ACADEMIA ROMANA

DIN VIEATA POPORULUI ROMANCULEGERI $1 STUDII

XXII.

COLINDE DIN ARDEAL

DATIN1 DE CRAC1UN SI CREDINTE POPORANE

CULEGERE CU ANOTATIUNI SI GLOSAR

DE

ALEXIU VICIUPROFESOR Îlq BLAJ

SEDINTA DELA 27 MAW 1913

BUCURE$T1LIBRARIILE SOCEC & Comp. i C. SFETEA

LEIPZIG VIENAOTTO HARRASSOWITZ GEROLD Sc Comp.

1914 35.40

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA

SECTIUNEA LITERARik

SEDINTA DELA 26 MAIU 1912.

Pre$edinta d-lui I. Caragiani.

D-1 A. Biirseanu ceteste urmatorul raport despre manuscriptul :Colinde din Ardeal, datini de Crüciwz ,si credinte poporane, cu-legere cu anotatiuni $i glosar, de Alexiu Viciu, profesor In Blaj :

D-1 Al. Viciu, cunoscut prin glosarul sau de cuvinte dialectale dingraiul viu al poporului roman din Ardeal, tiparit in Analele Acad.Rom., XXIX, Lit., prezenta o mare colectiune de colinde, fäcute cuajutorul elevilor sal din Blaj. Colectia cuprinde 191 colinde reli-gioase, 121 sociale $i 39 urari de ale colindatorilor, serioase sauglum*. Ea este precedatd, afard de precuvantare, de o introducerede 91 pag., In care se vorbe$te despre fiinta $i originea colindelor,felul lor, despre refren si invocatiune, despre Insemniitatea colindelorca cuprins $i forma, mai departe se aratä cateva obiceiuri de Craciundin Ardeal, catevà credit* poporale, relative la Craciun $i la Ajun,$i se vorbe$te despre colindat la celelalte popoare din Ardeal, afarade Romani. lar la sfar$itul ei se aflä un glosar al cuvintelor arhaice$i al provincialismelor cuprinse In colectiune $i se da literatura co-lindelor poporului nostru, cunoscuta de autor.

Ce prive$te Insii$ colectiunea, cele 191 colinde religioase trateazàdiferite materii relative la Na$terea $i Botezul Domnului, la patima$i moartea lui Isus, la Invierea $i inaltarea lui, ne arata pe Dumnezeucalätorind pe pämant intovard$it de San-Petru, descriu raiul $i iadul,$i vorbesc despre gre$eala lui Adam si despre judecata cea de apoi,despre Sfirrtii : San-Petru, San-Nicoara, Sf. loan $i despre alte lu-cruri $i persoane sfinte.

www.dacoromanica.ro

IV

Unele din aceste colinde sunt create de popor, altele insä -anume o mare parte sunt de origine literar5. Asa sunt d. e. co-lindele : 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 19, 26, 36, 37, 38, 39, 47,50, 51, 86, 88, 89, 99, 109, 114, 118, 122, 123, 126, 130, 131,135, 143, 144, 146, 147, 148, 149, 185 si 191.

Din aceste colinde de origine literarä, unele sunt mai vechi, fAcutede dieci, cari la inceput Insisi umblau la colindat, cum se vede dincol. 4 («Cântarea päcurarilor»)

Noi acum, ortacilor, Cu pästorii dimpreundVoi diecii, bunilor, Sä ne facem voiaLäudati CA ni s'a ndscut Hristos,Si cântati Lumii spre folos ;$i vä bucurati!

altele (ca 9 : «1osif cu Maria» ; 51 : «Veselie» ; 122 : «Prinderea luiIsus» ; si 191 : «Patima lui Iosif») se par de datä cu totul recentä.Ultima din acestea («Patima lui losif») se pare cal a fost alcatuitàde vreun scolar, care stia câte ceva din Istoria biblicä, cum aratäversurile :

Asupra Egiptului,Pe calea Eufratului....

Iacob cel din veac numit

incheierea :

Rea veste I-a intälnit,CA fiul sdu a pierit,Care i-a fost mai iubit....

SfAi*tul zilelor vin (?),De losif am dor i chin,Rämän cu Beniamin,Slavd Domnului. Amin.

Doua din colindele, despre cari e vorba, sunt reproduse din altecolectiuni. Anume : col. 26 («Sculati, sculati, boieri mari») e «Floriledalbe» din colectiunea «Poezii poporale ale Rom.» de V. Alecsandri,iar col. 99 («Pogorlt-a Domnul sfânt») e «Avutul si säracul» dincolectiunea d-lui At. M. Marienescu.

Colindele sociale, cuprinse in despärtämântul B., in numär de 121,sunt balade de voinicie, legende solare, mituri, traditiuni, romante§i urAri impreunate cu laude la adresa acelora cärora li se colindä,sau, cum le nurneste d-1 Viciu : «madrigale» (?).

Aceste colinde sunt in genere de origine poporald si, desì in mareparte cuprind teme cunoscute din alte colectiuni, tutus sunt deinteres, infAtisändu-ne forme proprii Ardelenilor. Pe langà adevä-

www.dacoromanica.ro

iatele colinde, in aceastä parte s'a strecurat i o urare cu pluguI111 «Colinda plugarilor»), auzitä la Ghime$ $i Adusä probabil

din Romania, un bocet (No. 112 «Zäbava Zorilor»), 2 doine (No. 114«Doi pui$ori de cuc», $i 118 «Nuc cu frunza lard»), o strigMura cuinceput de colinda (No. 120 «In robotä») $i, la No. 121, cânteculglurnet al «Turcii» (Brezaiei).

In cateva din cele 39 uräri, multumiri i inchinäri cu paharulale colindätorilor, aflam diferite forme ale «Plugu$orului» : astfel inurarea 4 («Multämita feciorilor»), 27 $i 36 («Urarea colacului»),39 («Descântatul colacului la Turca»).

Ce se atinge de chipul in care s'a facut colectiunea, observamfiind colectantii elevi dela gimnaziu, de multe ori n'au fost In

stare a reda Intreaga colinda, incht unele din colindele adunate auramas numai fragmente (ca d. e. piesele : 35, 150, 17 B., 23 B.,44 B., 59 B., 71 B.); altii n'au inteles destul de bine cuvintelele-au redat in forma gre$ita, cauzand astfel numeroase neclaritdticonfuziuni (d. e. «flacâi», in loc de «faclii», col. LI $i CLIII ; «Cä-smai sub vitei» juncii tinerei, probabil in loc de «Cd-s maisubtirei», col. XCVIII ; ferica-mi la nob), In loc de «fericä-mi (ferice)de noi», col. C ; «$ade gazda, cest domn bun» poate fi, foarte u$or,«cest d'om bun», col. CVIII, ca i In multe alte Iouri ; «Spica-miratezà, De pamânt pica» col. CXX trebue sa fie : «Chica-miratezà, Pe pämänt pica» ; «De-aninosul tlorilor» din col. CXLVII :arnirosul ; sfâr$itul col. CLXXIII «Sin-Nicoari» este lipsit deinteles, confundandu-se corabiile, pe cari le trece acest Sfânt pestemare, cu fântânile ce le sapä ; col. CLXXXII : «Da de beat ce i-adat? Datu-i-a mielul sugeirel»; col. II B. : «Sub sulitä brad Malt,Sub stan vita ; Brad inalt» $i «Sub stan vita ; Stan de piatra» ;col. V B. : «Si le-on vesele,ste, Voinica$ de arme», Iii loc de : «$ite'nvesele$te» ; col. XIII B. : «Cea oaie mioara Cu lanita creataDeind argint in gliia(ei»(?); col. XIX B. : «13di prin easel, seriseimasei Pan' la curtea cu hareu» ; col. XXI B. : «cerbu-i tälpior» §icol. XXII B : «cerbu-i streitior» trebue sä fi fost : «cerbu-i tretior»= de trei ani ; versurile : «Virgu5 aducând Virg de du5nic» dincol. XLIV B. trebue sa fi fost in original : «Vigu-$i aducand,Vig (teanc) de dur$inic» ; cuvântul «dihorit» din col. XLVIII B. :

«Bate vântul dihorit» va fi fost, poate, «viforit» ; versurile :«Batu-mi-se doi boi suri, lac mind din mdnund Prin cu-nuna soarelui, Cam prin crucea bradului», din col. LIX B., sunt cu

www.dacoromanica.ro

VI

totul neclare ; cuvintele : «Nice miere-mi ochesèle», din col. LXVII B.trebue sd fi fost xNici mioare ochesèle», iar cuvântul (cocianului»din versurile : «In vArful cocianuluiCleanga mäghiranului» poatesA fi fost : «ciadiului» (chiverei ostäsesti); cuvintele «cunund» si«lincet» din versurile olindei LXIX B. : «La fântânä, la cunund,Unde curd apa bunA ;La fântânä la lincet,Unde curd apä'ncet»,incA trebue di au fost rAu reproduse; ele nu pot aved in nici uncaz intelesul atribuit de d-1 Viciu : ocomunA, sat» si cuvântul compus«lin-cet» ; versurile : «Plecati-vd vârfurile,SA v'ajung cu timpurile»din col. LXXI B. Inca n'au nici un inteles ; in col. LXXVI B. vorba«grdmAticu» a fost prefAcutä in «grämäditu», iar In loc de «Sare'nvânt, sare'n pärnânt», se zice : «Sai in vânt, sai in pAmânt» ; altiiiards s'au simtit datori a modernizd unele expresiuni sau chiar afabrich versuri intregi, ca astfel piesele lor sä parä cu atât mai in-teresante.

Exemple : Col. VI se incepe cu cuvintele : «In orasul Vetleem»,pe când se stie cA poporul pronuntä : Vifleem, Vifleim sau Viflaim ;in col. XIII intâlnirn versurile :

Si Egipt s'au dusCii dulcele prunc Isus...Apoi iarg s'au inlorsIn Nazaretul frutnos.

In col. XVI aflAm expresia nepopularä : «Tri zeThioare mi-1 apleacd ;in col. XLVII («Viflaimul»)o povestire rimatA, fard nici o poezie,aflam expresia, deasemenea nefolosità de popor : «Intre chimiri amurit». Col. LXIX se incepe cu versurile : «Se preumblä Maicasfântd. ; tot in aceastä col. afläm versul nu tocmai clar : «Nici devara, ce-i rdcoare». In col. CXXII ("Prinderea lui Isus») intalnimversuri le :

Cfind Hristos gatà cu cum,Merse sub porn in gilding,luda dupä el s'a dusSi Evreii prin aseuns.

Col. CXXX («La grAdina

Când luda I-a sdrutat,Sar Evreii,l-au legal;L-au purtat pän' la Pilat5i la casa cea de slat.

raiului») pare intreagä artificialä :

`) Nu trebue uitat íns, cá i aceia, dela cari s'au auzit colindele, Inca aufost, partea cea mai mare, copii, asg cg nici ei nu erau in stare, in multecazuri, a rosti cuvintele in forma lor adeväratg.

www.dacoromanica.ro

VII

La gradina raiului,La pomii iedemuluiCe veste s'a menunal?

Si incheierea :

Stelele mai maruntele$i-acèle plangeau de jele,Stelele pe jumatateSe fdeurd 'ntunecate».

In col. CLI («Judecata lui Adam»), pe lângä expresia : «Pe Adamjudecheazd», care cu greu poate fi poporalà, afläm versurile lip-

site de inteles :

Nu te'nduri tu, raiu, de mine,Cum ma indur eu de tine :Ca un nue intr'o lumind,Ca un brad intr'o tulpind!

versuri cari sunt o aducere arninte intunecatä din < Flora Unirii»de V. Alecsandri :

Ca doi ochi inteoCa doi brazi intr'o tulpina.

In col. CLXXXV se foloseste expresia arhaicä «Maria-Vergura»,reinviatä in biserica românä gr: cat., care cu greu cred ca se audein popor. In col. CLXXXVII («Fdclia dalbli») intâlnim versurile :

D'ash joaca de frumos (faclia)$1 se'ntoarnd de voiosInteun fesnic luminos!

In col. III B. («Colinda dtanei») afläin expresia : «Prin(ul lin-pärat» ; In col. XIV («Väsálie») se zice : «Si porni tam vánat» ; Incol, XVI («In grlidina soarelui») :

Cu frine cu ciocotei,Cu toate podoabe noi.

Col. XXVII ( Lupta voinicului cu leul») se Incepe cu cuvintele :La floarea acqului,La umbra gutiliului,

pe când varianta acestei colinde (XXVIII) are Inceputul cu multmai firesc :

Pe sub vita vinului,La umbra gutaiului.

www.dacoromanica.ro

VIII

Nepopularä mi se pare §i expresia «ca-un bun vecin», dincol. XXXI B. («Junelul») :

Ci-am venit, ca-un bun vedn,"Sd mà lupt, leut, cu tine (v. 44 si 45),

ca §i «drdgulitd» din col. Lill B. («Märie prin grAdinä»):«Nu md rupe, drägulitìí» (zice ruja cdtre fatä,v. 7), i mai de-

parte (v. 12 i 13):

De nu ti-oiu fi dragulita,Mi-i arunca pe WWI .

Tot in aceasta colindä din urma (LII1 B.) afläm versul :Fete mari cu salbe tari.

Expresia :

Dacg-aceste le gAtasi,Cofa'n mana d'apucasi,

din col. LXVII I B. Mat nu poate fi poporald.Inchinätura XXI din despArtdmântul «Uräri» pare intreagd mäie-

stria :Faceti bine si iertati, Cu putinicd intelepciune,Vorba sA nu ni-o'mputati, Sa ne facem haine bune.Ca s'avem si noi folos C5 haine-avem cam ponosite,De Nasterea lui liristos! Nici la domni nu-s preaNoi umblAm sá distigdm pâne Sacu monolac, etc

De altfel la fiecare piesd se aratà numele colectantuIui §i comunade unde este el, afard de piesa 40, unde lipse$te indicarea comuneiin care a fost auzità aceastd colindä.

Ce prive$te transcrierea textelor, d-I Viciu si-a dat silinta sä re-producd cuvintele a0 cum se- rostesc in popor. De multe ori insd

dânsul va fi stat la indoeald, cum sd reproducä in scris cutare saucutare vorbä sau expresiune, care se puted intelege in mai multefeluri. Astfel am amintit cd in mai multe locuri cuvintele «cest domnbun» puted sä fie foarte u$or «cest d'om bun» ; tot astfel d. e. Incol. LIV («Zor de zor», sau, mai blue zis : «Zori de zori») cuvintele :

Da-Le'-dânsu-incd-i cu ei,Da-Le' dänsu-i

in care d-1 Viciu crede cA Le=Ler, se pot rosti §i scrie foarte bine§i, poate, cu mai mult cuvânt :

D'ale dânsu'nc4-i cu ei,D'ale dânsu-i imbräcat...

www.dacoromanica.ro

TX

Cat pentru transcrierea versurilor, observ ca in multe locuri emi-stihele, cari rimeaza intre sine, sunt transcrise In acela$ vers, pecand in col. CLXXVIII («Ce soare rasare mai de dimineata ?») ver-surile ar fi trebuit daspartite Iii emistihe de eke O silabe.

Cu privire la gruparea pieselor (colindelor) trebue sa observ caadunandu-se foarte multe variante ale aceleias colinde, acestea nus'au grupat totdeauna la un loc, ci multe din ele sunt imprästiate.Astfel d. e. col XCVII («Dumnezeu cu oile») seamand foarte multcu coh LXX («O chilie de tamale») si prin urmare trebuiau grupatela un loc ; tot astfel trebuiau grupate la un loc piesele : CLIV («JoacaPetru»), CLV («Petru In raiu»), CLVI («Petru In raiu») variantd,CLX («Sub poalele ceriului») si CLXII («Taica Petrului»), fiindtoate de ;celas cuprins ; de altd parte, piesa CLXI («La rnijloculceriului») trebuia asezata Iângd colindele CLVII, CLVIII, CLIX,tratand toate aceeas materie. Dintre cele sojale : col. XLII ( <loan,bun barbat ) e aproape identica cu XXV («Colinda lui Ion») ;col. XLVI («Pe sub meri si pe sub peri))) e aproape aceeas cu XLV(«Meri si peri»); col. LXXIII («Sora Solomie») seamana cu XXXIV(«Sus la Täriglat») §i cu XXXVI («Sor' si frate») ; col LXXXV(«Umblani colindand») seamäna cu LXXVI II («Gazda nu-i acasii») ;piesele CVII («Sus la munte»), C1X («Trei pacurdrasi >) i CX ( <Treipacurarei») sunt variantele aceleias colinde si prin urrnare nu tre-buiau intrerupte prin col. CVII («Albu-i dealul ) , col CXV B. siCXVI B. (< Bradul $i teiul») trebuiau grupate langä CXC A., fiind,cu deosebire aceste din urma, aproape identice.

De asemenea piesele XXVIII («Scoll, tu fiicä) i XCVI (< Pe subdeal de pomisori») s'au introdus din greseala intre colindele reli-gioase, pe când piesele XVIII B. («In deal de Rusalirn») si XIX B.(«O find mandril»), introduse intre cele sociale, sunt de cuprinsreligios.

In «Introducere cum am amintit la inceput d-1 Viciu da unstudiu intreg asupra colindelor ; multe ionsa din afirmarile sale, cad. e. cele relative la numele si originea colindelor, la refrenuri siinvocatiuni, la reminiscentele antice, cuprinse In collude, pot sà fiecontroversate.

In «Glosar» nu s'au introdus toate cuvintele si expresiunile ne-cunoscute sau rar intrebuintate In celelalte tinuturi locuite de Ro-mani (ca d. e. câliliii, col. 57 ; ferie, ibidem ; iconar, col. 61 ; povoras, col. 100 ; galileu, col.%126 (reminiscenta bisericeasca); boj

www.dacoromanica.ro

col. 153 ; arghisit, dto ; pdsturei, col. 168 ; brud, brudar, col. 174 ;

tird, col. 10 B. («Cujma savä toatà tied») ; ciocotei, col. 16 B. ;

cipcea, col. 26 B. (v. 6 : «SAri ici, särl cipcea»); bulzu dto (v. 25 :

4Bulzu mdrii ne-o 'mbulzit) ; sulbuc, ibidem (v. 29 : «Pe un sulbucmare de peste»); dihorit, col. 48 B. ; meinund, col. 59 B. ; iioricol. 63 B. ; storcut, col. 79 B. ; dornnutut pe$telui, col. 82 B. ;

Voimii vamesd, col. 83 B. ; abei (urAri XIII) ; de altd parte, câteväcuvinte nu par explicate corect, sau sunt gre$it explicate (ca d. e.addlior, presupus in legAturà cu germ. edel ; streitior, explicat cu :mai mare, conducAtor, sau mai probabil «care streche», carestrè», pe când cuvântul acesta nu poate fi altcevä, decât o formAcoruptä dela tretior=de trei ani ; zârnei, explicat cu «zinA», pecând in adevär e o planta).

Pe temeiul celor ardtate mai sus, pärerea subscrisului este cacolectiunea d-lui Viciu nu se poate publicA in forma in care se afläacum, ci trebue inapoiatä autorului, ca s'o modifice in urmAtorulmod :

1) SA deläture toate piesele a cdror origine literarä e evidentd,sau cari au fost reproduse din alte colectiuni.

2) SA grupeze din nou diferitele piese, concentrând la un loc va-riantele relative la aceea$ temd $i deläturând cu to tul pe cele fdranici o importantä.

3) SA restitue In forma originalä cuvintele rostite gresit sau stalciteprin neintelegerea colectantilor.

4) SA omitA cu totul din «lntroducere» studiul asupra colindelor,mArginindu-se numai la descrierea obiceiurilor de CrAciun $i a fe-lului cum se colindii la Românii din Ardeal.

5) SA introducä in glosar toate cuvintele necunoscute sau rar in-trebuintate, chiar si atunci când n'ar puteä da explicarea lor.

6) SA deldture din glosar explicdrile nesigure sau echivoce, caripot face ca valoarea intregului glosar sä fie bänuitä.

FAcându-se aceste indreptdri, colectia d-lui Viciu s'ar puteä primin publicatia : Din vieata poporului român.

Bucure0, 25 Maiu v. 1912.

www.dacoromanica.ro

xf

SEDINTA DELA 27 MAIU 1913.

Presedinta d lui I. Caragiani.

Se ceteste urmätorul raport al d-lui A. Beirseanu asupra culegeriide Colinde, trimisä spre publicare de d-1 Al. Viciu i inapoiatd dupdrevizuirea fäcutd, in urma ardtdrilor d-lui Barseanu. Dupä acestendreptdri, d-1 Barseanu propune publicarea culegerii, cdreia sí i sefacd indreptdrile arätate :

«D-1 Alexiu Viciu, profesor pensionar In Blaj, prezentd dinnou, revazutä conform propunerilor subscrisului din raportul din25 Maiu v. 1912, colectiunea sa de Colinde, facutd cu ajutorulfo$tilor säi elevi.

«Dansul a tinut seamä In deobste de ob-servarile cuprinse in acestraport, ornitând din «Introducere» studiul ski despre Colinde $imarginindu-se numai la descrierea obiceiurilor de Cräciun ale Ro-mânilor ardeleni, deläturând colindele de origine literarä prea pro-nuntata si cele doud-trei reproduse din alte colectiuni, grupând laolaltd variantele acelora$i teme, restituind in forma originaldundes'a putut cuvintele rostite gresit sau stâlcite prin neintelegereacolectantilor, 5i In fine completând glosarul dela sfarsitul colectiuniicu tin nurnär insemnat de cuvinte neintroduse In prima redactiune

deldturând dintrinsul mai multe explicdri nesigure sau prea in-dräznete.

«In modul acesta extensiunea lucrdrii s'a redus in catvä, rämâ-nand in despArtämântul A (Colinde religioase) 155 piese, In loc de191, eke fusese mai inainte, iard in despärtämântul B (Colinde so-ciale) 112, in loc de 121. In partea a treia (Uräri) a rämas acela$numär de 39 piese.

«Cu toate aceste ameliordri, totu$ au mai scäpat din vedereunele indreptári, pe cari le cred neapärat de lipsä, ca d. e. delatu-rarea colindei religioase XXI («Vestea minunatä»), de origine evi-dent literard $i de altfel prea cunoscutä, ca sd mai cuprindd loc $iin aceastd culegere ; gruparea la un loc a pieselor CII, CIV si CVdin despärtämântul B, cari sunt variant* aceleia$ piese, despärtiteuna de alta prin colinda CIII («Pe sub deal de pomi5ori»), care,de$1 cu subiect tot din vieata pästorilor, se depärteazd mai mult decelelalte, $i introducerea in glosar a tuturor cuvintelor arhaice $iprovincialismelor, cum sunt d. e. cuvintele : povora, bälut (LXXII),

www.dacoromanica.ro

XII

botezeitniint. (XC), arghisit (CX), ferica (LXXXV B.), etc., cari lipsescsi acuma.

cAceste indreptäri insä se pot face cu usurintä la ultima revidarea manuscrisului sau chiar si in cursul tipäririi.

«Fäcändu-se si aceste indreptdri, sunt de pärere ca lucrarea d-luiAl. Viciu sä se publice in colectia : Din vieata poporulai roinân.»

Propunerea d-lui Barseanu se aprobä.

www.dacoromanica.ro

PRECUVANTA RE

Literatura poporanä am lindrägit-o la vatra pärinteascä. Acolo amInvätat, ca prune, colinde, povesti si gâcituri. Ca bäiat de scoalämai de multe ori am copiat pentru fratii miei : «Coläcgritul» (1) fra-telui Benedict, apoi doine si hore, cari au ajuns In bune mâni laprofesorii mei de liceu In Blaj. In cursul carierei mele de profesorla numitul liceu am intrat constiu In arhiva cea bogatä a neamuluinostru $i am iesit cu un tezaur de creatiuni ale Muzei poporane.Am convins pe elevii mei despre Insemnätatea productelor geniuluipoporan i despre datorinta ce o avem ca sä le adunäm, sä le stu-diem $i ash sä le transmitem posteritätii. Si elevii m'au priceput.Onoare lor ! Ca albine särguincioase s'au slobozit In câmpul In--florit al literaturii populare. Dela Tulghe$ pänä la Brad $i din Ma-ramuräs pänä la Olt, de pretutindeni au adunat $i Insemnat con-$tiinciosi tot felul de literaturd poporand : basme, traditiuni, istorisiri,legende, anecdote, gâcituri, fränturi de limbA ; doine, hore, colinde,datini si credinte, Insemnäri despre portul $i tot ce priveste vieatapoporului român. Unele din acestea le-am publicat In foi. Dar ocu-pandu-triä de colinde am constatat cä aceste ramäsite sfinte se pierdpe incetul. Si 'And acum am pierdut multe dinteinsele. Colindelebeep a se uitä. Cultura modernä $i imprejurArile sociale schimbatele amenintä cu päräsire. Cel ce s'a ocupat cu colindele va fi experiatc'd trebue sa ceteascä multe variante ale aceleia$ colinde, ca sä poatàaflà una mai completä $i mai aproape de textul original. De fapt :unele colinde sunt un amestec din 3-4 felurite, sau si In cazul celmai bun, din 2-3 de acela$ fel. Temele nu sunt multe, dar multvariate sunt colindele de aceea$ temä.

Multimea variantelor necomplete Ingreuiaza selectiunea, mai alescând colinddtorul neintelegänd cuvintele vechi le poceste si reci-

(1) A apgrut acurn i a Ill-a editie a Tribunei, la Krafft in Sibiiu.

Colinde din Ardeal.

www.dacoromanica.ro

2

teaza vorbe fára rost, ca d. e. anglicei (1)=-anglica, scorobèle=cord-bioare; dalior=aurel(?) dujdnel, du,salnic, 1. d. du$inic, arh. uri-

gaiu (cocos,) 1. d. gaiu, hare, harca=arc, lebenjoard le-beda, tedrior 1. d. stretior, pätrior, 1. d. paltior $. a. m.

Acest proces nefavorabil mi-a fost un indemn si ma ocup intaiude colinde si sä public acele ce pin'acum sunt inedite, ca ash sále pästram posteritatii.

Alt motiv pentru publicarea colindelor mi-a fost faptul ca inunele pärti ale terii administratiunea le opreste in parte (turca), saude tot, ori le margineste in timp. Astfel se restrange uzul lor $ise altereazd obiceiul cu privire la timp. Azi In putine locuri, orinicaieri, nu se mai colincla la Anul-Nou, cu alât mai putin la Bo-boteazd, ori la Pasti. Colindatul cu turca a devenit obiceiu rar,vasilca, plugusoru1 cu buhaiul e $i mai rar ; sorcova $i pitäräii(bizarali) sunt locale, iar vifleimul, ca reprezentatie, s'a dat uitarii$i au rämas numai colindele cu vifleimul, de care abii ne stiu spunebatranii cum era.

Obiceiul de a arunca copiilor poame pe horn (2), de acum nu semai poate practica, va ie$1 din uz, deodatä cu cuptoarele vechi tränesti, cu hoarne (covri) largi, cari raspund In tinclä sub «ursoaie»..In locul acestor fel de cuptoare se introduc sobe de fier, $. a. $ihoarne cilindre, inane peste coperi$. Cultura moderna, Imprejurarilesociale schimbate, contactul mai intim cu alte popoare, cauzeaz1pärisirea vechilor obiceiuri. Azi nu se mai varsä nuci, alune, mere,prune pe horn, ca sä se bucure copiii la Craciun si la Anul-Nou,ci se introduce, mai ales la orase, obiceiul german «Pomul de Cra-ciun», tot rest din cultul soarelui, dar care nu-i obiceiu românesc.Cu toate acestea cucereste teren.

Aà asistam la ingroparea obiceiurilor noastre sträbune.In fata acestor fapte mi-am simtit datorinta de a salva ce se

poate.%/kind ca. Onora Ea Acadernie Romana dela Inceput a incurajatajutat publicarea literaturii poporane si a tot ce priveste vieata

poporului roman, am indräznit i eu cu rugarea ca sa-mi tipareascaIn editura sa acest manunchiu de colinde, räminand ca in viitorrind pe rind, sa public o Intreaga literatura populara dimpreunal

(1) Nume de floare. Se folose$te §i in aceastä formg.(2) Ce existà §i in Sicilia.

www.dacoromanica.ro

3

cu descrierea portului românesc de dincoace. Aduc cälduroase mul-tumiri Ilustrei Academii Române, cä m'a sprijinit in propusul meu.Astfel am putut da poporului roman «ale sale dintru ale sale», casä-si vaza inteinsele tot sufletul säti ; iar invätatii neamurilor in aceastämodestä culegere de datini si credit* sä aibd cu un criteriu maimult despre originea noasträ romanä, cum pe dreptul doriàSasul Schmidt, ca adecä : originea noastrd romanä sä räsarä din ro-manitatea sdrbätorilor, datinelor si credintelor poporane, (in scrierea :das Jailr und seine Tage in Meinung und Brauch der RumänenSiebenbiirgens, Hermannstadt 1866).

Cat voiu fi contribuit la ajungerea scopului acestuia, va judechcritica nepärtinitoare.

Blaj,ln Faur 1912. ALEXIU VICIU.

www.dacoromanica.ro

DATINE $1 CREDINTE POPORANE.

A. CrAciunul.

_ Introducerea särbätorii dela Apuseni. Numele sirlAtorii. a) CrAciunul filo-logilor, b) CrAciunul dup'd colinde si legenda poporalà.

In forma de azi, deosebit de alte sdrbdtori si In ziva de 25 Decemvrie,a inceput a se särbh Cracinul la noi, in biserica orientala, numaiin secolul IV. Pan'atunci in Orient se obisnuià a se särbh Na#e-rea Domnului deodatä cu Areitarea

I(Epifania) la lordan. Uzul bi-

sericii apusene erä intemeiat in natura lucrului, cä dela 25 Martie(Buna vestire) pând la 25 Decemvrie sunt chiar nouä luni ; de aceeal-au primit si in Orient. Astfel särbätoarea Cräciunului vesel la 25Decemvrie este introdusä in intreagd biserica crestind acum de 16secoli.

De mult ce serbAm Craciunul, nu mai $tim insemnare a cuvântului,cum multi nu mai inteleg astázi numele särbátorilor vechi ca Sei-veisiere (1), Sângiorz (2), Seinzlene (3), Sânicoarei (4) $. a.

Särbätoarea Nasterii Domnului tot Creiciunu o numesc si frati.Macedo-Români. Acestia ii mai zic $i Carciun, cum obisnuesc Megleno-Românii ; Românii istrieni ii zic Bojichiu.

a) Filologi sträini si de ai no$tri au cercat sä stabileascd origineaetimologica a cuvântului Craciun. Dar pärerile invätatilor suntdivergente $i chestiunea a rämas Inca nerezolvitä. Atât de grea esteexplicarea stiintificA a cuvântului, incât ne aducem aminte de zisaStu-lui Augustin : Origines vocum sicut sotnniorum inter pretatio,asä sunt de nesigure originele cuvintilor, ca eZplicarea visurilor.

(1) Sf. Vasile (la Anul nou).(2) Sf. Gheorghe.(3) Sf. Joan.(4) Sf. Nicolae.

www.dacoromanica.ro

6

Cel putin in cazul concret explicarea este foarte dificilä. Quot capita !Dar &A vedem etimologiile pe rand.1. Parerea invätatului slavist Miklosich (1) este ca numele Cräciun

se derivä din vechiul slay Krigun. Eruditul filolog nu urmäresteinsä mai departe originea cuvântului : de unde $i cum vine vorba aceeaIn vechea slavä ? Oare nu Slavii au imprumutat-o dela Romani (Cfr.Jagiö, Arch. /fir slay. Philolog. II, 610). Nu se poate oare ca Slavii$i Bulgarii, cari traiau amestecati cu Românii In Dacia Aureliana,sa fie primit deodatä cu crestinismul roman $i numirea sarbätorii ?Daca s'ar puteä dovedl aceastä ipoteza, atunci cuvântul românescs'ar fi schimbat la Bulgari in Krae.un, la Rusi In Kerauni i Koraunti(Cfr. $i maghiar. Karácson; slov. Kraònn; mic. slay. Keraunii. Astfelavem numele särbatorii comun cu Slavii, cum avem $i obiceiulcolindatului i nurnele colindá, care in vechea slavä suna : Ko-leda; in mic. dial. rus. Kolida, Koljado, Kolenda (sarb). LaNeogreci Kolanton (pron. Kolandon) inseamnä : covrigei, covrigi,colácei, ce se dau copiilor cari umblä la colindat din poartäpoarta strigänd : «Christos s'a näscut !» Tot la Neogreci : ta Kólianta=ajunul Craciunului, $i : ta Kálanta (pron. Kalanda ) = cantec defelicitare in seara de Anul nou ; de aici verbul Kalantizo=lego taKálanta= colincl (2).

2. Bazati pe aceste date faptice autorii Glosariului edat de Aca-demia românä, raposatii Laurian-Maxim au crezut cá originea cu-vântului Cräciun, ca si a colindei, este de a se cautä in limba ro-mâna. Ei au propus etimologia : Craciun din Carnatione, (in)-car-natione din incarnatio, Intruparea Cuvântului. Dar In$i$i au recu-noscut imposibilitatea deductiunii fonetice. De aceea hazardará altdetimologie, (nu mai fericita) din vorba presupusä : Crescitione=timpul in care incep a creste zilele, insemnând paralel $i crestereacuvântului intrupat. Autorii acestei etimologii Insisi vad ea deduc-tiunea este cea mai grea de justificat prin regulele foneticei române.Ei insa totus incearca prin mijlocirea analogiei. Noi nu o mai re-producem, fiind de tot neadmisibild.

3. Marele nostru filolog Hasieu, In Etimolog. Magn. RomaniaeI, deduce vorba chestionata (Craciun) din latín. Crastinum; iar pro-

(I) In opul: Die slav. Elect. im Rum. 26.(2) Dupä Miklosich, Die christliche Terminologie der s!awischen Sprache.

www.dacoromanica.ro

7

fesorul Aron Densu$ianu (in Istor. limbii si literaturii rom. ed. II,pag. 111.) sustineä etimologia CrAciun < creationem.

Filologii noOri moierni lapädä aceste etimologii dimpreung cua lui Schuhard, care statorise rädäcina : Christi jejunium, (1) ca de totneadmisibilä. Ei cred cä. cea mai aproape de adevär este etimolo-gia desvoltatä de Pericle Papahagi (2), anume Cräciun <caldtionem,-dela calatio = chemarea poporului roman prin preut la 1-a zi ahtnii, ca sä-i vesteascd sgrbgtorile ce cad in acea lung, special inIanuarie, cam când se serbg la inceputul erei creOine §i Cräciunul.Cu aceastä pgrere se unqte i profesorul Sextil PuFariu (3).

