INTRODUCERESCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA INSTANŢEI ÎN
ANUL 2012
Tribunalul Ilfov a reînceput să funcţioneze la data de 1 noiembrie
2011.
Tribunalul Ilfov are în aria sa de competenţă întreg judeţul Ilfov,cu
8 oraşe: Voluntari, Pantelimon, Măgurele, Popeşti Leordeni, Otopeni,
Chitila, Buftea, Bragadiru şi 32 de comune, între care menţionăm
Corbeanca, Baloteşti, Snagov, Ştefăneştii de Jos, Domneşti, Chiajna,
Cernica, Berceni, Ciolpani, Tunari.
Conducerea Tribunalului Ilfov este asigurată de preşedinte – care
are şi calitatea de ordonator de credite şi un vicepreşedinte, precum şi
de colegiul de conducere.
Structura organizatorică a tribunalului mai cuprinde
compartimente auxiliare: grefă, registraturi, arhive, departament
economico-financiar şi administrativ, informativă, biroul de infirmaţii şi
relaţii publice.
Activitatea Tribunalului Ilfov este organizată în două secţii – civilă
şi penală, conducerea acestora fiind asigurată de preşedinţii de secţie.
Tribunalul Ilfov funcţionează într-un sediu situat în oraşul Buftea,
sediu ce adăposteşte şi Judecătoria Buftea.
Există demersuri de edificare a unui sediu nou, pe un teren în
suprafaţă de 10.000 mp, situat în centrul oraşului Buftea.
De asemenea, până la edificarea unui sediu nou, este în
desfăşurare un proiect de consolidare şi extindere a sediului existent,
aflat încă în faza de proiectare.
Dacă în materie civilă specificul şi amploarea activităţii sunt
determinate de interesul crescut pentru imobilele din judeţ, există şi
materii în care instanţele din Ilfov nu au vreo competenţă.
Astfel, potrivit unui ordin al Ministrului Justiţiei din 2000 toate
cererile formulate de deţinuţii din Penitenciarul Jilava se soluţionează de
Judecătoria Sector 4 Bucureşti.
Deşi în 2006 s-a înfiinţat Judecătoria Cornetu – în a cărei rază de
competenţă teritorială se regăseşte şi comuna Jilava – totuşi asupra
acestui ordin nu a intervenit vreo modificare. Este adevărat, pe de altă
parte, că schema de personal a Judecătoriei Cornetu este oricum mult
subdimensionată şi nu a existat vreun interes real pentru mărirea
acesteia, eforturile concentrându-se, de regulă, pe instanţele mari din
Bucureşti. Doar începând din anul 2011 s-a reuşit suplimentarea
schemei cu un post de judecător.
În paralel, este onest să recunoaştem că o mărirea
corespunzătoare a schemei nu ar rezolvat oricum, ea singură,
problemele majore de personal cu care se confruntă oricum instanţa –
şi care rezultă ca evidenţă din cifrele ce vor fi analizate în cele ce
urmează.
O problemă în plus o reprezintă şi dificultatea de ocupare a
schemei de personal, în contextul de pe o parte a unei creşteri a
schemelor instanţelor din Bucureşti şi, pe de altă parte, a inexistenţei
unor prevederi legale care să determine o „atractivitate” a instanţelor din
Ilfov pentru magistraţi.
2
Şi în privinţa Tribunalului Ilfov trebuie menţionat că atât Consiliul
Judeţean Ilfov cât şi Prefectura judeţului Ilfov au sediul în Bucureşti,
astfel că, în lipsa unei prevederi legale derogatorii, o parte din cauzele
în materia contenciosului administrativ nu revin în competenţa acestui
tribunal.
De asemenea, având în vedere competenţa specială menţinută în
privinţa cererilor formulate de deţinuţii din Penitenciarul Jilava, nici căile
de atac declarate împotriva soluţiilor date în astfel de cauze nu revin în
competenţa Tribunalului Ilfov, ci rămân spre soluţionare Tribunalului
Bucureşti.
Judecătoria Buftea funcţionează în oraşul Buftea, judeţul llfov,
având în competenţă teritorială aproximativ două treimi din judeţ şi se
află în raza de competenţă a Tribunalului Ilfov de la înfiinţarea acestuia
la 01.11.2011.
Judecătoria Buftea are în raza sa de competenţă 20 de localităţi:
Buftea, Otopeni, Voluntari, Chitila, Ciolpani, Chiajna , Corbeanca ,
Dascalu, Dragomiresti Vale, Ganeasa, Grădiştea, Gruiu, Moara Vlăsiei,
Mogoşoaia, Nuci, Periş, Petrăchioaia, Snagov , Stefăneştii de Jos,
Tunari.
Începând cu luna octombrie 2006 s-a înfiinţat şi cea de a doua
judecătorie din judeţul llfov, Judecătoria Cornetu , prevăzuta ca atare în
legea de organizare judecătoreasca încă din anul 1992.
Deşi s-a sperat că pe termen lung, Judecătoria Buftea va fi
degrevată de un număr de pricini, Judecătoria Cornetu preluând
partea de sud a judeţului, statistica ne contrazice, numărul cauzelor
înregistrate crescând de la un an la altul, culminând cu anul 2012 când
3
cauzele înregistrate la data de 31decembrie 2012 au ajuns la 16.713,
numărul cel mai mare de cauze înregistrat de la data înfiinţării acestei
instanţe, anul 1968.
Volumul de activitate al Judecătoriei Buftea, este unul mediu,
situaţie determinată de împrejurarea că în raza de competenţă teritorială
a judecătoriei nu se afla sediul unor instituţii publice cărora legea le
recunoaşte calitatea procesuala pasiva pentru soluţionarea diferitelor
litigii şi nu este amplasat niciun penitenciar, unitate care ar atrage
competenţa de soluţionare a unor cauze în legătură cu executarea
pedepselor.
Cu toate acestea volumul de activitate al judecătorilor şi grefierilor
de şedinţa prin raportare la dosarele rulate şi soluţionate într-un an este
foarte mare, numărul mediu al judecătorilor în anul 2012 fiind de zece şi
al grefierilor de şedinţa în număr de nouă.
În cursul anului 2012 conducerea instanţei a fost asigurată prin
delegare de doamna judecător Alina Dumitrescu la data de 01.06.2012
fiind promovată la Tribunalul Ilfov, de la această dată funcţia de
preşedinte fiind ocupată, prin delegare, de domnul judecător Cojocaru
Adrian.
La Judecătoria Buftea a existat o schema de 15 posturi de
judecător, din care doar 11 posturi ocupate efectiv, restul posturilor fiind
distribuite astfel : 2 posturi vacante respectiv preşedinte secţie civilă şi
preşedinte secţie penală, 1 post al unei doamne judecător aflate în
concediu legal de îngrijire a copilului până la 2 ani, 1 post de
vicepreşedinte delegat la Consiliul Superior al Magistraturii.
Sediul instanţei se afla în Buftea, în clădirea ce adăposteşte atât
Judecătoria Buftea cât şi Tribunalul Ilfov.
4
Judecătoria Cornetu a început să funcţioneze la data de 1
octombrie 2006, în baza Ordinului Ministrului Justiţiei nr.
2149/C/26.09.2006 şi a avizului conform dat prin Hotărârea nr.
558/22.08.2006 a Consiliului Superior al Magistraturii.
Instanţa, în sediul actual aflat în clădirea Primăriei Cornetu,
dispune de două săli de judecată, în suprafaţă de 52,40 m.p., respectiv
33,30 m.p.
Una dintre săli, respectiv cea în suprafaţă de 52,40 mp, are
dotările minime necesare desfăşurării şedinţei de judecată în materie
penală, dar ambele săli sunt mici şi insuficient dotate în raport cu
numărul justiţiabililor şi avocaţilor care participă la şedinţele de judecată
zilnice ( numărul de dosare pe şedinţă a variat între 180-200 dosare).
Şi cea de-a doua sală de judecată a fost folosită pentru şedinţă
curentă, în zilele de marţi, şi joi, inclusiv în dosarele penale, cu toate că
sala nu este dotată cu instalaţie de înregistrare conform dispoziţiilor
Codului de procedură penală, aceste aspecte fiind aduse la cunoştinţa
ordonatorului de credite şi personalului IT.
Schema iniţiala de personal a Judecătoriei Cornetu la data
începerii funcţionării, era de 5 judecători (inclusiv preşedintele), 7
grefieri (inclusiv grefierul şef), 2 grefieri arhivari, un registrator, un agent
procedural şi un aprod, fiind stabilită prin Ordinului Ministrului Justiţiei
nr. 1302/C/29 mai 2006.
Schema de personal a Judecătoriei Cornetu în cursul anul 2012 a
fost de 10 judecători (inclusiv preşedintele instanţei), 13 grefieri
(inclusiv grefierul şef), 2 grefieri arhivari, un registrator, un agent
procedural, un şofer.
5
După cum se observă, în cursul anului 2012, instanţa nu a
funcţionat cu schema completă de 10 judecători.
În cursul anului 2012, a fost înregistrat un număr de 15.520
dosare nou intrate pe rolul Judecătoriei Cornetu, rezultând o medie de
peste 1552 dosare nou intrate pentru fiecare judecător, dar de fapt câte
1940 dosare pentru fiecare judecător care a activat în întreg anul 2012.
În ceea ce priveşte personalul auxiliar, din cele 13 posturi de
grefier, unul a fost ocupat de grefierul-şef, unul a fost delegat la
compartimentul Registratură, unul a fost delegat la compartimentul
executări penale, un grefier la compartimentul executări
contravenţionale, un grefier delegat la compartimentul arhivă, iar restul
de 9 grefieri a asigurat şedinţele de judecată şi celelalte servicii conexe
care, la alte instanţe, sunt atributul exclusiv al câte unuia sau chiar doi
grefieri, respectiv: executări civile, persoane juridice şi asociaţii de
proprietari, birou informaţii şi relaţii cu publicul, executări
contravenţionale, procedura cu străinătatea.
La compartimentul arhivă, şi-a desfăşurat activitatea un grefier
arhivar şi 2 grefieri de şedinţă.
Din punct de vedere logistic, activitatea instanţei s-a desfăşurat
normal în cursul anului 2012.
A fost asigurat numărul minim de calculatoare, copiatoare,
imprimante şi un fax, necesare funcţionării instanţei.
Toţi judecătorii şi grefierii beneficiază de câte un computer
personal, evidenţa activităţii s-a realizat prin înregistrări în registrele
regulamentare, precum şi prin sistem informatic, repartizarea cauzelor
s-a efectuat electronic pe baza programului Ecris, cu număr unic, a fost
asigurat accesul la internet şi la programul legislativ Eurolex.
6
Pe tot parcursul anului 2012, încheierile de şedinţă şi hotărârile
judecătoreşti au fost redactate cu ajutorul programului informatic
ECRIS.
Ca urmare a fluctuaţiei numărului de judecători, au intervenit
modificări în ceea ce priveşte compunerea completelor de judecată
realizându-se o redistribuire ciclică a dosarelor, în urma desfiinţării
completelor judecătorilor care nu au mai funcţionat în cadrul acestei
instanţe.
Datorită numărului total insuficient de personal auxiliar la nivelul
instanţei de judecată, în sarcina grefierilor revin toate lucrările de grefă
inclusiv cele conexe şedinţei de judecată cum sunt redactarea
certificatelor de grefă, întocmirea citaţiilor şi a borderourilor cu citaţiile, în
mare parte tehnoredactarea hotărârilor judecătoreşti.
Personalul auxiliar de specialitate îşi desfăşoară activitatea la
arhiva, registratură, compartimentele executări civile, contravenţionale şi
penale, Biroul de informare şi relaţii publice şi în şedinţele de judecată.
7
CAPITOLUL ISTAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2012
Secţiunea 1 Activitatea instanţei
1.1 Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii, complete specializate/materii
1.1.1.Volumul total de activitate la Tribunalul Ilfov şi judecătoriile arondate
Instanţa Stoc
Dosare
intrate în
cursul anului
TOTAL
dosare din stoc plus
dosare nou
intrate
Soluţionate
Stoc la sfârşitul
perioadei:
Suspendate
Tribunalul Ilfov- secţia penală
28 673 701 668 33 0
Tribunalul Ilfov - secţia civilă
584 5218 5802 2877 2925 321
Tribunalul Ilfov- Total general
612 5891 6503 3545 2958 321
Judecătoria Buftea 4268 16713 20981 13093 7888 1255
Judecătoria Cornetu 7437 15520 22957 12930 10027 1531
TOTAL GENERAL TRIBUNAL ŞI JUDECĂTORII
12317 38124 50441 29568 20873 3107
8
1.1.2. Volumul de activitate la secţiile Tribunalului Ilfov
A.SECŢIA CIVILĂ
Stadiu procesual Materia Stoc
Nr. dosare intrate
Total dosare pe rol
Nr. dosare soluţionate
Stoc la sfârşitul perioa-
dei
Dosare suspen
date
Fond
Litigii comerciale 41 368 409 261 148 26
procedura insolvenţei 134 1633 1767 821 946 65
Civil 6 124 130 68 62 15Dreptul familiei 11 117 128 121 7 1
dreptul muncii 16 270 286 100 186 22
Asigurări sociale 11 273 284 112 172 20
Contencios 27 569 596 252 344 9Alte litigii: drepturi de autor, exequator
1 23 24 21 3 0
cereri ulterioare soluţionării fondului
0 10 10 8 2 0
Total Fond 247 3387 3634 1764 1870 158
Apel
Civil 37 146 183 113 70 16Dreptul familiei 7 61 68 47 21 5
Fond funciar 0 1 1 0 1 0
Litigii comerciale 0 1 1 0 1 0
cereri 2 0 2 2 0 0
9
ulterioare soluţionării fonduluicererii executare silita
1 1 2 2 0 0
Publicitate şi gaj imobiliar
0 2 2 2 0 0
Total Apel 47 212 259 166 93 21
Recurs
Litigii comerciale 24 216 240 123 117 40
Civil 120 482 602 353 249 43Dreptul familiei 10 54 64 47 17 6
Fond funciar 37 153 190 103 87 12
Contencios 99 714 813 321 492 41Total Recurs 290 1619 1909 947 962 142
Total General Civil 584 5218 5802 2877 2925 321
B.SECŢIA PENALĂ
MateriaStadiul procesu
alStoc Intrate
Total dosare din stoc plus dosare
nou intrate
Soluţionate
Stoc la sfârşitul
lunii, din
care:
Suspendate
PENAL
Fond 15 277 292 266 26 0Apel 0 6 6 5 1 0
Recurs 13 390 403 397 6 0TOTAL 28 673 701 668 33 0
10
Aşa cum s-a arătat şi la punctul precedent,este de menţionat că
volumul de activitate la nivelul celor două secţii poate fi identificat pentru
prima oară,anul 2012 fiind primul an de activitate a acestui tribunal.
Volumul relativ redus de dosare pe primul an de activitate
comportă mai multe explicaţii după cum urmează:
1.înfiinţarea recentă a tribunalului care are efecte asupra
volumului în primul an de activitate sub două aspecte:
a. în cauze ce presupun competenţă teritorială alternativă,
existenţa Tribunalului Ilfov este încă necunoscută de justiţiabili şi nu s-a
creat , încă , „reflexul” adresării către această instanţă.
b. În materie penală este de remarcat şi faptul că nu există pe
teritoriul judeţului Ilfov structuri ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ale
DIICOT
2. situaţia dificilă a celor două judecătorii arondate,respectiv
supraaglomerarea acestora în anul 2012 a determinat atât o
operativitate scăzută,cât şi întârzieri în redactare,ceea ce a
condus,corelativ,la un număr redus de cauze înaintate tribunalului în căi
de atac.
1.1.3.Volumul de activitate la judecătoriile arondate
A.JUDECĂTORIA BUFTEA
Cu privire la numărul de dosare, nou înregistrate în anul 2012, se
constată, faţă de anul precedent, o creştere cu aproximativ 2784 de
dosare.
Astfel, la nivelul anului 2012 la Judecătoria Buftea au fost
înregistrate un număr total de 16.713 cauze penale şi civile faţă de
13929 dosare la nivelul anului 2011.
11
În materie civilă şi comercială creşterea este de 2784 dosare,
respectiv de la 12817 de dosare în 2011. Se va retine totuşi, ca din
totalul dosarelor înregistrate în materie civila şi comerciala, de 13929,
un număr de 4.728 dosare au avut ca obiect încuviinţarea executării
silite. Numărul acestor din urmă cauze a crescut cu 401, respectiv de la
3615 dosare în 2011 la 4728 dosare în 2012
ANUL 2010
Ramura de drept
Stoc IntrateTotal
dosare din stoc
plus dosare
nou intrate
SoluţionateStoc la sfârşitul lunii din
care
Suspendate
PENAL 112 930 1042 834 208 2CIVIL 2947 12033 14980 11276 3704 1347TOTAL 3059 12963 16022 12110 3912 1349
ANUL 2011
Ramura de drept
Stoc IntrateTotal
dosare din stoc
plus dosare
nou intrate
Soluţionate
Stoc la sfârşitul lunii din
care
Suspendate
PENAL 208 1112 1320 1086 234 2
CIVIL 3704 12817 16521 12487 4034 1294TOTAL 3912 13929 17841 13573 4268 1296
12
ANUL 2012
Ramura de drept
Stoc IntrateTotal
dosare din stoc
plus dosare
nou intrate
Soluţionate
Stoc la sfârşitul lunii din
care
Suspendate
PENAL 234 935 1169 935 234 0CIVIL 4034 15778 19812 12158 7654 1255TOTAL 4268 16713 20981 13093 7888 1255
B.JUDECĂTORIA CORNETU
Ramura de drept
Stoc Intrate Cauze pe rol
Soluţionate
Stoc la sfârşitul perioad
ei
Suspendate
Penal 234 907 1141 885 256 1
Civil 7203 14.613 21.816 12045 9771 1530Total 7437 15.520 22.957 12.930 10.027 1531
ANUL
Sto
c an
terio
r
Intra
te în
curs
ul a
nulu
i
Tota
l cau
ze
pe ro
l
Sol
uţio
nate
Sto
c la
sfâr
şitu
l
anul
ui
Sus
pend
ate
2009 2.537 6.637 9.174 5.776 3.398 917
2010 3.398 8.752 12.150 7.339 4.811 590
2011 4.811 13.249 18.060 10.623 7.437 938
13
Se remarcă, la nivelul Judecătoriei Cornetu, că din 2009
activitatea acestei instanţe a crescut de la 6637 de cauze la nu mai
puţin de 15.520 de cauze, fără ca această instanţă să fi beneficiat, pe
parcurs, de modificări serioase ale schemei de personal.
1.2 Încărcătura pe judecător1.2.1 Încărcătura pe judecător pe secţii
Materia Total dosareStoc+ intrate
Număr judecători conform schemei
Număr mediu de judecători
Încărcătura pe judecător raportat la numărul judecătorilor din schemă
Încărcătura pe judecător raportat la numărul mediu de judecători
Civil 5802 14 10 414,4 580,2Penal 701 7 4 100,2 175,3Total 6503 21 14 309,7 464,5
1.2.2 Încărcătura pe judecător la judecătoriile arondate
A.JUDECĂTORIA BUFTEA
Materia Total dosareStoc+ intrate
Număr judecători conform schemei
Număr mediu de judecători
Încărcătura pe judecător raportat la numărul judecătorilor din schemă
Încărcătura pe judecător raportat la numărul mediu de judecători
Civil 19812 12 7 1651 2830,29Penal 1169 3 2 389,67 584,5Total 20981 15 9 1398,73 2331,22
14
B.JUDECĂTORIA CORNETU
Materia Total dosareStoc+ intrate
Număr judecători conform schemei
Număr mediu de judecători
Încărcătura pe judecător raportat la numărul judecătorilor din schemă
Încărcătura pe judecător raportat la numărul mediu de judecători
Civil 21816 8 6 2727 3636Penal 1141 2 2 570,5 570,5Total 22957 10 8 2295,7 2869,63
1.3.Operativitatea pe instanţă,pe secţii/complete specializate,în diferitele materii şi pe judecător
1.3.1.Operativitatea pe instanţă la nivelul Tribunalului Ilfov
SecţiaStadiul procesu
alStoc Intrate
total dosare din stoc
plus dosare
nou intrate
Soluţionate
Stoc la sfârşitul lunii,
din care:
Suspenda
te
Operativitate
%
Penal
Fond 15 277 292 266 26 0 91,10
Apel 0 6 6 5 1 0 83,33
Recurs 13 390 403 397 6 0 98,51
TOTAL 28 673 701 668 33 0 95,29
Civil
Fond 247 3.387 3.634 1.764 1.870 158 50,75Apel 47 212 259 166 93 21 69,75
Recurs 290 1.619 1.909 947 962 142 53,59TOTAL 584 5.218 5.802 2.877 2.925 321 52,49
T o t a l Fond 262 3.664 3.926 2.030 1.896 158 53,87Apel 47 218 265 171 94 21 70,08
Recurs 303 2.009 2.312 1.344 968 142 61,94TOTAL GENERAL 612 5.891 6.503 3.545 2.958 321 57,34
15
1.3.2 .Operativitatea la nivelul judecătoriilor arondate
A.JUDECĂTORIA BUFTEA
SecţiaStadiul procesu
alStoc Intrate
Total dosare din stoc
plus dosare
nou intrate
Soluţionate
Stoc la
sfârşitul
lunii, din
care:
Suspendate
Operativitate
%
Judecă-toria
Buftea
Civil 4.034 15.778 19.812 12.158 7.654 1.255 65,52Penal 234 935 1.169 935 234 0 79,98
TOTAL 4.268 16.713 20.981 13.093 7.888 1.255 66,37
B.JUDECĂTORIA CORNETU
SecţiaStadiul procesu
alStoc Intrate
Total dosare din stoc
plus dosare
nou intrate
Soluţionate
Stoc la sfârşitul lunii,
din care:
Suspendate
Operativitate
%
Judecătoria
Cornetu
Civil 7.203 14.613 21.816 12.045 9.771 1.530 59,38Penal 234 907 1.141 885 256 1 77,63
TOTAL 7.437 15.520 22.957 12.930 10.027 1.531 60,35
1.3.3.Operativitatea pe judecător la Tribunalul Ilfov
16
A.Secţia Civilă
Nr. crt.
Numele şi prenumele judecăto-
rului
Nr. total şedinţe de judecată
Nr. şedinţe de judecată
conduse
Stadiul procesual
Nr. dosare rulate
Dosare
soluţionate
Operativitatea (%)
Nr. hotărâri
repartizate
pentru
redactare
1CIORNEI ALMA MANUELA
47 40
FOND 470 227 48,30 227APEL 27 7 25,93 4RECURS 263 101 38,40 37TOTAL 760 335 44,08 268
2CARCIA LAURA CRISTINA
59 33
FOND 213 64 30,05 64APEL 447 86 19,24 42RECURS 849 286 33,69 93TOTAL 1.509 436 28,89 199
3OPRINA EVELINA MIRELA
47 26
FOND 131 35 26,72 35APEL 432 84 19,44 44RECURS 761 256 33,64 87TOTAL 1.324 375 28,32 166
4NĂSTASIE NICOLETA MIRELA
56 35
FOND 619 210 33,93 210APEL 10 0 0,00 0RECURS 906 454 50,11 157TOTAL 1.535 664 43,26 367
5 NEGRESCU GHEORGHE 52 35
FOND 466 137 29,40 137APEL 121 26 21,49 12RECURS 833 359 43,10 124TOTAL 1.420 522 36,76 273
6PETCU ROXANA IOANA
9 1
FOND 2 1 50,00 1APEL 60 14 23,33 6RECURS 174 66 37,93 19TOTAL 236 81 34,32 18
7 IVAN STELA FLORENTINA
52 30 FOND 1.233 314 25,47 314APEL 3 0 0,00 0
17
RECURS 594 308 51,85 98TOTAL 1.830 622 33,99 412
8VIŞAN CRISTIAN ŞTEFAN
47 36
FOND 1.253 371 29,61 371APEL 0 0 0 0RECURS 512 270 52,73 88TOTAL 1.765 641 36,32 459
9
PAVELESCU SILVIA început activitate 10.04.2012 până la 30.04.2012
4 2
FOND 3 0 0,00 0APEL 0 0 0,00 0RECURS 129 54 41,86 17
TOTAL 132 54 40,91 17
10
ANTONESCU LOREDANA începând cu 01.06.2012
26 18
FOND 215 83 38,60 83APEL 41 9 21,95 4RECURS 338 144 42,60 49TOTAL 594 236 39,73 136
11
DUMITRESCU ALINA începând cu 01.06.2012
34 18
FOND 40 19 47,50 19APEL 232 46 19,83 23RECURS 519 149 28,71 54TOTAL 791 214 27,05 96
12
EPURAN MIRCEA începând cu 01.06.2012
29 14
FOND 110 32 29,09 32APEL 237 51 21,52 29RECURS 527 150 28,46 56TOTAL 874 233 26,66 117
13
STRÎMB CODRUŢA începând cu 01.06.2012
30 17
FOND 510 119 23,33 119APEL 28 7 25,00 1RECURS 341 120 35,19 35TOTAL 879 246 27,99 155
14
VOICAN ANDREEA începând cu 01.06.2012
27 18
FOND 490 140 28,57 140APEL 5 0 0,00 0RECURS 208 114 54,81 29TOTAL 703 254 36,13 169
15
NEDELEA ROXANA începând cu 01.10.2012
7 7
FOND 114 12 10,53 12APEL 16 2 12,50 1RECURS 29 10 34,48 4TOTAL 159 24 15,09 17
TOTAL GENERAL 526 330 FOND 5.869 1.764 30,06 1.76
18
SECŢIA CIVILĂ
4APEL 1.659 332 20,01 166
RECURS 6.983 2.841 40,68 947
TOTAL 14.511 4.937 34,02 2.877
B.SECŢIA PENALĂ
Nr. crt.
