locuinþele cetãþenilor sau în clãdiri
independente, care asigurã în spaþii special amenajate
cazarea turiºtilor ºi condiþiile de pregãtire ºi servire a
mesei.
Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire
turisticã, având o capacitate de cazare de pânã la
8 camere, funcþionând în locuinþele cetãþenilor sau în
clãdiri independente, care asigurã în spaþii special
amenajate cazarea turiºtilor ºi condiþiile de pregãtire ºi
servire a mesei, precum ºi posibilitatea participãrii la
activitãþi gospodãreºti sau meºteºugãreºti.
DATA SOURCE
Statistical surveys:� Exhaustive statistical surveys on tourist activity of
natural and legal persons (touristic accommodation
activity and travel agencies activity).
� Sample statistical surveys on tourist demand of
residents in Romania aged 15 years at least, based
on a representative sample of dwellings.
Administrative sources:� Ministry of Administration and Interior, for data on
international trips registered at Romania’s borders.
METHODOLOGICAL NOTES
TOURISTIC ACCOMMODATION ACTIVITY
Establishment of touristic reception withfunctions of touristic accommodation - any building or
settlement which permanently or seasonally provides the
tourists with accommodation and other specific services.
Touristic villas, bungalows and boarding houses- establishments of touristic reception with functions of
accommodation, distinct for each building, even if they
have the same reception desk for several villas,
bungalows or touristic boarding houses.
Bungalows - low capacity establishments of
touristic accommodation, usually made of wood or
similar materials. They are placed inside campings,
holiday villages, as independent units inside spas or
touristic areas, or as complementary spaces besides
other structures of touristic accommodation.
Houselet - type unit - independent group of touristic
houselets which has the same reception desk and
administrative management.
Touristic boarding houses - establishments of
touristic reception with an accommodation capacity of up
to 20 rooms in rural area, with maximum of
60 accommodation places, operating in the houses of
citizens or in independent establishments that provide
accommodation and conditions to prepare and serve
meals for tourists in spaces properly designed.
Agro-touristic boarding houses are tourist reception
establishments having an accommodation capacity of up
to 8 rooms, functioning in citizens’ dwellings or independent
buildings providing tourist accommodation in special
spaces as well as lunch preparation conditions and
possibility to take part in household and handicraft
activities.
Nu se cuprind în cercetarea statisticã, structurile
de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã cu o
capacitate de cazare instalatã de mai puþin de 5 locuri.
Nu se cuprind în structurile de primire turisticãcu funcþiuni de cazare turisticã: structurile de cazare
folosite în exclusivitate de posesori sau chiriaºi, pe o
duratã mai mare de un an, indiferent de clasificarea
acestora; locuinþele secundare ale populaþiei, utilizate
în scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii
acestora; cãminele, internatele ºcolare pe perioada
anului ºcolar; unitãþile spitaliceºti (cu excepþia
sanatoriilor ºi altor spaþii similare ce practicã în mod
exclusiv activitãþi turistice); vagoanele dormitor;
adãposturile ºi refugiile montane ºi similare; barãcile ºi
dormitoarele pentru muncitori; cãminele de bãtrâni ºi
casele de copii.
În numãrul structurilor de primire turisticã cufuncþiuni de cazare turisticã au fost cuprinse structurile
existente la 31 iulie, din anul respectiv. Se exclud
structurile a cãror activitate a fost întreruptã în vederea
realizãrii unor reparaþii capitale sau pentru modificãri
importante ale capacitãþii de cazare sau / ºi a categoriei
de încadrare.
Locurile aferente structurilor de primire turisticãcu funcþiuni de cazare turisticã complementare(cãsuþe, terenuri de campare etc.) la o structurã de
cazare turisticã de bazã (hotel, motel, camping etc.) ºi
utilizarea acestor locuri sunt cuprinse la structura de
bazã.
Capacitatea de cazare turisticã existentã(instalatã) reprezintã numãrul de locuri de cazare de
folosinþã turisticã înscrise în ultimul act de recepþie,
omologare sau clasificare al structurii de primire turisticã
cu funcþiuni de cazare turisticã, exclusiv paturile
suplimentare care se pot instala în caz de necesitate.
