Download pdf - BIOLOGIE Suport de Curs

8/22/2019 BIOLOGIE Suport de Curs

1/34

BIOLOGIE

SUPORT DE CURS

CLASA a XI-a F.R.

PROF. SAGAREL MADALINA


2/34

SISTEMUL NERVOS

Sistemul nervos = totalitatea organelor nervoase.

-receptioneaza, transmite si integreaza informatiile din mediul extern si intern,elaboreazaraspunsuri adecvate (regleaza homeostazia=echilibrul intern al corpului)

La baza sistemului nervos sta tesutul nervos.

Tesutul nervoseste format din:-neuroni = celule nervoase cu rol in generarea si conducerea impulsurilor nervoase

- celule gliale = celule cu rol in sustinere,protective

Corp celular

Neuronul dendritescurte si ramificatePrelungiri

axonunic, lung, se termina cu butoni terminali- la exterior prezinta 3 teci cu rol de protective

Sistemul nervos se clasifica dupa urmatoarele criterii:1. dupa localizare

trunchi cerebral

encefal = creier diencefal

( in cutia craniana)sistem nervos central cerebel

Sistem nervos emisfere cerebrale

Maduva spinarii

(in canalul vertebral al coloanei vertebrale)

sistem nervos periferic nervi periferici (cranieni si spinali)

ganglioni nervosi

2. dupa functiesistem nervos somatic asigura activitatea muschilor scheletici si

receptioneaza stimuli externiSistemul nervos

sistem nervos vegetativcontroleaza activitatea organelor interne

sistem nervos simpaticintervine in conditii neobisnuite

sistem nervos parasimpaticintervine in conditii obisnuite

Organele nervoase sunt formate din doua tipuri de substanta:

- substanta cenusie = formata din corpii celulari ai neuronilor

-substanta alba =formata din fibre aferente si eferente.


3/34

Functii le sistemului nervos somatic

1. Functia reflexa activitatea sistemului nervos se realizeaza prin actul reflex. Serealizeaza prin substanta cenusie.

Actul reflex (reflexul) este procesul fiziologic de raspuns la un stimul care actioneaza asupra

unui camp receptor. Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex.

Receptor - structura excitabila care raspunde la stimuli

Cale aferenta senzitiva, conduce impulsul nervos de la receptorila centri nervosi

Arcul reflexCentri nervosi (reflecsi) prelucreaza informatiile si genereazacomenzile

Cale eferentamotorie, conduce comanda la efectori

Efectorexecuta comandamuschi striati (scheletici)muschi netezi (din peretii organelor interne )

glande exocrineglande endocrine

2. Functia de conducere este realizata de substanta alba, formata din fibre ascendente(senzitive) si descendente (motorii).


4/34

ANALIZATORII

Analizatorii - sisteme care au rolul de a recepiona, conduce i transforma n senzaiispecifice excitaiile primite din mediul extern sau intern. Ei contribuie la realizarea integrrii

organismului n mediu i la coordonarea funciilor organismului.Analizatorii sunt sisteme morfologice care:

- sesizeaz prin receptori specifici, modificrile din mediul extern i intern, ce acioneaz asupraorganismului;- conduc impulsurile nervoase n ariile corticale corespunztoare;- realizeaz analiza i sinteza impulsurilornervoase determinnd formarea de senzaii specifice;- au un plan unic de organizare, fiecare fiind alctuit din trei segmente:periferic(receptor),intermediar (de conducere) i segmentul central.

Tipuri de analizatori:

- analizatorul visual

- analizatorul acusticovestibular- analizatorul cutanat

- analizatorul olfactivanalizatorul cutanat

1. Analizatorul vizualCea mai mare parte a informatiilor din mediul exterior este receptionata prin vaz.Vederea

are un rol esential in adaptarea la mediu,orientarea spatiala,in mentinerea echilibrului si in

activitatile specific uman.

Analizatorul visual are urmatoarea structura:a)Segmentul receptor este inclus in globul ocular.

Globul ocular este constituit din :

- invelisuri

- aparatul optic-sistemul fotoreceptor

Invelisurile globului ocular:

- tunica fibroasa,sclerotica,este o formatiune conjunctiva,alba la exterior ,cu rol protector.Pe ease insera musculatura extrinseca a globului ocular(drept-superior,inferior si intern,oblic

inferior,drept lateral,oblic superior)

- tunica vasculara,coroida,este pigmentata si vascularizata.Are functii trofice si confera

interiorului globului ocular calitatea de camera obscura.Din ea se constituie in partea anterioara aglobului ocular irisul si corpul ciliar (musculatura intrinseca a globului ocular)cu fibre circulare

si radiare.

b)Aparatul optic cuprinde mediile transparente:

- corneea transparenta este nevascularizata,bogat prin terminatii nervoase libere

- umoarea apoasa din camera anterioara este un lichid transparent,secretat permanent deprocesele ciliare si drenat prin sistemul venos


5/34

- cristalinul este o lentila biconvexa,transparenta,invelita intr-o capsula-cristaloida.Este situat in

spatele irisului si legat de corpul ciliar prin ligamentul suspensor. Nu este vascularizat si nici

inervat- corpul vitros este un gel transparent.El umple cavitatea posterioara a globului ocular intre

cristalin si retina.

c)Sistemul fotoreceptor =retina,constituita din zece straturi celulare.

Stratul extern, situate sub coroida ,este format din celule pigmentare,are functii deprotectie si metabolice,asigurand sinteza pigmentilor fotosensibili. Celulele pigmentare trimit

prelungiri in jurul celulelor receptoare retiniene, formand o camera obscura in jurul lor. Al doilea

strat cuprinde celulele fotosensibile cu conuri si bastonase.

Celu lele cu conur i- in numar de 5-7 milioane, predomina in pata galbena (macula lutea) si sunt in exclusivitate in

fovea centralis (zona cu acuitate vizuala maxima)- au prag de sensibilitate ridicat

- sunt receptori pentru vederea diurnal si perceperea culorilor

- contin pigmentul fotosensibil iodopsinaCelu lele cu bastonase

- in numar de 125-130 milioane, lipsesc in fovea centralis

- au prag de sensibilitate scazut

- sunt receptori pentru vederea nocturna si crepusculara

- contin pigmentul rodopsina


6/34

Retina, structura microscopica

d)Segmentul deconducere

Primul neuron al caii optice este reprezentat de celulele bipolare din retina. Dendriteleacestora sunt conectate cu celulele fotoreceptoare.

Al doilea neuron al caii il constituie celulele multipolare retiniene.Axonii lor formeaza

nervii optici.

La nivelul chiasmei optice se incruciseaza axonii care provin din jumatatile nazale alecelor doua retine. Din chiasma optica pornesc apoi doua fascicule denumite tracturi optice pana

la corpii geniculati laterali metatalamici unde fac sinapsa cu al treilea neuron.Axonii neuronilor

metatalamici de releu au proiectie corticala.

Din corpii geniculati se desprind colaterale spre nucleii nervilor cranieni III,IV,VI spremaduva cervico-dorsala,spre coliculii cvadrigemeni superiori si spre SAA.Acestea constituie

caile reflexelor optice de orientare,adaptare si acomodare.

e)Segmentul central este localizat in lobii occipitali ai emisferelor cerebrale,de o parte si de alta

a scizurii calcarine,unde se afla aria optica primara.In jurul acesteia, exista zona de asociatia

vizuala care determina realizarea notiunii de spatiu necesara in orientare si recunoastere si

asigura memoria vizuala


7/34

Caile optice

2. Analizatorul acustico-vestibularAnalizatorul acustico-vestibular cuprinde doua aparate receptoare:

- aparatul acustic pentru auz

- aparatul vestibular sau al echilibrului - pentru pozitia spatiala a corpului in repaus si in miscare.

Fiecare din aceste aparate prezinta un nerv special pentru conducerea excitatiilor: nervulcohlear pentru analizatorul auditiv si nervul vestibular pentru analizatorul echilibrului.

