Download pdf - Atlas scolar anatomie-

Transcript
Page 1: Atlas scolar anatomie-

Florica Ţ I BEA

Ed i ţ i e revizu ită

Lucrare avizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării shy OGPI

cu nr 3607527082001

-CORINT

Bucureşti 2002

CUPRINS Structura celulei animale 2 Structura internă a muşchiului striat 22 Tipuri de ţesuturi - imagini microscopice 233 Sistemul digestiv Elementele figurate ale sacircngelui 4 Mandibula şi tipurile de dinti 24 Neuronul 5 Măduva spinării 6

7

diferiţilor centri nervoşi 8 Sistemul respirator 28

Căi digestive şi căi respiratoriiStructura globului ocular 9 Structura urechii 1 O Laringe 29 Structura limbii 11 Sistemul circulator 30 Structura pielii 12 Inima 31 Sistemul endocrin 13 Scheletul fătului la 4 luni 14 Sistemullocomotor - vedere anterioară 15 Sistemullocomotor - vedere posterioară 16 Scheletul capului 17 Cavitatea toracică Bazinul 18 Sistemul reproducător feminin 36

Coloana vertebrală Tipuri de vertebre 19 Sistemul reproducător masculin 37 Tipuri de articulaţii 20 Ovulaţia fecundatia nidatia 38 Structura osului lung 21 Etapele dezvoltării embrionului uman 39

Secţiune longitudinală prin encefal Faţa externă a encefalului Localizări ale Ficatul şi pancreasul 27

Structura stomacului 25

Structura intestinului subţire 26

Structura peretilor vaselor sangvine 32

Sistemul limfatic 33

Sistemul excretor 34

Structura internă a rinichiului 35

BlliLIOGRAFIE SELECTIVĂ bull Cacircrrnaciu R Niculescu C TH Leila Torsan Anatomia şi fiziologia omului - icircndrumător pentru elevi

Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1983 bull Tatiana Ţipiic Stoica N Anatomia şi fiziologia omului (voI 1) Editura Aktis Bucureşti 1996 bull Teodorescu Dem Mic atlas de anatomia omului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1982 bull Atlas de anatomia omului (voI 1) Moscova Editura Medicina 1978 bull Biosphere the realm oflife Scott Foresman and company 1984 bull Understanding biology Mosby College Publishing 1986

Redactor Tehnoredactor Coperta şi grafica

AUGUSTINA SmoEscu CORINA RONCEA WALTER RIESS

Editura CORINT Str Teodosie Rudeanu nr21 Sector 1 Bucureşti

Tel 2221949 2231928 Fax 2224034 E-mail corintdntro

Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii CORINT

ISBN 973-653-192-9

Format 8 61x86 Coli tipo 5

Tiparul executat la Tipografia ROMPRINT

Celula este unitatea morfofuncţională şi genetică a organismelor vii Componentele fundamentale ale celulei sunt citoplasma nucleul şi membrana celulară

reticul endoplasmatic neted

centrozomi

ribozomi

vezicule Golgi

bull shy

bull -4 e

j

bull

mitocondrie membrana membrana nucleu microvili complex celulară nucleului Golgi

ORGANITE CELULARE

COMPLEX GOLGI RETICUL

ENDOPLASMATIC RUGOS MITOCONDRIE

[

ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR NETED STRIAT DE TIP CARDIAC

- alcătuit din fibre muscushy - alcătuit din fibre muscushy - formează miocardul fibre lare netede omogene cu lare striate celule alungite cu musculare striate cu un singur aspect fusiform Icircn partea numeroşi nuclei situaţi perishy nucleu dispuse icircn reţea artishycentrală icircngroşată este situat feric cu aspect striat culate prin discuri intercolare nucleul

ŢESUT EPITELIAL MULTISTRATIFICAT 1 bull bull

ŢESUT NERVOS - alcătuit din celule stracircns legate icircntre ele - format din celule specializate numite neushyaşezate icircn mai multe straturi roni şi celule cu rol de hranire şi susţinere a

neuronilor (celule gliale)

~~~~~~lt- K ~ amp- -shyIf ~~~ bull j J ~~ = _~~ J J 4 bull J-~ ~~-~ bull J

J _tol ~fi (7middotiT~~ j ~ J 1 J ~ - 4 -~ f- -gt lt middott~) ~

gt

1 ţ~ jo~j~ 1(~ bull ~ t ~ ~j~1~1 ~ )ţj 1

bull ~ ~L~ - j ldegţJj ~4 r J i~ 1 lt i) ~ bull ~~ ~f ~1~ ~~ t t~ middotfmiddoti

tft bull 1 ţi L i l - ~ ~ f fI~~~~ -~ t ~ )~j~ ~ l bull ~J ~ ~n bull

ŢESUT OSOS COMPACT ŢESUT OSOS SPONGIOS

- alcătuit din canale haversiene lame osoase - este format din lame osoase care delimishyconcentrice şi celule osoase aşezate icircn cavităţi tează cavităţi de diferite mărimi icircn care se află osoase măduvă roşie

ELEMENTELE FIGURATE ALE SAcircNGELUI

Sacircngele este o varietate de ţesut conjunctiv cu substanţa fundamentală lichidă

GLOBULE ROŞII (HEMATII) - imagine electronomicroscopică Hematiile sunt celule anuc1eate de formă discoidală biconcavă care conţin hemoglobină

Granulocite

GLOBULE ALBE (LEUCOCITE)

- imagini microscopice -Monocite Limfocite

Leucocitele sunt celule mobile capabile să emită pseudopode

TROMBOCITE (plachete sangvine) - imagini microscopiceshy- sunt fragmente celulare anuc1eate de formă variabilă

-------

NEURONUL

Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos alcătuită din corp celular şi prelunshygiri (dendrite şi axon)

axon

nucleu ___ teacă de mielină

corpul celular e--- d I

dendrite e~-_ _ -----~

strangulaţie Ranvier

C arborizaţi~ terminală a axonulUl

r- =- butoni terminali shy

dendrite

corp celular

axon U

Legătura dintre fibra nershyvoasă şi fibra musculară se numeşte placă motone

Icircn apropierea fibrei muscushylare axonul neuronului icircşi

pierde teaca de mielină şi se sensul conducerii ramifică icircn numeroşi bltoni tershy influxului nervos minali care pătrund icircn nişte adacircncituri din membrana fibrei

fibre muscularemusculare Astfel se transmite impulsul nervos de la terrninaţiile nervoase la fibrele musculare

PLACĂ MOTORlE

Măduva spinării este aşezată icircn canalul vertebral şi are formă cilindrică Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dispuse longitudinal

MĂDUVA SPINĂRII (secţiune transversală)

- imagine microscopică shy

canal ependimar

~~~ -substanţă

albă

cenuşle

şanţ posterior şanţ lateral

-~+JA~=~===========- coarne posterioare

cordoane de substanţă albă

rădăcina ventrală

(motorie)

~~~-l--------- substanţă cenuşie

coarne anterioare

şanţ anterior (fisura mediană

anterioară)

ttffilţ---=--~-- piamater cele 3

foiţe ale meningelui

care protejează măduva

SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopica shy

este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale

SUBSTANŢA ALBĂ DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopică shy

este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale

creierul mare

corpul calos (substanţă albă)

glandă hipofiză

11 1

SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRIN ENCEFAL

piele

cuti~ cramana

meninge

glandă

epifiză

scoarţă cerebrală

scoarţă

cerebeloasă

creierul mic (cerebel)

trunchi cerebral

emisferă cerebrală

emisferă cerebeloasă

CREIER UMAN - fotografia unei secţiuni longitudinale shy

bulb rahidian

rshy--shy

----=-- shy

centrul icircnţelegerii cuvintelor auzite

centrul icircnţelegerii cuvintelor scrise

I (

I aPltI vizuală

I -1 I

I I

şanţuri superficiale

lob frontal

şanţ profund

lob temporal

Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adacircnci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adacircnci acestea la racircndullor delimitacircnd girusuri

~~ __----shy - şanţ profund

lob parietal

~ lob occipital

cerebel

bulb rahidian

LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI

Icircn emisferele cerebrale substanţa cenuşie este dispusă la exterior formacircnd scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale

scoarţă

cerebrală

bull centrul scrisului

bull centrul vorbirii

bull centrul gustului

aria auditivă

bull

bull

STRUCTURA GLOBULUI OCULAR

ligament care menţine poziţia

cristalinului

sclerotică

(tunica externă)

pata galbenă

pupila venă

arteră

pata oarbă

iris ~

r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)

retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular

I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy

optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului

3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi

~

zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy

ureche ureche externă medie ureche internă

II II

conduct auditiv

exte

canale fibre semicirculare nervoase

lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio

timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală

şi scăriţă)

utriculă nervul auzului şi echilibrului

melc membranos

saculă

canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului

Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos

LABIRINT MEMBRANOS

omuşor--------__________~________~

rădăcina

limbii

amigdală

papile circumvalate ve

papile foliate ~ C

corpul limbii

Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar

_-----____________ vacircrful limbii

Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii

celule ~~ senzitive

celule de susţinere

fibre nervoase senzitive

a

PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy

STRUCTURA PIELII

receptor tactil

zonă de papile dennice

muşchi

al firulUI de păr ] epidennă fibre

dennăbulbul firului

---~k----I---I---f-- de păr

arteră

venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee

I

Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice

RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)

- imagine microscopică shy

-~~~--~~~---dennă

epidennă

PIELE - imagine microscopică shy

totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism

Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge

plămacircn

glande suprarenale

rinichi

ovare

laringe

lobi r= r

trahee

epifiză

~l - hipofiză

tiroidă

trahee

~ ~~

TIROIDA - faţa anterioară -

este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi

printr-un istm

TIROIDA - faţa posterioară -

prezintă patru glande mici numite paratiroide

paratiroide

inimă

pancreas

d

testicule

[----

Sistemul endocrin cuprinde

SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI

os parietal

os VAljUl

os frontal

oase nazale

maxilar

vertebră cervicală atlas

vertebră toracală

falange

------ - vertebră 10mbară

coaste

vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical

oasele centurii inferioare c~-----~

osul coapsei

~--- rotula

oasele gambei

oasele piciorului

VEDERE ANTERIOARĂ

muşchi frontal f ~ os frontal

muşchi orbiculari == Jl I VI orbită

~ maxilar muşchi masticator -1

mandibulă muşchii gacirctului------------

~ claviculă muşchi deltoid

omoplat

muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)

muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali

- II laquo~ţ coloana vertebrală

muşchii antebraţului oasele

] ~ ulnă antebraţului

muşchii macircinii

oasele macircinii

osul sacrummuşchii coapsei

femur - osul coapsei

rotula

bull fibulă----

muşchii gambei __-----J oasele gambei

1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1

Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi

VEDERE PO TERIOARĂ

oasele centurii supenoare

muşchiul deltoid

coaste (12 perechi) muşchiul triceps

humerusshyosul braţului

marele dorsal

coloana vertebrală

muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)

femur - osul vVU

muşchii muşchii coapsei membrului

inferior

___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~

(gemeni)

oasele gambei

-+-1--------- - tendonullui Ahile

~)ro 8 ~ u ro

0 G -

3

~ u o ~ (l)

c

3

~

b

~ () gt

~

os frontal

os parietal

orbită

os nazal

oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)

cavitate nazală

maxilar superior (maxilă)

mandibulă

(maxilar inferior)

os frontaI os

sfenoidos parietal

os nazal

os occipital

os temporal

os zigomatic

orificiul auditiv extern os maxilar

mandibulă

Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei

---~

VEDERE LATERALĂ

~~

CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică

7 perechi de coaste adevărate

3 perechi de coaste false

2 perechi de coaste flotante

os coxal

bull

- regiunea toracică -

arc osos

cartilaj costal

LA BĂRBAT LA FEMEIE

Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 2: Atlas scolar anatomie-

CUPRINS Structura celulei animale 2 Structura internă a muşchiului striat 22 Tipuri de ţesuturi - imagini microscopice 233 Sistemul digestiv Elementele figurate ale sacircngelui 4 Mandibula şi tipurile de dinti 24 Neuronul 5 Măduva spinării 6

7

diferiţilor centri nervoşi 8 Sistemul respirator 28

Căi digestive şi căi respiratoriiStructura globului ocular 9 Structura urechii 1 O Laringe 29 Structura limbii 11 Sistemul circulator 30 Structura pielii 12 Inima 31 Sistemul endocrin 13 Scheletul fătului la 4 luni 14 Sistemullocomotor - vedere anterioară 15 Sistemullocomotor - vedere posterioară 16 Scheletul capului 17 Cavitatea toracică Bazinul 18 Sistemul reproducător feminin 36

Coloana vertebrală Tipuri de vertebre 19 Sistemul reproducător masculin 37 Tipuri de articulaţii 20 Ovulaţia fecundatia nidatia 38 Structura osului lung 21 Etapele dezvoltării embrionului uman 39

Secţiune longitudinală prin encefal Faţa externă a encefalului Localizări ale Ficatul şi pancreasul 27

Structura stomacului 25

Structura intestinului subţire 26

Structura peretilor vaselor sangvine 32

Sistemul limfatic 33

Sistemul excretor 34

Structura internă a rinichiului 35

BlliLIOGRAFIE SELECTIVĂ bull Cacircrrnaciu R Niculescu C TH Leila Torsan Anatomia şi fiziologia omului - icircndrumător pentru elevi

Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1983 bull Tatiana Ţipiic Stoica N Anatomia şi fiziologia omului (voI 1) Editura Aktis Bucureşti 1996 bull Teodorescu Dem Mic atlas de anatomia omului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1982 bull Atlas de anatomia omului (voI 1) Moscova Editura Medicina 1978 bull Biosphere the realm oflife Scott Foresman and company 1984 bull Understanding biology Mosby College Publishing 1986

Redactor Tehnoredactor Coperta şi grafica

AUGUSTINA SmoEscu CORINA RONCEA WALTER RIESS

Editura CORINT Str Teodosie Rudeanu nr21 Sector 1 Bucureşti

Tel 2221949 2231928 Fax 2224034 E-mail corintdntro

Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii CORINT

ISBN 973-653-192-9

Format 8 61x86 Coli tipo 5

Tiparul executat la Tipografia ROMPRINT

Celula este unitatea morfofuncţională şi genetică a organismelor vii Componentele fundamentale ale celulei sunt citoplasma nucleul şi membrana celulară

reticul endoplasmatic neted

centrozomi

ribozomi

vezicule Golgi

bull shy

bull -4 e

j

bull

mitocondrie membrana membrana nucleu microvili complex celulară nucleului Golgi

ORGANITE CELULARE

COMPLEX GOLGI RETICUL

ENDOPLASMATIC RUGOS MITOCONDRIE

[

ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR NETED STRIAT DE TIP CARDIAC

- alcătuit din fibre muscushy - alcătuit din fibre muscushy - formează miocardul fibre lare netede omogene cu lare striate celule alungite cu musculare striate cu un singur aspect fusiform Icircn partea numeroşi nuclei situaţi perishy nucleu dispuse icircn reţea artishycentrală icircngroşată este situat feric cu aspect striat culate prin discuri intercolare nucleul

ŢESUT EPITELIAL MULTISTRATIFICAT 1 bull bull

ŢESUT NERVOS - alcătuit din celule stracircns legate icircntre ele - format din celule specializate numite neushyaşezate icircn mai multe straturi roni şi celule cu rol de hranire şi susţinere a

neuronilor (celule gliale)

