Pdrintele arhimandrit,predicator sra lntors noaprtea tirziu, a lunecat pe gheap, si sira rupt unpicior. Fluierul e spart tn dou6, la mijloc, gi a,ceastd rupturd ti adaogi o articulagie, sporindurismerenia cu un genunchi.

Perintele arhimandrit,predicator e o veche cele,britate a Mitropoliei gi unul din primii titralidin c6lugdria calificatd de bagtini, spre deosebirede cilugiria de dupi moartea preotesei, in verderea unei episcopli. A fost gi cel mai frumoscilugir, alb, trandafiriu, cu capul cuprins de unpuf de- zulu6 de aur, - gi cel mai lnzestrat cinrtirel. In vocea lui dulce gi totug puternicS, clin,cheti zale, inci gi azi, gi vibreazi un mare zum;zet cristalin. [Jnele tonuri au o liciditate liric;neasemuitd, gi in altar cu cintdretul, se aude,ln rugile lui cintate, zmucirea vintului innalt depeste munti, amestecat, dacd 'Se poate, cu cimrpoaie gi orgi. Pe orice scend din lume, ca gi tnpanorama.-Mitropoliei, glasul arhimandritului arh rAmas tard concurent.

El sufer[ de un grav betegug, careri viciul ce,lor mai mulgi dintre artigti ti mestesugari, asupracirora o voin!5 orientatd nravu timpul sd apuceinnaintea uitirilor c5utate tn pahar. Trei degetarede spirt gustos, pe care le cauti cu sete, il dauln fiecare zi peste cap, de clteva ori, pribugit,cu gitelile lui inutile, printre birjari gi cErulagi.

102

Fard sd 6 pierdut totul din intirzierile lui in simplapreofie, amoruLpropriu legitim i sra intimidatle trecerea peste fiigezimile lui de preot gi de

cintirel a ciiorva brute cu camilavca nou5, cumrpdrati, in ziua sacrului, de la croitor. El n:a pututdecit sd ofteze, cind un fqst servitor, inci nu ?n,

deajuns deprins sd curele ghetele unui hotel, se

transmuta subit tn arhierbu; Ei, mihnit, mai comanrda un cinzec. Sflntul Spirit al lui zace cu iripafrtntd pe un zmirc de pici rece, ca un pescdru;cenugiu, tnnecat tn undele din margini ale mirii.

Dezechilibrul vielii lui lntregi devenind ine,vitabil, 9i rivalii lui inlelegind ce cigtigi dinscufundarea tot mai adlnci a unui camaradprimejdios, nici pirin1ii duhovnicegti,. sprijiniriorii,

-nu au intrai ln lupti cu viciul lui, ca si

fereascd pe arhimandrit de ultima privilire. Unviciu atriage pe altul, gi alcoolul,' declasindu,givictimele,

-le aruncd in lumea romanului natur

ralist puturos, tn bralele spdlitoresei, intrrun patcu hdgi de buzunare, cu micii pezevenchi, gi

limiteazd amiciliile, devotamentele, decepgiile gi

dezgustul la populalia dintre simigerii qi peri,ferie. Obsesii

-diznadejduite, gantaje sinistre, le;

gituri contractate in borhot, care te urmirescfi"a la masa rinduitd a primatului, tocmelileiapide intrrun col1, subt clopotnila veche, pentrue'rr-itarea unui denunl; ceasut de buzunar gi cruceade la piept, strecurate pentru a 6 vindute pe subtmini, cu scopul de a innibu;i veleitigile unei

l^vomlturl oe crrcluma, care sra trezit, sza ,sculatgi te ameningS; cine;ar putea Pune la rind, peun front de comici gi spurcati tragedie titubante,toate infamiile asociate ca sd piardd un om ales,

cu pasul strimbat o singur6 dat6, intrzo noaPtede iingurdtate gi de urit?

VarJigtii care au transportat pe arhimandritplni la patul de crincend mizerie al chiliei, srau

TIBIA RUPTA

10,

depirtat cu o sclrbi nemicsoratd de sentimentulreligios, afirmind ci arhimandritul ( pute >. Fuisingurul vecin in stare s5rl ajut. In fumul uneilumindri de cear5, pdrintele, beat gi bolnav pindla catalepsie, simlea cd,l doare ceva neobiqnuitde riu, gi d..r"l.tl mari. Ii pipSii capul,

"ourt.l",bralele, qira spindrii. Ruptura era la picior, spinrzurati in aer, tntrro pozitie fals6.

Ridicai piciorul tncei qi didui un sprijin ruprturii, culcindurizo pe pat. Durerile se Ihcurd maimici. Trebuia insd repede dezvelit piciorul 9ipreparat pentru a 6 vizut de medic. Vrui sicrug pantalonul. Adusei insi o foarfecd mare sidespicai cracul pinl Ia genunchi. Mirdsul era denesuferit. Arhimandritul i;i umpluse nddragii,pe dinluntru, cu urr excrement abundent, caretrebuia evacuat innainte de sosirea medicului,pentru salvarea unei aparen!". Noloc cA totuise petrecuse ln izmana de lind, care imbricape dedesubt trupul pirintelui. Cu greutdgi in6rnite gi cu atenlii care, impuse de fracturi, eraufrancamente respinse de sentimentul de scirbd,nddragul de lini a fost tras, ata cum iese cocaprejit5, in care sra copt o gunce tn aluat. Mocirlase modelase de la genunchi pind la ;olduri, ;inidragii c5zur5 grei, ca o jumdtate de cadavru.Nu erau servete. Cu ;ervete aduse, spdlai, dintrrunlighean, urmele, dedesubtul cErora rimase trnrapdn vechi intact. Arhimandritul nu se imbiiasede ciliva ani, gi 6gura lui clpiti brusc animaliasufocatului care se trezegte la aer.

O dificultate tot atit de mare se ivi la scoatereaincilglmintei de piele, dupi go;oni. Fractura se

gdsea situati ceva mai sus de cadmbi, gi a fitras de gheatd ar 6 fost a scoate aproape odaticu tncilgEmintea ;i piciorul. Un Gnomen decare luam cunogtinli intlia oar5, mi umplude uimire. Pielea ghetei se solidarizase cu pielea

104

anatomici, incleite lmpreuni prin ciorapul devenitviscos; arhimandrittrl nu se descillase de citeva lunigi dormea tnciltat. Practicai operalia pantalonuluila tnc61$minte, dar nu mai putui separa cele' ' r- 'ciorul. Eri nevoie de o baieooua Pler larra ,uPul Pl(inceatd, in care si 6e incil3imintea scufundatd inacelag timp cu laba, pentru ca separarea sd 6e prorgresivi, cum fusese 9i prlt'rezirea prin sudoare gi jeg.Mirdsul acestui virf de picior intrecea putoareatuturor duhorilor inchipuite. Orice anevoingSdeveni de prisos. Bolnavul trebuia transportat laspital, mai ales cd niciun medic, din clgi ciutasevizitiul, nu era, la ora accidentului, acasd.

Internul de serviciu ne primi cu o strimbdturi6reasc5, suportatd de noi fird reacgie.

- E mult de lucru aici, innainte de a pipiifractura, zise internul.

- Lucrul a gi fost tn parte inceput, fare succes,rispunsei.

- Bunirseara! zise internul, tntorcindurnespatele scurt. - Marine! strigd el pe vestibul,venipi gi luali,l pe popa. Sra lmbltat ca un porcgi sza c. . . pe el.

Plecind, auzeam << S6nte Dumnezeule, SfinteTare, S6nte fara de moarte > clntat in liturghie,de glasul cu ciocirlii gi privighetori al arhiman,dritului fracturat.

O datorie colegialS mi obliga si curS! princhilia vecinului meu gi si impiedic pierdereavre unui obiect ;i ln special furtul ci4il,or deritual, edifile cele dintii in limba romAneasc6,mogtenite de fostul diacon rdsfa1at, de la cilivamitropoligi ;i episcopi de calitate veche. CheiarEmdsese la mine, de Ia ug5.

A doua zi de dimineafi, intrai tn casa lui.El ocupa un apartament cu patru odAi, in carenu pitrunsesem, afari de singuri una, niciodati,

Prevdzut cu meturi, fdrage, cirpe, o clldarg apicald; gi petrol, depusei ustensilele tn camerade intrare, incuiai uta pe diniuntru 9i diduiuEile interioare de pdregi, ca si deschid ferestrelegi si curdg. Un spectacol fantastic se in{h1iqa lncamera cea mare. Camera nu mai avea ferestre;i era transformatd, pe toate ?ntinderea ei, tnlatrini. In dreptul pdrellor zdpada se muta,de vintul dintre ferestre, de colorcolo. Pe podin5,deasupra ci4ilor sacre, deschise pe miiioc, sedescompuneau fecale, de virste deosebite. lntreaceste tdvi dc un prel neblnuit, care slujiseride.suport subt omul beat, pentru golirea intestirnului gros, era gi o Evanghelie cu scoarge de ca;tifea gi argint. Citii curios pe ce pagind preferaseexcrementul si se aseze, ci o vipei; iniovoiati:era o cetire de la Matei. Examinai ferestrele.In dreptul fiecireia, dera lungul zidului carerlspundea in livezile de caigi, inghegase cite odtr5 de (ur[uri succesivi, inceptnd-de la lemnulorizontal al' cadrului Gr"st.ii.'Sirrgr.u,r"d.r*.,rire cu care am rimas din aceasti cameri decalamitili este privitoare la felul de echilibrunecesar celui ce gi;a scos fesele pe fereastrS, firdsd cadd in pripastia curgii din dos. $i era atltexcrement, ?ncit nici doudzeci de ani de golirea unui pintec nu puteau corespunde prin prordusul lor neintrerupt capacit5tilor fecale ale unuis_ingur arhimandrit. Desigur cd toli invitagii,fragi gi mireni, care participau la petrecerile dincamera vecinului, lirau scos haznalele pe ferestre,

Cel mai dizgratios agezat din cele cincizecirgaizeci de muguroaie, conlinute ln volumele delux, deschise cu textul in sus pe sctndurile camereiconsacrate, mi sra pdrut a 6 acela care fusesedepus odati, ca o minjire a purit5gilor sufletegti ,.iIiterare, pe un exemplar din epocE, al idilicilor Paulet Vrginie, dep5gii de baliga peste margini. . .

Vie diEculie lntre iclisiarh, apirdtorul unuidiacon nirivag, care doarme noiptea,n tirg, giprocurorul eclesiastic. Voce rlcnitd.

Iclisiarhul: - Primul exemplu de coruptiune edat de episcopii, mitropolilii ii arhiereii bisericii.Mairmicii nu fac decit s6ri imiteze, tntryo neinrsemnati proporlie. Dali pace diaconului, domnuleprofesor. E tinir. Are vreme gi de pociingd. . .

Directorul (doctoral): - Un latin-spunea ciceea ce face Joe nu poate sd facd un dobitoc.

Iclisiarhul: - Avem in Biserici o singuri lege,gi pentru mari gi pentru mici.

Directorul: - Nu todeauna.Rispunsul scoase pe iclisiarh din sirite, ;i rer

voltat, gi pierzindu,gi mlsura qi vocabularul obig,nuit, acest om egal, monoton gi aparent neurtru, zbiar6, in tEcerea istoricd a sflntului ase,zimint:

- Il b"l"r" pe Joe al dumitale gi si nu,ti maibagi nasul in..... personalului meu.

Procurorul eclesiastic fugi triznit.

UN ECOU

107

SCRISOARE CU TIBISIR

limintul. Tinerii ne Eosesc din urmi cu cincizecigi doui de noliuni invS;ate, cu Popii, cu Fangii,cu Birlicii, cu care au si joace viala intreagd pemasa profesionali, la toate capetele ei. De lajocul din buzunar porne$e totul, firi a cutezacineva str examinezer pentru inaavulirea lui, cumsrau stlrnit legile celor cincizeci gi douE de car,toane.