Receptorii ambilor analizatori se afla in urechea interna, iar caile de conducere sunt

ramuri ale aceluiasi nerv cranian VIII.Urechea este constituita din urmatoarele componente:

a) Urechea externaeste formata din pavilionul urechii si conductul auditiv extern.

Pavilionul urechii prezinta un schelet fibrocartilaginos ale carui ridicaturi si depresiuniservesc la captarea si dirijarea undelor sonore spre conductul auditiv extern si la determinarea

directiei din care vin.

Conductul auditivextern continua pavilionul pana la membrana timpanica. Tegumentul

conductului auditiv extern este prevazut cu peri si glande sebacee modificate (glande

ceruminoase), care secreta cerumenul, cu rol de a proteja membrana timpanica de patrundereacorpilor straini.

b) Urechea medieeste situata intr-o cavitate a osului temporal.Contine aer la presiune

atmosferica.

Spre partea exterioara prezinta membrana timpanica, iar spre partea interna prezinta

fereastra ovala si fereastra rotunda, ambele acoperite cu membrane.intre membrana timpanica si


8/34

membrana ferestrei ovale se afla un lant articulat de trei oscioare: ciocanul, nicovala si scarita

si muschii anexati lor. Urechea medie comunica cu nasofaringele prin trompa lui Eustachio.

c) Urechea internaeste formata din labirintul osos, sapat in osul temporal, in interiorul caruia se

afla labirintul membranos.

Labirintul osos cuprinde:- vestibulul osos,- canale semicirculare osoase

- melcul osos sau cohleea osoasa.

Labirintul membranos este constituit din:- utricula si sacula (vezicule situate in vestibulul osos),

- canalele semicirculare membranoase (situate in canalele semicirculare osoase)

- melcul membranos sau canalul cohlear(in cohleea osoasa).

In interiorul labirintului membranos se afla endolimfa. Intre labirintului osos si celmembranos se afla un lichid numit perilimfa, lichid cu compozitie chimica asemanatoare

lichidului cefalorahidian.

La baza canalelor semicirculare (in ampulele acustice), in utricula si sacula se aflareceptorii analizatorului vestibular. In canalul cohlear se afla receptorul analizatorului acustic

(organul Corti)


9/34

2.1. Analizatorul auditi va) Segmentul receptor

Cohleea osoasaeste un canal osos spiral rasucit de doua ori si jumatate in jurul unui ax,

numita columela.

Din columela se desprinde spre canalul spiral lama spirala osoasa, care se rasuceste injurul columelei pe toata lungimea canalului spiral. Lama osoasa se continua cu o membrana

elastic, numita membrane bazilara.

Lama spirala osoasa si membrana bazilara, impart canalul spiral in doua rampe:vestibulara (care comunica cu vestibulul) si timpanica (ce comunica cu fereastra rotunda). Cele

doua rampe comunica intre ele prin helicotrema, orificiul situat la nivelul cupolei melcului.

Melcul membranos( canalul cohlear) are forma triunghiulara, se gaseste in cohleea

osoasa si este delimitat de membrana bazilara, peretele extern al melcului osos si membranaReissner .

In canalul cohlear se afla organul Corti, receptor auditiv. Epiteliul senzorial din structura

sa se afla situat pe membrana bazilara. Celulele senzoriale ciliate aflate in constitutia

epiteliuluisenzorial sunt dispuse de o parte si de alta a tunelului Corti, median pe un singur rand,lateral pe doua-patru randuri. Ele sunt insotite de celule de sustinere. Cilii celulelor senzoriale,

dupa ce strabat membrana reticulate. Pe toata lungimea canalului cohlear. Deasupra organului

Corti se afla o membrana subtire si elastica- membrana tectoria in care sunt inclavate ciliicelulelor receptoare. Baza celulelor senzoriale este conectata cu dendrite ale neuronilor din

ganglionul spiral Corti .

b) Segmentul de conducere are primul neuron in ganglionul spiral Corti din columela. Axonii

acestuia formeaza ramura cohleara a nervului cranian VIII (vestibulocohlear).Deutoneuronii (al

doilea neuron) caii se afla in nucleii cohleari din bulb. Axonii acestor neuroni se incruciseaza

partial formand doua fascicule ascendente, lemniscuri laterale, cu fibre provenite de la organele

lui Corti, atat de la cel din partea stanga, cat si de la cel din dreapta. Axonii deutoneuronilor facsinapsa cu cel de-al treilea neuron in corpii geniculafi mediali din metatalamus. Din lemniscurile

laterale se desprind colaterale la coliculii cvadrigemeni inferiori, in nucleul facialului, careinerveaza muschii scaritei, la nucleul oculomotorului, la substanta reticulata si la cerebel.

c) Segmentul central este localizat in girusul temporal superior, unde are loc analiza excitatiilor

si realizarea senzatiei de auz. Fiecare organ Corti proiecteaza bilateral. Proiectia corticala adiferitelor zone ale organului Corti se face distinct

Fiziologia analizatorului auditiv

Excitantul fiziologic al analizatorului acustic este sunetul. Analizatorul acustic capteaza,

receptioneaza undele sonore si creeaza senzatia auditiva. Urechea umana percepe sunete intre16-20.000 de vibratii/secunda.

Undele sonore sunt captate de pavilion, concentrate in conductul auditiv extern siconduse spre membrana timpanica, a carei vibratie o determina. Sistemul de oscioare din urechea

medie transmite vibratiile la fereastra ovala de unde sunt preluate de perilimfa din rampa

vestibulara si timpanica. Oscilatiile perilimfei determina oscilatiile endolimfei, deoarecemembrane vestibulara este foarte subtire. Oscilatiile perilimfei determina deformarea membrane

bazilare pe care se gaseste organul Corti. Cilii celulelor auditive se indoaie fata de membrane


10/34

tectoria si se declanseaza un impuls nervos care se transmite prin nervii auditivi la segmental

central unde se formeaza senzatia de auz.

La baza melcului se percep sunetele inalte, iar la varful acestuia sunetele joase.

2.2. Analizatorul vestibulara) Segmentul receptor este situat in utricula, sacula si in dilatatiile canalelor semicirculare

(ampule).

Canalele semicirculare membranoase sunt dispuse in trei planuri ale spatiului, la 45 unulfata de celelalte si se deschid in utricula.Deschiderile sunt in numar de cinci, deoarece doua

dintre canalele semicirculare se unesc. Fiecare canal are la unul dintre capete o dilatare, numita

ampula. In cele trei ampule se afla crestele ampulare.

Crestele ampulare sunt constituite din celule receptoare ciliate si celule de sustinere.Ciliicelulelor receptoare sunt inglobati intr-o masa gelatinoasa, numita cupula care se deplaseaza sub

miscarile endolimfei.

Utricula si sacula contin aparatul otolitic sau macula, care are acelasi tip de epiteliu

senzorial, alcatuit din celule receptoare ciliate (ai caror cili proemina intr-o membrane reticularagelatinoasa) si celule de sustinere. In ochiurile membrane gelatinoasese afla granule calcaroase,

numite otolite. Maculele constituie aparatul otolitic.

Crestele ampulare si maculele sunt receptorii analizatorului vestibular.Crestele ampularedeservesc echilibrul dinamic, iar maculele deservesc echilibrul static si acceleratia

liniara.Celulele receptoare ale ambelor formatiuni sunt conectate cu dendrite ale neuronilor din

ganglionii Scarpa.

b) Segmentul de conducere al analizatorului vestibular are proteneuronii in ganglionii Scarpa.