~~~~~~lt- K ~ amp- -shyIf ~~~ bull j J ~~ = _~~ J J 4 bull J-~ ~~-~ bull J

J _tol ~fi (7middotiT~~ j ~ J 1 J ~ - 4 -~ f- -gt lt middott~) ~

gt

1 ţ~ jo~j~ 1(~ bull ~ t ~ ~j~1~1 ~ )ţj 1

bull ~ ~L~ - j ldegţJj ~4 r J i~ 1 lt i) ~ bull ~~ ~f ~1~ ~~ t t~ middotfmiddoti

tft bull 1 ţi L i l - ~ ~ f fI~~~~ -~ t ~ )~j~ ~ l bull ~J ~ ~n bull

ŢESUT OSOS COMPACT ŢESUT OSOS SPONGIOS

- alcătuit din canale haversiene lame osoase - este format din lame osoase care delimishyconcentrice şi celule osoase aşezate icircn cavităţi tează cavităţi de diferite mărimi icircn care se află osoase măduvă roşie

ELEMENTELE FIGURATE ALE SAcircNGELUI

Sacircngele este o varietate de ţesut conjunctiv cu substanţa fundamentală lichidă

GLOBULE ROŞII (HEMATII) - imagine electronomicroscopică Hematiile sunt celule anuc1eate de formă discoidală biconcavă care conţin hemoglobină

Granulocite

GLOBULE ALBE (LEUCOCITE)

- imagini microscopice -Monocite Limfocite

Leucocitele sunt celule mobile capabile să emită pseudopode

TROMBOCITE (plachete sangvine) - imagini microscopiceshy- sunt fragmente celulare anuc1eate de formă variabilă

-------

NEURONUL

Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos alcătuită din corp celular şi prelunshygiri (dendrite şi axon)

axon

nucleu ___ teacă de mielină

corpul celular e--- d I

dendrite e~-_ _ -----~

strangulaţie Ranvier

C arborizaţi~ terminală a axonulUl

r- =- butoni terminali shy

dendrite

corp celular

axon U

Legătura dintre fibra nershyvoasă şi fibra musculară se numeşte placă motone

Icircn apropierea fibrei muscushylare axonul neuronului icircşi

pierde teaca de mielină şi se sensul conducerii ramifică icircn numeroşi bltoni tershy influxului nervos minali care pătrund icircn nişte adacircncituri din membrana fibrei

fibre muscularemusculare Astfel se transmite impulsul nervos de la terrninaţiile nervoase la fibrele musculare

PLACĂ MOTORlE

Măduva spinării este aşezată icircn canalul vertebral şi are formă cilindrică Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dispuse longitudinal

MĂDUVA SPINĂRII (secţiune transversală)

- imagine microscopică shy

canal ependimar

~~~ -substanţă

albă

cenuşle

şanţ posterior şanţ lateral

-~+JA~=~===========- coarne posterioare

cordoane de substanţă albă

rădăcina ventrală

(motorie)

~~~-l--------- substanţă cenuşie

coarne anterioare

şanţ anterior (fisura mediană

anterioară)

ttffilţ---=--~-- piamater cele 3

foiţe ale meningelui

care protejează măduva

SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopica shy

este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale

SUBSTANŢA ALBĂ DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopică shy

este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale

creierul mare

corpul calos (substanţă albă)

glandă hipofiză

11 1

SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRIN ENCEFAL

piele

cuti~ cramana

meninge

glandă

epifiză

scoarţă cerebrală

scoarţă

cerebeloasă

creierul mic (cerebel)

trunchi cerebral

emisferă cerebrală

emisferă cerebeloasă

CREIER UMAN - fotografia unei secţiuni longitudinale shy

bulb rahidian

rshy--shy

----=-- shy

centrul icircnţelegerii cuvintelor auzite

centrul icircnţelegerii cuvintelor scrise

I (

I aPltI vizuală

I -1 I

I I

şanţuri superficiale

lob frontal

şanţ profund

lob temporal

Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adacircnci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adacircnci acestea la racircndullor delimitacircnd girusuri

~~ __----shy - şanţ profund

lob parietal

~ lob occipital

cerebel

bulb rahidian

LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI

Icircn emisferele cerebrale substanţa cenuşie este dispusă la exterior formacircnd scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale

scoarţă

cerebrală

bull centrul scrisului

bull centrul vorbirii

bull centrul gustului

aria auditivă

bull

bull

STRUCTURA GLOBULUI OCULAR

ligament care menţine poziţia

cristalinului

sclerotică

(tunica externă)

pata galbenă

pupila venă

arteră

pata oarbă

iris ~

r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)

retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular

I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy

optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului

3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi

~

zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy

ureche ureche externă medie ureche internă

II II

conduct auditiv

exte

canale fibre semicirculare nervoase

lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio

timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală

şi scăriţă)

utriculă nervul auzului şi echilibrului

melc membranos

saculă

canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului

Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos

LABIRINT MEMBRANOS

omuşor--------__________~________~

rădăcina

limbii

amigdală

papile circumvalate ve

papile foliate ~ C

corpul limbii

Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar

_-----____________ vacircrful limbii

Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii

celule ~~ senzitive

celule de susţinere

fibre nervoase senzitive

a

PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy

STRUCTURA PIELII

receptor tactil

zonă de papile dennice

muşchi

al firulUI de păr ] epidennă fibre

dennăbulbul firului

---~k----I---I---f-- de păr

arteră

venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee

I

Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice

RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)

- imagine microscopică shy

-~~~--~~~---dennă

epidennă

PIELE - imagine microscopică shy

totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism

Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge

plămacircn

glande suprarenale

rinichi

ovare

laringe

lobi r= r

trahee

epifiză

~l - hipofiză

tiroidă

trahee

~ ~~

TIROIDA - faţa anterioară -

este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi

printr-un istm

TIROIDA - faţa posterioară -

prezintă patru glande mici numite paratiroide

paratiroide

inimă

pancreas

d

testicule

[----

Sistemul endocrin cuprinde

SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI

os parietal

os VAljUl

os frontal

oase nazale

maxilar

vertebră cervicală atlas

vertebră toracală

falange

------ - vertebră 10mbară

coaste

vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical

oasele centurii inferioare c~-----~

osul coapsei

~--- rotula

oasele gambei

oasele piciorului

VEDERE ANTERIOARĂ

muşchi frontal f ~ os frontal

muşchi orbiculari == Jl I VI orbită

~ maxilar muşchi masticator -1

mandibulă muşchii gacirctului------------

~ claviculă muşchi deltoid

omoplat

muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)

muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali

- II laquo~ţ coloana vertebrală

muşchii antebraţului oasele

] ~ ulnă antebraţului

muşchii macircinii

oasele macircinii

osul sacrummuşchii coapsei

femur - osul coapsei

rotula

bull fibulă----

muşchii gambei __-----J oasele gambei

1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1

Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi

VEDERE PO TERIOARĂ

oasele centurii supenoare

muşchiul deltoid

coaste (12 perechi) muşchiul triceps

humerusshyosul braţului

marele dorsal

coloana vertebrală

muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)

femur - osul vVU

muşchii muşchii coapsei membrului

inferior

___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~

(gemeni)

oasele gambei

-+-1--------- - tendonullui Ahile

~)ro 8 ~ u ro

0 G -

3

~ u o ~ (l)

c

3

~

b

~ () gt

~

os frontal

os parietal

orbită

os nazal

oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)

cavitate nazală

maxilar superior (maxilă)

mandibulă

(maxilar inferior)

os frontaI os

sfenoidos parietal

os nazal

os occipital

os temporal

os zigomatic

orificiul auditiv extern os maxilar

mandibulă

Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei

---~

VEDERE LATERALĂ

~~

CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică

7 perechi de coaste adevărate

3 perechi de coaste false

2 perechi de coaste flotante

os coxal

bull

- regiunea toracică -

arc osos

cartilaj costal

LA BĂRBAT LA FEMEIE

Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 3: Atlas scolar anatomie-

Celula este unitatea morfofuncţională şi genetică a organismelor vii Componentele fundamentale ale celulei sunt citoplasma nucleul şi membrana celulară

reticul endoplasmatic neted

centrozomi

ribozomi

vezicule Golgi

bull shy

bull -4 e

j

bull

mitocondrie membrana membrana nucleu microvili complex celulară nucleului Golgi

ORGANITE CELULARE

COMPLEX GOLGI RETICUL

ENDOPLASMATIC RUGOS MITOCONDRIE

[

ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR NETED STRIAT DE TIP CARDIAC

- alcătuit din fibre muscushy - alcătuit din fibre muscushy - formează miocardul fibre lare netede omogene cu lare striate celule alungite cu musculare striate cu un singur aspect fusiform Icircn partea numeroşi nuclei situaţi perishy nucleu dispuse icircn reţea artishycentrală icircngroşată este situat feric cu aspect striat culate prin discuri intercolare nucleul