Numele şi prenumele
judecătorului
Nr. total şedinţe de
judecată
Nr. şedinţe de
judecată conduse
Stadiul procesual
Nr. dosare rulate
Dosare soluţionate
Operativitatea (%)
Nr. hotăr
âri repartizate pentr
u redactare
1PETCU ROXANA IOANA
79 36
FOND 139 65 46,76 65APEL 11 3 0,00 1RECURS 327 243 74,31 87TOTAL 477 311 65,20 153
2
IURA ELENA VERIONICA ANDREEA delegat sectorul 2 începând cu 01.09.2012
63 40
FOND 141 50 35,46 50APEL 0 0 0,00 0RECURS 189 153 80,95 53
TOTAL 330 203 61,52 103
3
CARAGAŢĂ LUISA EMANUELA început activitate la 01.09.2012
35 17
FOND 100 21 21,00 21APEL 8 2 25,00 1RECURS 155 101 65,16 32
TOTAL 263 124 47,15 54
4 ROMAN MIHAI RADU 105 63
FOND 164 57 34,76 57APEL 12 3 25,00 2RECURS 397 289 72,80 97TOTAL 573 349 60,91 156
5 PĂŞTILĂ RĂZVAN
94 62 FOND 173 52 30,06 52APEL 8 1 12,50 0
19
RECURS 356 267 75,00 89TOTAL 537 320 59,59 141
6 GRECU CRISTINA 41 25
FOND 97 21 21,65 21APEL 5 1 20,00 1RECURS 170 121 71,18 37TOTAL 272 143 52,57 59
7 PAVELESCU SILVIA 1 0
FOND 5 0 0,00 0APEL 0 0 0,00 0RECURS 2 1 50,00 0TOTAL 7 1 14,29 0
8
VOICAN ANDREEA asigurat serviciu permanenţă vară
1 0
FOND 0 0 0,00 0APEL 0 0 0,00 0RECURS 4 3 75,00 0TOTAL 4 3 75,00 0
9
DUMITRESCU ALINA asigurat serviciu permanenţă vară
1 0
FOND 0 0 0,00 0APEL 0 0 0,00 0RECURS 1 1 100,00 0
TOTAL 1 1 100,00 0
10
EPURAN MIRCEA asigurat serviciu permanenţă vară
1 0
FOND 0 0 0,00 0APEL 0 0 0,00 0RECURS 6 5 83,33 0TOTAL 6 5 83,33 0
11
ANTONESCU LOREDANA GEANINA asigurat serviciu permanenţă vară
1 0
FOND 0 0 0,00 0APEL 0 0 0,00 0RECURS 7 7 100,00 2
TOTAL 7 7 100,00 2
TOTAL GENERAL SECŢIA PENALĂ 422 243
FOND 819 266 32,48 266APEL 44 10 22,73 5RECURS 1.614 1.191 73,79 397TOTAL 2.477 1.467 59,22 668
20
1.3.4.operativitatea pe judecător la instanţele arondateA.JUDECĂTORIA BUFTEA
Nr. crt. Numele judecătorului
Nr. de şedinţe
Nr. de şedinţe conduse
Nr. dosare rulate
Nr. dosare soluţionate
Nr. hot. redactate
Operativitate
%
SECTIA PENALA
1 Dumbrava Edgar Laurentiu (Din 08.02.2012)
61 61 883 254 254 28,76
2 Visan Alin (01.01.2012 – Feb 2012)
6 61 119 52 52 43,69
3 Antonescu Loredana Geanina(01.01.2012 –01.06.2012)
5 5 187 96 96 51,3Cumulata cu cea de pe secţia civila
4 Ilie Razvan Cristian(Din 08.02.2012)
53 53 891 293 293 32,88
5 Martin Andreea Nicoleta (01.01.2012 – Feb 2012)
6 6 157 33 33 21,01
6 Radu Vlad Alexandru(08.02.2012-01.09.2012-Sectie Penala ;01.09.2012
26 26 385 130 130 33,7cumulată cu cea de pe Secţia civila
21
Secţie Civila)
7 Cojocaru Adrian
60 60 72 72 72 100%cumulată cu cea de pe Secţia civila
8 Cozan Raluca Elena
3 3 5 5 5 100
Total Secţie Penală
220 220 2699 935 935 34,64
SECTIE CIVILA1 Galatanu
Nicoleta24 24 1812 836 836 46,13
2 Radu Vlad Alexandru(08.02.2012-01.09.2012-Sectie Penala ;01.09.2012 Secţie Civila)
8 8 788 228 228 28,93 Cumulata cu cea de pe secţia penala
3 Cojocaru Adrian
46 46 3038 1174 1174 38,64
4 Cosareanu Daniela
33 33 3093 1621 1621 52,40
5 Cozan Raluca
32 32 3077 1551 1551 50,40
6 Stancioi Daniela Ioana
21 21 1907 1595 1595 83,63
7 Florescu Alina Loredana
22 22 1896 1678 1678 88,50
22
8 Epuran Mircea 01.01.2012 – 01.06.2012
15 15 1702 818 818 48,06
9 Dumitrescu Alina 01.01.2012- 01.06.2012
13 13 1275 644 644 50,50
10 Gheorghe Carmen 01.01.2012-01.06.2012
15 15 1501 614 614 40,90
11 Neacsu Simona 01.01.2012–14.02.2012
7 7 385 118 118 30,64
12 Dumbrava Edgar Laurentiu (Din 08.02.2012)
1 1 4 4 4 100
13 Antonescu Loredana Geanina(01.01.2012 –01.06.2012)
24 24 1625 656 656 40,36
14 Ilie Razvan Cristian(Din 08.02.2012)
1 1 34 29 29 85,29
15 Tăşcan Adriana
1 1 4 1 1 100
16 Cristea Cristina
4 4 331 331 331 100
17Ivasciuc Ana Maria
5 5 267 260 260 97,37
23
Total SECŢIA CIVILĂ
272 272 22742 12158 12158 53,46
B.JUDECĂTORIA CORNETU
Nr.
crt.Magistrat
Nr.
şedinţ
e
Nr.
dosare
rulate
Nr.
dosare
soluţionate
Operativitate
( % )
1
Filipescu Anca
Lavinia
35 5590 1925 34,43
2
Budei Oana
Claudia
37 5823 2624 45,06
3
Buşu
Constantina
25 2749 1126 40,96
4
Marin Vasile
Bogdan
33 5863 2169 36,99
5
Constantinescu
Nicoleta
31 2689 1006 37,41
6
Magdalena
Nicolae
32 1899 1025 53,97
7 Ţifrea Cosmin 22 2716 1179 43,40
8 Diniţă Camelia 5 239 125 52,30
9 Gociu Marian 12 1209 775 64,10
10 Stoian Irina 12 1243 796 64,03
11 Poenaru Ioana 3 231 88 38,09
12 Ionescu 3 232 92 38,09
24
Andreea
TOTAL 307 30.483 12.930 42,41
1.4. Managementul resurselor umane1.4.1.Resurse umane la Tribunalul Ilfov
Statul de funcţii al Tribunalului Ilfov, aşa cum a fost aprobat prin
Ordinul Ministrului Justiţiei 3135/C/29.12.2010, cu modificările
ulterioare, cuprinde 21 de posturi de judecători (inclusiv preşedintele şi
vicepreşedintele instanţei), 43 posturi personal auxiliar de specialitate, 2
asistenţi judiciari, 3 posturi personal de specialitate specific serviciilor de
probaţiune, 9 posturi funcţionari publici şi un post personal contractual.
Din cele 21 de posturi de judecător prevăzute în schema
Tribunalului Ilfov la începutul anului 2012 erau ocupate numai 14
posturi, efectiv desfăşurându-şi activitatea un număr de 11 judecători
(doua colege aflându-se, în cea mai mare parte a anului, în concediu de
maternitate şi una fiind detaşată la Ministerul Afacerilor Externe) ceea
ce a avut un impact negativ asupra constituirii completelor de apel şi
recurs, atât în materie civilă cât şi în materie penală.
În urma examenului de promovare în funcţii de execuţie a
judecătorilor şi procurorilor din data de 25 martie 2012 au fost ocupate
cele 7 posturi vacante scoase la concurs, începând cu data de 1 iunie
2012.
Postul vacantat ca urmare a promovării dnei judecător Popa
Ileana Gabriela la Curtea de Apel (HCSM 352/14.05.2012) a fost ocupat
începând cu data de 1.09.2012, prin valorificarea rezultatului obţinut la
concursul de promovare din 25.03.2012 astfel încât, după aceasta dată,
25
cele 21 de posturi de judecător au fost integral ocupate, efectiv
funcţionând la instanţa 18 judecători.
În ce priveşte personalul auxiliar, deşi toate cele 43 de posturi
prevăzute în schema Tribunalului Ilfov sunt ocupate, la instanţă şi-au
desfăşurat efectiv activitatea numai 30 dintre aceştia, restul fiind pe
parcursul întregului an delegaţi la alte instanţe.
1.4.2.Resurse umane la judecătoriile arondate
A.JUDECĂTORIA BUFTEA
În cursul anului 2012 la Judecătoria Buftea au existat 16 posturi
de judecători din care au funcţionat efectiv 12 judecători:
Situaţia grefierilor şi a celorlalte categorii de personal auxiliar.
▪ grefieri - 27 posturi din care 1 grefier delegat Tribunalul Ilfov
▪ 2 grefieri arhivari din care 1 grefier arhivar delegat
▪1 şofer
▪1 muncitor
▪1 agent procedural
B.JUDECĂTORIA CORNETU
Principalul factor care a influenţat activitatea instanţei este legat
de resursele umane.
Analiza resurselor umane şi a volumului de activitate pe judecător
şi grefier relevă faptul că numărul de personal este total insuficient atât
sub aspectul dimensionării schemelor de personal cât şi sub aspectul
gradului de ocupare al acestora.
Se constată în anul 2012 o creştere a volumului de activitate al
anului 2012 numărul dosarelor nou intrate fiind mai mare cu 2271
26
dosare faţă de anul 2011. Această creştere se justifică pe de o parte
prin introducerea unui număr foarte mare de acţiuni, respectiv plângeri
contravenţionale dar şi prin criza economică şi financiară existentă care
a condus la existenţa unui număr mare de acţiuni în pretenţii, somaţii de
plată şi contestaţii la executare pe lângă cauzele existente.
Se mai constată de asemenea scăderea operativităţii, justificată
de o serie de împrejurări apărute în anul 2012 cum ar fi: creşterea
numărului de dosare pe şedinţă ( media fiind de aproximativ 180-200
dosare pe şedinţă în perioada).
De asemenea se observă creşterea numărului dosarelor mai
vechi de un an, fenomen datorat lipsei experţilor, mai ales în
specialitatea topografie, dar şi împrejurărilor arătate mai sus.
Este indiscutabilă strânsa dependenţă între calitatea actului de
justiţie şi volumul de activitate care grevează atât judecătorii cât şi
personalul auxiliar.
Considerăm că o soluţie durabilă şi stabilă pentru instanţa noastră
pentru asigurarea personalului auxiliar ar implica redimensionarea
schemei de personal auxiliar (alături de cea de judecători) cu cel puţin
încă 8 grefieri.
Secţiunea 2 Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei
Capacitatea instituţională a Tribunalului Ilfov rezultă din
organizarea internă şi infrastructura disponibilă şi este definită prin
următoarele criterii:
a) structura organizatorica şi manageriala;
27
b) baza materială;
c) resursele umane
a) Structura organizatorica şi manageriala
Aşa cum se arată în Raportul Grupului de lucru al Reţelei
Consiliilor Judiciare Europene privind Managementul Calităţii, calitatea
nu poate fi experimentată într-o instanţă decât în legătură cu aşteptările
utilizatorilor şi a altor persoane interesate.
“Atunci când organizaţia ce furnizează produsul sau serviciul este
un serviciu public, utilizatorii şi persoanele interesate sunt cetăţenii. Un
cetăţean poate fi utilizatorul unui anumit serviciu şi fiecare cetăţean
este, spre exemplu, plătitor de taxe, deci o persoană interesată de
serviciile oferite”1.
Rezultatul lanţului de activităţi profesionale realizate de toţi
membrii unei instanţe - felul în care este percepută funcţionarea
diferitelor sectoare destinate publicului, modul în care este organizată
informaţia cu privire la procesele aflate pe rol, jurisprudenţa, etc. - este
determinat de nivelul de interes pe care preşedinţii de instanţe îl arată
faţă de ceea ce nemulţumeşte publicul în funcţionarea unei instanţe,
precum şi de implicarea lor în corectarea situaţiilor care pot afecta
funcţionarea instanţei şi percepţia publică despre aceasta
Este esenţial ca instanţele sa ofere servicii societăţii de pe o
poziţie strict neutră; ele pot funcţiona adecvat doar dacă reuşesc să
administreze corespunzător toate riscurile legate de dependenţa
administrativă - pe de o parte, de protejarea poziţiei de imparţialitate a
1 ENCJ – Raportul grupuluide lucru “managementul calităţii”, capitolul 1
28
judecătorilor şi a instanţei, de relaţia judecătorilor şi a instanţelor cu
publicul, de capacitatea instanţei de a trata adecvat cantitatea de
dosare care sunt prezentate spre rezolvare, de cunoştinţele de ordin
juridic ale judecătorilor şi personalului instanţei - pe de alta parte.
Sub acest aspect, o preocupare constanta a conducerii instanţei,
la toate nivelurile, a constituit-o pe tot parcursul anului trecut, asigurarea
condiţiilor materiale optime de lucru pentru magistraţi şi întregul
personal auxiliar de specialitate, dar şi iniţierea şi susţinerea
demersurilor pentru ocuparea posturilor vacante la nivelul tribunalului
dar şi suplimentarea schemei de personal la instanţele din subordine
(judecătoriile Buftea şi Cornetu).
Conducerea Tribunalului Ilfov este asigurată de preşedinte – care
are şi calitatea de ordonator de credite şi un vicepreşedinte, precum şi
de colegiul de conducere.
Structura organizatorică a tribunalului mai cuprinde
compartimente auxiliare: grefă, registraturi, arhive, departament
economico-financiar şi administrativ, informatică, biroul de informaţii şi
relaţii publice.
Activitatea Tribunalului Ilfov este organizată în două secţii – civilă
şi penală, conducerea acestora fiind asigurată de preşedinţii de secţie
pana în luna septembrie 2012.
De la 1 septembrie 2012, având în vedere ca dna judecător Iura
Elena Veronica a fost delegata la Judecătoria Sector 2 Bucureşti,
atribuţiile specifice postului de preşedinte secţie penală au fost preluate
şi exercitate de către preşedintele instanţei.
Preşedintele şi vicepreşedintele instanţei au exercitat atribuţiile
manageriale şi de administrare a instanţei, conform art.12, art.13 din
29
Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat
prin Hotărârea nr. 387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, iar
preşedinţii de secţie au exercitat atribuţiile prevăzute de art. 26 din
Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat
prin Hotărârea nr. 387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii
organizând şi coordonând activitatea instanţei, asigurând colaborarea
cu parchetul, organele de poliţie şi jandarmerie, baroul de avocaţi, notari
publici, consilieri juridici, experţi, interpreţi, traducători etc.
Adunarea generală a judecătorilor a fost convocată conform
Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti de către
preşedintele instanţei, respectiv de către vicepreşedintele instanţei, ori
de câte ori a fost necesar, respectiv cu ocazia luării unor decizii ce cad
în sarcina acesteia.
De asemenea, în ceea ce priveşte colegiul de conducere al
instanţei , acesta a fost convocat de preşedintele instanţei conform
Regulamentului de ordine interioară, lunar, dar şi de câte ori a fost
nevoie pentru luarea unor decizii ce cad în sarcina acestuia, în acord cu
prevederile art.22 şi art.25 din Regulamentul de ordine interioară a
instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr. 387/2005 a
Consiliului Superior al Magistraturii, cum ar fi constituirea completelor de
judecată, desemnarea judecătorilor care îndeplinesc alte atribuţii decât
cele de judecată, stabilirea gradului maxim de complexitate/judecător,
probleme la repartizarea aleatorie a cauzelor având anumite obiecte,
avizarea planificărilor şedinţelor de judecată, pronunţând un număr de
28 hotărâri în cursul anului 2012.
30
Transparenţa deciziilor s-a asigurat prin ponderea însemnată a
deciziilor colective, dar şi ca urmare a consultării magistraţilor instanţei,
direct sau prin intermediul preşedinţilor de secţie.
De asemenea, toate deciziile Colegiului de Conducere au fost
puse la dispoziţia colectivului, în vederea consultării, fiind publicate în
sistemul de intranet al instanţei.
Şi în cursul anului 2012 preşedintele instanţei, cu avizul colegiului
de conducere a stabilit modul de desfăşurare a activităţii judecătorilor la
compartimentele auxiliare: executări penale, executări civile, judecătorul
delegat cu aplicare apostilei, judecătorul delegat cu analiza practicii
instanţelor de control judiciar, judecătorul delegat pentru măsurile
privind unificarea practicii, purtătorul de cuvânt al instanţei, judecătorii
desemnaţi pentru repartizarea aleatorie a cauzelor.
De asemenea, conducerea managerială a instanţei, cu concursul
larg al colegiului de conducere, a adoptat hotărâri şi a luat decizii în
limitele stabilite de lege şi de ROIIJ, cu respectarea principiului
independenţei judecătorilor, al repartizării aleatorii a cauzelor, al
continuităţii completelor de judecată, stabilind compunerea completelor
de judecată la începutul anului, aprobând planificarea şedinţelor de
judecată, precum şi a planificării de permanenţă pentru judecătorii şi
grefierii celor doua secţii ale instanţei stabilind judecătorii care să
îndeplinească potrivit legii şi alte atribuţii decât cele privind activitatea
de judecată, repartizând personalul auxiliar de specialitate în cadrul
compartimentelor, luând măsuri pentru buna funcţionare a
compartimentelor auxiliare (registratura, arhivele compartimentele de
executări penale şi civile, biroul de informare şi relaţii publice), urmărind
îndeplinirea corespunzătoare şi în termen a sarcinilor de serviciu atât de
31
către judecători cât şi de personalul auxiliar, emiţându-se atenţionări în
cazul întârzierilor.
În realizarea obiectivului reducerii volumului de activitate al
judecătorilor s-a urmărit alocarea eficientă a resurselor umane existente
precum şi efectuarea demersurilor necesare suplinirii lipsei temporare a
unora dintre colegi, atribuţiile privitoare la stabilirea numărului şi a
compunerii completelor, desemnarea judecătorilor care îndeplinesc şi
alte atribuţii decât cele de judecată, programarea judecătorilor pentru
judecarea propunerilor de arestare preventivă, planificările de
permanenţă, desemnarea grefierului cu atribuţii de repartizare aleatorie
a dosarelor, repartizarea personalului auxiliar de specialitate pe
compartimente etc., s-au realizat de către Colegiul de Conducere şi
respectiv preşedinte şi preşedinţii de secţii, cu acordul colegiului şi cu
respectarea riguroasă a principiilor continuităţii completului şi al
repartizării aleatorii.
În acest context, în realizarea atribuţiilor ce le revin, preşedintele,
vicepreşedintele şi cei doi preşedinţi de secţie au coordonat în mod
corespunzător – din punct de vedere administrativ şi managerial -
activitatea magistraţilor, cu respectarea principiului independenţei lor, a
personalului auxiliar, şi implicit rezolvarea problemelor administrative
aduse la cunoştinţă de prim-grefierul instanţei. Inclusiv în perioada
vacanţei judecătoreşti s-a asigurat buna funcţionare a instanţei prin
planificarea concediilor de odihnă, în condiţiile unui volum mare de
activitate şi număr mic de judecători.
De asemenea, a fost organizată corespunzător, controlată şi
coordonată activitatea personalului auxiliar, prin repartizarea acestuia în
compartimentele auxiliare, cu echilibrarea atribuţiilor grefierilor pentru a
32
se asigura un climat bun de activitate, s-a verificat activitatea
compartimentelor auxiliare ale instanţei, inclusiv activitatea grefierilor de
şedinţă, urmărindu-se echilibrarea sarcinilor repartizate
În general, în activitatea managerială de conducere, organizare şi
administrare a activităţii instanţei, apreciem că nu au existat
disfuncţionalităţi majore care să afecteze actul de justiţie. Se constată şi
în acest an, o exercitare corespunzătoare a atribuţiilor manageriale de
către preşedinte, colegiu de conducere şi judecători în raport cu
activităţile ce exced sălii de judecată, atât sub aspectul organizării
eficiente a activităţii, comportament şi comunicare, precum şi în ceea
ce priveşte asumarea responsabilităţilor specifice funcţiei.
b) Baza materială
În anul 2012 bugetul total iniţial alocat Tribunalului Ilfov a fost de
9375 mii lei din care 1520 mii la titlul II Bunuri şi Servicii.
Pe parcursul anului au avut loc numeroase rectificări de buget
atât pozitive cât şi negative bugetul final al anului 2012 fiind de
10751,272 mii lei din care 1.347,222 mii la titlul II Bunuri şi Servicii.
Ca urmare, deşi bugetul total s-a mărit, acest lucru s-a datorat
majorării la titlul I Cheltuieli de Personal, La titlul II Bunuri şi servicii
bugetul a fost diminuat drastic ( cu 172 mii lei adică 12 % dacă facem
comparaţie doar între bugetul iniţial şi cel final). Dacă însă, avem în
vedere că pe parcursul anului 2012 a avut loc o suplimentare a
bugetului în baza notelor de fundamentare transmise de Tribunalul Ilfov
respectiv Curtea de Apel Bucureşti în urma căreia bugetul la titlul II
ajunsese la nivelul de 1949 mii lei, se constată o diminuare şi mai mare,
aproximativ 601 mii lei adică 31 %
33
Suplimentarea bugetului s-a făcut în baza notelor de
fundamentare ce reliefau nevoile reale şi urgente ale instanţei pentru
anul 2012.
Astfel putem spune că bugetul pentru anul 2012 a fost cu mult
sub nivelul la care ar fi trebuit pentru ca Tribunalul Ilfov să poată ajunge
la standardele dorite. Bugetul alocat a fost consumat ţn proporţie de
99,20 %.
Analiza pe articole bugetare a alocării bugetuluiAlineat 20.01.01 – „Furnituri de birou “ -buget 1.648 lei
Se cuprind articole utilizate în activitatea auxiliară a instanţelor
judecătoreşti.
Alineat 20.01.02 – „Materiale pentru curăţenie” - buget 0 lei.
Alineat 20.01.03 – „Încălzit, iluminat, forţă motrică “ - buget
135524 lei consumat integral.
Se cuprind costurile energiei termice şi al apei calde, costul
gazelor pentru încălzit, costul energiei electrice. Consumul de energie
electrică reprezintă o cheltuială constantă, care nu poate fi raţionalizată
decât relativ, având în vedere necesitatea alimentării sistemului
informatic al instanţelor. Având în vedere că activitatea instanţelor este
integral informatizată oprirea furnizării energiei electrice ar duce în mod
direct la blocarea activităţii instanţei.