Axonii neuronilor din ganglionii Scarpa formeaza ramura vestibulara a nervului vestibulocohlear

(VIII) si fac sinapsa cu deutoneuronii in nucleii vestibulari in cai directe si colaterale. Calea

directa constituie fasciculul principal al sensibilitatii.Al treilea neuron al caii se afla in talamus,iar axonii acestuia se proiecteaza in cortex. Caile colaterale sunt: fasciculul vestibulospinal, spre

maduva, calea motorie extrapiramidala, fasciculul vestibulocerebelos, prin arhicerebel sprenucleul rosu si formatiunea reticulata, fasciculul vestibulonuclear, spre nucleii nervilor cranieni

III, IV, VI .

c) Segmentul central nu este bine precizat. Diferiti autori il plaseaza in girusul temporalsuperior sau in girusul parietal ascendent.

Fiziologia analizatorului vestibular

Mentinerea echilibrului organismului este asigurata prin modificari ale tonusului

muscular, care determina pastrarea proiectiei centrului de greutate al corpului in poligonul desprijin. Actiunea unei forte, care determina deplasarea centrului de greutate, produce modificari

reflexe ale tonusului muscular.Stimulii care determina excitarea receptorilor analizatorului vestibular sunt accelerarea

sau incetinirea miscarii intregului corps au doar a capului.

Cand capul sta nemiscat, otolitele apasa asupra receptorilor maculari care trimit impulsurinervoase spre segmental central, informandu-l asupra pozitiei corpului.


11/34

Cand capul si corpul sufera accelerari liniare (inainte, inapoi sau lateral), otolitele sunt

impinse in directia opusa miscarii. Se declanseaza impulsuri nervoase care ajung la segmentul

central si se declanseaza reactii motorii pentru corectarea pozitiei corpului si capului.Miscarile de rotatie antreneaza rotatia simultana a canalelor semicirculare aflate in planul

rotatiei respective. La nivelul receptorilor iau nastere potentiale de actiune care sunt transmise

prin nervul vestibular pana la segmentul central. Canalele semicirculare orizontale si lateraleinformeaza asupra miscarilor in jurul axului vertical (rasuciri,intoarceri). Canalele semicircularevertical informeaza asupra miscarilor in jurul axelor orizontale (sarituri,caderi).

3. Analizatorul olfactivAnalizatorul olfactiv receptioneaza si prelucreaza informatiile referitoare la proprietafile

chimice ale unor substante odorante, aflate la o anumita distanta fata de organism.

Olfactia este un simt chimic depinzand de actiunea directa a moleculelor substantelor

odorante volatilizate asupra unor receptori specializati.Analizatorul olfactiv are rol n aprecierea

calitatii aerului, prevenind patrunderea n organism a unor substante nocive. Impreuna cuanalizatorul gustativ, analizatorul olfactiv intervine n aprecierea calitatii alimentelor si n

declansarea secretiei salivare.

Segmentele analizatorului olfactiv:

a)Segmentulreceptoreste format din epiteliul olfactiv, constituit din celule receptoare

(chemoreceptori de distanta) si din celule de sustinere incluse n mucoasa olfactiva.

Mucoasa olfactiva are o suprafata de 2-3 cm2 si este dispusa n regiunea cornetului nazalsuperior si a lamei ciuruite a etmoidului.

Celulele receptoare sunt neuroni bipolari senzitivi, fusiformi. Dendritele acestora sunt

scurte si groase si se termina cu butoni olfactivi de la care pleaca 10-20ciliiolfactivi receptori

(care maresc suprafata de contact cu substantele odorante), care depasesc celulele de sustinere si

patrund n mucusul secretat de celulele glandulare ale mucoasei olfactive.b) Segmentul de conducereCalea olfactiva este formata numai din doi neuroni, protoneuronul fiind celula receptoare.Axonii neuronilor olfactivi, care constituie protoneuronul caii, strabat n manunchiuri

lama ciuruita a etmoidului si patrund n cutia craniana, formnd nervii olfactivi cu traseu pna la

bulbii olfactivi. Aici fac sinapsa cu celulele mitrale, care reprezinta deutoneuronii caii olfactive.

Axonii acestora se despart: o parte trec n bulbul contralateral, iar cealalta parte formeazatracturile olfactive, care se proiecteaza n cortex.

c) Segmentul centraleste reprezentat de paleocor texul olfactiv, aria de proiectie primara a

aferentelor olfactive.

Fiziologia analizatorului olfactiv

Substantele odorante sunt receptionate numai dupa dizolvarea lor n stratul de mucusde lasuprafata mucoasei. Pentru a putea fi receptionate, aceste substante trebuie sa aiba o concentratie

egala sau superioara pragului de excitabilitate. Pragul de excitabilitate reprezinta cantitateaminima de substanta odoranta capabila sa provoace senzatia de miros.

Omul poate diferentia intre 2000 4000 de mirosuri diferite. Mecanismul discriminariiolfactive nu este cunoscult, dar este dovedit ca nu se datoreaza unor receptori specifici.Inflamarea mucoasei nazale n afectiuni respiratorii scade sensibilitatea olfactiva.


12/34

4. Analizatorul gustativAnalizatorul gustativ receptioneaza si prelucreaza excitatiile determinate de proprietatile

chimice ale substantelor sapide solubile care intra n contact cu mucoasa bucala.

Segmentele analizatorului gustativ:

a) Segmentul receptoreste reprezentat de mugurii gustativi, raspnditi n ntreaga mucoasa

bucofaringiana si n mucoasa linguala.


13/34

Mugurii gustativi au forma ovoida, cu polul bazal asezat pe membrana bazala a

epiteliului lingual. La polul apical prezinta un por gustativ. Intr-un mugure gustativ exista 5-20

celule senzoriale cu cili, care reprezinta formatiunile receptoare.Cilii proiecteaza prin porulgustative la suprafata limbii unde vin in contact cu substantele sapide dizolvate in saliva.

In mucoasa linguala, mugurii gustativi pot fi grupati n papile gustative. Papilele

circumvalate formeaza la baza limbii V-ul lingual, cele fungiforme sunt raspndite pe vrful simarginile anterioare ale limbii, iar cele foliate pe marginile posterioare ale limbii.

b) Segmentul de conducereDe la polul bazal al celulelor receptoare pornesc fibrele senzitive ale ; nervilor cranieni

VII, IX si X. Nervul facial inerveaza primele 2/3 ale limbii, glosofaringianul treimea posterioara,iar vagul, restul mugurilor gustativi pna la epiglota. Protoneuronii cailor sunt situati n

ganglionii nervilor cranieni VII, IX si X. Dendritele acestora sunt conectate cu celulele

receptoare. Deutoneuronii se afla n nucleul solitar din bulb, unde converg fibrele senzitive ale

celor trei nervi cranieni. Axonii acestora, dupa ncrucisare, fac sinapsa cu cel de-al treilea neuronn talamus.

c) Segmentul centraleste reprezentat de aria gustativa, situata la baza girusului parietal

ascendent, unde se integreaza sensibilitatea gustativa cu cea tac tila, termica si dureroasa alimbii, transmisa prin fibrele trigemenului.

Fiziologia analizatorului gustativGustul contribuie la aprecierea calitatii alimentelor, prevenind patrunderea n organism a

alimentelor alterate, si la declansarea secretiilor digestive. Deosebim patru tipuri de senzatiigustative: acru, sarat, dulce si amar. Ariile linguale ale diferitelor gusturi au localizare specifica,

deci mugurii gustativi dobndesc o anumita specializare. Pragul de excitabilitate gustativa este

diferit pentru fiecare substanta. Cea mai mare sensibilitate se manifesta pentru substanteleamare.Intensitatea senzatiei depinde de concentratia substantei dizolvate, de numarul

receptorilor excitati si de temperatura solutiei.Analizatorul gustativ, la fel ca si cel olfactiv, se

adapteaza la actiunea ndelungata a unui excitant.


14/34

GLANDE ENDOCRINE

Sistemul endocrineste constituit din glande care nu au canal excretor,iar produsii de

secretie sunt eliminate direct in sange sau limfa.