ŢESUT EPITELIAL MULTISTRATIFICAT 1 bull bull

ŢESUT NERVOS - alcătuit din celule stracircns legate icircntre ele - format din celule specializate numite neushyaşezate icircn mai multe straturi roni şi celule cu rol de hranire şi susţinere a

neuronilor (celule gliale)

~~~~~~lt- K ~ amp- -shyIf ~~~ bull j J ~~ = _~~ J J 4 bull J-~ ~~-~ bull J

J _tol ~fi (7middotiT~~ j ~ J 1 J ~ - 4 -~ f- -gt lt middott~) ~

gt

1 ţ~ jo~j~ 1(~ bull ~ t ~ ~j~1~1 ~ )ţj 1

bull ~ ~L~ - j ldegţJj ~4 r J i~ 1 lt i) ~ bull ~~ ~f ~1~ ~~ t t~ middotfmiddoti

tft bull 1 ţi L i l - ~ ~ f fI~~~~ -~ t ~ )~j~ ~ l bull ~J ~ ~n bull

ŢESUT OSOS COMPACT ŢESUT OSOS SPONGIOS

- alcătuit din canale haversiene lame osoase - este format din lame osoase care delimishyconcentrice şi celule osoase aşezate icircn cavităţi tează cavităţi de diferite mărimi icircn care se află osoase măduvă roşie

ELEMENTELE FIGURATE ALE SAcircNGELUI

Sacircngele este o varietate de ţesut conjunctiv cu substanţa fundamentală lichidă

GLOBULE ROŞII (HEMATII) - imagine electronomicroscopică Hematiile sunt celule anuc1eate de formă discoidală biconcavă care conţin hemoglobină

Granulocite

GLOBULE ALBE (LEUCOCITE)

- imagini microscopice -Monocite Limfocite

Leucocitele sunt celule mobile capabile să emită pseudopode

TROMBOCITE (plachete sangvine) - imagini microscopiceshy- sunt fragmente celulare anuc1eate de formă variabilă

-------

NEURONUL

Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos alcătuită din corp celular şi prelunshygiri (dendrite şi axon)

axon

nucleu ___ teacă de mielină

corpul celular e--- d I

dendrite e~-_ _ -----~

strangulaţie Ranvier

C arborizaţi~ terminală a axonulUl

r- =- butoni terminali shy

dendrite

corp celular

axon U

Legătura dintre fibra nershyvoasă şi fibra musculară se numeşte placă motone

Icircn apropierea fibrei muscushylare axonul neuronului icircşi

pierde teaca de mielină şi se sensul conducerii ramifică icircn numeroşi bltoni tershy influxului nervos minali care pătrund icircn nişte adacircncituri din membrana fibrei

fibre muscularemusculare Astfel se transmite impulsul nervos de la terrninaţiile nervoase la fibrele musculare

PLACĂ MOTORlE

Măduva spinării este aşezată icircn canalul vertebral şi are formă cilindrică Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dispuse longitudinal

MĂDUVA SPINĂRII (secţiune transversală)

- imagine microscopică shy

canal ependimar

~~~ -substanţă

albă

cenuşle

şanţ posterior şanţ lateral

-~+JA~=~===========- coarne posterioare

cordoane de substanţă albă

rădăcina ventrală

(motorie)

~~~-l--------- substanţă cenuşie

coarne anterioare

şanţ anterior (fisura mediană

anterioară)

ttffilţ---=--~-- piamater cele 3

foiţe ale meningelui

care protejează măduva

SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopica shy

este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale

SUBSTANŢA ALBĂ DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopică shy

este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale

creierul mare

corpul calos (substanţă albă)

glandă hipofiză

11 1

SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRIN ENCEFAL

piele

cuti~ cramana

meninge

glandă

epifiză

scoarţă cerebrală

scoarţă

cerebeloasă

creierul mic (cerebel)

trunchi cerebral

emisferă cerebrală

emisferă cerebeloasă

CREIER UMAN - fotografia unei secţiuni longitudinale shy

bulb rahidian

rshy--shy

----=-- shy

centrul icircnţelegerii cuvintelor auzite

centrul icircnţelegerii cuvintelor scrise

I (

I aPltI vizuală

I -1 I

I I

şanţuri superficiale

lob frontal

şanţ profund

lob temporal

Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adacircnci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adacircnci acestea la racircndullor delimitacircnd girusuri

~~ __----shy - şanţ profund

lob parietal

~ lob occipital

cerebel

bulb rahidian

LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI

Icircn emisferele cerebrale substanţa cenuşie este dispusă la exterior formacircnd scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale

scoarţă

cerebrală

bull centrul scrisului

bull centrul vorbirii

bull centrul gustului

aria auditivă

bull

bull

STRUCTURA GLOBULUI OCULAR

ligament care menţine poziţia

cristalinului

sclerotică

(tunica externă)

pata galbenă

pupila venă

arteră

pata oarbă

iris ~

r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)

retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular

I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy

optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului

3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi

~

zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy

ureche ureche externă medie ureche internă

II II

conduct auditiv

exte

canale fibre semicirculare nervoase

lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio

timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală

şi scăriţă)

utriculă nervul auzului şi echilibrului

melc membranos

saculă

canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului

Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos

LABIRINT MEMBRANOS

omuşor--------__________~________~

rădăcina

limbii

amigdală

papile circumvalate ve

papile foliate ~ C

corpul limbii

Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar

_-----____________ vacircrful limbii

Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii

celule ~~ senzitive

celule de susţinere

fibre nervoase senzitive

a

PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy

STRUCTURA PIELII

receptor tactil

zonă de papile dennice

muşchi

al firulUI de păr ] epidennă fibre

dennăbulbul firului

---~k----I---I---f-- de păr

arteră

venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee

I

Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice

RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)

- imagine microscopică shy

-~~~--~~~---dennă

epidennă

PIELE - imagine microscopică shy

totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism

Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge

plămacircn

glande suprarenale

rinichi

ovare

laringe

lobi r= r

trahee

epifiză

~l - hipofiză

tiroidă

trahee

~ ~~

TIROIDA - faţa anterioară -

este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi

printr-un istm

TIROIDA - faţa posterioară -

prezintă patru glande mici numite paratiroide

paratiroide

inimă

pancreas

d

testicule

[----

Sistemul endocrin cuprinde

SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI

os parietal

os VAljUl

os frontal

oase nazale

maxilar

vertebră cervicală atlas

vertebră toracală

falange

------ - vertebră 10mbară

coaste

vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical

oasele centurii inferioare c~-----~

osul coapsei

~--- rotula

oasele gambei

oasele piciorului

VEDERE ANTERIOARĂ

muşchi frontal f ~ os frontal

muşchi orbiculari == Jl I VI orbită

~ maxilar muşchi masticator -1

mandibulă muşchii gacirctului------------

~ claviculă muşchi deltoid

omoplat

muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)

muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali

- II laquo~ţ coloana vertebrală

muşchii antebraţului oasele

] ~ ulnă antebraţului

muşchii macircinii

oasele macircinii

osul sacrummuşchii coapsei

femur - osul coapsei

rotula

bull fibulă----

muşchii gambei __-----J oasele gambei

1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1

Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi

VEDERE PO TERIOARĂ

oasele centurii supenoare

muşchiul deltoid

coaste (12 perechi) muşchiul triceps

humerusshyosul braţului

marele dorsal

coloana vertebrală

muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)

femur - osul vVU

muşchii muşchii coapsei membrului

inferior

___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~

(gemeni)

oasele gambei

-+-1--------- - tendonullui Ahile

~)ro 8 ~ u ro

0 G -

3

~ u o ~ (l)

c

3

~

b

~ () gt

~

os frontal

os parietal

orbită

os nazal

oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)

cavitate nazală

maxilar superior (maxilă)

mandibulă

(maxilar inferior)

os frontaI os

sfenoidos parietal

os nazal

os occipital

os temporal

os zigomatic

orificiul auditiv extern os maxilar

mandibulă

Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei

---~

VEDERE LATERALĂ

~~

CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică

7 perechi de coaste adevărate

3 perechi de coaste false

2 perechi de coaste flotante

os coxal

bull

- regiunea toracică -

arc osos

cartilaj costal

LA BĂRBAT LA FEMEIE

Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 4: Atlas scolar anatomie-

[

ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR NETED STRIAT DE TIP CARDIAC

- alcătuit din fibre muscushy - alcătuit din fibre muscushy - formează miocardul fibre lare netede omogene cu lare striate celule alungite cu musculare striate cu un singur aspect fusiform Icircn partea numeroşi nuclei situaţi perishy nucleu dispuse icircn reţea artishycentrală icircngroşată este situat feric cu aspect striat culate prin discuri intercolare nucleul

ŢESUT EPITELIAL MULTISTRATIFICAT 1 bull bull

ŢESUT NERVOS - alcătuit din celule stracircns legate icircntre ele - format din celule specializate numite neushyaşezate icircn mai multe straturi roni şi celule cu rol de hranire şi susţinere a

neuronilor (celule gliale)

~~~~~~lt- K ~ amp- -shyIf ~~~ bull j J ~~ = _~~ J J 4 bull J-~ ~~-~ bull J

J _tol ~fi (7middotiT~~ j ~ J 1 J ~ - 4 -~ f- -gt lt middott~) ~

gt

1 ţ~ jo~j~ 1(~ bull ~ t ~ ~j~1~1 ~ )ţj 1

bull ~ ~L~ - j ldegţJj ~4 r J i~ 1 lt i) ~ bull ~~ ~f ~1~ ~~ t t~ middotfmiddoti

tft bull 1 ţi L i l - ~ ~ f fI~~~~ -~ t ~ )~j~ ~ l bull ~J ~ ~n bull

ŢESUT OSOS COMPACT ŢESUT OSOS SPONGIOS

- alcătuit din canale haversiene lame osoase - este format din lame osoase care delimishyconcentrice şi celule osoase aşezate icircn cavităţi tează cavităţi de diferite mărimi icircn care se află osoase măduvă roşie

ELEMENTELE FIGURATE ALE SAcircNGELUI

Sacircngele este o varietate de ţesut conjunctiv cu substanţa fundamentală lichidă

GLOBULE ROŞII (HEMATII) - imagine electronomicroscopică Hematiile sunt celule anuc1eate de formă discoidală biconcavă care conţin hemoglobină

Granulocite

GLOBULE ALBE (LEUCOCITE)

- imagini microscopice -Monocite Limfocite

Leucocitele sunt celule mobile capabile să emită pseudopode

TROMBOCITE (plachete sangvine) - imagini microscopiceshy- sunt fragmente celulare anuc1eate de formă variabilă

-------

NEURONUL

Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos alcătuită din corp celular şi prelunshygiri (dendrite şi axon)

axon

nucleu ___ teacă de mielină

corpul celular e--- d I

dendrite e~-_ _ -----~

strangulaţie Ranvier

C arborizaţi~ terminală a axonulUl

r- =- butoni terminali shy

dendrite

corp celular

axon U

Legătura dintre fibra nershyvoasă şi fibra musculară se numeşte placă motone

Icircn apropierea fibrei muscushylare axonul neuronului icircşi

pierde teaca de mielină şi se sensul conducerii ramifică icircn numeroşi bltoni tershy influxului nervos minali care pătrund icircn nişte adacircncituri din membrana fibrei

fibre muscularemusculare Astfel se transmite impulsul nervos de la terrninaţiile nervoase la fibrele musculare

PLACĂ MOTORlE

Măduva spinării este aşezată icircn canalul vertebral şi are formă cilindrică Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dispuse longitudinal

MĂDUVA SPINĂRII (secţiune transversală)

- imagine microscopică shy

canal ependimar

~~~ -substanţă

albă

cenuşle

şanţ posterior şanţ lateral

-~+JA~=~===========- coarne posterioare

cordoane de substanţă albă

rădăcina ventrală

(motorie)

