7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
1/27
Alcatuirea corpului uman
Topografia organelor si a sistemelor de organe:
a)Segmentele corpului uman
1.Cap - partea craniala (neurocraniu cu encefal)
- partea faciala (viscerocraniu) 2.Gat (regiunea cervicala)
- posterioara (dorsala ceafa, muchii,articulatii,oase) - anterioara ( muchi, articulatii, oase, si organe viscerale trahee,tiroida,laringe)
3.Trunchi - torace cavitate toracica
- adomen cav adominala(viscere) - pelvis cavitate pelvina(viscere)! reg fesiera
".#emre - centura - scapulara (s)
- pelvina (i)
- memrul propriu $is- seg pro%imal - rat (s)
- coapsa(i) - seg intermediar - anterat(s) - gama(i)
- seg.distal - mana (s)
- picior(i)- regiune palmara(volara)
- regiune plantara(talpa)
- deget mare(police)(mana)!halu%(haluce)picior
)Planuri si axe anatomice
- permit stailirea po$itiei organelor, a sistemelor de organe, fiind elemente de locali$are- corpul uman este tridimensional, cu simetrie ilaterala, fiind straatut de trei planuri si trei a%e&
a%e a%ul longitudinal (polul superior-cranialpolul inferior!caudal)
- a%ul sagital (antero-posterior) -' ventral si dorsal& - a%ul transversal -'stang drept
planuri - frontal paralel cu fruntea
- sagital stanga!dreapta - transversal superioara (craniana)
- inferioara (caudala)
c)Regiunile corpului
- cefalica - neurocraniu(craniana) - viscerocraniu
- cervicala
- reg trunchiului - toracica
- adominala
- pelvina- reg.memrelor
1
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
2/27
Niveluri de organizare in corpul uman
1.Nivel nuclear - iomolecule-aci$i nucleici si proteine&
2.Nivel subcelular - organite celulare &
3.Nivelul celular
- celula un sistem deschis iologic (transf factorii de mediu in factori proprii)
- proprietatile celulei - e%citailitate &
- metaolism
- crestere si diferentiere
- autoconservare - autoreproducere
- componente - memrana- citoplasma
- nucleu
".Nivelul tisular( histologia studia$a tesuturile)
- histogene$a celula ou divi$iuni mitotice--' emrion(t.emrionar) speciali$are--' organism
- tesuturi -slab specializateepitelial, conuctiv &
-puternic specializate muscular, nervos &
*.Nivelul organelor
- sisteme de organe(preponderent dintr-un tesut) sistem nervos, sist.osos, sist. #uscular - aparate (din mai multe tipuri de tesuturi) stomacul, intestinul
+.Organismul
Functiile fundamentale ale organismului uman
A.Functiile de relatie
istemul nervos
- dupa structura si functie
1) S.N.Somatic ( de relatie ) (C, ) 2) S.N.egetativ
1)SN!maduva spinarii&
encefaltrunchi cereral
cereel
diencefal
emisf, cererale
2
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
3/27
SNP nervispinali 31 perechi (micsti)
cranieni 12 perechi (motori, sen$itivi, micsti)
ganglioni nervosi
2)S.N.. simpatic (actionea$a in conditii neoisnuite, stress)
parasimpatic (intervine in conditii oisnuite)
-amele componente au- portiune centrala (centrii nervosi, C)
- portiune periferica (e%ista in )repr de nervi vegetativi,
fire vegetative si de ganglioni vegetativilatero-verterali&
pre-viscerali
intra-murali
Neuronul conducere centripeta (dendrite)
conducere centrifuga (a%on)
Functia reflexa a SN Somatic
Actul reflex/ procesul fi$iologic de raspuns, dat de organism la actiunea unui stimul asupra unui campreceptor&
Arcul reflex/ a$a anatomica a actului refle%&
timul0eceptor(cai sen$itive!aferente) Centru nervos(cai motorii!eferente)fector
0aspuns&
Receptorii/ receptionea$a informatii din mediul int si e%t si le transf in impulsuri nervoase&
- pot fi celule sen$oriale, corpusculi sen$itivi, dendritele neuronilor sen$itivi, organe speciali$ate(retina, organ cortic)
- e%teroceptori(piele)
- proprioceptori(in muschi, art.schim po$itiei)
- interoceptori (org interne)
!alea aferenta dendritele neuronilor din ganglionii spinali sau cei cranieni&
!entrii nervosi primesc inf, le anali$ea$a, le prelucrea$a si elaorea$a comen$i coresp
distriuiti pe 3 niveluri
-medular (mad. pinarii)
-sucortical(trunchi cereral, cereel,diencefal)
-cortical (scoarta cererala)&
!alea eferenta -a%onii neuronilor motori din maduva spinarii sau trunchiul cereral& - controlul cortical este reali$at de neuronii motori din scoarta cererala&
"fectorii muschii striati&
a)Functia reflexa a maduvei spinarii
0.somatice - monosinaptice (#) - polisinaptice ($)
3
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
4/27
(#) % miotatice sau osteotendinoase sau de e%tensie
- arc refle% cu 2 neuroni 1 sen$itiv si 1 motor( din coarnele anterioare) - caract - sunt strict limitate
- nu iradia$a- timp de latenta scurt
- e% icipital, rotulian, ahilian&
($)- de fle%ie sau nociceptive& - reactia de aparare
- arc refle% cu cel putin 3 neuroni (cel putin 1 neuron intercalar)
- ref de indepartare a mainii la o intepatura&
b)Functia reflexa a trunc&iului cerebral
Centrii nervosi ai refl. somatice din trunchiul cereral sunt locali$ati in nucleii motori, din ul, punte,
me$encefal.