Atlta vreme clt fiecare inteligengE nu a reflcutdrumul ln zigzag al ideilor pini la und din formele lor, anexati gi recomandatS arbitrar, nupoate sd 6e vorba de culturi in sensul exact alacestui cuvint. Cultura respect5, iar izbinda nega,

liunii este ugoartr, clci purcede gi sfirgegte cu obrogurtr de propagandE. A lnvi;a este de cele mai

66

multe ori a repeta, gi repefirea este sugestie gi

inculcare. Invildmintul cultural conduce intelirgeota cetre un total de noliuni deosebit in formlp"",trr. Gecare :T, pri". cg!3lorap1 inrcligengeiheclruia cu invilSmintul. Ultimul gi cel mai 6nrezuttat al culturii este un fel de a 6 gi de a gindiprimitor gi optimist,. t6rlerant gi primitiv - un< savoirrfaire r tonalizat dupl indivizi gi in6nit.

Universitilile noastre, populate de o masd deprofesori, de cele mai multe ori absolut necunos,cufi, ar 6 trebuit si aibi un qir imens de individu,alit6gi. Recunosc ci individualiti$le culturale se gi,sesc, pe alese, la biurourile de servitori. Dar in,nafari de univerritate gi'in genere tnnafartr declasele zise culte, individualitalile sint numeroase,mai numeroase decit naturile comune: fiecare insreprezinti o individualitate. Am mai povestit carzul < muetelor > de pe lacul Geneva. Muetelesint nigte pasiri acvatice cenugii, care in lunilede iarni scoboard din nord pe lacurile elvegiene.Am vizut, cred, milioane de asemenea paslri, ager

zate alituri gi ln rinduri, ca o pardoseali de iripi,pe toati suprafala imenselor ape, prinse ca pe opituri de nuferi legEnali de unde. Ciocurile lorasculite se oiientau toate intrro singurf, direclie,dupd sigeata vlntului. Dedesubtul ochiului fiecaremuetA purta o pati neagrd de frumusele: aceasttrpati nu era niciodati la fel a;ezatd gi de aceea;mirime: la zece milioane de muete erau zecemilioane de pete deosebite.

ItI

I

l

Este cu neputinli ca oamenii, care se _nadc- 6S,care cu. figuri lui particulaffiffiliifrEt-ffirlintElEC"tillTiTdEniiEif t?*S"Tridape"fri"r?dri'-Singur

67

intercalarea calapodului in inteiigenfi, gcoala- tre,buie sSrl p.oduci iu multe exemplare, ca 9 fabricide shete sDecializatd excluziv in numirul treizeci

Ll -#sim'Iffipliffi-Tnvili'

,iiffi t r uniformizarea inteligenlii i'nnduntrul uneiscdri de prefuire [ix5 intre unu s,i zecr'.

Cetigeinul l;i incepe, prin urmare, exerciliullibertAlii intelectuale dupd ce a clzut in sclavie,dupi ce toate facultilile lui si,au Pierdut arornasi i,au inchegat in vederea unui grad pe densi,metru. El a uitat si vad5, a uitat si guste, a uitatsi se mire. In experienpa altora, aridt, rldicinileintelisentii s,au sclerozat. Deprinderea timiditatiil;;;;il"; i; ;;il;i"1o^me4ul de schimburifixe; sra valorificat eticheta gi sra devaluat conlinurtul. Criteriul s,a deplasat din individ ln lexicon;.ttw@

de aceeal6iiEe 5r'6li&ltare se respel"tE igiffiFra-gi un diclionar universal ln patruzeci,cincizeci de

volume: siguranta lui intelectual6.Omul gira pierdut puterea dera se ageza in fala

lumii gi dera interogar pentru a obline un rispunssau o indoialtr din ionFundarea lui cu natura. Negisinr aci in plin teritotiu moral; originea artelor,originea originalitdlii, a inveufiei, a calmului, a

c."linpi. Nu mai intereseazi cit conlinut dinadevdr suporti un act, ci producerea actului depersonalizare, de culturi.' In acest sfirgit de parentezi, llcoul catedralei se

repeti: Miracole nesiirgite zac in noi gi imprejurulrrostfu.

Miracolul suprem: Cuvintul, cu diviziunea lui:linrba. Cum sriu niscut cuvintele? Intrebarea, de

sineg didactici, cere rdspunsul care apargine dirdacticii celei mai sterpe. Si nu insistim, si con,templdm. . . Dar al cui este cuvintul? Al omului,saull naturiil Nu este cuvintul de un neam cuapele, cu vegetalele, cu minereul / A putut cinevasirl q faci >, sdrl faci vitr gi energic, si,l tie minte

6E

innaintea tiparului, si,l treac.l urrnagilor f6ri ca,

talog ? Cuvintul se mogenelte. ca bitaia inimii ;ica iingele; cu o lingurd de singe s,a fdcut altsinge, gi torente de singe in sute de milioane de

vieguitoare. Generaliile toate zic plnii < piine >,

gi,i singurul cuvint potrivit qi propriu; cdci < ciine >

insemneazi altceva, gi < piine > iarig ceva deose,

bit. La inceputul .veaiurilor a rostit cineva sin,

gur, odati: piine? Cine?. . .

E miraculos cuvintul ntru ci la fiecare obiect<lin nat[r5 un cuvint.

tom*hatur ,

face decit iracadam, cu simbolele lor eu pot laceorice afari de macadarn, ;i chiar rnacadam in,

siu,gi15]6eia"i[him1ffi .U?il*s.i"'le-'.i"-[iC?iastnf=tfriaF irG-tii$u1;'ii daci din ele nu aq putea

chipuit. Cuvintul permite evocarea 5i punerea infuncliune a tuturor Puterilor lnchipuite qi sacre.

O idee se face act, sioboriti in cuvinte. Dar cu,vintul insug, neal5turat unei imprejuriri descrise,

are o viaff, personalS, tmprumutat5. de la lu,cruri, gi cl poate ajunge o Putere de sine stlrtAtoare,

N'ler.tegugul cuvintului a cernut gi cerne fer5

rigaz lumei qi sufletul - gi a dat na':tere iiteraturii;i elocvenlei.' Un cuvint numelte, alt cuvint il pune in mi;' Icare, url alt cuvint ii aduce lumina. Un cuvint

I

cintireqte un miligram, 9i alt cuvit)t Poate cintdri I

sreutatea muntelii, rlsturnat din temclia' lui ;i I

irrr,".ut in patrtr silabe. Cuvinte,fulgi, cuvintezaer, t

61117i1116rmeial. Cuvinte intunecate ca Srorcle,rli Icuvinte limpezi ca izvoarele pornite dirr ele.

trrun cuvint se face ziui, Ei a-lte cuvinte amurgesc.Cuvintele scaplri ca pietrele, sau sint. moi ca melcii'Ele te asalteizi ca viespile sau te linigtesc ca rir

69

coarea; te otrivesc ca burefii, sau te adapi ca rouatrandafirie. Chimia, aplicati la culori gi parfume,este o copilirie, comparativ cu magiile foartevechi, pe care le realizeazl cuvintele, de la pri,

Nici un mestesus nu este mai frumos si mai,eat;6;i*au;aldffi ;;rE;irE;;a;a' iu ?ee,

de,

lor,

tdre

vrne o"-.pdmine nestaPhrta gt a scrlrtorulul me,diocru, gi a megtegugarului de geniu, - gi cindo urtrgte mai mult, atunci o iubegte artistul maiputernic. Atelierul: un colf de mastr, instrumentul:un condei pe hirtie;,'tea mai ieftini instalafie:totul se gdsette concentrat tn linia care le unegte,invenlia - gi din mina deschis5, ca dintr,un cornde abunden$, curge avalanga miraculoasi a curvintelor, flacoane de superrcsenge.

Daci qirar da intrradevir seama de zestrea firisftrgit care miguni ca nigte aur viu in chlvotelelor sufletegti, scriitorii srar simfi mai mullumili,gi invengiile lor literare ar aduce optimism gibucurie ln viafa bunilor cititori. Ei ar construiiluzia cu realitatea ln cantitatea necesari, pentrua inconjura min$le cu confort gi a incendia lumea

iEi intoarce -caprele in. sat, sra scris Sfinta Scrip,turi 9i sza ficut introducerea la Bacteriologie. $idupi cum subt un condei cuvintele uscite se

indulcesc, subt un condei mai viu ele lnviazdmai mult; focul sfint care le,a zimislit le di ;io vigoare mai duri. Miracolul cuvtntului se im,plinegte cu miracolut inflAc5rerii lui. Prin cuvintetrec lSmpile cu raze divergente ale talentului de,ale reconstrui.

Fiecare scriitor este un con5t4rg[p5.-dc:_lgylBle,de catapitesme de cuvinte, d;affi;i*m:il";rtagii de cuvinte. Cuvlntul construit poate si aibd i

g.rltt 9i mireasmd; poate oglindi in interiorul luilprofunzimi Tne:se.pezo singurl laturi lustruiti; jel di impresii de pip5it a6pru sau catifelat, dupa;cum sap&n lespezi Eau se strqcoard prin frunie.i

Scriitorul e un asistent, care a fost mut Ei juratsf, dea uitlrii, al operelor de constructie cu- ma,terii brute de la inceput - gi el lucreazi acum dinamintiri lncrucigate, descoperite ln stare de enig,me. El povestefte qi in amigire ceva care a foitqi mai este identiGcat. Cuvintele artistului sintnigte tr;i incuiate, prin cheia cirora scapi citeun punct de lumini de torle, aprinse in interior,de unde se mai aud vocile unei aristocratii secrerte, beati de ferocitate sau de azur.

7o

loviteln cerul senin de. . id-i"*@f**eJarlPr. rn aPgtss3edririr. ln apoteozS, cuvjntele dispar pulveflzated"

:rr"- ;;h'"'t Te6ihuiti' ci"I'"f"' t.?rec-tIiEt' liitcitiIffiffi f; '$T%ffi iaff ul'i,9,.ijifl-qj%n:il-ffi el"d;.

a

Dumn iieii,'' idia;i "etein;''riii',ii,a pierdut nici,odatS Cuvintul. . .

muri ca pasirile indrigostite la ivirea linigtitelordimineli; ele cintd, vorbesc sau ameninli gibldstemd. Cu aceleagi cuvinte cu care ciobanul

cu vipaia puri a speranfei.

!i literatura practici, gi publica1ia popularibuni.

Un legiuitor atent ar lovi traducerile de otaxi attt Ze violent5, incit ar dispirea o intreagiliteraturi de abjeclii 9i aberafii, in folosul pro'ducitorului nostiu, bun sau rdu e egal.

lnceoeti cel Dutin. domnilor de la Scrisul

,o*Anir", cu adurlarla treptati a scriitorilor intr'oorganizare profesionalS, lare sf, ;tie, innainte de

oric., an,rme ce trebuie si doreasci, si ceari,si impuie s,i si inilieze.

ARS POETICA

. ,\

Mi se pirea ci seria articolelor publicate inobiectul Cuuintelor r.rrele potriuite a incetat. Amatteptat,o sI se curme, qi orideciteori era sE amimpresia ci se ispriveste, se isca o serie nou5.Poate sint ameninlat si aitept citiva ani gi incio..,riu!3,.sufletul cirtii*$tr. - e de prisos moderstia, cici nimic nu existi pentru ca si se teami -circuld. este viusi nu mai poate fi ucis: el aoartiner. .=*r%---J*#zdr&.4 .. I .'lrteraturll, ca !r cartea, cu lzbutlrlle ql cuneizbutirile ei.

Dar am fagaduit cI sleindu,se ;irul articolelor,

- elogioase sau injurioase, - voi publica gi eu,autorul, note la cuvintele mele. Le cunosc maibine decit cititorii mei gi, firi vanitate, le explic. . .