Sunt luate în calcul numãrul de locuri din structurile
existente la 31 iulie, din anul respectiv.
Capacitatea de cazare turisticã în funcþiune(exprimatã în locuri-zile) reprezintã numãrul de locuri
de cazare puse la dispoziþia turiºtilor de cãtre structurile
de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã,
înmulþit cu numãrul de zile cât sunt deschise structurile
în perioada consideratã. Se exclud locurile din camerele
sau structurile închise temporar din lipsã de turiºti,
pentru reparaþii sau pentru alte motive.
Indicii de utilizare netã a capacitãþii de cazareturisticã în funcþiune se calculeazã prin raportarea
numãrului de înnoptãri realizate, la capacitatea de
cazare turisticã în funcþiune, din perioada respectivã.
The establishments of touristic reception having
functions of touristic accommodation with
accommodation capacity of less than 5 places are notincluded in the statistical survey.
Establishments of touristic reception withfunctions of touristic accommodation do notinclude: establishments of accommodation used
exclusively by owners or tenants, during more than one
year, no matter their classification; secondary dwellings
of population used for touristic purposes exclusively by
their owners; hostels, boarding - schools during school
year; hospital units (except for sanatoria and other
similar units exclusively practising touristic activities);
sleeping cars; mountain shelters and refuges and
similar; huts and bedrooms for workers; elderly people
hostels and orphanages.
Establishments of touristic reception withfunctions of touristic accommodation were included
the establishments existing on July 31, of the respective
year. The establishments whose activity was interrupted
for capital repairs or for changing the accommodation
capacity and / or category were excluded.
Basic unit also includes places afferent to theestablishments of touristic reception with functions oftouristic accommodation (houselets, camping grounds
a.s.o.) complementary to a basic establishment of
touristic accommodation (hotel, motel, camping a.s.o.)
and their use.
Existing (installed) touristic accommodationcapacity represents the number of touristic
accommodation places recorded in the last reception,
homologation or classification document of the
establishment of touristic reception with functions of
touristic accommodation, the additional beds that can be
fixed if necessary, excluded. The number of places in the
establishments existing on July 31, of the respective year
are taken into calculation.
Touristic accommodation capacity in operation(by places-days) represents the number of available
accommodation places for tourists in establishments of
touristic reception with functions of touristic
accommodation, multiplied with the number of days when
the establishments are opened during the respective
period. The places in rooms or establishments temporarily
closed because of lack of tourists, for repairs or other
reasons, are excluded.
Indices of net using the touristic accommodationcapacity in operation are calculated by dividing the total
number of overnight stays with the touristic
accommodation capacity in operation, in the respective
period.
ACTIVITATEA AGENÞIILOR DE TURISM
Agenþiile de turism tour operatoare sunt acele
agenþii de turism specializate în organizarea de
programe ºi acþiuni turistice, pe care le comercializeazã
direct sau prin intermediul altor agenþii de turism, pe
bazã de contracte ºi convenþii.
Agenþiile de turism cu activitate de vânzare sunt
acele agenþii de turism care vând programele ºi acþiunile
turistice ale tour operatorilor.
Acþiunea turisticã reprezintã modalitatea specificã
de desfãºurare ºi condiþiile asigurate de operatorul
economic organizator pe parcursul cãlãtoriei turistului.
Turiºtii participanþi la o acþiune turisticã sunt
persoanele care beneficiazã de serviciile oferite ºi
vândute de operatorul economic care organizeazã
activitatea turisticã respectivã.
Numãrul turiºtilor - zile pentru o acþiune turisticã
se determinã prin înmulþirea numãrului persoanelor
participante, cu durata efectivã în zile a acþiunii
respective.
Durata medie a sejurului s-a calculat din împãrþirea
numãrului de turiºti-zile la numãrul de turiºti.
CÃLÃTORIILE INTERNAÞIONALE ÎNREGISTRATELA FRONTIERELE ROMÂNIEI
Vizitator internaþional este, din punct de vedere
statistic, orice persoanã care cãlãtoreºte cãtre o þarã,
alta decât aceea în care îºi are reºedinþa, pentru o
perioadã care sã nu depãºeascã 12 luni, scopul principal
al vizitei fiind altul decât exercitarea unei activitãþi
remunerate în þara vizitatã.