-ul stranut, voma, tuse,deglutitie&-punte supt, clipire, masticatie&
-me$encefal - statice si stato-inetice(pt po$itie) - nucleul rosu are rol in reglarea tonusului muscular&
- coliculii cvadrigemeni sup.ref de orientare a capului spre o sursa
luminoasa&
- coliculii cvadrigemeni inf.ref de orientare a capului spre o sursa sonora&
c)Functia reflexa a cerebelului
-dpdv functional si filogenetic
- arhicereel 1) - paleocereel 2)
- neocereel 3)
1) - reglarea echilirului& - inf de la ap. vestiular si de la sensiilit. roprioceptiva&
2) reglarea tonusului muscular&
3) reglarea miscarilor fine&
d)Functia reflexa a emisferelor cerebrale
- refle%e neconditionate
- refle%e conditionate
Functia de conducere a S.N.Somatic
sig de - sust ala!prelungirile neuronilor, care contine fascicole conducatoare&
- nervi perifierici spinali si cranieni&
Functia de conducere a maduvei spinarii - asig de sustanta ala si nervii spinali&
- sust ala 3 p. de cordoane- in cordoane e%ista cai de conducere
-scurte (de asociatie!intersegmentale)
-lungi (de proiectie) - ascendente &
"
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
5/27
- descendente&
a)!aile ascendente - cai sen$itive (ale sensiilitatii) - conduc impulsul nervos de la 0 la centrii nervosi&
- specifice(sens e%teroceptive si proprioceptive)
- nespecifice(sens. 4nteroceptive)
!aile sensibilitatii exteroceptive(tactila, termica, dureroasa)
-formate din 3 neuroni&1.calea sensibilitatii exteroceptive tactilo-grosiera(protopatica) a sensiilitatii termice si dureroase
- primul neuron locali$at in ganglionul spinal (de pe rad. post. a nerv. spinal)
- dendrite culeg informatii de la receptorle transf in impuls nervos&
- a%onul primului neuron (deutoneuron) (cornul posterior)
- fie patrunde in cord. ant. de pe partea opusa, formand fascicolul spino-talamicanteriorinformatii tactile
- fie patrunde in cordonul lateral de pe partea opusa, formand fascicolul spino talamic lateral inf
termice si dureroase& - fascicolele fac sinapsa cu 444 neuron (tritoneuron), din talamus& a%onul lui va proiecta in corte%, in aria
someste$ica primara (termica si dureroasa) sau aria someste$ica secundara&
2.calea sensibilitatii tactile fine(epicritica)- 4 neuron este locali$at in gangl. spinal&
- dendritele aduc informatii de la 0eceptor&
- a%onul patrunde in maduva, in cordonul posterior, formand fascicole spino ulare (Goll si 5urdah)&- fac sinapsa cu 44 neuron, din ul
- a%onul lui444 neuron(din talamus)
- se proiectea$a in corte%, in aria someste$ica primara&
!aile sensibilitatii proprioceptive
1.calea sensibilitatii proprioceptive constiente(ineste$ice)- simtul po$itiei si al miscarii (constiente)
- identica cu calea sensiilitatii tactile fine
2.calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente
- are 2 neuroni
- protoneuron (in ganglionul spinal)
- dendriteinf de la proprioceptori
- a%onulal 44-lea neuron (din cornul post. medular)
- a%onul celui de-al 44-lea neuron
- patrunde in cord lat. 6e pe aceeasi partefasc. spino-cereelos direct
- patrunde in cord lat de pe partea opusa fasc spino-cereelos indirect(incrucisat)
- proiectea$a in paleocereel
!aile ascendente nespecifice
*
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
6/27
- fac parte din sust reticulata medulara, primesc colaterale de pe caile specifice si transmit inf.