Cind am pornit si scriu, acum treizeci de ani,nu o ficeam ca si satisfac vreodatd pe altcinevadecit personagiul simgului meu de ordine gisimetrie, rdmas, trebuie si mirturisesc, nesatisrficut. Pu$nii mei prieteni, incl de atunci, igivor aduce aminte cirmi pusesem de gind, insicu seriozitate, si scriu, ptnilapatruzeci de,ani, ocarte. Nu mram tinut de cuvtnt; am mai lntir,ziat gapte. Sint spini care se reproduc de zeci de i!mii de ani qi rodesc ghimpi exclusiv. 'i

ln treizeci de ani, cigi mi,au trebuit si scriu ocarte, am scris o grdmadi de alte cirgi. Cele maimulte au fost cu simplicitate expediate la ceruricu colaci de fum. Trebuia si scriu. Mirera foame,

8- 3{0 11t

mirera somn gd scriu: mi o&hneam, de o muncizilnicS, deseori foarte grea, ln colaborare cu oputere de concentrare in ribdare $ efort agresivi.Cu sufletul furnicat de atomi imponderabili gi

mistici, am luat parte la striduinla cumpliti dea ridica un sac cu plumb, pini,n Terii, qi inle,untrul lor dera mi duce departe. Vroia_m sisuf5r, cu un temperament distinat care nu-lnTheiealihfi!"e-ti nideni;'?fnx"td lt6iloiiA ttitel6 i iil"ilEjbusiiii.'""'"" ". j vizitat niciodatE niciun literat. Cind m,amivit incidental printre scriitori, veneam cu totuldin alt6 parte, din pdrgi tn care nu pusese inciniciun scriitor calificat piciorul. "$i miroseam astrlbitecie, ca un lup intrat din eroare in cetate.Scriam fari sd vreau si 6u ceea ce se numelteun scriitor, lucrul acesta se simte dar din Cuaintepotriaite, care nu migulesc falsiGclrile intelectu,ale 9i artistice ale niciunui gen de a minji hlrtia.Prietenul meu C. a publicat o poezie gi apoi]citeva, in revistele lui, autorizat mai mult de prir ietenia decit de intengiile autorului. Mirera de '

tipografie, care,i o artl japonezi, ag putea zicesilE, de vreme ce o vedeam lucdnd ca o ma$inisi nu ca o instan!5.

In douizeci gi patru de ore ajunsei scriitor.M,am luptat din risputeri La sd dau innapoi:a fost cu neputinld - mra luat curentul gi vilvamra cuprins. Niciodati nu mrag 6 glndit si oprescasupra mea opinia literarS, elogiul sau tigada,admiralia imperialE sau contestarea valetilor: aces,

te unitdli, aporturi gi in6ltralii erau, cum sint gi

astlzi, cu totul strdine preocupirilor mele, adu,nate ln singura pasiune, aceasta desfrinati, de a

cinta pentru urechea mea gi pentru !5rini.Mra nemulpmit in ceasul cind am pornit si

mi tin de cuvinte, ca de nigte funigei gi sE zbor

rt6

cu ele, toati literatura ce se ficea gi care se

ficuse, inexpresiv5, moale, cu aderenle . r!qci!a,pinoase. lmi-feni6e, -nnltiii cll ci, nevoie de,aiiiil?il cu"i"ttil6"9i -ddle" ingropa in fiedaie diri eleo aliii de olumb. iri iurul' c5reia'Cd basculeze6x, ca fig,rlinele

'de ieluloid. Observasem ti

briiiiiEffiEY inefE -wlgdie'*Uin fereastrtr nu mE

plictisesc niciodatS, ci\ mi se pdreau ProasPeteqi noi in fiecare zi, ca gi ciinii gi milele cu caretriiam, pecind cd4ile mele cele mai bune qi

rezistenti mi cam scirbeau. Oare cuvintele nuputeau f{fi6'}ca pisicile gi ca iarba din ghiveci?Aceasti oB-rsie niciodati nu mra pirdsit. $i amumblat peste tot locul cu un gol gi cu o nevoie de

a,l implini. Se mi pizeascd Dumnezeu, nu amciutat sd fac-Tffi tiiVffifelecaiii ilai- ii

-fa26te -a;ia"fiiiBliT-ffi tiff'6-ttEtar6ire.Nu itiri;:'effi

-iiahtiiiiEfitut td- i"id' hir{'e',effi'-gE"sit

9i probabil cI nu le voi mai g5si. Insf, ciutindcuvinte siritoare gi glsind pufine, am lnlocuitnatura lor printrro natur5 de adaos gi mram aPucatsI fac resorturi pentru cuvinte, ca sI Poati s5ri.

Juciria e de altfel lesnicioasd de fasonat: con,stringi cuvintul sd 6e strivit intre un arc gi uncapai, gi cind vrei si sartr cuvtntul dai drumulla-capac, gi cind vrei si stea incordat pui capaculla loc gi ?nchizi cirligul. Atita tot.

Recunosc ci e un joc ridicul, care nu Poateispiti un om grav, qi jocul devine gi mai ridiculcind voi mirturisi c5,l ficeam cu convingere gi

gravitate, Ag 6 fost in stare sE ucid pe omul careiu mrar 6 ldsat si mi joc noaptea cu resorturilegi cu maimulele mele. Recenzenlii inteligenli sau

proqti care au judecat Cutintele potriaite, au gisitci se petrece ceva neobignuit in interiorul cuvinte,lor gf al stihurilor. Unii au crezut ci surprindin ele o realitate care era o realitate a lor, algii,cu naivitili complicate, au crezut ci descoperd

t17

micimi gi ingustimi, pe care eu nu le prev6zu,sem: .sirme strimbe pe dindirltul pdpugilor, gre,geli de vopsea. Citeodatd, si destul de des, amstrimbat resorturile, intrradins, ca si le vdd cumsar ele stdmbe, gi am lipit o pensull cu chinorozpe nasul cuvintului care mi necijea. Faptul ade,virat este ctr am riscolit cuvinte cu cuvintelemele porivite, gi ele au dat de_lucru belferilor-llovigi de neputinla de a se juca. In juciriile m"l" Iam pus pe lingd resorturi qi ctte o bagic;, 9i cite, iodatl clte cinci, gase, tapte, opt bigici care iip5 iodatl toate, sau treptat, dupi cum se intimpla !si Ie stringi. Cite un cuvint fuge ca o giini gi ideodati se oprefte,n drum gi se intoarce cocoq.*r'Cite un alt cuvint rdcnqte ca ologii in tirguri,gi te supiri, gi te pomenegti ridicindu,se din carulcare duce ologul, o voce cu tonuri adinci - giiar te superi, i"rrtrrl ci nu inlelegi'. Insd

"rr, .ui.

m,am jucat, gtiu ;i miram ficut socoteli, cd virintrro pagind de versuri, ci intr,o colivie cu sir,mele paralile, lucruri gi vieguitoare care trebuiesi se bati unele cu altele, sd se extermine qi si seintovdrtrqeasci rar, la cite.un ceas de universaldhodine.

N,am fhcut altceva nimic, mzam jucat.Cind cineva spune ci ag 6 un scriitor mare,

mi inveselesc: cu atit de pugin lucru se face un1mare scriitorl $i clnd cineva-mi piteite in dosul !lui, ca si 6u mai mic decit el gi mi asperjeazi icu tulumbele gi orificiile lui naturale,

-iai mI

lnveselesc: atita lucru il face sirl doard si si capete icufureala, bietul oml Mi gasesc in mai b'.rne itovdr5gie cu vileii mei, care nrau auzit ci sintscriitor gi nu au citit literaturd, nici ca arti$i,nici ca universitari: ei umble gi sar, 9i asta miintereseazi de vreo treizeci de ani intresi. Scrizitorii, melancolici, bolnavi de eu, cocof,ali saugrandificali, nu gtiu si sari gi si danseze.

rrd

Si. desisur, la bancul meu cu menghina mica'

m,am niftvit. Pe lingi cuvintele care sar m'au

interesat tot atit cuvintele care se inlepenesc'- care

stau detot, ingropate mult in pimint qi ridicate

mult ln "azd"uhi

cuvintele stincoase' Cind nu

i",.* "a'i.,

am luat ;ffifrr€""d;tAaldlte 9i le'am

tea* ir" cui lung inlaufitru 9i le'am l6sat aqa;

gl u..rt cui e unlcrii.sare nu mai iese' Nalt*tvinovat. Mzam iucat.

fp.;i; ;nidaat; 'afir cautat cuv^i.nte yirsrl.lls*.9-u'vinte outuroase, c,rtrnte cu riie: le'am excitat

"..;ffi-*i""t rEn-il6

-c u siidl{ -pisat5.

9i le'am

;;f;A pe unele complect; qi cum de- la ele la

azur e o distanli directS, o corespondenlii' am

fdcut oe cale artificiald qi cuvinte oglinditoare

sau strivezii 9i am silit si intre in lumina lor.eter

*d;i, * irrt*o vitrinS.de. optician. ambulant'

Ivlai pe scurt, mza posedat intenlia de a impru'

muta vtrbelor insuqiii materiale, aqa incit unele

si miroasd, unele si supere pupila prin scinteiere'

altele sd 6e pipiibile, dure sau muqchiutit: 9-t

.,;;r-;";;il"lt. routa viata am avut idealul sd

i;';-r"b.iaa de juc?lfplfi5 +f i6*t"'iiii;.";;,,"';ruart" aEi*UtmA ieftin ei mai

;].ffi rlmreai-tiviti?ef e; jfji-"l*,ff #.iffi Y"{sargratultinlumea--crYljS*:*,**"S,'""1tJ'**H.1'*i*Y:*":"Y'Ew6rr.td al cuviritElor date.

latE aproape toate.r., . ._ , r^ r _^-__,..",i""e"x ,le mai schilodeasci, umblind cu gltul

ra.-fJ-a"pl cuvintele mele, vie'i inima la-loc;

"o.r."rr" si'el se se ioace, 9i daci mai are nevoie de

.lget", ,5' mi le ceiri: le dau bucuros, dupi cum

le,am aflat.lnsl toati jucdria are un 1"1:1"-t' .E neyoi.e.si

* ;;J j" *i.'fi s1 ada.p1ez.i,o 1iutre t', ",Tf"-'-':^':i;';;a *i. lt iuciriei. Me,stegugul ista pueril

1.,.t ^^-.^ A,,.. l; canit un individ pripit pentrui-ru,[ ooate duce li capit un individ pripit pentru

^ ^.lF."i,''" ""*oectabild sau bine pldtitS, deco'r - " ili sau bine Pletit5, deco'oprotesiune_resPectabr. .t --t.Lfii-*.i"fi1' damenii de6nigi socialmente' ori;

119

v

cit ar doriro, nu pot face jucdrii, dupi ie si,audeprins pipditul, cipllina qi fercle cu un contact*abil Caci l;igg[lfle 1u. dram3 _lor, cdlugrriator,. tectorli lor, care nu se potrivEbd"cu megtczguguril6'nici unui parvenitism. ln treizeci de ani,e.u am [5cut o carte, gi am vezut toli oameniidero yirc15 cu mine trecind lnnaintea mea, giam acceptat. . .

Daci mirgelele gi juciriile mele sint date pierrzaniei, ceea ce nu cred, din pricina cantitdtilorde viag5, de sinitate ;i de timp^cristalizate in sub,stanta lor, eu unul nu mi ingrozesc: mE ioc inrnainte. Dar daci sint destinite sa durezi ceeace_ mI tem ci mi se pare, nemiilocit ele vor dura,solidare cu limba din care leram zmuls oi in careleram reintercalat.

SPINI DE HIRTIEr9tt-1927

1OA/ DE DOMNUL L. REBI1EANU

cuM sE r.o,r't'orANE$TE. . .