Sosirile cuprind numãrul vizitatorilor strãini
înregistraþi la intrarea în þarã. Plecãrile cuprind numãrul
vizitatorilor români care cãlãtoresc în strãinãtate ºi sunt
înregistraþi la ieºirea din þarã. Aceeaºi persoanã din
strãinãtate poate realiza, în perioada respectivã, mai
multe cãlãtorii în þarã, fiind înregistratã de fiecare datã ca
o nouã sosire. În acelaºi mod se procedeazã la plecãrile
vizitatorilor români în strãinãtate.
Urmãtoarele categorii de cãlãtori sunt exclusedin sosirile ºi plecãrile vizitatorilor internaþionali:persoanele care intrã sau ies din þarã ca migranþi;
diplomaþii, reprezentanþii consulari ºi membrii forþelor
armate când se deplaseazã spre/dinspre locul unde
trebuie sã-ºi exercite misiunea într-o altã þarã; refugiaþii
sau nomazii.
TRAVEL AGENCIES ACTIVITY
Tour operator travel agencies are those travel
agencies specialized in the organisation of tourism
actions and programs, traded directly or by means of
other travel agencies based on contracts and
conventions.
Travel agencies with sale activity are those travel
agencies selling tourism actions and programs of tour
operators.
Touristic action represents the specific way and
conditions ensured by the organising economic operator
along the tourist’s travel.
Tourists participating to a touristic action are the
persons who benefit of the services provided and sold by
the economic operator organizing the respective touristic
activity.
Number of tourists - days for a touristic action is
determined by multiplying the number of the participating
persons with the effective duration, in days, of the
respective action.
The average duration of the travel was calculated
by dividing the number of tourists - days to the number of
tourists.
INTERNATIONAL TRIPS REGISTEREDAT ROMANIA’S BORDERS
International visitor is, from the statistical point of
view any person who travels to a country, other than the
one of residence, for a period not exceeding 12 months;
the main purpose of his visit being other than carrying
out remunerated activity in the visited country.
Arrivals include the number of foreign visitors
registered at the borders. Departures include the
number of Romanian visitors who travel abroad,
registered at the borders. The same foreign person can
make several trips to the country in the respective period,
every new arrival being registered. The same applies for
the departures of the Romanian visitors abroad, too.
The following categories of travellers areexcluded from arrivals and departures of theinternational visitors: persons who enter or leave the
country as migrants; diplomats, consular representatives
and members of the armed forces when travelling from
their country of origin towards their mission place in
another country; refugees or nomads.
CEREREA TURISTICÃ A REZIDENÞILOR ÎNROMÂNIA
Sfera de cuprindere a anchetei o constituie
persoanele rezidente în România, cu vârsta de cel puþin
15 ani împliniþi, din cadrul unui eºantion reprezentativ de
gospodãrii.
Înregistrarea datelor se face prin metoda interviului
faþã în faþã, rolul principal revenind anchetatorilor, care se
deplaseazã la locuinþele cuprinse în eºantionul anchetei.
Se obþin informaþii referitoare la numãrul de turiºti,
cãlãtorii ºi înnoptãri efectuate de rezidenþii din România
pentru plecãrile în vacanþe (odihnã, recreere, vizite la
prieteni ºi rude) ºi pentru afaceri ºi motive profesionale.
Eºantionul anchetei cuprinde 8728 locuinþe/
trimestru, volumul lui fiind calculat pentru o probabilitate
de garantare a rezultatelor de 95% ºi o eroare de
reprezentativitate de ±5%, asigurând reprezentativitatea
la nivel naþional pentru variabilele esenþiale ale anchetei
(persoanele de 15 ani ºi peste, pe sexe ºi medii de
rezidenþã - urban, rural).
Se exclud cãlãtoriile având ca scop exercitarea unei
activitãþi remunerate în locul vizitat, precum ºi cãlãtoriile
fãrã înnoptare în locul vizitat.
TOURISM DEMAND OF THE RESIDENTS INROMANIA
The coverage of the survey consists of the
Romanian residents aged at least 15 years, within in a
representative sample of households.