Are rol de comunicare i coordonare i se bazeaz n exercitarea funciilor sale pe

hormoni (substane chimice ce sunt eliberate n snge pentru a trimite mesaje celulelororganismului). Hormonii sunt produi de glandele endocrine i de alte organe ne-endocrine aleorganismului.Hormonii controleaz creterea, reproducerea i stabilesc reacia organismului lafactorii de stres fizici ori emoionali.Hormonii influeneaz celulele prin cuplarea lor la receptorispecifici ai celulelor.Nu toate celulele intr n interaciune cu hormonii, ci doar celule intspecifice care au anumii receptori de care hormonii se pot cupla.Acetia intervin, pe caleumoral (i nu pe cale nervoas, cum acioneaz creierul) n dezvoltarea i meninerea structuriinormale i n reglarea funciilor organismului.ntre sistemele de coordonare nervoas i umoralexist o strns interdependen.

Glandele endocrine sunt: hipofiza, epifiza, hipotalamusul, tiroida, paratiroidele, timusul,

suprarenalele, pancreasul endocrin, ovarele i testiculele

1. HipofizaHipofiza (glanda pituitar) are greutatea de 0,5 grame. Este format din trei lobi,

anterior, mijlociu i posterior, ultimul fiind conectat la hipotalamus. Hormonii secretai dehipofiz sunt:

a. Hormonul somatotrop: este hormonul de cretere.De asemenea, intervine n dezvoltarea celulelor, activeaz transportul aminoacizilor n

celule i stimuleaz secreia glandelor mamare.Hipersecreia (secretie in exces) acestui hormon

nainte de pubertate determin gigantismul, iar hiposecretia (secreia insuficient) cauzeaznanismul hipofizar(piticismul).

b. Hormonul adenocorticotrop sau corticotropina stimuleaz:creterea si dezvoltarea glandelorcorticosuprarenale, dar stimuleaza si secretia lor.

c.Hormonul tireotrop sau tireotropina stimuleaz:- cresterea si dezvoltarea glandei tiroide

- secretia de hormone tiroidieni.d.Hormonii gonadotropicontroleaz:


15/34

- funcia glandelor femeiti i brbteti.e.Hormonul luteotrop sauprolactina stimuleaz la femeie:- secreialactate- dezvoltarea glandelor mamare.

f.Hormonul antidiuretic sau vasopresina:

-contribuiela meninerea volumului normal al lichidelorextracelulare n organism prin stimulareaabsorbiei de ap la nivel renal- are efect antidiuretic prin micsorarea cantitatii de urina eliminate

- creste tensiunea arterial atunci cand se afla in cantitati mari (de aici si numele de vasopresina).

g. Ocitocinafavorizeaz:- naterea prin stimularea contraciilor musculaturii uterului- ejectia laptelui.

2. TiroidaTiroida se gsete lng laringe i trahee i are o greutate de aproximativ 30 de grame.Hormonii tiroidei sunt tiroxina i triiodotironina.Aciunea acestora cuprinde:

- controleaz creterea i diferenierea celular- reduc depozitele de lipide

- intensific absorbia intestinal de glucoz, determinnd hiperglicemia- stimuleaz activitatea glandelor sexuale.

O hiposecretie tiroidiana ( diminuare a funciei) la copil determina cretinismul: inaltimeredusa, dezvoltare fizica si psihica redusa, defecte ale dintilor, deformari osoase.Hiposecretia laadult determina mixedemul: crestere in greutate,senzatie de frig, edem mucos, piele uscata si

ingrosata, caderea parului, scaderea capacitatii de concentrare si invatare. Hipersecretia la

adultdetermina boala Basedow Graves (gusa exoftalmica): slabire accentuate, iritabilitate,

neliniste, hipertensiune,hiperfagie (foame exagerata), gusa, ochi exoftalmici (iesiti din orbite).La populaiile din zone muntoase, cu ape srace n iod (lipsa iodului), apare gua

endemic, creterea volumului glandei tiroide.

3. ParatiroideleParatiroidele sunt patru glande mici aflate n partea posterioar a tiroidei i care secret

hormonii: parathormonul i calcitonina care au rol n meninerea echilibrului (absorbia i


16/34

fixarea) fosforului i a calciului organismului. Hiperfuncia acestor glande determindecalcifierea osoas, iar hipofuncia lor conduce le dezvoltarea defectuoas a dinilor i ntrzierimintale.

4. TimusulTimusul este un organ care se dezvolt pn n al doilea an de via, dup care rmne

staionar pn la 14 ani, cnd se atrofiaz i este nlocuit cu o grsime. Limfocitele T, care i auoriginea n mduva hematogen sunt difereniate n timus .

5. EpifizaEpifiza are form conic i are ca principal hormon secretat melatonina, care acioneaz

inhibator asupra glandelor sexuale i are efect hipoglicemiant.


17/34

6. Glandele suprarenaleGlandele suprarenale se gsesc n partea de sus a fiecrui rinichi.Zon exterioar a acestora (corticosuprarenalele) secret trei categorii de hormoni

steroizi:

- mineralocorticoizi (reglarea metabolismului mineral, reabsorbia natriului i eliminareapotasiului),- glucocorticoizi (sunt reprezentai de cortizol, care intervine n special n metabolismulglucidelor)

- sexosteroizi (contribuie la diferenierea dintre sexe: timbrul vocii, pilozitatea etc.).Zona interioar a suprarenalelor (medulosuprarenalele) secret adrenalina i

noradrenalina.Stresul i suprasolicitrile stimuleaz secreia medulosuprarenalei. n stri de strescu care organismul este obinuit crete nivelul noradrenalinei, iar n condiii de stres neobinuitcrete secreia adrenalinei.

7. Pancreasul endocrinePancreasul endocrin este format din celule rspndite n interiorul pancreasului exocrin.Exist dou tipuri de celule:

- celule alfa, care secretglucagonul- celule beta care secret insulina.

Insulina este principalul hormon care scade nivelul glicemiei din organism. Ea cretegradul de utilizare a glucozei n celule i ajut la transformarea glucidelor n lipide.Hiposecreiade insulin produce diabetul zaharat.

Glucagonul are efecte opuse insulinei, determinnd hiperglicemie.


18/34

8. Glandele sexuale8.1. Ovarele

Ovarele produc hormonii sexuali ai femeii, incluznd hormonii steroizi: estrogenul iprogesteronul, precum i inhibina.

Estrogenul i progesteronul regleaz funciile ovariene i dezvoltarea snilor lapubertate.Estrogenul ajut la dezvoltarea ovulelor, stimuleaza proliferarea mucoasei simusculaturii uterine, stimuleaza dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la femei.

Progesteronul este necesarn meninerea i dezvoltarea sarcinii, dac acesta s-a produs.Cum previne pilula contraceptiv sarcina?Ciclul menstrual i sarcina sunt controlate de

la nivelul creierului de hipofiz. Aceasta elibereaz lunar substane, stimulnd ovarele s produchormonii sexuali: estrogenul i progesteronul. n primele 2 sptmni ale menstruaiei, ovareleproduc estrogen, care pregtete organismul pentru eliberarea unui ovul. La administrareapilulelor, informaia primit de hipofiz este c nivelul progesteronul este ridicat, ceea ce arnsemna c exist un ovul fertilizat. Pilula contraceptiv este cea care mimeaz nivelul crescut deprogesteron. Ca urmare, hipofiza blocheaz eliberarea de alte ovule. Rolul pastilei contraceptive

este, aadar, acela de a preveni ovulaia. Totodat, mucusul cervical se ngroa, devenind maivscos i impenetrabil pentru spermatozoizi.

8.2. TesticuleleTesticulele produc testosteronul i inhibina.Testosteronulajut la cresterea si dezvoltarea

organelor genital masculine, crearea spermei, dezvoltarea caracteristicilor secundarebrbteti ila creterea dorinei sexuale.


