Download pdf - Avantaje Economice in Japonia

8/12/2019 Avantaje Economice in Japonia

1/26

Avantaje Economice in Japonia

Japonia este a 3 a economie la nivel mondial si a inregistrat in anul calendaristic 2010, un PIB de

6.346,3 miliarde dolari ( conform datelor publicate de Statistic Bureau ).

Conform ultimelor statistici oficiale japoneze, in anul 2012 s-a inregistrat o crestere economicade 1,8% fata de anul fiscal 2011.

FORTA DE MUNCA

Forta de munca nipona, este superior educata, disciplinata si motivata;

Muncitorii japonezi sunt printre cei mai productivi din lume.

INFRASTRUCTURA

Este una din cele mai moderne si complete infrastructuri : sosele, autostrazi, cai ferate,aeroporturi, porturi si telecomunicatii pentru distributia tuturor tipurilor de bunuri si

servicii;

Investitiile in acest domeniu si proiectele de mentenanta si extindere a facilitatilor publicesunt de mare amploare

AGRICULTURA

Agricultura asigur din necesitatilepopulaiei in produse alimentare. Japonia trebuie saimporte60% din alimente.

Ramura principal este cultura plantelor In ultimii ani se inregistreaza o crestere substantiala a suprafetelor plantate cu pomi fructiferi.

n sectorul zootehnic preponderent se cresc bovine i porcine. O ndeletnicire a japonezilor este

pescuitul organizat in baza uneia dintre cele mai dezvoltate flote de pescuit din lume, cu un

numar impresionant de porturi specializate (peste 600). Japonia ocup locul 3 n productiamondial de pete dup China i Peru.

Cultura plantelor: orez, trestie, ceai, legume, pomi fructiferi

Sericicultura: creterea viermilor de mtaseINDUSTRIE

Principalele industrii in Japonia : industria siderurgica, industrie chimica,industria textila, industria constructoare de masini.

Japonia este puternic dependent de importul de materiale de constructii i carburanti.

Japonia are o industrie complexa i cu un inalt nivel tehnologic (deine 60% din roboiiindustriali din lume), ce antreneazapeste o patrime din populaia activa.Ocupa locurifruntae pe Glob n metalurgia neferoas (font, oel) i neferoas (mai ales aluminiu iplumb), electronic, constructii navale (circa o treime din tonajul lsat la ap),aurovehicule (cel mai mare productor de autoturisme, fiind depit doar deSUA),prelucrarea lemnului, petrochimie, celuloz i hrtie, telxtile, etc.

Marile concentrri industriale sunt Keihin, Hanshin, Chukyo, Kitakyushu, darindustria este bine reprezentat n mai toate centreurbane. Cele mai importante companii


2/26

sunt: Sony,Toshiba, Fujitsu, Nikon, Panasonic iCanon la producia deelectronice; Toyota, Honda, Nissan iMitsubishi la producia de automobile; Hitachi nindustria IT.

INVESTITII

Investitori locali si straini au acces liber la o paleta variata de produse bancare la institutiile financiare locale sau lafilialele bancilor straine din Japonia;

Banca de dezvoltare a Japoniei acorda credite pe termen lung;

In afara programelor de creditare a investitiilor autoritatile locale nipone ofera stimulentecare includ amortizarea atractiva a activelor , amanari de plata a taxelor pentruachizitionarea/modernizarea unor active specifice, scutiri de taxe in domeniul funciar si

imobiliar si subventii pentru constructii;

cele 47 de prefecturi nipone ofera programe de creditare pornind de la 750.000 USD si

pana la 3,75 mil USD pentru stimularea companiilor in implicarea in mediul de afaceri

local

nivelul mediu al taxelor vamale aplicate in Japonia este la ora actuala unul din cele maiscazute din lume si anume 3,6 %

Japonia a marit nr. produselor scutite de taxa la import la circa 3000 din cele din peste

7000 listate in tariful vamal

Majoritatea bunurilor sunt "liber importabile", pentru importul lor nefiind necesara o

licenta

POPULATIE SI ECONOMIE

Japonia este localizat nAsia de Est, pe un lan de insule aflate ntreOceanul Pacific iMareaJaponiei, la est de Peninsula Coreeann nordul Oceanului Pacific, fiind format din 4 insuleimportante, ce reprezint un procent de aproximativ 95% din teritoriul Japoniei:Honshu (227414km2), Hokkaido(78411 km2), Kyushu(42600 km2) iShikoku(17800 km2), plus numeroaseinsule mici.

Piata japoneza dispune de o extraordinara capacitate de absorbtie fiind a 2a din lume dinacest punct de vedere dupa USA;

Achizitiile populatiei nipone se ridica anual pe cap de locuitor la peste 8.000 USD;

Consumatorii japonezi sunt inclinati sa plateasca mai mult pentru o calitate superioara

Situatia economica a Japoniei

Situatia economica a Japoniei

PIB japonez la 4100 miliarde de dolariEURO - yen - dolar

'Ciclul febrei euro a rasarit si a apus o data cu puterea si slabiciunea dolarului',

Mundell.

Euro va fi un sistem financiar international, un concurent serios atat pentru dolarul


3/26

american cat si pentru yenul japonez. Imbunatatirea conditiilor de productie, comert,

ocupare a fortei de munca, precum si cresterea investitiilor vor promova in UE

bunastare si stabilitate pe termen mediu si lung.

Intrarea euro la inceputul lui 1999 promite marcarea unui punct de cotitura in

Sistemul Monetar International. Acest punct de cotitura reprezinta trecerea de lasistemul cursurilor de schimb fixe, sprijinit de conferinta de la Bretton Woods, la

regimul ratelor de schimb flotante. Semnificatia lui este insa mult mai adanca.

Colapsul aranjamentului de la Banca Mondiala nu a alterat puternica configuratie a

Sistemului Monetar, inainte si dupa cadere, dolarul fiind moneda dominanta.

Introducerea euro va provoca dolarul si va fi poate cea mai importanta dezvoltare a

Sistemului Monetar International de cand dolarul a inlocuit lira ca moneda

internationala dominanta dupa primul Razboi Mondial.

Se pune problema daca Sistemul Monetar International va fi destul de stabil si daca

euro va provoca dolarul in sistem. Cea mai directa masura pentru domeniultranzactiilor este oferta de bani insasi, dar si PIB ori magnitudinea pietei de capital

sunt deasemenea relevante.

'Marimea este relativa'. Cum va supravietui euro depinde de competitie. Rivalii sai

sunt dolarul si yenul. Cum va supravietui aceasta lume tri-monetara depinde de

marimea relativa a pietei. Din acest punct de vedere previziunile pentru euro sunt

favorabile. UE are o populatie de 375 milioane, mai larga decat SUA, sau Japonia cu

125 milioane.

La cursurile de schimb actuale, PIB UE - 15 ajunge la 8400 miliarde de dolari, iar UE -

11 la 6600 miliarde de dolari. Comparativ cu PIB american ajuns la 3500 miliarde de

dolari si PIB japonez la 4100 miliarde de dolari. Deci, cu sau fara cele patru tari care

nu au intrat in UE in prima runda, UE devine un jucator de acelasi rang cu SUA si

Japonia.

Una dintre problemele asociate cu miscarea catre un sistem monetar international,

dominat de euro si dolarul consta in dificultatea tranzitiei. Principalul pericol este

aprecierea probabila a dolarului. Presupune ca echilibrul in dezvoltarea statului va

necesita o cerere aproximativ egala de euro si de dolari din partea bancilor centrale

pana in anul 2010, cea mai buna solutie va fi o crestere a detinerilor de euro, asa cum

rezerva in crestere sustinuta neconditionat fara o diversificare directa fata de dolari.

O data ce se va forma increderea in euro, mai multe tari vor dori sa schimbe euro pe

dolar, mentinand schimbul major in cursul euro-dolar. Relatiile internationale si

cursul de schimb euro. Dupa ce va fi lansata, euro va fi adoptata de cei 4 membri

ramasi. Cand acest lucru se va intampla, marimea blocului euro o va depasi si pe cea a

dolarului. Ar fi o iluzie sa spunem ca extinderea suprafetei euro nu va provoca

extiderea suprafetei dolarului. Extinderea suprafetei dolarului poate deveni posibila in

America Latina.


4/26

Euro - dolar va deveni o chestiune importanta pentru Europa, SUA si restul lumii.