Alineat 20.01.04 – „Apa ,canal, salubritate” - buget 31851 lei
consumat integral.
Alineat 20.01.05 – „Carburanţi şi lubrifianţi” - buget 31851 lei
consumat integral.
Alineat 20.01.06 – „Piese de schimb” - buget 19341.
34
Se cuprind piese schimb auto, piese schimb obiecte de inventar,
piese schimb tehnica de calcul. Bugetul este insuficient, fiind consumat
în proporţie de 98% pentru piese schimb auto. De menţionat gradul
mare de uzură al maşinilor din parcul auto, motiv pentru care sunt
necesare aceste reparaţii.
Alineat 20.01.08 – „Poşta, telecomunicaţii, radio, tv, internet” -
buget 39374 lei.
Alineat 20.01.09 – „Materiale şi prestări servicii cu caracter
funcţional” - buget 280574 lei.
Se cuprind servicii poştale, tonere, registre, tipizate, hârtie, etc..
Bugetul este insuficient având în vedere că doar pentru tonere
necesarul pe un an este de 250000 lei.
Alineat 20.01.30 – „Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi
funcţionare” - buget 461913 lei.
Se cuprind servicii de întreţinere a autovehiculelor, servicii
curăţenie, servicii mentenanţă clădire, instalaţii, mobilier, centrală
telefonică, procurare de accesorii necesare iluminatului, servicii spălare
jaluzele, mochete,covoare, etc.. Având în vedere că Tribunalul Ilfov
funcţionează într-o clădire veche în care nu s-a investit bugetul a fost
insuficient.
Alineat 20.05.01 – „Uniforme” – buget 0 lei.
Alineat 20.05.30 - „Obiecte de inventar buget” – 118882 lei.
Din acest buget s-au achiziţionat : 29 aparate de aer condiţionat
pentru Tribunalul Ilfov şi câte un aparat la judecătoriile Buftea şi Cornetu
(la judecătorii nu exista aparat de aer condiţionat decât în jumătate din
spatiile/camerele existente), 30 rafturi metalice dintr-un necesar de 150
(pentru a înlocui rafturile existente din lemn, vechi şi nesigure la
35
Judecătoria Buftea şi Judecătoria Cornetu) şi jaluzele la 14 camere
Judecătoria Buftea.
Alineat 20.28 – „Ajutor public judiciar” – buget 150427 lei.
Insuficient faţă de necesarul real de 250000( onorarii avocaţi şi
traducători).
Având în vedere că în anul 2012 urma să aibă loc o reparaţie
capitală la clădirea Tribunalului Ilfov (lucrare ce nu s-a materializat până
în prezent), nu s-au alocat fonduri la alineatul 20.02 Reparaţii curente şi
nici la capitolul 71 Active nefinanciare.
Secţiunea 3 Calitatea actului de justiţie
3.1. Accesul la justiţieAccesul liber la justiţie este consacrat ca un drept fundamental al
persoanei prin dispoziţiile art.21 din Constituţia României, acesta fiind în
concordanţă cu art.6 pct.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor
Omului, art.10 din Declaraţia universală a drepturilor omului, precum şi
cu art.14 pct.1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi
politice.
În Constituţie, accesul liber la justiţie este conceput ca drept al
oricărei persoane de a se putea adresa justiţiei pentru apărarea
drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, garantându-se că
exercitarea acestui drept nu poate fi îngrădită prin nicio lege.
36
În sensul celor de mai sus, art. 6 din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, prevede că orice persoană se poate adresa justiţiei pentru
apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în
exercitarea dreptului său la un proces echitabil, iar accesul la justiţie nu
poate fi îngrădit.
Asistenţa judiciară este unul dintre elementele fundamentale care
garantează un acces egal la justiţie pentru toate persoanele aşa cum
este el prevăzut în art. 6 paragraful 3 din Convenţia Europeană
referitoare la apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
În aplicarea Rezoluţiei 76 (5) privind asistenţa judiciară şi
consultanţa juridică a Consiliului Europei, Recomandarea 93 (1) cu
privire la accesul efectiv la drept şi la justiţie a persoanelor în situaţii
defavorizate şi Recomandarea 2005 (12) privind reglementarea cererilor
de asistenţa judiciară în străinătate în temeiul Acordului European
referitor la transmiterea cererilor de asistenţa judiciară şi protocoalele
sale adiţionale Curtea de Apel Bucureşti a respectat principiile
referitoare la asistenţa judiciară oferită persoanelor care nu deţin
mijloace financiare suficiente pentru a fi asistate sau reprezentate în
faţa instanţelor.
Asigurarea liberului acces la justiţie se poate realiza doar într-un
cadru legislativ coerent, care să ofere garanţii procesuale pentru
exercitarea drepturilor prevăzute de lege, de către fiecare persoană.
În acest sens, anual se întocmesc strategii privind sistemul
judiciar, strategii ce, în ultimul an, au avut ca obiective majore:
reconsiderarea sistemului taxelor de timbru, inclusiv cuantumul acestora
(obiectiv atins prin intrarea în vigoare a Legii nr. 276/2009), acordarea
37
de facilităţi la plata cauţiunii în materie civilă şi comercială, stabilirea
unor obiective clare de acordare a asistenţei juridice gratuite în materie
civilă (obiectiv, de asemenea, realizat prin O.U.G. 51/2008, Legea nr.
192/2006, Legea nr. 51/1995), iniţierea unor proiecte legislative şi,
ulterior, adoptarea acestora pentru simplificarea unor proceduri în
materie comercială şi nu numai, informarea justiţiabililor cu privire la
toate drepturile de care pot beneficia în raport de reglementările în
vigoare, creşterea calităţii asistenţei juridice din oficiu şi asigurarea
accesului la consultanţă juridică a condamnaţilor definitiv, crearea unei
baze de date statistice cuprinzând informaţii cu privire la numărul,
disponibilitatea efectivă şi calificarea persoanelor implicate în acordarea
de asistenţă juridică gratuită.
Astfel, asistenţa juridică gratuită, atât în materie civilă, cât şi
penală este acordată pe baza unor criterii financiare bine determinate
referitoare la nivelul veniturilor în vederea evitării arbitrariului şi pentru
asigurarea aplicării uniforme a acestor criterii.
Modificările aduse Legii nr. 147/1996 prin majorările substanţiale
ale taxelor judiciare de timbru ar putea fi de natura să conducă la
formularea unui număr important de astfel de cereri.
Astfel, se impun măsuri pentru facilitarea asistenţei judiciare în
materie civilă, precum şi asigurarea unui program de informare a
justiţiabililor asupra drepturilor pe care şi le pot exercita în cadrul
procesului civil, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
În materie penală, dispoziţiile Codului de procedură penală
consacră obligativitatea asistenţei juridice atunci când învinuitul sau
inculpatul este minor, internat într-un centru de reeducare sau într-un
institut medical educativ, când este reţinut sau arestat, chiar şi în altă
38
cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a
internării medicale sau obligarea la tratament medical, ori atunci când
organul de urmărire penală sau instanţa de judecată apreciază că
învinuitul sau inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea. În cursul
judecăţii asistenţa este obligatorie şi în cauzele în care legea prevede
pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau
pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.
În situaţia în care asistenţa juridică este obligatorie, dacă învinuitul
sau inculpatul nu şi-a ales un apărător, instanţa de judecată are
obligaţia de a lua măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu.
Dacă organul judiciar apreciază, din anumite motive, că partea
civilă, partea vătămată sau partea responsabilă civilmente nu şi-ar
putea face singură apărarea, dispune din oficiu sau la cerere luarea
măsurilor pentru desemnarea unui apărător. Tot astfel, în scopul
asigurării protecţiei victimelor infracţiunilor, Legea nr.211/2004
reglementează unele măsuri de informare a victimelor cu privire la
drepturile acestora, precum şi de consiliere psihologică, asistenţă
juridică gratuită şi compensaţie financiară de către stat pentru victimele
unor infracţiuni.
În cursul anului 2012 la nivelul Tribunalului Ilfov au fost dispuse
măsuri privind îmbunătăţirea accesului liber la justiţie constând în:
▪ afişarea la sediul instanţei şi pe site a informaţiilor de interes
pentru justiţiabili;
▪ soluţionarea cu celeritate a cererilor privind furnizarea
informaţilor de interes public;
39
▪ s-a asigurat un grad ridicat de transparenţă prin intermediul
programului ECRIS şi postarea tuturor datelor publice pe portalul
instanţei;
▪ informarea cu privire la drepturile pe care le au victimele
infracţiunilor.
O altă garanţie a asigurării accesului liber la justiţie o constituie şi
funcţionarea, în cadrul instanţei, a unui Birou de informare şi relaţii
publice, a cărui activitate este reglementată de art. 77 şi următoarele din
Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti. Printre
atribuţiile acestuia se regăseşte şi organizarea activităţii de furnizare a
informaţiilor publice; analizarea cererilor de furnizare de informaţii
publice şi transmiterea răspunsurilor către solicitanţi, în termenul legal;
asigurarea îndeplinirii obligaţiei legale de furnizare din oficiu a
informaţiilor prevăzute de lege, prin afişarea în locuri vizibile la sediul
instanţei a înscrisurilor care să cuprindă aceste informaţii şi prin
publicarea lor pe pagina de internet a instanţei, precum şi analizarea
petiţiilor înregistrate şi soluţionarea acestora.
Activitatea biroului de informare şi relaţii publice al Tribunalului
Ilfov este coordonata de vicepreşedintele instanţe, care îndeplineşte şi
atribuţiile de purtător de cuvânt.
3.2. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare
3.2.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor
pronunţate. Indicele de desfiinţare la Tribunalul Ilfov
În materie civilă:
Hotărâri Soluţii Soluţii Total Pondere Soluţii Indicele
40
pronunţate
atacate cu recurs
atacate cu apel
soluţii atacate a admis
e
de desfiinţar
e2877 110 15 125 4,34 38 1,32
Hotărâri pronunţat
e
Soluţii atacate
cu recurs
Soluţii atacate cu apel
Total soluţii
atacate
Ponderea
Soluţii admis
e
Indicele de
desfiinţare
668 146 19 165 24,70 20 2,99În materie penală:
3.2.2. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor
pronunţate. Indicele de desfiinţare la judecătoriile arondate
A.JUDECĂTORIA BUFTEA
Hotărâri pronunţate
Soluţii atacate cu recurs
Soluţii atacate cu apel
Total soluţii atacate
Ponderea Soluţii admise
Indicele de
desfiinţare
13093 1736 141 1877 14,33% 520 3,97%
B.JUDECĂTORIA CORNETU
Hotărâri pronunţate
Soluţii atacate cu recurs
Soluţii atacate cu apel
Total soluţii atacate
Ponderea Soluţii admise
Indicele de
desfiinţare
12930 1091 137 1228 9,50 325 2,51
3.3 Elemente statistice privind durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)
41
3.3.1.Durata de soluţionare a cauzelor la Tribunalul Ilfov
În materie civilă:
Stadiu procesua
lMateria
Cauze soluţionate, total din care:
Între 0-6 luni
Între 6-12 luni
Între 1-2 ani
Între 2-3 ani
Elemente statistice privind soluţionarea cauzelor
Fond
Litigii comerciale 261 244 17 0 0
Lungimea primului
termen de judecată,
administrare probatoriu,
lipsă de procedură
procedura insolvenţei 821 633 184 4 0
Civil 68 55 13 0 0Dreptul familiei 121 118 3 0 0
dreptul muncii 100 87 13 0 0
Asigurări sociale 112 96 16 0 0
Contencios 252 242 10 0
Alte litigii: drepturi de autor, exequator
21 19 2 0 0
cereri ulterioare soluţionării fondului
8 6 2 0 0
Total Fond 1764 1500 260 4 0
Apel Civil 113 86 26 1 0 Lungimea primului
termen de judecată,
administrare probatoriu,
Dreptul familiei 47 38 9 0 0
Fond funciar 0 0 0 0 0
Litigii 0 0 0 0 0
42
comerciale
lipsă de procedură
cereri ulterioare soluţionării fondului
2 2 0 0 0
cererii executare silita
2 2 0 0 0
Publicitate şi gaj imobiliar
2 2 0 0 0
Total Apel 166 130 35 1 0
Recurs
Litigii comerciale 123 106 17 0 0 Lungimea
primului termen de judecată,
administrare probatoriu,
lipsă de procedură
Civil 353 309 44 0 0Dreptul familiei 47 45 2 0 0
Fond funciar 103 77 25 1 0
Contencios 321 238 83 0 0
Total Recurs 947 775 171 1 0
TOTAL GENERAL 2877 2405 466 6 0
În materie penală:
Materia
Cauze soluţionate, total din care:
Între 0-6 luni
Între 6-12 luni
Între 1-2 ani
Elemente statistice privind soluţionarea cauzelor
Penal fond 266 262 4 0 Citarea părţilor în străinătate, administrare probePenal apel 5 5 0 0
Penal recurs 397 397 0 0Total Penal 668 664 4 0
43
3.3.2.Durata de soluţionare a cauzelor la judecătoriile arondate
A.JUDECĂTORIA BUFTEA
Secţia Materia Cauze soluţionateTotal din care:
Între0- 6 luni
Între6 – 12 luni
Între1 – 2 ani
Elemente statistice privind durata medie de soluţionare a cauzei
Secţia Civilă
litigii comerciale
3011 2212 715 84 lungimea primului termen de judecată
drepturi şi obligaţiiizvorâte din raporturi juridice
732 395 160 177 lungimea primului termen de judecată
litigii privind dreptul familiei al persoanei
738 575 64 99 administrare probe
litigii privind fondul funciar
181 103 47 31 administrare probe
contestaţii la executare
450 318 85 47 lungimea primului termen de judecată
plângeri împotriva proceselor verbale de
1846 1063 595 188 lungimea primului termen de
44
constatare a contravenţiei
judecată
Secţia Penală
infracţiunicontra persoanei (art.174- 206 CP)
40 16 14 17 administrare probe
infracţiuni contra patrimoniului(art.208 – 222 CP)
93 76 20 24 administrare probe
infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice (OUG 195/2002)
39 8 10 administrare probe
B.JUDECĂTORIA CORNETU
Materia 0-6 luni 6-12 luni 1-2 ani Peste 2 ani Peste 3 ani
CIVIL 10124 1027 580 252 62
PENAL 834 25 23 3 -
TOTAL 10958 1052 603 255 62
45
3.4.Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei
3.4.1. Unificarea practicii la Tribunalul Ilfov
Legat de mecanismele de unificare a practicii judiciare la nivelul
instanţei în cursul anului 2012, menţionăm, în primul rând, că, la nivelul
Tribunalului Ilfov, Secţia Civilă a fost identificată o singură problemă de
drept ce a primit o soluţionare diferită din partea completelor de
judecată învestite cu soluţionarea acesteia.
Problema de drept menţionată vizează situaţia antecontractului de
vânzare-cumpărare ce conţine un pact comisoriu de ultim grad ce ar
putea fi calificat ca reprezentând titlu executoriu, putând astfel
fundamenta declanşarea executării silite şi admiterea cererilor de
încuviinţare a executării silite.
Astfel, într-o opinie, s-a susţinut că, în ipoteza în care
antecontractul de vânzare-cumpărare cuprinde un pact comisoriu de
ultim grad, nu mai este necesar ca creditorul să apeleze la intervenţia
instanţei judecătoreşti în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor
răspunderii civile contractuale. Prin urmare, un asemenea înscris poate
valora titlu executoriu dacă cuprinde o creanţă certă, lichidă şi exigibilă,
astfel încât cererea de încuviinţare a executării silite urmează a fi
admisă.
În cea de-a doua opinie s-a susţinut că nu este îndeplinită condiţia
existenţei unei creanţe certe nici în situaţia în care antecontractul de
vânzare-cumpărare cuprinde un pact comisoriu de ultim grad întrucât
clauza inserată în cuprinsul antecontractului prin care una din părţi se
obligă să restituie dublul avansului încasat în cazul în care, până la data
scadentă, contractul de vânzare-cumpărare nu se încheie în formă
46
autentică din motive imputabile acestei părţi are natura unei clauze de
arvună. Întrucât caracterul clauzei de arvună este unul confirmatoriu,
partea care nu se află în culpă contractuală are drept de opţiune între a
cere executarea silită a obligaţiei asumate prin antecontract sau
rezoluţiunea antecontractului. Dreptul de creanţă rezultat din activarea
clauzei de arvună şi a celei penale presupune cu necesitate angajarea
răspunderii civile contractuale a părţii aflate în culpă. Prin urmare, o
astfel de intervenţie este incompatibilă cu procedura executării silite.
În legătură cu această problemă de drept ce a primit o dezlegare
diferită la nivelul instanţei, a fost sesizată Curtea de Apel Bucureşti.
În vederea asigurării unei practici unitare la nivelul instanţei,
menţionăm că, în cursul anului 2012, s-au organizat lunar întâlniri
profesionale cu judecătorii, în cadrul cărora s-au dezbătut principalele
probleme de drept susceptibile de a primi o soluţionare diferită, în urma
cărora toţi judecătorii implicaţi în soluţionarea respectivelor chestiuni de
drept, au achiesat la opinia majoritară exprimată, astfel încât în
activitatea practică, cu singura excepţie anterior menţionată, nu s-au
constatat aspecte de jurisprudenţă neunitară.
De asemenea, s-au organizat lunar şedinţe de învăţământ
profesional în cadrul cărora s-au dezbătut teme de interes pentru
activitatea practică, la concluziile desprinse cu prilejul acestora
achiesând toţi judecătorii instanţei, demers ce a fost de natură să
contribuie la asigurarea unei practici unitare la nivelul instanţei.
3.4.2. Unificarea practicii la judecătoriile arondate
La nivelul celor două judecătorii au fost luate măsuri pentru
unificarea practicii judiciare, constând în şedinţe de lucru cu judecătorii,
organizate de preşedintele instanţei, în cursul anului 2012.
47
În cadrul şedinţelor organizate cu judecătorii s-a făcut analiza
practicii instanţelor superioare şi au fost expuse problemele practice
controversate, precum şi argumentele avute în vedere, în susţinerea
fiecărei opinii. Rezultatul acestor masuri a constat în reducerea vizibilă a
soluţiilor divergente.
Apreciem utilitatea întâlnirilor organizate la nivelul Curţii de Apel
Bucureşti în vederea discutării problemelor de drept ce generează
soluţii neunitare în aplicarea legii, chiar dacă acestea nu se soldează în
totalitate cu soluţii unitare.
Principalele masuri ce trebuie luate/continuate pentru unificarea
practicii judiciare la nivelul instanţei constau în: analiza practicii
instanţelor de control; supravegherea şi analiza practicii neunitare la
nivelul aceleiaşi instanţe.
Se constată ca fiind cea mai eficientă măsură în vederea unificării
practicii judecătoreşti în materie civilă (cu includerea comercialului,
dreptului familiei şi fondului funciar) promovarea recursurilor în interesul
legii şi pronunţarea unor decizii în acest sens. Se au în vedere, ca
exemplu, deciziile pronunţate în materia dreptului procesual penal şi a
dreptului penal.
Totodată au existat din partea conducerii instanţei, informări
continue a judecătorilor cu privire la recursurile în interesul legii
soluţionate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asigurându-li-se
accesul la actele normative în materie, deciziile Curţii Constituţionale şi
jurisprudenţă.
48
3.5. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului auxiliar
1.Pregătirea profesională a judecătorilor
Începând cu anul 2010 formarea profesională continuă a
judecătorilor s-a desfăşurat în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2223 din 17 decembrie 2009
pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind modul de
desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a judecătorilor
şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute, aprobat prin Hotărârea
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 322/2005.
Formarea continuă a judecătorilor trebuie să constituie o prioritate,
deoarece reprezintă potrivit art. 35 alin. 1 din Legea nr. 303/2004,
privind statutul judecătorilor şi procurorilor, garanţia independenţei şi
imparţialităţii în exercitarea funcţiei.
Se impune de aceea ca formarea continuă descentralizată să
vizeze cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor
europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei
instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei
CEDO şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului
comparat, a normelor metodologice precum şi abordarea
multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate.
Dezvoltarea continuă a programelor de formare profesională
descentralizată a judecătorilor reprezintă un indice de calitate esenţial al
modului de funcţionare al instanţei.
Programul de formare la nivelul Tribunalului Ilfov a avut loc potrivit
următorului program:
49
La nivelul Secţiei Civile:
TEMA DATA ŞI ORA
PERSOANA CARE
PREGĂTEŞTE
DEZBATEREA
FORMA
Încheierile executorului judecătoresc în
reglementarea Noului Cod de procedură civilă
ianuarie 2012
Judecător Oprina Evelina
Mirela dezbatere
Modificările aduse legii nr. 273/2004 privind
regimul juridic al adopţiei prin Legea nr. 233/2011
februarie 2012
Judecător Carcia Laura
Cristinadezbatere
Contractul de fiducie martie 2012 Judecător
Vişan Cristian Ştefan
dezbatere
Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă în contextul
Noului Cod de procedură
iunie 2012 JudecătorNăstasie
Nicoleta Mireladezbatere
Mijloace procedurale prevăzute pentru unificarea practicii
instanţelor judecătoreşti în lumina provederilor
Noului Cod de procedura civilă
octombrie 2012
Judecător Negrescu Gheorghe
dezbatere
50
La nivelul Secţiei Penale:
Tema Data şi ora Persoana care
pregăteşte dezbaterea
Forma
Deosebiri între infracţiunea de trafic de persoane şi
alte infracţiuni (proxenetism, lipsire de libertate în mod ilegale
31 mai 2012
Judecător Iura Elena Veronica Andreea
Dezbatere
Măsurile asigurătorii în cazul infracţiunilor de
spălare a banilor.
25 octombrie
2012
Judecător Iura Elena Veronica Andreea
Dezbatere
Introducerea în ţară de droguri de către un consumator, pentru
consum propriu. Încadararea juridică a faptei. Fapt consumat. Tentativa. Distincţie.
27 decembrie
2012
Judecător Roman Mihai
Radu
Dezbatere
La judecătoriile arondate Tribunalului Ilfov,în anul 2012 s-a
manifestat interesul cuvenit pentru formarea profesională a personalului.
Astfel,la Judecătoria Buftea în cursul anului 2012, aproape toţi
judecătorii definitivi au participat la seminarii de formare profesională
organizate de INM sau de Curtea de Apel Bucureşti, pe aspecte privind
unificarea practicii judiciare şi asupra modificărilor legislative aduse prin
intrarea în vigoare a noului Cod Civil. La nivelul judecătoriei au fost
organizate în perioada 15 iulie-15 septembrie 2011 sesiuni de susţinere
a referatelor şi discutare a instituţiilor reglementate de noul Cod Civil.
51
Ca şi în anul precedent, s-a menţinut practica instanţei în sensul
organizării unor şedinţe formale sau chiar informale la nivelul
judecătoriei în care fiecare judecător propune o temă care este
dezbătută în colectiv.
Totodată, judecătorii care au participat la cursuri şi seminarii au
întocmit o prezentare sintetică scrisă cu privire la respectivele probleme
dezbătute, care a fost adusa la cunoştinţa celorlalţi colegi interesaţi, prin
consultarea de către aceştia a mapelor de referate întocmite în acest
sens şi păstrate la grefierul şef.
De asemenea anul trecut au avut loc trei întâlniri organizate în
cadrul programelor de formare profesională continuă descentralizată
abordându-se teme de interes în materia noilor modificări legislative în
materie penală şi civilă.
Se menţine la nivelul majorităţii judecătorilor o preocupare
personală privind formarea continuă profesională prin studiu individual
ori prin înscrierea la diverse forme de învăţământ postuniversitar.
Situaţia participării judecătorilor la programe de formare se
prezintă astfel:
Secţia Civilă:
Nr. crt.