~~~-l--------- substanţă cenuşie

coarne anterioare

şanţ anterior (fisura mediană

anterioară)

ttffilţ---=--~-- piamater cele 3

foiţe ale meningelui

care protejează măduva

SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopica shy

este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale

SUBSTANŢA ALBĂ DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopică shy

este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale

creierul mare

corpul calos (substanţă albă)

glandă hipofiză

11 1

SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRIN ENCEFAL

piele

cuti~ cramana

meninge

glandă

epifiză

scoarţă cerebrală

scoarţă

cerebeloasă

creierul mic (cerebel)

trunchi cerebral

emisferă cerebrală

emisferă cerebeloasă

CREIER UMAN - fotografia unei secţiuni longitudinale shy

bulb rahidian

rshy--shy

----=-- shy

centrul icircnţelegerii cuvintelor auzite

centrul icircnţelegerii cuvintelor scrise

I (

I aPltI vizuală

I -1 I

I I

şanţuri superficiale

lob frontal

şanţ profund

lob temporal

Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adacircnci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adacircnci acestea la racircndullor delimitacircnd girusuri

~~ __----shy - şanţ profund

lob parietal

~ lob occipital

cerebel

bulb rahidian

LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI

Icircn emisferele cerebrale substanţa cenuşie este dispusă la exterior formacircnd scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale

scoarţă

cerebrală

bull centrul scrisului

bull centrul vorbirii

bull centrul gustului

aria auditivă

bull

bull

STRUCTURA GLOBULUI OCULAR

ligament care menţine poziţia

cristalinului

sclerotică

(tunica externă)

pata galbenă

pupila venă

arteră

pata oarbă

iris ~

r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)

retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular

I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy

optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului

3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi

~

zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy

ureche ureche externă medie ureche internă

II II

conduct auditiv

exte

canale fibre semicirculare nervoase

lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio

timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală

şi scăriţă)

utriculă nervul auzului şi echilibrului

melc membranos

saculă

canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului

Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos

LABIRINT MEMBRANOS

omuşor--------__________~________~

rădăcina

limbii

amigdală

papile circumvalate ve

papile foliate ~ C

corpul limbii

Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar

_-----____________ vacircrful limbii

Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii

celule ~~ senzitive

celule de susţinere

fibre nervoase senzitive

a

PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy

STRUCTURA PIELII

receptor tactil

zonă de papile dennice

muşchi

al firulUI de păr ] epidennă fibre

dennăbulbul firului

---~k----I---I---f-- de păr

arteră

venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee

I

Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice

RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)

- imagine microscopică shy

-~~~--~~~---dennă

epidennă

PIELE - imagine microscopică shy

totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism

Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge

plămacircn

glande suprarenale

rinichi

ovare

laringe

lobi r= r

trahee

epifiză

~l - hipofiză

tiroidă

trahee

~ ~~

TIROIDA - faţa anterioară -

este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi

printr-un istm

TIROIDA - faţa posterioară -

prezintă patru glande mici numite paratiroide

paratiroide

inimă

pancreas

d

testicule

[----

Sistemul endocrin cuprinde

SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI

os parietal

os VAljUl

os frontal

oase nazale

maxilar

vertebră cervicală atlas

vertebră toracală

falange

------ - vertebră 10mbară

coaste

vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical

oasele centurii inferioare c~-----~

osul coapsei

~--- rotula

oasele gambei

oasele piciorului

VEDERE ANTERIOARĂ

muşchi frontal f ~ os frontal

muşchi orbiculari == Jl I VI orbită

~ maxilar muşchi masticator -1

mandibulă muşchii gacirctului------------

~ claviculă muşchi deltoid

omoplat

muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)

muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali

- II laquo~ţ coloana vertebrală

muşchii antebraţului oasele

] ~ ulnă antebraţului

muşchii macircinii

oasele macircinii

osul sacrummuşchii coapsei

femur - osul coapsei

rotula

bull fibulă----

muşchii gambei __-----J oasele gambei

1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1

Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi

VEDERE PO TERIOARĂ

oasele centurii supenoare

muşchiul deltoid

coaste (12 perechi) muşchiul triceps

humerusshyosul braţului

marele dorsal

coloana vertebrală

muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)

femur - osul vVU

muşchii muşchii coapsei membrului

inferior

___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~

(gemeni)

oasele gambei

-+-1--------- - tendonullui Ahile

~)ro 8 ~ u ro

0 G -

3

~ u o ~ (l)

c

3

~

b

~ () gt

~

os frontal

os parietal

orbită

os nazal

oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)

cavitate nazală

maxilar superior (maxilă)

mandibulă

(maxilar inferior)

os frontaI os

sfenoidos parietal

os nazal

os occipital

os temporal

os zigomatic

orificiul auditiv extern os maxilar

mandibulă

Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei

---~

VEDERE LATERALĂ

~~

CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică

7 perechi de coaste adevărate

3 perechi de coaste false

2 perechi de coaste flotante

os coxal

bull

- regiunea toracică -

arc osos

cartilaj costal

LA BĂRBAT LA FEMEIE

Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 5: Atlas scolar anatomie-

ELEMENTELE FIGURATE ALE SAcircNGELUI

Sacircngele este o varietate de ţesut conjunctiv cu substanţa fundamentală lichidă

GLOBULE ROŞII (HEMATII) - imagine electronomicroscopică Hematiile sunt celule anuc1eate de formă discoidală biconcavă care conţin hemoglobină

Granulocite

GLOBULE ALBE (LEUCOCITE)

- imagini microscopice -Monocite Limfocite

Leucocitele sunt celule mobile capabile să emită pseudopode

TROMBOCITE (plachete sangvine) - imagini microscopiceshy- sunt fragmente celulare anuc1eate de formă variabilă

-------

NEURONUL

Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos alcătuită din corp celular şi prelunshygiri (dendrite şi axon)

axon

nucleu ___ teacă de mielină

corpul celular e--- d I

dendrite e~-_ _ -----~

strangulaţie Ranvier

C arborizaţi~ terminală a axonulUl

r- =- butoni terminali shy

dendrite

corp celular

axon U

Legătura dintre fibra nershyvoasă şi fibra musculară se numeşte placă motone

Icircn apropierea fibrei muscushylare axonul neuronului icircşi

pierde teaca de mielină şi se sensul conducerii ramifică icircn numeroşi bltoni tershy influxului nervos minali care pătrund icircn nişte adacircncituri din membrana fibrei

fibre muscularemusculare Astfel se transmite impulsul nervos de la terrninaţiile nervoase la fibrele musculare

PLACĂ MOTORlE

Măduva spinării este aşezată icircn canalul vertebral şi are formă cilindrică Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dispuse longitudinal

MĂDUVA SPINĂRII (secţiune transversală)

- imagine microscopică shy

canal ependimar

~~~ -substanţă

albă

cenuşle

şanţ posterior şanţ lateral

-~+JA~=~===========- coarne posterioare

cordoane de substanţă albă

rădăcina ventrală

(motorie)

~~~-l--------- substanţă cenuşie

coarne anterioare

şanţ anterior (fisura mediană

anterioară)

ttffilţ---=--~-- piamater cele 3

foiţe ale meningelui

care protejează măduva

SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopica shy

este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale

SUBSTANŢA ALBĂ DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopică shy

este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale

creierul mare

corpul calos (substanţă albă)

glandă hipofiză

11 1

SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRIN ENCEFAL

piele

cuti~ cramana

meninge

glandă

epifiză

scoarţă cerebrală

scoarţă

cerebeloasă

creierul mic (cerebel)

trunchi cerebral

emisferă cerebrală

emisferă cerebeloasă

CREIER UMAN - fotografia unei secţiuni longitudinale shy

bulb rahidian

rshy--shy

----=-- shy

centrul icircnţelegerii cuvintelor auzite

centrul icircnţelegerii cuvintelor scrise

I (

I aPltI vizuală

I -1 I

I I

şanţuri superficiale

lob frontal

şanţ profund

lob temporal

Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adacircnci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adacircnci acestea la racircndullor delimitacircnd girusuri

~~ __----shy - şanţ profund

lob parietal

~ lob occipital

cerebel

bulb rahidian

LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI

Icircn emisferele cerebrale substanţa cenuşie este dispusă la exterior formacircnd scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale

scoarţă

cerebrală

bull centrul scrisului

bull centrul vorbirii

bull centrul gustului

aria auditivă

bull

bull

STRUCTURA GLOBULUI OCULAR

ligament care menţine poziţia

cristalinului

sclerotică

(tunica externă)

pata galbenă

pupila venă

arteră

pata oarbă

iris ~

r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)

retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular

I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy

optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului

3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi

~

zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy

ureche ureche externă medie ureche internă

II II

conduct auditiv

exte

canale fibre semicirculare nervoase

lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio

timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală

şi scăriţă)

utriculă nervul auzului şi echilibrului

melc membranos

saculă

canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului

Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos

LABIRINT MEMBRANOS

omuşor--------__________~________~

rădăcina

limbii

amigdală

papile circumvalate ve

papile foliate ~ C

corpul limbii

Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar

_-----____________ vacircrful limbii

Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii

celule ~~ senzitive

celule de susţinere

fibre nervoase senzitive

a

PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy

STRUCTURA PIELII

receptor tactil

zonă de papile dennice

muşchi

al firulUI de păr ] epidennă fibre

dennăbulbul firului

---~k----I---I---f-- de păr

arteră

venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee

I

Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice

RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)

- imagine microscopică shy

-~~~--~~~---dennă

epidennă

PIELE - imagine microscopică shy

totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism

Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge

plămacircn

glande suprarenale

rinichi

ovare

laringe

lobi r= r

trahee

epifiză

~l - hipofiză

tiroidă

trahee

~ ~~

TIROIDA - faţa anterioară -

este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi

printr-un istm

TIROIDA - faţa posterioară -

prezintă patru glande mici numite paratiroide

paratiroide

inimă

pancreas

d

testicule

[----

Sistemul endocrin cuprinde

SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI

os parietal

os VAljUl

os frontal

oase nazale

maxilar

vertebră cervicală atlas

vertebră toracală

falange

------ - vertebră 10mbară

coaste

vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical

oasele centurii inferioare c~-----~

osul coapsei

~--- rotula

oasele gambei

oasele piciorului

VEDERE ANTERIOARĂ

muşchi frontal f ~ os frontal

muşchi orbiculari == Jl I VI orbită

~ maxilar muşchi masticator -1

mandibulă muşchii gacirctului------------

~ claviculă muşchi deltoid

omoplat

muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)

muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali

- II laquo~ţ coloana vertebrală

muşchii antebraţului oasele

] ~ ulnă antebraţului

muşchii macircinii

oasele macircinii

osul sacrummuşchii coapsei

femur - osul coapsei

rotula

bull fibulă----

muşchii gambei __-----J oasele gambei

1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1

Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi

VEDERE PO TERIOARĂ

oasele centurii supenoare

muşchiul deltoid

coaste (12 perechi) muşchiul triceps

humerusshyosul braţului

marele dorsal

coloana vertebrală

muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)

femur - osul vVU

muşchii muşchii coapsei membrului

inferior

___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~

(gemeni)

oasele gambei

-+-1--------- - tendonullui Ahile

~)ro 8 ~ u ro

0 G -

3

~ u o ~ (l)

c

3

~

b

~ () gt

~

os frontal

os parietal

orbită

os nazal

oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)

cavitate nazală

maxilar superior (maxilă)

mandibulă

(maxilar inferior)

os frontaI os

sfenoidos parietal

os nazal

os occipital

os temporal

os zigomatic

orificiul auditiv extern os maxilar

mandibulă

Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei

---~

VEDERE LATERALĂ

~~

CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică

7 perechi de coaste adevărate

3 perechi de coaste false

2 perechi de coaste flotante

os coxal

bull

- regiunea toracică -

arc osos

cartilaj costal

LA BĂRBAT LA FEMEIE

Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 6: Atlas scolar anatomie-

-------

NEURONUL

Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos alcătuită din corp celular şi prelunshygiri (dendrite şi axon)

axon

nucleu ___ teacă de mielină

corpul celular e--- d I

dendrite e~-_ _ -----~

strangulaţie Ranvier

C arborizaţi~ terminală a axonulUl

r- =- butoni terminali shy

dendrite

corp celular

axon U

Legătura dintre fibra nershyvoasă şi fibra musculară se numeşte placă motone

Icircn apropierea fibrei muscushylare axonul neuronului icircşi

pierde teaca de mielină şi se sensul conducerii ramifică icircn numeroşi bltoni tershy influxului nervos minali care pătrund icircn nişte adacircncituri din membrana fibrei

fibre muscularemusculare Astfel se transmite impulsul nervos de la terrninaţiile nervoase la fibrele musculare