Trecerea de la dolar la euro a creat amenintari unui euro in crestere si un dezastru cu

implicatii considerabile asupra competitivitatii si somajului in Europa. Alternativa

unui euro in cadere va produce izbucnirea inflatiei. Ar fi o mare greseala sa credem ca

natura apropiata a celor trei bocuri va face cursul de schimb mai putin important, orica raportul dolar - euro poate fi ignorat.

Obiectivul cel mai urgent pentru manageri va fi cursul euro - dolar. Pe parcursul

trecerii omenirii de la unilateralism monetar la bilateralism mondial, coodonarea

politicii va deveni tot mai importanta. In conditiile unilateralitatii, alte tari erau libere

sa fixeze si sa schimbe menedele cu dolari, cu o neglijare a cursului de schimb din

partea SUA. Acest lucru nu va mai fi posibil cu euro, deoarece daca este ceruta

interventia, aceasta trebuie sa fie cooperanta.

In vederea unei perioade de tranzitie de la dolar la euro, asezate pe baze legale, este

necunoscuta dezvoltarea unei infrastructuri capabila sa rezolve problemele.Managementul international al ratei euro-doalar nu va mai fi usor. Presupunem ca

dolarul se depreciza in raport cu euro si ca este necesara interventia. Ar trebui va SUA

sa sustina dolarul prin vanzarea rezervelor, sau Europa sa sustina prin cumpararea

rezervelor. Actiunea din partea SUA este deflationista pentru economia lumii, actiunea

din partea Europei fiind inflationista. Evident actiunea SUA va fi de dorit acolo unde

inflatia este in exces. Acesta moneda are doua avantaje: un domeniu mare al

tranzactiilor si o cultura a stabilitatii promovata pe langa BCE din Frankfurt.

'Initial UEM va fi mai mica decat suprafata dolarului' presupune Mundell, dar cu

introducerea altor membre, pe parcurs ce UE se va extinde si tarile sarace isi revin,

suprafata euro va fi mai mare decat a dolarului. Euro are si doua slabiciuni: nu este

sprijinit de un stat central si nu are o valoare de revenire. Intr-o lume instabila aceasta

slabiciune ar fi fatala, dar conjunctura actuala e de departe instabila. Fiind asigurata

de rezervele substantiale ale UE, echipa NATO va reusi sa inlature slabiciunea

guvernului central al UE. 'Furnizand o coordonare politica in vederea integrarii si

rezolvandu-se conflictele importante de conceptie si nationalism, euro ar trebui sa

inlature dolarul' Eliminarea fluctuatiei cursului de schimb inter-european trebuie sa

reduca fluctuatiile de capital frecvent reversibile, care au fost o sursa de instabilitate in

trecut.

Comparativ cu SUA, zona euro are un PIB inferior, insa contribuie cu o parte mai

importanta la exporturile mondiale, disponibil totodata la un sistem bancar mai vast;

in privinta pietei de actiuni si titluri de creanta, dimensiunile sale sunt mai moderate.

Daca utilizarea euro, atat ca moneda de tranzactie si de rezerva, cat si ca unitate de

cont, ramane mult inferioara celei a dolarului, locul sau in operatiunile internationale

neincetand sa cresca. Totusi, dolarul continua sa fie principala moneda utilizata ca

mijloc de plata in comertul exterior de catre toate celelalte state si singura deviza

utilizata pentru cotarea materiilor prime si a energiei. In ceea ce priveste cursul euro

in raport cu dolarul, de la introducerea sa se constata o evolutie in scadere; la sfarsitul


5/26

octombrie 2000, euro pierde aproape 30% din valoarea sa initiala fata de dolar,

atingand nivelul cel mai scazut in perioada scursa de la 1 ianuarie 1999. Aceasta

scadere a valorii monedei europene este consecinta a mai multor cauze: criza

petroliera din UM, depasirea ratei inflatiei prevazuta in tarile din zona, ca si absenta

initiativei din partea autoritatilor financiare internationale, pentru sustinerea monedei

unice. In fapt, interventia Bancii Centrale Europene poate sa ajusteze cursul deschimb numai pe termen scurt; este nevoie de masuri concertate pe temen lung la

nivelul economiei nationale pentru a determina o crestere a activitatii euro in raport

cu dolarul. Chiar daca tarile din zona euro au inregistrat performante economice

notabile, cresterea reala a PIB a fost inferioara celei a economiei americane.Avantajele euro pe scurt:

disparitia riscurilor cu privire la schimburile monedei intereuropeana si reducerea in consecinta a cheltuieliloraferente tranzactiilor

din ce in ce mai multe politici de cont vor fi inlocuite cu politici monetare BCE dupa modelul Bundesbank. Se vaproduce, astfel, o sporire a credibilitatii, importanta pentru consecintele sale in mentinerea sistematica a

stabilitatii preturilor, respectiv a capacitatii de lupta impotriva inflatiei.

ridicarea euro la rangul de moneda vehiculata , moneda mondiala, deviza-cheie care sa concureze puternicdolarul american; aparitia euro ca valuta puternica si relativ stabila va relansa Europa in competitia mondiala cuSUA si Japonia prin reasezarea sferelor de influenta valutara pe piata mondiala

inducerea unei mari stabilitati pe pietele financiare, reducerea volatilitatii, orientarea acestor piete catre uncomportament macroeconomic al limitelor stramte ale deficitului bugetar.

reunirea in euro a trei dintre cele mai importante valute ca volum al fluxurilor financiare creeaza premiselecresterii numarului tarilor aflate pe orbita economica europeana

intrarea euro in jocul valutar creeaza conditiile atenuarii diferentelor considerabile dintre imaginea reflectata decursurile valutare si datele economice fundamentale, diferente care pot duce la declansarea unor crize financiare

si comerciale de amploare

eliminarea ineficientei politicilor monetare nationale necoordonate expansiunea pietelor financiare - companiile au la indemana facilitati de finantare mai mari, orientandu-si

profiturile spre actionariat, stabilirea monedei unice fiind de natura sa atraga o serie de fluxuri investitionalesemnificative

reducerea costurilor de tranzactie functionarea optima a Pietei Comune: este evident ca marea piata europeana ar fi afectata de riscurile valutare

implicate de instabilitatea cursurilor de schimb; cea mai buna garantie impotriva instabilitatii cursurilor de schimbvalutar este insasi disparitia monedelor europene si inlocuirea acestora cu moneda unica

stabilitatea preturilor, ca urmare a uniformizarii conditiilor monetare stimularea comertului si a productiei, pe de o parte prin eliminarea costurilor legate de utilizarea unor monede

diferite, iar pe de alta parte, prin eliminarea costurilor implicate de asigurarea riscurilor valutare

disparitia decalajelor intre gradul de dezvoltare economica a diverselor tari participante eliminarea restrictiilor exercitate de situatia balantei de plati, asa cum se manifesta acestea in mod clasic:

presiune asupra cursurilor de schimb si evaluarea rezervelor valutare; or tocmai aceste restrictii sunt cele careimpiedica cresterea economica mai rapida a unor regiuni, crestere necesara pentru alinierea la nivel comunitar a

veniturilor formate in regiunile respective.

Alte dezavantaje pe scurt:

costuri ridicate ale conversiei - spre exemplu costurile implementate ale implementarii la toate nivelele al

sistemelor informatice capabile sa execute prompt tranzactiile in euro si sa realizeze automat conversiamonedelor nationale europene in euro

centralizarea puterii - euro pare a fi un nou pretext pentru centralizarea puterii, a diferentelor prerogative la nivelcomunitar; ceea ce conduce la alterarea suveranitatii nationale a statelor membre cu toate consecintele care

decurg de aici

viata politica exacerbata, care a insotit procesul de creare a uniunii monetare ignorand de multe ori realitatileeconomice; o astfel de situatie, in conditiile unei recesiuni economice serioase poate avea repercursiuni serioase

asupra UEM

absenta unor organismede control in materie de politica monetara si fiscala. Relevanta in acest sens esteabsenta unei trezorerii europene care sa preia datoriile statelor membre. Crearea unui astfel de organism ar

insemna o si mai mare diminuare a suveranitatii nationale


6/26

amenintarea deflationista. Respectarea planului BCE si al Comisiei de realizare in spatiul euro a unei inflatiireduse s-ar putea produce daca acest proces este 'scapat' de sub control, un soc deflationist puternic cu efecte

negative resimtite deplin pe piata muncii

lipsa de coerenta si de instrumente a euro de a face fata unor situatii de criza.