De observatr poate, innainte de toate, cd llialtaromdneascd, ;-i iir materie de ortogra6., cauta siimpace,

. de la rizboi incoa.", pi toati lumea,

adoptind in revisti scrierea cu'i qi in editurainsemnarea.aceluiag sunet cu ,i. Cit despre roman,se gtie ci el a fost premiat de Academie, .si acestunic titlu literar al autorului i,a ficut in prestro primire.cu chiote gi cimpoaie.

Domnul Rebreanu'a fosi minunat inspirat dir.rpunctul de wedere al libririei, acordind erouluisiu numele rzotului universal, care se poarti cuplicere decind partidele politice u., .inirit,o ,pr"stinga.

- Prop-riul s5u nurire, care se articuleazd,

pare,mi,se, Liviu, se restringe oi el la o initialiincertS. Nurnai la dedicalii distoneazi, in atrmosfera de cioareci qi nldqeali in care si,a inrv-elit autorul p.,r.r"ui artistic, numele d" hurrr,y,De altGl, toail opera e bine chibzuiti in sens,rlei economic.

. P". .: insi ;i Acadernia si piesa au luat, inrindul al.doilea, pe 1on drepi un miracol literar,ar h o chestiune deosebita,- cici numai calitateade Ion gi de ciciuli nu conferi valoarea artisticiunei lucriri. Rdspundem, fire intirziere, ci nirmeni nu mai qtie sd scrie Ei ci Academia si presatrec.printrzo crizi de gindire comparabild' numaicu deprecierea valutei.

A scri incepuse si aibi un inleles innaiute deryt6. A scri b...a:ba, b... e:be, b...i

z6<

- bi este a scri, evident, dar a scri asa, sau arincheza, sau a umbta pe bicicletd . cam ac"laglucru.

Cind oaia zbiarl se scrie, desigur , << oaia zbiaori >, dacl verbul e corect si in"Bucure;ti gi laNisiud, gi a scri ci oaia zbiari nu este liieraturdqi nu este artd. Cici a scri e mai mult decit functiade.a invirti litere gi de,a zgiria cuvinte, 9i cinetndrizneqte sd faci literaturi trebuie si se obrEzrniceascd pini la arte, c5ci intrzaltGl zbiar5.

$tim, fara indoialh, cI anume critici este sartisficuti numai de faptul cI,i vei vorbi de oaiegi de brinza ei; dacd oaia paqte lingl un sat dincomitatul Bragovului, ;i brinza ei se vinde inBanat, prestigiul celui cero spune prin scris gi nuIntrro scrisoare de nego!, dir intr,o carte, spozreite.

Literatura e un adaos, nou in permanenli, lamateria piimi;-ofe;itE dtia gati' f nr riatiiiHl siiisirleste menit si comptfpgiJ-ci gratijrii tu iri- aCientpersonal, si o transfbrme, si faci din oaie altcevadec it oaie li dd

" -b-i.inza*s'.l, ";6eit npi'm-uit d-ec itbrip,:i* Ne lnem la oaie ll b.i"ra, ca s6 6m incadrul autorului lui lcn. A scri ca domnul Re,t -.".a.,.breanu nu este citug de ptrgin-a--3Eil-6i6*a lipicu' pffip'""Eeaftii1ir'lfuii;a-Hr-diii- []; i,:iirii' i i,rcrur._Omul ia lbdia, Ibaifetii ;i-fiaptrt,. $i*tinsifsP6?i* domnului Rebrean" qi p.o.o' "gl"."tii'i"redacgie sint la fel, plus sramatica ;i punctualia

- gi, .din rrefericire, tipalul. Me roe,'o mostrlluati la intimolare:

< Ion ru raipunse. Amindoi ticuri apoi multivreme. Calul se opintea, iulea pa;ii cite o postatibund, pe urmi se oprea singur si risufla pornindiaris singur innainte.

.J;ranul pe marginea goselii, mergea cu papimirunti, invirtea biciul deasupra capului si-in,demna calul din cind tn cind cu ciie un' ,,hi,

z6t

:

cionq, hi!", dar flri si se mai uite la invilito,rul care, cu un zimbet inghegat pe buze, clipeades din ochi, cuprins de o nedumerire apdsitoare.

Din virful dialului se deschidea o priveligtemlrea!6.

Valea Bistrilei se degtepta. . .

Jos in fap. . . >Aga e scrisf, toati cartea, pe unde apuci si

intri, 9i asta se cheamd literituri. In rinduril€citate.

'inserul blee care le poarti nu iilJi-Iieilii

.i6;;1ffi ;;I;iT;;;;;.r3:*uii"tt'iipii'-,pJ"[sl doafme.' Un 'sciiitor nu scrie c5 < Valea Bistrilei se

deqtepta' > ; ixci- aea" iiu" C{rifi5'1i:p,19ff ;H "1

-ttiE

ci a repeta pr<iitiite g"*.*gtJS"e*tigf El nu scrie<priveligte'rriXriald> gi nu scrie ci aceasti prirveiigte mlreati ( se deschideu, Pentru ci atuncicind scrie el e infrigurat, pasionat, gi nu se mul,

lumette si imbileze natura. < Jeranul, Pe mar,ginea goselii, mergea cu pagi mirunti' . . >i- Platitudine de plicintdrie gi mediocritate to,talX. Ochi mort, minte somnolentd. Uri artist se

spinzuri 9i nu'{d-[a tiPar--gS-""q+9Bsa"jrailfrG.Demnitatea literari i1i impune un rol activ inspectacol, o atitudine in iuvinte, o frinturS inimagini, o iulire 9i o abreviere lapidard, un ritm

- Jmie gi una de sarcini Pe care trebuie neap6ratsi le ristoarne scriitorul. Ceva si umble Prin l\fundul cuvintelor, si le reinsufleleasci, si le cro, [ |iascd un destin, si le stlpineasci gi si le comande. {fLimba nu poate si 6e o magazie gi -up .depou de "unelte steqpe ia" dic9io1a1{, . -{e-c|1

in ciqgileproaste.

O carte in care ti,e cu neputinli si treci pestedouizeci E$lptS-de-pggini, cite am avut Putereasa iHtffi, ?n lon, nu este cartea unui scriitor,O carte in care de,alungul acestui imens numirde pagini nu gisesc o invenlie, o sulPrizi,

3

266

Iumin5,. nimic care si m5" intereseze, cu toatifrdfer"rnea bunivointS, ero carte de registraturi,nu de soiitor. $i sint' jatoiffi;miiii#u;lui, de vreme ce insSg giina gi insug puriceleizbutesc si mi interesezel Dacf, vrabia imi pro,voaci o infinitate de surprize prin linuta, princochetiriile ei, migulind un baiegar, si nu,i cermicar cit ei scriitorului, care cloceste un romangi este distins cu un premiu de citre Academie Isi gtie si se intoarcd in vocabularul si in subiectullui?

firanii pe care,i exploateazd pana inferioaria domnului. Rebreanu a'u cintece,'au cuvinte, auduh,'au culit qi fluier la bdu. Ia pune,i si povesrteascl gi veziri, ata se comporti ei in znoavelelor, ca niste mortdciuni ? Cuvintul lor e atit deincolor, atit de moliu, atit de firl mizgd, gi seintinde afa, ca o ninsoare de tirile infinita ? Nuare zdruncinituri, concentriri, .raccourciruri sisdrituril Aga trebuie si se scrie dupi rizboi, aqaliteraturi trebuie si se faci? Autoiul lui Ion acizut intrro putini cu clei in care se zbate, gicind vrea sE iasi cade innapoi si reincepe. 1gz.me r_{d_|-gl;Llneva cu care starn de vorb5, enervat de rrd,molul gi drojdiile literare ale domnului Rebreanu,cineva care pretindea cd avusese ribdare si ci,teascd ambele volume, - ceea ce cred ci nu aizbutit si faci nimeni din cili au aplaudat peautor, cu atit mai rzirtos Academia, - singuriicititori integrali ai lui lon aw fost cel carp l,ascris gi, cel"mai rnult, inci unul, Fanny, - u."1cineva mira dat sfatul scirbos si citesc romantrl

-

intrggr.-socoiindffimilai priiit pe bat de chibrit ar insemna cd m5rlaiul Ii- s_h,'bji!, E-", dstisJd,i,^*

*In toati arta lucrurile se petrec insi ca in piati,

pe gustate; imi ajunge un virf de culit ca sd judec

262

despre burduful intreg, fari si 6u obligat si ingtrr,gitez tot continutul.- Scriitorul care nu e$te in stare sE faci ce face

negustorul, 6n 5f,zmi placd marfa lui de la gustare,nu e un scriitor - ;i dacd gustarea e Proaste, cuma fost cazul cu domnul Rebreanu, totul e netirgiduit prost.' Nr, ,Li pomenim mirdsul de s,oareci care te lla"rglttJi,i pri-ele pagini, nici de,sirudgsji p" \\care i,am simlit pe limbi, morti in tocitura*dom, \lnului Rebreanu. _. I

Ni srar putea fbce imputarea unei severitf,licxagerate. Ni sr". putea rispunde c5, odatd ce

domnul Rebreanu i romAn, iar eroul lui, Ion,calitelile sint suficiente pentrtr multumirea su,fleteascl a cititorilor gi pentru incoronarea autoz

rului. Micar munca de,a 6 tevllit'prin cernealicinci sute cincizeci ,si dou[ de pagini trebuiegterasrrletite. Daci nu l,am consacra, columba domnu,lui' Rebreanu n,ar mai ?ncasa nimic, ghi,seul s5u

sufletesc ar rimine gol, ca intr,o garl rurale, 9iar fi picat si nu ne folosim de clientela l5riloralipite ca sd vindem literatura clrelnerilor noqtriliterari. Dacd se va mai adaoga ci autorul are

nevastE Ei copii, nu mai rim?ne decit si scoatembatista gi si ne pomim cu tolii pe un mare hohotde jale. Partida e tn felul acesta cigtigati, _gi. . .

hai, biieli, si scrim gi si tipirirn ,si si ne facemlimba de ocara!

Jiranul, el, are o limbe; poporul romAnesc are

o literaturi, a lui, orali, dero exemplari frumursete, Daci scriitorii romini nu pot si scrie mai binedectt vorbegte liranul, 9i cugetd mai pugin, sise ageze mdcar la nivelul artistic la care stau ctntercele, basmele, goalele ,si urcioarele lui; ceea ce nuinsemneazi deloc ci arta scriitorului romAn con,sisti in a face in scris pe Brumirescu qi in a izmeni

268

si reproduce. Micar atit spirit de invenqie cit aresiteanul, care nu candideazi la Academie $i nu,sif,ace din distracgia lui o profesiune gi un ifos,trebuie neapdrat condi;ionat scriitorului rom6n,pentru ca acesta sd parvie si scoati akceua dinlimba lui decit tiranul.

Cind iei ciruga din Obor 9i te duci sd cumperioviz pa Ialomila, strdbali un ;ir de sate 9i o gloatide situagii foarte interesante, care sint viagE, 9inu literaturd; gi dacl a Ecri szar numi numai

cr}rn .o aza, ln;i farmecele pe-care le pune in j,oc, se vede artisrtul, ;i in raport cu ac€asti singuri rnunci de zi,mislire, care n,ar 6 nici numaidecit o muncd gi arfi mai mult inspiragie subiti, se cunoagte' artistul.

mai sinitoi-$-ffi.ai recornandabil sa iei o brhsSdin Obor 9i si dai o fugi pini la Bojdani.

Incapacitatea de,a inventa, dera vedea strins gi

dera reproduce viu sau a crea din nou, a dus pecontirnporanii.nogtri mai tineri la o formuli deconcesiuni reciproce, intrradevlr comodd: a scriromAnegte. Nu irnportl cum scrii, este destul sd-scrii rornAnegte ca si fie bine. Formula se mai poatesimplifica: este de ajuns sd scrii cu cerneald rogie.