4. EWä cu aceste etimologizgri savante sunt cari sustin cg ceamai adeväratä deductiune etimologicg a cuvântului Creiciun estedin bulgärescul Kra'eund, atat din punctul de vedere semantic catsi din cel fonetic ; iar etimologia numelui bulggresc, dejä citat,.este din verbul bulgäresc : Kra6i sii= a face pa§i, a merge ; decivorba l(rOunii corgspunde latinescului adventus, venirea, sosirea(Domnului).

Dar sd vedem ce ne spun colindele i legenda poporang ?b) In colindele dela Cráciun sgrbätoarea se personificä. Traditia

colindelor ne prezentä Cräciunul ca pe tin boier mare, boier bdtrlin,domnul bun, care mänâncd cu Duatnezeu cu sfintii la masä. El eMo,s-Creiciun.

Bunä seara, Mos Cráciun,Dà-mi sälas dupà cuptor

se roagg. Preacurata fecioard ; dar Crilciun nu-i prea milos, o refuzäo indrumg la ieslea vitelor. In casä n'are loc pentru alti oaspeti,

pentrucg a0eaptä colindgtorii ; jar acetia sunt fetii luioaspeti buni, cu clan§ii vine §i Durnnezeu, veseli, buni, colindeitori,_ospecioii lui Cräciun. Astfel S. Vergurd na0e pe fiul stint in ies-lele boilor din staulul lui Cräciun, seara in zi de Jot. Aà ne spuneo colindä din Ceanul de. (Câmpie), cä Fecioara Maria :

Tot umblä din casä'n casà,Si nimeni nu vrea s'o lasä,

(1) Literalblott, VII, 154.(2) In Convorb. liter. (XXXV1I, 670-2).(3) Etymol. Worterbuch der rumän. Sprache, nr. 407.

www.dacoromanica.ro

8

Pia .Ioi de ccUrd seardInteo poiatA (1) se asezarg,Acolo, pe fân uscat,$i-a näscut Mare-Impärat.

Ask spune si traditia poporanä, cum mi-a impärtäsit elevul LaurRadu din Uifalätt (1. Aiud), dupä spusa Mariei Ciumbrudean, totde acolo.

Särbätoarea CrAciunului este personificatá in colinde si nume i s'adat dupá al persoanei legendare. Bucatele puse pe maser sunt in-sus Cráciunul. Inteo urare zic colindätorii :

CA nu intrarä bine'n casA,$i Crácian erd pe masiiC'un parcel fript lângä el.

Pare indispensabil purcelul, ca sd facd särbätorlle vesele. Ask eräsi'n «Saturnaliile» Romanilor. Cfr. Epigr. lui Martial : «Iste tibi borurfaciet Saturnalia porcus». (VI.X1.).

Pe cum in timpul domniei lui Saturn curgeh lapte si miere, astfelCreiciunul este deddlorul tuturor buneitei(ilor. Intr'o colindä (dinIghiu) a§à gräeste Domnul cäträ Sfântul Ion :

MAi loane, SAntioane,Ian iea-ti tu toiagul 2) tAu$i te sue sus, mai sus,Si iea Plana stapilor;Si te scobori mai In jos,Si iea roada viilorSi le adA toate 'ncoace,SA le dAm la acest domn bun,C'a§ti-i legea (3) la Crdciun.

B. Obiceiuri de Craciun.

a) Colindele. Intre datinile de Cráciun locul prim il tine mo-dul cum invatA tinerii colindele, textul si melodia lor.

Patruzeci de zile se pregäteste cre$tinul «cu post si cu rugAciuni,cu mai multe 'nchinäciuni», ca sá poatä primi cu vrednicie pe oas-pele ceresc. Tinerimea, ea tot veselä ; ea si in post isi aflä petre-cerea, dar o petrecere demnä, pioasä : invatä colinde, cu cari sä

(1) =-. Staul, grajd.(2) =.- BAWL(3) Obiceiul.

www.dacoromanica.ro

9

Intampine pe Christos pe parnant. In scopul acesta, junii se adunaseara la o «gazda». Acolo un fecior mai istet, poate si un barbat,care stie mai bine colindele, reciteaza din memorie textul, «vorbele»colindelor, cum le-a invätat si el dela altul i acesta iards delaaltul, si cum s'a pästrat aceastä rnostenire, rämasa din mosi sistramosi. Unul cântä inainte i ceilalti dupd el, 'And' le invatá.Aceasta scoala de repetitie se tine in fiecare an. Cu cat drag umblafeciorii la aceastä scoalä ! Ei stiu ea fac aceea ce au facut si pa-rintii lor : o datorintä de pietate. Au si ei ambitia lor. Le-ar fi «ru-sine de lume» sä uite colindele, cari le-au auzit in copilarie rasu-nand sub ferestile caselor si la usi. Ar fi o dovada de släbiciune sidecadentä pentru juni, ca ei sa nu colinde la Craciun, cum au co-lindat inaintasii lor, «Asa ne-am pomenit si asà-i legea din batrani»,îi zic ei. Cuin ar fi Craciun färä colinde ? Ar fi pacat. Cel ce le-arparäsi, ar fi un Iudd, sau orice alta, numai nu Rumân, crestin ade-värat. Asa-i convingerea poporului roman, care se leaga mortis decultul extern, de ceremonii. Acestea, inaiute de toate, i fdcute duptiun tipic traditional, «cum ne-am pomenit !»

De multeori merge greu invätdtura, pentrucä textul este asa devechiu, cat in unele locuri nu-1 mai inteleg. Atunci zic vorbe ne-intelese, ca odinioarä Salii lui Marte, când cântau al lor «car-men saliare». Cuvintele neintelese usor se pocesc intru atâta, catnurnai cu greu sau de loc nu se pot recunoaste. De schimbat totusnu schimbä nimic in text. Chiar prin vechimea lor colindele au um,aer de sfintenie misterioasa. De aceea orice schimbare in colinde arfi identica cu o profanare. Doamne aparä !

Ash invatä junii a colincla. Colindatul junilor urmeazä asa:Pan la miezul noptii feciorii insotiti de läutari, ori de fluerasi,

petrec la «gazda» lor. Dupa miezul noptii pornesc la colindat subconducerea unui viitav, care cere permisiunea gazdelor ca sá colinde«feciorii satului». Toti le dau voie sá colinde la fereastä, ba unde-sfete la casa, Ii primesc si in casd, unde cântä colinda, apoi invârtputin fata la joc. Multumesc, ureazä, si se duc mai departe pe rand.Inceputul Il fac dela popa, cu a cdrui binecuvântare pleacä la biraulsatului (primarul) si la alti oameni mai de cinste. In comunele marifeciorii se impart in mai multe cete. Primarul desemneazd pärtilesatului pentru fiecare ceata, ca sa nu se intâmple dezordine. Cetelede colinclatori se Impart apoi in câte cloud grupe. Astfel cântä al-ternând, schimbându-se cu rândul, asa cá grupul I iu incepe i cantä

www.dacoromanica.ro

10

o päreche de versuri, ori numai un vers i refrenul (invocatial, iargrupul al 2-lea continud repetind mai intâiu versul din urmä si maiadAugänd unni. AO urmeazA pAnä la capät. Strofa ultimä, sau ul-timele 2 versuri le cântä la olaltä ambe grupele.

Colindele feciorilor sunt religioase in partea cea mai mare. Darstiu feciorii i colinde de cele lumesti (balade s. a.) ori sociale (ode,madrigale s. a.) si le cântd potrivit dupd imprejurdrile gazdei lacare colindd i dupA starea lui social:A. Au colindä anumitä pentrupopa, pentru primarul, vätavul, s. a. m. d. De asemenea au cólindepotrivite pentru gazda unde este fecior «junisan», «junel», pentrugazda «cu fatä de mAritat», cu «fecior de insurat, ori cu copil debotezat». Tot dupA aceste imprejurdri sociale si familiare potriveste«vornicul» si «multAmita» sau urarea.

Copiii invatä colindele seara pe lângA vatrA din spusa pArintilor,cum invatà rugAciunile in poala mamei. Colindele copiilor sunt reli-gioase. Uneori pärintii sau bdtrânii fac haz spunându-le parodia:

Colindità cu coditä,Leaga baba de portilä,Si-o bate cu maiu,Sa-i crepe ranza,Sa manânce copii brânza..

Ori drept urare :Dä-mi covrigu, c mi-i frigu,

Da-mi colacu, cà mi-i dragu!Copiii de coalä, cei mai destepti si cu darul cântarii, invatau

mai nainte vrerne dela dascAlul bätran, ori dela diacul troparul zilei :«Nasterea ta Christoase»... Acestia colindau in seara de Ajan cuicoana NaîEerii, unibländ doi cu doi. Pe alocurea se obisnuesteacum.

12) Lüturenii. Este obiceiul feciorilor de a merge latureni,oaspeti, la joe in satele invecinate. Cu junii de acolo incheie un felde hospitium", legAturri de ospitalitate, pe timpul at tin sArbAtorileCrAciunului vesel. latd procedura junilor din comuna Gledin, cott.Bistr.-NAsäud (1):

In prima saptAmânä din postul CrAciunului feciorii se impart indouA grupe, numite ben/ (bere) (2). Fiecare grupA îi cautd un-

(1) Dupä impartäsirile elevului meu Alex. Harsan, la anul 1909.(2) spun bätrânii c pdnii la 1818 Românii din pdrtili loezilui in apropierea

sarbaltorilor Cráciunului mai la toate casele fierbeau bore din bucate si la pe-trecerile obisnuite numai de aceea beau. Acum s'a päräsit acea industrie po-poranä.

www.dacoromanica.ro

11

bdrbat jucdus mare. La casa acestuia se adand aproape in fiecareseard i invatä a colinda. Semn de adunare se dd cu lucinul (cornde bou). In acele Intruniri se sfätuesc si hotäräsc, in care sat sdmeargd spre a se tocmi leitureni. In scopul acesta aleg o deputa-Iiune de 5-6 insi, feciori cari merg in satul care s'a hotärit.Acolo Crag la gazda feciorilor din acea comunä. Acesta-i prime-ste si-i omeneste cu de ale mâncdrii ; beuturä îi cumpärd fecioriipe banii lor. Dupä ce se ospäteazä, fac tocmeata, ca in särbatorileCräciunului sd ineargd lätureni" unii la altii. De cumva pe fecioriidin acel sat i-au tocmit altii, îi cautd norocul in altä parte, intr'unadin cele 12 comune invecinate, cäci in celelalte nu au obiceiul acesta.Dacd s'a fäcut tocmeala de läturenie, feciorii din satul acela invita

fetele si joaca la olaltä in casa gazdei, pind'n zori de zi, cândoaspetii se departd. Dupd câtevd zile läturenii tocmiti intorc vizita :merg la ceia cu cari s'au tocmit lätureni i acolo asmenea ospA-teazd si joaca o noapte intreagd .

In seara de Ajunul Criciunului feciorii se aduni la gazdäaleg tisturile (magh.= oficialii) adecd : 2 vdtafi, 2 colceri si 2 cäprari(caporali). Vdtafii, dupa gazdd, sunt conducdtorii feciorilor ; colceriiveghiazd peste beutura de lipsd in titnpul ospätului ; cä'prarii poartiigrijä de colaci.

Dupd ce si-au ales tisturile", amândoud berile" (insotirile feciorilor)merg mai intâiu la primarul satului. Aceasta, cu comitetul comunal,Ie imparte casele la cari au sd umble la colindat grupele de colin-clätori. Nu este iertat a-si colindà casete unlit attuia. ColindatulIl incep amândoua insotirile dela casa primarului, de acolo merg lapreutul. Apoi se despart berile" si merg pe la casele desemnatede primdrie. Dela fiecare casil capdtd câte un colac mare, care nu-iiertat a I lua in posesiune, pana nu-1 alduesc (ureaza multumitacolacului" v. la urdri). Dacd nu gatil cu colindatul ptind in zori dezi, continua' in ziva de CrAciun dupd. inserat. Du pd ce au terminat,merg la gazda, unde-i asteapta fetele si läutarii, si joacd cu totiirand târziu.

A douazi de Craciun toti feciorii din bere", imbracati särbato-reste, se adund Inca inainte de amiazdzi la casa gazdei. Acesta impre-una cu tisturile" purtând pe umeri in baltage" câte un colac mare,intre chiuituri vesele si intre cântdrile läutarilor pleacd la satulprietenilor cu cari fäcurä tocmeala in post. Când sunt aproape deacea comund, dau semnalul cu bucinul. Prietenii li ies intru intam-

www.dacoromanica.ro

12

pinare cu muzicanti i cu beuturd. Unde se 'ntAlnesc, se oaspdtdmai intAiu bine, apoi pleacd mai departe. Ajunsi in sat, merg lagazda. Aici mai Int Ain gazda feciorilor sositi, apoi tisturile îi predaucolacii cari i-au adus in bAltage punând in ei câte 10 1:5 taleride argint pentru colegii lor. La predarea colacilor tisturile faccunostinta unii cu altii. Se prezentd unul altuia cu cuvintele : undese af la sotul mieu veitavul (1)colcerul, cdprarul, sd se faca cu voleburet la Mind cinste; cinstea-i micä, putinticd, ti-a marl Dum-nezea norocul. Prin aceastd formuld se intdre$te legätura fdcutdintre ei. Predarea colacilor si a banilor de argint este un fel decautiune depusd in mâna colegilor si la intoarcere acasd o prirnescinapoi dela colegi.

Dupd implinirea acestor formalitAti se incepe ospätul vesel. Dupdospdt ies afard In liber §i incep jocul, care tine pând seara. Atuncioaspetii se impart in doud pärti $i merg la vAtavii berii din acelsat. Aici se oaspdtd vdtavii pe cheltueala lor (a vätavilor) $i con-tinua' jocul toatd noaptea.

A treia zi incep jocul de dimineatd, indatd dupd prânz (dejun).De ale mâncdrii se ingrijesc feciorii din insofire, iar cortel (sAlas)peste noapte au oaspetii la prietinii lor.

A patra zi dupd prânz mai joacd vreo cloud ore, apoi oaspefiildtureni se intorc acasd, insofiti de prietenii lor intre chiuituri ve-sele $i cu multd voie bunà. Fiecare «läturean» isi mai alege i ceite-ofatei, care asemenea Il insote$te 'And' la un anumit loc.

Toatd petrecerea i ceremonia ospetiei lAturenilor se repetd, cAndvin «pe ospät» prietenii unde au fost lAtureni. Si ace$tia vin dejàa 4-a zi. Se oaspritä pAnd la a 6-a zi, atunci se intorc la vetrelepdrintesti i cu aceste s'a terminat ldturenia.

In satele unde sunt cloud beri, se intocmesc a$à cà una mergeca Idtureni in comuna anumitä, iar una rdmâne acasä, ca in continuusä fie joc in sat $i sd find neintrerupt din ziva a cloud pând intea$asea.

Spesele ospetelor cu läturenii se repartizeazd pe feciorii insotiriidin bere, Insà asà cà vdtavii si ceilalti oficiali plätesc cevà mai mult.

In ziva de Anul-Nou, dupd ie$irea din bisericd, feciorii se adunddin nou la gazdd, unde-si platesc cota repartizatd. Dacd le-au mai

(1) Par'cä auzim formula romana: Ubi tu Gajus".

www.dacoromanica.ro

13

rämas din colacii adunati cu colindatul in Ajun, aceia ii impärtescin schimbul speselor.

Dupa acestea to-4 feciorii insotiti de läutari se duc la primarulsatului, ca sä-i dea Inapoi colacul ce I-au primit dela dânsul (1). Sereintorc apoi la casa gazdei, unde joacä pink' seara. Astfel cu zivade Anul-nou s'au terminat si petrecerile obisnuite in särbItori.

In aceste datini inteligentii rornâni din pärtile locului väd evolu-tiunea petrecerilor romane cu joc, la cari au luat parte si Sabiniicu fetele lor. La toatä intâmplarea ospetele dela Cräciun, cari suntin uzul general la Romani, sunt o evoluare a Saturnalelor. (Daspreacestea vezi At. M. Márienescu in «Familia», 1874, pag. 475).

Petrecerile aici descrise aiurea se fac fdrä látureni, insotirea fe-ciorilor are numirea de bute, la care contribue dejà de toamna oanumità cantitate de must. Dupä ce au pierit viile si unde n'au fostsi nu sunt vii contribuesc feciorii i curnpärä vin, vinars, si petre-cerea urmeazd cu joc câte 4 zile.

Când invitä feciorii fetele la joc, invitarea o fac dupg anumiteformule, si anume pe la Cugir doi feciori chemätori cu plo,ste plinede vin zic asä: lntâiu cuvdntul lui Dumnezeu! A doua: se roagafeciorii satulai, oaspetli sa faceti blue sa lasati, caam auzit ca aveti o fata frumoasa, la o petrecanie frumoasa, sävei placa ci dumneavoastra! Fete le toate duc cinste câte un colacfrumos impodobit cu mere, aluate s. a., care de aceea se nu-meste mar.

Observ cà a merge latureni la joc in satul vecin este obiceiu inmulte pärti ale terii, chiar si in cursul anului Dumineca si in sir-bätori, fie vara, fie In alt anotimp. Feciorii unguri de pe Târnavamica incä au obiceiul de a merge lätureni la joc in comuna in-vecinatd.

In satele unde junii se Insotesc la bere, bäietii feciorasi isipetrec aproape la fel cu junii, dar sub supraveghierea pärintilor.Si ei se constituesc in ben i îi aleg oficiali, ca i junii, dar numerg látureni, ci joacä turca (2). Despre turcl i jocul ei au scris :G. Dem. Teoclorescu, «IncercAri critice asupra unor credinte, datinesi moravuri ale poporului român», Bucuresti 1874, pag. 24-28 ;

(1) Colacul prima dela pop» hied II inapoiazá, in ziva de CrAciun, când unvätav il duce la bisericä, infigând in el 40 fileri.

(2) In jurul Albei-luliei, pe Secas s. a. se zice urc, iar prin t. Hateg cerb.

www.dacoromanica.ro

14

Mangiuca S., op. cit. pag. 39-40 ; Tibolt Schmidt, In «Transil-vania», an. XLII, No. II, pag. 135-146, cu ilustratiuni. Adaug obi-ceiul din Cugir, cä in ziva de Anul nou turcasii umbla cu turcaprin sat intreband in glumä, cine s'ar afla s'o ierneze, i flindca nitse afla nime, o puscd In mijlocul drumului. 0 pun apoi pe,o scarä

o Varese In casa, unde-o desfac si o strica (Comunic, d-1 NicolaeMuntean, st.).

Observare :E credinta poporanä, ca pe acela care :pace's turca, 11 pdreiseste-

ingerul pdzitor sase sdptdindni, §i In vremea aceea feciorul acela eIn stäpânirea diavolului. De aceea nu se prea imbie jucatori.

c) Petrecerea copiilor. In dimineata Ajunului (24 Dec.) copiii, de6-10 ani, se scoald des de dimineatä, ieau sträitile (traistile) mariin spate si umblä de-a lungul stradelor strigand in gura mare laportile crestinilor : ! Dela fiecare casä iese cineva si le daeke un coläcel (Gledin i jur).

In Muntii apuseni (Abrud, Bistra, Câmpeni, Sohodol, Boita) siprin tara Hategului in dimineata Ajunului umbra' copiii cu pitdra(pron. ptyitdra). Ei îi fac niste 'bate ghiläite (in rândeà) pe cari lenumesc colinde. Bâtele sunt pline de aschii albe din rand& Pleacain cete de câte 15, 20, 30 insi. Când intra In casa, zic : «Bun aju-nul lui Cräciun» ! Când ies : «Noi iesim, D-zeu intra» ! (Bistra, Câm-peni); prin Sohodol, cand vin la usa, zic : al-ne-veti a pitard?Când ies : «Noi Copiii capätä banuti i coläcei (Aur. Gligor,din Bistra, student). Prin Boita umbla pitäraii din casä in casä. Canclinfra in curte, striga : «Buna dimineata lui Craciun ! mniata,lui Crdciun.

Dati-mi i mie un bot (colAcel),Sä fie vaca cu vitel,Purceaua cu purcelSi cäteaua cu cätei !

La Hateg pitarärii (pizärhii) copii, femei, bärbati, cand infra incurte striga : gAici, aici !...» Dupa primirea darurilor : «rod in grâu,rod in grail ! !» Const. Muntean, st. Cu «Sorcova» umblä pe laZernesti si Brasov. Influentä din Romania.

De nu capäta daruri, striga :

Bureti pe päreti,Tot nevoi sä-aveti ;

www.dacoromanica.ro

15

Bureti pe päreti,Bipi (1) in cotet

Obiceiul pitärdilor, in aldturare cu Saturnalele Romanilor, le-a Its-cris d-1 At. M. Mdrienescu in «Familia», 1874.

La tail (Campie, Murà, Tarnave) nu umbld copiii cu «pitdra»,numai se adund dimineata in ajunul CrAciunului inteun deal dincapul satului. De acolo pleacä toti la olaltd vestind Nasterea Domnu-lui. Oamenii Ii asteaptä pe la porti, dându-le câte un coldcel. (Lupu,langd Blaj). Aceasta-i petrecerea copiilor. Bärba(ii i bàíránii incä-siau petrecerea lor : Incepând din ziva de Crdciun, pan' la Anul-Nou, lafiecare casd se pregätesc mancdrile cele mai alese. Bärbatii, ori-candle place, invitä la casa lor ope ospät», adecä la ospätat. Invitärilese fac mai ales când ies din biserick sau când stau in jurul jocu-lui. Nasul Ii invità finii, pdrintii pe fii, verii unii pe altii. (Gledin).

d) Petrecetea'bätrdnilor.-- In ziva a II-a de CrAciun pornesc doibätriini din comitet (reprezentanta) si umblä pe la toed casa. Delafiecare gazdä capät'd colac si carne de porc (muschi). Toate daru-rile adunate la un loc le \rand si banii ii varsd In lada (cassa) bise-ricii. Seara fac o cind comund din colacii cäpdtati si din carnea deporc ce au rezervat. Adund comitetul si se oaspdtä. Asa se .nce-peau si Saturnalele cu cinä comund, datd in fata templului lui Sa-turnus. In legdturd cu acest obiceiu de a .se ospdtà, inseam cä siSdcuii serbeazd tot cu mese intinse í mancdri trei zile, incepinddin seara Ajunului. &Irbil din Timi îi cautä câte un oaspe bar-bat, care douä zile sd petreacd la ei mancand si band cat poate.A treia zi II duc acasä, insotindu-1 cu muzicä si cu multd veselie(Hegyi Ödön in Tolnai Vildglapja, 1911, No. 52, pag, 3229).

e) Butucul Cräciunului. Colindatul tine toatd noaptea :C5 ne vin colindätori

De cu searä pinä'n zori,

zice colinda. Dupä miazd-noapte umblä feciori a colindà. Astfel oa-menii adulti nici nu se mai culcd, ci pun de cu sea ra un butuc marepe foc (unde mai sunt cuptoare vechi). Langd acele stau povestind

ascultand colindele. Bdtrânii se ingrijesc ca in seara de CrAciunA' nu se gate /anal din lesiea vitelor, nici sd nu se stingd foculin \rated. Obiceiul de a arde butucul Cräciunului se afld doard si

(1( Bipiu = pore gras, &eh' grasä.

www.dacoromanica.ro

16

la Francezi sub numirea caiendeau, chalendal, cum citeaza Man-giuca dupa Grimm (Deutsch. Mytholog. Berlin 1875, I. 521-2.)Dintre popoarele din patrie 11 aflam la Sarbil din Bácska, cari ardbutucul (budnjak) in timpul cinii si a pranzului in trei zile dupäolalta. A treia zi apoi copilul cel mai tanar din familie Il trantestede ustior. Cate scantei sar din ram4sita de butuc, atatia pui vorscoate galitele in anul viitor (Flegyi Ödön, 1. cit.)

f) Alte obiceiuri. Paie pe jos, pe fata casii, astern oamenii in multelocuri in partite ardelene, cat si in Ungaria (Toracul M.) intru a-mintirea c Isus Christos s'a nascut pe paie in ieslea vitelOr. Da-tina aceasta o afläm si la poporul maghiar (Hegyi Ödön, 1. cit. m.s. pag. 3227).

Colindatul, sau mai bine uratul cu plugusorul si cu buhaiul estein uz si prin Ardeal, d. e. pe Campie, in Chiciud (1), si Cott. Albeiinf. (2). Urdrile de aici lush' raman cu mult inapoia celor culese dinRomania de prof. Pasculescu si publicate de Acad. Rom. Bucuresti1910, pag. 19-36. Vasilca pe la noi nu-i in uz. Descrierea plu-gusorului i buhaiului, Qum si a Vasilcai a se vedea in «Incercaricritice» de G. Dem. Teodrescu i in «Sarbatorile poporului cu obi-

credintele etc. de C. Ra."dulescu-Codin si D. Mihalache, edit.Academ. Rom. Bucuresti 1909, pag. 13-14. Aceste obiceiuri se ra-porta la vieata agricolá. Prin ele se ureaza roadä in campuri i rre

aduc aminte de carmen fratrum arvaliunz.Pe alocurea, sub Muntii apuseni, este obiceiul de a colindà si In

seara de «Boboteazä». Ceremonia se face ocolind grädinile cu multsvon de clopotele, cu strigate si vuiete. Pomii se leagä cu legaturide paie. Acest obiceiu îi are fundamentul in Opalia.

Datina romand descrisä in notita descoperita de Du-Fresnede a umbla mascati la casele oamenilor in noaptea de Anul Nou,

expresiunea in obiceiul ce existä pe alocurea (Tarnävi,Aries (Luna), Mures, d. e. in Tampalaza, 1. Aiud) i in ziva de azi :

In Luna (Ariq) a 4-a zi de Craciun se triascheaza feciorii si umblaprin sat facand haz si veselie (comunic. Nic. Hada, stud.).

In Teimpelhaza un fecior se deghizeazä in haine femeiesti, altulin costum de Jidan, cu ochelari, cu barbd mare de fuior, al treilearamane in portul obisnuit In sat, dar poartá pe umär o biltd, de care

(1) Dupa impgrtäsírile lui P. Suciu, student.(2) Az also fehér v. megye román népe, 239.

www.dacoromanica.ro

17

atiirnd o legdturd de cenu,sd. Insoliti de läutari i de multd lumemerg dela poartä la poartd, unde joacd §i strigd chiuituri vesele,satirice, ca d. e. ;

Du-te 'n casA, tu rAnjitä,CA ti-i vatra deslipitä.Du-fe si ii-o lipeste,5i apoi hai de te rAnjeste! (t)

In veselia generald nimeni nu se vatämä prin astfel de glumelicenfioase.

Bucuria slugilor.

In timpul Saturnalelor la Romani incetà deosebirea de clase. S claviiqi5i se bucurau de libertate (utere libertate decembris, Horat.),stApânii le serviau la masd. Amintiri simbolice de etatea de aur dinetimpul domniei lui Saturn. Urmä de acest obiceiu afldm in colindeledela Cräciun :

In col. cu Vifleimul la inceput, este un indemn la bucurie §i ye=selie generald, cd zice :

Acum voi, ortacilor,Voi diecii bunilor,CAntati, läudati si vA bucuraV!Cu gazdele dimpreundSd ne facem voia bund,CA ni s'a näscut Hristos....DO cu totii, de-orn cAntA (=sä cantäm),Doar gazda colac ne-a da....Slaga §i cu .slujnicaEi acum s'or bucurd,C'au ajuns si Nasterea!

C. Colinda la popoarele conlocuitoare.

RAmâne sd cercetäm dacd in obiceiul colindatului suntem influen-lati de popoarele conlocuitoare, ori intors, clack' noi am avut in-fluentä activA asupra lor.

Cu privire la Maghiari, constatäm cä ei peste tot n'au colinde.Poporul maghiar nu colindä la CrAciun decAt numai in satele cupoporatiune amestecatä cu Români. In Agristeu (Tarn. mid) d.. e.

(I) Comunic. de Durnitru Popa, st.Virizt, Colinde din Ardeal. 2

www.dacoromanica.ro

18

am auzit Maghiari colindând la Crkiunul lor dar, numai lii searaAjunului (24 Dec.) si mimai cântece de Vifleirn, aà dar de caracterreligios. Tot asà si In Blaj-sat.

Colinda si colindatul la Maghiari este un Imprumut dela altepopoare, colindele unguresti.. sunt imprumularea cea mai nouit,zice Dr. G. Alexici. (Texte din liter, pop. rom. Budapesta 1899,pag. 288.) Sunt date istorice sigure, ca pe la mijlocul secolului alXVI-lea, atAt In tinutul de peste Dunäre, cat si mai vârtos in pärtileardelene, era In vigoare datina colindatului, care tineâ, cum se pare,o sAptArnânä, ea zice G. Heltai (pe la 1552) «In Ardeal Indata dupaziva Nasterii Domnului nostru Isus Hristos, se incepe marele praznical diavolului: saptämana colindarii» (1) «Nici o indoeala ca asupracolindelor maghiare din Ardeal au trebuit sà aibA mare influenta sicolindele noastre» (2).

Au Maghiarii urdri de Cráciun, cari le cadet' feciori si fete lafereastä. $i acele urgri sunt numai de caracter religios (3).

Urdrile obisnuite la AnulNou, in versuri, sunt tot religioase. Canainceperea Anului-Nou si doresc ca acela sá aduca gazdelor bogAtiein vite, pAsAri, vin, bucate, bani s. a.

Anul-Nou aduce veselie si bucurie, cad vesteste venirea Mesiei.Pe acesta Il roagA in cântece sa dea poporului sau binecuvântareasa i darurile : grAu, vin s. c. a. (4)..

Maghiarii au reminiscente de cultul soarelui d. e. focurile, celefac pe dealuri ci sar peste ele in ziva de 24 hmie, adecd in soli-stitiul de varä ; totus personificarea soarelui ce se Intoarce iarAscatre noi, «dies natalis solis invicti», prin chipuri de animale, cumavem noi Brezaia (turca, cerbul) si Vasilca, n'o au nici Maghiarii,nici celelalte popoare din patrie.

Sash nu colindä la CrAciunul lor. Nu bucurosi primesc pe Ro-mânii cari merg sa le colinde. Pe la Blaj s'au vazut si auzit uneoricolindatori feciorasi si fete de Sasi din satele vecine, dar acestia aucolindat niste cântece de Crkiun din cartile lor de bisericä. Ade-vArate colinde nu au. Nu au nici numirea.

(1) Dr. G. Alexici, op. citat mai sus.(2) Acelas, t. acolo.(3) V. Palaz Néple. pag. 147. cit. d. Dr. Kis Aron, Magyar gyerazekAek

gyüjtemény, Budapest 1891. pag. 456.(4) v. Dr. Kis Aron, op. cit., pag. 444-445.

www.dacoromanica.ro

19

Colindatul, cat bruma II au Maghiarii, I-au luat dela Români,ce se vede din faptul cä n'au numire proprie pentru co1ind ì co-Endat ci poporul folose$te cuvânt românesc : Kánted(=cântà, colindä),iar colinda $i In scris o numesc tot a$A : Kolinda= Karácsonyi ének

cântec de Crkciun (1).DatIne le Sa$ilor la särbätorile Crkciuriului n'au nimic comun cti

ale noastre, afark de vergelatul dela Anul-Nou, cand varsä plumbtopit, $i calendarul de ceapà (2). Irozii (Craii) se pare Ca' au fost inobiceiu $i la Sa$il cum apare din opul : Herodes, Ein deutschesWeihnachtsspiel aus Siebenbürgen, Hermannstadt 1855, de I. K.Schuller, care la an 1860 a scris apoi un studiu despre Colin3a (v.c. m. s.).

In timpul mai nou $i scriitorii maghiari au dat atentiune colindelornoastre $i obiceiurilor impreunate cu acele. Aà, d. e. in revistaEthnographia", an. 1901. N-r 5 az aradmegyei Kolindálás és turkatáncoltatis", de Czárán Gy. (Colindatul i jocul Turcei in comitatulAradului). Interesant essay" a apkrut tot acolo (an. 1904) din panacunoscutului arheolog Kiraly Pál : Bethlehemes játék Radnán" careinsk n'am putut-o avea la indemânä.

De o influened pasivei din partea Maghiarilor. $i a Sa$ilor nicivorbä nu poate fi.

De Slavii de sud am fost influentati, de sigur, cum dovede$techiar numele sdrbätorii Cräciun" i unele datini, ca butuculCrkciunului $. a. Despre colindele Slavilor de sud scrie D-r. Mar-galits Ede Kolindák a Délszlávoknál" in aceea$ revistä etnograficä,anul. 1900. In schimb insä nu se poate ignorà influenta romankasupra Slavilor, cAci toate numirile slave ale colindei sunt din Ca-lendae, cum recunosc marii slavi$ti Miklosich, Tomaschek $i M.Drinov, apoi invatatii germani, ca Grimm $. a.

Poporul nostru prin bunul säu simt a indeplinit procesul deamalgamare a särbätorilor pdgâne solare cu elementele credinteicelei nouä venite din Palestina, a$a cum in secolul al VI ordinäPapa Gregoriu cel Mare (590-604), ca adeck skrbAtorile pägânesä se prefacä in cre$tine. Poporul nostru a tinut ceremoniiletimpul, $i a schimbat obiectul cultului. Se $tie cât de tare tineau§i Românii la cultul extern, la formulele i modalitätile prescrise de

(1) v. Alsofehérvármegye romein népe, néprajzi tanulmdrzy, pag. 231 239.(2) Comunicat binevoitor prin D-r R. Huss, profesor, Bistrita.

www.dacoromanica.ro

20

ceremonial. Ash tare am finut la acele si noi Românii. In modulacesta au rgmas in vigoare ceremoniile religioase din cultul soareluiobisnuite la Anul nou (ce se särbâ. In ultima sAptAmânä a lui De-cenivrie). Colindele noastre sunt perpetuarea acelor cermonii i datini.Nu le-am imprumutat dela alte popoare, ci sunt originale i propriiale noastre, ash. cât, .ce priveste colinda, am putea potrivi cuvintelelui Quintilian (despre satir5) : colinda quidem tota nostra est.

www.dacoromanica.ro

COLINDE

A. Religioase:Nasterea. Botezul Domnului, Dumnezeu pe pämânt. Patima si moartea lui

Isus. Invierea si Inglfarea. Raiul. Petru In raiu. MO. Varie.

1. Seara de ajun.

Asta-i seara de Ajun,Mâne-i ziva de Cräciun,and Dummnezeu s'a näscut$i pämântul 1-a fäcut.

5 . Sus ceriul I-a ridicat,In patru stâlpi I-a räzimat,Patru stâlpi tot de argint ;Mai frumos 1-a 'mPodobitTot cu stele märuntele,

10. Mai pe sus cu mai märele :Soarele cu razele,Luna cu luminele.Intiia razA ce reize,ste?

Säcädate.

Sus la vârful muntilor15. La crucile brazilor ;

A doua raz6 ce räze5te ?Jos la ses, la holde verzi ;A treia raja' ce räze5te?In casä la cest orn bun.