Japonia, scadere record a exporturilor

Azi de Bogdan Asaftei 9 martie 2009

Exporturile Japoniei au scazut cu o rata-record in luna ianuarie, arata datele publicate de

autoritatile de la Tokio. Cifrele oficiale arata ca exporturile au scazut cu aproape 50% in prima luna

din acest an, in timp ce importurile s-au redus cu o treime.

De asemenea, aceste reduceri au determinat un avans-record al deficitului de cont curent. Astfel, deficitul de contcurent al economiei nipone a ajuns in luna ianuarie la 172,8 miliarde yeni (1,8 miliarde dolari). Este primul deficit de

cont curent consemnat de economia Japoniei in ultimii 13 ani. Aceste date au afectat moneda nipona, care ainregistrat pe piata Forex o depreciere fata de aproape toate valutele importante. Japonia este afectata puternic de

cererea tot mai scazuta de produse nationale pe plan international, in contextul actualei recesiuni. Cele mai exportateproduse japoneze, masinile si obiectele electronice, au consemnat si cele mai mari scaderi ale cererii. Numai

exporturile de automobile au scazut cu 66,1%, in timp ce exporturile de semiconductoare si piese de schimb pentruproduse electronice au scazut cu 52,8%. Actualul deficit de cont curent vine ca urmare a scaderii exporturilor, in

conditiile in care exporturile noastre catre regiuni-cheie, precum Statele Unite, Europa si Asia, s-au redus semnificativ,din cauza deteriorarii climatului economic global, a declaratun oficial al Ministerului Finantelor, Michito Yamagami.

Exporturile nipone catre Statele Unite au scazut cu 53% in ianuarie, iar cele catre statele din Uniunea Europeana (UE)s-au comprimat cu 47%, potrivit datelor relevate de Ministerul Finantelor. In urma cu cateva zile, guvernul anuntase ca

economia Japoniei se afla in cea mai severa criza de la al Doilea Razboi Mondial, dupa ce s-a contractat cu o rataanuala de 12,7% in ultimul trimestru din 2008, marcand cea mai slaba performanta in circa 35 de ani. Marile companii

japoneze, precum Toyota Motor Corp., sau Sharp, au inceput sa-si reduca productia in urma cu mai multe saptamani,tocmai pe fondul scaderii cererii. In plus, aceste firme au pus la punct si un program de concediere a muncitorilor, iar

economistii vorbesc, ca si autoritatile, de cea mai neagra perioada din economia Japoniei de la cel de-al DoileaRazboi Mondial pana in prezent.

BoJ: Situatia economica este grava

16 feb 2009

Guvernul nipon era asteptat azi sa dea publicitatii datele privind evolutia economica in ultimul

trimestru din 2008, care ar putea indica prima contractie de doua cifre, de la mijlocul anilor 1970

incoace, a Produsului Intern Brut al tarii, informeaza Bloomberg. Guvernul japonez urmeaza sa

anunte azi cifrele privind evolutia Produsului Intern Brut in trimestrul octombrie-decembrie 2008.

Potrivit unor analisti, datele ar urma sa arate prima contractie de doua cifre a PIB-ului japonez, de

la mijlocul anilor 1970 incoace. Situatia economica actuala este grava, a declarat, la finele

saptamanii, guvernatorul Bancii Centrale a Japoniei, Masaaki Shirakawa. Shirakawa a lasat sa se

inteleaga faptul ca Banca Japoniei va mentine o politica monetara relaxata si va lua in considerare si

alte masuri pentru a contracara criza creditului, la urmatoarea reuniune de politica monetara

programata pentru joia urmatoare. (M.M.)

Japonia nu se poate salva singura de la faliment

Autor: Valentin Vioreanu

Publicat: 17 Februarie 2009


7/26

PIB-ul japonez a inregistrat o scadere de 12,7% in trimestrul al patrulea al anului trecut, o cifra mai

mult decat ingrijoratoare atat pentru analistii si expertii in economie dar si pentru liderii politici,

atat cei japonezi cat si cei ai altor economii din lume.

Analistii nu s-au ferit sa spuna ca cea de-a doua mare economie a lumii se apropie de un faliment

national confruntandu-se cu cea mai grava recesiune din 1945 incoace.

Care sunt problemele Japoniei

Economia japoneza se confrunta cu mai multe probleme ce au contribuit in egala masura la situatia

de acum si care formeaza un adevarat cerc vicios.

1. Exporturile in scadere

Exporturile nipone au scazut cu 14% in ultimul trimestru, data fiind scaderea cererii de pe piata

mondiala. Analistii afirma ca acest lucru a condus la o pierderea competitivitatii detinuta de

companiile japoneze. Mai mult, acest lucru a fost antrenat si de scaderea investitiile companiilor

care au pus in aplicare o serie de planuri de reducere a costurilor.

2. Aprecierea yenului

Intr-un interval de un an si jumatate, yenul s-a apreciat cu 40%. Cu o rata de schimb

dezavantajoasa, automobilele de la Toyota aproape ca au devenit imposibil de vandut, in timp ce

LCD-urile japoneze sunt concurate direct de preturile coreene.

O solutie ar fi fost devalorizarea controlata a monedei, insa in acest moment Japonia ar fi atras

nemultumirile marilor economii mondiale, care ar fi acuzat-o de protectionism in timp de criza. Mai

mult, si-ar fi pierdut credibilitatea in fata Bancilor Centrale ale lumii, intrucat nimeni, cu exceptia

Japoniei, nu are interesul ca yenul sa se deprecieze.

3. Datorie de 180% din PIB

Pana la ora actuala au fost adoptate trei planuri de relansare in valoare totala de 600 de miliarde de

euro, dintre care 80 de miliarde au fost alocati pietei interne: sustinerea investitiilor companilor

sau distribuirea de tichete pentru consumatorii de rand. Pentru a reusi sa stimuleze cat de cat

economia, guvernul nipon are nevoie de un plan de relansare cu un echivalent a 5% din PIB, insa

Japonia este intr-o situatie extrem de delicata: datoria sa publica este de 180% din PIB. In anii '90,

guvernul a adoptat o serie de planuri de relansare care nu au avut succesul scontat, iar Japonia

plateste in continuare consecintele.

4. Probleme interne

Mai mult, un plan de relansare de o asemenea anvergura este impiedicat de disensiunile interne.

Guvernul in execitiu nu are decat sprijinul unei singure camere a Parlamentului, fapt ce impedica

adoptarea de masuri masive.

5. Imbatranirea populatiei si scaderea consumului intern

Piata interna japoneza, care vegeteaza de cativa ani din diverse motive precum imbatranirea

populatiei sau stagnarea salariilor, este incapabila sa sustina cresterea economica.

Vazandu-si stocurile crescand si profiturile in scadere, companiile au redus drastic investitiile.

Victime ale disponibilizarilor masive sau a reducerilor de aslarii, japonezii sunt inclinati din ce in ce

mai mult sa-si reduca nivelul consumului, ceea ce agraveaza si mai mult situatia economica.


8/26

In consecinta, analistii nu privesc cu ochi buni evolutia economica a Japoniei. 'Japonia nu se va

putea salva singura', spune Danielle Schweisguth, economist la OFCE.

Criza economica bate miracolul japonez

29 feb 2009

Scaderea drastica a exporturilor, imbatranirea populatiei si luptele politice risca sa arunce a doua

economie mondiala in cea mai severa criza de dupa Al Doilea Razboi Mondial.

Dependenta de exporturile catre SUA, China si Europa, Japonia a fost lovita de cea mai severa criza

economica din perioada postbelica, dupa cum anunta chiar ministrul nipon al Economiei. PIB-ul

Japoniei s-a contractat cu o rata anuala de 12,7% in ultimul trimestru din 2008, o scadere de doua

ori mai puternica decat in SUA sau Europa si cu care Japonia nu s-a mai intalnit de la criza petroliera

de la mijlocul anilor 70. Principala cauza a acestei scaderi este reducerea exporturilor cu 45% fata

de ianuarie 2008.

Exporturile catre SUA, care contribuiau cel mai mult la cresterea economica nipona, s-au redus

chiar cu 53%, facand ca deficitul comercial al Japoniei sa ajunga la 10 miliarde de dolari, cel mai

ridicat incepand din 1979.

OCDE: Situatia economiei globale s-a imbunatatit

Situatia economiei globale este mai buna decat in ultimii ani, pe fondul avansului rapid al Chinei si

al relansarii economiilor Europei si Japoniei, care contrabalanseaza incetinirea inregistrata in SUA,

potrivit Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), citata de Reuters.