In;elegeli ce gras pulseazd lagitalea autorului

tistul le aduni io sac

a a

. [n acest caz, e mai

269

cind toate dficultagle acestei arte pecit de de,licati peratit de tragic6, a scrisului, se elimini gi

se rezolvi in ugurinla gra6ci de a pune slove pehirtie. Prostului gi mediocrului ira venit in ajutor,

- crede el, - gi starea de spirit a'romAnului dedupi rizboi, justificatd de situalii precise, de,anagionaliza produsele ;i dera iubi mai de aproapeceea ce este romtnesc.

Dar cirbunele ;i petrolul pe care le scot dinpimlntul patriei mele, au caloriile gi destinaliilevalorificate pe toate pielile qi in toate laborato,riile lumii, iar griul meu rominesc, la Marsilia,la Rotterdam gi NewrYork, este primit ca un bunobgtesc. Pimintul rom6nesc lgi fice toati datoria,el este gi romtnesc, gi gira cigtigat ti,o autoritateuniversali. La ce miri bund insi o literaturE care,degi romtneascS, produce gogogi gi mugteT Aceas,ti literaturi a limbii noastre, trebuie si meargi,ln liniile ei verticale, de concert cu literatura monrdiala. Bilbtigii 9i gingivii literilor noastre treburiesc; n,am zice aruncati afari din gr5dinile limbii,dar infricogati, ca sd cugete mai bine cind seriugi si nu ia cuvlntul in degert, cici loc pentrudegerticiune gi afaceri nu este in arti nictrieri.

Numai prostimea culturali isi inchipuie ciarta e o cravatd gi literatura o umbreli; gi numaiindustrializarea prin tipar ;i expedigie a cirlilor,dind autorilor putinla sd trdiasci din scrisul lorlntrralte !iri, a stricat conceplia profetici gi cirlugireasci a literaturii. Arti fhri suferinfd nu.*IrtA, gi trebuie bine l6muriti starea de 'decla,

sare social6 in care se ageazi benevol artistul,pentru ca lncepitorii si nu sufere decep;ii preatardive, la o vtrgti cind schimbarea macazuluidin fuga trenului cere un eroism excepgional -gi pentru ca scriitorii innir6vigi sI,gi moderezeinstinctul de,a culege'bancnote pe dlra imaculatia razelor de lun5.

270

Tendinp de a degrada rolul aproaoe mistical artistului in lume,-de a,l incurala -i "ul.e

.,,nesocotinfi rdsadele ingrijite de geniul arti5tilorcu o s6np.nie- veche - va 6 enirgic reprimatiin revista de fa1a. Ne insdrcinlm Je salvim dinhaosul de banalitate actuali ;tfu"tl; ..- r"-

"r"g,gi, apzindurle laolalt5, si facem din ele o consteli,lie ce nu trebuie pierduti niciodati din vedere.$i dem toati asigurarea ce ne luim rolul ln serios.

Este o probitate literari, cum este qi o probitatecomerciali. Literatura limbii romAnegti nu are ceface cu lipsa.de respect gi de religiozitate a calferlor si ucenicilor ei. $i a 6 bun .oiin ln literaturieste a scri frumos romineste - Ei original.

l

i

invitat acest meftetug. Rdspunde rrnul care stieunguregte. Plaga se intinde: mai rispunde cine,va, mi se pare ci un doctor Eau un tinichigiu.Ne gisim subit in analogia unui medievalism incare un croitor de giubele a6rmi la templu cistat de vorbi cu Dumnezeu, care l,a inslrcinatsd explice dogma cumineciturii, ignorati dePapd, in esenta ei.

Bunul acelor posonrorite timpuri era ci domnulcroitor suferea incercarea focului purificator, caregrlbea intoarcerea profetului la sursa esential5 a

sfintelor dogme, Evident ci omenirea ntr putearimine peloc. [n 1916 domnul Mestugean e citit.;i primegte comentarii.

Iati filologie! Unh.,ersul propune prin penevacante refacerea limbii rom6negti prin studiul lim,bilor striine gingirve. Daci vom inv5la 9i lati,neqte, limba romAneascE va intra in forma ei ade,vdratd. SA nu ne mirim cind, peste un an doi derizboi, se va relua activitatea literarS, qi scriito,rii vor gesi o limbe noui in Bucuregti, pe care, canigte silbateci, nu vor fi in stare sI o mai pri,ceapi - datoritd ziarului (Jniaersul ;i Micei

'luiPublicitati.

FIrA Ei gtie, cultura latind datoregte un altar'cauzei supreme care face din Unh,ersul un focarintelectual al domnului Mestugean: doamnei The,oilora Dumitrescu, viduvi Cazzavilan.

ION AL. BRATESCU,VOINESTI -o JrGoDlI LTTERARA'

Si nu fie surprins cititorul ci este vorba decel mai celebru si mai nul scriitor.

Cititorul s,a ob'isnuit sI cugete la domnul Br5,tescu;Voinegti cu o superstilie invefate din publi,citate. Analigti denaturall in vlagi, ramolili aihirtiei tipirite si ai scaunului care lera mincatpotenla, se miri ca de un rniracol de cite ori tipi,regte omul cu capul de glin[ o noui stupiditate.Domnul Britescu e trecut sistematic prin triplulaparat al artei, al sociologiei si a[ filosofiei ;i decla,rat profet gi precursor. Proza de copist a poeticurlui cumulard devine scild6toarea eruditiilor bom,bastice si exemplificatoare. Se inceariS pe cer,bicea voluptuos frecati a Nuvelistului, a Gindito,rului, a Complexului Fenornen, definilii si preziceri.Este Britescu,Voinegti, din anul in curs, di dou5 origi jumdtate mai mare dectt Brdtescu,Voinegti de antrltrecut? - gi cu cit va creste genialitatea lui pestepatru luni/ Seamdnl absolrrt Br5tescu,Voinetti dela orele noud antezmeridian cu BritescurVoinegtide la doui ;i jumdtate de dup5,prinz, sau numaiintrucitva? Cum era BritescurVoinegti clnd,'a fostde 1i}i, gi cum ar fi fost fn momentul cind inc5nu incepuse sd 6e ? Este inrudit cu Goethe gi cuShakespeare I In ce raportr-rri cerebrale se gIsegtecongenitalul siu cu M6rirn€e gi Petrarcal E to,deauna aristotelic, sau un.eori gi dantescl

O publicalie care s,a consacrat cu autoritate,din pricina formatului ei voluminos, acestui serz

,7)

viciu de valetudine adrnirativi gi extatici, a fostrevista domnului Stere, din lasi. Cind domnulBrltescurVoine;ti scrie < pirt D, Violo rcmd,rrascd ofteazS: <Ce deliciu! Citi profunzime! >

De cincisprezece ani urechile ne;au fost impu,iate cu BrdtescurVoinegti. Criticii literari ai aces,tui maaare scriitor, slrac ca un cocean, uscat s,i

silciu ca mitreala gi cilgii, nu s,au ldsat pind cenu l,au incircat de glorii 9i funcgii. Gragie geniu,lui, care a tinut departe gi de blidul cotidian pe unF.minescu, pe un Creangd, pe un Co;buc ;i pealtii, domnul Brltescu,Voinesti e Membru al Aca,demiei RomAne, Membru in Comitetul de Lec,turi al Casei $colilor, Expert literar al Editurii< Cartea romAneasci >, Director al BiurouluiCamerei Deputalilor, Directorceneral al Tea,trelor, Membru tn citeva Consilii de Administra,fe, dupi ce in timpul rizboiului a mai fost giComisar Regal. . . Tot ce au suferit intemeietoriiscripturii rominesti se intoarce, se povirne;te siploul asupra spinlrii incovoiate a domnului Bri,tescuzVoinesti, in pomeni, sinecuri gi acgiuni. $i,domnul Britescu,Voinegti afecteazi, subt povaraacestei avalan;e, martiriul. Ttrtiga lui intelectualSia o expresie de durere blajinS. Casierii plStesc,buzunarele marelui scriitor se umfli, Scriitorule distrat ;i dus cu gindul: inima lui moare dupdflori gi se topeste de chinurile inexprimate alespeciei umane.

Dar Muza, - palida 9i matinala Muz6, - imarculata fecioari a inspiratiei se necijeste, igi suflecibratele, se face triviali si,l apostrofeazi din usabucdtiriei:

-- Catir infect! Cine teza sfingit scriitor, fArisi gtii si scrii? Ce gusturi, pervertite de,o tnde,lungati frenetici alimentars cu albugul nasului

9i cu gilbenugul urechii, drept delicat desert,srau adipat la flntinile tale de cleiuri gi pap gi au

174

lins din sudoarea ta de cerneale 9i ali6e, ca si legdseasci suculente si cere;ti? Jivina urite, dihaniemeschini!

Se cuvine si cidem de acord cu Muza miniati,Coca moale a domnului BrEtescurVoinegti nu se

deosibegte prin nimic de lichidul literar al con,curenpilor lui, mai nefericigi subt raportul pome,nilor ca filosoful de la Tirgovigte. Platitudinealui stilistici e o continuare la nesfirsit a platitu,dinii lui sufletegti.

Poate ci lram 6 suGrit inci cincisprezece aniinstalat in jilgul birbieriei literare pe domnulBritescurVoine;ti, firi siri punem o vezicltoareIa gezut, daci pe lingi scriitorul nul n,ar 6 operatinci o datd, gi de astidatd nepermis de crulati,jigodia din interiorul scriitorului.

Ascultali de ce,i tn stare virginala ;i abjectafipturi a poetului.

Sintem in t9t4. Inefabilul academician se adre,seazi tineretii intimidate a domnului A. de Herz,autorul de teatru, incontestabil cel mai stipin pernegtegugul lui dintre contimporani.

- Domnule De Herz, i se mirturise;te acade,micianul. Imi urnbli de mai mulli ani prin creieruna din acele idiolii literare al clrora secret imiaparfine exclusiv. Aq vrea si o scriu pentru sceni,ca si,mi justific 9i drepttrrile la Direcpia generalia Teatrelor. Ag vrea tare si scriu gi nu pot. Simlulcompoziliei qi al echilibrului dovedesc toate poves,tirile mele miliiege ci,mi lipse;te. Dialog, veivedea din 6ece nerozie de,a mea cd sint incapabilsi rup. Acte, s^cene, inlelegi: sint mai presus deputerile mele. In absenla acestor daruri am insiiltceva, o nobili insu;ire, voinga de a parveni.Vreau si 6u gi autor dramatic. De ce sd fiinumai dumreata, asa de tindr gi atit de sdrbitorit /Spune, mi primeqti si < colaborim > I Dum,

17t

neata pui pensula si culoarea: eu o si pui ( subiec,tul>...

Domnul De Herz era pStat de doud cusururi.lntiiul cusur: o bunircregtire excesivi, care amorrtizeazd pornirile ;i le inmoaie. Domnul De Herzsza sirntit jenat; cunoastem temperamente maiumane care i,ar fi turtit domnului Britescu,Voirnesti, cu istoria literaturilor, bosa comediei.

Al doilea cusur: Domnul De F{erz suferea, dincabotinism, de idolatria oamenilor mari gi necon,trolali. Omagiul scriitorului b;trin care cere sprizjinul unui adolescent si nu se sfiiegte si recurgila lingugirea orgoliului unui debutant, l;a migulit,l,a scos din sirite. . . $i domnul De Herz s,aapucat de lucru. $i din lucrul ista a iegit Sorana.

Aceasti Soranti nuri o perld, nuri o splendoare,ero piesi care nu sporeste faima- domnului DeHerz, dar care a constituit unicul'titlu de teatrual domnului Britescu,Voinegti. Pentru cine gtiesi citeascS, Pdianjenul lui Herz umblS prctutindenipe sub textul 9i prin urzeala Sorcnti.