nespecifice intr-o $ona imprecisa a scoartei cererale ( pe ariile someste$ice) determinand o stare dehipere%citailitate a scoartei cererale&
b)!aile descendente- cai ale miscarii
- pleaca de la encefal
maduva
muschi, organe (efectori)
4.cai piramidale
- transmit comen$i care coordonea$a miscarile voluntare, rapide, precise&
#) cortico-spinale&
2) cortico-ulare&
1)cai cortico-spinale&
- controlea$a motilitatea voluntara, de la nivelul trunchiului, memrelor si o parte din regiunea gatului&
- au 2 neuroni 4.neuron neocorte%ul motor (in aria motorie primara)
44. neuron
cornul anterior medular - a%onul 4 neuron trece printre corpii striati ( sau ganglioni a$ali), avand traseu descendent prin trunchiulcereral, aungand la piramidele anterioare ale ulului, unde 7*8-9:8 din fire se incrucisea$a( in
decusatia motorie) si patrund in maduva prin cordonul lateral, aungand la al 44-lea neuron& restul de 2:-
2*8(fire) au traseu descendent prin maduva spinarii, patrund in maduva prin cordonul anterior, dupa
care trec(se incrucisea$a) in cornul anterior opus&in primul ca$fascicol piramidal incrucisat& in al
doilea ca$fascicol piramidal direct&
- a%onul celui de-al doilea neuron aunge, prin rad anterioara a nervului spinal, la musculatura striata
- ganglioni a$ali / 2 reg dense de sustanta cenusie situate la a$a emisferelor cererale
2)cai cortico-bulbare
- motilitatea voluntara din reg capului si restul gatului&- 2 neuroni&
- 4 neuron neocorte% motor, aria primara
- 44 neuron in nucleii motori ai trunchiului cereral ( adica in nucleii de origine pt nervii cranieni)- a%onul 4 neuron se incrucisea$a la dif. iveluri alre trunchiului cereral&
44.cai extra piramidale
- coordonea$a!controlea$a miscarile involuntare, lente, automate, stereotipe, asociate cu unele activitatidoandite(mers, scris, vorit)&
- controlea$a alaturi de corpii striati, tonusul muscular, po$itia organismului&
- intervin in declansarea miscarilor det de unele stari emotive
1.cai care pleaca din corte%(2 neuroni)
4.neocorte% &
44.corpii striati&
cai corticostriotectospinale&
2.cai corticostriorurospinale
4.trunchiul cereral
44.cornul anterior medular
+
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
7/27
Nervi spinali'istributianervilor spinali
- 31 perechi de nervi spinali micsti
- 9 perechi cervicali form ple%ul cervical ; p.rahial&
- 12 perechi toracali (dorsali) distr. #etameric intercostal&
- * perechi lomariple%ul lomar
- * perechi sacraliple%ul sacrat
- 1 pereche cocigieniple%ul coccigian&
- ple%ul rahialse desprind nervii memrelor superioare
- ple%ul lomarnervii femurali
- ple%ul sacratnervii rusinosi si sciatici
- $onele tegumentului inervate de perechile de nervi spinali, poarta numele de dermatoame&
Sistemul nervos vegetativ- coordonea$a activitatea org interne&
- < - simpatic&
- parasimpatic& - maoritatea organelor au dula inervatie ( simp si parasimp)
- cele 2 componente pot avea actiune antagonica ( asupra inimiisimp stimulea$a activitatea inimii, determina cardioacceleratia, tahicardic si hipertensiunea
arteriala& parasimp inhia activitatea inimii, determinand scaderea cardioacceleratiei, radicardie si
hipotensiune) act similar ( e% gl salivare)
- pancreas inervatie parasimpatica
Arcul reflex vegetativ
0eceptorivisceroceptori&
!alea aferentadendrite ; a%oni ai neuronilor viscerosen$itivi din ganglionii spinali&
- Centrii nervosi
- de comanda in coarnele lat. #edulare (sunt repre$entate de neuronii visceromotori) cervicala,
dorsala si lomara (simpatic) si mad. sacrata(s2-s") (parasimpatic)
- in nucleii vegetativi ai trunchiului cereral (apartine
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
8/27
-unul postganglionar simpaticganglion latero-verterali si in ple%ul celiac, me$entelic
superior si me$entelic inf.