Somajul este in scadere, iar bancile centrale trebuie sa isi mentina vigilenta, intrucat riscurileinflationiste sunt in crestere, in contextul majorarii preturilor alimentelor, marfurilor si a costurilor

de transport, se arata in cel mai recent raport OCDE privind perspectivele economiei internationale.

'Situatia economica actula este, din multe puncte de vedere, mai buna decat cea inregistrata timp

de mai multi ani', a declarat economistul-sef al OCDE, Jean-Philippe Cotis.

Pe de alta parte, politica monetara trebuie sa ramana stricta. Exceptand inflatia, un alt risc este

reprezentat de tendinta guvernelor de a cheltui veniturile fiscale pentru a obtine castiguri pe

termen scurt, si nu pentru a reduce datoriile si deficitele, repetand greselile 'catastrofale' de la

sfarsitul anilor '80 si inceputul anilor '90, a mai spus oficialul.

OCDE a revizuit in crestere prognozele privind cresterea economica a Europei si a Japoniei, in 2007

si 2008, si a redus nivelul estimat pentru avansul SUA, dar analistii organizatiei apreciaza ca

incetinirea dezvoltarii economiei americane, determinata de scaderea pietei imobiliare, nu va aveaun impact semnificativ asupra celei mai mari economii a lumii.

SUA vor inregistra un avans de 2,1% in 2007, in scadere fata de nivelul prognozat anterior de OCDE,

de 2,4%, dar cresterea se va accelera in 2008, la 2,5%, dupa un avans de 3,3% aferent anului 2006.

Pentru Japonia, OCDE a revizuit estimarea la 2,4% pentru acest an, de la 2%, si previzioneaza o

dezvoltare de 2% in 2008. Economia japoneza a urcat cu 2,2% in 2006.

Analistii organizatiei au subliniat influenta relansarii economiei germane si italiene asupra zonei

euro, pentru care prognozeaza o crestere de 2,7% in 2007, urmata de un avans mai moderat in


9/26

2008, de 2,3%.

Germania, cea mai mare economie din Uniunea monetara, va inregistra o crestere de 2,9% in 2

222d34c 007, ajustata cu numarul zilelor lucratoare, in apropierea ritmului de 3% aferent anului

2006, cand a consemnat cel mai rapid avans dupa anul 2000. Evolutia va fi influentata de investitiile

semnificative ale companiilor, care contracareaza efectele majorarii taxei pe valoarea adaugata cu

trei puncte procentuale, la inceputul acestui an. In 2008, dezvoltarea se va incetini la 2,2%.

Cresterea economiei franceze se va plasa la 2,2% in acest an si in 2008, iar numarul locurilor de

munca nou-create va urca, de asemenea.

In China, a patra mare economie a lumii, dezvoltarea economica va fi, din nou, de peste 10% si ar

putea depasi 'limita de viteza'. OCDE recomanda autoritatilor de la Beijing sa permita aprecierea

yuanului, pentru a limita avansul inflatiei si al excedentului de cont curent.

La nivelul celor 30 de state membre ale organizatiei, cresterea economiei este estimata la 2,7% in

2007, iar somajul se va reduce la 5,5%, de la 5,6% in 2006, cea mai importanta scadere fiind

previzionata in Europa, de la 7,1% la 6,7%.

Pe de alta parte, bancile centrale ar trebui sa mentina o politica monetara destul de stricta, intrucat

exista unele riscuri de supraincalzire economica, avertizeaza OCDE.

'Pe frontul monetar, in multe state exista riscul ca echilibrul dintre cererea si oferta agregata sa se

modifice in sensul supraincalzirii, intr-o perioada de reducere a apetitului pentru politici fiscalestricte', a mai spus Cotis.

Banca Centrala Europeana ar putea majora rata dobanzii de politica monetara de doua ori in acest

an, respectiv in luna iunie si la sfarsitul anului, masuri urmate de o pauza in 2008, estimeaza

analistii organizatiei.

Rezerva Federala americana ar trebui sa mentina nivelul actual al dobanzilor, in pofida asteptarilor

pietelor privind ieftinirea creditului in acest an, a recomandat Cotis.

In ceea ce priveste pietele de capital, preturile actiunilor si ale altor active par sa se plaseze putin

peste valoarea reala, dar situatia este diferita de fenomenul

'bubble' care a afectat, la inceputul deceniului, titlurile companiilor din sectorul de tehnologie, si nu

ar trebui sa produca ingrijorare, a mai adaugat economistul-sef al OCDE.

Cotis a mai subliniat faptul ca economia mondiala se 'reechilibreaza', in sensul ca Europa si Japoniacontribuie mai mult la crestere, in contextul incetinirii dezvoltarii SUA, dar nu exista semnale

importante privind o eventuala reducere a dezechilibrelor conturilor curente.

In luna mai, OCDE a invitat Rusia si Chile sa adere la organizatie, dar nu a transmis o astfel de

invitatie autoritatilor de la Beijing.

Cresterea economica a Japoniei si a tarilor din zona euro o

va depasi pe cea a SUA

Fii primul care comenteaza articolul 'Cresterea economica a Japoniei si a tarilor din zona euro o va

depasi pe cea a SUA'

Simina Mistreanu, 28 Mai 2007

Cresterea economica a Japoniei si a tarilor din zona euro va depasi cresterea economica a SUA,

pentru prima data in ultimii 16 ani, arata un studiu al Organizatiei pentru Cooperare Economica si

Dezvoltare, citat de International Herald Tribune.


10/26

Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD) a anuntat ca tendinta de incetinire

in cresterea economica globala, fata de procentul de 3,2% inregistrat anul trecut, va fi amortizata

de o expansiune puternica in economia Japoniei si a celor 13 state din zona euro. O alta contributie

la ameliorarea situatiei economice globale va fi adusa de cresterea cererii in China si India.

Cele mai bogate 30 de tari din lume vor afisa o crestere economica de 2,7% in acest an, cu douaprocente mai mare decat estimarile facute in luna noiembrie 2006. Pentru anul 2008, OECD prezice

o crestere de 2,7%.

Pe de alta parte, cresterea economica a Statelor Unite va scadea pana la 2,1% anul acesta, fata de

procentul de 3,3% inregistrat in 2006 si fata de cele 2,4 procente estimate in urma cu sase luni.

Aceasta tendinta descendenta este cauzata de scaderea brusca a preturilor pe piata imobiliara.

Pe masura ce piata imobiliara se va echilibra, cresterea economica a SUA va atinge procentul de

2,5%, estimat pentru anul 2008, reluandu-si suprematia asupra cresterilor economice ale Japoniei si

ale statelor din zona euro.

Cresterea cererii consumatorilor casnici, sustinuta in principal de scaderea somajului, a fost factorul

principal care a dus la cresterea economica a statelor din zona euro. Germania si Italia se numara

printre tarile cu o buna crestere economica, datorata in mare parte dezvoltarii exporturilor, in timp

ce Franta inregistreaza o crestere economica mai modesta.

OECD a avertizat si asupra unei eventuale cresteri a inflatiei, cauzate de o marire a preturilor la

alimentele, produse de larg consum si in transporturile de marfuri.

16 februarie 2009

Presa internationala: Economia Japoniei, in cadere record

Comenteaza acest articol | 1 comentarii

Economia Japoniei s-a contractat cu 12,7 procente fata de anul anterior, contractierecord in ultimii 35 de ani.

Exporturile au scazut cu 13,9 procente fata de trimestrul al treilea al anului 2008, inconditiile in care Toyota, Sony si Hitachi au anuntat pierderi foarte mari si se

pregatesc pentru disponibilizari masive, anunta Bloomberg .

'Economia se gaseste intr-o situatie foarte rea iar partea cea mai infricosatoare esteca ne asteptam la o scadere similara in trimestrul acesta', a declarat economistuljaponez Seiji Adachi. 'Tot ce putem face este sa asteptam ca cererea, la nivel

international, sa isi revina'.

In ultimul trimestru cea de-a doua economie a lumii a suferit contractia cea maimare in comparatie cu Statele Unite - 1 procent - si zona euro - 1,5 procente.Japonia este in recesiune inca din noiembrie 2007; totusi falimentul Lehman


11/26

Brothers, din 15 septembrie 2008, a inrautatit criza creditului care a evaporat 14 miide miliarde dolari de pe piatele de capital, paralizand comertul international.

Banca Japoniei care in decembrie a coborat dobanda cheie la 0,1 procente,incearca sa stimuleze reluarea creditarii prin cumpararea de actiuni si de obligatiuni

corporative de la cei ce imprumuta. Totusi principala problema identificata de catreeconomisti nu poate f rezolvata in acest mod: reluarea cererii internationale.