The data are registered by face to face interviews,
the main role being played by surveyors who visit the
dwellings included in the survey sample. There, they
obtain information on the number of tourists, trips and
overnight stays of the residents in Romania as to the
holidays (rest, recreation, visits to friends and relatives)
as well as to business and professional reasons.
The survey sample includes 8728 dwellings/
quarter, its volume being calculated for 95% probability
of results guarantee and ±5% representativity error,
providing the representativeness at national level for key
variables of the survey (persons aged 15 years and over,
by gender and residence area - urban, rural).
The trips having as purpose a remunerated activity
as well as the trips without overnight stay in the visited
place are excluded.
Structura capacitãþii de cazare turisticã în funcþiune, în anul 2009Structure of touristic accommodation capacity in operation, in 200920.G1
�����
����
��
���
���
Hoteluri ºi moteluriHotels and motels
Pensiuni agroturisticeAgro-touristic boarding houses
Vile turistice ºi bungalouriTouristic villas and bungalows
Alte structuri de primire turisticãOther establishments of touristic reception
Pensiuni turisticeTouristic boarding houses
Înnoptãrile în structurile de primire turisticã, pe categorii de confort, în anul 2009Overnight stays in the establishments of touristic reception, by categoryof comfort, in 200920.G2
Înnoptãrile pe categorii de confort, în anul 2009Overnight stays, by category of comfort, in 200920.G3
� ���� �� ���� �� ���� �� ���� �� ��� ����� ������������� ������� ������ ������ ������ � ������������
����� ��
���� ����
����
���
��
���
��
�
����
����
����
����
���
����
���
����
����
�����
���������
����
����
mii înnoptãri / thou overnight stays
Turiºti români / Romanians Turiºti strãini / Foreigners
5 stele / 5 stars
4 stele / 4 stars
3 stele / 3 stars
2 stele / 2 stars
1 stea / 1 star
Neclasificate / Not classified
Structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã ºi capacitateade cazare turisticã, pe destinaþii turistice, în anul 2009Establishments of touristic reception with functions of touristic accommodationand touristic accommodation capacity, by touristic destinations, in 200920.G4
���
����
�����
�
���
����
���
����
���
���
��
����
���
����
����
���
�������
Staþiuni balneareSpas
Litoral1)
Seaside1)Staþiuni montaneMountain resorts
Oraºe reºedinþã de judeþ3)
County residence towns3)
Delta Dunãrii2)
Danube Delta2)Alte localitãþiOther localities
1) Exclusiv oraºul Constanþa. / Excluding Constanþa town.2) Inclusiv municipiul Tulcea. / Including Tulcea Municipality.3) Inclusiv municipiul Bucureºti ºi exclusiv municipiul Tulcea. / Including Bucharest Municipality and excluding Tulcea Municipality.
Capacitatea de cazare în funcþiune (mii locuri - zile)Accommodation capacity in operation (thou places - days)
Capacitatea de cazare existentã (locuri)Existing accommodation capacity (places)
Structuri de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã (numãr)Establishments of touristic reception with functions of touristic accommodation (number)
20.1 Structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã20.2 Capacitatea de cazare turisticã20.3 Structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã
ºi capacitatea de cazare turisticã, pe categorii de confort20.4 Sosiri ale turiºtilor în structurile de primire turisticã cu funcþiuni
de cazare turisticã20.5 Înnoptãri în structurile de primire turisticã cu funcþiuni
de cazare turisticã 20.6 Capacitatea ºi activitatea de cazare turisticã,
pe destinaþii turistice20.7 Capacitatea ºi activitatea de cazare turisticã,
pe forme de proprietate20.8 Indicii de utilizare netã a capacitãþii de cazare turisticã
în funcþiune20.9 Turismul organizat de agenþiile de turism, pe acþiuni turistice
ºi zone turistice20.10 Numãrul de turiºti, cãlãtorii ºi înnoptãri, dupã motivul