PLACĂ MOTORlE

Măduva spinării este aşezată icircn canalul vertebral şi are formă cilindrică Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dispuse longitudinal

MĂDUVA SPINĂRII (secţiune transversală)

- imagine microscopică shy

canal ependimar

~~~ -substanţă

albă

cenuşle

şanţ posterior şanţ lateral

-~+JA~=~===========- coarne posterioare

cordoane de substanţă albă

rădăcina ventrală

(motorie)

~~~-l--------- substanţă cenuşie

coarne anterioare

şanţ anterior (fisura mediană

anterioară)

ttffilţ---=--~-- piamater cele 3

foiţe ale meningelui

care protejează măduva

SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopica shy

este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale

SUBSTANŢA ALBĂ DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopică shy

este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale

creierul mare

corpul calos (substanţă albă)

glandă hipofiză

11 1

SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRIN ENCEFAL

piele

cuti~ cramana

meninge

glandă

epifiză

scoarţă cerebrală

scoarţă

cerebeloasă

creierul mic (cerebel)

trunchi cerebral

emisferă cerebrală

emisferă cerebeloasă

CREIER UMAN - fotografia unei secţiuni longitudinale shy

bulb rahidian

rshy--shy

----=-- shy

centrul icircnţelegerii cuvintelor auzite

centrul icircnţelegerii cuvintelor scrise

I (

I aPltI vizuală

I -1 I

I I

şanţuri superficiale

lob frontal

şanţ profund

lob temporal

Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adacircnci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adacircnci acestea la racircndullor delimitacircnd girusuri

~~ __----shy - şanţ profund

lob parietal

~ lob occipital

cerebel

bulb rahidian

LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI

Icircn emisferele cerebrale substanţa cenuşie este dispusă la exterior formacircnd scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale

scoarţă

cerebrală

bull centrul scrisului

bull centrul vorbirii

bull centrul gustului

aria auditivă

bull

bull

STRUCTURA GLOBULUI OCULAR

ligament care menţine poziţia

cristalinului

sclerotică

(tunica externă)

pata galbenă

pupila venă

arteră

pata oarbă

iris ~

r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)

retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular

I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy

optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului

3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi

~

zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy

ureche ureche externă medie ureche internă

II II

conduct auditiv

exte

canale fibre semicirculare nervoase

lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio

timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală

şi scăriţă)

utriculă nervul auzului şi echilibrului

melc membranos

saculă

canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului

Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos

LABIRINT MEMBRANOS

omuşor--------__________~________~

rădăcina

limbii

amigdală

papile circumvalate ve

papile foliate ~ C

corpul limbii

Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar

_-----____________ vacircrful limbii

Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii

celule ~~ senzitive

celule de susţinere

fibre nervoase senzitive

a

PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy

STRUCTURA PIELII

receptor tactil

zonă de papile dennice

muşchi

al firulUI de păr ] epidennă fibre

dennăbulbul firului

---~k----I---I---f-- de păr

arteră

venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee

I

Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice

RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)

- imagine microscopică shy

-~~~--~~~---dennă

epidennă

PIELE - imagine microscopică shy

totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism

Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge

plămacircn

glande suprarenale

rinichi

ovare

laringe

lobi r= r

trahee

epifiză

~l - hipofiză

tiroidă

trahee

~ ~~

TIROIDA - faţa anterioară -

este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi

printr-un istm

TIROIDA - faţa posterioară -

prezintă patru glande mici numite paratiroide

paratiroide

inimă

pancreas

d

testicule

[----

Sistemul endocrin cuprinde

SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI

os parietal

os VAljUl

os frontal

oase nazale

maxilar

vertebră cervicală atlas

vertebră toracală

falange

------ - vertebră 10mbară

coaste

vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical

oasele centurii inferioare c~-----~

osul coapsei

~--- rotula

oasele gambei

oasele piciorului

VEDERE ANTERIOARĂ

muşchi frontal f ~ os frontal

muşchi orbiculari == Jl I VI orbită

~ maxilar muşchi masticator -1

mandibulă muşchii gacirctului------------

~ claviculă muşchi deltoid

omoplat

muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)

muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali

- II laquo~ţ coloana vertebrală

muşchii antebraţului oasele

] ~ ulnă antebraţului

muşchii macircinii

oasele macircinii

osul sacrummuşchii coapsei

femur - osul coapsei

rotula

bull fibulă----

muşchii gambei __-----J oasele gambei

1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1

Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi

VEDERE PO TERIOARĂ

oasele centurii supenoare

muşchiul deltoid

coaste (12 perechi) muşchiul triceps

humerusshyosul braţului

marele dorsal

coloana vertebrală

muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)

femur - osul vVU

muşchii muşchii coapsei membrului

inferior

___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~

(gemeni)

oasele gambei

-+-1--------- - tendonullui Ahile

~)ro 8 ~ u ro

0 G -

3

~ u o ~ (l)

c

3

~

b

~ () gt

~

os frontal

os parietal

orbită

os nazal

oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)

cavitate nazală

maxilar superior (maxilă)

mandibulă

(maxilar inferior)

os frontaI os

sfenoidos parietal

os nazal

os occipital

os temporal

os zigomatic

orificiul auditiv extern os maxilar

mandibulă

Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei

---~

VEDERE LATERALĂ

~~

CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică

7 perechi de coaste adevărate

3 perechi de coaste false

2 perechi de coaste flotante

os coxal

bull

- regiunea toracică -

arc osos

cartilaj costal

LA BĂRBAT LA FEMEIE

Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 7: Atlas scolar anatomie-

Măduva spinării este aşezată icircn canalul vertebral şi are formă cilindrică Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dispuse longitudinal

MĂDUVA SPINĂRII (secţiune transversală)

- imagine microscopică shy

canal ependimar

~~~ -substanţă

albă

cenuşle

şanţ posterior şanţ lateral

-~+JA~=~===========- coarne posterioare

cordoane de substanţă albă

rădăcina ventrală

(motorie)

~~~-l--------- substanţă cenuşie

coarne anterioare

şanţ anterior (fisura mediană

anterioară)

ttffilţ---=--~-- piamater cele 3

foiţe ale meningelui

care protejează măduva

SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopica shy

este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale

SUBSTANŢA ALBĂ DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopică shy

este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale

creierul mare

corpul calos (substanţă albă)

glandă hipofiză

11 1

SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRIN ENCEFAL

piele

cuti~ cramana

meninge

glandă

epifiză

scoarţă cerebrală

scoarţă

cerebeloasă

creierul mic (cerebel)

trunchi cerebral

emisferă cerebrală

emisferă cerebeloasă

CREIER UMAN - fotografia unei secţiuni longitudinale shy

bulb rahidian

rshy--shy

----=-- shy

centrul icircnţelegerii cuvintelor auzite

centrul icircnţelegerii cuvintelor scrise

I (

I aPltI vizuală

I -1 I

I I

şanţuri superficiale

lob frontal

şanţ profund

lob temporal

Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adacircnci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adacircnci acestea la racircndullor delimitacircnd girusuri

~~ __----shy - şanţ profund

lob parietal

~ lob occipital

cerebel

bulb rahidian

LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI

Icircn emisferele cerebrale substanţa cenuşie este dispusă la exterior formacircnd scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale

scoarţă

cerebrală

bull centrul scrisului

bull centrul vorbirii

bull centrul gustului

aria auditivă

bull

bull

STRUCTURA GLOBULUI OCULAR

ligament care menţine poziţia

cristalinului

sclerotică

(tunica externă)

pata galbenă

pupila venă

arteră

pata oarbă

iris ~

r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)

retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular

I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy

optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului

3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi

~

zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy

ureche ureche externă medie ureche internă

II II

conduct auditiv

exte

canale fibre semicirculare nervoase

lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio

timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală

şi scăriţă)

utriculă nervul auzului şi echilibrului

melc membranos

saculă

canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului

Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos

LABIRINT MEMBRANOS

omuşor--------__________~________~

rădăcina

limbii

amigdală

papile circumvalate ve

papile foliate ~ C

corpul limbii

Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar

_-----____________ vacircrful limbii

Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii

celule ~~ senzitive

celule de susţinere

fibre nervoase senzitive

a

PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy

STRUCTURA PIELII

receptor tactil

zonă de papile dennice

muşchi

al firulUI de păr ] epidennă fibre

dennăbulbul firului

---~k----I---I---f-- de păr

arteră

venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee

I

Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice

RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)

- imagine microscopică shy

-~~~--~~~---dennă

epidennă

PIELE - imagine microscopică shy

totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism

Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge

plămacircn

glande suprarenale

rinichi

ovare

laringe

lobi r= r

trahee

epifiză

~l - hipofiză

tiroidă

trahee

~ ~~

TIROIDA - faţa anterioară -

este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi

printr-un istm

TIROIDA - faţa posterioară -

prezintă patru glande mici numite paratiroide

paratiroide

inimă

pancreas

d

testicule

[----

Sistemul endocrin cuprinde

SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI

os parietal

os VAljUl

os frontal

oase nazale

maxilar

vertebră cervicală atlas

vertebră toracală

falange

------ - vertebră 10mbară

coaste

vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical

oasele centurii inferioare c~-----~

osul coapsei

~--- rotula

oasele gambei

oasele piciorului

VEDERE ANTERIOARĂ

muşchi frontal f ~ os frontal

muşchi orbiculari == Jl I VI orbită

~ maxilar muşchi masticator -1

mandibulă muşchii gacirctului------------

~ claviculă muşchi deltoid

omoplat

muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)

muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali

- II laquo~ţ coloana vertebrală

muşchii antebraţului oasele

] ~ ulnă antebraţului

muşchii macircinii

oasele macircinii

osul sacrummuşchii coapsei

femur - osul coapsei

rotula

bull fibulă----

muşchii gambei __-----J oasele gambei

1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1

Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi

VEDERE PO TERIOARĂ

oasele centurii supenoare

muşchiul deltoid

coaste (12 perechi) muşchiul triceps

humerusshyosul braţului

marele dorsal

coloana vertebrală

muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)

femur - osul vVU

muşchii muşchii coapsei membrului

inferior

___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~

(gemeni)

oasele gambei

-+-1--------- - tendonullui Ahile

~)ro 8 ~ u ro

0 G -

3

~ u o ~ (l)

c

3

~

b

~ () gt

~

os frontal

os parietal

orbită

os nazal

oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)

cavitate nazală

maxilar superior (maxilă)

mandibulă

(maxilar inferior)

os frontaI os

sfenoidos parietal

os nazal

os occipital

os temporal

os zigomatic

orificiul auditiv extern os maxilar

mandibulă

Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei

---~

VEDERE LATERALĂ

~~

CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică

7 perechi de coaste adevărate

3 perechi de coaste false

2 perechi de coaste flotante

os coxal

bull

- regiunea toracică -

arc osos

cartilaj costal

LA BĂRBAT LA FEMEIE

Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 8: Atlas scolar anatomie-

creierul mare

corpul calos (substanţă albă)

glandă hipofiză

11 1

SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRIN ENCEFAL

piele

cuti~ cramana

meninge

glandă

epifiză

scoarţă cerebrală

scoarţă

cerebeloasă

creierul mic (cerebel)

trunchi cerebral

emisferă cerebrală

emisferă cerebeloasă

CREIER UMAN - fotografia unei secţiuni longitudinale shy

bulb rahidian

rshy--shy

----=-- shy

centrul icircnţelegerii cuvintelor auzite

centrul icircnţelegerii cuvintelor scrise

I (

I aPltI vizuală

I -1 I

I I

şanţuri superficiale

lob frontal

şanţ profund

lob temporal

Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adacircnci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adacircnci acestea la racircndullor delimitacircnd girusuri