Repede dupi gitire, Sorana s,a si tipirit inViala romdntascd, vitrina produselor covisite aledomnului Britescu,Voinegti. Domnul Britescu,Voinegti era neribditor sirsi expuie certificatulde autor dramatic subscris de mina unui autoraplatrdft. Unul avusese < ideea >, celilalt a reali,zat,o. In r9I, apare Sorana in volum, cu ntrnrelereunite ale celor doi < colaboratori >.

Jucati, piesa cade. Nimeni nu s,a mai preocu,pat de soarta lepddlttrrii. Cine voia si se maidocumenteze asupra unei colaborlri ilegitime ;ineizbutite, s,a dus la libririe gi a risfoit volumul.Rimasese notiunea siguri, de netigiduit, pe careo di faptul viu, petrecut subt ochii de rnartori,ci domnul BritescurVoinegti participase cu foartepufin la o lucrare teatrald sciisa dJ A. De Herz.Pentru De Herz, aceasti munci nu inserrrna nici

176

efort, nici privaliune. Mina lui Herz e u;oar5.conceplia intantanee, execulia rapid6. E un scriritor plin de omizi, dar un om de teatru ndscut.Fertilitatea lui dramatici poate atinge un tonajsiptiminal de doui comedii, o dramd gi patru< reviste >. El. face piese

"cum toarce pisica. E

niravul lui, . \

Sd trecem in anul t9zo, in luna lui iunie. Ispravasra petrecut siptimina trecuti. Iat[ iegind dintipar o noui edi;ie a volumului Sorana.

Numele lui De Herz este de astldati gters depe copert6. . . Domnul Brdtescu,Voinegti ilirevendici singur proprietatea lucririi. Intrro prerfagd licrimoasE, juclnd modestia celui cu meritepu+ine, dulcele gnapan parcurge cu cinismul parti,cular oamenilor reputagi mimoze, romanul deinventie recentd, at unei sumbre escrocherii.

A zis clndva cineva ci domnul BritescuuVoinegti e un psiholog. Este. El igi despoaiecolaboratorul intr,un moment de crizi de antipatiepublica acuti pentru domnul De Herz. DomnulBriteEcu,Voinegti a fost comisar regal in Mol,dova, iar domnul A. De Herz un acuzat al CurgiiMa4iale din BucureEti.

- Ce timpuri potrivite! ln numele eroilor dela MirSgegti declar pe Herz dugman al neamului,ii aplic exproprierea siliti $rmi anexez opera lui.Nrare si lipe nimeoi. AdeoCrut, ziarul eroilorsingerogi, va refuza publicarea unei intimpiniri ascriitorului fwat, Izltnda va 6 indecisd, Viitorule gazeta domnului Corbescu, fostul dictatorpolitist. Cum? RomAnia poate lua Ardealul, Buco,vina, Banatul etcaetera, gi eu, BritescurVoinegti,nervul artistic al acestei Romflnii, sI nurmi potinsuqi piesa de teatru a unui scriitor cu numenemfesc, despre care sra scris ce ar 6 fost gi jidan?Dar in ce lege ve$ glsi dumneavoastri previzut

t2- t7z

ci un advocat democrat din districtul Dimbo,viga nu are drepturi asupra unei lucr5ri dramaticea unui baron originar din Viena?

Domnul BrdtescurVoineqti qira asumat lovituraunui migar mai vechi, care nici el nu _scria Pentruteatru, dir a jucat in schimb intr,o fabtrh.

$; toat5 aceastE psihologie complicati Pentru ca

domnul BritescurVoinegti si c\tige singur osumf, de gase mii de lei.

Se ivise o conjuncturi favorabili. . . O dati maimult domnului Brdtescu,Voinegti i s,a incredinlatinterimatul direcgiei Teatrului Na1ional. - Dom,nul BritescurVoinegti irnplinegte rolul de bu9,

tean. Cind rlmine deschisi uga, cireiari cadeclanla, doi servitori ai teatrului reazinri u9a cu el.

Cu interimatul domnului Brdtescu,Voineqticoincise termenul de distribuire, din fondurile spe,ciale ale teatrului, al premiilor destinate lucriri,lor dramatice cu succes. Domnul Brf,tescurVoi,ne;ti igi aduce aminte, din intimplare, de vechea

Sorana, care cdzuse acum cinci ani, ;i i;i acorditsieg, pentru piesa cizut6; un premiu. de. ;ase miide lii; cu ionsimlimintul de altfel al tuturormembrilor din comitetul de lectur5, care srau

autopremiat cu tolii la rindul lor. $i Pentru ca

sI tncaseze singur premiul, ii trebuia o edigiedin Sorana, tipi;itd exclusiv cu numele lui, ceea

ce s,a li fecut prin bunivoinqa casei de edituri< Cartea romAneasci >r, de unde ingerul cel dulcea mai incasat inci cel pu$n alte doui mii de lei.

Diferenla dintre migirul fabulei qi domnulBritescurVoine;ti este ci mlgarul, neavind por,tofel, va mullumit cu gloria ;i n,a umblat dupSgologani. Diferenga dintre domnul Britescu,Voi,negti gi un hoj de buzunare consisti in faptulci cel din urmi gtie si 6e brav: bagi mina gi scoar

te. Autorul nostru e om de legi, pe lingd 6losof;el cunoagte prEul inestimabil al formei: jefuie

178

pSrintegte, despoaie oftind -gi

compunind nuvele.E de crezut ci in cariera bine cercetatd a acestuiorn cuminte qi ticdlos trebuie str figureze micarurr asasinat.

Pentru ca Sindicatul Ziar\tilor a cerut un per,nris de export ca sirl speculeze, un gazetar, mem,bru al Sindicatului, a ddmisionat cu zgomot.Stntem curiogi sd vedenr cum va reacfiona Acardemia fap de un membru al ei care furi muncagi talentul unui scriitor nevoiag. $i ne lntreblm ce

socoteal5 vor cere ;i deputagii Romtniei mari,giuvaerului cle moralitate ce,i directorul chesturii.

Cd domnul BritescurVoine;ti e un sentimentalciptu;it cu o sinistrl canalie o ;tim dintrrun ante,."-C".rt al sdu, ce nera fost impirtigit in ceasulchiar cind se definea.

Am primit la Cronica, innaintea rizboiului,vizita inspiimintati a scriitorului,l5ran [. C. Visrsarion.

- lnvati,mi ce si fac, ne intreabi Vissarion.Intrro zi din l,.rrru trecuti, ca sI ci;tig o piine,pe care il rugam si miro irrlesneascS, BritescuvVoinegti mi,a spus: < $tii, Vissarioane, cit itiapreciez talentul; am si vorbesc cu miniqtdiderp.e tine s,i de cei zece copii ai t5i. SA mA

gisegti la Ministerul de lnterne. >>- Mai duc bucuros, la Ministerul de Interne,BrdtescurVoinegti mi face si a;tept, ia inplegerenu gtiu cu cine, mi poartd pe la vreo doui,treibiurouri, gi un casiei tmi numiri doui sute delei.

Am plecat vesel, cu figiduiala si trec-de citedoud oii pe lunl ca si,mi incasez < leafa >. Madusei acusica ;i viu de,acolo, prdpadit precum mivezi. Directorul,general trimite sI md chemein cabinetul lui -gi,mi cere << raportul >' << Ra'

port/! Eu?! dom.tul. directorgen'eral/ il intreb.

,79

Ce rap_ort, siricu! de maica mea? > $i directorul,general mi ia la,njurituri! $i se ristegte la mine.lmi-. cerea un raport scris, _ bimensual, asuprastdrii de spirit a l5ranilor din regiunea satuluimeu. Mi bigasem spion fir' si gtiu.

Pe domnul Vissarion, domnul Britescu,Voirnegti nu a putut si,l fure, ca pe domnul De Herz:poate ci indirect, in vreo nuvela, intrro peyss1il6,La furat. Mai mult, lui Vissarion domnul Bri,tescuVoinegti ira ssqunsscut insusirea de scriitorfali de Siguranga Generali, de vreme ce rapoar,tele lui trebuiau predate in scris. Pirintesculnuvelist_gi ilustrul academician vinduse pe Vissa,rion poliliei secrete, ca si,i asigure uri scriitorteran agent provocator tErinesc,

Cade in sarcina unui critic, mai obiectiv decitcei din trecut, $i examineze opera literari,politici, sociald gi filosoficE a domnului BrEtescuzVoinegti gi din acest punct de vedere nou, alagentului special.

REPLTCA INGRETO$ATA

\

I)omnul BritescurVoinegti di prin Dacia, artircolului publicat ia Hkna, un < ResPuns ). Pentruci am inceputro la dumneavoastri, o sf, milisagi, domnule director, tot tn revista dumnea,voastrd si o sfirsesc.

Imi voi abandona insi subiectul, dupl ce insu.;

cel interesat si,l explice lra abandonat bucuros:lrotirirea domnului BritescurVoinegti- rornafice

sans paroles - este demonstrativ5' $i nu voire[ine punctele in care mi opresc decit ca si adaog

o p"n*h mai mult la tonilitatea marelui acade,

mician.i" chip de mustrare, domnul Britescu,Voineqti

face aduiereauaminte cd, pecind mi se judeca pro'cesul la Curtea Margiali !i materia subtili a ideiise cintdrea cu mina experti a unui dcmn colonelde cavalerie, asistat de un domn maior de jan'darmi pede$tri, domniarsa, domnul BritescurVoi,neqti, clrebralul gi ideologul, era directorul ziarurIui barta, care, dupi uTndemr-rul > domniei,sale( a avut o atitudini binevoitoare inculpatului >>.

Simetria gi sentimentul de solidaritate cI isiniisint datori ii se scarpine unii pe a[1ii cind ii m5'ninc6, cereau, prin urmare, la- rindul meu, de lamine, o atitudine identicd in momentul in care

Membrul Academiei Romine igi dezbrica de

drepturi colaboratorul. < Lasdrl si fure, trebuias d, rir i g op teasc i d e t ic at co nq"fiifr'$f 't"i."fl lll i-61.a

lisat sx--trddezi; :-. "tt'l\4i-56"Fead aa i[terpretez'*'''G.#4&'

t8,

Or, voi confrafi talentafi ai epistolistului Pavel,si nu simlili lucru de rusine ci scriti, cind epocavoastri economicorfinanciari vI face mustiareaindeletnicirii voastre neindustriale. In armura lorde oameni tari ti victoriogi, prinlii precupefieiofteazi dupd o rimi, ingilbenesc dupi un vers,gi se schilodesc ca Ei compuie cite o piesi de teartru sidiculd si solemni.

PAMFLETUL

Oroarea de a tdcea ctt mai putin, ftri obligagiade a exprima un continut, inlesnegte confeclionarrea unui vocabular care impaci toate cerinleleper6ctei banalitAli. Ca s[ 6e perfect5, banalitateatrebuie si se prezinte retorici gi gesticulativi.Ca gi atunci cind ar avea ceva de spus, domnul carenu spune nimic asimileazi in flacira falsa a debi,tului siu, toate mijloacele oratorului gi ale tri,bunului: mimica ochiului gi a gurii, lovitura cupumnul in pupitru, rinjetul, apelul cu bralele laceruri. Clnd zice <am fost r, el se incrunti. Cuvin,tul <tiri,te > il infioar6.Verbul < a scutura > ii ferircegte fizionomia. <La prim5varl > il face macabru.

Singurul cusur al domnului care grliegte conrsisti, ca gi cusurul domnului care scrie, ln facul,tatea pimintului cilcat de multe picioare: de,aface praf nemotivat. Cuvintele, trecute prin aparartul de ostenit cu vocea sau cu penipa, \i pierdnoinrele gi 6gura, nu mai scapiri din cremenealor gi ajung si intre in concertul sci4iiturilor, alpocniturilor, al tirgelii, degraddri pentru nean,tul de condensalie al zgomotelor fost utile. ,

Vocabularul aceEtui protocol, pe ltngE cuvin,tele pe care le stricS, pe toate, i;i alege predi,lect, pentru o fanfaronadd disciplinatS, mai alescuvintele lipsite todeauna de un sens. Acestorale di un ton, o sacirdi, cu aerul suficient ci ledeschide o perspectivS, miritindurle cu mirii ab,senli ai unor intenfii inconsistente.