principal al cãlãtoriei 20.11 Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României20.12 Cãlãtorii în strãinãtate pentru vacanþe ºi afaceri,
pe þãri de destinaþie20.13 Sosirile vizitatorilor strãini în România, pe principalele
þãri de origine ºi plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate20.14 Cãlãtorii interne ale rezidenþilor pentru vacanþe ºi afaceri,
pe zone turistice, dupã durata ºi organizatorul cãlãtoriei
Teritorial
20.15 Structurile de primire turisticã cu funcþiuni de cazare turisticã, în profil teritorial, la 31 iulie 2009
20.16 Capacitatea ºi activitatea de cazare turisticã, în profil teritorial,în anul 2009
2200 TURISM
FINANÞE
FINANCES
21
Structura veniturilor bugetului public naþionalStructure of national public budget revenues21.G1
2008 2009
Structura cheltuielilor bugetului public naþionalStructure of national public budget expenditure21.G2
����� �����
����� �����
��� ���
��� � ���
�� ����
���� ����
SURSA DATELOR
Surse administrative:.� Ministerul Finanþelor Publice, pentru datele privind
execuþia bugetului de stat; execuþia bugetelor locale
ºi execuþia bugetului asigurãrilor sociale de stat;
� Banca Naþionalã a României, pentru datele privind
balanþa de plãþi; cursul de schimb mediu anual de
referinþã al monedei naþionale, faþã de principalele
valute; masa monetarã ºi contrapartida acesteia;
creditul intern; bilanþul monetar al Bãncii Naþionale a
României; bilanþul monetar agregat al instituþiilor de
credit ºi fonduri de piaþã monetarã.
� Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor, pentru
datele privind societãþile de asigurãri, pe forme de
proprietate; investiþiile societãþilor de asigurãri ºi
asigurãrile, pe domenii de activitate.
DATA SOURCE
Administrative sources:� Ministry of Public Finances, for data concerning
execution of the state budget; execution of the local
budgets and execution of the state social insurance
budget;
� National Bank of Romania, for data concerning
balance of payments; annual average reference
exchange rate of national currency, as against main
currencies; broad money and its counterpart;
domestic credit; monetary balance sheet of the
National Bank of Romania; aggregate monetary
balance sheet of monetary financial institutions and
monetary market funds.
� Insurance Supervisory Commission, for data
concerning insurance companies, by type of
ownership; investments of insurance companies and
insurance, by activity fields.
Bugetul asigurãrilor sociale de statState social insurance budget
Bugetul de statState budget
Bugetele localeLocal budget
Bugetul asigurãrilor sociale de statState social insurance budget
Bugetul de statState budget
Bugetele localeLocal budget
2008 2009
���� ���
����� ���
Structura capitalului social subscris al societãþilor de asigurãriStructure of subscribed share capital of insurance companies21.G3
Investiþiile societãþilor de asigurãriInvestments of insurance companies21.G5
��� ���� ��� ���� ��� ���
� ������ ��� ��� �� ���
��� ��� �� ��� ��� ���
�
��
�
��
���
�� ��� �� �� � ��
2004 2009
Proprietate privat mixtãPrivate joint venture ownership
Proprietate privat autohtonãPrivate domestic ownership
Structura capitalului social vãrsat al societãþilor de asigurãriStructure of paid up share capital of insurance companies21.G4
���� ��
����� ����
%
Proprietate privat mixtãPrivate joint venture ownership
Proprietate privat autohtonãPrivate domestic ownership
Alte activeOther assets
PlasamenteInvestments
Active circulanteCurrent assets
2004 2009
21.1 Execuþia bugetului de stat (1991 - 2005)Execuþia bugetului de stat (2006 - 2009)
21.2 Execuþia bugetelor locale (1991 - 2005)Execuþia bugetelor locale (2006 - 2009)
21.3 Execuþia bugetului asigurãrilor sociale de stat (1991 - 2005)Execuþia bugetului asigurãrilor sociale de stat (2006 - 2009)
21.4 Balanþa de plãþi (dolari)Balanþa de plãþi (euro)
21.5 Cursul de schimb mediu anual de referinþã al monedei naþionale, faþã de principalele valute