~~ __----shy - şanţ profund

lob parietal

~ lob occipital

cerebel

bulb rahidian

LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI

Icircn emisferele cerebrale substanţa cenuşie este dispusă la exterior formacircnd scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale

scoarţă

cerebrală

bull centrul scrisului

bull centrul vorbirii

bull centrul gustului

aria auditivă

bull

bull

STRUCTURA GLOBULUI OCULAR

ligament care menţine poziţia

cristalinului

sclerotică

(tunica externă)

pata galbenă

pupila venă

arteră

pata oarbă

iris ~

r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)

retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular

I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy

optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului

3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi

~

zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy

ureche ureche externă medie ureche internă

II II

conduct auditiv

exte

canale fibre semicirculare nervoase

lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio

timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală

şi scăriţă)

utriculă nervul auzului şi echilibrului

melc membranos

saculă

canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului

Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos

LABIRINT MEMBRANOS

omuşor--------__________~________~

rădăcina

limbii

amigdală

papile circumvalate ve

papile foliate ~ C

corpul limbii

Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar

_-----____________ vacircrful limbii

Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii

celule ~~ senzitive

celule de susţinere

fibre nervoase senzitive

a

PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy

STRUCTURA PIELII

receptor tactil

zonă de papile dennice

muşchi

al firulUI de păr ] epidennă fibre

dennăbulbul firului

---~k----I---I---f-- de păr

arteră

venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee

I

Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice

RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)

- imagine microscopică shy

-~~~--~~~---dennă

epidennă

PIELE - imagine microscopică shy

totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism

Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge

plămacircn

glande suprarenale

rinichi

ovare

laringe

lobi r= r

trahee

epifiză

~l - hipofiză

tiroidă

trahee

~ ~~

TIROIDA - faţa anterioară -

este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi

printr-un istm

TIROIDA - faţa posterioară -

prezintă patru glande mici numite paratiroide

paratiroide

inimă

pancreas

d

testicule

[----

Sistemul endocrin cuprinde

SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI

os parietal

os VAljUl

os frontal

oase nazale

maxilar

vertebră cervicală atlas

vertebră toracală

falange

------ - vertebră 10mbară

coaste

vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical

oasele centurii inferioare c~-----~

osul coapsei

~--- rotula

oasele gambei

oasele piciorului

VEDERE ANTERIOARĂ

muşchi frontal f ~ os frontal

muşchi orbiculari == Jl I VI orbită

~ maxilar muşchi masticator -1

mandibulă muşchii gacirctului------------

~ claviculă muşchi deltoid

omoplat

muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)

muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali

- II laquo~ţ coloana vertebrală

muşchii antebraţului oasele

] ~ ulnă antebraţului

muşchii macircinii

oasele macircinii

osul sacrummuşchii coapsei

femur - osul coapsei

rotula

bull fibulă----

muşchii gambei __-----J oasele gambei

1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1

Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi

VEDERE PO TERIOARĂ

oasele centurii supenoare

muşchiul deltoid

coaste (12 perechi) muşchiul triceps

humerusshyosul braţului

marele dorsal

coloana vertebrală

muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)

femur - osul vVU

muşchii muşchii coapsei membrului

inferior

___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~

(gemeni)

oasele gambei

-+-1--------- - tendonullui Ahile

~)ro 8 ~ u ro

0 G -

3

~ u o ~ (l)

c

3

~

b

~ () gt

~

os frontal

os parietal

orbită

os nazal

oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)

cavitate nazală

maxilar superior (maxilă)

mandibulă

(maxilar inferior)

os frontaI os

sfenoidos parietal

os nazal

os occipital

os temporal

os zigomatic

orificiul auditiv extern os maxilar

mandibulă

Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei

---~

VEDERE LATERALĂ

~~

CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică

7 perechi de coaste adevărate

3 perechi de coaste false

2 perechi de coaste flotante

os coxal

bull

- regiunea toracică -

arc osos

cartilaj costal

LA BĂRBAT LA FEMEIE

Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 9: Atlas scolar anatomie-

----=-- shy

centrul icircnţelegerii cuvintelor auzite

centrul icircnţelegerii cuvintelor scrise

I (

I aPltI vizuală

I -1 I

I I

şanţuri superficiale

lob frontal

şanţ profund

lob temporal

Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adacircnci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adacircnci acestea la racircndullor delimitacircnd girusuri

~~ __----shy - şanţ profund

lob parietal

~ lob occipital

cerebel

bulb rahidian

LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI

Icircn emisferele cerebrale substanţa cenuşie este dispusă la exterior formacircnd scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale

scoarţă

cerebrală

bull centrul scrisului

bull centrul vorbirii

bull centrul gustului

aria auditivă

bull

bull

STRUCTURA GLOBULUI OCULAR

ligament care menţine poziţia

cristalinului

sclerotică

(tunica externă)

pata galbenă

pupila venă

arteră

pata oarbă

iris ~

r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)

retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular

I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy

optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului

3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi

~

zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy

ureche ureche externă medie ureche internă

II II

conduct auditiv

exte

canale fibre semicirculare nervoase

lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio

timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală

şi scăriţă)

utriculă nervul auzului şi echilibrului

melc membranos

saculă

canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului

Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos

LABIRINT MEMBRANOS

omuşor--------__________~________~

rădăcina

limbii

amigdală

papile circumvalate ve

papile foliate ~ C

corpul limbii

Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar

_-----____________ vacircrful limbii

Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii

celule ~~ senzitive

celule de susţinere

fibre nervoase senzitive

a

PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy

STRUCTURA PIELII

receptor tactil

zonă de papile dennice

muşchi

al firulUI de păr ] epidennă fibre

dennăbulbul firului

---~k----I---I---f-- de păr

arteră

venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee

I

Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice

RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)

- imagine microscopică shy

-~~~--~~~---dennă

epidennă

PIELE - imagine microscopică shy

totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism

Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge

plămacircn

glande suprarenale

rinichi

ovare

laringe

lobi r= r

trahee

epifiză

~l - hipofiză

tiroidă

trahee

~ ~~

TIROIDA - faţa anterioară -

este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi

printr-un istm

TIROIDA - faţa posterioară -

prezintă patru glande mici numite paratiroide

paratiroide

inimă

pancreas

d

testicule

[----

Sistemul endocrin cuprinde

SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI

os parietal

os VAljUl

os frontal

oase nazale

maxilar

vertebră cervicală atlas

vertebră toracală

falange

------ - vertebră 10mbară

coaste

vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical

oasele centurii inferioare c~-----~

osul coapsei

~--- rotula

oasele gambei

oasele piciorului

VEDERE ANTERIOARĂ

muşchi frontal f ~ os frontal

muşchi orbiculari == Jl I VI orbită

~ maxilar muşchi masticator -1

mandibulă muşchii gacirctului------------

~ claviculă muşchi deltoid

omoplat

muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)

muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali

- II laquo~ţ coloana vertebrală

muşchii antebraţului oasele

] ~ ulnă antebraţului

muşchii macircinii

oasele macircinii

osul sacrummuşchii coapsei

femur - osul coapsei

rotula

bull fibulă----

muşchii gambei __-----J oasele gambei

1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1

Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi

VEDERE PO TERIOARĂ

oasele centurii supenoare

muşchiul deltoid

coaste (12 perechi) muşchiul triceps

humerusshyosul braţului

marele dorsal

coloana vertebrală

muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)

femur - osul vVU

muşchii muşchii coapsei membrului

inferior

___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~

(gemeni)

oasele gambei

-+-1--------- - tendonullui Ahile

~)ro 8 ~ u ro

0 G -

3

~ u o ~ (l)

c

3

~

b

~ () gt

~

os frontal

os parietal

orbită

os nazal

oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)

cavitate nazală

maxilar superior (maxilă)

mandibulă

(maxilar inferior)

os frontaI os

sfenoidos parietal

os nazal

os occipital

os temporal

os zigomatic

orificiul auditiv extern os maxilar

mandibulă

Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei

---~

VEDERE LATERALĂ

~~

CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică

7 perechi de coaste adevărate

3 perechi de coaste false

2 perechi de coaste flotante

os coxal

bull

- regiunea toracică -

arc osos

cartilaj costal

LA BĂRBAT LA FEMEIE

Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 10: Atlas scolar anatomie-

STRUCTURA GLOBULUI OCULAR

ligament care menţine poziţia

cristalinului

sclerotică

(tunica externă)

pata galbenă

pupila venă

arteră

pata oarbă

iris ~

r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)

retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular

I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy

optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului

3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi

~

zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy

ureche ureche externă medie ureche internă

II II

conduct auditiv

exte

canale fibre semicirculare nervoase

lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio

timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală

şi scăriţă)

utriculă nervul auzului şi echilibrului

melc membranos

saculă

canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului

Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos

LABIRINT MEMBRANOS

omuşor--------__________~________~

rădăcina

limbii

amigdală

papile circumvalate ve

papile foliate ~ C

corpul limbii

Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar

_-----____________ vacircrful limbii

Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii

celule ~~ senzitive

celule de susţinere

fibre nervoase senzitive

a

PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy

STRUCTURA PIELII

receptor tactil

zonă de papile dennice

muşchi

al firulUI de păr ] epidennă fibre

dennăbulbul firului

---~k----I---I---f-- de păr

arteră

venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee

I

Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice

RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)

- imagine microscopică shy

-~~~--~~~---dennă

epidennă

PIELE - imagine microscopică shy

totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism

Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge

plămacircn

glande suprarenale

rinichi

ovare

laringe

lobi r= r

trahee

epifiză

~l - hipofiză

tiroidă

trahee

~ ~~

TIROIDA - faţa anterioară -

este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi

printr-un istm

TIROIDA - faţa posterioară -

prezintă patru glande mici numite paratiroide

paratiroide

inimă

pancreas

d

testicule

[----

Sistemul endocrin cuprinde

SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI

os parietal

os VAljUl

os frontal

oase nazale

maxilar

vertebră cervicală atlas

vertebră toracală

falange

------ - vertebră 10mbară

coaste

vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical

oasele centurii inferioare c~-----~

osul coapsei

~--- rotula

oasele gambei

oasele piciorului

VEDERE ANTERIOARĂ

muşchi frontal f ~ os frontal

muşchi orbiculari == Jl I VI orbită

~ maxilar muşchi masticator -1

mandibulă muşchii gacirctului------------

~ claviculă muşchi deltoid

omoplat

muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)

muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali

- II laquo~ţ coloana vertebrală

muşchii antebraţului oasele

] ~ ulnă antebraţului

muşchii macircinii

oasele macircinii

osul sacrummuşchii coapsei

femur - osul coapsei

rotula

bull fibulă----

muşchii gambei __-----J oasele gambei

1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1

Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi

VEDERE PO TERIOARĂ

oasele centurii supenoare

muşchiul deltoid

coaste (12 perechi) muşchiul triceps

humerusshyosul braţului

marele dorsal

coloana vertebrală

muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)

femur - osul vVU

muşchii muşchii coapsei membrului

inferior

___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~

(gemeni)

oasele gambei

-+-1--------- - tendonullui Ahile

~)ro 8 ~ u ro

0 G -

3

~ u o ~ (l)

c

3

~

b

~ () gt

~

os frontal

os parietal

orbită

os nazal

oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)

cavitate nazală

maxilar superior (maxilă)

mandibulă

(maxilar inferior)

os frontaI os

sfenoidos parietal

os nazal

os occipital

os temporal

os zigomatic

orificiul auditiv extern os maxilar

mandibulă

Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei

---~

VEDERE LATERALĂ

~~

CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică

7 perechi de coaste adevărate

3 perechi de coaste false

2 perechi de coaste flotante

os coxal

bull

- regiunea toracică -

arc osos

cartilaj costal

LA BĂRBAT LA FEMEIE

Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 11: Atlas scolar anatomie-

ureche ureche externă medie ureche internă

II II

conduct auditiv

exte

canale fibre semicirculare nervoase

lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio

timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală

şi scăriţă)

utriculă nervul auzului şi echilibrului

melc membranos

saculă

canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului

Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos

LABIRINT MEMBRANOS

omuşor--------__________~________~

rădăcina

limbii

amigdală

papile circumvalate ve

papile foliate ~ C

corpul limbii

Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar

_-----____________ vacircrful limbii

Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii

celule ~~ senzitive

celule de susţinere

fibre nervoase senzitive

a

PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy

STRUCTURA PIELII

receptor tactil

zonă de papile dennice

muşchi

al firulUI de păr ] epidennă fibre

dennăbulbul firului

---~k----I---I---f-- de păr

arteră

venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee

I

Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice

RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)