Japonia a devenit dependenta de exporturi in ultimii 10 ani, acestea reprezentand16 procente din economie, fata de doar 10

19 decembrie 2008

Banca centrala a Japoniei reduce dobanda cheie la 0,1%

Comenteaza acest articol

Banca centrala a Japoniei (BOJ) a redus dobanda de referinta cu 0,2 puncteprocentuale, pana la nivelul de 0,1%.

Masura a fost luata in incercarea de a opri aprecierea yenului fata de dolar si de arelansa cresterea celei de-a doua economii a lumii, relateaza AFP.

In plus, BoJ a mai anuntat ca va cumpara masiv titluri de stat, pentru a stimulaeconomia.

Imediat dupa anuntarea a acestei decizii, dolarul s-a apreciat usor in fata yenului ,

in timp ce indicele Nikkei a revenit pe verde, dupa ce se mentinuse pe rosu peintreg parcursul diminetii.

Cu toate acestea, Bursa din Tokyo a incheiat sedinta de vineri in scadere cu 0,91%,indicele Nikkei 225 coborand cu 78,71 puncte, pana la valoarea de 8.588,52

puncte.

24 decembrie 2008

Buget de stat record pentru combaterea recesiunii, in Japonia

Comenteaza acest articol

Guvernul nipon a aprobat, miercuri, cel mai mare buget de stat din istorie, invederea finantarii unor 'masuri fara precedent' pentru combaterea unei recesiuni ce

s-ar putea agrava.

Bugetul de 88,548 miliarde yeni pentru anul financiar 2009-2010, ce va incepe in 1aprilie, a fost aprobat miercuri in cadrul consiliului ministrilor si urmeaza sa fie


12/26

dezbatut in parlament, in ianuarie, relateaza AFP.

Noul buget reprezinta o majorare cu 6,6% fata de cel pe 2008-2009 si prevedereduceri de taxe si ajutoare directe in numerar pentru gospodarii .

'In fata unei situatii economice extraordinare, trebuie sa luam masuri faraprecedent', a declarat premierul Taro Aso in cadrul unei conferinte de presa.

Luna trecuta, acesta anuntase o serie de planuri de relansare a economiei, de44.000 miliarde yeni (350 miliarde euro), in contextul in care cea de-a doua

economie mondiala a intrat in recesiune, in al treilea trimestru .

Datele oficiale estimeaza o stagnare a cresterii economice in 2009-2010, in timp ceinstitutiile internationale sunt mult mai pesimiste. Astfel, Fondul Monetar Intrnational

(FMI) si Organiztia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE)prognozeaza o comprimare a economiei japoneze, afectata de scadrea exporturilor.

Exporturile producatorilor niponi au scazut cu un ritm record in noiembrie, incontextul in care cererea globala pentru masini si electronice s-a prabusit, fiind

asteptate alte reduceri de personal si inchideri de fabrici.

Yenul puternic ingrijoreaza japoneziiDuminica, 04 Ianuarie 2009, ora 13:33

Guvernatorul Bancii centrale a Japoniei analizeaza posibilitatea adoptarii unor masuri pentru a

contracara aprecierea monedei nationale (yenul) care afecteaza cea mai mare economie asiatica.

Recent, yenul a atins cele mai ridicate niveluri din ultimii 13 ani in raport cu dolarul american,

dupa deciziile din luna decembrie ale Rezervei Federale americane.

Aprecierea yenului conduce la diminuarea castigurilor repatriate de companiile japoneze si,

totodata, submineaza competitivitatea exporturilor Japoniei.

'In contextul incetinirii economiei mondiale, un yen puternic are un impact negativ asupra

economiei japoneze', a declarat, duminica, guvernatorul Bancii Japoniei, Masaaki Shirakawa, intr-

un interviu acordat postului public de televiziune NHK.

Declaratiile guvernatorului Masaaki Shirakawa urmeaza celor facute luna trecuta de ministrul

japonez de Finante, Shoichi Nakagawa, potrivit caruia Japonia este gata sa intervina pe pietele

valutare externe, pentru prima data in ultimii patru ani.

Pentru a stopa cresterea yenului, Banca Japoniei a redus la data de 19 decembrie dobanda de

referinta la nivelul simbolic de 0,10 la suta, de la 0,30 la suta anterior, revenind in apropierea

nivelului de dobanda de referinta zero pe care BOJ l-a practicat intre 2001 si 2006.


13/26

Moneda japoneza s-a depreciat usor in ultima saptamana, un dolar american fiind tranzactionat

pentru 92 de yeni, dupa ce la mijlocul lunii decembrie a atins valoarea record de 87 de yeni.

In urma cu un an dolarul american se tranzactiona pentru 114 yeni.

Banca centrala a Japoniei prevede o recesiune de doi ani Joi, 22

Ianuarie 2009, ora 11:09

Banca centrala a Japoniei (BoJ) a revizuit joi in scadere drastica previziunile economice pentru

anii bugetari 2008-2009 si 2009-2010. Institutia prevede o recesiune de 1,8% in primul an si de 2%

in cel de-al doilea.

Anterior, BoJ miza pe o crestere a produsului intern brut(PIB) cu 0,1% in 2008-2009 si cu 0,6% in

2009-2010, informeaza AFP.

Economia japoneza ar urma sa se redreseze in 2010-2011, an in care cresterea economica va atinge

1,5%, a mai estimat institutia.

'Conditiile economice s-au deteriorat semnificativ si continua sa se degradeze', a explicat banca

intr-un comunicat, mentionand scaderea exporturilor, scaderea cererii interne, agravarea situatiei

din piata muncii si conditiile financiare precare.

Recesiunea prelungita a celei de-a doua economii la nivel mondialar urma sa fie insotita, potrivit

bancii centrale, de o revenire a fenomenului de deflatie. Preturile de consum urmeaza sa scada cu

1,1% in 2009-2010 si cu 0,4% in 2010-2011, dupa o crestere de 1,2% in 2008-2009.

Economia japoneza a intrat oficial in recesiune in trimestrul iunie-septembrie 2008, din cauza

scaderii exporturilor catre Statele Unite, Europa si Asia, pe fondul crizei economice.

Revizuirea perspectivelora fost facuta in aceeasi zi cu cu publicarea statisticilor dezastruase ale

comertului exterior, pilonul de crestere economica a tarii. Astfel, exporturile japoneze au scazut cu

35% in decembrie fata de aceeasi luna a anului trecut, marcand cel mai amplu declin din 1980.

Lista de tari in functie de PIB

De la Wikipedia, enciclopedia libera

(Redirectionat de la Lista tarilor dupa PIB)

Salt la: Navigare, cautare

Aceasta este o lista de tari in functie de produsul intern brut. In prima parte sunt redate valorile actuale ale tarilor, iarin cea de-a doua parte sunt redate valori comparative din trecut, ale tarilor.


14/26

Valori actuale

In tabelul urmator, din partea stanga, sunt reprezentate tarile de pe glob in functie de produsul intern brut (PIB) inmilioane de dolari americani, pe baza cursurilor de schimb din luna aprilie 2005. Tabelul cuprinde 176 din cele 191 de

state recunoscute de ONU, precum si date privind Uniunea Europeana, Hong Kong, Macao, Antilele Olandeze siTaiwan.

In tabelul din partea dreapta sunt reprezentate tarile de pe glob in functie de produsul intern brut (PIB), in functie deparitatea puterii de cumparare (PPP) in milioane de dolari internationali (PPP-$). Fundamentul de calcul este putereade cumparare a unui dolar american in USA. Tabelul contine toate cele 191 de tari recunoscute de ONU, precum si

date privind Uniunea Europeana, Hong Kong, Macao, Antilele Olandeze si Taiwan.