21.6 Masa monetarã ºi contrapartida acesteia (la sfârºitul perioadei)21.7 Creditul intern (la sfârºitul perioadei)21.8 Bilanþul monetar al Bãncii Naþionale a României
(la sfârºitul perioadei)21.9 Bilanþul monetar agregat al instituþiilor de credit ºi fonduri
de piaþã monetarã (la sfârºitul perioadei)21.10 Societãþile de asigurãri, pe forme de proprietate
(la sfârºitul perioadei)21.11 Investiþiile societãþilor de asigurãri21.12 Asigurãrile, pe domenii de activitate, în anul 2009
Teritorial
21.13 Execuþia bugetelor locale, in profil teritorial, în anul 2009
2211 FINANÞE
JUSTIÞIE
JUSTICE
22
SURSA DATELOR
Surse administrative:
� Ministerul Justiþiei, privind datele stabilite pe baza
acþiunilor penale sau civile înregistrate la
instanþele judecãtoreºti (judecãtorii, tribunale ºi
curþi de apel) ºi a hotãrârilor judecãtoreºti penale
ºi civile, pentru anul 2004;
� Consiliul Superior al Magistraturii, privind datele
stabilite pe baza acþiunilor penale sau civile
înregistrate la instanþele judecãtoreºti (judecãtorii,
tribunale ºi curþi de apel) ºi a hotãrârilor judecãtoreºti
penale ºi civile, pentru perioada 2005 - 2009;
� Inspectoratul General al Poliþiei Române din cadrul
Ministerului Administraþiei ºi Internelor, pentru datele
privind infracþiunile cercetate de poliþie.
PRECIZÃRI METODOLOGICE
Infracþiunea este consideratã fapta care prezintã
pericol social, sãvârºitã cu vinovãþie ºi prevãzutã de
legea penalã.
Condamnarea reprezintã aplicarea printr-o
hotãrâre judecãtoreascã a unor pedepse prevãzute de
legea penalã, în cazul în care instanþa constatã cã
fapta existã, constituie infracþiune ºi a fost sãvârºitã de
inculpat. Condamnarea este definitivã dacã hotãrârea
judecãtoreascã prin care a fost pronunþatã nu mai este
susceptibilã de a fi atacatã cu recurs.
În materie penalã, datele se referã la numãrul de
persoane în vârstã de 14 ani ºi peste, condamnate
definitiv pentru infracþiunile sãvârºite.
Recidiviºtii sunt persoanele condamnate care au
sãvârºit din nou, cu intenþie, o infracþiune pentru care legea
penalã prevede, în anumite condiþii, pedeapsa privãrii de
libertate (închisoare) mai mare de un an. În categoria
minorilor condamnaþi definitiv sunt cuprinse persoanele
din grupa de vârstã 14-17 ani. În cazul persoanelor
condamnate pentru mai multe infracþiuni, în statistica
judiciarã s-a înregistrat infracþiunea cea mai gravã.
În materie civilã s-au luat în considerare cauzele
de fond fãrã alte cereri ulterioare judecãrii cauzelor de
fond.
Pentru volumul de activitate în penal ºi civil s-au
inclus ºi cererile ulterioare, precum ºi plângerile
împotriva proceselor verbale de constatare a
contravenþiilor.
În numãrul de judecãtori au fost incluºi ºi
judecãtorii stagiari.
DATA SOURCE
Administrative sources:
� Ministry of Justice, for data obtained based on
penal or civil actions which are registered by the
Courts of Justice (the courts, the courts of law and
the courts of appeal) and on penal and civil
sentences, for 2004;
� Superior Council of Magistracy, for data obtained
based on penal or civil actions which are registered
by the Courts of Justice (the courts, the courts of law
and the courts of appeal) and on penal and civil
sentences, for the interval 2005 - 2009;
� General Inspectorate of Romanian Police within he
Ministry of Administration and Interior, for data on
offences investigated by the Police.
METHODOLOGICAL NOTES
Offence is the deed presenting social danger,
committed by guilt and provided by penal law.
Conviction represents enforcing, by a court order,
the punishments comprised in the penal law, in case the
court finds that the deed exists, is an offence and has
been committed by the defendant. Conviction is declared
final if the court order by which it has been pronounced
is no longer susceptible to be attacked by appeal.
In penal matter, data refer to the number of persons
aged 14 years and over, definitively convicted for the
committed offences.