19/34

SISTEMUL LOCOMOTOR

Sistemul locomotor = sistem osos + sistem muscular

- realizeaza locomotia

Scheletul = totalitatea oaselor din organism asezate in pozitia lor anatomica corecta, si legataintre ele prin articulatii.

1. SISTEMUL OSOSSCHELETUL

Scheletulscheletul capuluischeletul trunchiuluischeletul memebrelor

a. Scheletul capului (22 oase) prezinta 2 parti: - NEUROCRANIU

- VISCEROCRANIUNeurocraniuformeaza cutia craniana- 8 oase late: perechi si neperechi sudate intre ele

4 oase neperechi: frontal (osul fruntii), occipital (osul cefei), etmoid si sfenoid (formeaza bazacutiei craniene)

2 oase perechi: temporalele (oasele tamplei) si parietalele (oasele boltii craniene)

Viscerocraniu (14 oase)formeaza fata2 oase neperechi: mandibula si vomerul

6 oase perechi: maxilarele, palatinele, nazalele, zigomatice, lacrimale, cornetele nazale inferioare

b. Scheletul trunchiului= coloana vertebrala, coaste si sternColoana vertebrala = 33-34 vertebre suprapuse si articulate intre ele prin discuri intervertebrale

- prezinta 5 regiuni: - cervicala = 7 vertebre

- toracala = 12 vertebre- lombara = 5 vertebre

- sacrala = 5 vertebre

- coccigiana = 4-5 vertebre- prezinta 4 curburi fiziologice: 2 lordoze (cervicala si lombara cu

convexitatea dispusa posterior) si 2 cifoze (toracala si sacrala cu convexitatea anterior)

Coastele = 12 perechi (oase late se prind cu un capat de vertebre si cu un capat de stern):

-perechile 1 -10 se articuleaza cu sternulprimele 7 perechi (1-7) se articuleaza direct custernul prin intermediul cartilajelor costale proprii =

COASTE ADEVARATE

- ultimele3 perechi (8 - 10)se articuleaza cu sternul

prin intermediul celei de a 7-a pereche (searticuleaza de ea) = COASTE FALSE

-perechile 11-12 nu se articuleaza cu sternul, sunt libere = COASTE FLOTANTE

Sternulosul pieptului, os lat- se articuleaza cu claviculele si coastele

sternul + coastele+ vertebrele toracale = cutia toracica


20/34

c. Scheletul memebrelor = scheletul centurilor + scheletul membrului propriu zis

c.1. Scheletul membrului superior= centura scapulara + scheletul membrului propriu zis

centura scapularaleaga membrul superior de trunchi-clavicula + omoplat

scheletul membrului superior propriu zis:

-

scheltul bratului: humerus- scheltul antebratului: radius + cubitus- scheletul mainii: 8 carpiene , 5 metacarpiene , 14

falange (cu exceptia policelui care are 2 falange,

celelalte degete au cate 3 falange)c.2.Scheletul membrului inferior= centura pelviana + scheletul membrului propriu zis

centura pelvianaleaga membrul inferior de trunchi- 2 oase coxale(+ osul sacrum + coccisul = bazinul)

scheletul membrului inferior propriu zis:- scheletul coapsei: femur

- scheletul gambei: tibie + peroneu

-

scheletul piciorului: 7 tarsiene, 5 metatarsiene, 14falange

- patela (rotula)osul genunchiului

Rolul sistemului osos:- asigura statiunea bipeda

- dau forma caracteristica corpului

- reprezinta locuri d einsertie pentru muschi- formeaza cavitati de protectie: cutia craniana, cutia toracica, canalul vertebral, bazinul

- constituie deposit pentru saruri minerale: Ca si P

- prin maduva rosie formeaza elementele figurate ale sangelui

- pargii cu rol in miscare

Cresterea in lungime si grosime a oaselor: transformarea scheletului cartilaginos a embrionului si

fatului in scheletul osos al adultului, incepe in saptamana a 4-a de viata intrauterinetotalitatea transformarilor = osteogeneza

Osteogeneza prezinta 2 etape:

- o etapa primara cand rezulta osul primar, brut, nefunctional= os primar- o etapa secundara cand rezulta osul secundar , functional

1. Cresterea in lungime: - caracteristica oaselor lungi (ex.humerus, tibie, femur)

- se realizeaza cu ajutorul cartilajelor de crestere situate la limitile dintre diafiza (corpul

osului) si epifiza (capetele osului)- se formeaza tesut osos nou spre diafiza

2. Cresterea in grosime: - caracteristica atat oaselor lungi cat si celor late si scurte

- se realizeaza prin activitatea periostului (membrane conjunctiva la exteriorul osului)

- se formeaza tesut osos nou care se depune peste cel vechi

Oasele se leag ntre ele prin articulaiifixe, semimobile i mobile.Articulaiile fixe nu permit micarea oaselor.


21/34

De exemplu, oasele cutiei craniene au marginea alctuit din nite diniori ce se mbin strnsntre ei.Articulaiile semimobile se ntlnesc ntre corpul a dou vertebre, unde se afl disculcartilaginos. Aceste discuri permit micri limitate ale celor dou oase.

2.

SISTEMUL MUSCULAR

Muschii capului:

a. Muschii mimiciicutanati:- frontal- occipital

- muschi grupati in jurul orificiilor: nazale, orbitale, bucale, auditive

b. Muschii masticatori: maseteri si temporali

c. Muschii limbiid. Muschii extrinseci ai globului ocular:

- drept superior si drept inferior

- drept extern si drept intern- oblic superior si inferior

Muschii gatului:

- pielosul gatului- sternocleidomastoidian

- hioidienii

Muschii trunchiului:

Muschii spatelui si ai cefei: trapez, dorsal, ai santurilor intervertebrale

Muschii toracelui: pectoralii, dintatii, intercostalii, diafragmul

Muschii abdomenului: drepti abdominali, oblici externi, oblici interni

Muschii membrelor:

1. Muschii membrelor superioare;- muschii umarului: deltoid

- muschii bratului: biceps si triceps brachial

- muschii antebratului; flexori si extensori ai degetelor, pronatori si supinatori ai antebratului- muschii mainii

2. Muschii membrelor inferioare:

- muschii fesieri: in jurul articulatiilor coxo-femurale

- muschii coapsei: croitor, cvadriceps femoral, biceps femoral, adductori ai coapsei- muschii gambei: triceps sural (gastrocnemian si solear), extensori ai degetelor, flexori ai

degetelor, pronatori si supinatori ai piciorului

- muschii palntei: flexori si extensori ai degetelor


22/34

SISTEMUL DIGESTIV

Sistemul digestiv

- totalitatea organelor care participa la digestie- prezinta 2 parti: - tub digestiv: cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, intestine subtire,

intestine gros, anus

- glande anexe: glande salivare, ficat, pancreas

Faringele este un conduct muscolofibros. Reprezinta o raspantie a cailor respiratorii si digestive

realizeaza legatura dintre cavitatea bucala si esofag. Musculatura faringelui constituite din fibre

musculare striate cu dispozitie circulara si longitudinala ,detine un rol important in deglutitie.

Esofagul este un segment tubular de 25-30 cm la adult,realizeaza legatura dintre faringe sistomac.

Stomacul

Este situat in abdomen in loja gastrica,fiind segmentul cel mai dilatat segment al tubului digestiv.Stomacul are 2 portiuni :

1.portiunea verticala-care nu se umple cu alimente

2.portiunea orizontala-format din antrul si canalul piloric care se termina la orificiul piloric .Inervatia stomacului este constituita din fibre parasimpatice provenite din

nervii vagi si fibre simpatice din plexul celiac.In peretele gastric exista doua plexuri vegetative.

Intestinul subtire segmentul cel mai lung al tubului digestiv (peste 4m) se intinde de la pilor la

valvula ileo-cecala prin care se deschide in intestinul gros.Este diferentiat in 3segmente:duoden,jejun,ileon. La acest nivel mucoasa prezinta un numar de vilozitati intestinale,

care maresc mult suprafata favorizand procesul de absortie.

Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv ,are o lungime de 1,7m si un calibru

superior fata de cel subtire.Se descriu mai multe portiuni:cecul,colon,rectul ce se termina cucanalul anal.Mucoasa intestinului nu mai prezinta vilozitati.

Ficatuleste situat in cavitatea abdominala ,sub bolta diafragmatica,in loja hepatica; este cea mai

mare glanda din corpul uman,are o secretie externa bila care se elimina in perioadele digestive induoden.Pe fata superioara se observa doi lobi:drept si stang.La partea anterioara a santului

longitudinal drept se afla vezica biliara iar in partea posterioara vena cava inferioara .Santurile de

pe fata inferioara delimiteaza 4 lobi: drept,stang,anterior,posterior.Pancreasul.Glanda mixta,estesituat retroperitoneal avand o pozitie transversala. Pancreasului i se

descriu un cap,situat in potcoava duodenala,un corp si o coada. Celulele acinilor pancreatici

secreta sucul pancreatic care ,este colectat in doua canale mari:canalul principal care se deschide

in duoden si un canal accesor care se deschide in canalul wirsung sau in duoden. Vascularizatiapancreasului este asigurata de ramuri din arterele gastroduodenale iar sangele venos este drenat

in final de vena porta.

Digestia si absorbtia


23/34

Digestia = totalitatea transformarilor pe care le sufera alimentele, prin care substantele organice

complexe din alimente sunt transformate in substante organice simple, solubile, absorbabile,

numite nutrimente.

Transformarile pot fi:

- mecanice (masticatie, triturare, deglutitie),

- fizice (inmuierea alimentelor, dizolvarea substantelor, emulsionarea grasimilor),- chimice (transfromarea substantelor organice complexe in substante organice

simple sub actiunea enzimelor)

a. Digestia bucala

Masticatia = procesul de taiere, zdrobire, triturare a alimentelor

Salivaprodusul de secretie a glandelor salivare

- roluri: inmuierea alimentelor, solubilizarea unos constituienti alimentary,

protectie antibacteriana, formarea bolului alimentar, deglutitie- contine o enzima glicolitica: amilaza salivara (ptialina) care hidrolizeaza

amidonul preparat termic (fiert, copt) transformandu-l in maltoza

Deglutitia = procesul prin care bolul alimentar strabate faringele, esofagul si ajunge in

stomac;cuprinde 3 timpi: bucal, faringian si esofagian .

masticatie

alimente bol alimentar

impregnare cu saliva

b. Digestia gastricaeste rezultatul activitatii motorii si secretorii a stomacului

Activitatea motorie contractile stomacului care pot fi: tonice (de umplere cu alimente) siperistaltice (bolul alimentar se amesteca cu sucul gastric si formeaza chimul gastric)

Activitatea secretoriesecretia de suc gastric

Sucul gastricprodus de glandele gastrice

bol alimentar activitate secretorie si motorie chim gastric

c. Digestia intestinalaeste rezultatul activitatii secretorii si motorii a intestinului subtire


24/34

Activitatea motorize3 tipuri de contractie:

- tonice: de umplere cu alimente digerate

- peristaltice: unde de contractie circulara care se propaga de-a lungul intestinului

subtire- segmetare: contractii inelare care apar la intervale regulate, de-a lungul

intestinului, apoi se relaxeaza si apar altele noi in mijlocul segmentelor dintre

contractiiile precedente; au rolul de a a mestea chimul gastric cu secretiile

digestive

Activitatea secretorie: - secretia biliara, pancreatica si intestinala.

Secretia biliara = bila (fierea)- secretata de ficat; se varsa in duoden in timpul digestiei si se acumulea in vezica

biliara intre digestii

Secretia pancreaticasucul pancreatic:- produs de pancreasul exocrine se varsa in duoden

Secretia intestinalasucul intestinal:- produs de mucoasa duodenala

-

chim gastric activitate motoire si secretorie chil intestinal

d. Absorbtia intestinalaprocesul prin care produsii simpli rezultati din digestie strabata peretiiintestinului subtire si ajung in sange si limfa

e. Fiziologia intestinului gros

In intestinul gros se desdasoare activitati motorii, de absorbtie, de fermentatie siputrefactie in urma carora se formeaza materiile fecale.

Defecatiaprocesul de eliminare a materiilor fecale

- act reflex involuntar la nou nascut pana la 15 luni si voluntar la copilul mic siadult

- coordonat de centri reflecsi medulari si controlat de scoarta cerebrala


25/34

SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator

- totalitatea organelor care participa la circulatia sangelui cu substante

- este format din : - inima

- vase de sange: artere, capilare, vene

- sange

Sangele- lichid de culoare rosie, care formeaza mediul intern al organismului impreuna cu

lichidele interstitiale

-

contribuie la mentinera homeostaziei corpului- reprezinta 8% din greutatea corpului

- este format din plasma (5560%) si elemente figurate (4045 %) Plasmacontine 90% apa si 10 % substante chimice: 1% - substante organice( proteine,

lipide, glucide, combinatii ale acestora, produsi finali si intermediari ai metabolismului)

si 9% - substante anorganice (bicarbonati, cloruri, ioni de Fe, Ca, Mg, K, enzime)

Elementele figurate Eritrocite (hematii, globule rosii):

- in stare adulta sunt anucleate

- la - 4,5milioane/mmsange circulant, iar la - 5milioane/mmsange circulant- contin un pigment rosu numit hemoglobina (Hb) cu rol in transportul gazelor

respiratorii- durata de viata 120 zile, apoi sunt distruse de splina, ficat, ganglioni limfatici Leucocitele (globule albe):- celule nucleate, mobile, cu rol in imunitate

- in numar de 40008000/mmsange- durata de viata de la cateva ore la cativa ani Trombocitele (plachetele sangvine):

- fragmente celulare care se formeaza din fragmentarea megacariocitelor in maduva

rosie- 300000/mmsange

- au rol in coagularea sangelui,( contin factorii coagularii), prin aderarea la peretele

vasului de sange lezat si formarea dopului plachetar

Grupele de sange

Sunt 4 grupe de sange:O I: - donator universal

- primeste doar de la grupa O

A II: - doneaza la A si AB


26/34

- primeste de la O si A

B III: -doneaza la B si AB

- primeste de la O si BAB IV: - doneaza la AB

- primitor universal

Sistemul Rh:

- pe suprafata hematiilor poate exista si antigenul D (factorul D) care se mosteneste de la tata

- in functie de prezenta/ absenta factorului D oamenii pot avea: Rh pozitiv daca au factorul D

(85%) si Rh negative daca nu au factorul D (15%)

- prezenta factorului D in sange determina formarea de anticorpi anti-D , de aceea in cazul

transfuziilor se tine cont si de factorul D: o persoana cu Rh pozitiv poate primi de n-ori sange cu

Rh negative, in schimb o persoana cu Rh negativ poate primi o singura data sange cu Rh pozitiv,

deoarece la a 2-a transfuzie se sintetizeaza anticorpi anti-D care duc la hemoliza

- in cazul femeilor cu Rh negative, cu o sarcina Rh pozitiv (mostenit de la tata)sarcina trebuie

urmarita , deoarece datorita sangelui fetal care ajunge in cel al mamei se sintetizeaza anticorpi

antiD(prima sarcina decurge normal, la a 2-a pot aparea accidente de incompatibilitate: avort,anomalii, malformatii, etc.)

Imunitatea

Reprezinta capacitatea organismului de a recunoaste si a neutraliza particule sau cellule

straine organismului, dar si cellule si substante proprii organismului, care sunt modificate si care

nu mai sunt recunoscute ca fiind proprii.

Antigenul= substanta sau particula straina (bacterii, virusuri, grefe si transplanturi) care

patrunsa in mediul intern determina producerea de substante specifice, numite anticorpi, care

neutralizeaza si si distrug antigenul.