- imagine microscopică shy

-~~~--~~~---dennă

epidennă

PIELE - imagine microscopică shy

totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism

Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge

plămacircn

glande suprarenale

rinichi

ovare

laringe

lobi r= r

trahee

epifiză

~l - hipofiză

tiroidă

trahee

~ ~~

TIROIDA - faţa anterioară -

este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi

printr-un istm

TIROIDA - faţa posterioară -

prezintă patru glande mici numite paratiroide

paratiroide

inimă

pancreas

d

testicule

[----

Sistemul endocrin cuprinde

SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI

os parietal

os VAljUl

os frontal

oase nazale

maxilar

vertebră cervicală atlas

vertebră toracală

falange

------ - vertebră 10mbară

coaste

vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical

oasele centurii inferioare c~-----~

osul coapsei

~--- rotula

oasele gambei

oasele piciorului

VEDERE ANTERIOARĂ

muşchi frontal f ~ os frontal

muşchi orbiculari == Jl I VI orbită

~ maxilar muşchi masticator -1

mandibulă muşchii gacirctului------------

~ claviculă muşchi deltoid

omoplat

muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)

muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali

- II laquo~ţ coloana vertebrală

muşchii antebraţului oasele

] ~ ulnă antebraţului

muşchii macircinii

oasele macircinii

osul sacrummuşchii coapsei

femur - osul coapsei

rotula

bull fibulă----

muşchii gambei __-----J oasele gambei

1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1

Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi

VEDERE PO TERIOARĂ

oasele centurii supenoare

muşchiul deltoid

coaste (12 perechi) muşchiul triceps

humerusshyosul braţului

marele dorsal

coloana vertebrală

muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)

femur - osul vVU

muşchii muşchii coapsei membrului

inferior

___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~

(gemeni)

oasele gambei

-+-1--------- - tendonullui Ahile

~)ro 8 ~ u ro

0 G -

3

~ u o ~ (l)

c

3

~

b

~ () gt

~

os frontal

os parietal

orbită

os nazal

oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)

cavitate nazală

maxilar superior (maxilă)

mandibulă

(maxilar inferior)

os frontaI os

sfenoidos parietal

os nazal

os occipital

os temporal

os zigomatic

orificiul auditiv extern os maxilar

mandibulă

Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei

---~

VEDERE LATERALĂ

~~

CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică

7 perechi de coaste adevărate

3 perechi de coaste false

2 perechi de coaste flotante

os coxal

bull

- regiunea toracică -

arc osos

cartilaj costal

LA BĂRBAT LA FEMEIE

Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 12: Atlas scolar anatomie-

omuşor--------__________~________~

rădăcina

limbii

amigdală

papile circumvalate ve

papile foliate ~ C

corpul limbii

Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar

_-----____________ vacircrful limbii

Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii

celule ~~ senzitive

celule de susţinere

fibre nervoase senzitive

a

PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy

STRUCTURA PIELII

receptor tactil

zonă de papile dennice

muşchi

al firulUI de păr ] epidennă fibre

dennăbulbul firului

---~k----I---I---f-- de păr

arteră

venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee

I

Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice

RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)

- imagine microscopică shy

-~~~--~~~---dennă

epidennă

PIELE - imagine microscopică shy

totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism

Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge

plămacircn

glande suprarenale

rinichi

ovare

laringe

lobi r= r

trahee

epifiză

~l - hipofiză

tiroidă

trahee

~ ~~

TIROIDA - faţa anterioară -

este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi

printr-un istm

TIROIDA - faţa posterioară -

prezintă patru glande mici numite paratiroide

paratiroide

inimă

pancreas

d

testicule

[----

Sistemul endocrin cuprinde

SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI

os parietal

os VAljUl

os frontal

oase nazale

maxilar

vertebră cervicală atlas

vertebră toracală

falange

------ - vertebră 10mbară

coaste

vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical

oasele centurii inferioare c~-----~

osul coapsei

~--- rotula

oasele gambei

oasele piciorului

VEDERE ANTERIOARĂ

muşchi frontal f ~ os frontal

muşchi orbiculari == Jl I VI orbită

~ maxilar muşchi masticator -1

mandibulă muşchii gacirctului------------

~ claviculă muşchi deltoid

omoplat

muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)

muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali

- II laquo~ţ coloana vertebrală

muşchii antebraţului oasele

] ~ ulnă antebraţului

muşchii macircinii

oasele macircinii

osul sacrummuşchii coapsei

femur - osul coapsei

rotula

bull fibulă----

muşchii gambei __-----J oasele gambei

1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1

Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi

VEDERE PO TERIOARĂ

oasele centurii supenoare

muşchiul deltoid

coaste (12 perechi) muşchiul triceps

humerusshyosul braţului

marele dorsal

coloana vertebrală

muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)

femur - osul vVU

muşchii muşchii coapsei membrului

inferior

___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~

(gemeni)

oasele gambei

-+-1--------- - tendonullui Ahile

~)ro 8 ~ u ro

0 G -

3

~ u o ~ (l)

c

3

~

b

~ () gt

~

os frontal

os parietal

orbită

os nazal

oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)

cavitate nazală

maxilar superior (maxilă)

mandibulă

(maxilar inferior)

os frontaI os

sfenoidos parietal

os nazal

os occipital

os temporal

os zigomatic

orificiul auditiv extern os maxilar

mandibulă

Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei

---~

VEDERE LATERALĂ

~~

CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică

7 perechi de coaste adevărate

3 perechi de coaste false

2 perechi de coaste flotante

os coxal

bull

- regiunea toracică -

arc osos

cartilaj costal

LA BĂRBAT LA FEMEIE

Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 13: Atlas scolar anatomie-

STRUCTURA PIELII

receptor tactil

zonă de papile dennice

muşchi

al firulUI de păr ] epidennă fibre

dennăbulbul firului

---~k----I---I---f-- de păr

arteră

venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee

I

Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice

RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)

- imagine microscopică shy

-~~~--~~~---dennă

epidennă

PIELE - imagine microscopică shy

totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism

Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge

plămacircn

glande suprarenale

rinichi

ovare

laringe

lobi r= r

trahee

epifiză

~l - hipofiză

tiroidă

trahee

~ ~~

TIROIDA - faţa anterioară -

este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi

printr-un istm

TIROIDA - faţa posterioară -

prezintă patru glande mici numite paratiroide

paratiroide

inimă

pancreas

d

testicule

[----

Sistemul endocrin cuprinde

SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI

os parietal

os VAljUl

os frontal

oase nazale

maxilar

vertebră cervicală atlas

vertebră toracală

falange

------ - vertebră 10mbară

coaste

vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical

oasele centurii inferioare c~-----~

osul coapsei

~--- rotula

oasele gambei

oasele piciorului

VEDERE ANTERIOARĂ

muşchi frontal f ~ os frontal

muşchi orbiculari == Jl I VI orbită

~ maxilar muşchi masticator -1

mandibulă muşchii gacirctului------------

~ claviculă muşchi deltoid

omoplat

muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)

muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali

- II laquo~ţ coloana vertebrală

muşchii antebraţului oasele

] ~ ulnă antebraţului

muşchii macircinii

oasele macircinii

osul sacrummuşchii coapsei

femur - osul coapsei

rotula

bull fibulă----

muşchii gambei __-----J oasele gambei

1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1

Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi

VEDERE PO TERIOARĂ

oasele centurii supenoare

muşchiul deltoid

coaste (12 perechi) muşchiul triceps

humerusshyosul braţului

marele dorsal

coloana vertebrală

muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)

femur - osul vVU

muşchii muşchii coapsei membrului

inferior

___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~

(gemeni)

oasele gambei

-+-1--------- - tendonullui Ahile

~)ro 8 ~ u ro

0 G -

3

~ u o ~ (l)

c

3

~

b

~ () gt

~

os frontal

os parietal

orbită

os nazal

oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)

cavitate nazală

maxilar superior (maxilă)

mandibulă

(maxilar inferior)

os frontaI os

sfenoidos parietal

os nazal

os occipital

os temporal

os zigomatic

orificiul auditiv extern os maxilar

mandibulă

Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei

---~

VEDERE LATERALĂ

~~

CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică

7 perechi de coaste adevărate

3 perechi de coaste false

2 perechi de coaste flotante

os coxal

bull

- regiunea toracică -

arc osos

cartilaj costal

LA BĂRBAT LA FEMEIE

Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 14: Atlas scolar anatomie-

totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism

Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge

plămacircn

glande suprarenale

rinichi

ovare

laringe

lobi r= r

trahee

epifiză

~l - hipofiză

tiroidă

trahee

~ ~~

TIROIDA - faţa anterioară -

este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi

printr-un istm

TIROIDA - faţa posterioară -

prezintă patru glande mici numite paratiroide

paratiroide

inimă

pancreas

d

testicule

[----

Sistemul endocrin cuprinde

SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI

os parietal

os VAljUl

os frontal

oase nazale

maxilar

vertebră cervicală atlas

vertebră toracală

falange

------ - vertebră 10mbară

coaste

vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical

oasele centurii inferioare c~-----~

osul coapsei

~--- rotula

oasele gambei

oasele piciorului

VEDERE ANTERIOARĂ

muşchi frontal f ~ os frontal

muşchi orbiculari == Jl I VI orbită

~ maxilar muşchi masticator -1

mandibulă muşchii gacirctului------------

~ claviculă muşchi deltoid

omoplat

muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)

muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali

- II laquo~ţ coloana vertebrală

muşchii antebraţului oasele

] ~ ulnă antebraţului

muşchii macircinii

oasele macircinii

osul sacrummuşchii coapsei

femur - osul coapsei

rotula

bull fibulă----

muşchii gambei __-----J oasele gambei

1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1

Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi

VEDERE PO TERIOARĂ

oasele centurii supenoare

muşchiul deltoid

coaste (12 perechi) muşchiul triceps

humerusshyosul braţului

marele dorsal

coloana vertebrală

muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)

femur - osul vVU

muşchii muşchii coapsei membrului

inferior

___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~

(gemeni)

oasele gambei

-+-1--------- - tendonullui Ahile

~)ro 8 ~ u ro

0 G -

3

~ u o ~ (l)

c

3

~

b

~ () gt

~

os frontal

os parietal

orbită

os nazal

oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)

cavitate nazală

maxilar superior (maxilă)

mandibulă

(maxilar inferior)

os frontaI os

sfenoidos parietal

os nazal

os occipital

os temporal

os zigomatic

orificiul auditiv extern os maxilar

mandibulă

Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei

---~

VEDERE LATERALĂ

~~

CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică

7 perechi de coaste adevărate

3 perechi de coaste false

2 perechi de coaste flotante

os coxal

bull

- regiunea toracică -

arc osos

cartilaj costal

LA BĂRBAT LA FEMEIE

Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 15: Atlas scolar anatomie-

SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI

os parietal

os VAljUl

os frontal

oase nazale

maxilar

vertebră cervicală atlas

vertebră toracală

falange

------ - vertebră 10mbară

coaste

vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical

oasele centurii inferioare c~-----~

osul coapsei

~--- rotula

oasele gambei

oasele piciorului

VEDERE ANTERIOARĂ

muşchi frontal f ~ os frontal

muşchi orbiculari == Jl I VI orbită

~ maxilar muşchi masticator -1

mandibulă muşchii gacirctului------------

~ claviculă muşchi deltoid

omoplat

muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)

muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali

- II laquo~ţ coloana vertebrală

muşchii antebraţului oasele

] ~ ulnă antebraţului

muşchii macircinii

oasele macircinii

osul sacrummuşchii coapsei

femur - osul coapsei

rotula

bull fibulă----

muşchii gambei __-----J oasele gambei

1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1

Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi

VEDERE PO TERIOARĂ

oasele centurii supenoare

muşchiul deltoid

coaste (12 perechi) muşchiul triceps

humerusshyosul braţului

marele dorsal

coloana vertebrală

muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)