Recidivists are the persons convicted which
committed again, intentionally, an offence for which the
penal law provides, under certain circumstances, the
punishment of liberty privation (prison) longer than a
year. In the category of under aged definitively convicted
the persons aged 14-17 years are included. In case of
persons convicted for several offences, the most serious
offence was registered in judicial statistics.
In civil matter, the cases at the first court have been
taken into account, without any other further requests to
the judgement of the case.
For the volume of activity, penal and civil matters
include also further requests, as well as complaints
against the reports of finding the offences.
Probation judges are also included in the number of
judges.
Persoanele condamnate definitiv de instanþele judecãtoreºtiPersons definitively convicted by the Courts of Justice22.G1
����� �����
���� ��
���� ����
����� �����
20092004
20092004
FemeiFemale
BãrbaþiMale
MajoriAdults
Minori (cu vârstãde 14-17 ani)Under age persons(of 14-17 years old)
Persoanele condamnate definitiv, pe categorii de infracþiuniPersons definitively convicted, by category of offences22.G2
���������
����� ����
�����
���
���� �����Infracþiuni contra persoaneiOffences againts person
Alte categorii de infracþiuniOther category of offences
Infracþiuni la regimul circulaþieipe drumurile publice - totalOffences to traffic systemon public roads - total
Infracþiuni contra patrimoniuluiOffences againts patrimony
20092004
Infracþiuni cercetate de poliþieOffences investigated by the Police22.G3
��������
��� �����
��
���
Economico - financiareEconomic - financial
De altã naturãOthers
JudiciareJudiciary
�� � ����
����� ����
���� ����
Infracþiuni sãvârºite în mediul urbanOffences in urban area
Infracþiuni sãvârºiteîn strãinãtateOffences abroad
Infracþiuni sãvârºite în mediul ruralOffences in rural area
20092004
20092004
22.1 Numãrul de judecãtori ºi cel de cauze penale ºi civile intrate la instanþele judecãtoreºti
22.2 Persoane condamnate definitiv de instanþele judecãtoreºti22.3 Persoane condamnate definitiv, pe tipuri de pedepse22.4 Persoane condamnate definitiv, pe categorii de infracþiuni22.5 Persoane condamnate definitiv, pe principalele infracþiuni
ºi mediile în care acestea s-au comis22.6 Persoane condamnate definitiv, aflate în penitenciare
ºi centre de reeducare (la sfârºitul anului) 22.7 Persoane condamnate definitiv, aflate în penitenciare,
dupã durata pedepselor (la sfârºitul anului)22.8 Fenomenul judiciar în materie civilã22.9 Infracþiuni cercetate de poliþie
Teritorial
22.10 Persoane condamnate definitiv de instanþele judecãtoreºti,în profil teritorial
22.11 Rata criminalitãþii, în profil teritorial22.12 Infracþiuni cercetate de poliþie ºi rata infracþionalitãþii,
în profil teritorial
2222 JUSTIÞIE
STATISTICÃINTERNAÞIONALÃ
INTERNATIONALSTATISTICS
23
Sursele de date reprezintã cele mai recent disponibleediþii ale publicaþiilor organismelor internaþionale sauultima actualizare a bazelor de date ale acestoradisponibilã pe internet. Datele aferente þãrilor au fostpreluate ca atare din aceste surse.
Notã: În tabelul 23.2 (pag. 637) este prezentatã denumirea oficialã a þãrilor. În celelalte tabele esteînscrisã denumirea uzitatã (tehnicã) folositã ºi deþara noastrã, în conformitate cu denumirile þãrilordin anuarele ºi buletinele organizaþiilorinternaþionale.
The data sources represent the latest available editionsof international bodies’ publications or the latest updateof their database, accessible via Internet. Statistical datarelated to countries were taken over as such from thesesources.
Note: Table 23.2 (pag. 637) presents the official name ofthe countries. The other tables enlist the name usuallyused by our country as well, according to the name of thecountries from yearbooks and bulletins of internationalorganisations.