Lista de tari in functie de PIB Lista de tari in functie de PIB (PPP)

Rang Tara

PIB (nominal)

Milioane de

dolari americani

Lume 44.168.157

Uniunea

Europeana13.926.873

1 SUA 12.438.873

2 Japonia 4.799.061

3 Germania 2.906.658

4 Marea Britanie 2.295.039

5 Franta 2.216.273a

6

Republica

Populara

Chineza

1.843.117b

7 Italia 1.836.407

8 Spania 1.120.312

9 Canada 1.098.446

10 Rusia 755.437

11 India 749.443

12 Brazilia 732.07813 Coreea de Sud 720.772

14 Mexic 714.530

15 Australia 692.436

16 Olanda 629.391

Rang Tara

PIB

Milioane $ la

nivel

international

Lume 59.559.770

1 USA 12.332.296

Uniunea

Europeana12.329.110

2

Republica

Populara

Chineza

8.091.851a

3 Japonia 4.009.327

4 India 3.602.894

5 Germania 2.498.471

6 Marea Britanie 1.825.837

7 Franta 1.811.561

8 Italia 1.694.706

9 Rusia 1.585.478

10 Brazilia 1.552.542

11 Canada 1.111.846

12 Coreea de Sud 1.099.066

13 Mexic 1.064.889

14 Spania 1.026.340

15 Indonezia 863.654

16 Australia 638.713


15/26

17 Belgia 387.840

18 Elvetia 384.642

19 Suedia 383.816

20 Taiwan 345.10521 Turcia 340.263

22 Austria 318.343

23 Polonia 312.257

24 Norvegia 285.604

25 Arabia Saudita 284.895

26 Indonezia 284.072

27 Danemarca 265.934

28 Grecia 230.684

29 Africa de Sud 226.486

30 Irlanda 206.467

31 Finlanda 204.385

32 Iran 195.200

33 Portugalia 185.091

34 Tailanda 174.545

35Hong Kong RAS.