Numele şi prenumele
judecătorului
Denumirea seminarului
Perioada Locul
1 CIORNEI ALMA MANUELA
Management judiciar şi dezvoltare
personală
26-29 noiembrie
2012INM
2 OPRINA EVELINA MIRELA
Vizită de studiu 18-21 iunie 2012
Strasbourg - CEDO
prin EJTNEngleză juridică 5-9 INM
52
noiembrie3 CARCIA LAURA
CRISTINARolul nou al instanţelor
naţionale în interpretarea şi
aplicarea dreptului familiei
23-24 aprilie 2012
INM
Dreptul concurenţei
11-12 octombrie
Paris seminar
organizat prin INM
Cross-border parental
responsibility, including child
abduction
20-22 noiembrie
2012
Bruxelles seminar
organizat prin INM
4 IVAN STELA FLORENTINA
Cooperare judiciară
internaţională în materie civilă
5-6 noiembrie
2012
INM
5 NEGRESCUGHEORGHE
Combaterea discriminării
21-24mai 2012
INM
6 STRÎMBCODRUŢA
Judicial cooperation în
criminal matters – Finding common ground through legal English
20-21 septembrie
2012
INM
7 VIŞAN CRISTIAN ŞTEFAN
Drept bancar 3-4 septembrie
2012
INM
12-13 noiembrie
201210-11
decembrie 2012
8 VOICAN ANDREEA SILVIA
Practică neunitară în materie civilă.
21-22 iunie2012
INM
53
Drept civil şi drept procesual civilVizită de studiu 2-3 iulie
2012Strasbourg
EJTNCurtea de Justiţie a Uniunii
Europene
Secţia Penală:
Nr. crt.
Numele şi prenumele
judecătorului
Denumirea seminarului
Perioada Locul
1 PĂŞTILĂ RĂZVAN
Noul Cod penal 07-08 noiembrie
2012
Curtea de Apel Bucureşti
– seminar organizat prin
INM 2 ROMAN MIHAI
RADUNoul Cod penal 07-08
noiembrie 2012
Curtea de Apel Bucureşti
– seminar organizat prin
INM
De asemenea,situaţia învăţământului profesional se prezintă
astfel:
Secţia Civilă:
TEMA DATA ŞI ORA
PERSOANA CARE
PREGĂTEŞTE DEZBATEREA
LOCUL DE DESFĂŞURARE A
PREGĂTIRII
Discuţii privind admisibilitatea
acţiunii în contencios
27 ianuarie 2012
Ora - 1400
Judecător Năstasie
Nicoleta Mirela
Tribunalul Ilfov
54
administrativ privind restituirea taxei de
poluare încasată de către organele
fiscale ca urmare a aplicării O.U.G. nr.
50/2008Modificările aduse Legii nr. 273/2004, republicată, privind
regimul juridic al adopţiei prin Legea
nr. 233/2011
24 februarie 2012
Ora - 1400
Judecător Carcia Laura
Cristina
Tribunalul Ilfov
Contractul de fiducie reglementat de Noul
Codul civil
30 martie 2012
Ora - 1400
Judecător Vişan Cristian
Ştefan
Tribunalul Ilfov
Titlurile executorii în reglementarea Noului Cod civil
27 aprilie 2012
Ora 1400
Judecător Oprina Evelina
Mirela
Tribunalul Ilfov
Diviziunea patrimoniului şi
segregarea creditorilor în
reglementarea Noului Cod civil
25 mai 2012
Ora 1400
Judecător Ivan Stela Florentina
Tribunalul Ilfov
Procedura cu privire la cererile cu
valoare redusă în contextul Noului
Cod de procedură civilă
29.06.2012Ora 1400
Judecător Năstasie
Nicoleta Mirela
Tribunalul Ilfov
Situaţia copilului faţă de care s-au luat
măsuri speciale de ocrotire. Rolul autorităţilor în
garantarea dreptului acestuia la relaţii de
familie în jurisprudenţa CEDO
28.09.2012Ora 1400
Judecător Ciornei Alma
Manuela
Tribunalul Ilfov
55
Mijloace procedurale
prevăzute pentru unificarea practicii
instanţelor judecătoreşti în
lumina prevederilor Noului Cod de
procedură civilă
26.10.2011Ora 1400
Judecător Negrescu Gheorghe
Tribunalul Ilfov
Condiţiile privind deschiderea procedurii insolvenţei
30.11.2011Ora 1400
Judecător Ivan Stela Florentina
Tribunalul Ilfov
Petiţia de ereditate în Noul Cod civil
28.12.2011Ora 1400
Judecător Carcia Laura
Cristina
Tribunalul Ilfov
În Secţia Penală:
Tema Data şi ora Persoana care
pregăteşte dezbaterea
Locul de desfăşurare a
pregătirii
Raspunderea penala a instigatorului. Instigarea
cu efect pozitiv. Instigarea cu efect negativ. Examen
comparativ- actualul Cod penal, Legea nr.
286/2009
26 ianuarie 2012
Ora - 1400
JudecătorIura Elena Veronica Andreea
Tribunalul Ilfov
Inselaciunea cu consecinte deosebit de
grave. Examen de practica judiciara
23 februarie 2012
Ora - 1400
Judecător Păştilă Răzvan
Tribunalul Ilfov
Evaziunea fiscala 29 martie 2012
Ora - 1400
Judecător Roman
Mihai Radu
Tribunalul Ilfov
56
Interceptarile şi inregistrarile audio sau
video
26 aprilie 2012
Ora 1400
Judecător Petcu Ioana
Roxana
Tribunalul Ilfov
Deosebiri intre infractiunea de trafic de
persoane şi alte infractiuni (proxenetism, lipsirea de libertate în
mod ilegal)
31 mai 2012Ora 1400
Judecător Iura Elena Veronica Andreea
Tribunalul Ilfov
Determinarea sau inlesnirea sinuciderii. Omorul. Deosebiri.
28.06.2012Ora 1400
Judecător Păştilă Răzvan
Tribunalul Ilfov
Plangerea în fata judecatorului impotriva
rezolutiilor sau ordonantelor procurorului
de netrimitere în judecata- art. 278/1 Cod
procedura penala
27.09.2012Ora 1400
Judecător Roman
Mihai Radu
Tribunalul Ilfov
Masurile asiguratorii în cazul infractiunilor de
spalare a banilor.-
25.10.2011Ora 1400
Judecător Iura Elena Veronica Andreea
Tribunalul Ilfov
Rejudecarea dupa extradare
29.11.2011Ora 1400
Judecător Păştilă Răzvan
Tribunalul Ilfov
Introducerea în tara de droguri de catre un consumator, pentru
consum propriu. Incadararea juridica a faptei. Fapt consumat.
Tentativa. Distinctie
27.12.2011Ora 1400
Judecător Roman
Mihai Radu
Tribunalul Ilfov
2.Pregătirea profesională a personalului auxiliar
57
Calitatea actului de justiţie este direct condiţionată de o formare
profesională la nivel înalt.
Formarea profesională a tuturor categoriilor de personal se înscrie
într-un demers social general de identificare a unor standarde de
calitate şi de evaluare.
Justiţia nu poate ignora aceste tendinţe, mai ales că în contextul
reformei sistemului judiciar, formarea magistraţilor şi a personalului
auxiliar este un mijloc de realizare a transformărilor de sistem.
Societatea modernă a impus noi standarde în relaţia dintre justiţie
şi justiţiabili, acestea din urmă având exigenţe din ce în ce mai mari în
ceea ce priveşte deontologia personalului din cadrul justiţiei,
transparenţa şi calitatea actului de justiţie.
Una dintre garanţiile independenţei judecătorilor o reprezintă
pregătirea profesională astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 35 din
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Similar,
o pregătire profesională continuă a grefierilor reprezintă şi ea o
componentă de bază a independenţei sistemului judiciar, dat fiind rolul
grefierilor în actul de justiţie şi anume acela de a degreva judecătorul de
activităţile nespecifice funcţiei sale.
Funcţionarea justiţiei ca serviciu public se reflectă în modul în care
se desfăşoară fiecare proces în parte, precum şi în conduita
profesională individuală a tuturor persoanelor implicate, fie că este
vorba de judecător sau procuror ori de grefier. Poziţia grefierului în
cadrul procesului judiciar nu este în nici un caz una marginală.
Dimpotrivă, chiar dacă nu este implicat în procesul de decizie în cauză,
grefierul asigură suportul indispensabil judecătorului pentru a pronunţa o
hotărâre sau a dispune o soluţie în cauză, după cum misiunea sa este
58
fundamentală în ceea ce priveşte desfăşurarea procedurii judiciare şi
apărarea drepturilor părţilor.
Aşadar, accentuarea pregătirii profesionale rămâne o coordonată
de bază a activităţii instanţei.
O formare profesională de calitate presupune o formare centrată
pe nevoile sistemului, o formare care reuşeşte să-şi atingă obiectivele,
adaptată contextului social şi care foloseşte în mod optim toate
resursele care îi stau la dispoziţie.
În acest context, principala preocupare a fost aceea a creării
condiţiilor pentru un act de justiţie de calitate în care cetăţenii să aibă
încredere, prin pregătirea profesională a personalului.
Potrivit legii, personalul auxiliar de specialitate are obligaţia de a
participa cel puţin o dată la 5 ani la o formă de pregătire profesională
continuă organizată de Şcoala Naţională de Grefieri.
Tematica acestor seminarii cuprinde discipline precum: drept
procesual civil şi penal; dreptul muncii; drept administrativ;
management; drept comercial; comunicare şi deontologie; informaţii
clasificate; cooperare judiciară internaţională în materie penală, civilă şi
comercială; arhivarea documentelor şi registratură; informatică;
comunicare şi relaţii publice şi e-learning.
Situaţia particulară specială a Tribunalului Ilfov, generată de
punerea sa în funcţiune la data de 1 noiembrie 2011, precum şi faptul
că, în covârşitoarea lui majoritate personalul auxiliar de specialitate al
instanţei a fost recrutat din afara profesiei, a impus ca în lunile
noiembrie şi decembrie 2011 activitatea de formare profesională să fie
centrată preponderent pe familiarizarea acestora cu diferitele
compartimente ale instanţei precum şi cu activitatea specifică
59
desfăşurării şedinţelor de judecată.
Participarea grefierilor la nivelul tribunalului Ilfov se prezintă astfel:
La nivelul Secţiei Civile:
Nr. ctr.
Numele şi prenumele grefierului
Denumirea seminarului
Perioada Locul
1. ASMARANDEI MARIA
MAGDALENA
Procedura insolvenţei
10-12 septembrie
2012
Centrul de Pregătire şi Perfecţionar
e Bârlad
2. COMBEI ELENA LELIA
Drept procesual civil.
28-30 mai 2012
Centrul de Pregătire Amara
3. MICU MIRELA POMPILIA
Drept procesual civil
02 – 04 mai 2012
Centrul de Pregătire şi Perfecţionar
e Bârlad4. GÎSCĂ
MARIOARADrept procesual
civil/Drept procesual penal
1 – 24 februarie
2012
eLearning
Drept procesual penal. Drept
procesual civil. Comunicare şi deontologie.
Grefieri debutanţi sesiunea a II-a
12 – 16 martie 2012
Centrul de Pregătire şi Perfecţionar
e Bârlad
5. SAVA PAUL Drept procesual civil/Drept
procesual penal
1 – 29 februarie
2012
eLearning
Drept procesual penal. Drept
procesual civil. Comunicare şi
23 – 27 aprilie 2012
Centrul de Pregătire şi Perfecţionar
e Bârlad
60
deontologie. Grefieri debutanţi sesiunea a II-a
6. OPRIŢA MIHAELA
GEORGIANA
Drept procesual civil /Drept
procesual penal
1 – 29 februarie
2012
eLearning
Drept procesual penal. Drept
procesual civil. Comunicare şi deontologie.
Grefieri debutanţi sesiunea a II-a
23 – 27 aprilie 2012
Centrul de Pregătire şi Perfecţionar
e Bârlad
7. PALADE OLGUTA
Procedura insolenţei
23 – 25 aprilie 2012
Centrul de Pregătire Amara
8. TÖRÖK IONELA Drept procesual civil /Drept
procesual penal
1 – 29 februarie
2012
eLearning
Drept procesual penal. Drept
procesual civil. Comunicare şi deontologie.
Grefieri debutanţi sesiunea a II-a
23 – 27 aprilie 2012
Centrul de Pregătire şi Perfecţionar
e Bârlad
9. POPESCU MARIA
ALEXANDRA
Drept procesual civil /Drept
procesual penal
1 – 29 februarie
2012
eLearning
Drept procesual penal. Drept
procesual civil. Comunicare şi deontologie.
Grefieri debutanţi sesiunea a II-a
23 – 27 aprilie 2012
Centrul de Pregătire şi Perfecţionar
e Bârlad
La nivelul Secţiei Penale:
Nr. Numele şi prenumele Denumirea Perioada Locul
61
crt. grefierului seminarului 1. MINCĂ VALENTINA Drept procesual
penal – Punerea în executare a
hotărârilor penale
09-11 mai 2012
Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Bârlad
2. BESOIU IOANA Drept procesual penal
01.02.2012-
22.02.2012
eLearning
Drept procesual civil
06.02.2012-
24.02.2012
eLearning
Drept procesual penal. Drept
procesual civil. Comunicare şi deontologie.
Grefieri debutanţi etapa a II-a
12-16.03.20
12
Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Bârlad
3. CĂLIN VERONICA Drept procesual penal
01.02.2012-
22.02.2012
eLearning
Drept procesual civil
06.02.2012-
24.02.2012
eLearning
Drept procesual penal. Drept
procesual civil. Comunicare şi deontologie.
Grefieri debutanţi etapa a II-a
12-16.03.20
12
Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Bârlad
4. CIOCÎRDEL MIHAELA
Drept procesual penal
01.02.2012-
eLearning
62
22.02.2012
Drept procesual civil
06.02.2012-
24.02.2012
ELearning
Drept procesual penal. Drept
procesual civil. Comunicare şi deontologie.
Grefieri debutanţi etapa a II-a
23-27.04.20
12
Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Bârlad
5. DINCĂ DAN Drept procesual penal
01.02.2012-
22.02.2012
eLearning
Drept procesual civil
06.02.2012-
24.02.2012
eLearning
Drept procesual penal. Drept
procesual civil. Comunicare şi deontologie.
Grefieri debutanţi etapa a II-a
12-16.03.20
12
Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Bârlad
6.DUMITRESCU
MONICA IOANA (repartizată în cadrul
Secţiei civile începând cu 05.03.2012)
Drept procesual penal
01.02.2012-
22.02.2012
eLearning
Drept procesual civil
06.02.2012-
24.02.2012
eLearnin
7. FLORESCU CECILIA MIHAELA
Cooperare judiciară internaţională în materie penală
16-18.05.20
12
Centrul de Pregătire şi Perfecţiona
63
re Bârlad
8. IACOBESCU ANIŞOARA
Drept procesual penal
01.02.2012-
22.02.2012
eLearning
Drept procesual civil
06.02.2012-
24.02.2012
eLearnin
Drept procesual penal. Drept
procesual civil. Comunicare şi deontologie.
Grefieri debutanţi etapa a II-a
12-16.03.20
12
Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Bârlad
Statistică 29 – 31 octombrie 2012
Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Bârlad
9. SĂFTIUC AURELIA CRISTINA
Cooperare judiciară internaţională în materie penală
16-18.05.20
12
Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Bârlad
10. ŢOLEA ELVIRA Arhivare şi Registratură
22 – 24 octombrie 2012
Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Bârlad
11. VLADIMIRESCU VASILICA ALINA
Drept procesual penal
01.02.2012-
22.02.2012
eLearning
Drept procesual civil
06.02.2012-
24.02.20
eLearnin
64
12Drept procesual
penal. Drept procesual civil. Comunicare şi deontologie.
Grefieri debutanţi etapa a II-a
23-27.04.20
12
Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Bârlad
Învăţământul profesional s-a organizat astfel:
Secţia Civilă:
TEMA DATA ŞI ORA
PERSOANA CARE
PREGĂTEŞTE DEZBATEREA
LOCUL DE DESFĂŞURA
RE A PREGĂTIRII
Învestirea cu formulă executorie a hotărârilor comerciale
(încheieri, sentinţe, decizii)
23 martie 2012
Ora - 1400
Grefieri:Dumitrescu
IosefinaOpriţa Mihaela
Tribunalul Ilfov
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei (domeniu
de aplicare, scopul legii, participanţii la procedura insolvenţie, competenţa
materială şi teritorială, citarea părţilor şi comunicarea actelor
de procedură)
22 iunie 2012
Ora - 1400
Grefieri: Asmarandei
Maria Palade Olguţa
Tribunalul Ilfov
Hotărârile în materie civilă. Îndreptarea, lămurirea şi completarea hotărârilor
judecătoreşti. Încheierea de şedinţă, referatul de şedinţă.
21 septembrie
2012Ora - 1400
Grefieri: Micu Mirela
Pompilia Torok Ionela
Tribunalul Ilfov
Circuitul dosarelor restituite din calea de atac. Circuitul
dosarelor în instanţa. Rolul şi
21 decembrie
2012
Grefieri: Ilincuţă LauraVasile Aura
Tribunalul Ilfov
65
atribuţiile compartimentelor auxiliare
Ora 1400
Secţia Penală:
TEMA DATA ŞI ORA
PERSOANA CARE
PREGĂTEŞTE DEZBATEREA
LOCUL DE DESFĂŞURA
RE A PREGĂTIRII
Măsuri preventive. Dispoziţii generale. Dispoziţii speciale
pentru minori
23 martie 2012
Ora - 1400
Grefieri:Mincă Valentina Săftiuc Aurelia
Tribunalul Ilfov
Activitatea anterioară şedinţei de judecată, în
timpul şedinţei de judecată şi ulterioară şedinţei de
judecată
22 iunie 2012
Ora - 1400
Grefieri: Călin Veronica Vegu Mihaela
Tribunalul Ilfov
Judecată: Fond şi Recurs 21 septembrie
2012Ora - 1400
Grefieri: Besoiu IoanaDumitrescu
Monica
Tribunalul Ilfov
Înregistrarea actelor de sesizare. Circuitul dosarelor
în instanţă
21 decembrie
2012Ora 1400
Grefieri: Dincă Dan
Ţolea Elvira
Tribunalul Ilfov
La nivelul Judecătoriei Buftea se încurajează instruirea grefierilor
de şedinţă la indicaţia judecătorului pentru realizarea redactării acelor
hotărâri judecătoreşti ce privesc probleme simple de drept, precum şi a
redactării încheierilor de şedinţă. Şi în rândul grefierilor se constată
existenţa interesului personal în autoperfecţionare, inclusiv prin urmarea
unor forme de învăţământ universitar în domeniul dreptului.
Se remarcă,pe de altă parte,că există dificultăţi în capacitatea de
diseminare a informaţiilor şi cunoştinţelor,neexistând încă o preocupare
66
serioasă pentru întocmirea – altfel decât formal – a unor referate cu
privire la seminariale la care s-a participat.
La Judecătoria Cornetu în cursul anului 2012, la nivelul instanţei,
lunar, au avut loc şedinţe de învăţământ profesional, separat pentru
judecători şi pentru personalul auxiliar, în care au fost prezentate teme
prin care s-a urmărit perfecţionarea continuă a magistraţilor şi a
grefierilor, şedinţele fiind conduse de judecătorul cu atribuţii în acest
sens.
De asemenea, o parte din magistraţii acestei instanţe au participat
la cursuri de formare profesională continuă, ceilalţi nefiind selectaţi, cu
toate că şi-au arătat disponibilitatea de a participa prin înscrierea la
seminariale propuse de INM pentru anul 2012.
CAPITOLUL II
67
PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI ÎN CURSUL
ANULUI 2012
a) În materia dreptului muncii:
Deşi nici Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi nici Legea nr.
62/2011 - Legea dialogului social, legi cadru în materia soluţionării
conflictelor nu au suferit modificări de substanţa în cursul anului 2012, o
serie de decizii ale Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie, pronunţate în
soluţionarea recursurilor în interesul legii şi-au pus amprenta asupra
activităţii instanţei, fie în sensul modificării practicii acesteia în
soluţionarea cauzelor având ca obiect conflicte de munca fie în sensul
creşterii încărcăturii.
În acest sens menţionam:
Decizia nr. 16 pronunţată în dosarul nr. 15/2012 prin care,
admiţând recursurile în interesul legii formulate de Avocatul Poporului şi
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, ICCJ a hotărât că în interpretarea şi aplicarea art. 252 alin. (1)
din Codul muncii, republicat, momentul de la care începe să curgă
termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sancţiunii
disciplinare este data înregistrării raportului final al cercetării disciplinare
prealabile la registratura unităţii.
Menţionam că anterior pronunţării acestei decizii practica instanţei
în materie era în sensul că termenul de 30 zile prevăzut de art. 252 alin
1 din Codul muncii curge de la data la care angajatorul a luat efectiv
68
cunoştinţa de săvârşirea faptei ce a condus la declanşarea cercetării
disciplinare.
Decizia nr. 11 pronunţată în dosarul nr.10/2012 prin care Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea
dispoziţiilor art. 5 alin. 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.
1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de
personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi
alte măsuri în domeniul bugetar şi ale art. 30 din Legea nr. 330/2009
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice,
personalul didactic din învăţământ, aflat în funcţie la data de 31
decembrie 2009, are dreptul, începând cu 1 ianuarie 2010, la un salariu
lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009,
stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008
privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din
învăţământ, aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008.
Efectul imediat al pronunţării acestei decizii a constat în
înregistrarea pe rolul instanţei a unui număr semnificativ de cauze
având ca obiect cererile formulate de către sindicatele din învăţământ,
de obligare a angajatorilor la reîncadrarea reclamanţilor, membrii de
sindicat, începând cu data de 1 ianuarie 2010 în conformitate cu
dispoziţiile deciziei în interesul legii menţionate, precum şi la plata
diferenţelor de drepturi salariale ce ar rezulta.
b) În materia asigurărilor sociale:
O importanţă deosebită în această materie au avut-o, la începutul
anului 2012, Deciziile nr. 223/13 martie 2012 şi nr. 224/13 martie 2012
ale Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit că dispoziţiile art. 259 alin.
69
(2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt
constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul
de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740
de lei.
Efectul imediat al pronunţării acestor decizii l-a constituit o
avalanşă de dosare înregistrate pe rolul secţiilor de litigii de muncă şi
asigurări sociale ale tribunalelor din întreaga ţară, deci şi al Tribunalului
Ilfov, cauze având ca obiect solicitările formulate de pensionari în
vederea restituirii sumelor reţinute cu titlu de contribuţie la asigurările
sociale de sănătate şi calculate la întregul cuantum al pensiei, ulterior
datei de 1.01.2011.
Situaţia s-a menţinut până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr. 15/2012, în luna iunie 2012, actul normativ
menţionat dispunând restituirea acestor sume, eşalonat, pe cale
administrativă.
Şi în materia asigurărilor sociale Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
a pronunţat o serie de decizii în interesul legii, după cum urmează:
Decizia nr. 8 pronunţată în dosarul nr. 5/2012, prin care s-a stabilit
că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. 1 lit. d) şi e),
raportat la art. 4 alin. 1 şi 2 din Decretul - Lege nr. 118/1990, republicat,
atunci când perioada de strămutare coincide cu perioada de domiciliu
obligatoriu, persoana îndreptăţită poate beneficia de o singură
indemnizaţie prevăzută de lege, respectiv cea pentru perioada de
strămutare.
Decizia nr. 9 pronunţată în dosarul nr. 8/2012, prin care s-a stabilit
că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. 1 din Ordonanţa
de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, stagiul complet de cotizare utilizat
70
pentru recalcularea drepturilor de pensie ale persoanelor nevăzătoare,
drepturi care s-au deschis în perioada 1 iulie 1977 – 31 martie 2001,
este cel reglementat de art. 89 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de
asigurări sociale de stat şi asistenţă socială.
Decizia nr. 19 pronunţată în dosarul nr. 18/2012, prin care s-a
stabilit că în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) şi art. 164
alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi
alte drepturi de asigurări sociale şi pct. V din Anexa la Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din
sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat,
sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie
2001 vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din
sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei
anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele
eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare, şi pentru acestea s-a
plătit contribuţia de asigurări sociale.
Facem menţiunea că, şi anterior pronunţării acestei decizii,
practica Tribunalului Ilfov era în sensul valorificării acestor venituri.
c) Protecţia copilului:
În această materie, cele mai importante modificări legislative au
fost cele aduse Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, prin
intrarea în vigoare a Legii nr. 311/2011, în luna aprilie 2012.
Printre acestea se număra:
Reglementarea posibilităţii adoptării copilului de către
partenerul/partenera părintelui firesc sau adoptiv într-o uniune liberă
(art. 6 alin 2 lit. c din lege, republicată).
71
Este posibilă adopţia, chiar succesivă, prin excepţie de la regula
instituită de art. 6 alin. 1 din Legea nr. 273/2004 republicată, dacă
copilul adoptat are un singur părinte, necăsătorit, iar acesta se află într-
o relaţie stabilă şi convieţuieşte cu o persoană de sex opus,
necăsătorită, care nu este rudă cu acesta până la gradul al patrulea, şi
declară prin act autentic notarial că noul adoptator a participat direct şi
nemijlocit la creşterea şi îngrijirea copilului pentru o perioadă
neîntreruptă de cel puţin 5 ani.