SURSA DATELOR / DATA SOURCE
2007 Energy Statistics Yearbook, UN, New York, 2010;2010 World Development Indicators, World Bank, USA;2008 World Population Data Sheet, Population Reference Bureau, Washington, USA;2009 World Population Data Sheet, Population Reference Bureau, Washington, USA;2010 World Population Data Sheet, Population Reference Bureau, Washington, USA;UNSD Demographic Yearbook online – 2007 edition;World Population Prospects – The 2008 Revision;Balance of Payments Statistics Yearbook, IMF, Washington, 2009;Eurostat’s New Cronos Database, Internet - http://epp.eurostat.ec.europa.eu;Electricity Information, International Energy Agency, 2009;Final Sulphur and Sulphuric Acid Statistics 2007 – 2008, International Fertilizers Industry Association, Paris, 2010;FAO Statistical Database, Internet –http://faostat.fao.org/;ILO website, http://laborsta.ilo.org;International Financial Statistics, August 2010, Washington;International Rubber Study Group, Internet – http://www.rubberstudy.comMonthly Bulletin of Statistics, U.N., New York – April 2010;Monthly Bulletin of Statistics, U.N., New York: Internet – http://unstats.un.org/unsd/mbsThe Free Encyclopedia WIKIPEDIA, Internet – http://www.wikipedia.org;UNECE Countries in Figures 2009, UNECE, New York and Geneva, 2009;UNECE online database, Internet - http://www.unece.org/UNESCO online database, Internet - http://www.uis.unesco.org;World Mineral Production 2004 - 2008, British Geological Survey, 2010;Mineral Commodity Summaries 2004 - 2008, US Geological Survey, 2010.
Structura populaþiei pe continente Population structure by continent23.G1
AfricaAfrica
America de Nord North America
America de Sud ºi America Centralã(inclusiv zona Caraibe)South America and Central America(including the Caribbean)
AsiaAsia
Europa Europe
OceaniaOceania
����������
���
������
����
���� ���
���� ��
��� ����
2050 (estimãri / estimates)2000
23.1 Populaþia pe continente23.2 Suprafaþa, populaþia la 1 iulie ºi capitalele þãrilor ºi teritoriilor23.3 România în lume, în anul 200823.4 România ºi Uniunea Europeanã, în anul 200923.5 Populaþia pe þãri, la 1 iulie23.6 Miºcarea naturalã a populaþiei, în anul 200923.7 Durata medie a vieþii, în anul 200923.8 Populaþia ocupatã, pe principalele activitãþi ale economiei
naþionale, în anul 2008 (conform clasificãrii ISIC Rev. 3)23.9 ªomerii ºi rata ºomajului
23.10 Indicii produsului intern brut23.11 Contribuþia principalelor activitãþi la realizarea
produsului intern brut, în anul 200823.12 Structura produsului intern brut, pe elemente componente,
dupã metoda cheltuielilor, în anul 2008
Rezultatele Programului European de Comparare a produsului intern brut (PIB)
23.13 Produsul intern brut, pe locuitor23.14 Indicii nivelului preþurilor ºi indicii de volum la puterea
de cumpãrare standard (PCS), pe locuitor (UE-27=100)23.15 Indicii producþiei industriale23.16 Indicii producþiei industriale, pe tipuri de activitãþi23.17 Producþia mondialã a unor produse industriale principale23.18 Producþia ºi consumul de energie primarã, pe locuitor,
în anul 200723.19 Producþia principalelor produse industriale23.20 Structura suprafeþei totale, dupã modul de folosinþã,
în anul 200723.21 Producþia principalelor produse agricole23.22 Numãrul animalelor (la începutul anului)23.23 Biodiversitatea23.24 Lungimea ºi densitatea liniilor de cale feratã în exploatare,
în anul 200823.25 Transportul maritim internaþional23.26 Accidente de circulaþie23.27 Balanþa de plãþi, în anul 2008 (sold)23.28 Indicele preþurilor de consum23.29 Utilizatorii de internet ºi numãrul de calculatoare 23.30 Accesul la telecomunicaþii, în anul 200823.31 Populaþia ºcolarã ºi cheltuielile publice pentru educaþie,
în 2008/200923.32 Personalul din activitatea de cercetare-dezvoltare ºi cheltuielile
cu cercetarea-dezvoltarea, în anul 200723.33 Rezervele internaþionale, exclusiv aurul23.34 Rezervele de aur (la sfârºitul perioadei)
2233 STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