RP China172.932

36 Argentina 172.123

37 Malaezia 127.942

38 Cehia 125.709

39 Israel 122.987

40 Venezuela 122.301

41 Singapore 116.326

42 Columbia 108.731

43 Noua Zeelanda 107.670

44 Ungaria 107.144

45 Emiratele Arabe 103.006

17 Taiwan 629.858

18 Turcia 570.748

19 Iran 560.348

20 Tailanda 559.48921 Africa de Sud 532.011

22 Argentina 516.951

23 Polonia 512.890

24 Olanda 498.703

25 Filipine 409.445

26 Pakistan 392.526

27 Ucraina 339.676

28 Arabia Saudita 337.268

29 Columbia 336.808

30 Belgia 324.299

31 Bangladesh 303.655

32 Egipt 302.803

33 Malaezia 289.606

34 Suedia 267.427

35 Austria 267.053

36 Elvetia 241.265

37 Grecia 236.311

38 Algeria 232.692

39 Vietnam 231.644

40Hong Kong RAS

(RP China)226.766

41 Portugalia 203.947

42 Cehia 198.976

43 Norvegia 193.660

44 Danemarca 187.721

45 Chile 186.733


16/26

Unite

46 Chile 101.526

47 Algeria 97.459

48 Filipine 92.58649 Egipt 91.688

50 Nigeria 91.574

51 Pakistan 90.282

52 Ucraina 82.693

53 Romania 79.848

54 Peru 72.888

55 Bangladesh 61.944

56 Kuweit 61.469

57 Maroc 54.597

58 Kazahstan 51.876

59 Slovacia 50.323

60 Vietnam 47.111

61 Luxemburg 35.620

62 Slovenia 35.106

63 Croatia 35.103

64 Libia 32.962

65 Tunisia 31.970

66 Ecuador 31.927

67 Qatar 31.550

68 Belarus 27.061

69 Guatemala 26.978

70Serbia si

Muntenegru26.243

71 Bulgaria 25.959

72 Siria 25.694

73 Sudan 25.379

46 Romania 183.162

47 Nigeria 173.704

48 Irlanda 164.190

49 Peru 164.11050 Ungaria 162.289

51 Finlanda 161.099

52 Israel 154.174

53 Venezuela 153.331

54 Maroc 138.006

55 Singapore 124.001

56 Kazahstan 123.992

57Emiratele Arabe

Unite111.027

58 Noua Zeelanda 101.582

59 Irak 89.800*

60 Slovacia 87.129

61 Sudan 85.461

62 Sri Lanka 85.155

63 Tunisia 83.353

64 Myanmar 78.564

65 Siria 72.174

66 Bulgaria 71.381

67 Belarus 70.524

68 Libia 65.647

69Republica

Dominicana63.594

70 Etiopia 62.744

71 Ecuador 56.779

72 Guatemala 56.736

73 Croatia 55.638


17/26

74 Oman 25.038

75 Angola 23.894

76 Lituania 23.702

77 Sri Lanka 22.351

78Republica

Dominicana21.476

79 Liban 20.699

80 Costa Rica 19.558

81 Cipru 17.144

82 Coasta de fildes 17.084

83 Kenia 16.900

84 El Salvador 16.602

85 Camerun 15.742

86 Islanda 15.388

87 Letonia 15.387

88 Yemen 15.204

89 Panama 14.531

90 Turkmenistan 13.846

91 Trinidad-Tobago 13.558

92 Uruguay 13.116

93 Estonia 12.310

94 Zimbabwe 12.261

95 Tanzania 12.123c

96 Iordania 11.928

97 Bahrain 11.781

98 Uzbekistan 11.002

99 Azerbaidjan 10.751

100 Ghana 10.340

101 Bolivia 9.738

102 Bosnia si 9.521

74 Ghana 54.330

75 Lituania 49.106

76 Uganda 48.620

77 Uzbekistan 48.13778 Kuweit 44.675

79 Costa Rica 44.579

80 Angola 43.599

81Serbia si

Muntenegru43.462

82 Slovenia 43.260

83 Camerun 40.744

84

Republica

Democrata

Congo

40.585

85 Nepal 39.815

86 Oman 39.559

87 Turkmenistan 39.458

88 Azerbaidjan 37.841

89 Kenia 37.065

90 Cuba 33.920*

91 Uruguay 32.885

92 El Salvador 31.171

93 Coreea de Nord 30.880*

94 Luxemburg 30.674

95 Cambodgia 30.579

96 Letonia 30.227

97 Paraguay 29.014

98 Coasta de fildes 28.460

99 Zimbabwe 28.304

100 Tanzania 27.006

101 Iordania 26.741


18/26

Hertegovina

103 Botswana 9.424

104 Jamaica 9.199

105 Etiopia 9.005106 Senegal 8.936

107 Albania 8.908

108 Myanmar 8.867

109 Uganda 8.257

110 Gabon 8.230

111 Honduras 7.864

112 Paraguay 7.281

113

Republica

Democrata

Congo

6.980

114 Nepal 6.680

115 Mozambic 6.676

116 Zambia 6.222

117 Mauritius 6.202

118 Bahamas 5.804119 Burkina Faso 5.722

120Brunei

Darussalam5.721

121 Mali 5.537

122 Malta 5.532

123 Afghanistan 5.392 d

124 Ciad 5.388

125 Republica Congo 5.237

126 Namibia 5.032

127 Macedonia 4.962

128 Madagascar 4.941

129 Benin 4.773

102 Mozambic 25.974

103 Bolivia 25.892

104Guineea

Ecuatoriala25.439

105 Liban 23.638

106 Qatar 23.584

107Bosnia si

Hertegovina22.840

108 Panama 22.706

109 Estonia 22.239

110 Afganistan 21.500*

111 Honduras 20.549

112 Senegal 20.482

113 Yemen 19,324

114 Guineea 18.945

115 Albania 18,933

116 Trinidad-Tobago 17.966

117 Botswana 17.207

118 Burkina Faso 16.916119 Cipru 16.745

120 Madagascar 16.323

121 Mauritius 16.054

122 Nicaragua 16.052

123 Macedonia 15.996

124 Bahrain 15.796

125 Georgia 15.522

126 Ciad 14.756

127Papua Noua

Guinee14.343

128 Namibia 14.198

129 Haiti 14.118


19/26

130 Nicaragua 4.740

131 Georgia 4.737

132 Cambodgia 4.583

133 GuineeaEcuatoriala 4.489

134 Haiti 4.465

135 Armenia 4.213

136Papua Noua

Guinee3.924

137 Guineea 3.647

138 Niger 3.363

139 AntileleOlandeze

3.063

140 Barbados 2.964

141Republica

Moldova2.897

142 Fiji 2.808

143 Laos 2.665

144 Swaziland 2.505

145 Tadjikistan 2.338

146 Togo 2.318

147 Kargazstan 2.290

148 Ruanda 2.076

149 Malawi 2.067

150 Lesotho 1.660

151 Mauritania 1.578

152 RepublicaCentrafricana

1.523

153 Mongolia 1.400

154 Capul Verde 1.180

155 Suriname 1.144

130 Mali 13.532

131 Armenia 13.432

132 Ruanda 12.620

133 Jamaica 12.141134 Laos 12.101

135 Niger 11.260

136 Kargazstan 10.626

137 Zambia 10.568

138 Islanda 10.548

139 Gabon 9.514

140

Macao RAS (RP

China) 9.100*

141Brunei

Darussalam9.009

142 Togo 8.945

143 Tadjikistan 8.711

144 Benin 8.534

145Republica

Moldova8.157

146 Malta 7.909

147 Malawi 7.507

148 Mauritania 6.876

149 Bahamas 6.085

150 Swaziland 5.646

151 Burundi 5.642

152 Fiji 5.368

153 Mongolia 5.230

154 Lesotho 5.113

155 Sierra Leone 4.910

156Republica

Centrafricana4.773


20/26

156 Sierra Leone 1.133

157 Belize 1.104

158Antigua si

Barbuda834

159 Maldive 828

160 Burundi 791

161 Guyana 782

162 Bhutan 769

163 Sfanta Lucia 731

164 Eritreea 730

165 Djibouti 709

166 Seychelles 629

167 Gambia 461

168 Grenada 451

169Sfantul Kitts si

Nevis421

170Sfantul Vincent

si Grenadine418

171 Comore 402

172 Samoa 334

173 Timorul de Est 332

174 Vanuatu 328

175 Guineea-Bissau 316

176 Insulele Solomon 274

177 Dominica 270

178 Tonga 227

179 Kiribati 72

180Sao Tom si

Prncipe69

Sursa: Baza de date WORLD ECONOMICOUTLOOK, Fondul Monetar International,

Septembrie 2004.

157 Barbados 4.735

158Republica

Congo4.621

159 Somalia 4.597*

160 Eritreea 4.250

161Antilele

Olandeze4.175

162 Guyana 3.541

163 Gambia 3.017

164 Capul Verde 2.992

165 Bhutan 2.913

166 Liberia 2.903*

167 Suriname 2.812

168 Maldive 2.557

169 Belize 2.046

170 Andorra 1.900*

171 Djibouti 1.686

172 Guineea-Bissau 1.182

173 Samoa 1.172174 Comore 1.114

175 Seychelles 1.017

176 Sfanta Lucia 985

177 San Marino 940*

178Insulele

Solomon925

179 Grenada 883

180 Monaco 870*

181Antigua si

Barbuda835

182 Liechtenstein 825*

183 Tonga 785


21/26

Remarca: Lista contine doar economiile cuestimari confirmate ale PIB.

a. Datele nu cuprind departamentul francez desupraveghere Guadeloupe, Martinica, Guayana

franceza si Runion.b. Datele nu cuprind Hongkong, Macao si

Taiwanc. Datele se refera doar la partea continentala aTanzaniei

d. Datele nu cuprind comertul cu Opiu.

184Sfantul Vincent

si Grenadine751

185 Vanuatu 741

186

Sfantul Kitts si

Nevis 626

187 Dominica 448

188 Timorul de Est 370*

189 Micronezia 277*

190Sao Tom si

Prncipe268

191 Kiribati 243

192 Palau 174*

193Insulele

Marshall115*

194 Nauru 60*

195 Tuvalu 12.2*

Surse: Baza de date World Economic Outlook,Fondul Monetar International, Aprilie 2005.(*) The World Factbook, Central Intelligence

Agency (CIA), Mai 2005.

a. Datele nu contin Hongkong, Macao si Taiwan.

[modifica] Valori istorice de comparatie

In cele ce urmeaza sunt reprezentate, pe de o parte, tarile cu cel mai mare PIB in milioane de dolari americani. Estede remarcat faptul ca rate de crestere diferite se pot realiza si prin schimbari ale cursului de schimb.

Pe de alta parte sunt reprezentate tarile cu cel mai mare PIB in functie de paritatea puterii de cumparare in miliarde dedolari internationali (PPP-$). Fundamentul de calcul este puterea de cumparare a unui dolar american in SUA.

Lista de tari in functie de PIB Lista de tari in functie de PIB (PPP)

Ra

n

g

Tara19

80

199

0

20

00

200

3

1. USA

2.7

95,

6

5.8

03,

3

9.8

24,

7

10.

857

,2

Ra

n

g

Land19

80

19

90

20

00

200

3

1. USA

2.7

41,

5

5.6

90,

7

9.6

34,

0

10.

682

,3


22/26

2.Japo

nia

1.0

72,

9

3.0

52,

2

4.7

66,

1

4.2

90,

7

3.

Ger

mania

82

6,1

1.5

47,0

1.8

75,2

2.3

86,2

4.

Mar

ea

Brita

nie

53

6,7

994

,6

1.4

40,

9

1.7

75,

0

5.Fran

ta

68

2,4

1.2

19,

8

1.3

13,

3

1.7

31,

6

6. Italia 454,6

1.1

04,

5

1.0

77,

6

1.4

55,

4

7.

Rep

ublic

a

Pop

ular

a

Chin

eza

30

1,5

387

,8

1.0

80,

8

1.3

72,

0

8.Cana

da

26

8,9

582

,7

72

4,2

850

,5

9.Span

ia

22

1,8

511

,5

56

2,8

827

,1

1

0.

Mexi

c

20

2,0

262

,7

58

1,4

611

,6

1

1.India

17

5,5

313

,1

46

0,8

556

,1

1

2.

Core

ea

de

Sud

62,

2

252

,6

46

1,5

520

,9

1

3.

Olan

da

17

8,4

295

,5

37

1,6

509

,3

2.

Rep

ublic

a

Pop

ular

a

Chin

eza

44

0,6

1.5

93,

8

5.1

37,

4

6.7

01,

9

3.Japo

nia

1.0

37,

9

2.3

24,

4

3.3

54,

4

3.5

48,

8

4. India35

7,9

95

9,5

2.0

41,

6

2.4

88,

6

5.Ger

mani

a

72

9,3

1.378,

9

2.051,

8

2.231,

1

6.Fran

ta

50

4,5

97

4,6

1.4

51,

2

1.6

14,

8

7.

Mar

ea

Brita

nie

46

4,4

91

6,7

1.4

07,

6

1.5

75,

8

8. Italia51

6,1

96

7,9

1.3

89,

5

1.5

35,

6

9.Rusi

a

73

9,8

1.5

11,

9

1.1

44,

5

1.3

88,

2

1

0.

Brazi

lia

42

2,8

74

6,1

1.1

94,

6

1.3

37,

2

1

1.

Cana

da

27

6,1

55

1,0

89

8,9

1.0

29,

1

1

2.

Mexi

c

27

8,2

50

6,5

87

6,4

973

,5


23/26

1

4.

Aust

ralia

15

6,7

307

,9

37

8,7

508

,2

1

5.

Brazi

lia

14

8,9

465

,0

59

9,8

507

,0

16.

Rusia

42,0

85,6

259,7

428,8

1

7.

Elvet

ia

10

7,6

229

,5

24

0,4

314

,0

1

8.

Belgi

a

12

1,7

197

,8

22

8,7

300

,8

1

9.

Sued

ia

12

8,9

238

,3

23

9,8

297

,5

20.

Taiwan

41,4

160

,40

0

309,6

288,8

2

1.

Aust

ria

80,

2

162

,1

19

1,2

251

,0

Sursa: OECD & Fondul Monetar International

1

3.

Core

ea

de

Sud

94,

0

33

8,4

75

6,7

925

,9

14.

Spania

244,1

494,4

785,2

891,2

1

5.

Indo

nezi

a

14

4,7

37

0,5

68

9,3

812

,6

1

6.

Aust

ralia

13

6,8

28

9,7

50

5,8

590

,8

1

7.Iran

11

1,0

22

8,9

43

3,0

534

,6

18.

Taiwan

64,1

207,9

464,3

516,1

1

9.

Taila

nda

69,

2

22

3,8

42

2,9

486

,5

2

0.

Turci

a

10

0,8

25

2,1

44

2,1

471

,3

Aust

ria

73,

5

13

8,0

21

1,6

232

,7

Elvetia

82,8

154,9

207,6

224,9

Sursa: Fondul Monetar International

Japonia este a doua mare economie a lumii[1], dupa SUA, ca marime a PIB nominal (circa 4,4 trilioane dolari SUA) [1]sia treia economie a lumii[2], dupa SUA si China, ca marime a PIB calculat conform paritatii puterii de cumparare.

[modifica] Agricultura

Cea de-a doua mare economie a lumii, Japonia, a inregistrat in ultimul trimestru al anului trecut o crestere anualizatade 7%, cea mai puternica din ultimii 14 ani.

Pe ansamblul anului 2003, Produsul Intern Brut al Japoniei a avansat cu 2,7%.