- parasimpaticgangl pre-viscerali si intramurali&
-firele preganglionare - mielinice
- scurte pt simp.- lungi pt parasimpatic
- acetilcolina mediator
- fire post ganglionare amielinice
- lungi pt simp - scurte pt parasimpatice
- adrenalina simp.- acetilcolina parasimpatice&
Analizatorii
- formatiuni morgo functionale, cu rol in receptionare ingormatiilor, transformarea acestora in impuls
nervos, conducerea impulsurilor nervoase, anali$a, prelucrarea si elaorarea sen$atiilor cerespun$atoare- 3 segmente - receptor
- de conducere
- central ( de anali$a)
egmentul receptor
- dupa natura stimulului termoreceptori
- mecanoreceptori- nocivoreceptori
- fotoreceptori
- chemoreceptori
- aroreceptori
- dupa modul de actiune al stimulului
- tonici- fa$ici
- dupa locul de actiune- de contact ( r gustativi, tactili)
- de distanta (fotoreceptori, r.acustici)
timulul produce la nivelul receptorului un potential de receptor, cu urm caract
- este cu atat mai mare cu cat creste intensitatea stimulului& - depinde de supr pe care act stimulul
- depinde de gradul de diferentiere intre stimuli si de durata lui&
6upa atingerea potentialului de repausse transf in potential de actiune(consta in schimarea
polaritatii memranei)
t pot de actiune
- stimulul indeplineste 2 coordonate- are o intensitate min(prag.) se aplica legea tot!nimic
9
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
9/27
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
10/27
c)eg central- repr de aria vi$uala, locali$ata in loul occipital, in urul santului calcarin si de aria de asociatie,
locali$ata in urul ariei vi$uale, cu rol in interpretarea imag si in memoria vi$uala&
Bormarea imaginilor
- selectarea ra$elor luminoase(in iris-pupila)- conducerea si refractia ra$elor luminoase,pana la proiectia lor(retina)
- stimularea celulelor fotoreceptoare(retina)
- marimea irisului radiari - inervati de fire simpatice ale maduvei cervico-dorsale&
- contractia lor det dilatarea pupilei(mitrio$a)
Circulari
- inervati de firele parasimpatice ale nervului al 444(oculomotor)
- prin contractiemio$a(micsorea$a pupila)
- 3 refractiefata aut a corneii&
2 fete ale cristalinului&
Tulurarile vederii
- acromatopsia vederea in al-negru&
- hemerolopia(orul gainilor) afectata vederea la intuneric, cau$ata de lipsa vit
#ecanismele fotoreceptiei
- ra$ele luminoase det descomp. sust fotosensiile (reodopsinaretinen si scitipsina si iodopsina
fotopsina)apare un potential de receptordet un potential de actiunecreste permeailitatea ionului
de a;.. deplasarea ionilor de ;)conducerearia vi$uala&
comodarea ochiului- +m1* cm are loc acomodare
- +mpunct remotum
- 1*cmpunct pro%imum
- modificarea cururii fetei anterioare a cristalinului
- muschii ciliali circulari, prin contractie, det rela%area lig, suspensor si omarea cristalinului(pt
vederea de aproape) (r.parasimpatic)- muschii ciliali radiari det contractia ligamentului suspensor si aplati$area cristalinului(pt
vederea la distanta)(r.simpatic)
- mio$a (micsorarea pupilei)
- corectarea a%elor oculare amii ochi sa priveasca acelasi oiect&- campul vederii inoculare este suprapunerea campurilor monoculare&
daptarea vi$uala
- intuneric3: min
- lumina3," min
ehmholt$3 tipuri de conuri, pt 3 culori fundamentalerosu, alastru, verde&
- diferitele nuantee%citarea conurilor diferite
1:
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
11/27
- alstimularea tuturor in prop. gala
- negrulipsa stimularii
Analizatorul auditiv- principalul rol perceperea sunetelor
- stimulul undele sonore E4(:-1": d)& frecv. 2:-2::::>$F
- acuitate auditiva ma%ima 1:::"::: >$&
1.eg receptor
agina 11 din 27- locali$at in urechea interna
- melcul osos este straatut de lama spirala, care se continua cu memrana a$ilara&- cele 2 structuri separa canalul cohlear in 2 rampe vestiulara(rampa superioara) si timpanica(situata
inferior)
- la vf melcului, cele 2 rampe comunica printr-un orificiu helicotrema&
- pe memrana a$ilara se gaseste org Corti, format din celule receptoare ciliate (la polul apical), cuterminatii nervoase sen$itive (dendrite ale 4 neuron)
- e%ista si celule de sustinere&
- pe organul Corti, se afla memrana reticulara si peste ea, memrana tectoria (aici sunt ancorati ciliicelulelor receptoare medial1 strat&
lateral3," straturi&
2.eg de conducere
- 4 neuronganglionul spiral Corti&
- a%onul 4 neuron formea$a ramura cohleara a nervului 9&- a%onul 4 neuron face sinapsa cu al 44-lea neuron, loc in nucleii auditivi din untea lui
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
12/27
- org receptor - celule receptoare cili &
- terminatii nervoase sen$itive&- celule de sustinere
acoperite de o memrana gelatinoasa&
- aparatul otolitic (macula) loc in utricula si sacula&- memr gelatinoasa are otolite ( cristale de CaC3)