Condiţia vizând existenţa relaţiei stabile şi a convieţuirii se verifică
de către instanţa judecătorească investită cu judecarea cererii privind
încuviinţarea adopţiei şi poate fi dovedită cu orice mijloc de probă.
Reglementarea procedurii de evaluare a adoptatorului sau familiei
adoptatoare (capitolul III, secţiunea 1 din Legea nr. 273/2004,
republicată), precum şi a situaţiilor în care atestatul emis poate fi retras
şi a căilor de atac împotriva raportului final de evaluare întocmit de
Oficiul Roman pentru Adopţii (ORA)
Reglementarea posibilităţii părintelui firesc de a formula cerere de
revizuire a hotărârii definitive şi irevocabile prin care a fost deschisă
procedura adopţiei, în situaţia în care ulterior rămânerii irevocabile a
hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii adopţiei, dispare
cauza care, potrivit legii, a făcut imposibilă exprimarea de către unul
dintre părinţi a consimţământului la adopţie (art. 30-35 din Legea nr.
273/2004 republicată).
Potrivit art. 7 alin. 4 şi 5 din Legea nr. 273/2004 republicată,
copilul din afara căsătoriei, recunoscut de tată pe cale administrativă,
precum şi copilul a cărui paternitate a fost stabilită prin hotărâre
judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau
72
care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii,
pot fi adoptaţi de către soţia tatălui numai dacă filiaţia este confirmată
prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologică ADN.
În cazul adopţiei copilului de către soţia celui care a recunoscut
copilul născut în afara căsătoriei, instanţa judecătorească va admite
cererea de încuviinţare a adopţiei numai dacă paternitatea este
confirmată prin rezultatul expertizei filiaţiei.
Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 311/2011 au fost aduse
modificări importante şi în ce priveşte adopţia internaţionala, în principal
cu privire la persoanele ce pot adopta.
Astfel, potrivit art. 52 alin. 1 din Legea nr. 273/2004 republicată
(după modificările aduse prin Legea nr. 311/2011), adopţia
internaţionala a copiilor aflaţi în evidenţa ORA poate fi încuviinţată în
situaţia în care:
▪ adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudă
până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost
încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne;
▪ adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este şi
cetăţean român;
▪ adoptatorul este soţ al părintelui firesc al copilului a cărui adopţie
se solicită
Facem menţiunea că potrivit reglementării anterioare puteau avea
calitatea de adoptatori, în cazul adopţiei internaţionale, numai rudele de
până la gradul al treilea ale copilului.
Sub aspect procedural, prin Decizia nr. 7 pronunţată la 14 mai
2012 în dosarul nr. 7/2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, admiţând
recursul în interesul legii formulat de Procurorul general al Parchetului
73
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că în
interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 94 alin.3 din Legea nr.
272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu
modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 129 din acelaşi act
normativ, ordonanţa preşedinţială prin care se dispune măsura plasării
copilului în regim de urgenţă este supusă recursului în termen de 5 zile
de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare,
dacă s-a dat fără citarea lor, conform art. 582 alin.1 din Codul de
procedură civilă.
d) În materie civilă:
Principalele modificări legislative în materie civilă intervenite în
anul 2012 cu impact asupra activităţii instanţei vizează următoarele:
Prin Decizia nr. 500/2012 pronunţată de Curtea Constituţională,
publicată în M. Of., partea I, nr. 492/18.07.2012, s-a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 118 alin. (3^1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe
drumurile publice sunt neconstituţionale.
Urmare acestei decizii, se constată o creştere a numărului
dosarelor înregistrate pe rolul Tribunalului Ilfov, Secţia civilă având ca
obiect recurs împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii prin care
acestea din urmă soluţionează plângerile contravenţionale în materia ce
formează obiect de reglementare a acestui act normativ.
Prin Decizia nr. 967/2012 pronunţată de Curtea Constituţională,
publicată în M. Of., partea I, nr. 853/18.12.2012, s-a admis excepţia de
neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 1 alin. 1 ind. 1 şi
art. 299 alin. 1 ind. 1 Cod procedură civilă sunt neconstituţionale.
74
Urmare acestei decizii, apreciem că, în perioada imediat
următoare, se va constata o creştere a numărului dosarelor înregistrate
pe rolul Tribunalului Ilfov, Secţia civilă având ca obiect recurs împotriva
hotărârilor pronunţate de judecătorii prin care acestea din urmă
soluţionează procesele şi cererile privind creanţe având ca obiect plata
unei sume de bani de până la 2.000 lei inclusiv.
De asemenea, trebuie menţionate şi următoarele decizii
pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recursurile în
interesul legii:
▪ prin Decizia nr. 5/2012 publicată în M. Of., partea I nr. 251/2012,
s-au admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de
Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi în sensul următor: În
interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4042 alin. 3 din Codul de
procedură civilă, instanţa judecătorească competentă potrivit legii să
soluţioneze cererea de întoarcere a executării silite prin restabilirea
situaţiei anterioare este instanţa de executare, respectiv judecătoria.
Hotărârea judecătorească pronunţată este supusă căii de atac a
recursului;
▪ prin Decizia nr. 12/2012 publicată în M. Of., partea I nr.
735/31.10.2012, s-a admis recursul în interesul legii declarat de
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi, în consecinţă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.
XXIV alin. (1)-(3) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru
accelerarea soluţionării proceselor, stabileşte că: În cazul în care după
intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 se casează decizia instanţei de
apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, hotărârea pronunţată în
75
primă instanţă, înainte de intrarea în vigoare a legii, de către judecătorie
rămâne supusă apelului, cale de atac prevăzută de legea sub care a
început procesul, competenţa de soluţionare revenind tribunalului;
▪ prin Decizia nr. 15/2012 publicată în M. Of., partea I, nr.
837/12.12.2012, s-a admis recursul în interesul legii declarat de
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4
alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din acelaşi act
normativ şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
214/1999, deportarea şi prizonieratul în fosta U.R.S.S. anterior datei de
6 martie 1945 nu reprezintă măsuri administrative cu caracter politic, în
sensul Legii nr. 221/2009.
▪ prin Decizia nr. 13 în dosarul nr. 14/2012, s-au admis recursurile
în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Colegiul de conducere al
Curţii de Apel Galaţi şi, în consecinţă: În interpretarea şi aplicarea
unitară a dispoziţiilor art. 61 alin. (4) din Legea nr.58/1934 asupra
cambiei şi biletului la ordin, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi a dispoziţiilor art. 53 alin. (4) din Legea nr. 59/1934 asupra
cecului, cu modificările şi completările ulterioare, în raport de dispoziţiile
art. 3733 alin. (11) din Codul de procedură civilă, stabileşte că:
Încheierile prin care s-a dispus investirea cu formulă executorie a
unui titlu de credit (cambie, bilet la ordin, cec) nu sunt supuse căii de
atac a recursului.
76
e) În materie penală:
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat, în cursul anului
2012, mai multe decizii în interesul legii ce interesează activitatea în
materie penală a Tribunalului Ilfov ca şi a Judecătoriilor Cornetu şi
Buftea, după cum urmează:
▪ Decizia nr. 2/2012 din 12/03/2012 publicată în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 281 din 27/04/2012 a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea
unitară a dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind
cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, şi ale
art. 127 din Codul penal nu produce efect întreruptiv de prescripţie
transmiterea mandatului european de arestare prin difuzare.
▪ Decizia nr. 3/2012 din 12/03/2012 publicată în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 281 din 27/04/2012 stabileşte că în interpretarea şi aplicarea
unitară a dispoziţiilor art. 137 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea
judiciară internaţională în materie penală, republicată, în cazul în care
printr-o hotărâre penală străină s-a dispus atât condamnarea la
pedeapsa închisorii, cât şi condamnarea la pedeapsa amenzii, instanţa
de judecată sesizată în scopul recunoaşterii hotărârii penale străine de
condamnare în integralitatea ei şi al transferării persoanei condamnate
se pronunţă atât cu privire la transferarea persoanei condamnate în
vederea executării pedepsei privative de libertate, cât şi cu privire la
executarea pedepsei amenzii aplicate prin hotărârea penală străină de
condamnare.
▪ Decizia nr. 12/2012 din 08/10/2012 publicată în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 735 din 31/10/2012 stabileşte că în interpretarea şi aplicarea
dispoziţiilor art. XXIV alin. (1)-(3) din Legea nr. 202/2010 privind unele
măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, în cazul în care după
77
intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 se casează decizia instanţei de
apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, hotărârea pronunţată în
primă instanţă, înainte de intrarea în vigoare a legii, de către judecătorie
rămâne supusă apelului, cale de atac prevăzută de legea sub care a
început procesul, competenţa de soluţionare revenind tribunalului.
▪ Decizia nr. 14/2012 din 12/11/2012 publicată în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 849 din 14/12/2012 stabileşte că în interpretarea şi aplicarea
unitară a dispoziţiilor art. 152 din Codul de procedură penală, vizând
executarea mandatului de arestare preventivă, în toate cazurile în care
mandatul de arestare a fost emis după ascultarea inculpatului, însă
procedura de executare nu s-a putut realiza potrivit art. 152 alin. 1 din
Codul de procedură penală, nu sunt incidente dispoziţiile privind măsura
arestării preventive în lipsa inculpatului.
▪ Decizie nr. 17/2012 din 12/11/2012 publicată în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 820 din 06/12/2012 stabileşte că judecătorul care a
soluţionat cauza conform procedurii prevăzute de art. 3201 din Codul de
procedură penală cu privire la unii dintre inculpaţi nu devine incompatibil
să judece acţiunea penală şi civilă cu privire la ceilalţi inculpaţi, în
ipoteza în care trimiterea în judecată a tuturor inculpaţilor s-a făcut prin
acelaşi rechizitoriu, pentru infracţiuni între care există stare de
conexitate sau indivizibilitate.
Judecătorul devine incompatibil doar dacă în considerentele
hotărârii pronunţate conform art. 3201 din Codul de procedură penală şi-
a exprimat părerea cu privire la soluţia ce ar putea fi dată în cauza
disjunsă.
▪ Decizie nr. 18/2012 din 10/12/2012 publicată în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 41 din 18/01/2013 referitoare la interpretarea şi aplicarea
78
unitară a dispoziţiilor art. 85 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice stabileşte
că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 85 alin. (1) şi (2)
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia
pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a
unui autovehicul pe care sunt aplicate plăcuţe cu numărul provizoriu de
circulaţie expirat, iar autorizaţia de circulaţie provizorie şi-a încetat
valabilitatea, întruneşte numai elementele constitutive ale infracţiunii
prevăzute în art. 85 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
În materie penală un act normativ ce a avut implicaţii asupra
volumului de activitate al instanţelor este Legea 82/2012 publicată în
Monitorul Oficial nr. 406 din 18 iunie 2012 privind reţinerea datelor
generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii
electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice
destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia
vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.
Este de aşteptat ca acest act normativ să conducă la un număr
crescut de dosare mai ales în 2013.
79
CAPITOLUL IIIINDEPENDENŢĂ ŞI RĂSPUNDERE,INTEGRITATE ŞI
TRANSPARENŢĂ
Secţiunea1Independenţa judecătorilor instanţei în cursul anului 2012
Independenţa magistratului este definită ca standard profesional
ce trebuie atins, sau competenţă ce trebuie dezvoltată, împreună cu alte
competenţe care stau la baza deciziei corecte şi imparţiale a
judecătorului, spre exemplu, gândirea independentă, critică.
Carta Universală a Judecătorului ``În cadrul activităţii lor,
judecătorii vor asigura dreptul oricărei persoane la un proces echitabil.
Aceştia vor promova dreptul oricărei persoane la un proces echitabil şi
public, într-o perioadă de timp rezonabilă, în faţa unei instanţe
independente şi imparţiale, constituită conform legii, în vederea stabilirii
drepturilor şi obligaţiilor civile ale acesteia sau în cazul oricărei acuzaţii
penale împotriva sa.``
Independenţa nu poate fi privită ca un privilegiu al judecătorului, ci
ca datoria, obligaţia fundamentală a fiecărei persoane care ocupă
această funcţie de a-şi dezvolta calităţile intelectuale şi morale care stau
la baza conduitei independente şi imparţiale în judecarea fiecărui caz.
De aceea, principiul independentei judecătorului poate fi înţeles doar în
legătura cu principiul responsabilităţii/răspunderii judecătorului pentru
calitatea activităţii sale profesionale, iar echilibrul dintre aceste două
80
principii creează condiţiile procesului echitabil, tocmai pentru a se
asigura condiţiile unei decizii de calitate.
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei
judecătorilor, are ca rol principal sprijinirea eforturilor judecătorilor pentru
menţinerea şi întărirea independenţei individuale şi în acest scop trebuie
să folosească eficient pârghiile şi mecanismele pentru apărarea
independenţei acestora.
În cursul anului 2012 nu au existat solicitări ale judecătorilor de la
Tribunalul Ilfov , Judecătoria Buftea şi Judecătoria Cornetu de apărare a
independenţei.
Secţiunea 2 Aspecte privind răspunderea personalului instanţei
(penală,disciplinară,etc.)
Nici în rândurile judecătorilor nici în rândurile personalului auxiliar
de la Tribunalul Ilfov şi instanţele arondate nu au existat în cursul anului
2012 cazuri de aplicare a unor sancţiuni disciplinare.
Este îmbucurător că, faţă de anul 2011 – când nu mai puţin de doi
judecători de la Judecătoria Cornetu au fost sancţionaţi penal respectiv
disciplinar – în cursul anului 2012 nu au mai existat astfel de cazuri.
În principiu un management participativ ar trebui să aibă ca
rezultat necesitatea minimă de a sancţiona. În măsura în care deciziile
de management se iau cu o largă consultare – atunci când este
cazul,desigur – şi sunt , deci , asumate la nivel individual de toţi
destinatarii – şi eficienţa activităţii va creşte.
81
Un aspect important în conducerea eficientă îl reprezintă
comunicarea. Sub acest aspect,instanţele din judeţul Ilfov sunt
favorizate de numărul relativ redus al personalului , ceea ce permite
reducerea comunicării formale şi încurajează receptarea corectă a
mesajelor , contribuind şi la consolidarea unei culturi organizaţionale
adecvate.
Secţiunea 3 Aspecte privind integritatea personalului şi asigurarea
transparenţei la nivelul instanţei
a. Asigurarea transparenţei la nivelul instanţeiÎn vederea asigurării creşterii transparenţei activităţii desfăşurate,
la nivelul Tribunalului Ilfov şi al instanţelor aflate în raza sa de
circumscripţie au fost adoptate o serie de măsuri care să asigure o
comunicare eficientă atât în interiorul instanţei, cât şi externă, pornind
de la premisa că sistemul judiciar îndeplineşte rolul de serviciu public nu
numai prin înfăptuirea actului de justiţie, ci şi prin furnizarea
transparentă a tuturor informaţiilor ce permit publicului să înţeleagă
modul de funcţionare al instanţei şi procedurile judiciare aplicabile
În realizarea acestui deziderat, s-a urmărit dezvoltarea, prin
mijloace specifice, a unei comunicări eficiente, corecte şi directe, în
interiorul instanţei cât şi externe, urmărindu-se îmbunătăţirea percepţiei
publice asupra justiţiei şi a stabilirii unei relaţii corespunzătoare între
justiţie şi mass-media.
82
Astfel,
▪ prin intermediul programului ECRIS, pe paginile web ale
instanţelor judecătoreşti sunt postate toate informaţiile necesare pentru
buna informare asupra structurii, organizării şi funcţionării instanţelor de
diferite grade, privind programul instanţelor, lista proceselor, precum şi o
serie de alte informaţii cu caracter general;
▪ programul şedinţelor de judecată şi programul compartimentelor
care desfăşoară activitate cu publicul sunt afişate la loc vizibil în
instanţă, iar listele de şedinţă sunt afişate cu o zi înainte şi cuprind toate
informaţiile necesare pentru identificarea unei speţe;
▪ portalul instanţelor de judecată asigură justiţiabililor posibilitatea
consultării on-line a datelor cu caracter informativ în legătură cu
dosarele (circuit, termene, hotărâri pronunţate);
▪ tot în sprijinul informării mai facile a justiţiabilului, atât la sediul
Tribunalului Ilfov cât şi la cele ale instanţelor din raza sa teritorială sunt
amplasate info-chioşcuri.
În asigurarea transparenţei activităţii desfăşurate în instanţe un rol
important l-au avut Birourile de Informare şi Relaţii Publice, acestea
analizând cererile formulate de diferite persoane sau autorităţi privind
furnizarea de informaţii din activitatea instanţei, comunicând apoi acele
informaţii care pot prezenta interes public, în limitele prevăzute de lege.
Creşterea transparenţei în realizarea actului de justiţie a constituit
o prioritate pentru activitatea Birourilor de Informare şi Relaţii Publice şi
din perspectiva aplicării dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002
privind soluţionarea petiţiilor.
În planul comunicării interne, în vederea asigurării informării
întregului personal judecătoresc asupra măsurilor manageriale, asupra
83
activităţii Colegiului de conducere, în general asupra activităţii întregii
instanţe, s-au luat masuri în vederea aducerii la cunoştinţa tuturor
judecătorilor a hotărârilor adoptate de acesta.
Prin Hotărârea nr. 1346 din data de 31 octombrie 2007 privind
aprobarea Planului de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din
cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de
România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva
corupţiei, una dintre principalele direcţii de acţiune asumate a fost
creşterea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie, astfel încât justiţia
să îşi consolideze rolul şi imaginea de serviciu public, aflat în slujba
cetăţeanului prin pregătirea magistraţilor, a personalului auxiliar şi a
purtătorilor de cuvânt în domeniul comunicării publice, iar drept
condiţionalitate a fost stabilită elaborarea Strategiei de comunicare
publică pentru sistemul judiciar, strategie adoptată de Consiliul Superior
al Magistraturii în anul 2008, cu un plan de acţiune vizând perioada
2008-2013, plan din al căror acţiuni sunt reţinute: reformarea instituţiei
purtătorului de cuvânt; crearea unui cadru profesionist pentru
comunicarea publică a instituţiilor din sistem; educarea publicului larg în
ceea ce priveşte rolul social al justiţiei şi drepturilor omului (2010-2013).
Pentru aplicarea Strategiei de comunicare publică pentru sistemul
judiciar şi îmbunătăţirii percepţiei publice asupra activităţii instanţei,
conducătorul Biroului de Informare şi Relaţii Publice al Tribunalului Ilfov
a avut ca prioritate, în principal:
▪ organizarea corespunzătoare a activităţii funcţionarilor care îşi
desfăşoară activitatea în cadrul biroului (analizarea cererilor de furnizare
a informaţiilor publice, dispunerea cu privire la caracterul acestora -
comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau exceptate de la liberul
84
acces, luarea măsurilor pentru rezolvarea solicitărilor, potrivit legii, şi
pentru transmiterea răspunsurilor către solicitanţi, în termenul legal);
▪ asigurarea îndeplinirii obligaţiei legale de furnizare din oficiu a
informaţiilor prevăzute de lege, prin afişare în locuri vizibile la sediul
instanţei a înscrisurilor care să cuprindă aceste informaţii şi prin
publicarea lor pe pagina de Internet a instanţei;
▪ analizarea petiţiilor înregistrate şi dispunerea cu privire la modul
de soluţionare, de redactare a răspunsului, conexare sau clasare, sub
coordonarea preşedintelui instanţei;
▪ repartizarea petiţiilor compartimentelor de specialitate, în funcţie
de activitatea acestora, asigurând soluţionarea lor şi trimiterea
răspunsului în termenul legal;
▪ furnizarea informaţiilor de interes public, în scopul unei informări
corecte şi complete.
Din punct de vedere statistic activitatea Biroului de Informare şi
Relaţii cu Publicul din cadrul Tribunalului Ilfov se prezintă astfel:
● Numărul total de informaţii de interes public: 80 solicitări
● Numărul de solicitări – pe domenii de interes: 80 solicitări
▪ referitoare la situaţia dosarele şi studiere dosar:17 solicitări
▪ prin care se solicită copii de pe hotărârile pronunţate şi alte
înscrisuri din dosare: 17 solicitări
▪ informaţii din registrele de evidenţă ale instanţei: 4 solicitări
▪ cereri de înregistrări audio-video formulate de
reprezentanţii mass-media: 6 solicitări
▪ acreditări 22 solicitări
▪ alte informaţii de interes public 14 solicitări
85
● Numărul de solicitări soluţionate favorabil 68 solicitări
● Numărul de solicită respinse 10 solicitări
▪ informaţii inexistente 9 solicitări
▪ informaţii exceptate 1 solicitare
● Numărul solicitărilor transmise altor instituţii 2 solicitări
●Numărul de solicitări adresate în scris 80 solicitări
▪ pe suport de hârtie 39 solicitări
▪ pe suport electronic 41 solicitări
● Informaţii solicitate telefonic în medie : 5-6 solicitări/zi
● Numărul de solicitări adresate de persoane fizice: 16 solicitări
● Numărul de solicitări adresate de persoane juridice: 64 solicitări
▪ din care formulate de mass-media: 50 solicitări
● Numărul de reclamaţii administrative: nu s-au înregistrat
▪ rezolvate favorabil
▪ reclamaţii respinse
● Numărul de plângeri în instanţă: nu s-au formulat
● Costurile totale ale compartimentului de informare
şi relaţii publice : nu putem aprecia
● Sume încasate pentru serviciile de copiere
a informaţiilor publice solicitate: nu s-au
încasat
● Număr estimativ de vizitatori 5/zi
● Cereri înregistrate în baza O.G. nr. 27/2002 privind
Reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor: 12 petiţii.
86
La Judecătoria Buftea activitatea Biroului de Informare şi Relaţii
cu Publicul din cadrul judecătoriei Buftea a fost coordonată de către
preşedintele instanţei, judecător Cojocaru Adrian.
Au fost desemnaţi un grefier care să îndeplinească atribuţiile
specifice în cadrul programului de lucru normal, iar în zilele de luni
existând un program prelungit 8,00 -19,00.
Domnul judecător Radu Vlad Alexandru a avut calitatea de
purtător de cuvânt al instanţei .
Grefierul cu atribuţii la BIRP a fost desemnat grefierul şef cu
delegaţie Dumitrache Carmen şi de la 12.12.2012 de către grefier şef
Grigore Liliana Adi. .
Date statistice privind informaţiile de interes public şi alte petiţii
sau cereri înregistrate la instanţă:
● Numărul total de informaţii de interes public – 97
● Numărul de solicitări departajate pe domenii de interes:
▪ referitoare la situaţia dosarelor – 16
▪ prin care se solicită copii de pe hotărâri şi alte înscrisuri din
dosare (formulate de alte persoane decât părţile) – 12
▪ informaţii din registrele de evidenţă ale instanţelor – 23
▪ cereri de înregistrări audio-video formulate de reprezentanţii
mass-media – 46
● Numărul de solicitări soluţionate favorabil – 96
● Numărul de solicitări respinse, defalcat în funcţie de motivaţia
respingerii (informaţii exceptate de la acces, inexistente, etc.)
▪ informaţii exceptate de la acces 1
● Numărul de solicitări adresate în scris:
▪ pe suport de hârtie – 76
87
▪ pe suport electronic – fax - 21
▪ informaţie solicitată telefonic – 0
● Numărul de solicitări adresate de persoane fizice – 37
● Numărul de solicitări adresate de persoane juridice (inclusiv
mass-media) – 60
● Numărul de reclamaţii administrative – 0
▪ rezolvate favorabil - 0
▪ respinse - 0
● Numărul de plângeri în instanţă – 0
● Costurile totale ale compartimentului de informare şi relaţii
publice – nu putem cuantifica
● Nu au existat sume încasate pentru serviciile de copiere a
informaţiilor publice solicitate – 0
● Număr estimativ de vizitatori – 97
Toate solicitările au primit răspuns favorabil, cu excepţia situaţiilor
în care, pe lângă informaţii de interes public au fost cerute puncte de
vedere cu privire la măsurile luate de judecător în cursul soluţionării unui
dosar sau cu privire la legalitatea şi temeinicia unor soluţii, situaţie în
care petenţii au fost informaţi în sensul posibilităţii exercitării căilor de
atac.