20. Om bun, sä te vese1e5ti,Pe noi sä ne därue5tiC'un colac de grâu curat,Cu vin ro5u strAcurat,Cu doi galbeni române5ti.Gazdo, sä" te vesele5ti !

ii. Sara lui Ajun.Nariantä.)

Azi ii sara lui Ajun,Domnului Doamne !

IVIAine-i ziva de Cräciun,Când Dumnezeu s'a näscut

5. $i pämântul 1-a fäcut,Sus ceriul 1-a ridicat,

Oct. Sumea, student.

Patru stâlpi 1-a räzimat,Patru stâlpi tot de argint ;Mai frurnos I-a 'mpodobit :

10. Tot cu stele märuntele,Mai pe sus cu mai märele :Soarele cu razele,

www.dacoromanica.ro

22

Luna cu luminele.Ant Aia raz5 unde-mi razä ?

15. Sus la vArful muntilor,La crucile brazilor !A doua razA unde-mi razä ?Jos la ses, la holde verzi !A treia razA unde-mi razä ?

20. In casA la cest orn bun !Om bun sd te veselesti,

UrmeazA dialogul :

Oh, iubitii mei crestini,Ce-am auzit in vecini ?CA nu tunardm(1) bine'n'casä$i CrAciun erà pe masä,

5. C'un purcel fript IângA el ;Noi bine cA ne-am cerut,Gazda nu s'o priceput.Al 2-le : Feri, frate, in läturiSA-ti spun si io a'mele sfaturi:

- 10. Io stiu putinä carte,

in. Sara

Sara din ea sarä,Sara lui Ajun,

lNoaptea lui Cräciun,Sfânt fiu s'a näscut

5. Dintr'o Maicä sfAntà.Doi ingeri din ceriuPruncul l-au cerut :«DA-ni-1, MaicA, nouä,Ca sA-1 botezim,

10. SA-1 increstingm ! »

Spini (Tarn. micä.)

(1) =--- Intraräm.

din

Pe noi sä ne däruesti :C-un colac de grAu curat,Cu vin rosu strAcurat :

25 Cu doi galbeni românesti,Gazdd, sä te veselesti !$i de acum, pAnA'n vecie,Dumnii-Voastre bucurie$i nouä de veselie.

30. Amin Doamne, slavá Tie !

Nu minciuni, ca tine, frate ;Ne bat cu usile'n spate,ImpreunA cu tine, frate !1-ul : Eu bine vAd si cred,

15. CA' mi-i frig, de abià te vAd,Dar sd stee punga gata,SA ne dee gazda plata ;$i sA mergem mai in jos,CA ne-steaptä bucuros.

ea(sta) sarà.

Maica li 1-a dat$i 1-au botezatLa rAul IordanPrin sfântul loan.

15. Scump nume i-au pus :Hiristos Isus,Ca sä 'mpärAteasca$i sä stApâneascACeriul si pAmAntul

20. $i pe noi de-a rAndul.

Situ. Simonetti, student

www.dacoromanica.ro

23

nr. Ce sari-i?

Ce sarä-i aceastä sarà?Sara-i mare-alui Ajun,Mane- i ziva lui CrAciun,De-a näscut 5í Fiul-sfânt,

5. Fiul-sfânt pe acest pämântMitutel, Infä5äte1 ;Fa5a-i verde, de mdtasä,Scuticel de bumbäcel,Cârpe-s albe de fuior,

10. Legänel de pältinèl.Ploaia caldd de mi-1 scaldä ;Neaua ninge, nu-1 atinge ;Vint tragäna, de-1 leagäng,Tri zdnioare(1)mi-1 apleaca.

15. Dacd Domnul sfânt nästeà,Mare lucru ce-mi fAcea?Face ceriul 5i pä'rnântul.Face ceriul 'n douä zileSi pämântu 'n alte douä.

20. Intinse ceriul pe pdmânt,Cum 1-intinse, nu ajunse ;Tare Domnul se 'ntristâ,Mâna stângd scuturà,

Cälanul mic.

Tri inele jos picâ,25. Tri Ingeri le ridicâ ;

Tri Ingeri cu tri biciuri (2),La tri cornuri de pamânt,Tot trasnesc 5i tot plesnesc,Sa ridice muntii crunti.

30. Muntii crunti I.5iVài adânci I5i rämâneâ.Intinse ceriu-a doua oard,Cum l'Intinse bin' s'ajunse.Domnul tar' se bucurâ

35. Si ceriul mi-1 däruiàTot cu lunä cu lumind$i soarele cu razale,$i cu stele-5i märuntele,C'o stea mai mare'ntre ele.

40. Din aceea se vedeâ,De pämântul ddruiä.Tot cu frunza i cu$i eu vita vinului,$i cu roada grâului,

45. Cu izvoare curgatoare,Pe pämânt is mergdtoare.

Nic. Georgescu, stud.

iarbä

Y. Sara de arjun.

Asta-i sara de arjwi,De arjund.lui Cräciun.De când Domnul s'a näscutIn ieslele boilor,

5. Din grädele, luminele

(1) = Zdne.(2) I. d. bice.(3) Pociumbi,(4) Faclii.

Din pociunclii (3) flacâi (4).[aprinsä.

Faid albä de mdtasii.Maica fiul si-1 luaraSi se duse, cat se duse,

www.dacoromanica.ro

24

10. $i s'a dat a hodini,La umbra de ploput verde.Plopul umbra' nu-i tinekMaica eäu se odihnià,Pe plopul §i-1 blästema :

15 «Sä fii, ploape, blästematDe mine, de fiul mieu,$i de domnul Dumnezeu.Bata' vântul, ori nu batäFrunza ta sh' se tot batä !»

20, Maica fiul luad$onfaläu.

$i se duse, cât se duse,$i s'a dat a odihniLa umbra de fish' verde.Tisa umbd d-i tined,

25. Maica bini se hodineä,Pe tisä o alduid (1):«Sä fii, tisà, alduitä,De mine de fiul mieu,$i de Domnul Dumnezeu,

30. Barä, vântul, ori nu batäFrunza ta sä nu se batä».

vi. Sara mare.Mare-i sara de-asta' sad,

Domn din ceriu!Ca' s'a nascut fiul sfânt,Mitutel, infäOtel ;Fa§a-i dalbä de mätasä,

5. Scutecel de dujeinel (2),Cap§oarä de pilloard (3).Ploaia caldä de Ini-1 scaldä ;Neaua ninge, de mi-1 unge ;Vântul bate, de-1 adoarme.

10. Trec tri zâne §i-1 d'aplead.Cea maid Sfântd-MärieFiu'n brate si-a luat,Sus la munte si-a plecat.Când fu 'n poala muntelui,

15. Fiu din graiu asà-a gräit«Maico, maico, drägut'

[maico,Pune jos §i hodine0e$i te uità jos la tad,

Voila (Hgära0

(1) Binecuveintd,(2), Catifd, purpura.(3) Val sublire.

20.

25.

20.

35.

I. Copacianu.

De vezi, maico, ce-i ye-[dea-td?»

Ea mai bini 1-3 d'ascultat,Puse jos vi-o hodinit,Jos la tail si-o privit$i nimica n'o väzut,Numai aburi de päinânt ;N'au fost aburi din pAmânt,C'au fost oastea lui Irod,Lui Irodu d'impärat,Foarte ràu s'a supärat,Multi coconi mici s'au täiat,Patruspre[ze]ce mii de prunciDe doi ani in jos mai mici.Tot in sus i-au asvArlit$i 'n sAbii i-au sprijinit,Ca sa.' 'ntâmple Dumnezeu ;Dumnezeu nu s'a 'ntâmplat,C'a fost voia Tatälui$i mai mare a sfântului.

Dictata de Eva Gabor.

www.dacoromanica.ro

25

vir. SaraCe sara e astA-sarA

Domnului Doamne !Da i sara nelscutulni (1),CA s'a näscut un fiu sfAnt,

5. Fiul sfAnt pe acest pAmAnt.In iesle de boi nAschCel ce toate le fäch,Pe paiele grAului,Pe flori dalbe-a fânului,

10. Ce pari is prejur de iesleSunt In pari fáclii aprinse.Ce nuiele-s pintre pari?

Mogos.

Näscutului.Sunt nuiele argintele,Fiu1 sfänt In fäsifele,

15. Scutecas de bumbAcas,Legänas de patinas.Trage-un \rant In deal senin,LeagA fiul cu chilin.Ploaie caldA

20. Fiul scaldä,Neaua ninge,Fiul plAnge,

SA fiti, gazde, sAnAtosigazde, veselosi I

Vas. Trifa.

Null. Ziva

Azi e ziva lui Ajun,Dai Dornnului Doamne (2),Si mAnc-i sfAntul CrAciun,De-a cink si de a sta,

5. De-a cinA si-a se rugA,De-a rugi§i pe tin' Doamne,Ungd rugA i lumin5Lungd, groasA, vederoasADe ververi (3) si-ajunge'nf

[ceriu,10. Cu razele peste ceriu.

Päroseni.

lui Ajun.

Da'o razA unde razA ?RazA'n vArful munfilor.A doua razA unde razà?RazA'n crucea brazilor.

15. D'a tria razA unde razA ?RazA'n poarta acestui domn.Uncle raza se ràzà,Poarta'n dota despicà,Ca sA tune (4) junii buni,

20. Junii buni colindAtori.

Nic. Todoran, student.

Colinda la ue afarà (noaptea).Scoald, scoalà, gazdä bug,

Florile dalbe...Ql nu-i vremea de durmit,

CA-i vremea de 'mpodobit,CA buni oaspeti cA vA vin,

5. Oaspefi buni colindAtori

(1) Nasterii.(2) Dupà fiecare vers.(3) N'am putut aflà insemnarea acestui cuvânt. 13Anuesc cä ar fi dela Veil-

vori, (vilvoare) prin pronunfä forfatä, in grafia rimei. A. V.(4) =-- Intre.

www.dacoromanica.ro

26

Si cu dânsii Dumnezeu!Dumnezeu e mititel,Mititel, Infäsgel :Fasä d'albá de mdtasd

10. $i scutec de duinic (1),Felegioard(2) de puioard (3),Mâna-i dreaptä cruce-aduce

Gledin.

$i cea stângd busuioc :Busuiocul fetelor,

15. Trandafir nevestelor,Grâu revarsä peste masd(4),Sä iasd räul din casd ;Sändtatea lasd'n casä,Boggia pre jur casd I

A. Halwan, student.

x. Colinda ziva la u0.

Noi umblám si colindämPe la usi de mari boieri,$i boierii nu-s acasd,

Cd-s in codri de-a vânare ;5. Vâneazä pe Dumnezeu

Dumnezeu e mititel,Mititel infäsd01 si con-

timid ca cea de noaptea, apoi deschid usa si salutä astfel :«Bunk' vremea, bunä vremea, jupâne gazdä ! Multämim drag

Domnului, c'am putut postl postul Cräciunului cu Dumniavoasträdimpreund !

Observare : Colinzile nrii 1XX din Gledin (Bistrita-Ndsäud) lecântä numai f eciorli satului, cari dupd ce sfârsesc cu colindaalduiesc (ureazá) astfel :

Tot sd te faci cu voia build, jupâne gazdä, pe-o (5) mândrd co-lindä, pe cum si-o putut aduce feciorasii nostri aminte. Tot ce-orfi gresit, Th.' bine si iartd, ca o gaza a noasträ inteleaptä, 6 abiàte vor gres1 rdufile (6) peste an.

xi. Dimineata de CrAciun.

Dimineata de CrdciunNdscutu-mi-a un domn tindr,Domn tinár ca Dumnezeu,

Tinerel si fragetel (7)5. Si mi-si face-un scuticel,

Scuticel de bumbdcel,

(1) = Purfiurd.(2) -'=-- Deminutiv din: feregea, manta.(3) =--- V& sub/ire de fachiol.(4) E Obiceiu sä verse grâu peste masa gazdei.(5) =._.- Pentru.(6) -.=_.- Relele.(7) =-- Fraged, deminut.

www.dacoromanica.ro

27

Fa,se dalbä de mAtasä,Negrior (1) de pältior.Vântul tragänä,

10. De mi-1 leagänä,Si mi-si ploug ploaie caldà,Ploaie calda de mi-1 scaldd,$i ninge, de mi-1

[d'unge.Vânt leagänul trägänä,

15. Domnul tare cä crqteà,Lucru mare cA-mi fäcea :

Cib.

Scoalà,

Sus te scoalä, gazdà bung,De scoalà i slujnicile,S'ai mature curtileCu vârful cositelor,

5. Cu calcaiul cismelor,$i gunoiul sus sd-1 ièe,In poala sugnei (2) elei verdela te scoa15, gazdä bunä,De scoalä i slugile,

10. Sd 'ntinda plugurile,Sà aram, sà sämänám,Grau row sa rävärsám.Am arat sämänat,

Uroiul skuesc.

xm. De

$i te scoa1ä, cest domn[bun,

Leru-mi da, Leru-mi da !

(1) Probabil: legänior.(2) Sugna i sucnd =-- fustä.(3) Observatä, aflatà.

Fäch ceriul si pämântul.Fäcù ceriu 'n cloud zile,$i pämântu 'n noua zile.

20. Tinse ceriul pe pämânt,Cumu-1 tinse, nu-1 cuprinse.Domnul tare se 'ntrista.$i din graiu a$A grdià :Oi ! Harhanghel Mihailä,

25, Bagä mama 'n buzunar$i scoate-un biciu

[de foc I

(necompletatd.)Ar. Costea, student.

gazdä burCa".

Grau row am rävärsat.15. La capul pamantului

Este-o rece fântânitäDe Dumnezeu d'oblicitä (3).Dumnezeu s'a scobortt,Apa rece a beut,

20. Mär de aur a mâncat,Roadá 'n grae lásat,Roadä 'n grae pânä 'n brae,$i 'n säcäri pand 'n brätäri,$i 'n ovese cat de dese,

25. $i 'n alace cum s'or face !

P. Balms.

sculare.

Scoald $i pe fetii läi,Fetii ti i fetele.

www.dacoromanica.ro

28

5. Fete mari lumini s'aprindA,Feciori mari porti sa

fdeschidA,SA porneascA plugurile,La arat, la sAmAnat ;

Spring.

SA rAstoarne rozor galben.10. FacA-mi fetii vi-o fântânä,

SA scoboare DumnezeuCu lumini si cu prescuriSi cu dalbe 'nchinAciuni.

Nic. Pafia, scrisä de Em. Colbazi, student.

xiv. Sculati,

Sculati, sculati, mari boieri,Florile dalbe,

De vedeti lumina' 'n ceriu,Cum räsare, ca si-un soare ;

5, Dar nu-i soale rásarit,CA-i chilie de argint,Chilie intunecoasd,Pe din lontru-i cu mAtasà.Colo, col' spre risärit

10. In chilia de argintNouA popi, nouA dieciSi pe a-Ma patrierci (1).

M.-Decea.

XV.

mari boieri.

StrigA popa 51 mai mare :«Iesi, mAi diece, afarà,

15. De di 'n toacA de trei ori$i crcipte#e (2) clopot mic !»Colo, col' spre rAsAritEste-un mär mândru 'nflorit,Da la umbra márului

20. E fluta Domnului,Scoli, flu% de 'mpdrat,Cä de când ai adurtnit,Florile s'au vestezit -Otrava te-o otravit !

Sculati, boieri.(Variantä.)

Sculati, sculati, boieri mari,Sculati voi, Romani plugari,VA sculati si slugile,SA 'ntindA plugurile,

5. SA mergem la samAnat ;SA. arAm, sA sAmAnAm,Brazda neagrä sA 'nturnAm.In capul pAmântuluiEste o rece fântânitä.

Oräsia de Mur.

(1) --. Patriarhi.(2) =.-. Clatin, cleitesc, miqc abid.

Em. Pop.

10. Da Dumnezeu ca si-un sfântS'a coborit pe pAmänt,ApA rece a beutMAru rosu a mâncat,La grâe roadd le-a dat.

15. Tot prin grail, pâtirn brat',Pin sacari pAn' susuori,Pin ovese, cel' mai dese,Pin alace,acum se face.

Liv. Anghel, student.

www.dacoromanica.ro

29

Sculati, sculati.

Sculati, sculati, mari boieri,CA nu-i vremea de-a dormi,

vremea de-a 'mpodobl ;Cà nici noi n'am mai durmit

5. De-a sail, de-alaltäDin sara AjunuluiSpre ziva Cräciunului,Si-am plecat la colindat$i pe Domnu1.1-am aflat.

10. Venl doamna cestor curti$i din graiu a§a gal :«Ce stati, cete de feciori,

Cugir.

Prea de noapte-ati mane-¡cat (1),.

Cä nici domnul nu-i sculat,15. Cä el, de s'a pomenì (2),

El frumos v'a därui :C'un colac de gran curat,Cu ferdela (3) masurat,Oun pahar de vin curat,

20.. Cu feria rnasurat.la, säriti in cea grädina$i va luati flori in mina_$i veniti tot raurind$i pe Domnul laudand !».

xvii. He, CrAciune.

He, Cräciune, he, stäpane.Asta-i sara lui Cräciun,Lui Cräciun, boieriu batran.Mânä sluga cea mai mare

5. Sa de la boi de mancare ;Vint-a'n cash',Spus-a'n masä :

«He, Cräciune, he stapane,Nu ma pot apropià

10. De mugitul boilor,De svonul albinelor !»

Mara sluga cea mai mica,Ca sa vaciä$i sa creadä.

Ciufud II. Blaj).

(1) --= Ati pornit.(2) Degefità.

15.

20.

25.

Ion Munteanu.

Vint-a'n casa,Spus-a'n masa :

«Craciuneasä, steipaneaseirIn coarnele la doi boiArdu-mi doi luceferei ;Dar nu-s doi luceferei,Cä-s doi fratiori de-ai miei ;.$i'nainte, la zäbreleArdu-mi douä luminele ;Dar nu-s douà luminele,Ca-s douä surori de-a' meleHei, Cráciune, hei stäpaneDe tri ani i jumätateTe-am slujit in direptate !»-

Q. A. Viciu, student.

www.dacoromanica.ro

30

Dimineafa lui

Bung- i draga dimineata,Dornnului Doamne,

Dimineata lui Craciun,Lui Cräciun celui batrin !

5. Cel d'om pe-afara se primbla,Dintr'o curte'n alta carte.Când fu la a treia carte,Väzir Domnul scoborindTot pe scari de luminari,

10, Pe scard dalba de cearä.Curse'n cash'Spuse'n masa«Fii vesela, jupâneasa,Ca ne vine-un Domn la

[casä !»15. Cuvântul nu fu sfarsit,

Domnul din ceriu a sosit.«Buuu-i prânzul, jupâ-

[neasa !»«Dacd-i bun, hai, sa-I prân-

[zim !»

Mogo.

xix. ZoriZori albe s'au revärsat

(bis),Cocos- galbin s'a cântat ;Dupa zori zitiä se face,Dupa zi soare räsare,

5. Ràsii, soare, cu tri raid !Intâia raza ce razä-re ?Sus In naltul ceriului,De-a direapta Tatalui.

(1) = Vig =val.(2) =-- Porfird purpir catifed.(3) = Croitor.(4) Croeascit.

CrAciun.

«N'am venit ca sa prânzesc,20. Nice ca sa odihnesc,

C'am venit ca sa intrebDe cel jig (1) de du,sulnic (2)Ce sta'n culme necroit.Nu. i seibeia (3), sa-1 saba-

[easä (4),sa-I cro-[easca. !»

de toate.când mi le-ai

[dat ?Când mai mic m'ai botezat,Mai mare m'ai cununat.

30, Rare-ori la zile mari,La sfintele dumineci,La dalbele biserici,Tot cu sfinte prescurele5i cu dalbe luminele !»

35. SA fiti, gazde sänätosi,5i Ina gazde, veselosi !

25. Nid l. foarfeci ca

«Ba, de-acele sunt5tii, Doamne,

Vas. Trifa.

albe.A doua raza ce Iraza-re ?

10. Jos In sesul câmpului,In coarnele plugului,In spicele grâului.A treia razd ce raza-re?Sus In vârful muntilor

15. La sälasul sterpelor,In staulul mioarelor,

www.dacoromanica.ro

31

In mijlocul mieilor,In coadele strungilor.Gazdo, sä te veselesti

20. Si la multi ani sA träesti,

Observare. AceastA colindA sein zori de zi.

Comunic.

SA träesti, sA dobândestiTot binele ce-1 doresti,$i binele cel mai mare,Care sfArsit nu mai are !

cântä in ziva de CrAciun dimineata

xx. Azi e ziva

Azi e ziva de Crkiun,llomnului domn din ceriu!

De când Domnul s'a nAscutSi ISAmântul 1-a fäcut$i ceriul 1-a ridicat

2. Pe tri stAlpii de d'argint$i frumos I-a 'mpodobitTot cu stele märuntele$i cu luna cu lumina,Soarele cu razele.

Märgineni (Fägära).

xxI. Vestea

0, ce veste minunatáIn Vifleim ni s'aratd :C'a näscut din Duhul sfânt

Ver gura curatA ! ibis'.5. CA la Vifleim Maria

SávArsind calAtoria,Intr'un mic sdlas,Lâng'acel oras,

A näscut pe Hristos.10. Pe fiul cel din vecie,

Ce I-a trimes TatAl mie,SA se nascA si sA creascä

SA ne mântueascA.

E. Dobrota.

de Cräciun.

10. RazA-mi, Doamne, unde-si[razA,

Raz6-'n cruce de fereastA,Inträ Dumnezeu in casA,DupA mas5 grail rAvarsA,Sä fii, gazdä, sAnätoasA,

15. SA ne primesti bucuroasáC'un colac de grail curat,C'o ferie de vinars !

Ent. Pandrect.

minunatä.

PAstorii väzurd'n zare15. Din ceriu o lumina' mare,

Ei ti fluerà, inerii cântà,Cu totii se bucurä.

DupA o stea luminoasä,Dintre altele aleasà,

20. Trei crai dupA ea mergeau,Daruri aduceau.

Veniti si noi credinciosii,SA cântäm cu cuviosii$i in genunchi sä cAdem

25. Lui sA-i-ne inchinAm !

isläsä'ud. ...lef. Damian.

www.dacoromanica.ro

32

xxir. Mesia sosit In lume.

Azi în lume ne-a sositMesia cel prea dorit,Din fecioarä s'a näscut$i cu lapte-a fost crescut ;

Säliste.

5. In scutece Infäsat$i in brate-a fost purtat ;In chip de om a venit$i pe noi ne-a mántuit.

Comunic. de Const. Papa, student.

Patru pästori.

Patru pdstori se 'ntAlniräLilioarä trandafir !

$i asà se sfAtuirä :«Haideti fratilor, sä mer-

[gem,5. Flori frumoase sá culegem

$i sä facem cununitä,Cununitä tot cu vitá,

Surduc.

$i s'o ducem lui HristosSA ne fie de folos ;

10. Cä Hristos n'a vrut sà nascàIn palutei(1) iinpäräteascA,Ci 'n ieslea dobitoceascA,Ca pe om sà-1 mâniueascd.Din robia strAmosascä !»

xxiv. Cununä lui Hristos.(Variantä la: ,Patru pastori".)

Haidati, fratilor, sA mergern,Raza soarelui, sora soa-

[relui!Pe est' raturi (2) veseloase,SA culegem flori frumoase,

5. SA 'mpletim si noi cununA,

Jara:

Al. Pegean.

$i noi cu a noasträ mânä,S'o trimetem la HristosIn orasul eel frumos,Unde Hristos locueste

10. $i pe toti ne stäpâneste.

Mile. Pop, clasa II, B.

xxv. Na§terea Domnului.

Coborit-a, coborit,Florile dalbe,

Tri ingeri pe-acest pämânt,La pästori a säluit (3),

(1) = Palat.(2) = Lund.(3) A tras in gazda.

5. PAstoriul da a'ntrenDe fecioara Maria.Tot umblä din casä'n casa$i nhne nu vrea s'o lasä

www.dacoromanica.ro

33

Rana J9i, de catre sara,10. 'Nteo poiatã (1) se asezarA,

Acolo pe fan uscat,

Ceanul dewrt.

Multi imitä :

Puicä neagrä baga'n sac,Scoalä, gazdä, clä colac ;Ca colac de nu ni-i da,

(Ceanul de§. Aceea).

xxvi. Naterea

De candu-i ceriul$i cu pämantulN'a nascut din fag,SA fie curatA ;

5. Numai PrecistaFäch aceasta :Nasch pe Hristos

Cfáciunelul de sus. (Tarnava in.).

$i-a näscut mare Imparat.Da, zo, nume cum i-au pus ?Pusu-i-au aDomnul de sus».

Marifca Peitean.

La fereasträ nu ti-om sta,5. Ca ni-i scurtä bond* (2)

$i mä tern c'om Ingheta.

din fecioarà.

Lurnii de folos.Trei crai dela rasärit

10. In Viflaim au venitCu daruri gatite,Lui Hristos numite.Darul cel de-atunciaSA fie pe-aicia !

xxvii, La chilie de tamâie.

La chilie de tamale,Sacle-mi sor' Santä-MärieCu soru-sa Solomie.Sor' din graiu da si-o gait :

5. Soro, soro Solomie, qCe lucru poate sa fie,De bärbat nu mi-am d'avut,$i tärhoasa (3) m'am gäsit?

Nu gandi, soro, nimica,10. Ca-i naste pe Dumnezeu !

I. Pop, student.

Preumblä 'n jos, preum-[blä'n sus,

Se luara, se duserä,Sub dumbrava plopilor.Se puse sä hodineasca ;

15. Nu se putu hodinlDe juluitul (4) frunzelor.Ea din greu i-o blestemat :

Plopi-rni, plopi-mi, dragjfde plopi,

(1) ..-- Staxd, grajd.(2) -- Cojocel.(3) --.-- Grea, Ingrecatà.(4) --:--- Vuietul, freametul.

Walt, Colinde din Ardeal. X

www.dacoromanica.ro

Frunza voastra stare n'aibd,20. Pânä calea nu mi-ti trece !

Se luarg, se dusergD'1n turitea (1) oilor.Se puse sà hodineascd ;Nu se putù hodini

25. De rutnegul (2) oilor.Ea din greu le-o blestemat :

Oi-mi, oi-mi, dragi de[oi-mi,

Gura voastrd stare n'aibd,PAM calea nu mi-ti trece !

30. Se luard se duserd

Agristeu.

34

In ieslele boilor,Se puse sä hodineascd.Boii 'ncep a pufgì,Ea mai bini se hodini,

35. $i-a näscut pe Dumnezeu.Mititel infgsitel,Scuticel de dorjeinel (3),Panzgtori de flori de mär,Fasa-i dalbd de mdtasd.

40. Din grädèle flori cresteg,Din pociumbi Mclii arded.Noi d'umbldm colindäm,Frumos gazdii i-o 'nchinärn !

Luceafär galbin.

Aler, luceafgr galbin,Ho-Leru-leo, sfânt Doamne-

[leo, (4)Ce te 'nvârti si ce te 'ntorciCa 'n chipu lui Dumnezeu ?

5. Nu-mi esti fiu lui Dumnezeu !Da mi-s nepotelul tau,Da-mi fa' bine, atâta bine,De te abate pe la mine,Sà facem o cununitd,

10. Cununitä din flori sfinte.Sà umbldm, sà 'ncunjurgmDa de Domnu sd ne-afldm.$i-am umblat si-am cunjurat

ifisca.

15.

20.

25.

(1) Se zice si locul unde pasc oile;(2) Rumegatul.(3) Din arh. uqinic= catifek purpurl

Intelegind vorba, au pocit-o.(4) Dupd fiecare vers.(5) = Panza de infasat.(6) ---- Fdclii.

Ioan Vida, cantor.

$i de Domnul am d'aflatIn iesle de boi culcat,Mititel, Infr setel,Scuticel de bumbAcel,Fa,5e (5) dalbd de mdtasa.Unde Domnul se ndsteâ,Pe sub boi roua caded,Pintre boi fläcdi (6) ardeg$i din coarne luminèle,Luming lumea cu ele.Gazdo, sd te veselesti,$i la multi ani sd trdesti.VA' cântdm, và colindarn,Voud, gazdo, v'o 'nchinäm

Martin Bralu.

y. al meu, Glosar, tuliste,

In alte colinde gäsim : dujanel, ne-

www.dacoromanica.ro

Zori-mi, zori,

De ce nu zoritiMai de dimineatd,

5. Poate nu puteti,Ca 'n ielea diminetii ;

Boutarul de jos.

35

xxix. Zori. (1)

Poate n'auzisiOn cocos dei(=-- de cei)gai (2)Din mijloc de raiu

10. Cà el mi se 'ntoarceCa puiu 'n ghioaceDe jelea lu Moise...Comunic. Crimpian, student.

xxx. Zori de zori.

Fa'-te vesel, domnu-i bun,Cd v4 vinu junii buni,Junii buni colindktori,D'uspäcioii lui Crkiun,

5. Lui Crkiun älui biltrân,Da-leo dânsu (3) 'fick-i cu ei,Dale' dânsu-i limbracatIn vesmântu-i mohoritLungu-i, lat prejur pärnânt.,

10. Pe la poale-i poleirit,Pe de margini mkgärit ;Imprejur de mânecèleLuce stele maruntele ;Intre doi umeri d'ai lui

15. Luce-mi doi luceferei ;Da din fatä si din dos,Da din fatä ce-i mai luce ?Luce soare cu razale ;Dar din dosu ce-i mai luce?

20. Luce-i luna cu lumina.Cest domn bun ask grkià :

Veniti voi, junii buni,\iliiiiai catelin, (4)Ca soarele prin senin,

25. $i skiti In cea grädinä,Cä'n si-o stupina',$i 'n stupind-i o fântâna,Da 'n fântâna-i apa link.Apà 'n vedre yeti luk,

30. Rupe-un fir de trandafir$i-un strop5or (5) de busuioc5i-mi viniti voi, junii buni,Rourând i prefureind, (6)Ca vara rnai greu plouând.

35. Ca mi-s sfintif adurmiti$i sfintii s'or desteptâ,Portile vor descuik ;Jupânese mese-o'-'ntinde,Fete mari fklii o[r]-aprinde,

40. Gazda 'n casa ne-a primi,Cu bun dar ne-a ddrul :Cu colac de grâu curat

(1) = Samanä mai mult a bocet.(2) = Lezyu.(3) Creiciun.(4) = incet ; se zice In popor ceitinel; de aici(5) = Putin, un strop.(6) = Prouránd, din plour.

catelin!

www.dacoromanica.ro

36

C'o spatd de goghinat (1),C'o ferie rasa (2) 'n masä,

Cetea.

45. i cu taler unguresc,Frumos daru-i boieresc !

xxxi. FA-te vesel.

(Variantä la azori de zori».)

FA-te vesel, domnu bun,Domnului bun !

CA ne vin da'junii buni,Junii buni, colinddtori,D'uspiiciorii (3) lui Cräciun,

5. Lui Cráciun Alui bAtrân,In vestmântu mohorit,Lung-mi-i, largul In pAmânt.Pe la poale-i polijit, (4)Pe de margini märgärit,

10. Jur prejur de mâneceleLucesc stele märuntele ;Intre doi umeri ai luiLucesc doi lace f erai (5),Dar din fatd si din dos,

15. Dar din fatä ce-mi luciarä?Luciä soaie cu cäldurä.Dar 'din dos ce mai lueià?Luciä luna cu lumina.Junii buni asâ. gräiâ-rä :

20. $i-am venit noi, junii buni,Junii buni, colindätori,Noaptea pe la cântätori,

Cornel Deïrdinu,s, st.

$i-am venit noic &din (6)Ca soarele p'in senin !»

25. Cesti domni buni asâ[grAirä:

Domnului bun !Ia, säriti in cea grädinä,Cä'n grádinä-i si-o stupinä,In stupinä fântand,In fântânä-i apA linä.

30. Apä'n vedre veti luà,Rupe-un fir de trandafirSi-un strapsor(7) de busuioc$i veniti voi lin mai lin,Rând în rând sa ploae Zn

[rand (8)35. Ca vara mai greu ploánl,

CA mi-s sfintii adurmiti$i sfintii s'or desteptare.Sfintii porti ne vor deschide,Jupâne mese-'or intinde,

40. Fete mari fAclii aprinde,Gazda 'n casä ne-a primi,Cu bun dar ne-a därul :

(1) Gothic, purcel.(2) = Plinä, ca banita plinä rasä.(3) Uspäcioriil= oaspetii.(4) Poate pokirit (v. col. precedentl.)(5)==demin. din luceafär.(6) = Lin, usor, incet.(7) = Steilpipr, prin metatezä i rotacizrn.(8) Doarà: prourând (?)

www.dacoromanica.ro

37

C'un colac de grâu curat,C'o spatä de godinat (1)

45. C'o ferie (2) rasä 'n masa

Cetea.

Si cu doi tri d'argintei.Rärnâi, gazdä, sängtoasä.Cu colinda veseloasä !

Vesel, domn bun!

Vesel, vesel, domnu bun,Domnul, da D-lui Doamne(3)!Cum sä nu ne veselim,Când i nouä cà ne vin

5 Veseli, buni colinddtori?Dar cu dânsii cine vine?

M. Decea.

Zori

Doamne, Isuse Hristoase,Domnului Domnu!

Tu esti nou'd zori frumoase.Dela ceriu te-ai pogorît,Dela Tatal ai venit.

5. Dumnezeu, Teal ceresc,Postä sfânta a trimesPe Arhanghel MihailLa o sfântä fecioritd (5),

10. Sfânt lams i-a fost gatitet,Pe cum a lost prorocitei (6)

Posaga de sus. (T.-Aries.)

I. Frtincu, student.

Vine-un drag de DumnezeuSa-si märite, sd-si Insoare

Mai departePrin olate (4)

6. Mai aproape prin vecini,Prin vecinii buni crestini.

Em. Poi, student.

frumoase.

Cei proroci mai de demultPentru tine, Mos Adame,Raba' Domnu cuie 'n palme.

15. Pentru-a noastra mântuireRabdä Domnul rästignire.Cä ne-a scos 'dela pieire$i ne-a dus la mântuire.$i de-acum pând 'n vecie

20, Mila Domnului sä fie,Tuturor de bucurie$i nouä de veselie.

G. Boldea, student.

(1) =Godac, fiurcel.(2) Ferievadret.(3) Dupl fiecare vers.(4) Olatc7, pl. olate §i otaturY, se zice i olete (v. al meu Glosar, sub

voc.) vorbà invechitä, o gäsim in Cronica lui Sincai toate -edificiile din ju-rul casei.

(5) Ca Românii istrieni: feciorit, copilitä.(6) .= Prorociserd.

www.dacoromanica.ro

38

xxxiv. Mândru-i ceriul!

De când Domnul s'a nä-[scut

$i pámântul s'a fäcut,$i ceriul s'a ridicatPe patru stâlpi de d'argint,

5. Mândru-i ceriu 'mpodobitTot cu stele märuntele$i cu luna pintre ele.

Refren : dupä fiecare vers :13]4.