2.Calea de conducere
- 4 neuronganglionul spiral carpa&- a%onii protoneuronilor formea$a ramura vestiulara a nervului 9 (vestiulo cohlear)
- sinapsa cu 44 neuron, din nucleii vestiulari din ul&- a%onul 44 neuron - face sinapsa cu cel de-al 444-lea neuron din talamus
- colaterale spre arhicereel, maduva spinarii, nucleul rosu din me$encefal, nucleii
nerilor cranieni&- a%onul celui de-al 444-lea neuroncorte%&
3.eg central
- loul tamporal, in girusul temporal superior
#ecanismul echilirului- stimulii repr de - acc. circulara(misc de rotatie a corpului sau doar a capului) - acc. lineara (inainte inapoi si lat)recep din ap. otolitic&
- deplasarea engolimfei determina deplasarea memranelor gelatinoase (; otolitic) si determina
deformarea cililor celulelor receptionate re$ultand potentialul de receptor si de actiune& transmis prin segde conducere, informea$a ..C asupra modificarii po$itiei corpului, asigurand comen$i pt redresarea po$
corpului&
Analizatorul cutanat
-are receptorii la nivelul pielii
Straturile pielii
1.piderm tesut epitelial de acoperire, pluristratificat si cheretini$at
- strat cernos (superior) - strat generator a$al (inferior)
2.6erm tesut conuctiv dens&
- la contactul cu memrana a$ala, formea$a cute / papile dermice&
- prin conturarea cutelor (inregistrarea) / amprenta digitala&3.>ipoderm tesut conuctiv ogat in celule adipoase(re$erva de grasime a organismului)
roductiunile pielii - cernoase unghii, par
- glandulare sudoripare, seacee
A)Sensibilitatea tactila presionala si vibratorie- stimuluideformarea tegumentului superficiala (tact)
- profunda (presiune)
- rapid repetata (viratie)1.Receptorii- corpusculii #eisner situati in epiderm si derm H receptori pt tactili
- discurile #erel epiderm si derm ( foloculii pelosi si papile dermice) H
12
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
13/27
- corpusculii 0uffini H- corpusculii
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
14/27
- produc hormonii care sunt descarcati in mediul intern Glande endocrine tipice tiroida, hipofi$a, epifi$a, timus, suprarenale, paratiroide&
Glande endocrine temporare placenta
Glande endocrine mixte pancreas, genade& lte structuri cu rol endocrin formea$a sistemul paracrin (antru piloricsecreta glucogen, mucoasa
duodenalagastrina, pancreo$imina, colecistoilina, secretina, rinichieritropoetina(stimulea$a formarea
gloulelor rosii, renina)
,ipofiza- locali$are la a$a encefalului, su diencefal, in saua turceasca a osului sfenoid&
- glanda hipofi$a este legata de hipotalamus prin tia pituitala, formata din sist. port hipotalamo-hipofi$ar (sistem vascular care incepe si se termina cu acelasi tip de vase
capilare vena capilare) (intre hipotalamusul milociu si hipofi$a anterioara)
tractul nervos hipotalamus-hipofi$ar(form din a%onii neuronilor hipotalamusului anterior ce conduc
hormonii in loul posterior hipofi$ar)
- structura- parenchim(celule dispuse su forma de cordoane) glandular ( tesut epitelial glandular)
- stroma(rol structuraltesut conuctiv ; vase de sange ; fire nervoase )
A)-obul anterior ( adeno&ipofiza )- 7*8 din masa glandei
#. &ormonul de crestere S, somatotrop&efecte stimulea$a patrunderea aminoaci$ilor in celule
- intensifica sinte$a proteinelor
- cresterea masei musculare, a masei osoase si a masei visceralecresterea organismului&
- stimulea$a o%idarea lipidelor, elierand energia, necesara sinte$ei proteice& - det. >iperglicemia&
- retine ionii de a;, ;, Ca;, #g;&
-reglarea secretiei este reali$ata de hipotalamusul milociu, prin 2 neurohormoni&-hipoglicemia stimulea$a secretia de S,hiposecretia S, - copil nanism hipofi$at(piticism) (de$voltare somatica redusa, dar armonioasa si
de$voltare psihica normala)
- adult cose%ia hipofi$ata (caderea unghiilor,parului, dintilormoarte)
hipersecretia T> - copil gigantism
- adult acromegalia(marirea carpienelor, metacarpienelor, falange, tarsiene, a nasului,
a urechilor, .. )
$. &ormonii glandulari tropi/a)corticotropina(A!, adenocorticotrop)
- stimulea$a cresterea si secretia glandelor corticosuprarenale&
) pirotropina ( S, tireotrop)c) gonadotropineFS, (foliculostimulant)
- cresterea si maturarea foliculilor ovarieni- stimulea$a productia hormonala de estrogen
- diferentierea tuilor seminiferi si spermatogene$a
-.,.(luteotrop)
1"
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
15/27
- stimulea$a secretia corpului galen
- secretia de progesteron- ovulatia
- secretia de testosteron
0. prolactina secretia lactata&
1) -obul intermediar- 28 din masa glandei&
- 2S, h.melanocitostimulator& - det. dispersia granulelor de melanina in melanocita( celule. pidermice cu melanina), efect
asupra pigmentarii pielii&