În privinţa protecţiei datelor cu caracter personal s-au luat măsuri
de instruire a personalului instanţei aflat în relaţiile cu publicul. De
asemenea au fost luate măsuri de a elimina integral datele cu caracter
personal ale parţilor în cadrul sistemului Ecris.
În ceea ce priveşte site-ul instanţei, acesta cuprinde o prezentare
a judecătoriei, a personalului, a drepturilor şi obligaţiilor justiţiabilului, a
88
personalului precum şi informaţii de interes public şi cu privire la listele
de şedinţa şi dosarele aflate pe rolul instanţelor.
Actualizarea datelor este urmărită în mod regulat solicitând de
fiecare dată când este nevoie intervenţia personalului specializat din
cadrul Tribunalului Ilfov.
Totodată s-a luat măsura salvării şi stocării hotărârilor
judecătoreşti în aplicaţia Ecris.
În cursul anului anterior judecătorii din cadrul instanţei au trimis în
vederea stocării în sistemul Ecris la nivelul Curţii de Apel Bucureşti a
hotărârilor relevante.
În lipsa unui program de calculator instalat la nivelul Judecătoriei
Buftea pentru ştergerea tuturor datelor cu caracter personal din
hotărârile instanţei participarea directă la Jurindex nu a fost posibilă.
Totodată modalitatea de prezentare a hotărârilor instanţelor nu relevă
un scop clar definit şi nu urmăreşte nici mărirea performanţei, ci doar
clamează o transparenţă a actului de justiţie, care este însă şi aceasta
pusă sub semnul îndoielii în condiţiile lipsei unui motor de căutare
performant şi simplu pentru accesarea unei anumite hotărâri,
imposibilitatea comparării soluţiilor, verificarea practicii etc.
Implementarea unui sistem personalizat pe instanţe poate fi însă mult
mai util din toate punctele de vedere atât pentru atingerea indicelui de
transparenţă cât şi pentru stimularea şi verificarea practicii unitare în
domeniu la nivelul instanţei.
În cadrul Judecătoriei Cornetu transparenţa în comunicare şi
facilitarea accesului la informaţiile de interes public se realizează prin
intermediul Biroului de informare şi relaţii publice, care asigură accesul
publicului şi al presei în scopul informării obiective şi complete asupra
89
actului de justiţie, cu respectarea riguroasă a normelor privind protecţia
datelor cu caracter personal.
Din punct de vedere statistic activitatea Biroului de Informare şi
Relaţii cu Publicul din cadrul Judecătoriei Cornetu se prezintă astfel:
● Numărul total de solicitări de informaţii de interes public: 281
● Numărul total de solicitări, departajat pe domenii de interes:
▪ referitoare la situaţia dosarelor şi alte înscrisuri din dosare
(formulate de alte persoane decât părţile) 0
▪ informaţii din registrele de evidenţă ale instanţei 0
▪ referitoare la listele electorale aflate în păstrarea instanţei: 0
▪ cereri de înregistrări audio-video formulate de către
reprezentanţii mass-media: 0
▪ alte cereri:
● Numărul de solicitări rezolvate favorabil: 281
● Numărul de solicitări respinse, defalcat în funcţie de motivaţia
respingerii: informaţii exceptate de la accesul liber
● Numărul de solicitări adresate în scris
▪ pe suport de hârtie: 281
▪ pe suport electronic
● Numărul de solicitări adresate de persoane fizice: 252
● Numărul de solicitări adresate de persoane juridice: 29
● Numărul de reclamaţii administrative: 0
▪ rezolvate favorabil: 0
▪ respinse: 0
● Numărul de plângeri în instanţă: 0
▪ rezolvate favorabil: 0
90
▪ respinse: 0
▪ în curs de soluţionare: 0
● Costurile totale ale compartimentului de informare şi relaţii
publice:
● Sumele totale încasate pentru serviciile de copiere a
informaţiilor de interes public solicitate
● Numărul estimativ de vizitatori ai punctului de informare-
documentare: 500
Dosarele şi evidenţele instanţei privitoare la activitatea de
judecată pot fi consultate de ziariştii acreditaţi, cu respectarea
dispoziţiilor art. 31 din Constituţia României, republicată, şi ale art.14 din
Legea 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public.
Activitatea de culegere şi de difuzare a informaţiilor de interes
public, desfăşurată de mijloacele de comunicare în masă, constituie o
concretizare a dreptului cetăţenilor de a avea acces la informaţiile de
interes public, însă, în conformitate cu dispoziţiile art. 12 din Legea
544/2001, sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor, informaţiile
privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere
asigurării unui proces echitabil şi interesului legitim al oricăreia dintre
părţile implicate în proces.
Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot
deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează
capacitatea de exercitare a unei funcţii publice.
91
În situaţia în care s-a considerat că litigiul este în strânsă legătură
cu calitatea de persoană publică a unei părţi, dosarele puteau fi
consultate de către jurnalişti.
S-a considerat că datele personale ale părţilor din dosar trebuie
protejate în situaţia în care părţile nu au calitatea de persoană publică,
iar datele personale nu au fost făcute publice în mod manifest de către
persoana vizată sau nu sunt strâns legate de caracterul public al
faptelor.
În legătură cu modul de aplicare a măsurilor tehnice şi
organizatorice pentru protejarea datelor cu caracter personal, precizăm
că instanţa este înregistrată ca operator de date cu caracter personal.
Pe portalul instanţelor de judecată este găzduită pagina web a
Judecătoriei Cornetu, care prezintă informaţii cu privire la modul de
organizare a instanţei, componenţă, listele de şedinţă, dosarele aflate
pe rol şi soluţionate, informaţii de interes public şi alte informaţii
necesare justiţiabililor sau altor persoane interesate.
Totodată, în cursul anului 2012, au fost comunicate trimestrial
hotărâri judecătoreşti relevante pronunţate de magistraţii acestei
instanţe, în vederea completării jurisprudenţei la nivel naţional.
b. Aspecte privind integritatea personalului:
Integritatea este atributul corectitudinii şi justeţii. Componentele
integrităţii sunt onestitatea şi moralitatea judiciară. Judecătorul trebuie
să se comporte întotdeauna, şi nu numai în exercitarea atribuţiilor de
serviciu, în mod onorabil şi demn de funcţia sa; să nu se facă vinovat de
fraude,înşelăciune şi falsuri; să fie bun şi virtuos în comportament şi în
92
caracter. În Justiţie, integritatea este mai mult decât o virtute; ea este o
necesitate.
În timp ce idealul de integritate este uşor de statuat în termeni
generali, este mult mai dificil şi poate chiar neînţelept să se intre în
detalii. Efectul conduitei asupra percepţiei comunităţii depinde în mod
considerabil de standardele care pot varia în spaţiu şi în timp. Este deci
necesar să se ia în considerare modul în care un anumit comportament
ar fi perceput de către membrii rezonabili,dezinteresaţi şi informaţi ai
comunităţii, şi dacă această percepţie este de natură să diminueze
respectul comunităţii pentru judecător sau pentru puterea
judecătorească în ansamblul ei. Conduita care ar diminua respectul
acestor persoane ar trebui evitată.
În cursul anului 2012 nu au existat probleme legate de integritatea
personalului,nici cu privire la judecători,nici cu privire la grefieri,la
niciuna dintre instanţele din judeţul Ilfov.
93
Capitolul IVROLUL INSTANŢEI ÎN CONSOLIDAREA SPAŢIULUI DE
LIBERTATE SECURITATE ŞI JUSTIŢIE AL UNIUNII EUROPENE
Tratatul de la Lisabona doreşte să consolideze realizarea unui
spaţiu european comun în care persoanele să circule liber şi să
beneficieze de o protecţie judiciară eficace. Realizarea unui astfel de
spaţiu are repercusiuni asupra domeniilor în care aşteptările cetăţenilor
europeni sunt ridicate, cum ar fi imigraţia, combaterea criminalităţii
organizate sau terorismul. Aceste probleme au o puternică dimensiune
transfrontalieră şi, prin urmare, necesită o cooperare eficace la nivel
european.
De aceea, Tratatul de la Lisabona împarte temele referitoare la
spaţiul de libertate, securitate şi justiţie în patru domenii:
▪ politicile referitoare la controlul la frontiere, la azil şi la imigraţie;
▪ cooperarea judiciară în materie civilă;
▪ cooperarea judiciară în materie penală;
▪ cooperarea poliţienească.
Tratatul de la Lisabona îi permite de acum Uniunii Europene să
intervină în toate chestiunile referitoare la spaţiul de libertate, securitate
şi justiţie.
Relevante, sub aspectul activităţii instanţei, sunt două domenii,
respectiv cooperarea judiciară internaţională în materie civilă şi
cooperarea internaţională în materie penală.
94
COOPERAREA JUDICIARĂ ÎN MATERIE CIVILĂ
Tratatul de la Lisabona autorizează instituţiile europene să adopte
noi măsuri în ceea ce priveşte:
▪ punerea în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce: fiecare
sistem juridic trebuie să recunoască drept valabile şi aplicabile deciziile
adoptate de sistemele juridice ale celorlalte state membre;
▪ accesul efectiv la justiţie;
▪ dezvoltarea metodelor alternative de soluţionare a litigiilor;
▪ formarea magistraţilor şi a personalului din justiţie.
Din punct de vedere statistic, activitatea Tribunalului Ilfov se
prezintă astfel:
Materia Obiect Nr.dosare
Regulamentul 1393/2007
comunicarea/notificarea actelor 5
aviz de retransmitere a cererii şi a actului către agenţia de primire competentă
5
Solicitări de acordare apostilă în anul 2012
Obiect Număr cereri Admise Respinse
Apostilă 34 33 1
În activitatea de judecată magistraţii Tribunalului Ilfov au acordat,
în practică, eficienţa cuvenită practicii Curţii Europene a Drepturilor
Omului.
95
Cu titlul exemplificativ menţionăm:
Prin încheierea din data de 22 noiembrie 2011 pronunţată în
dosar nr.3787/1748/2008 instanţa, deliberând asupra cererii de abţinere
formulată în cauză, a reţinut caracterul întemeiat al acesteia, în raport
de dispoziţiile art. 124 alin. 2 din Constituţia României şi art. 6 din
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi de actele aflate la
dosar pentru următoarele considerente:
Astfel, instituţia abţinerii permite judecătorului să solicite
îndepărtarea sa din completul de judecata dacă ştie că există un motiv
de recuzare în privinţa sa. În cauză, faţă de motivele invocate şi prin
raportare la împrejurările concrete ale desfăşurării procesului, tribunalul
apreciază că, potrivit art. 124 alin. 2 din Constituţia României,
republicată, justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi, iar, potrivit
prevederilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, “orice
persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-
un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi
imparţială, instituită de lege”.
În jurisprudenţa Comisiei şi Curţii Europene s-a arătat că existenţa
imparţialităţii în sensul art. 6 par. 1 din Convenţie trebuie determinată
conform unui test subiectiv, pe baza convingerilor personale ale
judecătorului cauzei, dar şi conform unui test obiectiv vizând să
stabilească dacă un judecător a oferit suficiente garanţii pentru a
exclude orice îndoiala legitimă în aceasta privinţa.
Urmând demersul subiectiv, tribunalul a reţinut că doamna
judecător a pronunţat sentinţa a cărei completare se solicită de către
recurent iar, prin modalitatea în care a soluţionat cauza nu a adus
atingere imparţialităţii acesteia, garanţie, care, mai mult decât atât se
96
prezumă până la proba contrarie, atitudinea părtinitoare a judecătorului
într-o anumită cauză trebuind dovedită (Cauza le Compte, Van Leuven
şi De Meyere, hotararea din 23.06.1981).
Referitor, însă, la demersul obiectiv, adică încrederea pe care
judecătorul trebuie să o inspire parţilor şi publicului, tribunalul a apreciat
că, prin cererea formulată, recurentul solicită completarea sentinţei
pronunţate de judecătorul care s-a abţinut, ceea ce presupune
realizarea unei cenzuri a acestei hotărâri de către instanţa investită cu
soluţionarea căii de atac a recursului.
Chiar dacă încheierea recurată în prezenta cauză prin care prima
instanţă a respins cererea de completare a sentinţei civile nu a fost
pronunţată de judecătorul care s-a abţinut, acesta - intrând în alcătuirea
completului de judecată învestit cu judecarea recursului - trebuie să facă
aprecieri cu privire la sentinţa a cărei completare s-a solicitat, ceea ce ar
fi de natură să constituie un factor decisiv în analiza imparţialităţii
acestui judecător.
Important şi, totodată, esenţial este că îndoielile privitoare la
imparţialitate sa pot fi justificate în mod rezonabil (Cauza Hauschild c.
Danemarca, hotărârea din 24.05.1989). Numai dacă există o îndoiala
justificată, judecătorul bănuit de atitudine părtinitoare ar putea declara
că se abţine de la judecarea cauzei. Faptul ca doamna judecător a
pronunţat sentinţa civilă a cărei completare se solicită poate constitui în
sine o încălcare a Convenţiei, determinante fiind întinderea şi natura
deciziilor pe care le-a luat (Cauza Fey c. Austria, hotărârea din
24.02.1993, Cauza Padovani, hotărârea din data de 26.02.1993).
Pe cale de consecinţă, având în vedere considerentele mai sus
arătate şi pentru a nu se aduce atingere garanţiei imparţialităţii,
97
reglementată şi de dispoziţiile legale menţionate, tribunalul a reţinut că
cererea de abţinere este întemeiata, urmând a o admite şi a dispune
întregirea completului de judecată cu judecătorul aflat pe lista de
permanenţă.
Prin decizia civilă nr. 129A din data de 23.10.2012 pronunţată
dosar nr. 3760/1748/2010 având ca obiect stabilire program vizitare
minor tribunalul a reţinut următoarele:
Art. 30 alin. 1 raportat la art. 33 din Legea nr. 272/2004
garantează dreptul la viaţa de familie al copilului, dispunând că acesta
are dreptul să crească alături de părinţii săi precum şi faptul că acesta
nu poate fi separat de părinţii săi sau de unul dintre ei, împotriva voinţei
acestora, cu excepţia cazurilor expres şi limitativ prevăzute de lege, sub
rezerva revizuirii judiciare şi numai dacă acest lucru este impus de
interesul superior al copilului.
Dispoziţiile legale sus-citate sunt în concordanta cu cele ale art. 9
din Convenţia ONU privind drepturile copilului, ratificată de România
prin Legea nr. 18/1990 şi conform cărora “statele părţi vor veghea ca
niciun copil să nu fie separat de părinţii săi împotriva voinţei acestora,
exceptând situaţia în care autorităţile competente decid, sub rezerva
revizuirii judiciare şi cu respectarea legilor şi a procedurilor aplicabile, că
această separare este în interesul suprem al copilului”.
În egală măsura, dreptul la viaţa de familie este garantat de art. 8
din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, ale cărui dispoziţii
relevante prevăd că “orice persoană are dreptul la respectarea vieţii
sale private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei sale. Nu este
admisă ingerinţa unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept
decât dacă aceasta este prevăzută de lege şi constituie, într-o societate
98
democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa
publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea
faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor
altora”.
În practica sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
afirmat întotdeauna - atunci când a constatat existenţa relaţiilor de
familie întemeiate pe filiaţia naturală sau pe legături afective deja
existente - că articolul 8 implica dreptul părintelui de a beneficia de
măsuri adecvate din partea statului pentru a fi alături de copilul său,
precum şi obligaţia autorităţilor naţionale de a dispune aceste măsuri.
Cu toate acestea, obligaţia autorităţilor naţionale de a lua măsuri în
acest scop nu este absolută - chiar atunci când este vorba despre relaţii
de familie având la baza filiaţia naturală.
Natura şi întinderea acestora depind, însă, de circumstanţele
fiecărei cauze, dar înţelegerea şi cooperarea din partea tuturor
persoanelor vizate constituie întotdeauna un factor important. Dacă
autorităţile naţionale trebuie să se străduiască să faciliteze o astfel de
colaborare în acest domeniu, obligaţia lor de a recurge la forţă nu poate
fi decât limitata: acestea trebuie să ţină seama de interesele şi de
drepturile şi libertăţile acestor persoane şi în special de interesele
superioare ale copilului şi de drepturile sale, stipulate în art. 8 din
Convenţie.
Conceptul de interes superior al copilului derivă din al doilea
principiu al Declaraţiei privind Drepturile Copilului din 20 noiembrie
1959, ale cărui dispoziţii prevăd: „copilul trebuie sa beneficieze de o
protecţie specială şi trebuie să i se asigure, prin lege sau pe alte căi,
oportunitatea de a se dezvolta fizic, mental, moral şi social, intr-o
99
manieră sănătoasa şi normală şi în condiţii de libertate şi demnitate. În
aplicarea dispoziţiilor legale edictate în acest scop principalul criteriu
trebuie să fie interesul superior al copilului”. În acelaşi sens sunt şi
dispoziţiile art. 3.1 din Convenţia ONU privind drepturile copilului,
ratificată de România prin Legea nr. 18/1990.
Expresia “interesul superior” are în vedere starea de bine a unui
copil. O astfel de stare de bine este determinată de o varietate de
circumstanţe, cum ar fi vârsta, nivelul de maturitate al copilului, prezenţa
sau absenţa părinţilor, mediul şi experienţele copilului (Ghidul Înaltului
Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi privind determinarea
interesului superior al copilului, mai 2008).
Tribunalul a reţinut, sub acest aspect, că de garanţiile prevăzute
de art. 8 din Convenţie trebuie să beneficieze nu numai părinţii, ci şi
copiii. Mai mult, copiii sunt şi trebuie să fie primii beneficiari atunci când
interesele părinţilor lor sunt în conflict şi dacă sunt ei înşişi suficient de
maturi pentru a-şi exprima în mod clar propriile preferinţe.
Fără îndoială, garantând dreptul la respectarea vieţii de familie,
art. 8 presupune existenţa unei familii (a se vedea cauzele Marckx
împotriva Belgiei, hotărârea din 13 iunie 1979, seria A nr. 31, alin. 31, şi
Johnson împotriva Marii Britanii, hotărârea din 24 octombrie 1997),
condiţie care nu pare a fi îndeplinită în speţă, în absenţa coabitării sau a
unor legături de facto veritabile şi suficient de strânse între apelanta
reclamantă şi fiica sa.
Din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, este
evident că noţiunea de viaţă de familie potenţiala nu ar trebui exclusă
din sfera de aplicare a articolului 8, Curtea pronunţându-se deja în acest
sens, arătând că aceasta dispoziţie s-ar putea extinde şi la relaţia
100
potenţiala ce se poate dezvolta, de exemplu, între un tată natural şi un
copil născut în afara căsătoriei (decizia în cauza Nylund împotriva
Finlandei, cererea nr. 27110/95,) sau la relaţia care se creează într-o
căsătorie reala, chiar dacă nu este vorba de o viaţă de familie pe deplin
stabilită (a se vedea cauza Abdulaziz, Cabales şi Balkandali împotriva
Marii Britanii, hotărârea din 28 mai 1985).
Tribunalul a mai reţinut că, în funcţie de circumstanţele cauzei,
poate dispune măsuri pentru a asigura reunirea copilului cu mama sa, o
importanţă deosebită trebuind acordată interesului superior al copilului,
care trebuie să prevaleze faţă de cel al părintelui (a se vedea hotărârile
în cauzele E.P. împotriva Italiei din 16 noiembrie 1999, nr. 31127/96,
alin. 62 şi Johansen împotriva Norvegiei din 7 august 1996).
Prin decizia civilă nr. 77 A/ 03.09.2012 pronunţată în dosar nr.
1371/94/2011 având ca obiect divorţ cu copii - încredinţare minori
În practica sa constantă, Curtea a afirmat întotdeauna - atunci
când a constatat existenţa relaţiilor de familie întemeiate pe filiaţia
naturală sau pe legături afective deja existente - că articolul 8 implica
dreptul părintelui de a beneficia de măsuri adecvate din partea statului
pentru a fi alături de copilul său, precum şi obligaţia autorităţilor
naţionale de a dispune aceste măsuri (de exemplu, hotărârile în cauzele
Eriksson împotriva Suediei din 22 iunie 1989, Margareta şi Roger
Andersson împotriva Suediei din 25 februarie 1992, Olsson împotriva
Suediei (nr. 2) din 27 noiembrie 1992 şi Hokkanen împotriva Finlandei
din 23 septembrie 1994,).
Cu toate acestea, obligaţia autorităţilor naţionale de a lua măsuri
în acest scop nu este absolută - chiar atunci când este vorba despre
relaţii de familie având la baza filiaţia naturală.
101
Natura şi întinderea acestora depind de circumstanţele fiecărei
cauze, dar înţelegerea şi cooperarea din partea tuturor persoanelor
vizate constituie întotdeauna un factor important. Dacă autorităţile
naţionale trebuie să se străduiască să faciliteze o astfel de colaborare în
acest domeniu, obligaţia lor de a recurge la forţă nu poate fi decât
limitată: acestea trebuie să ţina seama de interesele şi de drepturile şi
libertăţile acestor persoane şi în special de interesele superioare ale
copilului şi de drepturile sale, stipulate în art. 8 din Convenţie.
În ipoteza în care contactele cu părinţii risca să ameninţe aceste
interese sau să încalce aceste drepturi, autorităţile naţionale trebuie să
vegheze la respectarea unui raport de proporţionalitate între ele
(hotărârea Hokkanen anterior citată, Scozzari şi Giunta împotriva Italiei).
Raportând principiile generale deja enunţate la circumstanţele
particulare ale prezentei cauze tribunalul:
Fără a contesta afecţiunea pe care tatăl şi membrii familiei extinse
paterne o poartă copilului, tribunalul a reţinut totuşi că aceştia au limitat
în mod constant relaţiile dintre fetiţă şi mama acesteia. Ori normala
dezvoltare psihica a copilului presupune în mod necesar, mai ales la
această vârsta fragedă, prezenţa şi afecţiunea maternă, astfel că
perpetuarea situaţiei prezente nu poate fi apreciată ca fiind în interesul
superior al copilului, în condiţiile în care o astfel de situaţie ar conduce
la o ruptură ireparabilă între copil şi mama şi fraţii acestuia.
Sentinţa civilă nr. 349/ 9 mai 2012 pronunţată în dosar nr.
602/93/2012 având ca obiect drepturi băneşti
Tribunalul a admis acţiunea reţinând, între altele şi următoarele
argumente:
Art. 1 din Protocolul 1 Adiţional prevede că:
102
“Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea
bunurilor sale.
Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de
utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile
generale ale dreptului internaţional.
Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului Statelor de a
adopta legile pe care le consideră necesare reglementării folosirii
bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata
impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.”
Tribunalul a reţinut că, în accepţiunea Curţii Europene a
Drepturilor Omului noţiunea de „bun” în sensul primului alineat al art. 1
din Primul protocol adiţional la Convenţie are un înţeles autonom, care
nu este limitat la deţinerea de bunuri fizice şi este independent de
clasificările formale din legislaţiile interne. O serie de alte drepturi şi
creanţe, ca de exemplu datoriile sau activele pot fi de asemenea
considerate drepturi de proprietate în sensul reglementării art. 1 din
Protocolul 1 Adiţional.
Cu privire la acest aspect, Curtea a stabilit deja ca o creanţa nu
poate fi considerată ca având valoare patrimonială decât dacă are o
bază suficientă în dreptul intern, spre exemplu, atunci când este
confirmată printr-o jurisprudenţă bine stabilită a instanţelor (Kopecky c
Slovaciei, par. 52).
Adoptând acceptarea comună a acestui termen (bunuri mobile şi
imobile) Curtea a considerat de asemenea că termenul bunuri se
extinde şi la drepturile pe care o persoană le poate dobândi, în special
la activele din dreptul privat cum ar fi dreptul de a încheia contracte de
chirie (Mellacher şi alţii c. Austriei) sau reclamaţii financiare fondate pe
103
neexecutarea obligaţiilor comerciale sau pe necesitatea de a acoperi
prejudicii (Raffineries greques Stran & Stratis Andreadis c. Greciei).
Termenul “bunuri” cuprinde şi drepturile obţinute în cadrul unui
regim de pensionare sau securitate socială (Vasilopoulou c Greciei,
2002), o creanţa a Statului (S.A. Dangeville c. Franţei, 2002) etc.
Trebuie cu toate acestea ca dreptul în cauza sa aibă un caracter
precis definit, deoarece drepturile viitoare sau în curs de realizare nu
intra sub protecţia acestui articol.