femur - osul vVU

muşchii muşchii coapsei membrului

inferior

___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~

(gemeni)

oasele gambei

-+-1--------- - tendonullui Ahile

~)ro 8 ~ u ro

0 G -

3

~ u o ~ (l)

c

3

~

b

~ () gt

~

os frontal

os parietal

orbită

os nazal

oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)

cavitate nazală

maxilar superior (maxilă)

mandibulă

(maxilar inferior)

os frontaI os

sfenoidos parietal

os nazal

os occipital

os temporal

os zigomatic

orificiul auditiv extern os maxilar

mandibulă

Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei

---~

VEDERE LATERALĂ

~~

CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică

7 perechi de coaste adevărate

3 perechi de coaste false

2 perechi de coaste flotante

os coxal

bull

- regiunea toracică -

arc osos

cartilaj costal

LA BĂRBAT LA FEMEIE

Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 16: Atlas scolar anatomie-

VEDERE ANTERIOARĂ

muşchi frontal f ~ os frontal

muşchi orbiculari == Jl I VI orbită

~ maxilar muşchi masticator -1

mandibulă muşchii gacirctului------------

~ claviculă muşchi deltoid

omoplat

muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)

muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali

- II laquo~ţ coloana vertebrală

muşchii antebraţului oasele

] ~ ulnă antebraţului

muşchii macircinii

oasele macircinii

osul sacrummuşchii coapsei

femur - osul coapsei

rotula

bull fibulă----

muşchii gambei __-----J oasele gambei

1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1

Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi

VEDERE PO TERIOARĂ

oasele centurii supenoare

muşchiul deltoid

coaste (12 perechi) muşchiul triceps

humerusshyosul braţului

marele dorsal

coloana vertebrală

muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)

femur - osul vVU

muşchii muşchii coapsei membrului

inferior

___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~

(gemeni)

oasele gambei

-+-1--------- - tendonullui Ahile

~)ro 8 ~ u ro

0 G -

3

~ u o ~ (l)

c

3

~

b

~ () gt

~

os frontal

os parietal

orbită

os nazal

oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)

cavitate nazală

maxilar superior (maxilă)

mandibulă

(maxilar inferior)

os frontaI os

sfenoidos parietal

os nazal

os occipital

os temporal

os zigomatic

orificiul auditiv extern os maxilar

mandibulă

Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei

---~

VEDERE LATERALĂ

~~

CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică

7 perechi de coaste adevărate

3 perechi de coaste false

2 perechi de coaste flotante

os coxal

bull

- regiunea toracică -

arc osos

cartilaj costal

LA BĂRBAT LA FEMEIE

Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 17: Atlas scolar anatomie-

VEDERE PO TERIOARĂ

oasele centurii supenoare

muşchiul deltoid

coaste (12 perechi) muşchiul triceps

humerusshyosul braţului

marele dorsal

coloana vertebrală

muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)

femur - osul vVU

muşchii muşchii coapsei membrului

inferior

___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~

(gemeni)

oasele gambei

-+-1--------- - tendonullui Ahile

~)ro 8 ~ u ro

0 G -

3

~ u o ~ (l)

c

3

~

b

~ () gt

~

os frontal

os parietal

orbită

os nazal

oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)

cavitate nazală

maxilar superior (maxilă)

mandibulă

(maxilar inferior)

os frontaI os

sfenoidos parietal

os nazal

os occipital

os temporal

os zigomatic

orificiul auditiv extern os maxilar

mandibulă

Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei

---~

VEDERE LATERALĂ

~~

CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică

7 perechi de coaste adevărate

3 perechi de coaste false

2 perechi de coaste flotante

os coxal

bull

- regiunea toracică -

arc osos

cartilaj costal

LA BĂRBAT LA FEMEIE

Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 18: Atlas scolar anatomie-

~)ro 8 ~ u ro

0 G -

3

~ u o ~ (l)

c

3

~

b

~ () gt

~

os frontal

os parietal

orbită

os nazal

oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)

cavitate nazală

maxilar superior (maxilă)

mandibulă

(maxilar inferior)

os frontaI os

sfenoidos parietal

os nazal

os occipital

os temporal

os zigomatic

orificiul auditiv extern os maxilar

mandibulă

Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei

---~

VEDERE LATERALĂ

~~

CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică

7 perechi de coaste adevărate

3 perechi de coaste false

2 perechi de coaste flotante

os coxal

bull

- regiunea toracică -

arc osos

cartilaj costal

LA BĂRBAT LA FEMEIE

Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 19: Atlas scolar anatomie-

CAVITATEA TORACICĂ

Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică

7 perechi de coaste adevărate

3 perechi de coaste false

2 perechi de coaste flotante

os coxal

bull

- regiunea toracică -

arc osos

cartilaj costal

LA BĂRBAT LA FEMEIE

Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 20: Atlas scolar anatomie-

COLOANA VERTEBRALĂ

VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)

VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)

regmne cervicală

(7 vertebre)

regiune toracală

(12 vertebre)

regiune lombară

(5 vertebre)

regmne sacrală

(5 v sudate)

osul coccis

VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ

Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni

osul sacrum

VERTEBRĂ CERVICALĂapofize

arc vertebral orificiul

vertebral

corp vertebral

VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ

J1-~r

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 21: Atlas scolar anatomie-

TIPURI DE ARTICULAŢII

apofize ~------4L -------------------------------------

OrifiCiUr_--~~~lvertebral

suprafaţă de articulaţie

disc intervertebral

vertebră

ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur

tendon suturi dinţate

ligamente

capsulă articulară

cavitate articulară

ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI

11

rotulă [~~---

ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE

- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 22: Atlas scolar anatomie-

STRUCTURA OSULUI LUNG

ro N

5 8

ro N

ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie

cartilaj de creştere

iiiEH ţesut osos compact

canal central cu măduvă galbenă

celule periost

periost

lame osoase

osoase (ţesut

(osteocite) conjunctiv) I I I I

~ 0-lt O

] 11 ~ ~

tElosectshy

cartilaj articular

os compact

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 23: Atlas scolar anatomie-

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT

corpul __JM

muşchiului

tendon -------gt

Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive

VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE

- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy

lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare

teacă musculară

conjunctivă

fascicule de fibre musculare

fascicul muscular

~iiPsT-------- fibre musculare

membrana fibrei musculare

(sarcolema)

---------------gtmiofibrile

Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 24: Atlas scolar anatomie-

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările

bull

alimentelor

glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)

ficat

glande parotide

glande sublinguale

(glandă anexă a sistemului digestiv)

vezică biliară

duoden

cecum

apendice

cavitate bucală

faringe

esofag

diafragmă

I stomac

pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a

tubulUI digestiv)

intestin subţire

intestin gros

rect

anus

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 25: Atlas scolar anatomie-

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI

molari (M)

premolari (Pm)

canin (C)

(1)

------------ shy mandibulă

INCISIVI

coroană

CANIN alveole dentare

canin (C)

QQ] coroană 01 coroană

Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI

Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M

Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 26: Atlas scolar anatomie-

STRUCTURA STOMACULUI

c

Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală

esofag ~

peretele stomacului

orificiul pilor

pliuri ale mucoasei gastrice

corpul stomacului

porţiunea

orizontală

duoden Tunica musculară este forshy

mată din fibre musculare netede

aşezate icircn trei straturi Icircn

glande grosimea

gastrice mucoasei

care se

secretă

găsesc

sucul gastric

mucoasă gastrică

tunica submucoasă

tunica musculară

tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~

L

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 27: Atlas scolar anatomie-

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE

microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul

endoplasmatic rugos

tunică submucoasă aparat Golgi

nucleu

mitocondrii tunică musculară

It---- membrană

citoplasmă ) tunică seroasă-------i

celule epiteliale ______=_ capilare

sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas

limfatic arteriolă venulă

VILOZITĂŢI INTESTINALE

MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy

- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 28: Atlas scolar anatomie-

FICATUL ŞI PANCREASUL

Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară

~

lobul drept

lobi

a lobul

I I

I I

I I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

stacircng

canal hepatic

canalul coledoc

1

faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic

Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese

Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon

ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans

- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)

cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge

I I I

I I

JJ ~ v ~ gt shy

shyţf - o _ Iiri

- - 1 ~

- i c V _ - J

_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii

i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~

lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull

bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0

~ - oamp ~ - - ~~ Oi

I - os shy bull - r _

I -i bull

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 29: Atlas scolar anatomie-

I I

I

pulmonare--shy--shy --shy --j-shy

arteriolă --shy-shy-------=-=

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

I I

1 I

~11151~---~

r--------~

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile

venulă bronhiolă

fose nazale

laringe

trahee

plămacircn

drept

inimă

diafragmă

alveole

bronhiolă

faringe

bronhie

bronhie secundară

bronhiole

plămacircn

stacircng

pulmonari

acin pulmonar

alveole pulmonare

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 30: Atlas scolar anatomie-

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII

cavitate

faringe

nazală

~

cavitate bucală

epiglotădeschisă

vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11

limbă

epiglota blochează _ laringele

corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei

laringe

esofag esofag

v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee

spre stomac

LARINGE

cavitate bucală

icircnchisă

epiglotă c

cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam

trahee

VEDERE FRONTALĂ

baza limbii

epiglotă

glotă corzi vocale

VEDERE DE SUS

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 31: Atlas scolar anatomie-

__

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)

venă cavă ramificaţii superioară ale aortei

pentru gacirct şi cap

arteră

RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei

CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare

inimă

aortă

ramificaţii

ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru

IJ_ OI organele interne

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA

ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală

ramificaţii

ale aortei pentru

membrele inferioare

RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL

INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 32: Atlas scolar anatomie-

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule

atriul drept

orificiul arterei pulmonare -------~rl

ventricul drept

artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I

şi membrele superioare

venă cavă

superioară

atriul

venă cavă

inferioară J

~--____________ arteră aortă

atriul middotmiddot----------------------st~g

ventricul s~g

SECflUNE LONGITUDINALĂ

cacircrjă aortică

arteră

atriul st~g

ventriculul s~g

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 33: Atlas scolar anatomie-

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE

ARTERĂ

Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală

tunică internă tunică mijlocie tunică externă

VENĂ

Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor

Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule

internă mijlocie

Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală

tunică tunică tunică externă

celule endoteliale

CAPILAR

SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 34: Atlas scolar anatomie-

c~-~__

Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)

arteriolă vas limfatic

valvule ganglioni limfatici de pe traiectul

venulă vaselor limfatice

canal toracic

vase limfaticecapilare sangvine

Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni

)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe

traiect

valvule de pe traiectul vaselor limfatice

vase limfatice

VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 35: Atlas scolar anatomie-

SISTEMUL EXCRETOR

rinichi

artera aorta

coloana vertebrală

rinichi

ureter

=---------- vezică urinară

RADIOGRAFIE

---__--- arteră renală

venă renală

vezică

urinara

glandă anexă

a sistemului reproducator

masculin (prostată)

uretră

Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 36: Atlas scolar anatomie-

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI

Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare

RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni

glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector

Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul

longitudinale shy

arteră ~ renală tri

venă

renală

ureter -------------1shy

II ~ - tuburi _----6-1r colectoare

piramide renale

pelvis renal (bazinetul)

calice renale

RINICHI UMAN - schiţă-

NEFRON - alcătuire shy

NEFRONI - imagine microscopică shy

~

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 37: Atlas scolar anatomie-

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

ovar coloană vertebrală

eliminare a urmeI

uter

trompă uterină

vagin

uretră

Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe

Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule

OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 38: Atlas scolar anatomie-

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN

vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros

t-

Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe

Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi

SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)

(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy

care

penis

uretră j 12ţJIu

anus

bull scrtlt

It

I

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 39: Atlas scolar anatomie-

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA

cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului

captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa

(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină

Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină

Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion

DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 40: Atlas scolar anatomie-

29 de zile după fecundare

3 luni

Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină

Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi

cordonul ombilical

6-7 săptămacircni

18 săptămacircni

Page 41: Atlas scolar anatomie-