10.

15.

«Dom

xxxv. Mär si20.

25.

30.

35.

La cea mäsurd rotundä,Cu tinte galbini bätutà

Este-un mär$i este-un

5. Face mere rosioareCu frunzute rumegioare (1).Nu stiu, cin' s'a 'ncumetat,De merele le-a mâncat$i frunza o-a rumegat.

10. La trupina märuluiEste-un pat albut de brad,Da In pat cine-i culcat?Da, zäu, Domnul tinerel,Tinerel si 'nfäsätel,

15. In fase dalbe de mätasäDela doamna preuteasä,Cu cide (2) de bumbac,Cu tri pene'n comänac,Cu tri pene din tri tgri,

Fi1pis. mic.

(1) Cam rumene.(2) = Chichie (tichle)=.-saficd,(3) Pronuntd vulg.-=vinului.(4) = Balcon, pridvor.

In mijlocul ceriuluiScrisä-i mâna Domnului ;In cea dreaptä si-o gäleatä.Da 'n gäleatd ce mai este?Busuiocul fetelor,Trandafir nevestelor,Märu rosu junilor,Si crucea bätrânilor !

nului Doamne-o !»

Colect. A. V.

pär.

Din tri tári dela tri domni :Una-i raza soarelui,Una-i spicul grâuluiSi-una-i floarea jinului (3).Strigá popa cel bätrAnLa diacul cel mai mic :

afarä, mai diece !El afarä si-a

Clopotul 1-a tingänitDe tlirnat (4) 1-a räzärnat,'N casä bunä veste-a dat :

vin colindätori,Noaptea, pe la cântätori.

Treceti, voi juni, i sedeti!Noi n'am venit sä sedem,C'am venit c'am auzit,Cá s'a näscut Domnul

[sfântl

Jon Drecleian, student.

www.dacoromanica.ro

39

xxxvi. Scarà de argint.

De când Domnul s'a näscut$i pdmântul 1-a fäcut,Ceriu'n sus I-a ridicat$i bine 1-a räzärnat

5. Cu tri stalpuri de argint$i frumos 1-o 'mpodobit :Tot cu stele märuntele$i cu luna cu lurnina,

Ciunga.

Soarele cu razele.10-. Soare, soare uncle raza ?

Raza'n vârful muntelui,La crucile bradului.Este-o scarà de argint,Se coboarä Domnul sfânt ;

15. Se coboarà-arareoriLa sfintele särbatori.

Ios. Bogdan, student.

Mâne la prânz.

Cand o fi mane la prânz,Asteptam pe Dumnezeu,Sd-1 pránzim, sä-1 ospätäm$i pe Domnul sä-1 petrecem

5. Pan' la poarta raiului,Refren : Domnului Doamne !

Sallee), [1. Blaj ].

Ra'n' la poala cerului,Unde-s pomii Infloriti,PicA toamna de roditi,De roditi, de grämäditi.

MIMI. In sesul cel frumos.

Colo'n josu, mai in jos,Florile dalbe !

Colo'n sesul cel frumosEste-o dalbA mânästire

5. Cu altareSus pe mare.

Slujba sfântäCine-o cântä ?Cânt-o, cântd

Ciunga.

G. Boldea.

10. Ma ica-sfântd$i cu nouà- popi bätrâni$i cu nouä iconari.Iconariul cel mai micEl in toacA si-a bätut

15. De cu sarä'n vecernie,Ivi iez de noapte itru (1) sfânt,$i de prânz in liturghieZori de zi evanghelie !

(1) = nuinecalul, ufrenia, slay. utro =dimineatä.

Jos. Nicoard, student.

www.dacoromanica.ro

40

xxxix. Blestem si

Pleacä Maica Domnului,Domnului Doamne,

SA mili nasca fiul sfânt ,Fiul sfânt pe acest pämânt,Sub creangä de plopuli

[verde.5. Ploape, ploape, nalte

[ploape,Ian apleacd-ti cloambele (1),Sä mi-ti nascä fiul sfânt,Fiul sfänt pe acest pämânt !

Plopul, dacl-mi d'auziä,10. Tot mai tare fâlfilià,

Maica prinde a-1 blestemà :Fire-ai, ploape, blestemat

De mine, de Dumnezeu,Mai tare de fiul mieu ;

15. Batä vântul, ori nu batä,Frunza ta sä se tot sbatäl

Mund grele mi-o d'ajun-[geà

$i se da-rä, i-mi plecâ-rdPe acest plaiu, picior de raiu.

20. Când fu la mijloc de plaiu,La grajdurile cailor,Gill Maica PrecestaDin paiele gräului,Din florile fânului

25. Stati voi, cai, de a roa-/ derea,

Sd mi-ti nascä fiul sfânt,Fiul sfânt pe acest pämânt !

Caii dacd-mi d'auziau,Mai tare imi rontiiiau (2)

30. Maica-sfântä-i blestemâ

(1) =Crengile.(2) = Rodeau, rontaian.

binecuvântare.

$i din graiu a0 grilià :Fire-ati voi, cai, bleste-

[mati,De mine, de dumnezeu,Mai tare de fiul meu ;

35. $i voi, cai, sä n'aveti satNuma'n noaptea de Ispas,5i-atuncia numai un ceas !

Munci grele mi-o d'ajun-[gea,

Si se dal-A i plecarä40. P'acest plaiu, picior de raiu,

Când fu la mijloc de plaiu,Sub creanga de tisd verde,Maica sfântä se oprià,Cäträ tisa"-a0 gräiâ :

45. Tisä, tisä, creangä verde,Ian apleacä-ti cloambele,Sä mi-ti lined fiiul-sfânt,Fiul-sfânt pe acest pämânt !

Tisa, daca-mi d'auzià,50. Cloambele mi le-apleca,

Maica prinde-a se rugä :Fire-ai tisä, alduità

$i in veci blagoslovitäDe mine, de Dumnezeu,

55. Mai tare de fiul meu !Munci grele mi-o d'ajun-

[gek$i se dare i-mi plecareP'acest plaiit, picior de raiu,La grajdurile boilor.

60. Gräl Maica PrecestaDin paiele grâului,Din florile fânului :

www.dacoromanica.ro

41

Stag voi, boi, de-a roa-Merea,

Sä mi-ti nascd fiul-sfant,65. Fiul sfânt pe acest pärnânt !

Boii, dacä-o auzid,Cu rumegatul stäta,Jos la iesle se plecarä$i suflard de ajutarä ;

70. $i-aburird, de 'ncalzirä,

T. Hafeg. .CantatA de Dan

XL. BlAstemul

Primbld-mi-se, Doame,[primbld

D'aleo, maica DomnuluiC'un fiu micutel in bratd,Cu cosita despletitä,

5. Peste fiu mic slob ozitä.Maica-mi dede a plecaCam pe plaiu, picior de raiu.Puse jos sd TiodineascaSub tufa de ploput verde.

10. Ploput verde, dacd-o vede,Cu cleoambele-o sbiciuiä,limbed' bunà nu-i faced.Maica-mi dede-a blästdmA :

Fire-ai ploput blästämat15. De mine, de fiul mieu

$i de dragul Dumnezeu.Batd vântul, fie cet, (2)Frunza ta 'n loc sä nu stee !

Maica-mi dede- a pustini(3)20. Cam pe plaiu, picior de raiu ;

'Clopotiva, f. (Hafeg.)

(1) Alduia --= binecuvântà.(2) Liniste(3) Pribegi.

Maica-sfântd-i alduiâ (1)$i din graiu aà grdià :

Fire-ati voi, boi, alduiti$i in veci blagosloviti,

75. De mine, de Dumnezeu,Mai tare de fiul meu.$i voi, boi, sä aveti sat,De trei ori pe zi mâncäri$i de doua adäpäri !

Rica, scrisa de Marian Hica, student.

Maicei Domnului.

25

30.

35.

40.

Da and ea cd-mi ajungeàLa mijlocul plaiului,La fântâna raiului,Puse jos, sä hodineascaSub tufa de tisä verde.Tisa verde, dacd-o vede,Cu cloambele-o cuprindeà,Umbrd bund fäceà.Maica-mi dede-a aldul :

Fire-ai, tisd, alduitäDe mine, de fiul mieu,$i de dragul Dumnezeu :Fie yard, fie iarndFrunza ta verde sa stè !

Maica-mi dede d'a plecàCam pe plaiu, picior de raiu.Dacä ea cä-si ajungeàLa vârvutu plaiului,Gäsi fiul botezatTot de Ion Sântionu$i de Pavel Apostolu.

A. lonas.

www.dacoromanica.ro

42

xim. Blestemul Maicei Sfinte.(Variantà.)

Maica-stantA s'a pornitCu pAr galben despletitLa plop verde si 'nfrunzit.Maica-sfantA asà-a graft :

5. Stai tu, plop, de hobo-[nit (1),

SA se nasca fiul-sfant !Plop n'a stat de hobonit,

Nu s'a näscut fiul sfAnt,Maica-sfântä asa-a grAit :

10. Fire-al tu, plop, blAstAmat,De mini si de Dumnezeu,Mai tare de fiul mieu !

Maica-sfantä s'a pornit

eusa. .ofron Moldovan.

Cu Or galben despletit15. La teiu verde infrunzit.

Maica-sfântä asà-a grail :Stai tu, teiu, de hobonit,

SA se nascA fiul sMnt !Teiu-a stat de hobonit

20. $i s'a nAscut flu! dintMaica-sfantá ask-a graft :

Fireai tu, teiu, fericit,De mine si de Dumnezeu,Mai tare de fiul meu :

25. SA se facA cruci din tineLa toate bisericileSA se'nchine noroadele !

Comunicat de Emil Precap, student.

XLII. Maica Sfântä.

Scob orit- a, scob orit,Florile dalbe,

Maica-sfantà pe pdmant,Ca sa." nascA fiul-sfant.Se luarA, se duserA

5. Chiar In curtea lui CrAciun.Ce sA mä fac eu,CrAciune,

Grele munci CA m'au ajuns !Du-te 'n ieslea cailor !

Se luarä, se duserä10. Tocma 'n ieslea cailor.

Stati voi, cai, de-a roa-[derea!

Cai n'o stat de-a roaderea,Maica-sfantA-i blAstana :

Fire-ati voi, cai,blästAmati,

(1) = Legdnat.

15. De mine, de Dumnezeu$i de cel fiut al meu.Voi sal nu VA sAturati,Nunia'n ziva de Ispas,5i-atuncia numai un cias !

20. Se luarä, se duserAlar 'n curtea lui Craciun :

Ce sä mA fac eu,CrAciune,Girdle munci, cä m'au ajtms !

Du-te'n ieslea boilor !25. Se luarA, se dusera

Tocma'n ieslea boilor :Stati voi, boi, de-a ru-

[mega !Boii-au stat de a rumega,

Maica-sfanta atunci na'stea,

www.dacoromanica.ro

43

30. Boii suflâ de 'ncälzià.Maica-sfântA-i alduià :

Fire-ati voi, boi, alduiti,$i In veci blagoslovitiDe mine, de Dumnezeu,

35. $i de äst' fiat al meu.Cu voi sA se folosascA,

Ibänesti.

Cu voi sä se häräneascgTofi Rumânii, toti cr2stinii.$i pe voi sä vä sloboazA

40 'N toatä ziva la amiazä,S5 vA rupeti colti de iarbä,SA va' udati buzele,Buzele cu apele !

D. Farca, student.

Maica Sfânta.(Variantä.)

Cam spre ziva de CräciunMaica-sfântä se duceà,Plaiu de munte-o 'ndireptàLa iesclia (1) cailor.

5. Maica-sfântä asà ziceA :Stati voi, cai, de-a sdron-

[fella (2)Pn s'a nte fiul-sfant,Fiul-sfânt pe acest pämânt !

Cai de samä nu-si10. Maica-sfântà-i blästätnA :

Fire-ati voi, cai, blästä-fmati

De mine, de fiul sfânt,Car' s'a näscut pe pämânt !$i voi, cai, sA n'aveti sat,

15. Numa-'n ziva de Ispas,$i-atuncia numa un cias !

Maica-sfântä se duceâ,.Plaiu de munte-o 4ndireptàLa iesclia boilor.

20. Maica sfântä aà ziceä:Stati voi, boi, de a ru-

[megi,

(1) = leslea.(2) = Ronfäl.

Pan s'o na0e fiul sfânt,Fiul-sfânt pe acest pätnânt !

Bol de samä c4-qi bägâ,25. Maica-sfântä-i

Fire-ati voi, boi, alduitiDe mine, de fiul sfânt,Car' s'a näscut pe pämânt:Toatä ziva sA arati

30. Nemâncati, neadApati !Maica-sfânta' se duceâ,

Plaiu de munte o 'ndireptà,La umbruta plopului.Maica-sfântä aà ziceà :

35. StAi tu, ploape, de-a te[bate,

Pân' e naste fiul-sfânt,Fiul sfânt pe-acest pämânt !

Plop de sarnä nu-siMaica-sfântà-I blästemA :

40. Tu, ploape, sä te tot bati$i de boare si de soare,Mai mult noaptea pe rä-

[coare

www.dacoromanica.ro

44

Maica-sfAntá se duceA,Plaiu de munte-o 'ndireptA,

45. La umbra de Usk' verde.Maica-sfAntA-asä ziceä

St Ai tu, tisd, de a cldtl!Tisa 'n samA cA-si bAgi,

Cetea.

xLnr. Maica

Colo 'n dealu, dupä dealu,Este-o dalbá mänästire ;In mänästire cine sede ?$ede maica Iuminatä,

5. C'un fiut micut î brate.Fiul plânge, nu mai tace,Maica nu mai sti ce-a face.Maicä-sa din graiu gräià :

Taci, flule, nu mai plAnge,10. CA eu, maicA, cA ti-oiu da

Douä mere, douA pere,SA' te joci In raiu cu ele !

Nici cu-aceea nu tAceä.MaicA-sa din graiu grAià :

15. Taci, fiule, nu mai plAnge,CA tie maica ti-a da,

Ragla, Bistritz-Nds,ud.

xLv. Maica

Luä maica fiu 'n brateSi-I duse, Cat 11 duse,Puse jos sA hodineasc6Sub tufä de plopu-si verde,

5. Plopu-i mare,D'umbrA n'areCä-s florile-a märului !

(1) = Vech. rom. judetjadecata'.

Maica-sfAntA-o alduià :50. Fire-ai, tisä, alduitA,

$i In veci blagoslovitA,De mini si de flul sfänt,Car' s'a nAscut pe pämânt

Corn. Darna,s, stud.

luminatä.

Tot cheile raiului.$i raiul 1-ii descuiA,Pe Dumnezeu 1-ii vedeä,

20. Mitutel i 'nfäsätelCu fase dalbä de mAtasä,LegAnut de pältinut !

Nici cu-aceea nu dceà. ;MaicA-sa din graiu gräià :

25. Taci, fiule, nu mai plAnge,Cà pe tin' te- or rästignIPAgAnii de Jidovii.Dar si noi i-om rästignILa capetul judecii (1),C'acolo si noi vom fiLa capetul judecii.

G. Morariu.

cu fiu 'n brate.

Maica sfäntA-1 blästämà-re :Firea-i tu, plo p, blAstämat

10. De mine, de Dumnezeu,Mai tare de fiul mieu!

Luä maica flu 'n brate$i 11 duse eat 11 duse ;Puse jos sa hodineascA,

www.dacoromanica.ro

45

15, Ca-s florile-a márului !Sub tufa de märu-si verde,

Máru-i mare,D'umbrä n'areCA-s florile märului !

20. Maica sfânt1-1 blästäma-reFirea-i tu, mär, blästämat

De mine, de Dumnezeu,Mai tare de fiul mieu !Tie frunza sä nu-ti stee,

25. Nici cu Vint,Nici färä vânt !

Luä-si maica fiu'n brate

Si-1 duse, cat duse,Puse jos, sä hodineascä

30. Sub turà de:tisk verde.Tisa-i mare,D'umbräli are,

Ma ica sfanta o veliced(1)-re :Firea-i, tisä, velicità,

35. De mine, de Dumnezeu,Mai tare de fiul meu !Tie frunza sà nu-ti pice

Nici cu vânt,Nici fdrä vant f

Chimitelnic de Carnpie, dela diacul Latrân.

xLvI. 0 chilieColo'n josu, mai din jos,

O chilie de anglie$ede'n ea Sânta-Märie.$i sede sä hodineascA,

51. Pe Domnul cel sfânt sà-1

[timed.N'a putut sä hodineascä,Nici pe Domnul sfânt sa-1

[used.S'a luat maica, s'a dus,Cätre Rusalim in sus,

10. La tu145tea (3) oilor$i s'a pus sä .hodineascä,Pe Domnul cel sfânt sä-1

[nascA.

N'a putut sä hodineascA,Nici pe Domnul-sfânt sà-1

[nasc4,15. De rosura oilor,

A. V.

de anglie (2).De sbieret1 mieilor.

Fire-ati blästemate, oi,Cazä lana de pe voi,Mielutii de lâng6 voi !

20. $i s'a luat i s'a dus,Cätre Viflaim in sus,La tufistea cailor.$i s'a pus sä hodineascg,Pe Domnul cel sfânt sk-1

[nascä.25. N'a putut sä hodineascä,

Nici pe Domnul sfânt[sä-1 nasck,

De rosura cailor.Fire-ati voi, cai, bläste-

[mati,Voi sä nu %TA skturati,

30. Nice ziva, nici noaptea

(1)= Fericià (?)(2) In unele variante : Mille de kimelie.(3) = TuriVea.

www.dacoromanica.ro

46

Pänä'n ziva de Ispas,$i atunci numai un ceas !

$i s'a luat i s'a dusCAtre Viflaim in sus

35. La ieslea dobitoceascä,

Pe Domnul cel sfânt[sä-1 nascâ .

$i s'a pus si-a hodinit,Pe Domnul-sfânt I-a näscut.Din grâdèle luminèle,

40. Din pociumbi fc1ii ardea-le

SpAtac (Blaj). Org. Zdrenghea, cornunie. de I. Velicea.

Dumnezeu cu oile.Pe coasta cu florile,

Doamneleo, Domnului bun 1Dumnezeu cu oile.Dumnezeu a fluerat,

5. Oile adunat.Luatu-s'a, dusu-s'a,La turistea oilor$i s'a dat de a odihnl ;Nu s'a putut odihnl

10. De rosura oilor,De sbieratul mieilor.El din graiu le-a blAstámat

Fire-ati voi, oi, blâstä-[mate,

SA pierdeti Fang de pe voi15. $i mielutii de sub oi !

Luatu-s'a, dusu-s'aLa turistea cailor$i s'a dat de-a odihnl.Nu s'a putut odihnl

20. De rosura cailor.El din graiu i-a blästämat

Soro§tin.

Fire-ati voi, cai, brástd-Imati,

Sâ nu và mai säturati,Panä'n noaptea de Ispas,

25, $i-atuncia numai un cias !Luatu-s'a, dusu-s'a,

La ieslele boilor$i s'a dat a odihni$i s'a putut odihnl.

30. Dacd zita s'a fäcutFiul-sfânt eh' s'a ngscut :Din pociumbi, radii aprinse ;Din grädele, luminele,Boii i-a blagoslovit

35. Fireai, boi, blagoslovitiZiva când yeti fi la jug,and plugariu va prânzi,Voi inca' iti hodini ;Când plugariu o amiezâ,

40. Voi iti sta'n loc mâncâ ;Plugariul, dacâ-aBâta'n mánd va Iuâ,La päsune v'a mânà !

I. &on.

xLvIn. Sub d'umbrele mArului;

Sub d'umbrele mgruluiSede Maica DomnuluiC'un fiut micut in bratg.

Fiul plânge si nu'nceatâ,5. Maica Sfântâ, Preacuratà,

In poalä si 1-a luat,

www.dacoromanica.ro

47

Sus pe plaiu ca.' si-a plecat.Când pe plaiu cä se prindeä,Maica plop verde-si vedeä,

10. $i la plop CA s'abäteä,Puse jos si odihnià.Plopul umbrd nu-si dedeä ;Maica greu mi-1 blästämä :

Fire-ai, ploape, päräsit15. De mini si de fiul sfânt,'-

Pänä-i fi pe-acest pämânt,Bata.' vântul, ori nu batä,Frunza ta sä se tot batä !

Fiul plange si nu 'nceatà,20. Maica Sfântä, Preacuratä,

Jri poalä si 1-a luatSi pe plaiu cä a plecat.Când pe plaiu cä se prindeä,Maica pär verde vedeä

25. $i la pär a s'abäteà,Puse jos si odihnià ;Pärul umbrä nu-si dedeä,Maica greu Ill blästänià :

Sä fii, pere-o, päräsitSpring. Nic.

30. De mini si de fiul sfânt,Pänä-i fi pe acest pämânt,.Batà vântul, ori nu batà,Frunza ta sä se tot batä !

Fiul plânge si nu'nceatä,.35. Maica Sfântä, Preacuratä

In poalä si 1-a luatSi pe plaiu cä si-a plecat.and pe plaiu a se prindeä,.Maica vitä isi vedeä

40. $i la vita' s'abäteà,Puse jos si hodinià,Vita verde umbrä-si dete,Maica bine-o d'alduiä :

Sä fii, vita, d'alduitä45. $i In veci blagoslovità

De mini si de fiul sfânt,Pänd-i fi 'The acest pgmânt ESä dai, vita% feriaSi strugurele copu

50. $i urechita (1) felea (2).$i boboana sfürtariu (3) !

Streljean, comunic. de Em. Colbazi.

lam Din aintea raiului.Dinaintea raiului

Primblä-si Maica Domnului'Cu mintia-i de argint,Care razämä 'n pämânt

5. $i de-aici mi se luàPe cel plaiu, picior de raiu,Când fu plaiul jumgtate,Puse jos sä odihneascä.Maica-mi rupse de-mi gräl :

(I) = Arifia de strugure.(2) --- Jumätate de «cop».(3) .= PAtrar (1/4).

I 10. PleacA-ti, ploape, cleom-[bele,.

De sä.-mi nascd fiul sfânt,Fiul sfânt pe-acest päinânt I

Plopul samä nu-mi bägä,.Cleoambele nu-si aplecà,

15. Fiul-sfânt nu se nästeä,Maica greu mi-1 blästemä :.

www.dacoromanica.ro

48

Fire-ai, ploape, blästAmatDe mine, de-o maicä sfântä :Bata" vântu, fiei ceatii, (1)

20. Frunza ta sä se tot batä.$i de-aici mi se duceg,

Pe cel_ plaiu, picior Lie raiu.Când fu 'n vArful plaiului,Puse jos sä odihneascä

25. Sub umbra de tisA verde.Maica-mi rupse de gräise :

Pleacd-fi, tisg, cleoambele,De sä-mi nascä fiul-sfânt,Fiul sfânt pe acest pämânt !

30. Tisa bine-o ascultàSi cleoambele le plug,Fiul-sfânt n4teA.

T Hafeg-.

Maica bine-o alduià :Fire-ai, tisä, alduitg

35. $i in veci blagoslovitä,De mine, de Dumnezeu,Mai tare de fiul säu :Fie iarnA, fie varä,Franza ta verde sä stè !

40. Treiizvoare-mi ízvoreg. :Un izvor de lapte dalce,Un izvor de vinut ro5u$i altul de mirul sfeint ;Cel de lapte-1 apleck,

45. Cel de vin mi-1 botezà,Cel de mir mi-1 miruià,Fiul-sfânt incA-mi cre#eg.5i-o 'nchinäin cu sAngtate !

L. In poarta raiului.

Sus in poarta raiului,Sade-mi Maica DomnuluiC'un fiat micut in bratä,Dar fiutul nu mai tace.

5. Taci, fiule,Taci, dragule,Cä m'oiu duce,

Sebes.

Ion Medrea, student.

Ti-oiu aduce,Douä mere,

10. Doug. pere,Toate patru aurèle,Cu cheita dela raiu,SA te faci mai mare craiu!

Achim Arsu, comunic. I. Dcimboiu.

LI. La vârful muntilor.

Sus la vârful munfilor,Florile d'albe,

Este-o baie bgläioarg,Da'n baie cine §edeAMaica sfântä Precesta

5. Cu fiutu IângA ea.Fiufu tare plângeA,Maica-sfântA-1 mânggià :Taci, fling', nu mai plânge,CA fie maica fi-a çla

(1) Ceatdvreme cfr. cet,

www.dacoromanica.ro

49

10. Doug mere argintèle,SA" te joci, fiut, cu ele !

Fiutu ash ziceä :Nu plâng, maicA, de aceea.

Uitg-te, mdicutä, 'n jos,15. De vezi fauri fäurind,

Mie piroane fäcând !Si fiiutu tot plângeg,

Maica-sfântä-1 mânggià :

Blaj.

Taci, fiutd, nu mai plânge,20. Cä tie mama ti-a da

Doug mere aurele,SA te joci, fiut, cu ele !

Fiutu, asä zica :Nu plâng, maicg, de aceea.

25. Uitg-te, mgicutd, 'n sus,De vezi bärda,si (1) bärduind$i mie cruce fAcând !

Corn. Bocan, comunic. Ion alma.

LII. Pe fefele munfilor.

Pe fetele rauntilor,Linu-i vântul, vântule lin de

[varä !Este-o dalbä ma nästire.In mänästire cine cântA

5. Cântä noug popi bâtrâni$i cu noug diecei.Slujba sfântA cine-o ascultä?D'ascultä-o Maica sfântä.

Lupu.

10.

15.

StA pe-o pia trä rAzdmatäC'un fiut micut in bratä.Fiu 'ncepe de-a crânci(2),Maica sfântä a-1 opaci :

Taci, fiule, nu crâncl,CA maica tie ti-a da

Douä mere,Doug pere,

Doug fife dalbe-a mele !

um La cea piatrà.La cea piaträ rästurnatä,

Hoi da Lerui, flori[de ,nlär ! (3)

$ede Maica 'ngenunchiatäC'un fiut micut In brate.Fiul plânge, stare n'are,

5. Maica sfântä-1 mângaiä-re :Taci, fiiule,nu mai plânge,

Cg tie maica ti-a da :

10.

15.

Nic. Benchea, student.

Douä mere, douä pere,Doug tite dalbe-a' mele.Cu merele te i jucä,Titele te-i desfatA !

Fiul plânge, stai e n'are.Taci, fiule, nu mai plânge,

CI tie maica f i-a da :$i cheile raiului$i sustariul de botez

(1) = Dulgheri.(2) = Scána.(3) Dupg fiecare vers.wch, Colinde din Ardeal. 4

www.dacoromanica.ro

50

Si scaunul de judef.Cu cheile.i descuià,Cu usteriu-i botezd,

20. Din scaun Ii judech !Firea-i, gazdä, sdnAtoasd

Blaj.

Observatiune. Aceastd colindd,(Câmpie) sä incepe asà :

mult

$i peste an tot voioasä ;Firea-i, gazdd, sdnAtosSi peste an tot voios.Voie buna si-o colindà (1)Si-un cdrnat legat de grindà

Colect. A. I Wirt.

variatd, in Pusta-Camaras

Pe marginea Dunarii,-Este-o piaträ rästurnatd...

apoi continué cu putine schimbari, dar dupd versul 11, variaza astfel :

Nici cu èlea nu tdced,Maicasfântd-1 alduià :

Taci, fiule, taci, dragule,Cd fie maica ti-a da-re :

Mdturice de argint,SA mättiri tu ceriul sfânt,Ceriul sfânt de neg.urèle,Pamântul de tine (2) grele.

Comunic. I. Pop, student.

Luv. La cea piatrà.(Varianta.)

La cea piatrd rästurnatä,Ziorel de zi !

Sede maica'ngenuchiatd,C'un flirt micuf in !mate.Fiul plange, se scânceste ;

5. Maica sfânta-1 opäceste,Taci, fiule, nu mai pldnge,

Cá rnaica tie fi-a daDoua mere, cloud pere,Doud fife dealbe-a'rnele ;

10. Cu merele te-i jucâ,Titele te-i rdsfdtd !

15.

20.

Fiul plânge, stare n'are,Maicd-sa din graiu grdiä-re :

Taci, fiule, nu mai plânge,Cä maica fie fi-a da :Si cheile raiului$i susteriul de botez$i scaunul de judet.Cu cheile-i descuià$i pe Domnul veded ;Din scaun Ii judecà,Din susteriu ii botezd !

Scrisa de Pant Hole, student.

(1) = Colacul sau covrigul ce se da dupa colind.(2) pl. din find = noroiu.

www.dacoromanica.ro

51

Fiu dinEste-o piatrA lecovatd, (1)

Leru-i, Doamne !Sede Maica 'ngenunchiatà,SA nascä fiul din piatrd.

5. Fiu din piaträ s'a näscut,

(Somfalau Urn. m.).

Lyr. Este o piaträColo josu, mai in josu,

Este-o piatrá märmuratá,Maica sfântä-i razámatA,C'un fiut micut in brata ;

5. Fiul plânge, stare Ware,Maica-sa din graiu graia-re ;

Taci, fiule, taci, dragule,CA tie maica ti-a da-re :Douä mere, douA. pere,

Refren : Zudrel de zi, dupäSilvasul-rom.

piaträ.

Matura'n maim i-a pus,Sa mäture pamântul ;PArnântul de gozurèle,$i cerul de negarele (2).

Zenovia Copacian,

màrmurata.10. Doua tite dalbe-a mele,

$i scaunul de judet$i ciubäru de botez !

Ba, zo, mie nu-mi trebue,Nici ciubaru de botezu,

15. Nici scaunu de judetu.Fur' (3) cheile raiului,SA descuiu raiul meu,Sa vedem pe Dumnezeu !

Maica sfântà

Colo josu, rnai in jos,Zivarel de ziva ! (4)

Colo'n sesul cel frumos,Este-o masa de matasa,Dar la aras1 ciiw sede ?

fiecare vers.

G. Boldea.

cu pruncul.

5. $ede, sede Maica sfântdC'un fiut micut in bratd.Fiul plânge, stare n'are,

'Maica-sa hodina n'are,Ea din graiu asà-i graih-re :

(1) Intr'o variantà (ce urnieazA) se zice: (piatrA marmnrala». Mi se p.are cäaceasta explica vorba neinteleasg «lecovata., care in vreo limba veche va fiinsemnat piatrà, cum aveni d. e. sada-gura=gura-gura Cfr. si leuca petra.

(2) Negarele, diminutiv din negurä ; intelesul versului final ar ti : sa dea lu-mina. De fapt este imposibil a nu intrevedeà in aceasta colinda un res dincultul lui Mithras=Sol in\ ictus, ce se sgrl.), dupa datina Fenicienilor, la 25Dec. Nithras se numeste cel ce s'a nascul din skinca, din peg era adrinca». S.Justin Mart, in dial. c. Triphon, 70: «Deo invicto Mithrae et petrae

Cit. durä Dr. At. M. Marienescu, Cultal piigtin, edit. Acad. Rom., pag. 250.(3) = Numai.(4) Se repeteazg dupà fiecare vers.

www.dacoromanica.ro

52

10. Taci, fiule, taci, dragule,a tie maica ti-a da-reDouä mere, douä pere,Doud tite dalbe-a mele ;Cu titele te-i rdsfätä,

13Ia j,

15. $i perele mânch !Si scaunul de judetu$i gäleata de botezu ;Din scaun Ii judecâ,Din galeatd-i botezd !

O. A. //kin, student.

',Arm. La o masä de mätasà.

La o masd de mdtasd,Ziorel ç1e laid

faupä fiecare vers)$ede-mi maica 'ngenunchiatdC'un fiut micut in bratä ;

5. Fiul plânge, stare n'are.Taci, fiule, nu mai plânge,

Cd tie maica ti-a da,

Säncel.

Luc. Doi

Rdsdrit au, rdsäritDoi luceferi gAlbiori.Nu-s luceferi gälbiori,CA-i o dalbd mänästire

5. Cu pAretii de tdmAie,Cu podu de sfântd cearä,Cu usa de sfântd rugd.Sfânta rugA cine-o cântä ?Noud popi, noud dieci

10. Si pe-atâta patrierci.Sfânta slujbd cine-o-ascultd ?Dar ascultä Maica sfântäCu fiut micut in bratä.Fiul plânge, stare n'are,

15. Maicd-sa din graiu grdiA-re :Taci, fiule, nu mai plânge,

(1) .1t,stariu.

Doud mere, cloud pere,$i titele dalbe-a'mele,

10. $i cheile raiului,$i ,su,steriul (1) de botez,$i scaunul de judet ;Cu cheile-i descuiâ,Cu susteriu-i botezâ,

15. Din scaun ii judeca !

I. Barbat.

luceferi.

Ca tie maica da :$ustariul dela botez$i cârja dela judet

20. $i cheile raiului.In toarta sustariuluiScrisd-i floarea raiului ;Pe buza sustariuluiScrisä-i vita vinului

25. $i 'n fundul sustariuluiDoi porumbi porum-

[bitA,Tot ascultd toaca 'n ceriu,Toaca 'n ceriu si slujba 'n

[raiu.$i tie maica ti-a da

30. $i cheile raiului,

www.dacoromanica.ro

Si raiul vei descuià,Ce-i vedeà ti-i minunà :Trupuri dalbe, 1nflorite,De Dumnezeu däruite

35. $i de popä spovedite.Ti-i tipâ si pâti la iad ;

Panade.

53

LX. Mânästire

Mängstire cu nouà altare,Cu usile ''n jos pe mare,Cu razele cAtre soare.La altariul cel mai mare

5. Slujba sfântä cine-o cântä ?Cânt'o-un zäu si- un Dum-

fnezeu.Dar de-ascultat cine-o as-

[cultä?Dar ascultà Maica sfântäC'un fiut micut pe bratä.

10. Fiul plângeä, nu-mi täceä,Maica sfânta-1 mânglià :

Tacio-mi, fiut, tacio - midragä,

Ca io tie cä ti-oitt da,Douà mere, dou'd pere,

15. SA te joci, fiut, cu ele !

Bueuresti (Zarand.)

Numa-odatä-i genunchikladu ti s'a descuià ;Ce-i vedek ti-i minuna :

40. Trupuri negre putrezite,De popä nespovedite,De Dumnezeu päräsite !

Vid. Sdbeidu, st.

cu noud altare.

LxI. Poala

Poala ceriului,Poarta raiului !De primblä-se primbläCea STâng-Märie,

5. Cu pasul päsià,Flori sfinte rupeä.$i 'n mâni le prindeä

Fiul plângeä, nu taceä,Maica sfântä-1 mângra :

Tacio-mi, fiut, tacio-mi,[dragä,

Ca io tie eh' ti-oiu da20. Douä tite dalbe-a mele,

Sä te joci, fiut, cu ele !Fiul plângeä, nu-mi tdceä,

Maica sfântd-1 mângâià :Tacio-mi, fiat, tacio-mi,

[dragä,25. Cii io tie cä ti-oiu da

Cheitele raiului,C'alea ti-au fost date tie,Din dalba copilirie !

