Download pdf - Casa Solar Pasiva Si Activa

7/23/2019 Casa Solar Pasiva Si Activa

http://slidepdf.com/reader/full/casa-solar-pasiva-si-activa 1/13

Pagina nr.1

CASA SOLARA ACTIVA SI CASA

SOLARA PASIVA

Consumul de energie se datoreaza urmatoarelorfunctiuni: transport, industrie, cladiri cu

functiuni civile. Cele din urma realizeaza unconsum cumulat aproximativ egal cu energiautilizata de celelalte doua, directia generalafiind de reducere chiar in mod reglementat aconsumului de energie. De aici a aparut ideea

proiectarii compatibile ecologic. Un primspecialist care a inteles valentele energieinaturale, aplicandu-le in mod practic a fost

inginerul Buckminster Fuller, cel care a cercetatpentru intaia oara principiul casei

autosuficiente. De aici a mai fost un singurpas pentru specialisti spre intelegerea sipunerea in aplicare a calitatilor mediuluinatural, pe aza legilor fizice. !fectul s-amaterializat prin directiile generale spre care seorienteaza astazi arhitectura:

• arhitectura solara "se azeaza pe

utilizarea energiei provenite de la soareca energie liera, neconventionale#$

• arhitectura inteligenta

• arhitectura bioclimatica "%roiectarea

cladirilor ioclimatice consta inadaptarea cladirilor la conditiilemeteorologice specifice si in otinereagradului cel mai ridicat de confortutilizand cat mai putine surse auxiliare

de energie.#• arhitectura verde "green architecture

exprima spre exemplu un mod de trai alcladirii din resurse regeneraile#$

• "low energy architecture#

toate aceste denumiri exprimandu-se printr-

o aordare complexa, oiectul dearhitectura fiind perceput ca un &organismviu'.

Dincolo de a fi doar o tendinta, termenul de

arhitectura ecologica denumeste un mod de

a privi activitatea de conceptie si de constructie

a unei cladiri in raport cu impactul acesteia

asupra mediului incon(urator. )ceasta

preocupare, din ce in ce mai evidenta si mai

frecventa, vine in primul rand din

constientizarea nevoii de prote(are a resurselornaturale "prin aceasta intelegandu-se apa,

aerul, pamantul, padurile etc.#, dar si din

prisma consecintei sale imediate: costuri de

intretinere reduse, durailitate crescuta in timp

"fie ca vorim de locuinte sau de alte tipuri de

constructii#. *n aceeasi masura, constientizarea

fiecaruia dintre noi in parte a necesitatii

construirii unei case care sa fie eficienta pe

termen lung, din punct de vedere economic

duce la reducerea costurilor de intretinere:

caldura, energie, apa si refolosirea acesteia$

folosirea unor materiale cu proprietati care sa

permita un grad sporit de confort fizic si

psihologic duce in primul rand la imunatatirea

calitatii vietii.

CASA SOLARA

Energia regenerabila este captatadin fuxuri de energie produse dedieritele procese naturale cum ar lumina soarelui, vânt, ape

curgatoare,procese biologice sau fuxuri deenergie geotermala. Aceste fuxurinaturale de energie suntreîmprospatate rapid de catreprocesele naturale care legenereaza. Soarele se numaraprintre cele mai importante resurseenergetice ale viitorului, deoareceapartine resurselor energetice cu

adevarat regenerabile. Energiasolara ne sta la dispozitie în cantitatipractic nelimitate, prin utilizarea





Pagina nr.3

valorica în mod pasiv energiasolara. #olectoarele solare asiguranecesarul de apa calda menajera înproportie de 8*48)9. :tilizând rezervoare termice se

poate rezolva pe aceasta cale si încalzirea spatiilor interioare, c-iardaca nu în totalitate, iar c-eltuielilepentru acest scop pot sensibildiminuate, mai ales toamna siprimavara.;esigur, si aceste case pot prevazute cu baterii solare pentruproducerea curentului electric, dartrebuie tinut seama de aptul ca

acest curent este curent continuu sinecesita aparatura electrocasnica deconceptie si constructie speciala.

DETERMINAREA PERFORMANTELOR

ENERGETICE ALE CLADIRILOR SOLARE

PASIVE

Vom prezinta o metoda de determinare a

performantelor energetice ale sistemelor pasive

de incalzire definite de eficienta energetica si

indicele specific de consum de combustibil ,

marimi care-i permit proiectantului sa decida

daca adoptarea solutiei de casa solara pasiva se

justifica din punct de vedere economic. Criteriul

de decizie il constituie durata de amortizare a

investitiei suplimentare datorata sistemelor pasive

de incalzire solara pe seama economiei de

combustibil pentru incalzire.