!) -obul posterior (neuro&ipofiza)- legat de hipotalamusul anterior prin tractul hipotalamohipofi$ar (a%onii neuronilor din hipotalamusul
ant.)- depo$itea$a si descarca in mediul intern 2 hormoni produsi de neuronii hipotalamusului anterior
- hormoni
#.A',( anti-diuretic) 2. Ocitocina(o%itocina)
- diure$a / cant de apa eliminata intr-o $i(2" h)
#. stimulea$a reasotia apei la nivelul tuilor uriniferi distali si colectori&
determina scaderea volumului urinar si cresterea concetratiei urinei&
in do$e mari, se numeste vasopresina&
determina contractia musculaturii netede din peretii arteriolelor (vasoconstrictie), declansand
cresterea tensiunii arteriale&
stimulea$a peristaltismul intestinal&
hiposecretie diaet insipid&
hipersecretie - poliuria ( elim. unei cant. prea mare de urina)
- polidipsia&
$.stimulea$a contractia celulelor mioepiteliale din peretii canalelor galactofere, declansea$a
eliminarea laptelui&stimulea$a contractia musculaturii netede din uterul gravid, declansand nasterea&
iroida
localizare
- 4n partea anterioara a gatului, in dreptul cartilaului tiroidian al laringelui
configuratie externa- cea mai mare glanda endocrina
- formata din 2 loi laterali, uniti prin istm tiroidian ( in forma lit. >)
configuratie interna
- stroma (tesut conuctiv, vase si nervi) - parenchim glandular (celule glandulare, dispuse in foliculi)
- folicul cavitate care contine un coloid (cu tirogloulina)
- epiteliu folicular ( cu celule glandulare)
1*
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
16/27
3in activitate epiteliu plat
3 in inactivitate epiteliu inalt& - prin iodarea aminoacidului tiro$ina din structura tirogloulinei se otin hormonii tiroidieni
(triiodotironina si tetraiodotireninatiro%ima)
efectele &ormonilor tiroidieni
- asupra metaolismului energetic
3 stimulea$a cataolismul (o%idari celulare)
3 stimulea$a consumul de o%igen3 efect calorigen
3 cresc metaolismul a$al(in tesuturile metaolic activepana la *:-+:8, cu e%ceptia uterului,
creierului si testiculelor)
% asupra metaolismului lipidic
3 stimulea$a cataolismul lipidic
3 scad re$ervele adipoase3 cant. de colesterol scade
% asupra metaolismului proteic
3 stimulea$a cataolismul proteinelor si e%cretia de a$ot
% metaolism glucidic3stimulea$a cataolismul gluco$ei
3 stimulea$a glicogenoli$a (degradarea glicogenului in gluco$a)hiperglicemie
*>ormonii tiroidieni cresc eliminarile apei su forma de urina.
efecte asupra sistemului nervos
- diferentierea neuronilor - formarea tecii de mielina
- formarea sinapselor
- iritailitate si neliniste
- de$voltarea gonadelor si mentinerea activitatii normale - actionea$a, alaturi de prolactina, asigurand mentinerea secretiei lactate&
hiposecretia
- in copilarie nanism, tiroidian ( sau cretinism gusogen) de$ fi$ica si psihica redusa,
hipersecretia tiroidiana
- determina intensificarea cataolismului
- hiperfagie, scadere in greutate
- caderea parului - anemie
- tremuraturi ale mainilor
- nevro$itate
- determina oala 5asedaJ-Graves(gusa e%oftalmica)
reglarea secretiei - in principal prin mecanism nevros (hipotalamus, hipofi$a) in functie de nivelul
sangvin al hormonilor tiroidieni
>ipotalamus sistem portK denohipofi$aLLLLKTiroidaLLLLKhormoni tiroidieni(tiro%ina)
T.I.>(;) T..>
1+
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
17/27
*de la hormoni tiroidieni la hipotalamus este feed-ac lung
*de la hormoni tiroidieni la adenohipofi$a este feed-ac scurt
Pancreasul endocrinlocalizare
- retroperitonial
morfologie externa
- cap - corp
% coada structura (glanda mi%ta)
1) componenta e%ocrina
- acinii glandulari (gl.tuulo-acinoasa, gl salivara adominala)% sucul pancreatic (se varsa in duoden)
2) componenta endocrina- insulele Iangerhans
- celule (2:8)-secreta glucagonul
- celule 5(7:8)-secreta insulina - celule 6(1:8)-secreta somastatina
efecte
4nsulina
a) hipoglicemiametaolism glucidic
- stimulea$a patrunderea gluco$ei in celulele a caror memrana plasmatica nu permite
patrunderea liera a gluco$ei si consumul celular (tisular) al acesteia
- stimulea$a glicogenogene$a (in ficat si muschi) - stimulea$a lipogene$a din gluco$a
- inhia gluconeogene$a
metaolism lipidic
- stimulea$a lipogene$a din gluco$a
metaolism proteic
- stimulea$a anaolismul proteic prin cresterea aminoaci$ilor si sinte$a proteica
b)reglarea secretiei- prin feed-ac in functie de concentratia gluco$ei din sange
c)hiporsecretia insulinei
diaet $aharat- prin hiperglicemie, gluco$urie, poliurie, polifagie
- se pot acumula corpi cetonici si se poate aunge la coma diaetica si chiar moarte
d)hipersecretia insulinei
- hipoglicemie accentuata coma hipoglicemica (moartea organismului)
Glucagonul
- efecte inverse fata de insulina
- hormon hiperglicemian
17
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
18/27