Imunitatea este: nespecifica si specifica

1. Imunitatea nespecifica (innascuta):

- prezenta la toti oamenii

2. Imunitatea specifica (dobandita):

- apare in urma contactului cu agenti patogeni


27/34

- tipuri de imunitate specifica:

imunitate dobandita natural:

- pasiv: mostenita prin transfer transplacentar de anticorpi sau din laptele matern

- activ: in urma unor boli imunitate dobandita artificial:

- activ: prin vaccinare introducerea in organism a unor agenti patogeni atenuatisau omorati care determina producerea de anticorpi specifici; dureaza 1-7 ani

- pasiv: prin administrare de seruri care contin anticorpi gata formati; dureaza 2-3saptamani

Inima: - organ musculos, cavitar

- situata intre plamani, cu varful orientat spre plamanul stang

- formata din 4 camere: 2 atrii (A) la baza si 2 ventricule (V) spre varf care

comunica intre ele prin orificiile atrioventriculare; atriile sunt separate intre ele

prin septul interatrial , iar ventriculele sunt separate intre ele prin septulinterventricular

- peretele inimii prezinta 3 straturi: epicard, miocard, endocard

Miocardul = muschiul inimii

- este mai gros in V, decat in A, in special in V stang- format din 2 tipuri de cellule: cellule miocardice contractile si cellule miocardice

modificate care intra in alcatuirea sistemului excitoconductor sau nodal

ArtereVase sangvine ce duc sangele de la inima la organe si tesuturi. Arterele sunt tuburi flexibile cu

pereti grosi. Diametrul lor se micsoreaza pe masura ce ele se departeaza de inima si se subdivid;ansamblul constituie arborele arterial. Ultimele lor ramificatii sunt arteriolele, care alimenteazavasele capilare.

Venele sunt vasele sangvine care transport sngele spre inim. Majoritatea venelor transportsnge dezoxigenat; excepie sunt venele pulmonare i vena ombilical.Ele difer de artere i prinstructur i prin funcii; de exemplu, arterele sunt cu mai muli muchi. Venele posed valve cempiedic ntoarcerea sngelui.

Capilare

Capilarele sunt cele mai mici vase sangvine din sistemul circulator. Avnd grosimea de o

singur celul, ele realizeaz schimbul de substane dintre snge i esuturi.n diametru au circa5-10 m. Contactul dintre capilare i vene sau artere nu se face direct, ci prin intermediulvenulelor(ntre vene i capilare) i aarteriolelor(ntre artere i capilare).


28/34

SISTEMUL RESPIRATOR

Sistemul respirator = totalitatea organelor prin care se face schimbul de gaze dintre aerul

atmosferic si organism.

Cai respiratorii: fose nazale, faringe, laringe, trahee, bronhii principale

Sistemul respirator

Plamani

Fosele nazale, care alctuiesc cavitatea nazal, se deschid la exterior prin nri, iar nfaringe prin dou orificii. Interiorul foselor nazale este cptuit cu o mucoas ale crei secreiimenin locul mereu umed. Mucoasa, fiind puternic vascularizat, nclzete aeru l inspirat.Mucusul, ct i firele de pr din fosele nazale opresc naintarea prafului i a altor impuriti carese pot afla n aerul inspirat.

Faringele are forma unei palnii cu peretii musculo-membranosi si este organul n care sencrucieaz calea respiratorie cu calea digestiv.

Laringeleeste alctuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezint oproeminen, numit mrul lui Adam. La intrarea n laringe se afl un cpcel numit epiglot,care, la nevoie, astup cavitatea laringelui numit glot. Laringele este i organul vorbirii,deoarece n interiorul su se afl dou perechi de pliuri numite coarde vocale. Prin vibrarea

coardelor inferioare se produc sunetele.Traheeaeste un tub lung de aproximativ 12cm, meninut deschis datorit inelelorcartilaginoase din care este alctuit; spre esofag, esutul cartilaginos este nlocuit cu esut moale,ce uureaz trecerea alimentelor prin aceast. Peretele intern al traheii este cptuit cu o mucoasumed, ale crei celule sunt ciliate. Cilii se mic de jos n sus, antrnnd astfel impuritile spreexterior.


29/34

Bronhiile, n numr de dou, sunt ramificaii ale traheii care ptrund n plmni.Inelelecartilaginoase ale acestora sunt complecte, iar mucoasa lor conine, de asemenea, celu le ciliate.Bronhiile se ramific n bronhii secundare: dou n plmnul stng, trei n plmnul drept.

Plmnii sunt dou organe buretoase elastice, de culoare roz, aezate n cutia toracic,deasupra diafragmei.Plmnul drept este alctuit din trei lobi, iar plmnul stng are doar doi

lobi, ntre cei doi plmni aflndu-se inima. n fiecare lob ptrunde cte o bronhie secundar, care se ramific n tuburi din ce n ce maimici, numite bronhiole. Cele mai fine bronhiole se termin cu saci pulmonari, alctuii din miciumflturi cu pereii foarte subiri, numite alveole pulmonare. Alveola pulmonar este unitatea structural i funcional a plmnului.ntre sacii pulmonari seafl un esut conjunctiv elastic. Plmnii nu au muchi.Suprafaa lor este acoperit de dou foie,numite pleure. Una este lipit de plmn, cealalt de peretele intern al cavitii toracice. Plmniisunt foarte bine vascularizai de arterele i venele pulmonare.

Fiziologia sistemului respirator

Funcionarea sistemului respirator, prin care se asigur respiraia, cuprinde, n principal,respiraia pulmonar i respiraia celular.Respiraia pulmonar Aceast etap a respiraiei cuprinde dou faze: ptrunderea aerului n plmni (inspiraia);eliminarea aerului din plmni (expiraia), care dureaz mai mult dect inspiraia. Un om adult aflat n repaus execut 16 micri respiratorii pe minut (ritmul respirator). Acestritm este mai mare la femeie; el crete n timpul activitii musculare, al exerciiilor fizice etc. Respiraiile normale sunt acte reflexe involuntare.

Plmnii, neavnd muchi, urmeaz pasiv micrile cutiei toracice. n timpul inspiraiei,volumul cutiei toracice crete datorit contraciei muchilor respiratori: diafragma se contract icoboar, muchii intercostali trag coastele i le ridic. Micarea coastelor mpinge sternul nainte,iar plmnii se umplu cu aer.n momentul expiraiei, muchii se relaxeaz, iar plmnii imicoreaz volumul o dat cu cel al cutiei toracice, eliminnd aerul.Inspiraia este, deci, faza activ a respiraiei, iar expiraia este faza pasiv. Intrrile i ieirile deaer din sistemul respirator prezint ventilaia pulmonar, care depinde de frecvena iprofunzimea micrilor respiratorii.Acestea pot crete prin antrenament, gimnastic etc.

Bolile respiratoriiAprinderea de plmni (pneumonia)poate fi lobar sau bronhocumonie. Pneumonia lobaratacuna, dou pri, uneori plmnul ntreg i chiarpe ambii.Bronitele(acute i cronice) snt boli ale trunchiului bronhial sau cilor aerifere ale plmniloraprute ca urmare a suprarcirii, rcelii, gripei .a.Astma bronic , boal infecios-alergic, la fundamentul creia stau spasmele bronhiolelormici. Este caracterizat de crize de sufocare cu tus ulterioar i secreie a flegmei vscoase, carede regul, aparspontan, tulburnd capacitatea de munc.Pleurezia este, de regul, o boal secund, n mod obinuit se dezvolt pefonul contagiunii detuberculoz, n cazul bolilor reumatice, cancerului pulmonar, n urma traumelor. Pleureziile sempart n uscate i exsudative. Parazitozele pulmonare (actinomicoza, echinococoza) se ntlnesc rar. Boala decurge uneorisub masca diferitor boli ale sistemului de respiraie.