Cladirile solare pasive cuprind elemente

specialiate care capteaa radiatia

solara!realieaa conversia radiatiei solare captatein caldura si asigura trans"erul caldurii in spatial

locuit prin mi#loace naturale $aate pe procesele

"undamentale de trans"er de caldura si masa!"ara

interventia unormi#loace

mecanice%ventilatoare!pompe& si "ac parte din

categoria constructiilor cu caracteristici energetice

conservative. Procesul de captare a radiatiei solare

si de conversie a acesteia in caldura se $aeaa pe

utiliarea e"ectului de sera produs de sticla

policar$onat!pe'iglas sau de catre alte materiale

transparente.Conceptul de cladire solara pasiva se

$aeaa pe o serie de principii!dintre care

amintim(orientare optima!de regula spre

sud!supra"ete vitrate mari%"erestre!sere&!"orma

proprie optima!o separare intre camerele de

noapte!amplasate pe "atada de nord si camerele de

i!amplasate pe "atada de sud!utiliarea unui

sistem desc)is la interiorul cladirii!"ara elemente

interioare de constructie si alegerea uneicon"iguratii in plan compati$ile unei distri$utii

e"iciente a energiei solare patrunse in interiorul

cladirii!o latime cat mai mica a

stresinilor!asigurarea stocarii caldurii in peretii

e'teriori si in plansee si elemente de constructii si

sistemul de distri$utie a aerului etanse si $ine

isolate termic.*lementele care contri$uie la cresterea

per"ormantelor energetice a cladirilor solare

passive sunt urmatoarele(

+ poitia cladirii solare pasive(amplasamentul

cladirii in situ!amena#area terenului invecinat si

orientarea cladirii! iar colectorul sa "ie egal cu

minim #umatate din supra"ata camerelor de i ale

cladirii,





Pagina nr.0

ig.2 Cladire solara pasiva cu aport direct de

energie solara /0

ig.3 Cladire solara pasiva cu aport indirect de

energie solara /0

Sistem cu aport iolat de energie solara ,la care

radiatia solara este captata de catre o

sera%solarium!atrium& %"ig.-&.Colectorul in

termosi"on este o varianta a sistemului cu aport

iolat de energie solara%"ig.0&

ig.- Cladire solara pasiva cu aport iolat de

energie solara/0

ig.0Cladire solara pasiva cu aport iolat de

energie solara+sistem termosi"on /0 1+roci, 2+ sera

Sistemul termosi"on utilieaa o placa a$sor$anta

neagra din aluminiu!acoperita de un vitraliu din

doua placi de sticla sau din material plastic!la 0

cm distanta!instalat in peretele sud al cladirii sau

la un nivel in"erior in raport cu cladirea sau c)iar

cu structura "erestrelor.Sistemul termosi"oncuprinde(o supra"ata vitrata+olectorul!orientat la

sud!un a$sor$ent de caldura+acumulatorul sau o

masa colectoare!care poate "i insusi spatial interior

al cladirii si sistemul de distri$utie si control al

"lu'ului de energie.

Cladire solara pasiva tip I6C*RC

Sistemul pasiv de tip I6C*RC este alcatuit dinurmatoarele elemente,

+ perete captator "ormat din doua straturi(un strat

adiacent spatiului!din caramida plina sau cu goluri

cu grosimea de !3 m si un strat adiacent serei

captatoare din 7CA tip 8P6+30 cu grosimea de

!10 m!a carei supra"ata este acoperita cu vopsea

a$sor$anta mata,

+ sera captatoare!constituita dintr+un vitra#

du$lu!"oarte $ine etansat in raport cu e'teriorul si



Pagina nr.9

amplasata la distanta de !10 m "ata de peretele

captator,

+ "ante de "orma dreptung)iulara pentru circulatia

aerului intre spatial locuit si sera captatoare("anta

in"erioara de admisie a aerului din incapere in

spatial serei si "anta superioara de re"ulare a

aerului in spatial de locuit%"ig.9&.

Cladire solara pasiva de tip :SPATI; SOLAR<

Sistemul pasiv de tip :SPATI; SOLAR< are

urmatoarea alcatuire(

+ peretele captator alcatuit din parte opaca si parte

transparenta %"erestre!usi&.Partea opaca estecaracteriata de reistenta termica speci"ica

corectata R != 1!2 m2>5?!iar supra"ata peretelui

captator adiacenta spatiului serei este acoperita cu

vopsea a$sor$anta mata.Partea transparenta a

peretelui captator este repreentata de "erestre si

usi mo$ile,

+ sera captatoare! construita dintr+un vitra# simplurealiat simplu din sticla cu grosimea de !0

m!se amplaseaa la o distanta minima de 1 m "ata

de peretele captator si se realieaa din oc)iuri

"i'e si mo$ile%"ig.@&.