Cresterea exporturilor si a productiei industriale au contribuit la consolidarea economiei in ultimul trimestru si la unavans cu 1,7% fata de trimestrul anterior. De asemenea, evolutia economica din trimestrul patru al anului trecut, cea

mai performanta din luna iunie 1990, a depasit cu 4,6 procente asteptarile analistilor.

Aceste statistici au intarit tot mai mult sentimentul de optimism in legatura cu performantele economiei japoneze, carea inceput sa dea semne de redresare dupa aproape zece ani de stagnare.


24/26

'Economia si-a accelerat viteza semnificativ spre sfarsitul anului 2003, fiind stimulata de exporturi si investitiicorporatiste,' a declarat Richard Jerram, economist sef la ING Asia. 'Perspectivele pentru 2004 raman pozitive.'

Intensificarea fluxului de investitii si cresterea exporturilor au fost sustinute in mare masura de cresterea cererii dinSUA, China si de pe alte piete asiatice, pentru echipamente electronice si autovehicule.

Pe plan intern insa, consumatorii au ramas precauti, motiv pentru care cererea a avut o dinamica modesta.

Ministrul nipon al economiei, Heiko Takenaka, a primit cu satisfactie aceste rezultate, afirmand ca economia japonezase afla in plin proces de redresare. La randul lui, Sadakazu Tanigaki, ministrul japonez al finantelor, a declarat ca

guvernul trebuie sa isi continuie lupta impotriva deflatiei, fapt care i -a determinat pe analisti sa creada ca oficialii niponinu vor renunta la politica de sustinere a monedei prin vanzare masiva de yeni.

In urma prezentarii acestor rezultate, indicele Nikkei al pietei nipone de capital a inregistrat o crestere cu 0,6%. Marti,acest indice inchisese la maxima ultimilor doua saptamani de 10.701.

PIB-ul Japoniei a scazut cu 12,7% in T4 din 2008

Articol de Alina Voicu | 24 Februarie 2009

Produsul intern brut (PIB) al Japoniei a scazut cu un ritm anual de 12,7% in ultimul trimestru din

2008, fiind cea mai puternica reducere de la criza petroliera din 1974, cand exporturile au scazut

drastic, scrie marti Bloomberg.

Preturile pentru serviciile corporative din Japonia au cunoscut un declin de 2,2% in ianuarie 2009

comparativ cu perioada similara din 2007 si de 0,9% comparativ cu luna precedenta, ca urmare a

actualului context economic care a fortat companiile sa reduca cheltuielile.

Agentia de publicitate Dentsu a estimat o reducere a venitului net cu 56% in luna februarie, ca

urmare a investitiilor din ce in ce mai reduse a clientilor sai in marketing.

Astfel, potrivit oficialilor Dentsu, totalul cheltuielilor pentru publicitate in Japonia s-a redus cu 4,7%

in 2008, reprezentand primul declin din ultimii cinci ani.

Preturile produselor, cu exceptia celor pentru alimentele proaspete, s-au redus cu 0,1% in luna

ianuarie anul in curs, comparativ cu perioada similara din 2008, fiind primul declin incepand din

septembrie 2007.

Rata de inflatie din Japonia s-a redus in luna ianuarie, pentru prima data in mai mult de cinci ani.

Titeiul a scazut cu 70% de la valoarea record de 147 de dolari pe baril, inregistrata pe 11 iulie.

Japonia trece prin cea mai grava contractie a PIB-ului din ultimii 35

de ani

Scris de Marinela GHEORGHE Luni, 16 Februarie 2009 10:57

Japonia a inregistrat in trimestrul patru 2008 cea mai grava contractie a Produsului Intern Brut din ultimii 35 de ani, caurmare a scaderii dramatice a exporturilor si investitiilor, guvernul nipon afirmand ca tara cunoaste in prezent cea mai

grava recesiune de dupa cel de al doilea razboi mondial, informeaza AFP, preluat de Agerpres.


25/26

Potrivit statisticilor oficiale publicate luni, Produsul Intern Brut (PIB) al Japoniei, cea de adoua economie mondiala, a inregistrat in trimestrul patru 2008 un recul anual de 12,7

procente si un recul de 3,3 procente fata de trimestrul precedent. Acest recul inregistrat in

perioada octombrie-decembrie 2008, pentru al treilea trimestru consecutiv, este cel maiputernic dupa scaderea de 13,1 procente in ritm anual inregistrata in primul trimestru alanului 1974, in plin soc petrolier. Datele oficiale sunt mult mai grave decat prognozau

economistii, care se asteptau, in medie, la o scadere in ritm anual de 11,6 procente.

'Este cea mai grava criza de la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial. Nu exista nicio

indoiala asupra acestui subiect', a declarat ministrul japonez al Politicii economice si

bugetare, Kaoru Yosano, adaugand ca economia japoneza 'a fost literalmente ravasita' decriza mondiala.

Sustinuta mult timp de cererea americana pentru automobilele, aparatele electronice si alte

produse cu valoare adaugata mare produse in Japonia, cea de a doua economie a lumii a

cunoscut, pana la declansarea crizei financiare mondiale, cea mai lunga faza de expansiune

de la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial. Insa aceasta crestere a economiei japoneze afost brutal intrerupta de scaderea consumului, mai intai in SUA si apoi in restul lumii.

Vazand cum actiunile lor si profiturile lor incep sa scada cu o viteza alarmanta, companiile

nipone si-au redus drastic investitiile.

In trimestrul patru 2008, exporturile japoneze au inregistrat o scadere record de 13,9

procente in raport cu trimestrul precedent. In ceea ce priveste investitiile companiilor,acestea au scazut cu 5,3 procente, cel mai puternic recul din ultimii sapte ani. Consumul

gospodariilor a inregistrat si el un recul de 0,4 procente in raport cu trimestrul precedent.

Dupa ce a intrat oficial in recesiune in trimestrul al treilea al anului trecut, Japonia ar urma

sa ramana in aceasta situatie pe intreaga durata a anului 2009, estimeaza majoritateaeconomistilor precum si Banca centrala a Japoniei.

Pe ansamblul intregul an 2008, PIB al Japoniei a inregistrat un recul de 0,7 procente, cel maiprost rezultat de dupa 1998 (anul crizei asiatice cand PIB-ul Japoniei a inregistrat un recul

de 2,0 procente) si primul rezultat negativ de dupa anul 1999 (cand a inregistrat o contractie

de 0,1 procente).

In perioada care a trecut din toamna anului trecut si pana in prezent, guvernul japonez a

anuntat doua planuri de relansare, in valoare totala de aproximativ 50.000 de miliarde deyeni (415 miliarde de euro) si pregateste in prezent un al treilea plan. Intrarea in vigoare a


26/26

acestor masuri este intarziata totusi de situatia politica dificila din Japonia, unde guvernul

controleaza doar una dintre cele doua camere ale Parlamentului.

Japonia va da fiecarui cetatean 121 de dolari, pentru a sprijini

economia

Miercuri, 04 Martie 2009 19:38

Ultimul update: 5 Martie 2009 03:52

Parlamentul Japoniei a aprobat legislatia prin care fiecare rezident primeste o anumita suma in

numerar, in incercarea de a sprijini economia afectata de recesiune. Majoritatea oamenilor vor

primi cel putin 12.000 de yeni (121 dolari), dar autoritatile se tem ca japonezii vor pastra banii si

nu ii vor cheltui.

Planul ce aloca un cuantum de 20 miliarde dolari, pentru stimularea economiei japoneze. Totusi, autoritatile se tem cajaponezii, care au o indelungata traditie a economiilor, vor pastra banii.

Inmanarea banilor reprezinta elementul central al unui pachet de stimuli destinat revigorarii economiei Japoniei, care seconfrunta cu o recesiune mult mai accentuata decat cea din Statele Unite.

Produsul intern brut (PIB) al Japoniei a scazut cu 3,3% in ultimul trimestru din 2008, intr-un declin mult mai accentuat decatin Statele Unite, care a inregistrat o diminuare a PIB-ului cu 1,6%, sau decat in Marea Britanie, unde economia a scazut cu1,5%.

Copiii sub 18 ani si oamenii cu o varsta peste 65 de ani vor primi 20.000 de yeni in cadrul programului, propus pentru primadata in octombrie anul trecut. Unii dintre criticii planului spun ca acesta reprezinta doar o incercare de a extindepopularitatea premierului Taro Aso si ca singurul lucru pe care il va face va fi sa adanceasca deficitul bugetar al Japoniei.