79

'rF.r#-E'?v

Personalitatea oratoricl deplinA a banalitigii ri,dicatl la apogeu- printre defuncgi- a fost, pen,tru cine i;i mtri aduce aminte de acest fost prim,rninistru ;i gef de partid politic, Gheorghe Canta,cuzino <Nababul:. Cred cd niciodati nra pututsi nu va putea sI existe o pozd mai superbi pe ofErtmigS. Atitudinea lui statuari, de mare savantpolitic, grandilocvenp lui strilucitS, paralel cunulitatea complecti a ideii, sprintend gi curgirtoare, erau dezo substanti care te {5cea si tegindegti la Tatal. Istoria naturali poveste;te exirstenla primiti.ri a unor pasiri trriage, cu iripilecit risiritul gi cu capul mic, de sifon; - saudisparigia unui soi de vertebrate cu incheieturilebetege, cu goldurile oloage, incfl qu gitul innaltde un kilometru, asa construiie incit animalul,in vreme ce s,ar fi sclrpinat pe r4arginea Cas,picei subsuoari, zirea Portugalia gi Finlanda -(hri sirl intereseze, totul, spectacolul, prea mult.Clnd sta in redingota lui pe picioare, cu bratelenem\cate, cu privirea lucidi, cu glasul armonic,suslinlnd o pirere albi intr,un discurs de:o ori,integral consumatd, Iorgu Cantacuzino semlna ctrun viteaz de cocdrie presirati cu anason, cu oicoand fantezistd zugr{viti cindva pe un plrete debiserici minlstireasci, prin colaborarea vopseliiincoherente cu pensula absurda. El vorbea li,nigtit gi sigrrr, m6surat ;i catbgoric, sententios

9i lin; rostea totul gi nu griia nimic, atentsI netezea$c[ aminungit ;i corect silabele, cao magini de cilcat, angajatd caldd, intrrun cear,g# imens, cu broderii Ilre relief ;i plate. $iin mornentul in care lgi sflrgea discursul, else gisea ca, larnceput, intocmai, neobosit, incorruptibil gi demn la elogii, ca oEut care a tighelit, f;ri qtoflgol, 9i striluceite zilnic identicnichelate.

6o

Printre cei inci vii gi in scris, memoria re{ine,ca o pilda izbutitl superior, pe domnul profesorMihail Dragomirescu, nedepSgit incd de nicirunul din elevii sdi eminenli. Acelag ritm, aceeag

infanterie verbali, acela; zgomot firi de sunet.Culoare incolor5, cilduri firi temperaturi, iurpald fara miscare, s-ucuri ferr| aromE, idei,pelicule, cuvinteztinterderlem.r. Cilaret pe jos,nidugit in fuga risciciriie dupi un armisar demucava, inmuiat de ploaie, pe care suGri dinjunele de idealul de arl incileca gi simtl subtbuza anale.

Pe deasupra gropilor astupate, gropile moarte,umbld forfota gropile vii, care se pot de6ni camingea: gduri cu piele de judmprejur. Mingeadomnului Dragomirescu sare de jos in sus gi desus in jos, cu elasticitate, ln toate ogrizile, dinmiidane in gridini, ducind cu ea, in aceastl perrpetu5 activitate, interiorul ei plin cu nimic. Tinir,actualul pedagog a abordat literatura: in treizecide ani o mai abordeazi gi azi. Pe atunci el nupurta decit un creier subt o pilirie ;i o umbrelS;mai tirziu a pus dedesubtul gurii si un barbigon.Inculoare ;i fizici deosebitS: ochii de cerivigau fost agezali in carne de pap cu gScilie desfoari.

Prin miinile acestor pasageri inexpresivi, toatemateriile naturii gi obiectele cu caracter se deapinlimbolnivite de un privativ. Insu6cienlS glandu,lari, atrofie a tiroidei, secrefiuni vitSmitoare siamare, cine ar putea, firi un studiu .de vpacuride laborator, si 6xeze, pentru pedagogie gi tra,tament, originea exacti a marelui sentiment altimpeniei monumentale? Probabil ci va veni qiziua cind, grafie unui ac lat, implintat in loculpotrivit, si gralie unei lingurile cu aScufig, lnvila;lii vor rectifica in permanenlS, in maternitSli,rezultatele hibride ale unui coit defectuos.

magini de cu,.a--

11 tara ata, ,ndin organele,i

6- Et

.Pini atunci, parn0etul s6virgegte, 9i pentru art5,

5i pentru Stiinli, si pentru compensagiile nece,

iare vielii sociale, opera lui de invigorare.

Pamfletul/ Dar cine este pam-0etul?

De obicei personagiile care fac obiectul unuipamflet, Ia auzul acestui singur cuvint muzical,devin aqitate li estetice. Nu le place, la niciunerad, si iot ce nu le place capiti numele de pam,iiet. Pamfletul ar 6 ceva as,a ca un hoit in ultimalui descornpgnere, de care, daci te apropii, rigtis5,ti murddre;ti trupul tiu, pur 9i sacru, cu droj,diiie si posircile purulente. Daci tera supiratafari din cale un articol literar sau de gazeti,alunge se,l clasGci pamflet, Pentru ca orice om&illzat sd priceapi ci nu mai e nevoie si 6i instare de Lrn fesPuns. De unde reiese, bineinteles,

ci pamfletul nu poate exista in picturi sau inarhiiecturS, ci exclusiv in presi. Cel care a scris

pamfletul, de bund seami, capitd numele de pamo

fletar .- si < pamfletar > este mai riu decit << asa,

sin >. Un guvern poate urmiri cu toate rigorilelui pe.rn-pamfletar, pecind un.asasin il poatelasa'indifereot, pentru cd asasinul nu scrie, ci se

mirginegte, pur 9i simplu gi propriuzzis, s5 ucid5.

Pam"fletul nu e numai o crimS; este ceva cu multmai primejdios gi mai urit; nu al Putea sPune

exact ce s$s, dar, md rog, o simt, am nofiuneaclari a pamfletului in capul meu inteligent.

Un aiasin - nu este a;a? - omoarl un ompentru ca sirl prade mort. Pogi a6rma ci intrarrievir asasinul s,a dus si fure cu intenlia ca siomoare? Poate cd asasinatul a fost un accident.Dar oamfleturl nu are aceasti scuzi. El nici nuurmilegte - vorba vine - micar si jefuiascS. Else streclari in afacerile private; se leag5 de chesti,unile oolitice; rrwi convine azi una, miine alta;

line cindica dregitoriilor; vorbegte cu Statul flra

8z

rusine. In rezumat, pamfletul se ocupd de ceeace nurl prives,te, 9i cu cit luo privi ceva mai putin,cu atit stiruie mai mult. Bunul cet5lean igi vedelin\tit de'treabd, daci vrea sd 6e iubit de legigi stimat de Poligie 9i de regulamente - 9i cilmai fericit mijloc de,a,ti vedea de treabi este sinu te amesteci. " Cind deroi chema eu, sd viibucuros gi sirmi dai votul dumitale mie; restulvielii ai sd stai acasi. Pentru dumneata nu existichestii de guverndmint, de Stat sau de comunS. >>

Cauti si nu necijegti oamenii de la putere saupe primarul in funcgiune. CIci atunci incepepamfletul, si la auzul acestui cuvint se ridici im,potriva ta, numaidecit, Notarul, Prefectul, Inspec,torul, Directorul,General, Directorul, $eful deBiurou, Tutungiul, Brevetul De Bduturi Spir,toase - toatd lerarhia.

Intradevir, totul pini la pam0et. Dar lasindde,o p1r1" o clasi de oameni mai mult sau maipulin ilugtri, care urisc pamfletul din instinct,si ciutim a restabili notiunea.

Pamfletul reprezintd un gen literar. El e unfel de,a slobozi condeiul in risplr. Nu ajunge siscrii ci domnul Mihail Dragomirescu e P5caliuniversitar, ca sd 6 qi scris un pamflet. Acestlucru e unanim recu[o$cut, 9i totug aceastd cunozgtinti nu este un pamflet. Pe de alta parte, nicidomnul Dragomirescu nu este un pamfletar pentrucd di despre domniarsa impresia - si zicem -cd ar 6 ceva ata, cum srar spune, mai pe departe,ca un prostlnac. Pamfletul insl trebuie si laseel aceaslS impresie, c5 personagiul - si zitem Ix

- de care se ocupi, este cum ziserim cu dou5,trei rtnduri mai sus. Orice personagiu care poatedeveni subiect de pamflet este, intrro misurdoarecare, ridicul prin diferenpa dintre calitatea luisociali, dintre agteptiri ;i calitatea reald. Tot pam,fletul se inspiri din aceastd singuri diferenli: con,

6S

Ideiul se viri aci gi scobegte lirgind: poteca sufle,tultri este deschisi. Subiectul c.d.u.i, gidilat inpunctul convenabil.

Ca s6,gi atingi scopul, pamfletul trebuie neapirrat si concretizeze vizlual si si corespundi egal cusubiectul; el lucreazd in adincime,-cu intuilia gicu_ irn3gl11s6. Pamfletul se invirtepte in jurul obiec,tului cu oarecare frumusete de corb: intre douiz-boruli circulare, ci,rper,te, zgirie, inieapi, rupe.Pamfletul se lucreazi- cu ,rnd.eaua, cu

-peria -de

sirmi, cu rizitoarea sau cu fieristriul bijutierului;si uneori, in clipele supreme, cu sculele meceliriei.

Un pamflet igi atinge scopul cind izbuteste sdstrecoare otrava indoielii in insul insusi al celuipam.flaizat.$i aceasti victorie, .mirra*eni. morali,o c^igtigd orice pamflet bine echilibrat si scris cu viz.

ln pamflet, ca in comedie s,i ca in toati satira,rezidA puterea imbatabili a surtsului..Scriitorul igidomini subiectul. In proza dogmatici s,i banalafirmativi, scriitorul suferd disciplina greoaie adramaturgiei, a tragicului, cople;it. Pamfletul etifla - gi acestui gest i se cuvine o mini curati,elegantd, gi chiar o bijuterie pe degetul mic. Pam,fletul frumos, animat gi stropit cu lumini, re,unegte toate insu;irile care fac prelul lucrlrilor deartl - giri lectura cea mai plicutd.

Numai ci parnfletul bun'este rar ca si poeziabuni, totuq mai deasi. Imitatorii, al ciror numirdezgustitor face genul de ocari, sint incapabilide inventia personald activi, condilie esengiald apamfletului bun. Ei maimutdresc, ca in toatemeseriile, obsedali de un model, pe care, de lasine inteles, sftrgesc prin a,l tigidui, tocmai cindfuria imitaliei se vddeEte mai arzitoare.

Rimin" pe dinafari de rindurile de mai sus,neschitati, o problemi: alianta spiritului de pam,flet cu entuziasmul gi respectul naturii. Pamfletule pumnul iritat de rivna de stdpinire a stupiditAtii.

UN SINDICAT At, SCRIITORILOR

O imprejurare ostili a strins laolalti pe con,fralii scriitori, duminica trecutd. Ar 6 fost dedorit si nu o altepte treizeci de ani gi si o pre,vad5. Acurn doudzeci de ani, acum cincisprezeceani, acum zece, li sra spus: e nevoie si lucrimgi si ne aplrim. Scriitorii n,au inteles, ori au glu,mit. Cons,tiinga de breaslS era inexistente, ca si

sentimentul de camaraderie. Fiecare confratetoarce pentru sine un geniu taciturn qi agresiv,proprietar al unei pozi{ii de lupti humoristic5iau al unei virste, care adaogi la nesuferitul mi,ros individual, flerul pe generalii. Razboi de personalitate gi bataie sterili de epoci: printre restu,rile campamentelor provizorii, mLrtate din loc inloc, poegii se strecoari qchiopitind gi tugind,rlni,ti de viali qi eliminali cite unul.