ig.9 Sistem pasiv de captare a radiatiei solare

de tip I6C*RC /@

ig.@ Sistem pasiv de captare a radiatiei solare 1+

vitra# du$lu, 2+ strat adiacent

de tip SPATI; SOLAR /@ spatiului

incalit!con"ectionat din caramida cu

1+ vitra# simplu, grosimea de !3 m,3+ strat

termoiolant adiacent 2+ oc)i mo$il, serei

captatoare con"ectionat din 7CA cu grosimea 3+

supra"ata a$sor$anta de !3 m,-+ "anta de

a$sor$tie a aerului interior, 0+ "anta de re"ulare a

aerului cald,9+ spatial serei captatoare,@+

supra"ata a$sor$anta a radiatiei solare

eterminarea per"ormantelor energetice ale

sistemelor passive de incalire solara

Per"ormanta energetica a sistemelor passive de

incalire solara este de urmatoarele marimi,

+ e"icienta energetica! care re"lecta reducerea

pierderilor e'ergetice anuale ale unei constructiidotate cu sisteme pasive de incalire solara in

raport cu o constructie similara! cu aceeasi

con"ormare si reistenta termica a elementelor de

inc)idere perimetrala dar lipsita de dotari solare,

+ Indicele speci"ic de economie de com$usti$il

care repreinta economia de com$usti$il pentru

uncalire raportata la supra"ata de captare aradiatiei solare.



Pagina nr.@

Pe $aa solutiei te)nice data de proiectant

determinam "lu'ul termic speci"ic volumic disipat

catre e'terior al constructiei nesolare similara cu

constructia solara cu relatia(

pa P T V

NS C n RV

! ρ

1−

= , /?5m3>

%2&

in care( V+ volumul spaBiului locuit %m3&, AT +

supra"aBa anvelopei construcBiei inclusiv

pardoseala peste su$sol sau sol %m2

&, Rp + reistenBa termic speci"ic medie a

elementelor de construcBie perimetrale %m2>5?&,

na + numrul mediu de sc)im$uri de aer cu

e'teriorul care asigur condiBiile de con"ort

"iiologic %s+1&,

D + densitatea aerului la temperatura interioar Ei

%Fg5m

3

&,c p + cldura speci"ic a aerului la presiune

constant %G5Fg>&,

Valoarea na recomandat este 2H 1+- s+1.

Valoarea R p se determin cu relaBia(

∑

⋅=

j

j

j

j

T p

" R

R 2!1

%3&

In care(

∑ ∑∑ ++⋅+⋅+⋅=i n p

pn

#i

#i

pd

pd

ps

N

ps

#S

#S

j

j

j

j

R

R

R

d

R

c

R

b "

R

III

%-&

i! #! n + indici de Jnsumare,

AS + supra"aBa "erestrelor amplasate pe "aBada

sud a construcBiei /m2,

A 6 pS + supra"aBa pereBilor opaci care constituie

"aBada sud a construcBiei /m2,

A pd + supra"aBa pardoselii parterului /m2,

Ai + supra"aBa "erestrelor amplasate pe oricare alt

"aBad decKt cea cu orientare sud /m2,

A pn + supra"aBa peretelui amplasat pe oricare alt

"aBad decKt cea cu orientare sud %inclusiv

"ereastra& /m2,

en + "actor de corecBie a temperaturii e'terioare, en

= 1 pentru elemente de construcBie e'terioare, en =

!- pentru elemente de construcBie care separ

spaBiul de locuit de spaBii cu temperaturi interioare

in"erioare,

R ps + reistenBa termic speci"ic corectat%con"orm 6ormativului privind calculul

termote)nic al elementelor de construcBie ale

cldirilor& a pereBilor opaci care constituie "aBade

sud ale construcBiei %m2>5?&,

R s + reistenBa termic speci"ic!a "erestreloramplasate pe "aBade sud %m2>5?&,

Rpd+reistenJa termic speci"ic corectat a

pardoselii peste sol %su$sol& %m2>5?&

R i + reistenBa termic speci"ic a "erestrelor

amplasate pe oricare alt "aBad decKt cea cu

orientare sud %m2>5?&,

R pn + reistenBa termic speci"ic corectat a pereBilor amplasaBi pe oricare alt "aBad decKt cea

cu orientarea sud %m2>5?&,

$!c!d + coe"icienBi numerici care se aleg din ta$elul

- din 8P 1@+9! "uncBie de localitatea Jn care este

amplasat construcBia Mi de tipul de "ereastr

prevut pe "aBada sud a cldirii.

uncBie de soluBia de proiect se propun cKteva

valori te)nic posi$ile pentru supra"aBa de captare a

radiaBiei solare ApS %care veri"ic du$la inegalitate

din relaBia %1& Mi se determin valorile