- stimulea$a gluconeogene$a din aminoaci$i si glicogenoli$a (in special hepatica dar si musculara)
ADN & ARN
ARN mesager transcris de ARN polimeraza sub forma deARN mesager precursorce contineextroni
(segmente noninformationale), exoni(segmente informationale)
in urma prelucrarii enzimatice vor fi eliminate segmente noninformationaleARN
mesager matur ce va copia informatia genetica de pe ADN si o transporta la ribozomi unde
dicteaza ordinea de asamblare a aminoacizilor
ARN de transfer
transporta aminoacizi din citoplasma la locul de sinteza(la ribozomi)si se constituie mai
intai ca ARN precursor ce va fi prelucrat enzimaticARN de transport matur cu o structura
particulara(are si secvente monocatenare cu portiuni bicatenare)
pe o bucla - ANTICODON - = o tripleta de baze azotate complementare cu aminoacidul pe
care il transporta
ARN ribozomal
Intra in sinteza ribozomilor si are rol important in sinteza proteinelor
Se constituie din proteinele ribozomale si ARN de la nivelul nucleului
Gena sau segm pt. ARN ribozomal ce trebuie copiat se gaseste intr-un nr. mare de copii
=ADN repetitiv
19
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
19/27
Functiile materialului genetic
1.Autocatalitica(de replicatie)
2. Heterocatalitica(de biosinteza a proteinelor specifice organismului)
1. Functia autocatalitica
REPLICATIA ADN = capacitatea materialului genetic de autosinteza
-se realizeaza dupa modelul semiconservativ cu ajutorul mai multor enzime dintr-o molecula
de ADN dublu catenara obtinandu-se doua molecule de ADN dublu catenar in care o catena
este veche si una nou sintetizata.
Replicatia se desfasoara in mai multe etape :
1) Ruperea puntilor de H dintre bazele azotate si separarea catenelor moleculei de ADN in 2
monocatene sub actiunea unei enzime numite HELICAZA.
2)A) Refacerea catenelor noi pe matrita(modulul)monocatenara de ADN prin atasarea
nucleotidelor libere din citoplasma pe baza complementarietatii.
-Sinteza se face sub controlul enzimei ADN polimeraza.
ADN polimeraza trebuie sa gaseasca o zona dublu catenara de care sa se lege
-Intervine enzima primaza ce initiaza sinteza unui primer(secventa scurta de ARNcomplementara cu monocatena de ADN pe care se constituie)
B)Eliminarea primerului se face cu ajutorul enzimei ribonucleoza la eucariote si cu
ajutorul ADN polimerazei la procariote.
C)Deplasarea ADN polimerazei de-a lungul matrita polimerizand in sensul 53
-Catena nou sintetizata este catena conducatoare pentru ca sinteza ei decurge mai
repede ca la cealalta ;sinteza ei decurge continuu
-Daca deplasarea si polimerizarea porneste de pe catena 3 in directia 5 polimerizarea
se realizeaza discontinuu; catena nou sintetizata este fragmentata si se cheama catena
intarziata
-rezultatul replicarii este obtinerea a doua molecule de ADN dublu catenare dintr-o
molecula de ADN dulu catenara.
1A
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
20/27
Replicatia asigura transmiterea caracterului ereditar la descendenta.
2:
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
21/27
2. Functia heterocatalitica
Organismele heterotrofe preiau din mediu ?principii? nutritive
ce sunt prelucrate de organismele heterotrofe in elemente de biostructura.
-sinteza ?proteinelor? specifice se face dupa un cod chimic inscris in macromolecula de ADN
nuclear.
-sinteza se desfasoara in mai multe etape :
1)Transcriptia= copierea informatiei genetice de pe o catena a moleculei de ADN de catre
ARN mesajer in paralel cu formarea ARNului de transport
-ARN matur constituit paraseste nucleul pt a participa la sinteza proteica
-ARN matur nou constituit transporta informatia copiata la ribozomi asociindu-se cu acestia si
cunstituind poliribozomi.
POLIRIBOZOMI=unitatea ce dicteaza ordinea de asamblare aminoacizilor in citoplasma
-in paralel are loc activarea si atasarea aminoacizilor liberi din citoplasma de ARN de transport
sub actiunea unei enzime aminoacid sintetaza dar si energie de la ATP
-se ataseaza pe baza de complement
-catena de ARN are baze azotate
2)Traducereasau decodificarea(translatia)
-ea incepe mereu de la acelasi codon=codon initiator
-continuitatea traducerii este asigurata de enzime=factori de elongatie
-traducerea continua pana la codonul stop
-dupa asamblare => lanturi polinucleotidice
21
-vegetale
-animale
-minerale
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
22/27
CODUL GENETIC NUCLEAR
Este mecanismul de functionare a organismelor. El constituie legatura dintre
nucletidele molecuei de AND nuclear si modul cum se succed aminoacizii in ribozomi
pentru sinteza proteinelor specifice=alfabetul vietii
Alcatuire
E alcatuit din 64 de codoni care reprezinta 64 de combinatii ale celor 4 baze azotate ale ARN
mesager
-Codonul = unitatea de structura si functie a codului genetic.