S,a propus cu mult innainte de ameningarea cuun impozit pe mizeria profesionald, o atitudinesociali de solidarizare. Nu spuneli ci individu,alitatea este rebe16 spiritului de tovirigie: aga

individualitate este o suficienli declamatorie qi oinfumurare. Omeneecul artistului e dedesubtul turturor numelor qi in toate stihiile acela;, iar satisrfacgiile de orgoliu, daci stnt reale gi nu mincirnoase, se capaU h ipotezi gi nicidecum in sdlbi,tecia unei singurdtili de stirpiciune.

A circulat gi un manifest acoperit cu patru,zeci s,i cinci de semnituri hotirite si deosibeascirtntrro lume organizatl o noud organizare.

6S

gra6c. Cum.nrare si insemne < sint prost >, << sintGlosof > /

Aqiunea < pamfletarilor >, cum zice domnulRadulescurMotru cu un cuvint ce n,a fost niciordatd o insulti, innafari de intelectul domnieirsale,de6nit mai sus, e la noi mai ales extrem deutili, pentru readucerea lucrurilor la matcd ;irefaceria paletei cu vopsele, in societate ca gi inuniversitdli.

Publicul se va deprinde sd decoloreze fdpturileexcremenliale, spoite cu trandafiriu gi azur; pi,ciuchele nu se va mai infumura cu transParentaaripilor libelulei; va redeveni boul bou gi ciupercaciuperci - iar beatitudinea autocontemPlativilordociorali ce,;i fac drepturi la genuflexia semenilorinatenfi, din suprafaga qi volumul unei fese Purtati,obt .ilirrdr,, gi'ochelari, se va furiga in midestie.

Cit prive,ste emfatica gruPare' a filosofilorstringi ln societate pentru inteligenga ideilor bru,talizate, am avut semne ci scopul < pamfletului >

a fost cu prisos atins.

PAMFLETUL

. '\

Cu ce pufin ltreru po,ti ci;tiga lotul intelectualin Romtnia! Numegti c$iva imbecili pe nume,gifonezi ctteva obriznicii, ln1epi gi dezumfli citevabaloane - toate acestea cu o pani normali ,si numaigramaticald, ca sirli gi agouisegti, cu acfiulea tar.lgoar5, o reputalie ce te pune pe ginduri. In locsi se indrepte, proftii aleargi sirli agtearni, omagiu,ura lor la picioare. O uri puerilS, este drept, darsemnificativi pentru psihologie.

Atari refleqii ne inspiri o sumi de indivizibolnavi de literaturi, care viermuiesc, de la undomn R[dulescurMotru pini la nu gtiu ce EugenLovinescu, in mustul tipografiei. Ei scriu punctualpentru noi, ,si singurul lucru care trebuie si neintristeze, ca lectori, atenli la inspiralie gi idee, eci mereu pornesc si ne ucidi gi ci mereu rimincu sersalia ci vor fi silili sE reinceapi... Ofatalitate infectd face ca nefericigii nogtri adversarisI se bucure cu exces de darurile mediocritilii.

Desigur cirn sufletul lor zguduit de ciudi, ei aumai mult dectt in pani. De la intenlie la realizare ede parcurs obstacolul imens al posibilitalii.,,Chiardac5, vorbind de lucrurile inv5gate din frecvenlahirtiei tiplrite ;i a cuvintelor digerate deza gata,ar dovedi pentru locurile comune ale expresieifacilitagi indiferente, cind ne < combat >, cind ne( executi >, ei au de risturnat neprevlzutul; trermuri, btlbiie, ajung peltici, qi. . . dau greg. Prafullor de pugcl e ud tn chiar momentul potrivit,

11r- t6J

din pricina emofiei, care se manifesteazi prinumezeal5. . .

Noi citim o critici sau o injurie ce ni se face,intrigali ca pentru o lucrare de artd. Primim,tn lipsa obiectivititii studioase, anoste, a criticii, cubuni dispozilie insulta. Dar o voim inteligenti,si,i pretindem, ca pentru cintece 9i blestdme, osituafie 9i un stil. A < injura >> e o arti literaritot atit de spinoasX ca gi lauda, in acirtiste, insonete sau la, . . < notite >. Pini astdzi, intelectulomenesc nu a dep$it unicele sale doui resurse:admiralia ;i repulsia - gi in aceste doud extremespiritul trebuie si se comporte cu o egali putere.Omul sentimental e un degenerat daci nu ;tie,iubind frumos, si urasci admirabil. . .

Domnul Lovinescu, la care ne oprim ca la unexemplu caracteristic, dorea pentru a taptezeceaoari, si ne micsoreze, intrrun articol din ziarul\am.pa, in coloanele cdruia depune cu solemnitategrisimea mugigii sale cerebrale. Ca sd ne scurtezeel intrebuingeazi toate uneltele ce,i stau larndemind,pieptene, briceag, furculip, gi cind niciuna nutaie, plcElit inci o dati de iluzie, se apleaci 9ise increde ca un nerod in ascutisul gingiei.

Ludm pe acest impotent din mai multi, pentruci veleitSlile lui slnt mai multe. Nemultumit sifabrice o literaturi ca oricare alta, el rivnegte unirversitdti s,i academii, se lntinde la. , . personagitr.

Am observat cindva cf, gi ist imberb bitrinimbrdcat in lfose gi fumuri, e o vasti nulitateIiterari, ;i nu,i, desigur, vina noastri gi nici alui. Ii este greu morcovului si facd fragi.

El a flout si ne rispundi in atitudine comba,tivi, de care, nuri vorbi, iram fost, intr,o vremelipsiti de distraclii, recunoscitori. Poate cd i,arfi stat mai bine si ne dezminti prin valoarea unuiscris ales, lucru mai dificil, bineinleles, decit

r6<

o prozi de nitSfle!, din ce in ce mai nuli, - daclgradalie in nulitate se poate, - pe care, obsedatde'aprecierea just5, o face.

Am c6utat mlcar in injuriile lui o compensare;in degert. Aceleagi resorturi ridici gi inima ;ipumnul. De altfel, infirmitatea e comuni, siprecizind un caz, de fapt generalizim. Lovinescue numai unul din lovineqti. Cine bate gisca prinsiintre roze, nu o distinge in particular nici prirrdurata bdtiii, intrucit el line sub tim gisci ingeneral. . .

S.l stabilim regula surnard a unui pamflet.lnnainte de toate pamfletul triieEte prin sineg,

ca romanul, epopeea sau satira - ;i poate fi cul,tivat pentru frumusegea lui, ca un ficat intr,unbocal. E un gen literar jumitate actual gi jumdtateetem. Incape in el actualitatea, atit cit l\,{arga,reta incape in Faust. E un gen iute gi viu. Apar omie de poeme frumoase qi abia se citeazd unpamflet suportabil. Cititorul pe care pamfletul iljigneqte innainte de arl interesa, nu poate sI apre,cieze rrici pe Beethoven sau Puvis de Chavannes;cl trebuie s5,gi faci educatia deprinderilor frumcase.El e jignit de idee, gi, ceea ce,i mai comun gi maigrosolan, de cuvinte, fSri se perceapl superzvaloarea lor, fdrd sd pipiie fraza iniare cuvintul, cudoza ltri relativd, e urzit. Gisca domnului Lovi,nescu, ca mai togi tovardgii ei de profesie criticS,nu se deosibegte intru nimic de cititorul,de,rlnd

-. 9i pentru scris ea are o lipsi de respect,halni,care, in rnisura sensibilitiEii artistice, se vddegteca un analfabetism.

Pamfletul nu exclude scopul; cind cade pe mina ,

unui filistin, el vizeazi o satisfaclie de orgoliusupirat. Ji,ai scris pamfletul ca sA depreciezi un !

individ gi mai ales ca siri fi1ur..r,i o incredere'in sine imorali. . .

l

,6t

Paslrea noastri domestici incearci ditr nou untinrid pamflet impotrivirne, criticind parnfletul 9ipe < pamfletari > .,si rezeMndurne uoui onoareaicestui titlu, care, la rigoare, nrr,i de resPins.

Motivul s5u e un soi de poezie <lin Crcnica asuo

pra cEreia, speranla de,a .e injura cu eficacitate,ii obosegte un creier economic ;i steril.

Dar versurile noastre importi pulin, importlpulin daci meritd elogii sau disprelul. lmportdtutin iustetea motivelor care determini chelnerii'*,-,r"16. ingrate, indispugi de modesta lor- exis'

tenfi, str ne irrfiereze ca poeli sau pamfletari.Ceea ce nu ne muncegte niciodati e grija daciinsemndm sau nu ceva in mahalaua literarS. Ne

lentd cltre rnai bine gi mai pur, bun corectiv dc

buni esenli, iar daci, dimpotrivS, r'tc deosebirn

si realizim in noi intuilia pe care o aven'r desPre

ce trebuie sr 6e' iar59 nu ne pri't'egte' O ricliculir

mindrie nu Poate salva de pieire, dtrpi cum o

invier5unati urtr, pe care o primim si- mupte, cu

pumrrul, nu poate dobori o- singuli frunzi' Lu'inea,i supusi origicurn'unui misticism imparlial,care distribuie qi a;eazd. . .

Se cuvine insl ca un pamflet si 6e ;i frumos

si intocmit. Pamfettr[ unlia su,, altuia dintre cei

."1g, i111r,un elan de imitalie vtrlgari, nlzuiesc,

ca supremi sforlare literari, si te maimutireasci,trebu'ie intimpinat cu generozitate? Aceleali scd'

deri sint remarcabile laIo1i $i domnul Redulescu'

Motru cu ucenicii sii, 9i diverqi alli stercorari

intelectuali de aiurea, au incercat cu toiii Pam'fletul lor inutil. Se bucuri atit de Puiin de Prypri'etatea de a gindi cu cuvinte, de'a inventa 9 {g"tipi o direcgie" inrro pagini cu munci injghebatd,

incit, hotirili si te deprecieze, si.te suprime sau

si te iisneascl micar, ei se dovedesc a h contrirbuit Ju"o pagini idioatl qi pretengioasi la facerea

elogiului dumitale.iroiala frazei, tiietura cuvintului, ascugiqul in'

tcnliei, totul lucreazi ca. si facd din personajtrl

insultat o fipturd centrali 9i de primi valoare,

oe ltnsi "uri udr"rs"rtrl, pamfletaiul coutrolabil

l" prJpitrl lui efort, se vddegte prost benevol'

L i.dl"pt" pe care obiqnuiesc ii ;i'o acorde

sirrirr." Jtirpiturile literaturii: proclamarea infe'

rioritltii lor.

uzura,

cu nlctun

in cel care indrEzneqte sf, joace ri;ca in pialateatrului cu ingerul artei, punem mina pe bastonqi misurim spinareu brutei sculate din tingireain care isi complicuse nasul.

Vanitaie, ingimfare? Nu; foarte simplu qi

curat: un sentiment la mifloc, de restabilire de

orooortii. Daci. din intimblare, sintem la rinduli-rori.r, o mediocritate, .".j ." nu,i defel exclus,

lucrul nu ne doare; aga doreqte Domnul Dumne'zeu, ca toli si ne gasim unetri laolaltx, izbigi de

o istorici stupiditate; rdmine, totusi, nizuinla vio'

t66

/l

zta cuvlntelof,^lectica imaoir

taa nu

irtist, atunci

rtjg!"n: Ne supdrGriitorul. $i nu sintem