Si-o 'nchindm cu sänätate30. Pe la toti si pe la toate !

I. Fugeitei. student.

Ceriului.

$i 'n brat le puneâ.$i cele din bratä

10. Frumos dinflorià.$i ea s'a uitatSus spre räsärit$i ea si-a väzut0 razà-mi de soare.

www.dacoromanica.ro

54

15. Tu raz-mi de soare,Tu esti d'umblätoare$i esti väzätoare !DA de stire 'n ceriu,In ceriu la ingeri,

20. C6 din mine s'a naste,Din maid.' curatäFicut fard tatä !

$i el si-o luatIn mâna cea stângä

M.-Decea.

25. Da crucea cea sfântd,$i 'n mâna direaptä$ustariu de botez$i s'o botezat ;Bun nurne si-a pus,

30. Dulcele «lsus»,Domnul ceriului$i-al pämântului.

$i noi ne 'nchinämDalbä-i sänätate !

Lx.n. Sub rosu de rAsärit.

Sub rosu de rgsärit,Domnului bun,

Este-un mär dulce 'nflorit.Sub umbruta märului$ade - mi, Doamne, Maica

[sfântä5. C'un fiut micut In brate,

Cu cosita despletitä,Jos pe fiu-e slobozitä.Dar de lucru ce lucreazà?Tot de botez se gateazei (1).

10. Dar' nänas pe cine chiamä?Pe loon Sântion,NAnasul lui Dumnezeu.Da, zAu, nume cum i-or

[puneTot Isuse Hiristoase,

15. C'alea-s nume mai frumoase,Din toatà lumea alese.Fiul, dac6-1 botezarä,

(1) Prin analogie I. 1. d. se geitege.

Em. Pop.

In mari legi ck" mi-1 bägarl :In legea lui Durnnezeu,

20. Sä creascä da fiu-säu.Fiul din brate-a sburatPeste- o Ma re,Peste-o zare,La cea mänästire mare.

25. In mijloc de mänästireEste-o masä dalb4 'ntinsi ;Imprejur, Doamne, de mask*Sunt tot jituri de mátasä,Darä 'n jituri eine sade ?

30. $ade-mi, doamne, fiul sfânt,Cu arcutul Incordat,Sus spre ceriu Ii ridicat,Ca el ceriul sa-1 rästoarne.Din ceriu tare mi-1 rugarä

35. Prea-sfântä Dumineca-re :Fiu ceriul nu-1 rästurnä,

CA mai sunt si credinciosi,

www.dacoromanica.ro

55

Credincio$i lui DumnezeuSi tuturor zilelor,

AO. Mai vârtos Vinerilor !

Blaj.

In deal

Sus in deal de Rusalim(bis)

ib Lerui, Doamne,DupA-o tufA de mAlinJoacg o fiarA foarte mândrA,

5. Da de mândrä-i argintie ;Nime 'n lume nu si-o $tie,Numa' sora soarelui.Cum o vede, inträ 'n casä,Intrd 'n casA, spuse 'n masA :

10. Ciuda-i mare, ce vAzui !Soare arcu-$i intindeà,

Intr'acolo se duceâLinu, lin prin cest mäli,i, (1)

Sebes.

Si noi iarA ni-o 'nchinAmTot In dalbA-i sAnAtate.

O. A. Viciu, student.

la Rusalim.

Incet, incet prin brAdet.15. Sub tufA de tisA verde

Intinse arcu s'o sAgete ;Ea pripird (2) si gräeste :

StAi, soare, nu sagetâ,Ca' nu-i cine-ti pare tie,

20. CA-i, Doamne, Sfânta-Märie !Si-am venit $i am d'oblicit,

CA s'ai nAscut fiul sfânt,Si am venit sA-I botezAm,Nume mare sa-i punem :

25. Doamne, Domnul ceriuluiDoamne $i al pAmântului !Doamne al nost, al tuturor !

Mat. PO, comunic. I. Dimboiu.

Lxiv.-0 fiará mândrä.

Sus in deal de Rusalim,DupA-o tufd de mdlin,JoacA, joacA-O fiarA mândrA,Corinde, Doamne, corinde !

5. Nime 'n lume nu $i-o vede,Numa Ion d'arca$ mare ;PAO prin casA, scrisA masA,Pân' la curtea cu harcu, (3),

10.

15.

(1). Malin §i melin=liliac (Prunus padus.)(2) Prifiege, greibege.(3) = Arcul.(4) = Peindd.

Corinde, Doamne, corinde !LuA harcu de-a stângaSi sägeata de-a dreapta ;LuA 'ncet prin cest fAget,

lin prin eest pelinSi d'a le,,cu (4) se dadurA,

Corinde, Doamne, corinde !Sub tufa de tisä verde,

www.dacoromanica.ro

56

Trase harcu sä sagete ;Fiara grAbl de-a gal :

MA loan; d'arcas mare,20. Da nu da de mä stricA !

Io nu-s fiarä ce-ti pare tie,Corinde, Doamne, corinde !CA-s doamna SAntä-Märie.Si Dumnezeu m'a läsat

25. Sä fiu fiara codrilorNouà ani si nota zile$i pe-atâte sgptämâne.

Brad.

Lxv. Ion

Sculati, sculati, mari boieri,De vä sculati fetele,SA mäture curtile,Sä astearnä mesele,

5. SA umple pAharAle !Cà boierii-s dusi de-acasä,Da s'o dus in codrii verzi,In codrii verzi de-a vânare.$i vAnarä pânä'n sarA,

ilea

Vânätori

Coborit-au coborlt,Çorinde-mi, Doamne,

[corinde-mi !VAnAtori de alui PilatCu ogarii pe pAmânt$i cu soimii sus in vânt.

5. $i vAnarA, cât vAnarA,Zi de varA pAng'n sarg,

(1) --= Lebejoard din lebedä.

Dacä-acele plinl-le-oiu,Jos la tarä duce-m'oiu,

30. Corinde; Doamne, corinde!Chiei in mânä luA-mi-oiu,

Biserica descua-mi-oiu,Slujbá mândrASlujba mândrä cine-o as-

[cultA ?35. Ascultä-o Maica sfântä,

Corinde, Doarnne, corinde

I. German., student.

Sântion.

10. Prinse-un puiu de UN-fcioard. (1)

Scos-au harcu s5-1 sägete..El din graiu asà-a gräit

Pe mini nu md sägetâ,Cd io-s Ion Sântion

15. Mnasu lui Dumnezeu.Cä pe mine m'a trimes,Sd cunun i sä botez !

comunic. T. Hurglii, student .

de-ai lui Pilat.

$i când fu mai lâng5. sarA,Au vânat un vultur sur.Vultur sur din graiu grAià :

10. Vânätori de a lui Pilat,Nu gräbiti spre moartea

[mea,CA voi nu stiti cine-s eu,CA io-s Ion Sântion

www.dacoromanica.ro

57

Nänasu lui Dumnezeu.15. $i mä due, c'am auzit,

CA s'a näscut Fiul sfânt.Si mä duc ca sä-1 botez ;Da nu mä pot apropià

Teiti.

De fumul tämâilor,20. De-adunarea sfintilorr

De sborul albinelor,De mirosul florilor !

lon Beoheri, student

lava Se primblä cea S-Mgrie.

Poa la ceriului,Poarta raiului,De primblä-se, primbläCea Sântä-Märie.

5. Cum pasul päsià,Flori sfinte rupeâ$i 'n mâni le prinda$i 'n brat le pun&$i ea s'a uitat

10. Sus spre räsärit$i Ea si-o väzutD'oi razä-mi de soare :

Tu, razä-mi de soare,Tu esti umblAtoare,

15. DA de stire 'n ceriu,In ceriu la ingeri,

Decea.

Ch' din mini s'a naste,Din maicd curatäFicut (1) färä tatà ;

20. $i el si-o luatIn mâna cea stângä

Crucea sa cea sfântä,$i 'n mâna cea dreaptäSustariu de botez.

25. $i el s'a botezat,Bun nume si-a pus :Sant Hristos Isus,Domnul ceriului5i-al pämântului.

30. $i noi ne 'nchinäm,Dalbei sänätate.

Lx-vm. Poarta ceriului.

Poarta ceriului,Corindeo, corindeo !

Gura raiului,De primblä-se, primblä,Pe de-asupra ei

5. Vineti porumbeiDin aripi plesnind,

(1)=-- Fiut.

Alih. .tef, student.

Din gurä gräind :Bucurä-te, maicg,

Cä din tin' va naste10. Un fiu WA tatä

$i fär' de pkate !Nu s'a bucurat,

Mai räu s'a 'ntristat.

www.dacoromanica.ro

Câfi sfinfi c'o chemat,15. Toti ea' §i.au venit ;

Numai n'a venitIon Säntion.Cand Ion sosia,Ficutu nästea.

20. Si el I-a luatPe palmele lui,Dulci bratele lui,$i el mi 1-a dusLa raul de vin,

25. De si-l-a scäldat.Deci 1-a luatPe palmele lui,Dulci bratele lui,$i el §i 1-a dus

oro§tin.

58

'Ans. Mr

Jos in prundul mArii dalbeEste-un maru d'alior. (I)Nu stiu la mAr ce s'a 'nvälat,Nu stiu leu-i,

5. Nu §tiu smeu-i ;Cate mancä,Cate stria,Cate pe mare le-arunc5,$i frunza o rumegara,

10. Jos pe mare-o aruncarä.Toader, Toader harca5 (2)

Imare

30. La dull de lapte,De si 1-aplecat.Deci 1-a luatPe palmele lui,Dulci bratele lui.

35. $i el si 1-a dusLa raid de mir,De 1-a botezat$i I-a crestinat,Nume cä i-a dat :

40. Domnul ceriului$ial pdmantului.El sä stApaneascdCeriul si pämântul$i pe noi de-a randul !

I. Bian, student.

dalior.

Intinse arcul sA-1 sAgete.Pe mini nu mi-i sAgetà,

CA eu nu-s leu,15. Nice smeu,

CA io-s Ion SantionNAnasul lui Dumnezeu.Io-s de Dumnezeu trimes,SA fac vài i s'A fac §es,

20. $i din vAi izvoará reci !Cine din izvoarA bea,Tot pe Domnul pomenia.

Cicudiu (Camp.). Milt. Moldovan.

(1) --= Allot-.(2) --=Arcas.

www.dacoromanica.ro

59

Lax. Se scoboarä

Hei Linu-i, Linu-i Leru-iLin !

De când Domnul &tit nAscut$i pAmântul 1-a fAcut,

Hoi Linu-i . . .

$i ceriul 1-a ridicat5. In trei stAlpi 1-a räzimat,

Hoi Linu-i. .

$i frumos 1-a 'mpodobitTot cu stele mAruntele,

Hoi Linu-i. . .

Cu luceferi printre ele

Ciuguzel

Domnul sfânt.

$i cu luna cu lumina,10. Soarele cu razele.

DAr soarele unde razA?RazA 'n vârful muntilor,La fântâna sfintilor.Este-o scara de argint,

15. Se scoboarä Domnul sfânt,Domnul sfânt pe acest pA-

[mânt.Se scoboard-arareori :La sfintele sArbAtori.

mou. De s'a pogorit.De s'a pogorit, Doamne leo,

De s'a pogoritPe scarä de cearä, Doamne

leo,Pe scarä de cearA

5. Cu tri sfinti a lui,Doamne leo,Cu tri sfinti a lui

$i-unul 1-a mânat, Doamneleo,

$i. unul I-a mânat,CA lor gate, Doamne

[leo,

10. CA lor gateCinA i hodinA, Doamne leo,

CinA i hoclinASi-o bute de vin, Doamne leo,

$i o bute de vin15. Care 1-a lucrat, Doamne leo,

Care 1-a lucratCu boi bourei, Doamne leo,

Cu boi bourei,CA-s mai curAtei, Doamne leo,

20.

25.

30.

Silv. Man, student.

CA-s triai curätei.$i unul 1-au mânat, Doamne

leo,$i unul 1-au mânat,

CA lor sA gate, Doamneleo,

CA lor sA gateCinA i hodinA, Doamne Ieo,

CinA i hodinä5i-un colac de grâti, Doamne

leo,Si-un colac de grAu,

Care I-a lucrat, Doamne leo,Care 1-a lucrat

Cu junci tinerei, Doamne leo,Cu junci tinerei,

Cä-s mai subtirei, Doamneleo,

CA-s mai subtirei.35. $i unul 1-au mânat, Doamne

leo,51 unul 1-au mánat

www.dacoromanica.ro

60

Cá lor sà 111 gate, Doamneleo,

Cä lor sä gateCinä §i hodinä, Doamne leo,

40. Cind i ho.dináSi-un miel sugärel, Doamne

leo,Si-un miel sugärel,

Care el supt, Doamneleo,

Mähaci.

Purces-o, purces-oDomnul cu Sâti-PetruLer oi, Ler oi, Doatnne, (1)Pe cale, pe vale,

5. Pe drumul cel mare.$i ei se luauPe cale 'nainte$i ei se uitauDe läturi de cale

10.. $1 ei mi-si vedeauluminèle

La tri säläOle.$i ei s'abäteau,SA la§ de cereau.

15. Povoras,s (?) mai mareSä la§ nu le dare.5i-apoi mi§i porniauPe cale 'nainte$1 ei se uitau

20. De läturi, de cale$i ei vedeauTri-i§i luminèle

Care el si-a supt54. NouLsäptämâni,Doamne leo,

NotfäsiptämâniLa nouä mumâni, Doamne

leo,La nouä mumâni,

Nouà primäveri,Doamne leo,50. Nouä primäveri

La nouä miuäri, Doamne leo,La nottä miuäri !

Susana Pop.

Purces-o..

La tri sä14è1e.$i ei s'abäteau,

25. Sdla de cereau.Povora de mijlocSäla nu le da.5i-apoi mi-0 porn iauPe cale 'nainte,

30. $i ei se uitauDe Mud de cale,$1 ei vedeauTri-i§i luminèleLa tri sälä§èle.

35. Si ei s'abäteau,Säla de cereau.Povora mai micSälavl 11-1 da,Cina li-o gätà

40. BerbecutMândru-i ocärut (2),Cu lânuta creatä,Cu cornite 'ntoarse.Patul li-1 fäcek

(1) Repetat tot dupg al 2-lea vers.(2) =: Cu fide negre fie bot, 1ncolo tot alb.

www.dacoromanica.ro

45. Trestie märunta,ledera 'nfloritä.5i-apoi se eulcau,Si-apoi se sculauDes de dimineata.

50. $i ei se spälauPe fatä, pe brata,Pe dalba-i pelita.Si-apoi porniauPe cale 'nainte.

55. Povoras mai micOile-si pornià$i el se uita'Napoi peste oi$i el mi-si vedea

Obs. Tot la al 3-lea vers refrenul :

Ler oi, Ler oi, Doamne !

61

60. Berbecuti bälutiMândri ocdruti (1),Cu lânutä ere*,Creata märgäreatä (2),

65. Cu cornitä 'ntoarsä,Aurut imi varsä.El din graiu gräià :

Fericti (3) mi de noi,Cine-a mas (4) la noiNoapte-i asta noapte,

70. Ca pe cat le-am dat,Mai mult ne-a läsat :Säratate 'n noi,Sändtate 'n oi.

Z. Be,scheri, student.

Domnul pe pämânt.

Scoborit-a, scoboritDumnezeu pe-acest pamânt,Tot sä vada$i sà creadä

5. Ce fac domnii cu iobagii$i bogatii cu saracii.Se luarä, se duseräPrin oras, prin FägarasLa curtea bogatului.

10. Gata-i prânzu, bogat[mare?

Prânzu-i gata, nu-i de voi,De niste boieri ca noi !

Se luarä, se duserä

Prin oras, prin Fägaras15. La curtea saracului.

Gata-i prânzu, sarac[mare ?

Pranzu-i gata din putin,Poftim aid sä-1 prânzim ;De nu ne-om fi saturat,

20. Merg In sat la 'mprumutat!Sui, Petre, pe stângul

Emieu,

De vezi, Petre, ce-i vedea?Tad casa bogatului

In mijlocul25. Bate 'n para focului.

(1) Diminut. din oacdr, oacard v.m.s.(2) =-- Ca miirgäritarul.(3) Ferial-mi ferice.,(4) Poposit peste noapte.

www.dacoromanica.ro

62

Sui,Petre, pe dreptul mieu,De vezi, Petre, ce-i vedeà ?

Vád casa säracului

In mijlocul raiului,30. Bate 'n raza soarelui !

comunic. Roman Pop, elev cl.

monv Domnul pe pämânt.(Variantà.)

Coborît-a, coborît,Coborit-a Domn din ceriuPe-0 scara dalba de ceara.Sfântul soare räsäria,

5. Sfânia.. ceara se top&Dumnezeu si sotuI säuSe luara si plecardPeste vii, peste mosii,La mijlocul satului,

10. La casa bogatului.Acolo, dacä ajungià,Dumnezeu din graiu grgia :

Bunä sara, muncitori !Multam vouä, cersitori !

15. Gata-i cina s'o cinam?Cina-i gata pentru noi,

Cä-s mai mare domn ca voi !Dumnezeu cu sotul säu

Se luara si-mi plecara20. Peste vii, peste

La capätul satului,La casa säracului.Acolo, dacä ajungea,Dumnezeu din graiu gräià :

25. Bunä sara, muncitori !Multam vouä, calatori !Gata-i cina, s'o ?

Cina-i gata, cam putinä ;Hai cu toti, s'o cinäm

30. Dacä nu ne-om säturb,Bunu-i Domnul, mi-o mai da !

Cib.

35.

40.

45.

50.

55.

60.

Dumnezeu cu sotu säuSe luarä si plecaräPe dunguta iadului,La casa bogatului.Acolb, daca ajungeà,Dumnezeu din grain gräia

Uitä, Petre, 'n stânga mea,.Spune-mi mie, ce-i vedeä !

Ce vazui, mä späimantai\fad casa bogatuluiChiar sub talpa iadului,In cutite ascutite !

Dumnezeu cu sotul säuSe luarä i plecaräPe dunguta raiului,La casa saracului.Acolo, dacä ajungea,Dumnezeu din graiu graia

Uite, Petre, In dreapta[mea,

Spunemi mie ce-i vedeà !Ce väzdi mä 'mbucurai

Väd casa saraculuiD'in mijlocul raiuluiStand cu mesele Intinse$i tot ca mâncari cuprinse !

Dumnezeu cu sotul sauSe luarä si sburarä,Sus la ceriu se ridicarä.

O cântäm si-o colindäni$i la gazda i-o 'nchinam

Aron Costea, student.

www.dacoromanica.ro

63

my. Piatrà §olovatä.Piatra, piatra ,solovatd (1)

Lerului Doamne,$ede-o maid 'ngenunchiata,Ca sa. nasca fiu din piatra.

5. Fiu din piatra s'a nascut,MAtura 'n mAna i-au pus,Ca sä mature pAmântul,PAmântul de gozurèle,Si ceriul de negurèle.

10. Haida,Petre, haida, draga,Haida la cel cap de sat,.Nimerim la orn bogat

Bunä seara, orn bogat !Multumim, calicilor !

15. Gata-i cina, s'o cinam ?Sebq.

Cina-i gata, nu-i de voi,.CA- i de oameni ca si noiHaida, Petre, haide draga,.Haida la cel cap de sat,

20. Nimerim la orn sarac :Bunä sara, om sarac :

Gata-i cinA, s'o cinAm ?Cina gata, n'o avern,

Bateir (2) de-om Imprumutà,26. Noi de cina tot v'om da !

Da casa bogatuluiArde 'n para focului,Iar casa saraculuiJoaca 'n spuma laptelui.

Veron. Balan, comunic. Ion Dimboiu.

mom. Cóborit-aCoborît-a, cobora,

Coborlt-a DumnezeuLa mijlocul satului,La casa bogatului ;

5. Bogatul la prAnz era.Bunu-i prânzul, orn bo-

[gat ?Bunu-i, numai nu-i de voi,

Cd-i de domni mari, ca[si noi !

Dumnezeu s'a suparat10. $i de-acolea s'a luat

PAn'n capul satului,La casa saracului.

15.

20.

umnezeu.Säracul la prânz era ;

Bunu-i prânzul, om sarac EBunu-i, numai putinel,

DAm cu totii p'ingd (3) el ;CA de nu ne-om sätura,Durnnezeu mai mult

[ni-a da rDumnezeu s'a bucurat

$i de-acolo s'a luat.Se luara, se duserA,Pan' la tufa de mar dulce.

$ezi tu, Petre, 'n drep-pul (4) mieu,

(1) ...olovateri, probabil cä. inseinneazä mdrnmratd., curn gasim In«Este o piairà märmulat5D. De fapt, ungurescul sa/a=turmalinä,

de piaträ cu fier.(2) =-(3) = Pe leingd.(4) La dreapta mea.

col. LV.o specie

www.dacoromanica.ro

64

De vezi, Petre, ce-i veda !25. Vai, Doamne, ce väzui eu,

Ce väzui, intineriiDa casa säraculuiTocma 'n fruntea raiului,La scaunul Domnului !

30. Si sui, Petre, 'n stângul[ mieu (1)

Ciunga.

De vezi, Petre, ce-i vedeà !Vai, Doamne, ce-am vä-

[zut eu,Ce và.zui, imbatrânii :Da casa bogatului,

35. Tocma 'n fundul iadului,In vdpaia focului !

Jos. Bogdan, student.

Scoborit-a Dumnezeu.(Variantä.)

Scoborit-a scoborit,Scoborit-a DumnezeuLa mijlocul satului,La casa bogatului.

5. Bunk' cina, bogat mare !Bunä cina, nu-i de voi,CA-i de boieri mari, ca noi !

Dumnezeu s'a supäratSara bunä si-a luat.

10. Se luarä,Se duserà,PAna 'n capu satuluiLa casa säracului.

Buda* cina, särac mare !15. Bunk' cina, nu.i de unde !

Mers-a 'n sat la 'mpru-hutat,

Pe Dumnezeu 1-a cinat,

onfalät.t.

Costa-i Domnul bun,Doamne leo !

Bun gând gândit,

(1) Pe umärul sting.

20.

25.

Dumnezeu 1-a cuvântat,Sara bunä luat.Se luarä, se duseräPdn' la usa raiului,

DA, te suie, Petre, suiePe test umär drept al meu,De vezi, Petre, ce-i vedeä !

Väz casa sdraculuiLa mijlocul raiului,

Cum stä in slava Tatälui ;Cum creste i mugureste,Dumnezeu i-o därueste !

30. Dä, te suie, Petre, suiePe cest umär stâng al mieu,De vezi, Petre, ce-i vedeä !

Väz casa bogatuluiLa mijlocul iadului,

35. Arde 'n para focului !

Zenovi Cope-lc ean.

Domnul bun.

Când el si-a fäcutCasa lângd drum,

5. Masa-i peste drum.

www.dacoromanica.ro

65

Cati drumari treed,.Pe toti Ii prânzià.Când fu mai 'napoi$i s'or nimerit

10. Negri cersitori,D'alghill (1) vânätori$i lor le-a belit (2)Boul bourel,$i 1e-a mai belit

15. Mielul sugarel,$i s'or d'ospätatTri zile deplin.$Pnapoi s'o 'ntors

20. $i si-o mai gäsit

Bozias (Tim. mid).

Tri meseColo jos, mai din jos

Sunt tri mese-a lui Hristos.Dar 1a masä cine sede ?$ede Domnul Dumnezeu.

5. Da doile corn de masa?$ade Petru Sant San-Petru.Da triile corn de masä ?Sede Ion Sântion.Da patrulea corn de masa ?

10. $ede gazia cest domn bun$i inchinä c'un pähar,C'un pähar galbin de aur ;Da 'n fundul paharuluiScrisa-i vita vinului ;

15. Da'n coasta pdharuluiScrisä-i floarea raiului ;Da'n toarta päharului,Scrisu-i spicul graului.

(1) D'alghi-si=d'albili.(2) = A Miat.(3) = Graiu.

Viciu, Colinde din Ardeal.

Boul bourelLa iesle zäcând,Frumos rumegand.$i si-o mai gäsitMielul sugarel

25. La oaie sugând,Cu coada batand.$i-apoi väzut,CA cersitori,Ca-i domn Dumnezeu

30. Cu Patru-Sinpetru.Noi o colindäm,Gazdii i-o 'nchinäm.

Z. Duma, student.

a lui Hristos.Domnu rupse din griiitä(3):

20. Dalelei, jupâne gazdä,Vinde-mi mie-acest pähar !Ori mi-1 vinde, ori mi-1

[schimbä !Fii-ti,Doamne, iertatoriu,

Nici nu-1 vând, nici nu-Ischimb,

25. CA mi-i dat dela nanasu ;Mai de mic m'a botezat,Mai mare m'a cununat,$i tot mie mi 1-a dat !Doamne, Doamne, drägut

[Doamne,30. Fa-mi i iiie lo.c in raiu!

Domnu ru)sä de-mi[gräipsä :

Nu-mi purtà de-acele griji!

www.dacoromanica.ro

66

Când 'or fi acele vremEu la tini trimete-voiu

35. Vreo doi-tri ingeri de-ai[mei

$i pe tin' luk-te-vo r,Sus In ceriu aduce-te-or ;Sus in cer, printre d'ingeri,

$orostin.

Lxxx. Tri

Jos In raiu te-or slobozl.40. Undei loc de a hodinl.

Sh te, domn bun, veselesti,$i-o 'nchinäm cu sat-Mate t

Refren : dui-A fiecare versLeru-leo Leru-i Doamneo !

mese a lu Hristos.

Colo josu, mai In josu,Leru-leo, Leru-i Doamneo !Sunt tri mese a lu Hristos ;Da la mask' cine sede?

5. Leru-leo, Leru-i Doamneo,$ede Domnul Dumnezeu ;L'al doilea corn de masä$ede Petru Sfânt Sân-Petru,D'al triile corn de masä

10. Sede Ion Sfint-Ion.D'al patrulea corn de rnasä$ede gazda, cest dom bun,$i inchinä c'un pähar,Cu palm galbin de aur ;

15. In fundul pTharului

$orostin.

Maica

Colo sus, Doamne, mai sus,. Fl.prile dalbe,

Sub cea cruce rninunatá$ede maica supäratd.Tree trei sfinti si mi-o d'In-

[treabá5. Ce esti, maid, supitiratä ?

Aio ! Doamne, cum[n'as

20.

25.

30.

I. Bian, student.

Scrisä-i vita vinului.Da 'n coasta päharuluiScrisä-i floarea raiului ;In toarta pAharuluiScris-ii firul grâului.

D'alele, jupâne gazdA,Vindemi mie acest päharO mi-lvinde, o mi-lschimbát.

Fii-mi, Doamne, iertätorNici nu-1 vându,Nici nu-I schimbu,Ca" mi-i dar dela nasu.De micut m'a botezat,Mai mare m'a cununat,5i-atunci mie mi 1-a dat

I. Bian.

supAratà.

Când Hristos näscând In[lume

Mai mare punându-i nume,Cocosi negri au cântat,

10. Iuda 'n talpe s'a sculat$i din gurä a cuvântat :

Voi, pägânilor de vitä.Dati-mi trizeci de argintiSä vi-1 dau, sal-1 restigniti

www.dacoromanica.ro

67

15. Restegneste-1 tu, Pilate,CA' la tine se vin toate, .

CA de nu-I vei restignl,Noud 'mparat nu ni-i fi !

Nici cuvAntul nu-1 ras-[punse,

20. Pe Flristos pe cruce-1 puse,

Mogos.

Lxxxii. Umb15Umbla maica dupd fiu

Tot plAngand si intrebAnd :N'ati vazut pe fiul sfant?Ba, noi, poate, 1-am

[vazut5. Numai nu 1-am cunoscut !

A cunoaste 1-ati putut :Ca pe fata fiuluiScrisa-i raza soarelui,

Densus.

LXXXIII.

Tri -colindätoriTri colindatori,

Dai DomnuluiPe la toatä casa,

5. Pe la toata casa,Dai Domnului

Ei s'o nimerit,Ei s'o nimerit,

Dai Domnului10. La Sântd-Märie

La Santa-Marie,Dai Domnului

Pe ei i-o 'ntrebat,Pe ei i-o 'ntrebat,

15. Dai DornnuluiTri colinddtori,

Tri

Domn !

Domn !

Domn !

Domn !

Domn !

SfAnt sange si ap A curse.Ceriul s'a Ingreunat,PamAnt s'a cutremurat,Luna 'n sange s'a 'nchegat.

25. SA fiti, gazde, sAnatosi$i 'nca, gazde, veselosi !

Vas. Trifa, student.

maica dupá fiu.Si In frunte luna plind

10. Stralucià ca o lumina !Maica, daca-i fiu asà,

Noi slabd veste ti-orn da,Ca-i la poarta lui Pilat,Rastignit pe lemn de brad !

15. Maica plange 0. se['nfrange,

Inima-i inoatä 'n sange.

Val. Paveloniu, student.

colindkori.Tri colindatori,

Dai Domnului Domn lN'ati vast fiul mieu?

20. N'afi vast fiul mieu?Dai Domnului Domn !

Poate 1-am vazutu,Poate 1-am vazutu,

Dai Domnului Domn !25. Nu 1.am cunoscutu,

Nu 1-am cunoscutu,Dai Domnului Domn !

Lesne-i de a-1 cunoaste,Lesne-i de a-1 cunoaste,

30. Dai Donmului Domn !Fetioara lui,Fetioara lui,

www.dacoromanica.ro

68

Dai Domnului Domn !Spuma laptelui,

35. Spuma laptelui,Dai Domnului Domn !

Pusculita lui,Pusculita lui,

Dai Domnuluí Dornn !40. Durdu-i(1) cerului,

Durdu-i cerului,Dai Domnului Dotnn !

Sabi* lui,Sabi* lui,

45. Dai Domnului Domn !Fulger cerului,Fulger cerului,

Dai Domnului Domn !

Agristeu.

LXXXIV.

Cata maica dupa fiu,Sora soarelui,Raza soarelui,

Tot plângincl i d'intreband,5. Sora soarelui,

Raza soarelui,N'ati väzut voi fiul meu?Da noi si de I-am vazut,

Teius.

Imay. Cam

Cam pe lângä mare (bis)Pe drumul cel mare,Suluri(2) de voinici

(1) = Durduitul= tunetul.(2) = Stoluri.

Ba, noi I-am vazutu,50. Ba, noi 1-am vazutu,

Dai Domnului Domn !'N poarta lui Pilatu,'N poarta lui Pilatu,

Dai Domnului Domn !55. Pe cruce de brad,

Pe cruce de brad,Dai Domnului Domn !

Dar' in tälpi i 'n palmi,Dar' in talpi i 'n

Dai Domnului Domn ICuie i-o bätutu,Cuie i-o bälutu

Dai Domnului Domn !

Benedict Viciu, notar.

Can' m aica.

10. Da noi nu I-am cunoscut.Ala-i lesne de a-I cunoaste,

Ca la el in frunte-i scrisSoarele cu razäle,Sfânta lung cu lumina !

5. Dar asà noi I-am vazutIn curtile lui Pilat,Restignit pe lemn de brad.

St. Pop, student.

pe langa mare.

Cu cai potcoviti.5. Mama lui Ion

Si-alui Sântion

www.dacoromanica.ro

Starä (1) i 'ntrebarA :N'ati vAzut, vAzut,

Pe unde-ati irecut10. Drag fiut al mieu ?

Poate 1-am vAzut,Nu 1,am cunoscut !

Voi 1-ati cunoscut :15. Chivareaua lui

Câmpie.

69

TrasA-i prin sAgeatd?Cam pe ochi plecatA ;Fetisoara luiSpuma lap telui,

20. Ochisorii luiDouA mure negreDintr'un rugut verde.

I. Scimpeilean, student.

LxxxvI. Pe langa lunA.

Sus in ceriu, pe lâng5 lunA,Florile dalbe,

Este-o dalbA de luminä,Da, zo, ahaia nu-iCA-i o dalbA mAnAstire.

5. In mAnaistire cine sede ?$ed doi popi i doi dieci$i vreo patru patrie /rid.

Luna (Aries).

LXXXVII.

UmblA maica dupA fiu,Raza soarelui,

Tot plAngând si intreband :N'ati vAzut pe fiul mieu ?

5. Poate cA noLl-am vAzut,DarA nu 1-am cunoscut !

DacA cumva I-ati vAzut,A-1 cunoaste 1-ati putut,CA pe fata fiului

10. ScrisA-i raza soarelui,

Surdne.

(1)=-: Sidtu(rd).

10.

15.

Patriarcul cel mai mareIese seara'n preumblare,Bate toaca de trei ori,$i clopotu 'n trei stAmpAri,C'o intrat jidovii 'n tarASA prindä pe Hristos larkSA-1 ducA la restignirePentru a noastrA mAntuire.

Ehe Mazere, student.

Vestea rea.

$i pe frunte lund plinä,Luna plinA cu luminA ;Ina pe-ai lui umereiStrAlucesc luceferei !

15. MaicA, dacA e askNoi îfi dAm o veste rea :CA.i la curtea lui Pilat,Restignit pe lemn de brad

Maica plAnge si se 'nfrAnge,20, Inima-i InoatA 'n sange,

Al. Peltean, student.

www.dacoromanica.ro

70

Lxxxviii. La

Colo 'n josu, mai In jos,Este-o piatrà rästurnatä,Dar la piatrà cine vede ?$ede-mi Maica Preacuratà.

5. Mergu-mi sfintii §i mi-oVntreabA

Ce stai, maicd, supäratà?Cum sä nu stau supäratà:

Trii cocoi negri-au cântat,Iuda 'n talpe s'a sculat,

10. Pe Hristos el 1-a vândut.

Cliciunelul de sus.

piatra rästurnatä.

Jidovii 1-au rdstignit,Pe cruce de brad 1-au pus,Cu sulita 1-au sträpuns ;Pe cruce albA de brad.

15. Soarele s'a 'ntunecat,Stelele 'ncepurà-a plânge,Cd se varsá-atâta sânge,Luna 'n sänge s'a 'mbräcat,Muntii s'au cutremurat,

20. Pietrile s'au despicat,Apele s'au tulburat !

LxxxIx. 0 cruce de mär dùlce.

Colo'n josu, mai In jos,Domnilor 'nostri domni !Este o cruce de inn. dulce,Lângä cruce cine sede ?

5. Maica Sfântä räzämatäC'un fiut micut In bratä.

IbAnesti.

Jon Välean.

Fiu'n bratá i-a'murit$i din gurä a0-a graft :

Mdturita raiului,10. De cu ea vei rndturä,

Fiutu ti s'a sculà !

xc. Ce soare räsare ?