30/34

Bolile profesionale se observ la lucrtorii diferitelor profesii (din domeniul chimiei, industrieispunului) n cazul nerespectrii regulilor igienei muncii i tehnicii securitii. Decurg, n specialsub forma bronitelor acute, pneumoniilor.

Principala msurde profilaxie const n nlturarea cauzelor bolilor.

SISTEMUL EXCRETOR

Sistemul urinar este alcatuit din doi rinichi si cai urinare intrarenale(calice mici,calice

mari,pelvis renal)si extrarenale:uretere,vezica urinara,uretra.

Este situate in regiunea cea mai profunda a cavitatii abdominale, de-o parte si de alta a coloaneivertebrale.

Rinichi

Sistemul excretor

Cai urinare: pelvis renal, 2 uretere, vezica urinara, uretra

Rinichii au ca functie principala mentinerea homeostaziei extracelulare.Aceasta se

realizeaza prin formarea urinii,care este o plasma filtrata.In procesul formarii urinii,rinichi regleaza:-volumul plasmei sangvine;

-concentratia deseurilor din sange;-concentratia electrolitilor;

-pH-ul plasmei.RINICHII

Sunt organe pereche,situate retroperitoneal,de o parte si de alta a coloanei vertebrale lombare,inloja renala.

Rinichiul drept este situat putin mai jos decat cel stang,datorita marimii spatiului ocupat deficat.Fiecare rinichi prezinta un invelis alcatuit din trei straturi: intern,fibros,mijlociu,alcatuit dintesutul adipos si extern,care suspenda rinichiul de peritoneu si de peretele abdominal .

Parenchimul renalprezinta,in sectiune,doua zone:

a)Zona corticala este formata din glomeruli,tubi uriniferi si vase de sange.

b)Zona medulara este alcatuita din 8-15 piramide renale(Malpighi),separate prin septuri

renale.Fiecare piramida renala este orientata cu baza spre periferie,varful constituind papilarenala.

Papilele renale se deschid in calicele mici,care se unesc,formand calicele mari.Calicele

mari se deschid in pelvisul renal.Aceasta se continua cu ureterul.O piramida Malpighi,cu

substanta corticala din jurul sau formeaza un lob renal.

Nefronul reprezinta unitatea morfologica si functionala a rinichiului, indeplineste toateprocesele complexe care au ca rezultat formarea urinii.


31/34

Nefronuleste alcatuit din capsula glomerulara,tub contort proximal,ansa Henle(cu 2

ramuri,descendenta si ascendenta) si tub contort distal.

Caile urinareSunt formatiuni membranoase tubulare,care se insera pe papilele renale.Pelvisul renal rezulta din unirea celor 3 calice mari.Prezinta 2 portiuni:intrarenala si

extrarenala.Ureterele sunt organe tubulare care fac legatura intre bazinet si vezica urinara.Pereteleureterelor este alcatuit din 3 straturi: intern;median;extern.

Vezica urinara organ cavitar, in care se acumuleaza urina,este situata posterior simfizeipubiene si anterior rectorului.

- Uretra .Este un conduct prin care urina este eliminata din vezica urinara la exterior.Uretra prezinta doua sfinctere:

-intern, situat superior,format din fibre musculare netede,ce alcatuiesc si musculatura vezicii

urinare.Nu este controlat voluntar.-extern,inferior,alcatuit din fibre striate,controlate voluntar.

Mictiunea

Este actul fiziologic de eliminare a urinei din vezica urinara.Se efectueaza in mod reflex.Urinafinala ajunge prin tubii colectori la nivelul papilelor,se aduna in calice si pelvis,iar de aici ,prinmiscari peristaltice,este transportata in lungul ureterului pana la vezica urinara.

Din uretere,urina este eliminata in jeturi in vezica urinara si datorita sfincterelor uretrale esteimpiedicata eliminarea continua a urinei la exterior.Factorii favorizanti ai mictiunii sunt:contractiile musculare abdominale si ale diafragmei careproduc cresterea presiunii intraabdominala si comprimarea vezicii.

Reflexul medular al mictiunii se afla sub controlul unor centri nervosi superoi din diencefal sidin scoarta cerebrala,cu rol excitator sau inhibitor.


32/34

SISTEMUL REPRODUCATOR

Reproducereaeste o caracteristica fundamental a oricarei finite vii si se realizeaza cu

participarea a doua organisme de sex diferit.

1. SISTEMUL REPRODUCATOR MASCULINtesticule

cai excretoare

Aparatul genital masculin

Glande anexe

Organ copulator (penis)

Testicululorgan pereche, cu functie exocrine si endocrina.- situate in regiunea inghinala, intgr-o punga de piele numita scrot

- formate din lobuli cu tubi seminiferi contorti in care se formeaza spermatozoizii (gametemasculini- secretia exocrina) si celule interstitiale Leydig care secreta hormonii androgeni

Cai intratesticulare: tubii drepti, reteaua testiculara

Canale eferente

Caile spermatice

Canalul epedidimar

Cai extratesticulare: Canal deferent

Canal ejaculator

Uretra

Glande anexe:

Vezicule seminale:- glande pereche

- situate posterior de vezica urinara

- secreta un lichid cu rol de transport si hranire a spermatozoizilor

Prostata:- sub vezica urinara

- secreta un lichid cu rol de transport si hranire a spermatozoizilor

Organul copulator (penisul)- organ genital si urinar


33/34

2. SISTEMUL REPRODUCATOR FEMEIESC

Ovare

Trompe uterine

Aparatul genital feminine

Cai genitale Uterul

Vagin

Ovarele:

- organe pereche

- situate in pelvis- formate din doua zone: - medulara cu tesut conjunctiv, vase,nervi

- corticala cu foliculi ovarieni din care se formeaza ovulele

- au functe mixta: exocrina (produc ovulele) si endocrina (produc hormonii estrogeni si

progesteron)Trompele uterine:

- conducte perche situate intre ovare si uter

- capteaza ovulul expulzat si-l conduc spre uterUterul:

- organ cavitar,nepereche situate intre vezica urinara si rect

Vaginul:- organ caviar situat in continuarea uterului

In perioada de fertilitate a femeii mucoasa uterine sufera modificari sub influenta

hormonilor ovarieni, modificari ciclice care se desfasoara in cursul a 28 de zile ( ciclul menstrual

). Acesta se desfasoara in 3 faze:

1.Faza menstruala- cu durata de 2-3 zile, in care stratul superficial al mucoasei uterine distrusese elimina in vagin impreuna cu o cantitate mica de sange

2.Faza proliferativaintre a 4-a si a 14-a zi, caracterizata prin ingrosarea mucoasei uterine3.Faza secretoriecare dureaza din a 15-a zi pana la o noua menstruatie, in cazul in care nu aavut loc fecundatia.

Conceptia se realizeaza in perioada de maturitate sexuala a celor doua sexe.

Fecundatia consta in unirea spermatozoidului cu ovulul, rezultand celula-ou(zigotul).Are loc in trompa uterina.

Sarcina:

- in uter zigotul isi continua segmentarea inca trei zile, dupa care se fixeaza in mucoasa uterine,

process numit nidatie.

-din zigot se formeaza embrionul care din luna a treia devine fat ce creste si se dezvolta pana lasfarsitul lunii a noua de sarcina

- schimburile nutritive dintre mama si fat se realizeaza prin intermediul placentei si al vaselorombilicale.

Nasterea:

- consta in expulzia fatului la sfarsitul celor noua luni de dezvoltare intrauterine.Contraceptia:

- consta in aplicarea unor metode de impiedicare a conceptiei


34/34

Metodele contraceptive sunt:

- temporare: contraceptive orale (anticonceptionale), preservative, diafragma, spermicide,

sterilet, metoda calendarului- definitive: ligaturarea trompelor uterine, histerectomie, vasectomie