-Codul genetic este universal = aceiasi 20 de aminoacizi sunt codificati de aceleasi triplete in
toata lumea vie.
-Din 64 de codoni 61 codifica cei 20 de aminoacizi iar 3 codoni au semnificatia de stop
UAA,UAG,UGA
22
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
23/27
REGLAJUL GENETIC AL ACTIVITATII CELULARE
Sistemul informational = ADN cu informatia genetica
Este ajustarea sintezelor celulare dupa necesitatile momentului
-nucleul = centrul de comanda si control pt toate procesele metabolice asigurand
plasticitatea functionala a celulei
Regaljul genetic la eucariote
Se manifesta la toate nivelurile de organizare:
-molecular(gene,cromozomi,acizi nucleici atat in sinteza ADN cat si in biosinteza proteinelor)
-celular(interactiunea materialului genetic nuclear cu citoplasma)
-individual
La nivel de biosinteza a proteinelor reglarea genelor se manifesta pe parcursul intregului
proces de biosinteza, actionand la 5 niveluri :
-de maturare a ARNului mesager
-de transport al ARN m in citoplasma(riboz)
-
-
Cel mai important nivel de reglare la eucariote este nivelul transcriptional prin care se
determina ce gene vor fi transcrise de ARN mesager
Cromozomul eucariot nu e liber ci e asociat cu proteine cromozomiale numite histone sau
monohistone, pt. a forma niste unitati care se repeta numite nucleozomi.
23
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
24/27
Mutatiile
Mutatiile = modificari de structura si functionalitate a materialului genetic
Modificarile constau in :
-erori in succesiunea nucleotidelor
-modificari in relatiile dintre gene
-anomalii in diviziune
-modificari in chimismul si metabolismul celulei
-modificari fenotipice majore (aspect anormal)
Dupa cantitatea de material genetic implicata exista 3 tipuri de mutatii :
-GENICEmodificari in structura anumitor gene sau segmente de gene, ce detin anumite
functii metabolice, care duc la maladii metabolice (guta, diabet, hipercolesterol)
-CROMOZOMIALErearanjarea unor segmente dintr-un cromozom (Crix-du-chat)
-GENOMICEmodificarea numarului de cromozomi dintr-o celula (trisomia, sindromul
Down)
Mutatiile genice
Exemple :
Albinismul este o maladie cauzata de mutatia genei ce determina o enzima responsabila de
pigmentii melanici din tegument
Cretinismul sporadic(gusegen) absenta unei enzime responsabila cu transformarea tirozinei in
tiroxina => inapoiere mentala
2"
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
25/27
Hemofilia produsa de o gena mutanta plasata pe cromozomul X, responsabila de coagularea
sangelui (femeile sunt purtatoare dar se manifesta la barbati)
Daltonismul mecanism de transmitere ca la hemofilie, doar ca persoana nu poate distinge rosu
de verde.
Mutatiile cromozomiale
Deletie = pierdere de segmente cromozomiale
Aditie = adaugare de segmente cromozomiale
Inversie = inversarea pozitiei
Translocatie = schimb de segmente intre cromozomi diferiti
Fiziune centrica = separarea cromozomilor metacentrici => 2 cromozomi acrocentrici
Fiziune cromozomiala = 2 cromozomi acrocentrici se unesc
Crix du chat = pierderea bratului scurt al cromoz. 5
Mutatii genomice
-Poliploidiile = multiplicarea nr. de seturi de cromozomi dintr-o celula
Valoroase la plante
Incompatibile cu viata la animale
-Aneuploidiile = mutatii genomice ce constau in aparitia unui cromozom suplimentar sau
absenta lui din garnitura cromozomiala a celulei (Sindromul Down)
Cauza aparitiei aneuploidiilor e nondisjunctia cromozomilor in meioza rezultand gameti
neechilibrati genetic. Acestia pot participa la fecundatie => maladii genetice.
2*
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
26/27
Sindromul Down :
craniu mic
profil facial plat
organe genitale slab dezvoltate
musculatura hipotonica
retardare mintala
Identificarea maladiilor cromozomiale se face dupa
dermatoglife
retardare
sterilitate
anomalii congenitale
organe genitale cu aspect ambiguu
viata scurta etc.
Factori cu potential mutagen
-fizici
-radiatii ionizate(X, gamma, beta, alpha)
-radiatii neionizate(UV)
-chimici
-coloranti sintetici
-conservanti alimentari
-aditivi alimentari
-insecticide etc.
-biologici
-virusuri ecogene (Simian, Poliomei)
2+
7/21/2019 Biologie Clasa a XI a Sem I Toata Materia
27/27