Ce soare räsareMai de dimineatäIntr'un corn de casà,La mijloc de mask'

5. $ade Dumnezeu,$ade §i prive$te$i din graiu gräe§te :

Ioane, loane,lea ploscä din cuiu

10, $i-un colac de grail5i-1 leaga la brâu,$i noi sä ie§irn

Dum. Feírca student.

Cam la Rusalim,$i noi sä vedem

15. Grâne né"rodite,Skäri ne'nflorite.$i noi ne-om d'abateDe laturi de drum,La linä fântânä,

20. Jos cä orn §edeâ,Apà rece-orn bea.

Si 'n jurul fäntâniiCrescut-o, näscut-oUn paltin galbin :

www.dacoromanica.ro

25. Sus frunza mAruntä,Jos umbra rotundA.La umbrA sedaDomnul Dumnezeu.$ade i priveste

30. $i din graiu grdesteCc mA ispititi ?

Cä voi bine stiti,Bine ca si mine,CA noi sä iesim

35. Cam la Rusalim ;La linA fintAnäJos cA vom sedeh,Apä rece-om bea,Si vom hodinl ;

40, Dar ne-or d'obliciCana de Jidovi..Toti eh' si-o sea' patPe mine m'au prinsSi pe min' m'au dus

45. In poarta lui Pilat$i m'au rästignitPe cruce de brad.$i unde ch-mi bAtehCuie de *le

50. Prin Palmele mele,Prin palme, prin talpe,Tare le bäteh,

Blaj.

71

55.

60.

65.

70.

75.

80.

SAngeleimi curgekPe pAmant cAcleh.Si io nu-1 lAsamAsh pieitoriu,Si io mi-1 veliam (1),Vita vinului ;Si unde mä 'ncingehC'un brAu de mAces,Tare mA strAngeh,Carnea-mi c'o frAngeà,Pe pämAnt cädeh,$i eu mi-o veleamSpicul grAului ;Si unde cg-mi punehCununä de spini,Pe cap mi-o puna,Tare-o apAsà,Chica-mi retezh,Pe pämänt pich,$i io n'cr läsamAsh pieitoare,$i eu mito veleamMir botezämänt.Crestinii-or alerghDe s'or botezh$i s'or crestinà !

$i noi ne-o 'nchindmLa sfintii pärintii.

I. Covaciu, student.

xci. Vinderea lui Isus.

Pe Hristos cin' l-a glitat?(2)Leru Lerului Doamne,

luda 'n cash' i-a intrat,hida, läcomos de bani,

(1) Simplul verbului Inven [?].(2) =Dal gala, rdfius.

5. L-a vändut la-alui dusmani.Dati-mi 30 de d'arginti,

SA vi-1 dau, sä-I rästigniti !Hristos, dacA-a auzit,

www.dacoromanica.ro

72

A fugit de s'a ascuns10. In grading sub un porn ;

$i s'a dus de 1-a adusPan' la casa lui Pilat.Acolò dacd-au ajuns,Ei sfatu "1-au sfätuit,

15. Pe Hristos 1-au rästignit :Pe cruce de brad I-au pus,Cu sulita 1-au sträpuns,Sangele parau a curs ;

Ciunga.

Zori

Zori, zori,zori dalbe su-rori,

Nu gräbiti cu zorile,Dumnezeu cu oile,Pe fan* jidove0i.

5. Nime 'n lume nu-1 vedeä,Numa' o. fatä de Jidov :

Sculaji, Jidovi, nu dor-(miti,

Ca voi nici nu banuifi,

Cacova.

Ingerii o 'nceput a plânge,20. Ca se varsd-atâta sânge ;

Sangele nevinovatE päcat cä s'a värsat.Luna 'n sange s'a 'mbracat,Soarele s'a 'ntunecat,

25. Munfii s'au cutremurat,Apele s'au turburat,Pietrile s'au despicat,luda 'n patru a crapat.

Ios. Bogdan, student.

dalbe surori.

Cum va pasc fânefele10. $i Ara beau izvoarele !

Fata tad! (1) a strigat,Jidovii s'au adunatTot cu furci qi cu topoare,Pe Dumn-ezeu sa-1 omoare.

15. Dar_ D-zeu, ca §i-un sfânt,A trimes ploaie qi vântSi-o .ceatä pan' in parnânt,Pe Jidovi i-a potopit.

Onigd student.

xcm. Zori.(Variantä.)

Zori, zori, zori,Dalbe surori !

Nu pc/zit/ (2) cu zorile,Ca câmpu cu florile ;Dumnezeu cu oile

5. Pe fan* jidove§ti ;Nime 'n lume nu-1 vazii,

Far' o fata de Jidov,Ea cofa in mana-a luat$i la apa-a alergat,

10. Fata alba a spalat$i 'napoi cà s'a 'nturnat,Acasa cum a sosit,Ea din graiu a0-a grait :

(1) =Tulai = tolvaj magh. hotii!) exclamatie de alarmä."(2) = Greibig, Se zice i reflexiv : mä päzesc = gräbesc.

www.dacoromanica.ro

73

Nu vedeji, Jidovilor,15. Nu vedeji voi, orbilor,

Cum vä pasc fânajele$i vä beu izvoarele?

Jidovii au alergat

Ciufud (Blaj.)

xciv. Trei

Trei cocosi mândru-au[cântat,

Zori de zita 'n rävärsat.Iuda din somn s'a sculat,Pe Cristos 1-a inselat,

5. $i la Jidovi 1-a vindutCu treizeci de bani de-

[argint.Jidovii räu 1-au legatPe-o cruce albg de brad.-- Hai, Pilate, rästigneste-1,

10. Ch" de nu li-i rästign1,Nouä 'mpärat nu ne-i fi !Hai, Pilate, restigneste-I !

Ba, io nu 1-oiu restigni,Cä 'n el pAcat n'am aflat

Blaj,

Cu securi i cu topoare.20. Pe Dumnezeu sä.-1 omoare ;

Dumnezeu, ca mare sfânt,A trimes ploaie si vânt,Pe Jidovi i-a potopit.

Vasite Morariu, student.

cocosi.

15. Si-i singe nevinovat !Hai, Pilate, rdstignesteli

Ba, io nu 1-oiu ea's-

[tign1 !

Nouä 'mPärat nu ne-fi !Dar Pilat s'a supärat

20. Si rästignirii 1-a dat.Singele pe stilp a cursDin ranele lui ¡sus ;Cu sulija 1-au sträpuns,Pämint s'a cutremurat,Stelele au Ikrämat,Luna 'n singe s'a 'mbräcat,Soarele s'a 'ntunecat,Lumea toatd s'a Iniristat !

xcv. Dalbä mânästire.

Colo jos pe prundul mdriiEste-o dalbä minästireCu pärejii de tämiie.In mänästire cine sade ?

5. $epte popi, septe dieci$i pe-atnia patrierci.Diecelul cel mai mareMândru clopot clätini-re,

(1) Genetiv arhaic dela oaste.

D. Scurtu.

Mare oaste se-aduni-re :10. Inaintea octiei merg

Tri mesteri, tot mesterindCruce de brad ei fäcând,SA puie pe fiul sfânt.Inapoia oAei (1).Merg trei fauri fäurind,Cule de ojel fäcând,

www.dacoromanica.ro

74

SA batà la fiul sfânt.Când sus pe cruce-I suià,Cuiele i le bäteä.

20. Tot prin mâini si prin pi-[cioare

$i prin dalbe titisoare.Cánd cuile le bäteä,

Rag la, Bistr.-Ms.,

Sângele §uroiu curgeä.Maica sfântä §i sosiä ;Cu pAharul de argintSângele l-a sprijinit,SA fie de miruit,Cât om träl pe pämânt.

xcvi. Intreabá sfintii.

D'Intreabä d'intreabä-si,[D9amne-o,

Sfinti pe Dumnezeu :Din ce s'au fAcutu

Miru si vinu,5. Vita mirului :

Ce mä ispititi? !En dai corindeo!Cä voi bine stiti,

Bine ca si mine !10. Dar noi sä. pleam,

[Doamne-o,La Ierusalim$i sä cAutärnDoamne-leo !Grâne de rodit,

15. Säcäri de 'nflorit,Oarzele de coapte,En dai corindeo!Coborim la linä,La linä o fântând

20. En dai corindeo,$i apa sä bem$i sä hodinim,Pân am hodihRit,Cânii de Jidovi

25. TO cdNuma prinsu

30.

35.

40.

45.

50.

G. Morariu.

Pe Domnul Isusu$i ei mi I-au adusLa curtea lui Pilat,De I-a rästignitPe-o cruce de brad.

unde-i bäteá.Prin tälpi si prin pälmi,Cuie se-ajungeá,Sangele pornià$i-unde jos curä,Ros vin se fäceä,Lumea se-aduná,De se ospätä ;$i unde-1 incingeäPe sfânt trupul luiCu-un beau de mAces,Pe uncle ajungeà,Carnea-i culega,5i-unde jos cildeäRo§ grâti se fäce5. ;Lumea se strângeä,Bine se hränià.$i unde-i punk

Pe sfânt capul luiCununä de spini,De räi märdcini,Când se apAsà,Sudoarea curä,

www.dacoromanica.ro

55. $i unde jos pica,Sfânt mir se fäcea,Lumea s'adurià

Sorostin.

75

De se boteza$i se 'ncrestina.

xcvii. Jos, pe mare 'n jos.

(Colinda

Colo jos, pe mare 'n jos,Domnu, dai, Domnului

[Doamne !Vine-o neagrä corabieIncärcatä, 'mpovdratá

5. Tot de cânii de Jidovi,Aducând pe DumnezeuIncuiat In stan de piaträ.Colo sus, pe mare 'n susV ine o dalbä corabie

Bdgdu.

1. Bian, student.

10. Incärcatà, 'mpovoratáTot de sfinti si de ingeri.Când de stan s'apropiat,Stan In patru a crepat,Domnu la ceriu s'a 'neiltat!

15. S'a 'nälfat Domnul la ceriuPrintre sfinti, printre Ingeri,Sus la poarta raiuluiDe-a direapta Tatalui.

T. Feledean, comunic. Vet, Cripn.

xcvm. Crestinii.

La cea mänästire mare,Ho, Leru-i, d'ai, Doamne !Scrisu-i mare lucru tare(bis),Scrise-mi-s nota altare.

5. In altareJos pe mareSlujba sfântä.Cine-o cântä ?Cânt-o notiä popi bätrâni

10. $i cu noug diecei.Gräl popa cel bätrân

CAtre-un diecel mai micDä in toacA de tri-ori

Si 'n clopot In tri stârnp'äri,Sä räsaie soarelePe toate hotaräle ;Sà räsaie, sä sclipeascä,Pe Jidovi sä-i potopeasca.Sä rätnaie crotinii,Cä mai cred la DumnezeuCu lumini si cu prescuri$i cu dalbe 'nchinäciuni !

Cut. I. REIP;Ico, student.

www.dacoromanica.ro

76

xcix. Haida frate.

Haida, frate, haida, dragA,Sä facem cask' de piatrA,Ca moartea sä nu räsbatä.CA din casA luminoasä,

5. Duce 'n groapa 'ntunecoasd.Dar' acolo cini ceteste ?M a ica-s fan tä Preacuratä,C'un fiut micut in bratA.Fiutu 'ncepe-a scâncl :

10. NiaicasfântA a-1 opAci :

CraifalAu (Tarnava mid.)

c.

Taci, fiutule, nu plânge,CA s'au sculat 0g-dullSet' omoare crotinii!

DA-mi, máicuto, cheile,SA descuiu odAile,SA-mi ieau mäturicea 'n

[mânä,SA mätur cu ea pämântul,PAmântul de gunoièleSi ceriul de negurèle !

Coräbiile.

Colo'n susu, mai in susu,Hoi Leroi Ler Doamne !Vine-o neagr5.- corabieIncArcatA 'npoväratA,

5. Tot de Jidovi de cei rAi,Dumnezeu incä 'ntre ei.Tot îl bat si-1 chinuescSi pe cruce-1 rAstignesc,Tot pe crucea bradului ;

10. Pun cununA 'n capul luiDin clenglle (1) spinului.Colo jos, pe mare 'n josVine o dalbd corabieIncdrcatA, 'mpovAratä

15. Tot de sfinti de cei mai[sfinti,

Si de negri cAlugAri.

Liv. Aluman, student.

Felice de cei postelniciCari-mi postesc posturileSi-mi ajunA ajunurile :

20. Posturile le postescLAturghii Inch' cinstesc ;LAturghii i pArästase,Cum se duc de veseloaseInaintea Domnului

25. Ca firutu grâului.0, vai de cei nepostelnici,Care postul nu-1 postesc,LAturghii cA nu cinstesc,LAturghii si pArAstase,

30. Cum se duc de obidoaseInaintea DomnuluiCa si pleava grAuluiDinaintea vântului.

Chinee$. G. Florea, coniunic. de Aron Jgnat, st.

(1) Crengile.

www.dacoromanica.ro

77

La masä.

Nimerim In astA cadLa-aceastd cinstitA masA,Da la masà cine sede ?Sede Domnul Dumnezeu,

5. linpreunA cu sfinti de-aiIn al 2-le corn de masASede-mi, Doamne, cine-mi

Nede,Sede Ion SAntion ;In al 3-le corn de mash'

10. Sede-mi, Doamne, cine-mi[sede,

Sede Petru SAn-Petru ;In al 442 corn de masASede-mi, Doamne, cine-mi

[sede,Sede-mi da jupAnul gazdA.

15. Tot inchiná c'un pAhar,C'un pAhar galbin de aur,Tot inchinä si primescu$i pe Domnul pomenescu.

Spätac.

Vânätorii

Umblä, d'umblä, ce miiiLimb Iá?

VAnAtorii lui CrAciunLerui Doamne !

Zi de varA, Ora 'n sarA,5. $i nimica nu vAnarA,

Lerui Doamne !Undu-i colea cAtrà sarä,Da vanarA-un puiu de Ina,

Lerui Doamne !

(1) = Sfdr,situl.

Petru din graiu Itni grAiA20. Spune, Doainne, adev Arat,

CA destul te-am intrebatCAndu-i coada veacului,

SfArsitul pAmântului,Concenirea(1) gr;lului ?

25. Gräl Domnul Dumnezeu :Lasà, Petre, cä-fi-oiu

[spune,Semne pe ceriu Iti voiu pune ;Si iacd, Petre, ti-oiu spune :CAnd a da fecioru 'ri tatA,

30. Fata mare 'n maicA-sa-re,Finu-so 'n nAnasu-so,Fing-sa 'n nAnasa,Atunci Ii coada veacului,Sfàrsitul pAmAntului.

35. Luna se va 'ntunecA,Stelele toate-or pickSoarele s'a 'mbrAcA 'n sAngelIngerii-or Incepe-a plAnge.

Aur Aron, student.

lui Cräciun.

Da-1 tot bat si intreabâSpune, spune, puiu de

[Ina,10. Cându-i coada veacului,

Sfarsitu1 päinântului ?Vine mama puiului :Ce-mi tot bateti pumu1

mieu?Da-1 batem si-1 Intrebärn

15. Cându-i coAda veacului,

www.dacoromanica.ro

78

Sfärsitul pämântului ?Când a da fecioru 'n tatd,

Fata mare 'n maicä-sa-re,

Ciuguzel.

Finu-so in nasu- so,20. Finä-sa in na0-sa,

Atunci se gatà lurnea

cm. SfArOtul lumii.

0, tu Doamne, bine stii,Cându-i sfârsitul lumii,In patru cornuri de lumeVii si mortii sä se-adune !

5. Sä se-adune 'n Vifleim,Unde-a fost Adam dinaiu,Pe la puntea raiului,

Algrnor.

Eman. Irimie, student.

CA-i ca firul paiului,Ca firul crepat in patru,

10. Acolo sä vezi päcatul !Omul care-i päcätos,Cade de pe punte jos,Cade pe tn stan de piaträ,Nu mai vede lumea 'ndatä.

aw. NAvoda0i.

Pe marginea märii (bis),Lin vântule, lin vântule lin

[de varà !Mergu-mi noud nävodasiImpletind la nävod verde.Impletirä, nu-1 gätirä,

5. Pe cea mare-1 aruncarä5i nimica nu aflarà ;Fär' un puiu de Iudisoarä,Tot 11 bat si mi-lintreabA :

Cându-i coada veacului,10. Sfärsitul vileagului ? (1)

Vine maica puiului

cv. Nouà

Colo josu, mai in josu,Colo'n sesul cel frurnos,Suntu-m 9 ngvodasi,

(2)

Eng. Pusca.,5, student.

Din picioare scdparând5i din gurd foc tipâri,d :

Ce voi bateti fiul mieu?15. Cä elli mic, nu sti spune ;

Cându-i coada veacului,Sfärsitul vileagului ;Dar io you'd spune-voiu,Când Ii coada veacului,

20. Sfärsitul vileagului :Când a da ficior in tatä,Fatd mare'n maicä-sa-reFinu-so'n nänasu-so,Find-sa in nasá-sa

Cornunie. At. Trif, student,

nAvodai.

Impletesc nAvoade verzi,Impleti Luni si'mpletl Marti,Impletl Miercuri toatä ziva ;,

www.dacoromanica.ro

CAndu-i Joi In prAnziil mare,Ndvoadele le gAtarä$i pe mare le-aruncarA,

10. Dar nimica nu-mi vAnarA,Le-aruncarA a doua oarä$i nimica nu-mi vAnara.Le-arunoarä a treia oardSi-mi vAnard un puiu de IudA.

15. Uite'n sus si uite'n jos,Uite'n sus spre räsärit,Uite'n jos cäträ sfintit,

Ciunga.

79

Mare ludal) s'a ivit.Ce-mi bateti voi fiul mieu,

20. C'ala-i mic, nu vä sti spune,Dar eu \rota spune-v'oiu,CAndu-i coada veacului,SfArsitul pämAntului :and s'or pArl frati cu fratii,

25. Ficiorii cu tätânii,Fetele cu maicile ;C'or fi vii pe toate väiSi-or fi morti pe toate gropir

Nouä NAvodari.

Colo'n josu, mai in josuSunt doi codri negri mari,Hoi Leroi, hoi da Leroi !Si cu nouä nävodari,

5. Impletesc indvodesc.Le'mpletirä, le gätirä,Jos pe mare le-aruncard,$i nimica nu vAnarä.Le-aruncarA-a doua oard,

10. Si nimica nu vAnarä ;Le-aruncarA- a treia oat-6,Si vAnarA.un puiu de Iudä.$i tinerii mi-1 bäteau,13ätrânii mi-1 ispitiau :

15. Spune, spune, puiu de IudA,Cându-i coada veacului,

Observ. refrenul se repetA tot la alVorbele : ficu(a, finutu, finuta

cinutu, cinut a.Teius.

20.

25.

30.

(1) luda eel mare, tatäl puiului.(2) = Prostu!, simplu.(3) Nebun, prost.

los. Bogdan, stud.

SfArsitul pätnAntului ?Vini mama puiului

Din picioare scäpdrAndSi -din gurä foc tipAnd :

Ce bateti voi puiul mieu,Cà e lud (2) si e Goland (3)5i- i tinär nepriceput.CA kt vouä spune-v'oiu,CAndu-i coada veacului,SfArsitul pämântului :CAnd a da ficioru 'n tata$i ficuta In maicuta$i finutu 'n nändsutuSi finuta 'n nänäsuta,Atunci Ii coada veacului,Sfiirsitul pAmAntului !

2-lea vers.se rostesc cu ci= fi : ci-cuta

Ion Bescheri.

www.dacoromanica.ro

80

cvii. De n'ar fi gre§it Adam.

De n'ar fi gresit Adam,In pAcate nu eram ;Da Adam, dad-a gresit,In päcate ne-am trezit.

5. Rupse Domnu de-a gräl :Mergi, Adame, dela mine,

Cä n'ai fäcut nici un bine !0, Doamne, pentru o

[gresea1ä,onfaläu.

cvm. Scaun

Colo 'n susu, mai In susu,Sus In poarta ceriului,De-a direapta Tatälui,Este-un scaun de judet.

5. Dar' In scaun cine sede ?Sede mos-de-mos Adam,Cam pe cArjä rAzAmat,De-1 juded Dumnezeu :

Stii tu, Adame, ori nu stii :

Craifaläu. Un feciorscrisä de Liv. Illurean, student.

0 variantä Incepe a§à:Domnului mieu !Sus In poarta ceriului,De-a dreapta Tatälui,Jilturi scrise (2),

5. Mese 'ntinse ;Da In jilturi cine sede ?$ede Adam, mos bAtrAn,De 1 judecä Dvmnezeu :

$tii, Adame, ce ti-am spus,

Oräsia-Mures.

Mä scosesi din raiu afarA.10. Bucuros, DOamne, as iesl,

Dar nu mä pot despärtlDe mirosul florilor,De svonul albinelor,De para fAcliilor,

15. De fumul tiimAelor !

I. Copacean, student.

de judet.

10. Märu-'n gurä 1-ai sfärmat,Rdu trupu s'a 'nveninat !

El de-aici s'a luatPe marginea raiului,..Dacd 'n raiu nu 'lid 'ndu-

[rai,15. Cä io 'n tine-am contenit (1)

Ca albina 'ntr'un oprit !

10. Când In raiu slobod te-ampus :

Nimica nu ti-am oprit,Numai pomul raiului,Din äla sA nu mánânci ?Iesi afarg-acum din raiu !

15. Iesire-as si nu nil 'ndur,De dulceata raiului, etc.

Liviu Anghel.

(1) Am avut bine ca inteun contenit(oprit); asemänareodela vitele duse lapäsune in contenit. Ca albina care areflori destule inteun aoprit».

(2) Frumoase tea scrise», sau azugrävite».

www.dacoromanica.ro

81

Judecata

A cui sunt aceste curti,Aste curti, aste päluti (1),Ask nalte, minunate,De Domnul sfânt läudate ?

5. In mijlocul curtilorEste-o mask' de mAtasä,Spre desfätare aleasd. ,

Da la mash' cine sede ?$ede rnosu nost' Adam

10. In cârjä rdzAmat,De Dumnezetr judecatPentru greul sAu pAcat.In al doile corn de masASede-mi Ion Sântion,

15, NAnasul lui Dumnezeu.In al 3-le corn de mask

Copand.

CX. Raiule,

Raiule. grädind dulce,Dela tin' nu m'as mai duce,De mirosulDe bojul albinelor,

5. De fumul tämâielor,De para ! (2)GrAl Domnul cu mänie :

Du-te, Adame, dela mine,Cä te-ai scäpat de cel bine.

10. Meri din raiul cel frumos,Pe pämântu 'ntunecos !Lash' raiul cu dulceatA,

Ciunga.

(1) peilug=palute, palate.(2) =

lui Adam.

$ede-mi Petru, sfânt San-[Petru.

Da 'n al 4-le corn de maskSede gazda, cest orn bun,

20. C'un 'Altar galbin de aur.In fundul päharuluiScrisä-i raza soarelui ;In toarta päharuluiScrisu-i spicul grâului ;

25. In buza pdharuluiScrisä-i floarea vinului ;$i acest pAhar frumosIl cinsteste lui Hristos,Care- acuma s'a näscut

30. Din veci fdrA inceput.

Val. Sandru, stuCent.

grádiná dulce.

Du-te pe pämänt cu ceati !Oh ! Iovä, poamä amarä,

15. SA iesim din raiu afarA !Oh, vai, serpe din pustie,Ce-mi fäcusi acurna mie ? !Fire- ai , serpe, arghis.1 :Unde te-or gäsi durmind,

20. Capul sä-ti fie sdro bit ;$i pe mine sA mA 'ngroapeLa päräul Geanului,Apa Iordanului.

Jos. Bogdan.

Vida, Colinde din Ardeal. 6

www.dacoromanica.ro

82

ma. Joacä

$i joad, joad Petru 'nraiu ;

un frate de-alui[Petru :

Petre, Petre, frate al mieu,Fd-mi si mie. loc in raiu !

5. Loc in raiu cu mine n'ai,Cä pân' ce-ai fost tu pe

[pämânt,Loc in raiu nu ti-ai g'ätit ;a mi-ai fost birdu (1) sätesc,Pe geizdaci (2) ii omeniai,

10. Pe sáraci ii odriai !$i strig4 o sod de-alui

[Petru :Petre, Petre, frate al mieu,

Fä-mi si mie loc in raiu !

$i strig4

Silvawl rom.

Petru.

j 15.

Loc in raiu cu min' tu n'ai,.134n4 ce-ai fost pe pâmânt,Loc in raiu nu ti-ai gätit ;C6 mi-ai fost tot crâsmäritä,Si mi-ai bägat apd 'n virtSi-ai luat banii deplin !

20. $i striga rnaid-sa lui Petra:Petre, Petre, fiul maichii,.

FI-mi si mie loc in raiu !Loc in raiu cu min' tu ai,.

C4 pan' ce-ai fost pe pämânt,25. Locu 'n raiu ti I-ai gätit..

Când era Simb4tä sara,Lucrurile le läsai,$i de prescuri te-apucai ;De prescuri si de lumini,

30. $i de mari tachinliciani (3)._

mi. Petru In raiu.

Primblä-se Petru prin raiu,Primblä'n sus si primblä'n

[jos,Raiul lui ii luminos.Da nime nu mi-1 vedeä,

5. Fär' d'o maid, ce-si d'aveä.Maica din gud gräiä :

Petre, Petre, Maid Petre,FA-mi si mie loc in raiu,Loc in raiu, lângä al Mu,

10. Lângä-al tdu e ca si-al täu !Petru din graiu ii gräià :

(1).= firimar.(2)= avuti, ON:rag.(3) Rugaciuni.

15.

20.

I. Boldea.

Cum, drag4 maicä, face-[ti-as ?

Pan' ai fost pe ceea lume,.Crismäritä fostu-ti-ai,Cupe mici tinutu-ti-ai,Loc din raiu pierdutu-ti-ai !.

Primblä-se Petru prin raiu,.Primblä'n sus si primblä'n

hos,,Raiul lui e luminos ;Nime'n lume nu-1 vedea,Far' d'un tatä, cell. d'aveä.

C

www.dacoromanica.ro

83

Tatäl din graiu ii gräià :Petre, Petre, taicä Petre,

Fa-mi i mie loc in raiu,25. Loc in raiu, langa al tau,

Langa al täu e ca si-al tu !Petru din gut% gráià :Cum, drag taica, face-

Pan' ce-ai fost pe ceea lume,30. Biräu mare fostu.ti-ai,

Bani cu strâmbu luatu-ti-ai,Pe saraci hulitu-ti-ai,Loc in raiu pierdutu-fi-ai !

35. Prim blä-se Pe tru prin raiu,Primblä'n sus si primbla'n

[jos,Raiul lui e luminos ;Nime'n fume nu-1 vedea,Far' d'o sofa ce-si d'avea.

40. Sora din gull gräià :Petre, Petre, frate Petre,

mie loc in raiu,Loc in raiu Iângä al täu,Lânga-al täu e ca si-al tau !

45. Petru din gurä gräia :Cum, drag sora, face-fi-as,

Clopotiva (Hateg).

Pan' ai fost pe ceea lume,va mare fostu-ti, ai,

Garduri mari saritu-ti-ai,50. Loc in raiu pierdutu-fi-ai f

Primbla-mi -se Petru'nraiu,Primblä'n sus si primbla'n

[jos,Raiul lui e luminos ;Nime'n lume nu-1 vedea,

55. Fär' d'un frate, ce-1 d'ava,Frate din gura-mi grdia :

Petre, Petre, frate Petre,Fa-mi i mie lac in raiu,Loc in raiu, langa al täu,

60. Langa-al tau e ca si-al tau !Petru din gurä graia :Cum, drag frate,face-fi-as?

Pan-ce ai fast in ceea lumeTi-ai pus stâna langa drum ;

65. Cali drumari cá i-or trecut,TO la tin' s'or abätut.Cu brafiza i-ai hating,Cu lapte i-ai adapat,Loc in raiu fi-ai cäpätat I

70. $i- o cantam si-o colindam$i la gazda ni-o 'nchinäm !

A. Ionaf.

cxm. Petrea'n raiu.(Varianfl.)

Petrea in raiu s'a radii (1)Bucinând si trâmbitând.Nime'n lume nu-1 audeNumai singur tata-säu.

5. Tata-säu din graiu gräià :

(1) =filecat, fiornit.(2) = pe mine.

Petre, Petre, sfant San-[petre,

Du si mine(2) 'n raiu cu tine !Bucuros, tata, te-as duce ;

Dar cat in Iume fi-ai trait,

www.dacoromanica.ro

10. Loc In raiu nu ti-aiTot birdu (1) sätesc ai fost,Si portia (2)-ai scos prea

[gros ;Dumnezeu cd te-a väzut,

Loc in raiu nu ti-a fäcut !15. Petrea'n raiu s'a rdduit (3)

Bucinand i trambitand.Nime'n lume nu-1 aude,Numa' dulce maid-sa.Maid sa din graiu gräià :

20. Petre,Petre, sfant Sanpetre,Du si mine'n raiu cu tine !

Bucuros, maid, te-as duce,Dar' cat in lume ti-ai träit,Loc in raiu nu ti-ai gätit:

Ghirisul rorn.

84

25. Tot lucrul ti 1-ai lucratCu säracele din sat,

plata nu li-o ai dat,Fär' zdpsitele (4) din sateSi-ai zis, maicà, cd-s plätite,

30. Si poinile (5) de sub ciur,Si-ai zis, destul.Dumnezeu, cä te-a väzut,Loc in raiu nu ti-a fäcut !

Raiule, grädind dulce,35. Dela tin' nu m'as mai duce,

De-aninosul (6) florilor,De fumul tämaielor,De glasul päserilor,De gersu (7) ingerilor !

cm. Sub poalele

15.

20.

Sub poalele ceriuluiDe sede, Doamne, mai sede,sede-mi Petru sfant Sanpetru.Vine tatäl lui Petru :

5. Petre, Petre, fiul rnieu,Fd'-mi i mie loc in raiu !

Loc in raiu cu mine ai ;Cat ai trdit pe pdmant,Loc in raiu cä ti-ai gätit !

10. Vine mama lui Petru :Petre, Petre, fiul mieu,

Fd-mi i mie loc in raiu !

(1) primar.(2) =darea.(3) = rah`, v. m. s.(4) --- zdsite.(5)=--coadele, gozurile ce cad din ciur.(6) = rnirosul.(7) =glasul, verstd.(8) = efiistat de mo,sie dornneascd.

A. Blaga.

ceriului.Loc in raiu cu mine ai ;

Cat ai trait pe pämantLoc in raiu cä ti-ai gätit !

Vine fratele lui Petru:Petre, Petre,frate al-mieu,

Fä-mi si mie loc in raiu !Loc in raiu cu mine n'a i ;

Cat ai trdit pe pänfant,Loc in raiu nu ti-ai gätit.C'ai fost tot birdu

[domnesc, (8)Pe graci i-ai särdcit,

www.dacoromanica.ro

85

Pe bogati i-ai getzdilcit (1).25. Vine soru-sa lui Petru :

Petre, Petre, frate al mieu,Fa-mi si mie loc 'in raiu!

Loc 'in raiu cu mine n'ai ;Cat ai trait pe pamânt,

Ciunga.

30. Loc 'in raiu nu ti-ai gatit.C-ai fost tot täglideirigt (2),Când ai dat vinu 'n credinta,Lemne strâmb e aicrestat (3),Masurile le-ai stricat,

35. Banii deplin i-ai luat !

cxv. Taica Petrului.

Striga-si taica Petrului :Petreo, Petreo, drägut

[Petre,FA-mi si mie loc in raiu!

Loc in raiu, Ca' tu nu ai.5, Mult ai fost pe acest

['Damara ;

_Turd mare (4) cat ai fost,Legiuri stâmbe ai tinut !

Striga-si maica Petrului :Petreo, Petreo, dragut

[Petre,10. Fä-mi si mie loc In raiu!

Loc in raiu tu, mama, n'ai.Mult ai fost pe acest pamânt,Lucru in sat Ca' ti 1-ai dat,Si plata n'o ai mai dat !

15. Striga-si sora Petrului :Petreo, Petreo, dragut Petre,Fa-mi si mie loc in raiu!

5orostin.

(1) .--.. imbogätit.(2) =---- crismäritä, birtäsitä.(3) , ai crestat fals pe rävas.(4) Ajutor de primar.

los. Bogdan, student.

Loc in raiu, ca tu nu aiMult ai fost pe acest

[patnant ;20. Crismarita, cd mi-ai fost,

Mäsuri strâmbe ai tinut$i ai bagat apä in vinSi-ai luat plata deplin !

Striga-5i fratii Petrului :25. Petreo, Petreo, drägut

[Petre,Fl-mi si mie loc in raiu ?

Loc in raiu tu, frate, ai.Mutt ai fost pe acest

[pamant ;Päcurariu la oi ai fost,

30. Ti-ai pus stana langadrum ;CO drumari pe drum

[treceau,TO la tini se dedulceau,$i pe toti ii miluiai !

I. Bian, student.

www.dacoromanica.ro

86

cxvi. Sus In poarta raiului.

Sus in poarta raiului,De-a direapta TatäluiSede-mi lovic (1) rAzAmatPe nouä scAnduri de brad.

5. Vine tata lui Iovic,Mai departe 'ngenunchind,Mai de-aproape se rageind:

MAI, Iovic, fiutti (2) tatii,FA-mi si mie loc in raiu !

10. Loc In raiuTu, tatA, n'ai,CA pan' ai fost pe pämAnt,Tot (3) bireiu la sat ai fost,Pe säraci tare i-ai tras (4),

15. Pe bogatTu 1-ai läsat !

Vine mama lui Iovic,Mai departe.'ngenunchind,Mai de aproape se rugAnd :

20. MAi, Iovic, fiutu mamii,FA-mi si mie loc in raiu!

Loc in raiuTu, mamä, n'ai,

Cisteiu-rom.

25.

30.

35.

40.

CA pdn' ai fost pe pAmAnt,Tot crismärif A mi(5)-ai fost$i la bogati cá le-ai datTot vin row pipArat,Tar la säraci cd le-ai datVin cu apA arnestecat !

Vine-un frate a lui Iovic,Mai departe, etc., (ca mai sus)

Loc in raiuTu, frate, n 'ai,C'd pän'ai fost pe pámAnt,Tot cu bAta 'n drum ai stat,Ce ai gAsit,Ai omorit !

Vine sora lui lovic...[ca mai sus]

Loc in raiuTu, soro, n'ai,CA" pAn' ai fost pe pämAnt,Tot . . VA si da mi-ai lost,Garduri multe särit-ai,Locu'n raiu pierdutu-l-ai I

Nic. Mar:es, preut.

cxvii. Sus In poarta raiului.(Varianta celei precedente.)

Sus in poarta raiului,De-a direapta TatAlui,

$ade Jovis (6) räzämatPe nouä scancluri de bract.

(1) Diminutiv din .1-ovu, ca din Nonu, Nonic s. a. Intr'o variantá din Tam-pAhaza gisim numele lovis, ambele aceste se dau lui S. Petru.