Este adevărat că practica constantă a Curţii Europene a
Drepturilor Omului este în sensul că este la latitudinea statului de a
aprecia cuantumul drepturilor ce urmează a fi plătite angajaţilor săi din
bugetul de stat, astfel că statul poate introduce, suspenda sau înceta
plata unor anumite drepturi, prin edictarea unor modificări legislative
adecvate (Kechko v. Ucraina, dec. din 8.02.2006, par. 23).
Cu toate acestea, Curtea a apreciat - de asemenea în mod
constant - că odată ce o dispoziţie legală în vigoare prevede plata
anumitor beneficii iar condiţiile stipulate pentru a beneficia de acestea
au fost îndeplinite, autorităţile nu pot refuza în mod deliberat această
plata, pentru perioada cât dispoziţiile legale în discuţie se află în vigoare
(Kechko c. Ucrainei, , dec. din 8.02.2006, par. 23 în fine).
De asemenea, Statul nu poate invoca lipsa de fonduri pentru a
justifica neîndeplinirea obligaţiilor ce-i revin conform actelor normative în
vigoare (vezi mutatis mutandis, Burdov v. Russia, no. 59498/00, § 35,
ECHR 2002-III).
104
Sentinţa civilă nr. 596/ 27 iunie 2012 pronunţată în dosar
nr.1150/93/2012 având ca obiect ordonanţă preşedinţială
Tribunalul a reţinut că posibilitatea copiilor şi părinţilor de a se
bucura reciproc unul de compania celuilalt constituie un element
esenţial al vieţii de familie, protejată de art. 8 al Convenţiei Europene a
Drepturilor Omului, astfel că orice măsura de natură a rupe această
legătură constituie o ingerinţa în exerciţiul acestui drept (McMichael v.
UK, 24 Februarie1995, § 86, Seria A no. 307-B). O astfel de ingerinţa
poate constitui o violare a art. 8 din Convenţie, cu excepţia cazului în
care ea este prevăzută de lege, vizează unul dintre scopurile legitime
prevăzute de art. 8 alin 2 din Convenţie şi poate fi considerată ca
necesară într-o societate democratică.
În practica sa constantă, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a
statuat că, pentru a determina dacă o anumita ingerinţa este necesară
într-o societate democratică se impune a fi analizat dacă, în lumina
circumstanţelor particulare ale cauzei, luată ca întreg, probele aduse
spre a o justifica sunt relevante şi suficiente în a demonstra incidenţa
uneia dintre situaţiile prevăzute de art. 8 alin 2 din Convenţie şi dacă în
procesul de decizie a fost avută în vedere protejarea dreptului la viaţa
de familie (Kutzner v. Germany, no. 46544/99, § 65, ECHR 2002-I, and
Sommerfeld v. Germany [GC], no. 31871/96, § 66, ECHR 2003-VIII).
În particular, atunci când instituirea măsurii plasamentului este
solicitată cu justificarea de a feri copiii de un risc potenţial, atunci acest
risc trebuie sa fie temeinic probat. Simplul fapt că un copil ar putea fi
plasat într-un mediu unde ar beneficia de condiţii de trai superioare
celor de care beneficiază deja nu poate constitui, în sine, o justificare
suficienta. (K.A. v. Finland, no.27751/95, § 92 ECHR 2003-I).
105
Decizia nr. 231/27 martie 2012 pronunţată în dosar nr.
1288/1748/2010 având ca obiect fond funciar
În conformitate cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a
Drepturilor Omului, un reclamant nu poate susţine o încălcare a art. 1
din Protocolul nr. 1 la Convenţie decât în măsura în care deciziile pe
care le contestă se referă la "bunurile" sale în sensul acestei prevederi.
Noţiunea de "bunuri" poate cuprinde atât "bunuri actuale", cat şi valori
patrimoniale inclusiv, în anumite situaţii bine stabilite, creanţe al căror
titular demonstrează că acestea au o baza suficientă în dreptul intern şi
în virtutea cărora reclamantul poate pretinde că are cel puţin o
"speranţa legitimă" să obţină exercitarea efectivă a unui drept de
proprietate (a se vedea Draon împotriva Franţei [MC], nr. 1.513/03, §
65, CEDO 2005-IX).
De asemenea, Curtea a mai afirmat că speranţa de a obţine
recunoaşterea subzistentei unui fost drept de proprietate ce s-a aflat o
perioadă lungă de timp în imposibilitate de exercitare efectivă nu poate
fi considerată un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1. De acelaşi
regim beneficiază şi o creanţa condiţionala care se stinge prin
nerealizarea condiţiei (Prinţul Hans-Adam II de Liechtenstein împotriva
Germaniei [MC], nr. 42.527/98, § 83, CEDO 2001-VIII).
În cauza Viasu contra României Curtea a statuat că atunci când
un stat contractant, după ce a ratificat Convenţia, inclusiv Protocolul nr.
1, adoptă o legislaţie care prevede restituirea totală sau parţială a
bunurilor confiscate de câtre un regim anterior, o legislaţie similară
poate fi considerată ca şi cum ar genera un nou drept de proprietate
protejat de art. 1 din Protocolul nr. 1 în favoarea persoanelor care
întrunesc condiţiile de restituire. Acelaşi principiu se poate aplica şi în
106
privinţa dispoziţiilor de restituire sau de despăgubire stabilite în baza
unei legislaţii adoptate înainte de ratificarea Convenţiei, dacă această
legislaţie rămâne în vigoare după ratificarea Protocolului nr. 1 (a se
vedea, printre altele, Kopecky împotriva Slovaciei [MC], nr. 44.912/98,
paragrafele 35 şi 48-52, CEDO 2004-IX, Broniowski împotriva Poloniei
[MC], nr. 31.443/96, § 125, CEDO 2004-V).
În acelaşi context, Curtea a statuat deja că atunci când principiul
restituirii proprietarilor confiscate în mod abuziv a fost deja adoptat de
către un stat, incertitudinea cu privire la punerea în practică a acestui
principiu, fie ea de ordin legislativ, administrativ sau legat de practicile
aplicate de autorităţi, poate genera, atunci când persistă în timp şi în
lipsa unei reacţii coerente şi rapide din partea statului, o omisiune a
acestuia de a-şi îndeplini obligaţia de a asigura exercitarea efectivă a
dreptului de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 (hotărârea
Broniowski menţionată mai sus, Păduraru împotriva României, nr.
63.252/00, paragrafele 92 şi 112, 1 decembrie 2005).
În aceste circumstanţe, Tribunalul apreciază că reclamantul -
căruia i-a fost recunoscut dreptul de proprietate prin Hotărârea comisiei
judeţene 335/2002 avea un "interes patrimonial" suficient de bine stabilit
în dreptul intern, cert, irevocabil şi exigibil, cu privire la care consideră
că intră în sfera de aplicare a noţiunii de bun în sensul art. 1 din
Protocolul nr. 1 la Convenţie. Prin urmare, nerestituirea terenului până
în prezent, în lipsa acordării oricărei despăgubiri, constituie o ingerinţa
în dreptul reclamantului la respectarea bunurilor sale.
Tribunalul retine, sub acest aspect, că în conformitate cu
jurisprudenţa constantă a Curţii, neexecutarea unei hotărâri care
recunoaşte un drept de proprietate constituie o ingerinţa în sensul
107
primei teze a primului alineat al art. 1 din Protocolul nr. 1, care enunţă
principiul general al respectării proprietăţii (vezi Burdov împotriva Rusiei,
nr. 59.498/00, § 40, CEDO 2002-III, Ramadhi şi alţi 5 împotriva Albaniei,
nr. 38.222/02, paragrafele 76-77, 13 noiembrie 2007).
Prin urmare, Tribunalul urmează să analizeze dacă ingerinţa
denunţată se justifica din perspectiva acestei prevederi.
În ce priveşte justificarea ingerinţei Art. 1 din Protocolul nr. 1
Adiţional la Convenţie prevede înainte de toate şi cu precădere că o
ingerinţa a autorităţii publice în exercitarea dreptului la respectarea
bunurilor să fie legală. Curtea reaminteşte în mod constant faptul că
supremaţia dreptului, unul dintre principiile fundamentale într-o societate
democratică, este inerentă tuturor articolelor Convenţiei. Principiul
legalităţii presupune şi existenţa unor norme de drept intern suficient de
accesibile, precise şi previzibile în aplicarea lor (Ex-Regele Greciei şi
alţii împotriva Greciei [MC], nr. 25.701/94, § 79 CEDO 2000-XII,
(Beyeler împotriva Italiei [MC], nr. 33.202/96, § 109-110, CEDO 2000-I;
Fener Rum Patriklii împotriva Turciei, nr. 14.340/05, § 70, 8 iulie 2008).
Sub acest aspect, Tribunalul constată că dacă posibilitatea de a
transforma creanţa împotriva statului având ca obiect restituirea într-o
creanţă privind dreptul la despăgubire era clar prevăzută de art. 3 şi 4
din Legea nr. 1/2000 situaţia este mai puţin clară pentru neexecutarea
creanţei în despăgubire
Referitor la creanţa în despăgubire, tribunalul reţine că executarea
sa era reglementată de Legea nr. 1/2000. Cu toate acestea, această
normă a suferit multe modificări, atât ca număr, cât şi ca amploare, încât
claritatea şi previzibilitatea impuse de noţiunea de "legalitate" au fost
grav afectate.
108
Astfel, prevederile relevante ale Legii nr. 1/2000 nu definesc cu
exactitate momentul în care ia naştere dreptul la despăgubire. Prin
prisma procedurii stabilite de Legea nr. 1/2000 şi în scopul prezentei
cauze, tribunalul apreciază totuşi că o astfel de creanţă s-a născut în
patrimoniul reclamantului cel mai devreme la data 9.10.2002, data
adoptării Hotărârii Comisiei Judeţene Ilfov nr. 335/2002 şi cel mai târziu
la data de 2.08.2007, dată la care reclamantul intimat a fost pentru
prima dată informat despre existenţa acestei hotărâri (fila 11 dosar
fond).
În ceea ce priveşte valoarea creanţei, instanţa observă că o astfel
de valoare nu a fost niciodată stabilită şi până în prezent statul nici nu a
stabilit şi nici nu a achitat creanţa datorată reclamantului intimat pentru
terenul nerestituit.
În acest sens, tribunalul reţine că termenul legal pentru adoptarea
normelor de aplicare a art. 40 din Legea nr. 1/2000 a fost prelungit în
mod expres de mai multe ori, până în luna iulie 2004, fără ca el să fie în
final respectat, deoarece normele adoptate au intrat în vigoare abia în
luna octombrie. Ulterior, în luna iulie 2005, toate prevederile referitoare
la retrocedări, inclusiv cele privind stabilirea valorii şi plata
despăgubirilor, au fost reformulate prin Legea nr. 247/2005 şi prin
regulamentul său de aplicare, adoptat la data de 15 septembrie 2005,
care au fost din nou modificate în mod substanţial prin Ordonanţa de
urgenta a Guvernului nr. 81/2007.
Nu mai puţin, Tribunalul reţine că dispoziţiile art. 17 din Legea
1/2000 se referau la posibilitatea de acordare a despăgubirilor, în
măsura în care retrocedarea întregii suprafeţe de teren nu era posibilă,
109
despăgubirile vizând numai diferenţa imposibil de restituit şi care
depăşea suprafaţa de 0,5 ha de persoana prevăzută de Legea 18/2000.
În egală măsura, dispoziţiile Legii 247/2005 vizau diferenţa de
teren existentă între suprafaţa de teren aflată în proprietatea
destinatarilor legii anterior colectivizării şi suprafaţa de maxim 10 ha de
familie la care făcea referire art. 8 din Legea 18/1991.
Ori art. III al Titlului VI din Legea 247/2005 viza diferenţele de
suprafaţă ce pot fi restituite potrivit acestui act normativ, astfel încât nu
poate fi reţinută apărarea recurentei Comisia Judeţeana Ilfov în sensul
că reclamantul intimat - care nu solicită o diferenţă de suprafaţă ci
aceeaşi suprafaţă de 0,5 ha - ar fi trebuit, pentru a fi îndreptăţit la
reconstituirea dreptului său de proprietate, să facă o nouă cerere în
temeiul acestui act normativ.
Nu poate fi ignorat, de asemenea, nici faptul ca recurenţii
reclamanţi, în mod constant, s-au adresat recurentelor cu numeroase
solicitări în vederea reconstituirii dreptului lor de proprietate în natură.
Pentru a stabili dacă a fost păstrat un just echilibru între cerinţele
interesului general al comunităţii şi imperativele apărării dreptului la
respectarea bunurilor reclamanţilor intimaţi, tribunalul urmează să
analizeze dacă termenul necesar autorităţilor romane pentru a restitui
acestora terenul sau de a le plăti o despăgubire nu a supus partea
interesată unei sarcini disproporţionate şi excesive.
Analizând acest aspect tribunalul va avea în vedere împrejurarea
(reiterată în mod constant în practica Curţii Europene a Drepturilor
Omului) că statele dispun de o marjă largă de apreciere pentru a stabili
ceea ce este în interes public, mai ales atunci când este vorba de
110
adoptarea şi aplicarea unor măsuri de reformă economică sau de
justiţie socială (hotărârea Ramadhi şi alţi 5 menţionată mai sus, § 79).
În speţa, instanţa reţine că au trecut aproximativ 10 ani de la
decizia de restituire către reclamanţii-intimaţi a suprafeţei de 0,5 ha de
teren fără ca aceştia să obţină executarea acestei decizii sau cea mai
mica despăgubire în locul terenurilor şi pentru întârzierea în executare.
Acţionând astfel, autorităţile i-au împiedicat pe reclamanţii-intimaţi
să se bucure de bunul la care are dreptul de mai mulţi ani.
În aceste condiţii, chiar presupunând că ingerinţa în dreptul
reclamantului era prevăzuta de lege şi servea unei cauze de utilitate
publică, Tribunalul a apreciat că justul echilibru care trebuie păstrat între
protecţia proprietăţii reclamantului şi cerinţele interesului general a fost
distrus şi că reclamantul a suportat o sarcină specială şi exorbitantă,
ceea ce constituie o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1.
Decizia civilă nr. 161/11 decembrie 2012 pronunţată în dosar nr.
6618/94/2011 având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte
funciară (art. 52 alin. 2 legea nr. 7/1996)
Atunci când autorităţile au obligaţia să ia măsuri pentru
respectarea drepturilor altor persoane şi nu îşi îndeplinesc această
obligaţie, pasivitatea lor poate atrage răspunderea statului în temeiul
Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Refuzul, omisiunea sau doar
întârzierea autorităţilor administrative în îndeplinirea propriilor obligaţii
face ca toate garanţiile prevăzute de actul european anterior menţionat
şi de care se bucură partea interesată să fie zădărnicite.
În plus, a mai reţinut tribunalul că, orice măsură de ingerinţă în
dreptul unei persoane trebuie să respecte un just echilibru între
imperativele interesului general şi cel al protecţiei drepturilor
111
fundamentale ale persoanelor. Căutarea unui asemenea echilibru se
reflectă în structura art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului, cu alte cuvinte trebuie să existe un raport rezonabil
de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul vizat. Controlând
respectarea acestei exigenţe, judecătorul naţional fiind primul chemat să
aplice prevederile Convenţiei, tribunalul a reţinut că urmările nu sunt
legitime, nu sunt justificate într-o manieră rezonabilă, iar obiectivul vizat
de lege nu este atins.
Prin urmare, reţinând că singurul motiv de respingere a cererii
apelantei de intabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului a
constat în nedepunerea de către parte a unor înscrisuri ce trebuiau
eliberate de către Primăria comunei Mogoşoaia, având în vedere şi
răspunsul comunicat de această autoritate publică, perioada de timp
avută la dispoziţie de autoritate pentru a-şi îndeplini obligaţiile ce-i revin,
garanţiile de care se bucură apelanta în temeiul Convenţiei Europene a
Drepturilor Omului, Tribunalul a apreciat că în sarcina apelantei nu se
poate reţine niciun fel de culpă în modalitatea de gestionare a
operaţiunii de intabulare a dreptului de proprietate, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 7/1996.
Şi la judecătoriile arondate se constată că în anul 2012 au fost
pronunţate hotărâri în dosare având ca obiect divorţ, ordonanţe
preşedinţiale întemeiate pe art.6131 din Codul de procedură civilă, în
care s-a făcut aplicarea dispoziţiilor Regulamentului CE 2201/2003 şi s-
a ţinut cont de poziţia Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene (ex.
hotărârea pronunţată la data de 23.12.2009 în cauza Jasna Deticek vs.
Maurizio Sgueglia).
112
În materia cooperării juridice internaţionale în materie civilă şi
comercială, pe rolul Judecătoriei Buftea au fost înregistrate, în cursul
anului 2012, cereri de comunicare sau notificare a unor acte de
procedură, ce au fost soluţionate potrivit Legii nr.124/2003 pentru
aderarea României la Convenţia privind notificarea şi comunicarea în
străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare, adoptată la Haga la
15.11.1995, Legii nr.189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională
în materie civilă şi comercială, Regulamentului nr.1393/2007 privind
comunicare actelor judiciare şi extrajudiciare în/din statele membre ale
Uniunii Europene, precum şi diverselor convenţii bilaterale încheiate de
România cu diverse state nemembre ale Uniunii Europene.
Au fost, de asemenea, pronunţate hotărâri judecătoreşti motivate
pe dispoziţiile din cauzele soluţionate de Curtea Europeană atât
împotriva României, cât şi a altor state, cum ar fi Canciovici împotriva
României (în privinţa dreptului de acces la justiţie), Anghel împotriva
României, Salabiaku împotriva Franţei, Janosevic împotriva Suediei (în
materie contravenţională), Weissman impotriva Romaniei (în materia
taxelor de timbru), precum şi numeroasele cauze pronunţate în materia
dreptului de proprietate asupra bunurilor prevăzut de art. 1 din
Protocolul 1.
113
COOPERARE JUDICIARĂ INTERNAŢIONALĂ ÎN MATERIE
PENALĂ
Din punct de vedere statistic,activitatea Tribunalului Ilfov se
prezintă astfel:
Nr. crt.
Număr
dosar
Forma de cooperare judiciară
internaţională
Obiectul cererii de asistenţă
juridică
Autoritatea care a formulat
cererea de asistenţă
Autoritatea căreia i s-a
adresat cererea de asistenţă
1 1732/93/2012
Comisie rogatorie
internaţională
Audiere părţii vătămate
Ministerul Justiţiei din Republica
Turcia
Tribunalul Ilfov
2 143/93/2012
Cerere de asistenţă judiciară
Identificare domiciliu inculpat
Tribunalul Ilfov Autoritatea judiciară
competentă din Germania
3 778/93/2012
Cerere de asistenţă judiciară
Citare intimaţi Tribunalul Ilfov Autoritatea judiciară
competentă din Turcia
În privinţa mandatelor europene de arestare situaţia se prezintă
astfel:
Nr. crt.
Condamnat sau
inculpat
Nr. sentinţă penală
Modalitatea rămânerii
definitive a sentinţei
Număr dosar
Număr mandat
european
Stadiul executării acestora
1ACHIM
ROBERTO GEORGEL
Încheierea nr. 5 din 12.01.2012
267/93/20121/17.02.
2012În curs de executar
e
114
2
FRÎNCU BOGDAN CĂTĂLIN
Sentinţa penală nr. 1 din 08.12.2011Definitivă prin decizia penală nr. 71 din 08.03.2012 a CAB – I Penală şi decizia penală nr. 2055 din 12.06.2012 a ÎCCJ – Secţia Penală.
19/93/2011 2/09.07.2012
În curs de executar
e
La instanţele arondate situaţia se prezintă astfel:
JUDECĂTORIA BUFTEA
Nr. crt.
Număr dosar
Forma de cooperare judiciară
internaţională
Obiectul cererii de asistenţă
juridică
Autoritatea care a formulat cererea de asistenţă
Autoritatea căreia i s-a
adresat cererea de asistenţă
1 13642/94/2012
Cooperare judiciară
internaţională
Cerere de comisie rogatorie
internaţională
Autorităţile Judiciare din
Germania
Ministerul Justiţiei
2 6569/94/2012
Cooperare judiciară
internaţională
Cerere de comisie rogatorie
internaţională
Autorităţile Judiciare din
Republica Turcia
Ministerul Justiţiei
3 6220/94/2012
Cooperare judiciară
internaţională
Cerere de comisie rogatorie
internaţională
Autorităţile Judiciare din
Republica Bulgaria
Ministerul Justiţiei
4 11182/94/2012
Cooperare judiciară
internaţională
Cerere de comisie rogatorie
internaţională
Autorităţile Judiciare Elveţiene
Parchetul de pe lângă Tribunalul
Ilfov
115
5 1558/94/2012
Cooperare judiciară
internaţională
Cerere de comisie rogatorie
internaţională
Autorităţile Judiciare din
Republica Turcia
Ministerul Justiţiei
Mandate europene de arestare
Nr. crt.
Condamnat sau inculpat
Nr. sentinţă penală
Modalitatea rămânerii
definitive a sentinţei
Număr dosar
Număr mandat
european
Stadiul executării acestora
1 ANDREI COSTEL CONTI
S.P. nr. 116/07.04.2009Definitivă prin D P. Nr. 1784/19.09.2011 a CAB S II Penală
109/94/2008
1/2012 Încarcerat
2 MARTAC SANDU
S.P. Nr. 227/04.05.2011 def. prin decizia penală nr. 2171/07.11.2011 a CAB S I penală
7819/94/2010
2/2012 neexecutat
3 ALEMAN EDWIN
GIOVANI
Înch. nr. 58/2011 din 11.11.2011
11049/94/2011
3/2012 neexecutat
4 ANDREI COSTEL CONTI
S.P. nr. 129/12.03.2008 def. Prin D.P. nr. 227/01.02.2012 a CAB S II penală
7327/94/2007
4/2012 Încarcerat
116
5 BRATU MINU IONEL
S.P. nr. 323/10.06.2011 def. Prin D.P. nr. 2349/21.11.2011 a CAB S II penală
9965/94/2010
5/2012 neexecutat
6 ILIE SANDU S.P. nr. 423/24.08.2011 def. Prin nerecurare la 14.09.2011
2442/94/2011
6/2012 neexecutat
7 VĂDUVA AMORAŞ
S.P. 323/10.06.2011 def. Prin Dp nr. 2349/21.11.2011 a CAB S II penală
9965/94/2010
7/2012 neexecutat
8ALEMAN EDWIN
GIOVANI
S.P. nr. 123/29.02.2012 def. Prin nerecurare la 19.03.2012
12049/94/2011
8/2012 neexecutat
9LOMIDZE
LEVANS-.P. nr 94/08.02.2012 def. Prin D.P. nr. 1776/20.09.2012 a CAB S II penală .
5426/94/2010
9/2012 neexecutat
10PIROI MARIUS
IONUŢS.P. nr. 141/07.03.2012 Def. Prin nerecurare la 27.03.2012
10466/94/2011
10/2012 Încarcerat
11BRATU ALIN
ADRIANS.p. nr. 256/23.05.2012 def. Prin nerecurare la
10843/94/2011
11/2012 Încarcerat
117
09.07.2012
12ŞTEFAN
GEORGIANA MONICA
S.P. nr. 235/09.05.2012 def. Prin nerec urare la data de 04.07.2012
10569/94/2011
12/2012 neexecutat
13LOMITZE LEVAN
S.P: nr. 94/08.02.2012 def. Prin D.P: nr. 1776/20.09.2012 a CAB S II penală
5426/94/2010
13/2012 neexecutat
14PETRE
CRISTIANS. P. nr. 643/30.11.2012 def. Prin D.P. Nr. nerecurare la 13.12.2011
9879/94/2011
14/2012 neexecutat
15NECULA SANDU
S.P. nr. 153/07.05.2009 Def. Prin nerecurare la data de 26.05.2009
721/94/2009
15/2012 neexecutat
16ION FLORIN S.P. Nr.
311/07.06.2012 def. Prin nerecurare
3166/94/2012
16/2012 neexecutat
17STROE MIHAI S.P. nr.