(2) In pronuta locald : l'ut`u.

(3) In pronunta localä: Mt.(4) Se zice a-1 trage (bani)=a-/ pecieftsi in bani, a-i stoarce bani.(5) Dativ etic.(6) In col. prececlenta din Cisteiul roman se zice Jovic. Care-i textul origi-

nal,n'am putut aflà.

www.dacoromanica.ro

87

5. Vine tatAl lui Iovis,De departe 'ngenunchind,$i de aproape rugand :

Iovis, Iovis, dragu tatii,Fä-mi si mie loc In raiu !

10. Loc in raiuTu, tatä, n'ai,

Cäci cat ai fost pe pämant,Tot birdu sätesc ai fost,Pe säraci i-ai necäjit,

15. Pe gazde(2) i-ai boghfit,$i iadul cA 1-ai gäsit !

Vine mama lui Iovis,De departe 'ngenunchind,$i de aproape rugand :

.20. Iovis, Iovis, dragu mamii,Fg-i §i mamii loc in raiu !

Loc in raiuTu, mamä, n'ai,

CAci, cat ai fost pe pämant,25. Cu säracii ti-ai lucrat,

1-nip numai le-ai dat,$i iadu cä. 1-ai aflat !

Vine sora lui Iovis :Iovis, Iovis, frate-mieu,

30. Fd-mi i mie loc in raiu !Loc in raiu

Tu, soro, n'ai,CAci cat ai fost pe pämant,Nouä fete-ai oträvit

35. $i iadu 1-ai dobandit !Vine frate lui lovis :

Iovis, Iovis, frate-mieu,Fä-mi i mie loc in raiu !

Loc in raiu40. Tu, frate, ai,

CAci cat ai fost pe pämant,Cu tofi bine te-ai avut !

TamOhaza (Aiud). Laurian Maior, student.

Sub ceriu-si de räsärit,Domnului Doamne,

FrumoasA mash' e 'ntinsä ;Dar la mask' cine sede ?

5. Sede-mi Domnul DumnezeuTot cu sfinti in jurul säu.$i de lume ei vorbiau,De San-Petru pomeniau.Nici cuvantul nu-1 gätarä,

10. San-Petru se arätarA.Cu paharul i-a intins,Ins4 Petru n'a primit,CA el a fost necäjit.Dumnezeu din graiu gräl :

(2) = bogati, avuti.

luda 'n raiu.

15. Ce esti, Petre, necäjit?$i San-Petru räspundea :

Doamne, .Dumnezeul[mieu,

Am scäpat de-am adurmit,luda cheia mi-a furat

20. $i in raiu cal s'a bägat,Multe lucruri si-a luat :Luä luna cu lumina,Soarele cu razgle,Scaunul de 'mpäräfie

25. $i Will de vitejie !Dumnezeu din graiu grAiä

www.dacoromanica.ro

88

Cari din sfinti se va aflà,Lucrurile-a le 'nturnà

Atunci sfintii au tAcut,30. Ca.. de luda s'au temut.

Apoi Ilie-a venit,Cätre Domnul a grAit :

Doamne, Dumnezeul mieu,Dä-mi mie ce-oiu cere eu !

35. Dumnezeu din graiu gräià:Mergi, alegeti tot p' ales !$i Hie si-a ales

Träsnet, fulger tot p'ales.$i apoi 6' a plecat

Ciopotiva (Hateg).

CX1X.

40. Dupa Iuda pan' la iad,Tot tränisnd i fulgerând$i in sbiciu de foc pocnind.Iuda, când Il auzià,Sta in loc i amorta.

45. Dar Ilie l-a luat$i cu lantu I-a legat,Lucrurile i-a luat$i in raiu cä le-a bägatDe dreptii s'au luminat

50. $i strâmbii s'au supärat..5i-oicânta'm §i-o colinam,

$i la gazdä ni-o 'nchinämA. Iona.2.

luda 'n raiu.(Variantà.)

Sus la vita vinului,La umbra gutâiului,Un' prânzeste DumnezeuCu toti sfintii 'n jurul säu,

5. Vine Petru, sfânt SânpetruC'un cAlut albut de flori ;Darä nu-i albut de flori,Ci e albut de sudori.

Bun prânzu, Doamne, lavoi !

10. Hai, Petre, la prânz cu noi !N'am vint, Doamne, sä

(pränzesc,C'am venit sä-ti povestesc

Abrud.

C'a intrat Iuda in raiu,Ltiä luna cu lumina,

15. Soarele cu razele,$i gäleata de botezu$1 scaunu de judetu !Nu fii, Petre, supärat !Care dintre sfiinti s'a aflà

20. Sä se clued, sd le- aducä?Oral Sfânt IlieD4-mi, Doamne, armele

mie,C'oiu tfäsni fulgera,$i Iuda s'a späimânta,

25. Toate'n raiu mi le-a bAga !N. Lmoar.

cxx. luda 'n raiu.(Variantä din

Sus la vita vinului,La umbra gutâiului,Und' prânzeste Dumnezeu,Dumnezeu cu sotu-säu,

Sâncel I. Blaj.)

5. Nimerl Petru Sân-Petru.Hal, Petre, cunoi la prânztN'am vint, Doamne, sä

prânzesc,

www.dacoromanica.ro

89

C'am vint sA ma' jäluesc,CA rni-o tunatluda 'n raiu ;

10. Ce-o fost bun, tot a luat,Ce-o fost räu, tot o läsat !

Nu te, Petre, supdrA,

CA oiu lua biciu 'ntr'o mAnä5i-oiu träsnl fulgerà

15. Iuda 'n raiu s'o spAimAntà,Ce-o fi bun, tot o lAsA,Ce-o fi rAu, tot va luä !

cxxi. luda 'n raiu.(Variantä de pe Tarn.-mare.)

Sus la vita vinului,La floarea smochinului,Un (1)prAnzeste Dumnezo,Dumnezo cu sotu-so,Nirnereste sfAntu PetruCu cal alb, tot asudat.Nu-i asudat de sudori,Da mi-i 'mpodobit cu flori,Tot cu flori i cu ghiori (2).El din graiu cä mi-si gräià

Bun prAnz, Doamne, pe la[prAnz !

Haida, Petre, sä-1[prAnzim !

Numai, Doanme-ti[multämim (3),

CA io n'am vint (4) säprAnzesc,

Frâua Tarn.-mar e.

Scrisä de G. Boldea.

CA io-am vint sä tAnguescIuda 'n raiu cä a tunat,Ce-a fost bun, tot a luatC'o luat luna cu mAna, (5).Soarele cu razele !

Petre, nu te späimAntà,CA ti-oiu da un biciu de foc,Sä pogneA(6)camla mijloc,Cà Iuda s'a spAimAntà,Ce-o luat, tot va lAsk !

Si noiumblAm i colindäm,Frumos gazdii i-o Inchingm,_I-o Inchindm cu sän Mate..CA si gazda ne-a cinstlC'un colac de grâti curat,C'o pecie de porc gras,5i c'o gurd de vinars.

Scrisä din gura unui plugar de I. Dopft, student_

(1) = unde.(2) viori, viorele.(3) = multumesc, cum se aude In uzul vulgar, passim.(4) = venit; formä obisnuitä la poporul fled carte.(5) v. s. z. cu lumina.(6) Vulgar 1. d. pocnesti.

www.dacoromanica.ro

90

wool. L a mijlocul Ceriului.

La mijlocul ceriuluiMare haldi (1) adunatd,Tot de sfinfi da cei mai

[sfinfi.Vine sfântu Harhanghelu

5. Tot trásnind i fulgerând ;De departe-a fulgerat,Si de aproape-a genunchiat$i din gurd a cuvântat :

Bunä halcd, sfinfilor,10. Ce vorbifi si sfätuifi

$i pe Domnul pomenifi,Pomenifi-I si nu-1 stifi ?Tu sezi, Doamne,

[prânzesti,$i raiul nu fi-1 grijesti,

15. Iuda 'n, raiu cà mi-a tunat,Ce-a fost bun, tot a luat :Luä luna cu lumina,Soarele cu razdleSi scaunul de judef,

20. $i cAldarea de botez$i cheile raiului ;$i in iad cä le-a bägatSi iadul 1-a luminat,

Flget.

Fericea-mi de el, Do amne[leo !

Cum Parn ferecatMai bun loc i-am dat :In mijloc de raiu

(1) halce1---sgomot, gälägie.(2) ---= adid.

Curnu-i legea raiului,25. $i raiul 1-a 'ntunecat,

Curnu-i legea iadului !Gen Domnul Dumnezeu :Mäi Ioane, Sântioane,

Mare-mi esti, pufin pri-[cepi !

30. Mergi, iea sbiciul cel de[foc

Si träsneste 'n tri locuri,In tri locuri, in tri chipuri,Cä luda s'a spdimântàSi ce-a luat, tot va da.

35. Da-va luna cu lumina$i soarele cu razdle$i scaunul de judef$i cäldarea de botez$i cheile raiului ;

40, $i in raiu cd le-a bägd$i raiul s'a lumind,Cumu-i legea raiului ;$i iadul s'a 'ntuneckCurnu-i legea iadului !

85. Si-o 'nchiram spre sänd-Rate !

Vas. Trif.

Fericea-mi.

5. Mär dulce 'nfloritCu flori de d'argint,Cu mere de aur.Când boarea boriti(2),Merele cdcled,

www.dacoromanica.ro

10. Domnul le strAngeä$i le dImpArtià

M. Decea.

cxxIv.Ferice-om de el-otn,

Cä 1-ai fericit$i 1-ai däruitC'o casà, c'o masA.La mijloc de masä

5. Märu-i rAsärit,Frumos d'infloritCu flori de d'argint,Mere le de d'aur.

10. $i-un vânt a bätut,Craifaldu (Tarn. mica.)

CX XV.

Ferecan de el !Ca. bine 1-o ferecat$i bun loc i-a dat :La mijloc de raiu

5. La masd galbinA.Imprejur de magJinturi (1) de mdtasä ;Deasupra pe mash'Un mär märgärit

10. Vândt d'inflorit.Boarea când boria,Märu-mi clAtinkMerele-mi picA.Boieriu le-adunä,

15. Bioeriu se 'ntreba :Da tu ce ti-ai dat,

De ti-ai d'apucat?Da io cA mi-am dat,

De mi-am d'apucat,Sebes.

(1) L d. jilturi . jefuri.

91

La frati, la nepoti,Pe la noi, la tot!.

Em. Pop.

Ferice-om de el.Merele-au cäzut,Dumnezeu a venitDin graiu si-a grAit :

Cin' te-a däruit ?15. Drag Domnul Hristos,

CA i-o mânecatPe grele 'ntunereciLa sfinte bisereci,Tot cu luminèle

20. $i cu prescurèle !Liv. Muresan, student.

Ferecan de el.20. Plug vânät cu boi,

Plugari amândoi !Da tu ce ti-ai dat,

De ti-ai d'apucat?Da io cä mi-am dat

25. De mi-am d'apucat0 turmä de oi,Ciobanii-amândoi !

Da tu ce ti-ai dat,De ti-ai d'apucat?

30. Da' io CA mi-am dat,De mi-am d'apucat,La sfinte dumineci,La albe bisereci,Tot cu luminèle

35. $i cu prescurèle$i cu rugAciuni$i cu 'nchinäciuni !

P. Maniu.

www.dacoromanica.ro

92

cxxvi. Domnul bun.1. Ccind bard feceorii in casd.

Cesta-i Domnul bun,Doamne-le-o !Cesta-i Domnul bunu,Bun gând i-o gindit,De el i-o facut,Del i.-o facutuCasa laugh' drum,Masa peste drum,Masa peste drum ;CAP flämânzi 1mi trec,Pe toti li satura,Pe toti iii satura ;Cati satoi imi tree,Pe tot ii d'adapä,Pe toti ii d'adapa ;

AgriOeu, (Târn. mica%)

0 varianta, tot de acolo,La mijloc de mash'

Porn §i-o rasarit,Vânat i-o 'nflorit.Floarea-i de argintu,Merele-s de aur ;D'unde and trägeä

ati gola$i limi trec,Pe toti ii imbraca,Pe toti ii Imbracä.Cesta-i Domnul bun.Rugeiduni rugat (1),Rugaciuni rugat,Dumnezeu i-a datLocul sfânt In raiu,Doamne-le-o !Locul sfânt in raiuTot la mese 'ntinsa,La lumini aprinsa,La lumini aprinsa.Cesta-i Domnul bun !

Comunic, de Benedict Viciu.

continua a0 :

Boarea raiului,Pom se legänkMerele-mi pich,Masa 'mpodobià,Raiu se veselià.

Comunic. de Ion Viciu, cantor.

11. Când %es feciorii din casd.

Pe noi ne-o läsatCea Santa-MgrieTroapa lui Jordan (2).

Tu soatä (sotule) värttiga(3),Scoala-te 'n picioare,De le multumqte

(1) In gratia ritmului s'a elidat reflexivul si verb. auxiliar (s'a.)(2) De a se Intoarce,cum s'a Intors Iordanulca sd iasä.(3) Necunoscut. Inte1ege pe primul colindätor, conducätoru1.

_

www.dacoromanica.ro

93

De (1) un colac de grâu,De-o cuph de vinu !Crucea (2) ni se 'ntoarsä,

Agristeu.

CXX1r11.

Fericean de elu,De cest d'om bun,Cum 1-ai fericiat,Drag Dornnu i-ai dat

5. Casa 'n locu bun :D'1n rnijloc de raiu,Unde-s mese 'ntinse,Fäclii dalbe-aprinse.Sus pe masä 'mi sta

10. Un mär märgärintCu flori de d'argint,Cu merà (3) de auru.

Clopotiva (Hajez).

Cest

1

Pe usä ne scoasà.Tu, gazdä frumoasà,Rämâi sänätoasä. !

Comunic. de Ion Viciu, cantor,

d'om bun.

Despre raiu din susBura-mi d'aburâ,

15. Märuls geicinci (4),Merele-mi pickCest domn le stringeà,Bine le pun&Cä el bine stià,

20. Ca" ei vi-or venlFetii lui CrAciun,$i el cä li-a daLa ficele luiSi la fii lui.

cxxvm. Om bun.(Variantä.)

Gazda, cest om bun,Doamne leo,

Bun gaud si-o gândit.Casä si-a zidit,

5. Pomi a risädit,Masa Iângd drum.Chti drumari treceäSi se abäteä,Toti ii häränià ;

A. Ionaq.

10. UV goli li veniä,TO ii imbräch ;Câti desculti vena,Toti ii Incältà.La mijloc de masä

15. Un porn d'aurit,Frumos inflorit.Din sus despre raiu0 boare bätek

(1) pentru.(2) _ alti zic : troapa, in intelesul de semnul, steagul sau crucea.(3) Pe alocuria d. e. si pe la Urisiu, Gurghiu, se pronunta merel 1. d. merge:(4) .= Sgeitaiet = scutura.

www.dacoromanica.ro

Tot in mär lovià ;20. Merele cädeä,

Gazda le strângeä,

Oräsia de Mures.

94

CXXIX.

Domn bun,ce te-ai bucurat,Florile dalbe,

Mare masäai incärcat$i in sus si mai in jos,

5. Cu piisturti (1) de matasd$i pe ea mâncare-aleasä ;Sus pe masä, vas cu vin,Lângä el paharul plin ;Pe masä colac de grâu.

Oräsia de Mures.

In sân le MO.,La säraci le da,Pomeanäli fäceä !

Liv. Anghel..

Domn bun.

10. Pintru cine te-ai gältat,De nu te pui la cinat :Ori ai fii de botezat,Sau feciori de insurat?

Eu n'am fii de botezat,15. Nici ficiori de cununat ;

Eu astept pe Dumnezeu,Dumnezeu cu soful säu,SA-mi petrec cina cu ei !

cxxx. Domnul bun.

Cesta-i domnul bun,Boierul bätrân,Bun gind si-a gândit,De prânz si-a gälit,

5. La prânz a chernatTot vecini bgtrâni$i ingeri din ceriu.Toti a si-au venit.Sfeuzta Daminecii

10. Cd ea n'a stiut,

Spring.

Liv. AngheL

Da si-o d'oblicit,Frumos s'a gätit$i cä s'a luatPe-o dalbA de cale,

15. Pe-o razd de soare,Pând si-o d'ajunsLa linä fântânä,Unde iarba-i creatä,In patru se 'mpleteste,

20. Verde putrezeste.

Ion Saligean, scrisä de Em. Colbazi..

cxxxi. Cel boier bogat.

Cel boier bogat,D omnului, domn,Pe cum s'a rugat

Dumnezeu i-a dat :Masa 'ngälbioarä,

5. Galbind de cearà ;

(1) Pästurd --= merindare ; aici : fatä de masä.

www.dacoromanica.ro

Pomu räsäritCu clenge de-argint.Vântu trägänä,Mere le pick,

10. Gazda le-adunâ.$i le trimetek

Silva§u1 rom.

95

Pe feciori de craiuLa Dumnezo 'n raiu.Facd-si pominèle

15. Pe la sufietèleat de putinèle.

G. Boldea, student_

cxxxii. Umblânt a colina.

Noi umblärn a colindà,0i, ea' dragu-mi-i !

Noi umblärn a colindà,0i, eh' mi-i si drag,

5. Dintr'o casä 'ntealtd mg ;Gazda noasträ nu-i acasd,C5.4 In codru de-a vânà.De vânat, ce mi-a vânà?Mi-a yank un puiu de ludd !

10. Dupä el, car' 1-orn manä ?

Cetea.

CXXXIII.

Cesta-i domnul bun,Doame-leo !Boieriul bátrânuBun &id si-a gindit,De prânz si-a gAtit,

5. La pranz si-a chemat.Câti eh' si-a chemat,Toti 6 si-au vinit ;Numa' n'a vinitSfânta Duminecg,

10. Dalba besericä.Dacä-o d'oblicit,Pe-o cale-o pornit,Pe-o dalbä de cale,Pe-o razä de soare.

Sfânta

Mere-orn doi dintre noi,L-orn aduce sus pe sus ;Sus pe sus, pe lângA lung,.C'o mânä tiind de lunä,

15. C'una ,impletind cununa ;Da cununa a cui a fi ?Fi-va, fi-va a gazdii !Si te, gazdä, veseleste,Cä colindä nu mai este !

Corn. Ddriirna f_

Duminea.

15. La mijloc de caleEa In loc si-a stat,In läturi s'a UitatSi ea si-o väzut0 linä fântânä.

20. La lina fântândCele trei flori sfinte,Din rain rgsdrite :Ele se pâriâSi se-adeveriàCare-ar fi mai mare?'Dumnezeu stiindSi pe-aici trecând,Le zise grAind :

Dragi florile mele,,

_

www.dacoromanica.ro

96

Ce vA voi pAritiSi v'adeveritiCare-ati fi mai mare,CA voi mie-mi suntetiUna ca si d'alta !

-35. Floarea grAuluiEa si-o cuvAntat :

Ba, eu sunt mai mare,CA de n'as fi eu,N'ar fi sat in casA,

-40. Nici colac pe masA !Floarea mirului

L upu (Map.

CXXXIV.

Gazda, cest domn bun,Bun gAnd gAndit.De pranz si-a gAtitLa prAnz chemat

5. Tot oameni bAtrAni,Vecini de cei buni,Toti boieri din sat.

si-o chemat,Toti cA i o venit,

10. Numa' n'o sositSfAntu Sänicoard (1).Lucru cA i-o-avutJos pe cAmpii seci

Silvasul torn.

Ea si-o cuvAntat :Ba, io sunt mai mare,

CA de n'as fi eu,45. N'ar fi botezare.

Nici 'ncrestinare !Floarea vinului

Ea si-o cuvAntat :Ba, eu sunt mai mare,

50. CA de n'as fi eu,N'ar fi veselie,Nice bucurie. !

Nic. Benchea, stmlect.

San-Nicoarä.

Hand fAntAni reci :5aizeci crestinesti,Cinzeci pägAnesti.Celea pAgAnestiBine le-o broditDe le-o izvorit ;Cele crestinestiMarea le-a trecutDe le-o podobit.

$i noi o 'nchinAmDalbA-i sAnAtateLa jupAnu gazdA !

cxxxv cSfânta Simicoarä"»=-S. Nicolae.

Deschide-mi, deschide-mi,lai Domnului Doamne,De (2) noi sA-fi lilt:tram (3)

(1) S. Nicolae.(2) ca(3) --= intram in lduntru.

J. Boldea.

$i sA-fi colinclAm !Cesta-i domnul bun,

5. Boieriul bAtrAn,

www.dacoromanica.ro

97

Bun gand si-o &Ida,Bun pranz si-o gatit.Da la prânzul luiSi la masa lui

10. Pe cini mi-o chemat?Tot din ceriu, din ceriu,Toti sfintii din ceriu.Pe câti mi-o chemat,Toti ea si-or venit,

15. Numa n'o venitSanta Simicoard (1).$ezând, asteptândCu prânzul pe masa,Cu sfintii d'in casä,

20. El tot astepthPan' la prazul mare.Dad el vedea,Ca ea nu venia,El 6' mi se lua

25. Pe o rare-ca'rare(2)Pe o razd de soare,

Clopotiva (Hateg).

Boieriul din satBun gand si-a gândit :La pranz si-a chematToti boieri din sat.

5. Dintâiu si-a chematSfântul Sânicoara (7).

Panä'n drumul mare.Pe drum ce-mi vedea ?Mica o negurice

30. Batand pulberice (3)$i el tot cured(4)Pan ' o ajungea ;Din gura-mi gräia :

Sfântä Simicoarä,35. De ce n'ai venit

Cand ti-am poruncit?De ce n'am venit ?

De ce n'am putut,Ca eu cl mi-am fost

40. La brudar pe brud,La bruclari pe mare,Lor a s'o 'necatNoua coroboale (5),Noua si cu doted.,

45. Cari se roaga noudCu cupa 'nchina,

Din tiPtiu (6) täià,

A. iona.5.

Boieriul din sat.

(1) =-- Sftintul Niculae.(2) -..--- cdrare, cfr. laurbdlaur, etc.(3) .--.-- Prey`, deminutiv din pulbere.(4) -,---- fugid, akrgà.(5) ...---- cordbioare.(6) fidniqoard.(7) =-- Sf. Nicolae.(8) ..-- cordbioare.

Vicia, Colinde din Ardeal.

Ce te-ai zabovit,De mi te-ai gandit ?

La vaclul de mare10. Eu mi-am Inecat

NouI coreibèle (8).Dintr' aceie noua

7

www.dacoromanica.ro

98

Numai mi-am scosUna dintre ele

1 5. li soare când räsare,Vara 'n prânzul mare ;

Urican.

Una dintre eleli luna câncl Ii plind,Cam pe dupä dud !

E. Zugrav, student

cxxxvii. DallA mAngstire.

Face-si domnu, ce-si mai[face,

Face-si dalbd mänästire ;Dar de mare cât de mare ?Nouä usi, noud altare ;

5. Slujba sfântd cine-o cântd ?Cântd nouä pochi (1) bdtrâni,$i cu nouä diecei (2).Dar diacu cel mai marelasd-afard 'n preurnblare,

10. De triori toaca mi-o bate,De triori In tri locuri:De cu sard vecernealä,Miez de noapte itru sfânt,Zori de ziud vanghelie,

15. Pe la prânz ii liturghie.Obs. Dupd flecare vers :

Florileom dalbe !Silvasul rom.

Zice floarea grâului :Toate flori, voi sunteti

[flori,Da io-s floarea grâului$i sânt trupul Domnului !

20. Zice floarea vinului :Toate flori, voi sunteti

[flori,Da io-s floarea vinului!Da io-s floarea vinuluiSi-s sângele_Domnului !

25. Zice floarea miruluiToate flori, voi sunteti flori,.Da io-s floarea mirului,Car' miruesc oameniiSi-mi crestinesc crestinii! (3).

cxxxviii. Drag soare.

Drag soare rdsare'N toate laturile,'N toate vadurile.Sus la aceasta curte

(1) Popi.(2) Cantori.(3) Increstinez.

G. Boldea..

5. Bun rându-i, frumos,Dar dela Hristos,Cà sunt mese 'ntinse$i fáclii aprinse.

www.dacoromanica.ro

1mprejur de mese10. Ji(ari (1) is direse,

Crucis peste meseSunt trei floricele,Tri mohoritele.Ele se mtistrà :

15. Care sunt mai mari?Drag Domnut din ceriu$ade, le priveste$i din graiu gräeste.Floarea grâului

20. Chiar bine gräia$i s'adeverià :

Lângä DumnezeuSunt mai mare eu,Ca unde nu-s eu,

25. Nu-s colaci pe maANici un sat in cash' !

Floarea vinuluiChiar bine gräiä$i s'adeverià :

30. Lângä DumnezenSunt mai mare eu,Cà unde nu-s eu,Nici o veselie,Nici o bucurie !

35. Floarea miruluiChiar bine gräià$i s'aaverià ;

Längä Dumnezeu

Cetea.

99

Sunt mai mare eu,40. CA unde nu-s eu,

Nici o crestinareNici o botezare !

Drag Domnut din ceriu$ade, le priveste

45. Chiar bine gräeste :Voi tri floricele,

Tri mohoritele,Ce vä voi mustrati,Cä, zäu, voi tustrele,

50. Ca' sunteti a m ele.Floarea gräuluiChiar bine gräià,Ca-i pelita (2) mea.Floarea vinului

55. Chiar bine graià$i s'adeveriâ :E singele meu$i a toata lumea.Floarea mirului

60. Chiar bine gräià$i s'adeverià :E botezul meu$i a toata lumea.$i ei se botezà.

65. Din pagâni crestini.Oameni de cei buni.Dalba-i sänatate !

Cxxxix. Ce soar e räsare.

Ce soare räsare mai de[dirnineatä,

(1) --- jeptri.(2) ---= carrea, trupul.

Opiu.

D'ai Domnului, Doamne !Mai de dirnineatà

www.dacoromanica.ro

100

Id la ceasta cask' (rep.).5. Jil(uri (1) de mätasá.

Deasupra pe mask'Sunt tri floricèle (rep.),Tri mohoricèle (2).Floarea mirului

10. 5i-alui DumnezauSede si priveste,Da chiar le grAeste :

TAceti, flori, WO,Surorile mele,

15. Nu vä tot mustrafi$i v'adevärati,CA uncle nu-s eu,

Nici o botezare (rep.),Nici o 'ncrestinare.

20. Floarea graului$i-alui Dumnezeu5ede si-mi priveste,Da chiar le gräeste :TAceti, flori, tAceti,

25. Surorile mele,

Cugir.

CXL.

Nu vA tot mustrati$i v'adevärati,

unde 1111-s eu,Nici o cin5 'n casI (rep.),

30. Nici-un prânz mask!Floarea vinului

5i-a lui DutnnezäuD'ai Domnului, Doamne,

Sede si-mi priveste35. Da chiar le gräeste :

TAceti, flori, tAceti,Surorile mele,

D'ai Domnului Doamne,Nu và tot mustrati

40. $i v'adevärati,CA unde nu-s eu,Nici o bucurie,Nici o veselie !

$i và veseliti45. Domnilor, boieri,

CA noi c'o 'nchinäm.DalbA-i sänätate !

Trei floricele.

La masa rotundADoamne leo,

Sunt trei floricele,Ele se mustrau

5. $i s'adeveriauUna pe altaCare sunt mai mari?Floarea miruluiEa ash ziceâ

10. CA eu sunt mai mare,

Nic. Munteanu, st.

CA eu când rodesc,Täri îmi miruesc !

Floarea vinuluiEa ask ziceä :

15. CA eu sunt mai mare,CA eu când roclesc,Täri inveselesc.

Floarea grâtiluiEa asâ ziceâ :

20. Ba, en sunt mai mare,

(1) jet. Vorba ji4 este räspânditA prin Ora, d. e, i pe Tarnave.(2) cam moliorite.

www.dacoromanica.ro

101

Cá eu când rodesc,Täri imi häränesc.Din mini fac prinoasä,

Oräsia Mur.

cm. Trei floCe soare-mi räsare,

Mai vârtos räsareDes de dimineatä,Bumneste (2) 'n fereastä?

5. 'N fereasträ bumnih,Masa gälbinià.La un corn de masäD'oi, sede-si mai sedeFloarea grâului.

10. L'al doilea cornuD'oi, sedesi mai sedeFloarea vinalui.L'al 3-le cornuD'oi, sede-si mai sede

15. Floarea inirului.Floarea grâuluiRapse (3) si räspunse :

Cä-s mai butfd eu,De voi de-amândou5 ;

20. CA de n'as fi eu,Nice nu ar fiNici colac in casä,Nici pith' pe masä !

Floarea vinului25. Rupse si räspunse :

Cä-s mai bunä eu,De voi de-amândouä ;0' de n'as fi eu,Nice nu ar fi

CAlanul mic.

(1) La altar.(2) = bate, loveste, izbe0e.(3) = prinse a gral.(4) = jilt = jet (fotoliti).

Läturghii frumoase,Iará: färd mineNu slujeste (1) n hue !

Liv. Anghel.

ri.30. Nici o veselie,

Nici o bucurie fFloarea mirului

Rupse si räspunse :Ba-s mai bunk' eu,

35. De voi de-amândouä ;Cä eu de n'as fi.Nice nu ar fiNici o botezare,Nici o eresfinare.

40. De-asupra pe mask'5ezdu (4) de mätasá,De-asupra 'n sezäuDragul DumnezeuSede si priveste,

45. Din gurd gräeste :-- Ceste tri flori sfiinteDela raiu venite,Ce vä voi pâriti$i v'adeverifi?

50. C6 voi mie-mi suntetiUna ca si alta :Floarea grauluiPelicioara mea ;Floarea vinului

55. Drag sângele mieu;Floarea miruluiSudorile mele !

N. Georgescu.

www.dacoromanica.ro

102

Trei flori.(Variantä.)

La o masä de mätasA, Le-[ru-i Doamne (1),

Mese 'ntinse, jituri scrise.La 'ntâile corn de masASede-mi, Doamne, cine-mi

[sede ?5. Sede bunul Dumnezeu.

L'al doile corn de masäSede-mi, Doamne, cine sede?5ede Ion-Sântion,Nänasu 1 ui Dumnezo.

10. L'al triile corn de masASede, Doamne, cine sede ?Sede Petru Stint &In-Petra.L'al patrulea corn de masgSede Doamne, cine sede ?

15. Sede-si jupânu gazdä,Tot inchin c'un pahar,C'un pAhar mare de dar.Da'n fundul pAharuluiScrisA-i floarea vinului ;

20. Da'n toarta pAharuluiScrisA-i floarea grâului,Da'n buza pAharului

Uifaläu (Mures),

25.

30.

35.

40.

45.

Scrisd-i floarea mirului.Tot se scaldä(2) si se intreabäDe mArire, ce-i mai mare ?Strigä floarea vinuluiDin fundul päharului :

De märire io-s mai mare,CA io, Doamne, când rodes c,Tara, lumea-o 'nveselesc.

Tot se scaldA se'ntreabäDe mgrire, ce-i mai mare ?StrigA floarea grâuluiDin toarta päharului :

De mArire io-s mai mare,Ch" io, Doamne, când rodesc,Tara, lumea-o häränesc.

Tot se scaldA si se'ntreabi,De märire ce-i mai mare ?Strigä floarea miruluiDin buza pAharului :

De märire io-s mai mar,CA io, Doamne, când rodesc,Tara, lumea-o miruesc !Sus la ceriu sà le 'naltäm,Jos la gazde le inchinäm

D. Gherinan, st.

Noi umbläm la colindat.

Noi umblAm la col indat (3)Dintr'o casä 'ntealtA cash*,Doamna noasträ nu-i acasA,CA-i in värful muntelui,

5. Sä facä scarà de cearA,SA se scoboare la taräCu secerea su-suoarà,SA secere la säcarA

(1) Dupä fiecare vers.(2) Cele trei flori.(3) Dupà fiecare vers: Hoi unit, linu leru-i ¡inn.

www.dacoromanica.ro

103

Si la grâu de primAvara,.10. SA ne facA coläcei,

SA colindAm pentru ei ;

Sílvasul rorn.

mu,nr. Mandrä

Despre dalbul rAsArit (1)Mândrä stea mi s'a ivit;Da nu-si merge, cunt se

[merge,CA-si merge inteal CA parte,

5. Intealtä parte pe departe,Tot prin cânii de strAini$i prin negri de crestini,Pan' la poarta ceriului.Nimeri la cest d'om bun.

10. Cest d'om bun sälas i-a dat,Da de cinA ce i-a dat ?Datu-i-a bou bourel ;Da de beut ce i-a dat ?Datu-i-a mielul sugärel ;

15. Asternutul ce i-a dat ?Datu-i-a covoru de mätasä ;Coperisul ce i-a dat ?Datu-i vidra (2) ne'nflorità.Dach ziva s'a fäcut,

20. Cest d'om bun l-a petrecutTot prin cânii de strAini$i prin negri de crestini,

orci5tin.

SA ne facä prescurèle,Sa' colindäm pentru ele.

G. Bo klea.

stea.

Pan' la poarta ceriului,$i 'ndäräpt s'a d'inturnat

25. Si in grajd ch s'o bägat,Peste boi cA s'o uitat.Väzù boul bourelTot la iesle rumegand,Mai frumos de cum a fost ;

30. In poiatä si-o tunat (3),Peste oi cA s'o uitat,Väzu mielul sugärelTot la manfd-sa sugând,Mai frurnos de cum si-a fost,

35. $i in casA si-o tanat,Peste mask' s'a uitat,VAzù covor de mätasAMai frumos de cum si-a fost ;Peste came (4) s'a uitat,

40 . Väzu vidra infloritaMai frumos de cum si-a fost!Fii vesela', jupAneasA,CA pe cin' ai säläsluitMai frumos te-a dAruit,

45. Mai frumos de cum ti-ai fost r

(1) Refren : Doamne leo, Domnulegi ban. dupA fiecare vers.(2) 0 planta de apà.(3) Intral.(4) Culmea cu haine.

I. Bian.

www.dacoromanica.ro

104

cam Se scoboarä Dumnezeu.

Se scoboarA Dumnezeu,Märul lui Da lion,

Pe scarä dalbA de cearaSi pe cuie (1) de tämâie,

5. $i pe praguri de toiaguri (2),Pe fanefe jidovesti.Jidovii 1-au doblicit$i 'nainte i-au

prinserä legarä

Ciunga.

exLvI. la

la scoalA, id scoaläCest d'om bun din scaun,CA ti-o poruncitDrag Donmul din ceriu,

.5. De tu sA te duciPan' la Dumnezeu !