165/16.01.2013 def. Prin nerecurare la 03.07.2012
5656/94/2011
17/2012 Încarcerat
118
JUDECĂTORIA CORNETU
Mandate europene de arestare
Nr. crt. Condamnat sau inculpat
Nr. sentinţă penalăModalitatea
rămânerii definitive a sentinţei
Număr dosar Număr mandat
european
Stadiul executării acestora
1 MIHALACHE SILVIU
CRISTIAN
Sentinţa penală 534/16.112.2011
5648/1748/2009
1/20.01.2012
executat
2 TEODORESCU CRISTIAN GEORGE
Sentinţa penală 404/28.10.2011
746/1748/2011
2/20.02.2012
neexecutat
3 LIXANDRA ŞTEFAN MARIUS
Sentinţa penală -267/11.05.2012
1680/1748/2011
3/20.06.2012
neexecutat
4 IOVU ANDREI Sentinţa penală 431/11.11.2011
4681/1748/2011
4/31.08.2012
Executat
5 COZIANU GRAFI LUCIAN
Sentinţa penală 193/23.03.2012
9611/1748/2011
5/09.11.2012
neexecutat
119
CAPITOLUL VRAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE
INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ
V.1.Raporturile cu Consiliul Superior al MagistraturiiPe parcursul anului 2012 relaţia instanţelor din Ilfov cu acest
organism poate fi caracterizată ca foarte bună.
Astfel, pe fondul creşterii explozive a volumului de activitate – în
paralel cu scăderile schemelor de personal – Consiliul Superior al
Magistraturii a sprijinit,în limitele atribuţiilor ce-i revin,demersurile de
ocupare a schemelor de personal, atât prin politici specifice de resurse
umane în privinţa magistraţilor, cât şi prin avizele favorabile pronunţate
pentru organizarea,la nivelul Curţii de Apel Bucureşti,a concursurilor
pentru ocuparea posturilor vacante de personal auxiliar.
Apreciem în mod deosebit faptul că s-a înţeles necesitatea
ocupării funcţiilor de execuţie de judecător chiar şi cele aferente
funcţiilor de preşedinţi de secţie. Dacă anterior aceste funcţii erau
rezervate, în urma demersurilor instanţelor s-a constatat că, într-adevăr,
aceste funcţii nu ajung să se ocupe decât tot de către judecători din
cadrul instanţei,astfel că rezervarea lor - ca în situaţia funcţiilor de
conducere ce se ocupă prin concurs – se dovedeşte vătămătoare
pentru instanţe.
De asemenea, trebuie menţionat sprijinul Consiliului Superior al
magistraturii pentru punerea în funcţiune efectivă a Tribunalului Ilfov –
120
prin scoaterea la concurs a funcţiilor de conducere şi prin adoptarea
unor soluţii unitare în perioada imediat anterioară începerii activităţii
tribunalului – în privinţa cererilor de transfer de la această instanţă.
V.2.Raporturile cu Ministerul JustiţieiApreciem de asemenea efortul Ministerului Justiţiei pentru
sprijinirea activităţii de punere în funcţiune a tribunalului.
La nivelul tuturor direcţiilor de specialitate implicate a existat
disponibilitate şi eficienţă în abordarea tuturor dificultăţilor inerente
organizării unei instanţe noi.
V.3.Raporturile cu ParchetulDebutul activităţii Tribunalului Ilfov a fost dublat de debutul
activităţii parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov.
Pe parcursul anului 2012, raporturile cu unităţile de parchet s-au
desfăşurat în spiritul legalităţii, al înţelegerii şi cooperării, concretizându-
se prin semnalarea şi informarea urgentă a oricărei disfuncţionalităţi
constatate pentru a fi înlăturată în timp util şi a nu fi prejudiciate părţile,
în scopul realizării unui act de justiţie eficient.
Procurorilor li s-a asigurat posibilitatea de a studia în condiţii
optime dosarele, iar aceştia au participat la şedinţele de judecată în
toate cauzele în care participarea procurorului este obligatorie, conform
legii.
Atât reprezentanţii instanţelor, cât şi reprezentanţii unităţilor de
parchet au urmărit înlăturarea disfuncţionalităţilor în activitatea de
soluţionare a cauzelor cu privire la respectarea termenelor de sesizare a
121
instanţei şi înaintarea în timp util a dosarelor în căile de atac, îndeosebi
în cauzele urgente şi cu arestaţi preventiv.
V.4. Raporturile cu mass – mediaInformarea rapidă, corectă şi completă a instituţiilor mass-media
sprijină înţelegerea justiţiei de către opinia publică, tocmai de aceea
relaţia stabilită de sistemul judiciar cu societatea prin intermediul
principalei surse de informare a acesteia - mass-media - are o
importanţă fundamentală.
Pentru conducerea instanţei, pentru conducătorul Biroului de
Informare şi Relaţii Publice şi personalul acestuia a reprezentat o
prioritate crearea unei colaborări interinstituţionale utile pentru ambele
părţi.
Raporturile Tribunalului Ilfov şi ale instanţelor din circumscripţia
acesteia cu mass-media au fost guvernate de liberul acces la
informaţiile de interes public. Cadrul general în care s-a realizat
furnizarea informaţiilor de interes public este stabilit de Legea nr.
544/2001, care se completează cu dispoziţiile Legii nr. 677/2001, pentru
protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor de caracter
personal şi libera circulaţie a acestor date, ale O.G. nr. 27/2002, privind
reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 233/2002 şi cele ale Regulamentului de ordine
interioară al instanţelor de judecată.
Dosarele şi evidenţele instanţelor privitoare la activitatea de
judecată au putut fi consultate de ziariştii acreditaţi, cu respectarea
ordinii de solicitare şi a măsurilor de asigurare a integrităţii
documentelor. Accesul la dosar şi la evidenţele instanţei a fost permis
122
cu respectarea dispoziţiilor art. 31 din Constituţie şi ale art. 14 din Legea
nr. 544/2001.
Accesul mass-media la informare a fost asigurat permanent,
inclusiv în zilele nelucrătoare şi a celor declarate zile de sărbătoare prin
lege. Prezenţa jurnaliştilor din presa scrisă în sălile de şedinţă nu a fost
limitat, iar accesul televiziunilor a fost permis cu aprobarea preşedintelui
completului de judecată, în condiţiile regulamentului de ordine
interioară.
Datele statistice furnizate de Birourile de Informare şi Relaţii
Publice au evidenţiat că numărul solicitărilor din partea mass-media a
fost în continuă creştere, cele mai multe fiind adresate şi soluţionate
verbal şi au vizat date privind procese aflate în curs (soluţii pronunţate
de instanţă şi termene acordate).
V.5.Raporturile cu societatea civilă
Relaţiile Tribunalului Ilfov şi instanţelor arondate cu societatea
civilă s-au desfăşurat în condiţii foarte bune.
A existat – din partea magistraţilor – disponibilitatea de a participa
la seminarii organizate de societatea civilă,de a participa activ la
susţinerea proiectelor promovate de asociaţiile profesionale.
Se remarcă, totuşi, pe fondul unui volum de activitate foarte
ridicat, că există o tendinţă de pasivitate faţă de proiecte care solicită un
consum mare de timp.
Or, rolul judecătorului în viaţa cetăţii s-ar cuveni să devină mai
pregnant,astfel că se impune ca,prin măsuri concrete,să –i fie permis
123
magistratului timpul şi disponibilitatea necesare pentru a manifesta
cuvenita implicare.
124
CAPITOLUL VICONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE ,
VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE SAU PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA
La Judecătoria Buftea ca şi în anii anteriori, problemele,
deficienţele şi riscurile cu care se confruntă instanţa au rămas în
principal aceleaşi.
În pofida noilor schimbări legislative care au fost anunţate ca o
reformă ce va aduce diminuarea activităţii judecătorului şi va avea ca
rezultat creşterea calităţii actului de justiţie, în fapt se constată că
numărul cauzelor a crescut, anumite proceduri ce ţineau anterior de
domeniul administraţiei publice au fost preluate de către instanţele
judecătoreşti, iar intrarea în vigoare a noilor coduri nu va avea ca efect
neapărat un număr mai mic de cauze.
Numărul mare de cauze raportat la numărul judecătorilor care
funcţionează efectiv la această instanţă este demonstrat de statisticile
ce privesc încărcătura medie naţională pe judecător, care şi în acest an
a fost depăşită la Judecătoria Buftea.
Consecinţele acestui volum mare de activitate, peste schema
concepută pentru Judecătoria Buftea, se reflectă în lipsa timpului
necesar pentru efectuarea de lucrări de calitate, inclusiv de către grefier,
întârzieri în redactarea hotărârilor judecătoreşti, durata mare a unora
dintre şedinţele de judecată.
Referitor la calitatea actului de justiţie un factor important de
influenţă ar putea fi unificarea practicii judecătoreşti la nivelul instanţei,
125
ca şi la nivelul Tribunalului şi Curţii de Apel. Din păcate şedinţele sau
seminariiele organizate pe această temă sunt insuficiente numeric, iar
lipsa timpului liber la nivelul tuturor acestor instanţe contribuie la
această stare de fapt. Efectul aşteptat de la procesul de unificare a
practicii judiciare este şi acela de reducere semnificativă a cererilor
adresate de părţi în anumite cauze, întrucât s-ar ajunge la o anume
previzibilitate a hotărârilor care determină evitarea, de către părţi, a unor
procese adesea costisitoare, dacă s-ar putea preconiza pierderea
acestora.
Ceea ce ar trebui să primeze ar fi încercarea constantă, cu
rezultate concrete, de a schimba ideea de justiţie cu caracter aleatoriu
pe care foarte mulţi dintre justiţiabili o au la acest moment.
Deşi din interiorul sistemului judiciar această opţiune a conducerii
instanţei nu a fost înţeleasă pe deplin şi a fost privită ca un act singular,
reactiv, neproductiv din punct de vedere managerial pe latura resurselor
umane, rezultatul s-a cunoscut prin feedbackul primit din partea
justiţiabililor concretizat în numărul mic de plângeri sau sesizări pe
durata de soluţionare a cauzelor, numărul redus de cereri de
preschimbare de termen, alegerea Judecătoriei Buftea dintre instanţele
cu competenţă alternativă.
Numărul în creştere a cauzelor, fluctuaţia de personal previzionată
pe anul 2013, neidentificarea, la nivel superior, a unor soluţii de
garantare a înfăptuirii actul de justiţie la nivel optim, va determina însă,
ca alinierea instanţei la modul de activitate general în cadrul sistemului
să fie aproape inevitabil.
126
Tot cu referire la calitatea actului de justiţie, sigur că deficienţele
rezultă şi din numărul mare de dosare pe şedinţele de judecată, circa
100-120 cauze în civil şi 30-50 cauze în penal.
Ca măsuri de adoptat, se poate discuta de rezolvarea acestei
situaţii prin crearea de complete speciale, de repartizarea săptămânală
a judecătorilor în şedinţă, însă aceste acţiuni trebuie urmărite şi
realizate şi în raport de alţi factori cum ar fi numărul insuficient de
judecători, angrenarea acestora şi în alte activităţi decât cele judiciare,
numărul de grefier de şedinţă, motivaţia judecătorului raportat la
inexistenţa oricăror forme de stimulare sau premiere.
Singura modalitate a conducerii instanţei de a influenţa scăderea
numărului de dosare pe şedinţă a fost aceea de a explica judecătorilor
că un indice de operativitate crescut se traduce nu doar într-o statistică
favorabilă ci, în primul rând, în reducerea numărului de dosare pe
fiecare şedinţă de judecată, cu directa consecinţă a scăderii volumului
de activitate pe fiecare judecător în parte.
Prin măsura luată la nivelul CSM de obligativitate a raportării
dosarelor mai vechi de 1 an, se creează astfel un mod de lucru ce
implică controlul direct şi indirect, permanent, asupra managementului
de caz la nivel de judecător, a termenelor în care aceştia soluţionează
cauzele repartizate.
Astfel, se vor contabiliza acele cazuri de acordare de termene
inutile, de prelungire nejustificată a judecării unor cauze adesea iniţial
fără o complexitate deosebită, de amânare a pronunţării de mai multe
ori doar pentru ca, în final, cauza să se repună pe rol.
Judecătorii vor fi nevoiţi să înţeleagă că soluţionarea cauzelor în
termen rezonabile nu numai că răspund unor principii pentru
127
nerespectarea cărora adesea România a fost condamnată, dar îi ajută
în mod direct prin scăderea numărului de dosare din şedinţa de
judecată.
În ceea ce priveşte nerespectarea termenelor prevăzute de
Regulamentul de ordine interioară al instanţelor, există situaţii în care
personalul auxiliar nu îşi efectuează lucrările în termenele prevăzute de
regulamente, cum , în egală măsură, există şi situaţii în care judecătorii
nu redactează în termen hotărârile judecătoreşti pronunţate.
Dacă în cazul judecătorilor, aceasta este o chestiune care atrage
răspunderea disciplinară, chestiune de competenţa Consiliului Superior
al Magistraturii, care chiar discută la acest moment în vederea găsirii
unor formule mai realiste de stabilire a acestor termene de redactare, în
ceea ce priveşte activitatea grefierilor de şedinţă, aceasta ar trebui
verificată şi cenzurată nu doar de către preşedinte ori vicepreşedinte dar
şi, cu precădere, de către preşedintele completului de judecată, acesta
fiind cel mai în măsură a comensura corect gravitatea abaterilor,
precum şi frecvenţa acestora.
Deşi se presupune că activitatea instanţei este informatizată, o
bună parte dintre lucrări se efectuează, în continuare, fără ajutorul
sistemului de evidenţă informatizată: cel mai relevant exemplu este
activitatea de statistică ce trebuie în continuare realizată manual.
Legat de imaginea instanţei, condiţiile de desfăşurare a activităţii
sunt cele din anii anteriori, constatându-se uşor că spaţiul este
neadecvat în raport cu misiunea instituţiei, cu activitatea desfăşurată, cu
fluxul de persoane. Impresia generală nu este una tocmai potrivită, fapt
recunoscut atât la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii,
Ministerului Justiţiei, cât şi la nivelul justiţiabilului.
128
Modificările de imagine au apărut imediat după înfiinţarea
Tribunalului Ilfov şi există toate datele că acestea vor continua prin
dotări de mobilier, refacerea aspectului exterior al sediului, organizarea
parcării, restructurarea spaţiului interior.
Toate acestea însă reprezintă şi trebuie să fie acte temporare,
acţiuni pe termen scurt sau mediu, scopul de la care nu ar trebui să se
abată instituţiile şi factorii de decizie fiind construirea noului sediu al
Tribunalului Ilfov şi al Judecătoriei Buftea.
Din cumularea tuturor aspectelor mai sus detaliate rezultă că
eforturile colective la nivelul instanţei au urmărit menţinerea unui raport
echilibrat între activitatea de judecată şi termenul de soluţionare a
cauzelor, asigurarea unei transparenţe decizionale atât la nivel intern
cât şi extern, asigurarea integrităţii şi independenţei judecătorilor,
menţinerea bunelor practici în privinţa relaţiilor cu mass-media şi cu
celelalte instituţii şi organisme cu care a interacţionat instanţa.
Aşteptările pentru anul 2013 sunt în principal legate de acordarea
unei mai mari atenţii cu privire la programele şi planurile de acţiune
asumate la nivel central privind gestionarea resurselor umane,
eliminarea unor situaţii dezavantajoase pentru instanţă în procesul de
ocupare a posturilor vacante, prin luarea unor măsuri echitabile privind
reevaluarea plafonul chiriilor în judeţul Ilfov, reanalizarea schemei de
posturi şi personal, depunerea unor eforturi vizibile a factorilor de
decizie în privinţa derulării construcţiei unui nou sediu.
La Judecătoria Cornetu se poate aprecia că activitatea
desfăşurată de personalul instanţei, în general, în cursul anului anterior,
129
a fost bună sau foarte bună, urmând a se efectua evaluarea individuală
a fiecărei persoane.
Un aspect important care a putut avea repercusiuni negative
asupra activităţii îl constituie funcţionarea instanţei cu schema
incompletă, atât în ceea ce priveşte personalul auxiliar, cât şi în ceea ce
priveşte numărul judecătorilor, în condiţiile în care volumul de activitate
al instanţei a crescut faţă de anii anteriori.
Astfel în anul 2012 Judecătoria Cornetu a funcţionat cu un număr
mediu de 8 judecători, deşi în schema de personal sunt prevăzute 10
posturi.
Pe parcursul anului, schema de personal auxiliar a suferit mai
multe modificări în privinţa grefierilor.
Deşi schema de 13 posturi grefieri este completă, aceasta este
insuficientă în raport cu volumul de activitate al acestora.
În cursul anului 2012, urma desfăşurării examenelor din
septembrie şi noiembrie au fost angajaţi 1 arhivar, 1 registrator precum
şi 7 grefieri cu studii medii.
Volumul mare de activitate, a determinat creşterea numărului de
cauze soluţionate de fiecare judecător în anul ce s-a încheiat, iar
celelalte responsabilităţi pe care le-au avut toţi judecătorii şi grefierii în
afara şedinţelor de judecată, au condus la unele disfuncţionalităţi, la
imposibilitatea atingerii parametrilor de eficienţă, concomitent cu
creşterea efortului depus de personalul instanţei, mult peste limitele
normale.
În vederea remedierii vulnerabilităţilor identificate, se impune
mărirea schemei de personal la un număr de 20 judecători şi 25 de
130
grefieri, fapt ce ar putea conduce şi la crearea secţiilor specializate în
materie penală şi civilă.
Având în vedere volumul de activitate al instanţei înregistrat în
anul 2012, încărcătura pe judecători şi aplicarea Programului pentru
stabilirea volumului optim de activitate şi asigurarea calităţii în instanţe
aprobat prin Hotărârea nr.2119/3.12.2009 a CSM, se impune majorarea
schemei de judecători cu încă 4-5 posturi.
Referitor la personalul auxiliar, lipsa de personal în rândul
grefierilor reprezintă tot o problemă cronică a acestei instanţe care are
un impact negativ asupra activităţii în cursul anului 2012.
Schema de grefieri a instanţei s-a dovedit insuficientă, în decursul
anului, în raport cu volumul de activitate.
Este de menţionat faptul că 2 posturi de grefier cu studii
superioare nu au fost ocupate, întrucât nu erau finanţate.
Având în vedere volumul mare de activitate al instanţei şi
obligativitatea de a utiliza toate câmpurile existente în noul program
ECRIS 4, conform Regulamentului de ordine interioară, întocmirea
lucrărilor s-a făcut cu mult mai mare greutate decât în programul ECRIS
3.
Pe lângă activitatea ce ţine de şedinţa de judecată, grefierii sunt
delegaţi şi la alte compartimente, cum ar fi: grefier delegat la biroul
executări contravenţionale, grefier delegat pentru acordarea
personalităţii juridice-sindicate, asociaţii şi fundaţii, asociaţii de
proprietari, grefier documentarist, iar mai nou a fost implementat
sistemul ECRIS 4 care are foarte multe câmpuri de aplicaţie ce trebuie
utilizate şi care necesită foarte mult timp. Astfel, un grefier de şedinţă,
participă la şedinţa de judecată, utilizează toate câmpurile de aplicaţie
131
ale sistemului ECRIS 4, întocmeşte lucrările aferente şedinţei de
judecată şi îndeplineşte şi alte activităţi pe lângă cea a şedinţei de
judecată. În ceea ce priveşte grefierii-arhivari, instanţa şi-a desfăşurat
activitatea în anul 2012 cu 3 grefieri-arhivari din care unul delegat, tot
atâţia fiind şi în schema de personal.
Apreciem că la Judecătoria Cornetu este oportună suplimentarea
posturilor de grefier cu încă cel puţin 10 posturi, de grefier-arhivar cu 3
posturi.
Această suplimentare este menită să asigure un raport apreciat
de noi ca optim între numărul de judecători şi numărul de grefieri, raport
care în sistemul actual trebuie să fie de 3 grefieri la 1 judecător.
Astfel, un judecător ar trebui să aibă un grefier-asistent, pentru
activitatea de documentare şi redactare a unor hotărâri şi unul, doi
grefieri propriu-zişi care să pregătească şedinţa, să intre în sala de
judecată, să utilizeze câmpurile sistemului ECRIS, să întocmească
încheierile şi practicalele şi să tehnoredacteze după concept, lucrările
judecătorului pe care-l deserveşte.
Activitatea Judecătoriei Cornetu în anul 2012 a fost caracterizată
în primul rând de un volum extrem de mare de activitate, raportată la
numărul personalului şi în al doilea rând de lipsa spaţiilor propice
desfăşurării în bune condiţii a activităţii, atât în ceea ce priveşte sălile
de şedinţă, arhiva, registratura, Biroul de Informaţii şi Relaţii Publice cât
şi birourile judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate şi din
aceste motive percepţia justiţiabililor asupra activităţii instanţei a avut de
suferit.
132
Cu toate acestea, apreciem că performanţele instanţei sunt foarte
bune, în condiţiile date, pe baza unui efort susţinut al întregului
personal, atât judecători, cât şi grefieri, pentru îmbunătăţirea activităţii.
În cazul în care activitatea Penitenciarului Jilava va fi preluată de
Judecătoria Cornetu, fiind posibil acest fapt în cursul acestui an, pentru
anul 2013 sperăm în suplimentarea schemei de personal cu încă 4
judecători, şi 10 grefieri de şedinţă, necesari pentru înfiinţarea secţiei
penale şi desfăşurarea în condiţii optime a activităţii.
Vor trebui depuse eforturi în continuare pentru realizarea unei
percepţii generală mai favorabilă a acestei instanţe, pe măsura
eforturilor depuse de personalul Judecătoriei Cornetu.
La Tribunalul Ilfov apreciem că activitatea în cursul anului 2012 s-
a desfăşurat în parametri relativ normali faţă de împrejurarea că instanţa
s-a aflat în primul an de activitate. Tribunalul s-a confruntat – în prima
jumătate a perioadei – cu dificultăţi inerente începutului, pornind de la
lipsa de personal auxiliar calificat şi până la fluctuaţia numărului de
judecători.
S-a încercat, pe parcursul anului, mai cu seamă în a doua
jumătate, să se ia măsuri pentru remedierea unor deficienţe. Este de
aşteptat că în cursul anului 2013 aceste măsuri să înceapă a-şi produce
efectele, cu referire mai ales la lungimea primului termen de judecată.
Scopul prezentului raport este de a încerca să reflecte, pe cât
posibil, activitatea tribunalului şi a judecătoriilor arondate nu doar ca
simplă evidenţă, ci ca punct de pornire pentru identificarea obiectivelor
pentru anul/anii următori.
133
Prezentarea datelor statistice trebuie făcută pentru a ilustra
matematic efortul real al personalului.
Din analiza acestor date rezultă cu evidenţă că numărul de cauze
este într-o îngrijorătoare creştere, în ciuda unor eforturi legislative
menite să încurajeze modalităţile alternative de soluţionare litigiilor.
Practic, toate iniţiativele de până acum – din legea micii reforme,
din noul Cod Civil, dar şi din alte acte normative – nu au reuşit decât să
încarce încă şi mai mult rolul instanţelor,fără beneficii evidente pe
termen scurt sau mediu.
O apreciere onestă a tuturor autorităţilor implicate se impune din
ce în ce mai clar , pentru identificarea exactă , nepărtinitoare , a tuturor
elementelor care conduc la imaginea dezastruoasă a justiţiei.
În ciuda unor eforturi punctuale, în ciuda unor rapoarte favorabile
comunicate de instanţele arondate cu privire la raporturile cu mass-
media, în ciuda adoptării unei legislaţii din ce în ce mai evoluate, este
evident că societatea însăşi nu s-a schimbat prea mult în ultimii, cel
puţin, 5 ani şi că în îndeplinirea rolului educativ pe care justiţia ar trebui
să-l îndeplinească în societate – am eşuat cu toţii.
Atât timp cât doar un procent foarte redus de cauze au, într-
adevăr,de ce să se afle pe rolul instanţelor din avalanşa de dosare
înregistrate în fiecare an , este evident că nu s-a recurs – de către
niciunul dintre factorii implicaţi – la soluţiile potrivite.
Credem că, raportat la toate cifrele comunicate, atât sub aspectul
numărului de cauze cât şi sub aspectul resurselor umane – nu există
nicio perspectivă în mod real favorabilă nici pentru justiţie, nici pentru
justiţiabili.
134
Poate că anul 2013 se va dovedi un an în care justiţia să se
manifeste mult mai activ în sensul de a stabili – nu doar la nivel minimal
– marile direcţii ale politicii de resurse umane şi legislative şi de reuşi să
le promoveze prin dialog onest precum şi de a-şi asuma cu răspundere
nu doar succesele,ci şi neîmplinirile.
135