De dus eu m'oiu duce,Da nu mä pot duce,CA lui Dumnezeu

10. Multe-i trebuesc ;Cä-i mai trebuesteGrail de nouA ani,SA fie lucrat$i neblästämat !

15. la scoalà, ia scoaläCest d'om bun din scaun,CA ti-o poruncitDrag Domnul din ceriu,De tu sA te duci

20. Pan' la Dumnezeu !

10. Pe la mani cu pleto,sele (3),Pe la genunchi cu curèle.

Du-te, maicA, du-te, dragä,Du-te, maicA 'n târg in raiu

cumpärä mäturèle,15. CA am sä mätur cu :

PAmantul de gozurèle,$i ceriul de negurèle !

Jos. Bogdan, st.

scoalà.

De dui eu m'oiu duce,Dar nu mä pot duce,CA lui DumnezeuCd-i mai trebueste

25. Vin de nou'd ani,Sä fie lucrat$i neblästämat !

Ia scoalA, ia scoalACest d'om bun din scum,

30. CA ti-o poruncitDrag Domnul din ceriu,De tu sA te duciPan' la Dumnezeu !

De dus eu rn'oiu duce,35. Dar nu mA pot duce,

CA lui DumnezeuCA-i mai trebuesteO cupä de vin$1.-un fipAu de grau.

40. Din tipAu de grail

(1) Fu#eii dela scarà.(2) Lumini de ceard galbend.(3) DoarA dirninut. din pleatd, pär impletit [?], ori funii impletite in mai

Inulte plete.

www.dacoromanica.ro

SA ne sämän'AmRoada câmpului,Meana (1) graului ;Din cupa de vin

Clopotiva.

105

45. Sd ne slobozimPe est' câmpuri seci,Tot izvoare reci.

CXINII. La poarta ceriului.

Sus la poarta ceriuluiEste-un scaun de mAtasà,Dar pe acela cine sade?5ade-mi Domnul Dumnezeu,

A. Iona?..

5. In brate cu FiuI säu ;lar la mâna de-a stângaSade-mi Maria-Vergura,Cu Fiul alAturia.

Bog (1. Turda). Jul. Mureqan, comunic. de En. Hochman..

caLvm. 0, lsose!

0, Isuse Hiristoase,Tri stele-s prea luminoase :Una rAde, una plânge,Una floricele strânge,

5. Floricele gälbinèle,

M. Decea.

CXLIX.

SA 'mpene (2) raiul cu ele..Raiule, grädinä dulce,Dela tin' nu m'as mai duceDe mirosul florilor,

10. De sbonul (3) albinelor !---

Em. Pop, st.

Fáclia dalbä.

Sub rosu de räsärit,Florile dalbe !

Subt o tufä de molid,Joad-mi d'o fäclie dalbd.AO joacA de frumos,

5. Intr'un fesnic (4) luminos,Nime'n lume n'o vedeA-reFArä sora soarelui ;

(1) .---- mana, roada.(2) = sel umplet.(3) = svonul.(4) --= luminar, sf epic.

Ea se 'ntoarnA cam voioasä,Uhl frate ash. zise :

10 ,Soa re,soa re, domnu-si mare,Nu stii tu ce-am väzut eu :Sub rosu de räsäritJoacg d'o fAclie dalbä ;D'ash joacä de frumos

15. Intr'un fesnic luminos I

www.dacoromanica.ro

106

Soare, dad-si d'auziä,Mândrd razd sloboziA,Cet (1) facet cä se luA,Cet, incet prin cel nucet,

20. Linu, lin prin cel inelin.Si cum mergeA el asA,De fesnic s'apropià,Scoase arcu sä-1 sägete ;Da fesnicu din graiu grAià

Obreja.

cr.. Cocos

Cocos galbin si -a cântat,Florile-mi dalbe (2),

Jos la mare s'a läsat,Apä 'n arepi si-a luat,Sus la ceriu s'a ridicat,

5. Ca sä facä un feredeu (3),SA se scalde Dumnezeu,

Dumnezeu si sotul säu (4).Tot sg scaldd si se 'ntreabA

Ce-i mai bun pe-acest pä-

[niânt?

Luna (Aries).

25. Soare, soare, domnu-si[mare,

Nu grAbl cu moartea mea,CA io nu-s joc de fAclie,AO cum îfi pare tie,CA io joc de bucurie,

30. CA s'a nAscut fiul-sfânt,Fiul-sfânt pe-acest pAmint !

Sim Meirginean, student.

galbin.

10.

15.

20.

Nu-i mai bun ca plugul bun,CA rdstoarnä brazda neagrd,Si pe brazdd grâu räsare,Ce la paiu Ii trestios,$i la spic ii lurninos !Nu-i mai bun ca omul bun,CA se -scoald 'n dimineatASi el se spalä pe fata"$i mere la bisericACu fMcdf i cu lumini,Si mai multe rugAciuni !

Nic. flada, student.

Mänästire cu 9 altare.

Face Domnul, ce mai face,Face Domnu-o mändstire,Nouä soapre, nouä-altare,Nouä popi, nouä dieci

5. $i pe atâta patrierci.GrAl cel preot bAtrAn

(1) = lin.(2) Se repetä dupa fiecare vers.{3) Magh. baie, scaldà.(4) = S. Petru.

Cätre cel diac mai micMai curând si mai de grabi

Tu afarA sä10. Clopot kalbin sä-mi clätesti,_

SA meargd räsunetulPatru cornuri de pämânt,

www.dacoromanica.ro

107

SA-1 audA norodul,SA vie la sfânta rugä,

15. Zori de zi In läturghie,Chinces.

Mare-i vorlA §i

Sus la poarta raiului,Flai Leru-rni, da Leru-mi

[Doamneo ! (1)Mare-i vorba de adunareDe säteni,

5. De poporeni,De negri-si cAlugärasi ;Tot vorbesc ski gomonesc$i pe Sfântul pomenesc :De unde este si cum este,

10. 'N ce margini de pämânt[este, (2)

De judecA sufleteleCele bune, cele rele.Vai de ei de nepostelnici,Cari nu-si postesc posturile,

15. Nu-si ajund ajunurile (3).

Agristeu.

Bradul

Colo'n jos, Doanme, mai[jos,

Este-o mask' de mätasä :Da la masä cine sede?Maica sfântä, de ceteste,

5. $i pe domnul pomeneste.Da 'n doile corn de masä ?

$i sara la vecernie,Miez de noapte 'n utrenie !

Nic. Ignat, st.

adunare.

Ei mähnitii cä vor mergeDinaintea SfântuluiCa pleaua päringuluiInaintea vântului !

20. Fedce de cei postelnici,Care-mi postesc posturile5i-mi dajunA-ajunurileSi mi-si tin duminecile !Ei voiosi cä mi s'or duce

25. Inaintea SfântuluiCa gräuntul grâului.Noi umblAm$i-o colindäm,Frumos gazdei i-o 'nchinäm,

30. Ca sä fie sanAtoasäCu dalba-i de jupineasä !

Benedict Vicin, notar.

§i teiul.

Se mustrA teiul cu bradul :. Mài, teiule, frate-mi esti,Cu mine ce te sfádesti?

10. CA eu sunt un lemn de brad,La tofi oamenii li-s drag.Mesterii mä. târguesc,

(1) Se repetà dupà fiecare vers.(2) 0 variantà:

Ce lucru poate s'a. fie,Ce margini de'mpärätie.

(3) Aceeas variantg : Nu mi-si tin duminecile.

www.dacoromanica.ro

108

Icoane mA curuesc (1),Cu argint mà zugrAvesc,

15. In bisericA ma bagä,Tot poporul mi se roagá,In bisericA m'or duce,

Ceanul des.

CLIV.

Tot poporu-si face cruce.De cu sara In vecerne,

20. Miez de noapte itros dint,Zori de ziuA-evanghelie,Pe la 'prAnz Ii leturghie !

A. Pony., student.

Bradul i teiul.(Variantä.)

Colo'n jos, Doamne, mai[j os,

LilioarA i a'nost' Domn (2),Este-o masA de mAtasA.Da la masA cine sede?

5. Maica-sfantä, de ceteste,$i pe Domnul 'pomeneste.'N al (toile corn de masASe mustrá teiul cu bradul :

Mäi, teiule, frate-mi esti,

Cianul des. (Câmpie).

cmr. Bradul

10. Cu mine ce te sfAdesti,CA eu sunt un lemn de brad,La toti oamenii li-s drag ;Mesterii mA tArguesc,Icoane mA curuesc (3),

15. In bisericA má bagá$i tot omul mi se roagA.$i 'n bisericA m'or duce,Tot pop oru-si face cruce I

teiul.(Colindà ode zdurit» In presara A nului nou.)

Colo 'n vArful muntelui,La poalele codruluiSunt.imi douà lemnisoare :Bradul verde, teiu d'alb.

5. Zise bradul cAtre teiu :Mäi, teiule, teicios,

Tu nu esti nicide-un folos!Ba io-s de mare f olos.

Pe mini mesterii mA taie,10. Má taie, mA gheluesc (4),

(1) = croesc.(2) Dupä fiecare vers.(3) croesc.(4) dau la rândeà.

foncq Patean.

In patru fete ma. cioplesc,Cu aur Ind poleesc,In biserici cA ma' bagA,Toti oamenli mi se roagA ;

15. In bisericA ma' pune,Oamenii sA mi se 'nchine !

Zise teiul cAtre brad ;Mii, bradule, brddios,

Tu nu esti nici de-un folos I20. Ba, io-s de mare folos

www.dacoromanica.ro

Din mine fac sindila,De-acoper biserica.Cä de n'ar fi sindila,In bisericä ar plouâ,

25, Aurul fi 1-ar spälâ.

Voila (Olt).

109

$i-ar fl vai de cinstea ta IAsta-i bradul cel stufos,

Asta-i domnul cel frumos ;Asta-i tufa cea stufoasà,

30. Asta-i doamna cea frumoasä.

A. Serban, st.

Sociale.Balade de voinicie, Legende solare, Mituri, Traditiuni, Romante, Madrigale.

Varie.

1. Snare räsärit.

Soare-mi pare cä räsare,Soarele Domnului nostru,

Da di ce si-o rasarit?Soarele Domnului nostru,

5. Da di ce sunt mese'ntinse ?Soarele Domnului nostru,

Dar la mese cine sede ?...Sedu-mi, zdu, boierii färii,Boierii TArii Moldovii ;

10. Vin pe masä cin' le me,sce(1)?Mesce muma lui Ion ;

Sorostin.

Brad Malt §i

Tipa-un voinic dintr'un[munte

C'un cal negru-i pintenog,Sub sulifd brad Malt,Sub stan vita'. Brad mnalt :

Cini cu mine se va bate ?Tipa altul, dintr'alt munte,

(1) mestecei.(2) triiifi bine.(3) iraind vieatil de June.

Mesce-le, grdeste-le :Befi, boieri, si lacu4i(2),

$i rugafi pe D-zeu,15. De sä-mi creascä Ion mare,

Sä1 väd cu junii junind(3),Cisme negre Incälfând,Grele arme incingänd,Pe bun cal Incälecând,

20. Mândrä oaste d'Infrângänd;Cum frâng junii fetele,De le ieau inelele.

I. Bian, st.

Stan de piaträ.

C'un cal albu-i pintenogSub sulifä brad inalt,Sub stan vifà. Sian de

[piatrd :10. Eu cu tine nfa voiu bate.

Ei dädurä, se bdturäZi de varä 'An sub sarä,

www.dacoromanica.ro

110

Când erà mai Iângi sara,Cali jos Ingenunchiará,

15. Sulitele se fragard(1)Si ei Inca se 'ntrebarä,Care .din cini s'a nascut?Rude-aproape s'au gasit ;

Sorostin.

Colinda

Ferica de elu,Dai Domnului Doamne !

De fiu de na$teä,'Ntre, lung cre$teä ;

5. Cand luna Impliniä,Armele'ncingeä,CA pe el II ceruTri kle -tri laturi ;Unul cä mi-1 cere,

10. Tifra,s (3) Ungura$ ;Altul ca. mi-1 cere :

(4) lui Craiu ;Altul ca mi 1 cere :Fecior de 'mparat.

15. Când taica 11 da,Maica nu mi-1 da ;Când maica mi-1 da,Taica nu mi-1 da.La vremea de-apoi

20. Da- lzpr amândoi.Când taica-1 Incältä,Maica-1 Inv* :

Fiule, fiuk, ficioru maicii,

Rude-aproape, frätiori ;20. Dar anume cum Ii chiatna?

Da N. si cu N.Ei sa fie sänatosiSi'n sarbätori veselo$42).

I. Bian, st.

cAtanei.

Dacä tu fei duce,25. In cele täri straine,

In cele limbi pägâne,Ceia domni mai mari

Tu prinde-i Mani ;Cele doamne mari,

30. Prinde-le mumâni :Cei ficiori de domni,Prinde-i fratiori,Celi fete de domniPrinde-le surori !

35. Dragd maica lui,Ca de jalea luiSi de beinat(5) mareCe foc sa se faca,Doru sa-i mai treaca.

40. Ea ca se fäceäNeagrä negureäIn lunca Oltului,In vatra Motrului,Doara-$i va vedeä

45. Drag fiutul ei,Sau cu cai la apä,

(1) freinsera.(*) Dupä fierare- vers refrenul : Leru-mi,(3) chitit.(4) --= fecior in casci.(5) =_- supärare, întristare, pärere de rgu.

dai Lera-mi, Doamne.

www.dacoromanica.ro

Sau ca sä si-i pascä.$i ea nu-si vedeàDrag fiutul ei,

50. Nici cu cai la apa,Nici ca sä-i mai pasca%Ea de jelea lui$i de &Mat mareCe foc sä se facä?

55. Ea c51 se aceaNeagrd negureaIn lunca JiuluiIn vadul Diului,Doarä vedea

60,.. Drag fiutul ei :Sau cu cai la apä,Sau ca sä-i mai pascA ;

Romos (Orgstie).

111

Dar ea nu-si vedeàDrag fiutul ei,

65. Nici cu cai la apä,Nici ca sä-i mai pascA !Ea de jelea lui$i de bänat mareEa cA se Meek

70. Pasere mäiasträLa domni In fereasträ.$i ea se uitàIn casä pe ZAbrea$i ea mi-si vedea

75. Drag fiutul eiLa masä sezând,Cärti dalbe scriind,In lume trimetând.

Iv. Stoluri de voinici.

Mergu-rni mid, mai miciStoluri de voinici,Cu cai pogänici (1)Nainte le sta

5. $i mi-i Intreba.Muma lui Ion$i-alui Sintion :

N'ati väzut, väzut,Pe unde ati trecut,

10. Doi fiuti ai nostri ?Noi de i-am vázut,

Nu i-am cunoscut !Lesne-i de a-i cunoaste :

Fiul cel mai mic

Ciuguzel.

fratii Ordeal::

15. Cu inel de argint ;Fiul cel mai mareCu inel din soare.Chiväreaua luiSpuma laptelui,

20. Täiatä 'n sägeatd,Cam pe ochi plecatà.

Ba väzutIn curtea lui CräciunBiserici sfintind,

25. Apostoli cetind ;Mai mari cununâ,Mai mici botezâ

(1) = logani, ad. avani, neastampArati.

Em.

www.dacoromanica.ro

112

v. Väscut-a, crescut-a.

Näscut-a, cre;Cut-aFiu mic fdr' de tatd,Din maid. curatä.'Ntr'o luna nästea,

5. 'Ntr'o Lund' crestea.$i el se ducea,Slugä se bäga,Arme-si cumpära.Dragd maica lui

10. Ce fu sä se facd,Ca de dor sä-i -treacd ?Ea cd se fdceàIedere 'nbubita (1),Iedere 'nflorità.

15. Cati cocisi (2) trecea,addpa,

Iedere-si rupea,

Cib.

ln tivere (3) puned.Dragä maica lui

20. Ce fu sd se facd,Ca de dor sä.i treacd ?Ea cä se fdceaMicä-i päsärea.$i ea cd-mi sburà,

25. Pin pomii lui craiu,In fereastd la craiu,$i ea cä-mi vedea.Drag fiutul eiLa masä sezand,

30. Cu craiu petrecand,Pdharul umpleä,La craiuinchina.$i te-onveseleste (4)Voinicas de arme.

rt. Ion bun voinic.

Dual Ion bun voinic,El bun cal cd d'avea.De tinut cu ce-1 tina ?Cu grail rosu vanturat,

5. Cu ferdela (5) mdsurat.De adäpat cu ce-1 addpd?Cu vin rosu sträcurat,Cu feria mäsurat.Cuml-adapä, in grajd il bagä

Aron Costect, student.

10. $i nu-i place cum se 'ntoarce.$1-1 tinù, cat il inù,Din ajun 'And in Cfáciun,Panä 'n zi de Boboteaza$i il strigä vanzátoriu.

15. -- 5i-ai, mä vinde, doamne,[vinde,

Numa-mi cere pretul mieu :Nouä carà cu säcarä,

(i) Scriitorul colindei, Ar. Costea, din Cib, airing c'a ash se pronunta' pe la: edere nu iedera" ; iinbubitd» = impupitä.(2) surugiu.(3) = chivere.(4) S'a scris fidel cum a rostit colindätorul cântând I. cl, si te 'nveseleste.(5) = ban ita.

www.dacoromanica.ro

113

Noud buti cu bani nfärunti,Nouä vii culegátoare,

20. Noua moristi umblätoare !Si-ai, mä vinde, Doamne,

[vinde,Numa-ti adä, Doamne-

[aminte,

Micasasa.

Junelu

De rugat se roagáJunelu tinerelu,

Dai Domnului Doarnne,Ca el sä mi-si batä

5. Toate vârfurile$i toate gestrele.Mai vârtos sa-mi batäLa piatra musatà,La vadul cerbilor.

10. Toti cerbii-mi yen*Toti mi-1 gorgonici.Mai pe urrnä-mi vine

un cerbut murgut,$i tu sä te-arunci.

15. D'In coarnele luiLeagän de mätasä ;$i tu sä te arunci,

te-a duce

T. Hateg.

vin. V äsiiu

Cam pe lângä mare,Jos pe drumul mare,De läturi de cale,

(1) romonird.you,. Colinde din Ardeal.

Cân d cu Turcii ne-am bätutNe-am bätut i ne-au bätut

25. $i'n mare ne-au aruncat,$i nimic nu ti-ai udat,Far' un corn de chepeneag$i-am suflat i 1-am uscat !

tinerel.

20.

25.

30.

35.

Vas. Idu.

Sus la vârfuri nalte,La livezi mai verzi,La izvoare red.Vin fete de Greci,$i tu sa-ti d'alegiFata GreculuiCea mai mituticá,Cea mai frumusicl ;Dinainte In chia.Fir de ruminicii (1);Dinapoi In bräuSpicutel de grâu ;Dinainte 'n fataFir de iarbA creatä !$i te veseleste,Junelu tinerelu,Cá noi ti-o 'nehinäm

Dalbdi sänätate !

Comunic, Toma Vafrit, studeni.

tinerel.

Crescut-o, näscuto5. Verde-un

Galbän pältinior.

www.dacoromanica.ro

Sus frunza-i märunta,Jos umbra-i rotunda ;Da sub frunza lui

10. $i la d'umbra luiCine se d'umbre0e$i se hodineFte?Vasiu tinere I,Voinic ging4el.

15. Pe drum imi treceaTotii (1) cu negotu.Mai vârtos treceàNaltatu 'mpärat;Pe drum imi trecea

20. Din gura-mi graiàVásiiu tineret,

Voinic ging4el,Tu când ti-i insurà,Eu te-oiu cuntma.

25. Väsiiu tinereluDin gura-mi graiaNaltate 'mparate,Fii mai iertatoriuSi cuviintiltoriu (2);

Clopotiva.

114

30.

35.

40.

45.

50.

Eu de insuratca mi-s insurat

mi-s cununat.Tu, când mi-i vedeaJupâneasa mea'N zori de dimineatäIn rochitä creatä,Iar in murg de sara'N sumnd pestricioara.

Naltatul'mpäratuLin gura graià :

Daca-i treabaHai, noi sà schirnbam

[jupânesele,Ca eu ti-oiu mai daCard cu comoara,Bufi cu bani märunti ;La noua cumnatiNota caiLa notiä suroriNouä cingatori,La nou'd cumnateNoua potilate (3).

Andr.

x. Junii buni.

Ce te, gazdo, vesele0,[Junii buni

De masa-ti impodobe0i?Peste masa grâu rävarsa$i pe masa vadra rasa.

5. De yeti fi voi junii buni,Junii buni colindatori,

(1) = Tauti (Täut) = Slovac.(2) = de cuveint.(3) = invelitoare de cap la femei.(4) ---- calonfir ="calapar.

Mi-a§ alege doi din voi,Doi din voi, cei dinapoi.$i-or sari in cea grädina,

10. In cea gradina 'n stupind,$i 'n stupina-i fântânâ,In fântând apa lina.Rupe-un fir de calafir (4).

www.dacoromanica.ro

115

Si-o ,stibld (1) de busuioc15. Si-ti muià-o In fântânä

Si yeti mere rourând,Peste mari boieri stropind,Mari boieri s'or pomenl

Si pe voi v'or därul20. C'un colac de gran curat,

Cu vin rosu sträcurat,Cu doi galbeni romänesti.Gazdo, sä te veselesti

Säcädate. Ana fi .Safta Roman; comunic. Oct. Sumea, student.

x. Pâr§ovan loan:

Umblä Pârsovan loanPin padure de scumpie,Cu fluer mare ferecat,Stä pe bâtä razämat :

5. Ptriu, ptriu, ptriu,[oile mele,

CA de când nu v'am[ptru-ptruit,

Eu tot bine c'am albit !Grai oaia baläoaia :Domnul nost, stapanul

nost',10. Nu ne la'sa la foal (2),

Ci ne lama 'n astä iarnä

Lupsa,

Si ne scoate 'n primavarä,Pan' iesim la camp afara,C'apoi noi te-orn därul

15. La Pastile luminateGhloabele (3) pline de

[lapte ;La Ispas un vraf de cas ;La Sangiorz un miel frumos,La Sfântä Maria-mare

20. Un balmos mare'n cäldare,Cojoc bun, paná 'n pamant,Cujma sued toatä WA,Cujma creafa toga

fsdranki (4).

Trei jocuri.

Colo sus, D oamn e, mai sus,Florile dalbe,

Aude-se, ce se aude,Sunt tri jocuri In tri locuri.Da 'n tot jocul cine jciacä ?

5. Joacd Ion, fecior bun.Peana dalba-i flutura,

(1) = crengupl, cotor, meinuchiu.(2) nu ne päritsì.(3) = putinele.(4) ------ trente.

Comunic. P. &Mau.

Pinteni galbeni sbarnäià$i din gurä cuvântà :

Ho, ho, ho, murgutulmeu,10. Rabdä-te tu nemâncat,

Nemâncat, neadap at,Cum ma rabd eu ne'nsurat !Ca eu de m'oiu tnsura,

www.dacoromanica.ro

Bung doamng titoiu luk,15. Doamnä tie, gaza mie.

$i pe tine te-o tineä :Cu gräjdutul mäturat,Cu apg rece adäpat ;Si pe mine m'o tineâ

Mogos.

116

.20. Cu colac de grâu curat,Cu pätutu 'mperinat !

Si Ion sä creased mare,C5.-1 cântgm si-1 colindgm,In mila Dotnnului it däm !

Vânätorii.

D'oi, cerata-mi cerii (1),Dai Ler,

Negri-si vângtoriEi mi-si d'oblicià,La iest värf de munte

5. Sunt fiere tnärunte,Suntu-si mii 5i sute.Ciuta cea mai mare,Ea a mi-si d'aveg-reCerbu-i stretior,

10. Gura-i pältior ;

Brad.

xm. Negri-0

De roagil-se, roaggD'oi la Dumnezeu,

Da-Lerui Doamne !Negri-si vângtori,

5. Sg-i sloboazä jos,Pe poale in jos,Jos cu negura.Ei si-au d'oblicit (bis)Aici la D-voastrg,

10. C'aveti livezi verzi,

(1) fierei. (?).(2) = blem, vino.(3) = trellor (?)(4) = mcIsdrild, faid de masel.

Vas. Trifa, student.

Ea din graiu grgigEblen (2), fiu cu mine

Colo jos, mai jos,La livezi-mi verzi,

15. La tarini intregi,Ca noi sä ne amMand câmpilor,Roaa holdelor !

Noi s'o veselim,20. Dalbäi sängtate,

La gazde, la toate !

Romul Rimbeq, student.

vânätori.

In mijloc de liveziCerbu-i stretior (3),Gura-i pältior.hi coarnele lui

15. Cununä de flori ;Pe salele luiArme voinicesti ;Pe spatele luiMasa (4) de mätasg,

20. D'indoitä'n sasg,

www.dacoromanica.ro

117

De 1-am puteâ prinde, De 1-am putea prinde,Cununa-am luh-o, Masa am luk-o ;D'in dar cui vom da-o? D'in dar cui vom da-o !Da noi cä i-om da o Da noi Ca' om da-o

25. Tot la fata gazdei. 35. Jupânesei gazdei !, De 1-am putea prinde, De 1-am puteä. prindeArmele le-orn luà ; Cerbul cu totulD'in dar cui le-orn da ? D'In dar cui I-orn da ?Tot noi cà le-orn da Tot noi cà 1-orn da

30. Feciorului gazdei ! 40. Jupânului gazdä !Sebes.- Romul Dimboiu, comunic. I. Dimboiu.

XIV. vânàtori.(Variantä.)

De roagei-se (1), roagäNegri-si vânätoriLa jupânul gaz`dä,De (2) pe ei sä-i lase

5. D'In branistea lui,Ei i.o d'obricit (3)D'o droaie de ciute.Dark' printre eluteCerbu-i teitrior, (4),

10. Gura-i peitrior (5),Coarne ciugeirele (6).Pe grumazii luiBilierel (7) de bani,Pe spatele lui

15. Covor rosior,Pe alele lui

Agristeu.

Brâu lat ferecat.Dar noi si-om vânáCovor rosior ;

20. Dar noi cui 1-orn da?Da-l-om cestui gazdä.Dar noi si-orn vânäBrâu lat ferecat,Dar noi cui 1-orn da?

25. Da-l-om ficior (8) gazdii ;Da noi si-om vânàBäierel de bani,Da noi cui 1-orn da?Da-l-om fetii gazdii,

30. Cântând, colindând,Gazdii i-o 'nchineind.(9)

loan Viciu, cantor.

(I) Azi se obisnueste supinul : de rugat.(2) = ca, pentru ca.(3) = au observat, I. d. doblicit, oblicit.(4) = schimbare din tretior = In anul al 3-lea.(5) Doarä : incepe anul al 4-le [?]. Intealtele : pältior.(6) N'am putut aflà explicarea ; de nu cumva e din magh. sugár, sudar

subtirel, svelt.(7) = baierä, colan, cordeä, leglturä.(8) = feciorului.(9) = inchinându-i-o.

www.dacoromanica.ro

118

xv. Ruga

De roagA-se, roagg,Negri vânAtoriDe jupânul gazdA,De (1) el sä-i sloboadá'N livezile lui,CA 0-o d'oblicit,CA sunt fiere multe,Multe §i märunte ;La mijloc o fiará:

10. Cerbu-i tretior,In coarne ;

Da 'n coarnele luiCununä de zdriza (2);Da noi cui orn da-o ?

15. Da-om [fetei gazdei],ca-i doamnä de ea,De a io tineä ;Tinä-o sänAtoasg,

Sorostin.

vânätorilor.

Poarte-o veseloasä ;20. Da'n spatele lui

Arme voinice§ti ;Da noi cui le-om da ?Cinstea lui [N.: feciorul

gazdei]CA e d'om de ele,

25. De-a i le tineA ;Tina-le sAngtos,Poarte-le veselos !Da 'n genunchii luiTdiere (3) galbine.

30. Dar noi cui le-om da?Cinstea,la gazda,CA e d'om de ele,De a-si le tineä.Fie sänätos,

35. Fie veselos !

Ruga vângtorilor.(Variantä, t. Hafeg,)

De rugat se roagADai Leru-i Doamne, Ler,

[jupâne gazdà !Negri vânAtori,De tu sä ne lavi

In codri de-ai täi,5. CA ne-am auzit,

CA ai fiere multe,Multe §i märunte.Printre fericèleCerbu-i strätior (4),

I. Bian, st.

10. Gura-i pAltior.Pe spatele luiCovor de mätasA :In coarnele luiCunung de zärng ;

15. In pintenii luiPäliar de argintu.Covor de mAtasáMai bine ar staIn masi la.dumnia-ta ;

20. Cununá de zänä

(1) = ca.(2) = o plantg.(3) = farfurii.(4) = mai mare, conduator (?) poate: tr et ior

www.dacoromanica.ro

Mai bine ar staIn cuiu la Dumneata

119

Pinar inchinatTot spre sänätate !

Scrisä de fratii Ordean din Romos.

xvii. Doi frati.

Fericean de el,De cest domnu bun,Cum 1-ai fericiat,Doi fii mici i-ai dat ;

5. La oi i-a manat,Oile sä-mi pascA,Lin prin chiar-Pin verde pelin.Strunga le era

10. Cel cercut de lunä ;Focul le eraCea razä de soare.Frate cel mai mareLa foc se culch-re.

15. Frate cel mai micLa foc imi sedea,'N fluerä-mi trägea,Din gurk-rni -gräia :

Scoalà, frate, scoalä,

Clopotiva (Ha(eg).

XVIII.

Väsalie, bun bärbat,Ler Doamne leo !Tunä'n grajdiu ferecat,Scoate murgul inselat,

5. Inselat, bine gAtat$i porneste la tanat

20. ,La noi i-or vend (1)Lotri, sä ne fureCea oaie mioarg,Cu lanita creata,DA'n d'argint, in ghiatä ! (2)

25. Lag, frate, lasä,Eu, and m'oiu scula,Jos i-oiu depärta !La livezui verziYin fete de Greci

30. $i tu ti-i d'alegeFata GreculuiCea mai micucea,Cea mai frumusea.Dinainte'n vitä

3a. Fir de rorniindli (3),Dinapoi in pärFir de calaprir (4) r

A. fona,s.

Vásalie.

Pe coastele Lotrului,Pe luncile Jiului.$i \rattail, cat vanarä,

10. Zi de varà panä'n sara.Cand fuse mai langa sará,A vanat o ciutä-linä.

(1) = au venit.(2) =_- cu lana alba ca argintul si strävezie ca ghiata.(3) =(4) calonfir.

www.dacoromanica.ro

120

Ciuta dede jos de vad,El o Mid (1) Bra vad.

15. Se 'ntälni cu mari boieri ;Mari boieri 11 intrebard:

VAsä-lie, bun bärbat,Ce murgul asudat,Soimii-s vineti festeliti,

20. Ogari dalbi is obositi !Väsälie, bun bärbat,

El ash d'o cuvântat:Ce mg, voi, da ispititi,

C'am vânat o ciutä-lind :25, Ciuta dede jos de vad,

Eu o ttiiaiu (2) fat% vad,De-aia-i murgul asudat,Soimii-s vineti festeliti,Ogari dalbi is obositi !

30. Strigä fata GiurgiuleancA :Nu-1 credeti voi, mari bo-

[ieri,Teius.

XIX. Trei

Felice de cest domn bunCA mi-vi are triP'Al mai mare cum si-1

[chiarna?Dar 11 chiamä

5. Vii-mi päzeste,Grâu pândeste.Mijlocelul cum si-1 chiamä?Da si-1 chiamä Mic5une1;Micsunelu oi pázeste,

10. Oi pazeste, miei pande0e.Pe cel: mai mic cum si-I

[chiamä?

(I) apuca s. laie fuga.(2) V. m. s.(3) Diminut. din gangur.

35.

40.

45.

CA-are o dragg ibovnicä.Si-i cale de nota zile,El o calcA 'n douà zile.De aia-i murgul asudat,Soimii-s vineti,Ogari dalbi-s obositi.

VAsalie, bun bArbat,El ash d'o cuvântat :

Taci tu, fatA Giurgiu-fleanck

Din varful Giurgiului,CA de nfoiu suI la tine,Zo cA nu-i pAti-o bine.Eu cosita ti-oiu täiä-o,Sus hi varf ti-oiu ridica-oDe ti-or bate-o vânturileCa pe ficiori gändurile,Când vremea de 'nsuratLa fete de märitat !

I. BeFheri, spusä de tatà-so.

feciori.Da si-lchiamä Grangurel(3).Grangurel caii-mi päzeste

15. Cai pAzeste, potcoveste.Poruncit-a Dumnezeu,Dumnezeu in sfatul säu,La ficiorul d'Umblä-linSA trimeatä buti cu vin,Bufi cu vin, carä cu grâti.

20. Poruncit-a Dumnezeu,Dumnezeu in sfatul sAu,La ficioru Micsunel,SA trimeatä berbeci grasi,Berbeci grasi i miei sugaci.

www.dacoromanica.ro

121

25. Poruncit-a- Dumnezeu,Dumnezeu in sfatul sat',La ficioru Grangurel,

Micgsasa.

SA frimeatá cai hraniti,Cai, hraniti §i potcoviti.

xx. In grädina soarelui.Colo josu, mai in josu,

In grädina soarelui,Joaca-un june calul bun ;Da nu-I joacä, cum sa-1 joace,

5. Ca-1 Intoarce curcubeuIn chipul lui Dumnezeu.Nime 'n lume nu-1 vedea,Far o dalbä 'mpärateasaPe-o jeb rated (1) din

fereasträ.10. Curse'n casa,

Spuse 'n masa,Spuse 'n masd la 'mpäratu :Ciudd (2) taicä, ciudä drag*Ciudä taica, ce väzui :

15. Colo 'n josuMai in josu,In grädina soarelui,Joacä-un june calul bun ;Dar' nu-1 .joaca, cum sà-1.

fjoace,20. CA-1 intoarce curcubeu

In chipul lui Dumnezeu !Cälanul mic.

xxi. DoiPe cea lunca mandrä 'n josi

.1Domnului Doamneo ! (4)Grele neguri s'au slobost (5);

(1) zlibred.(2) =-- minunel(3) Diminufiv din June.(4) Dupà fiecare vers.(5) == slobozit, letsat.

Marian Cosma.

Impárat, daca-auzia,Curse 'n grajdul ferecat,Scoase murgul

25. Imelat, bine 'nfrânatCu frane cu ciocotei,Cu podoabe toate noi.Salta' ici, salta colea,

30. Pan' pe june-I ajungea :E bun jocu, junelas? (3)Dacd-i bun, hai, sä-1 ja-

[cäm!N'am vint, ca sa-1 jucam,

C'arn vint caii sa-i schitn-bam!

Ba, 'mParate,3 5. CA eu calul n'oiu sehimbi !

Caal täu e murgu mai mareSi-i sta bine sub orn mare;Al mica e murgu mai mie51-i stà bine sub voinic !

40. $i te june, vesele§te,C'o 'nchinäm cu sänätate I

N. Georgescu.

voinici.Dar prin neguri cini se

primblä ?5. Da Todica cu Costica

www.dacoromanica.ro

122

Pe cai negri 'mpodobifi ;Da nu-s podobifi cu flori,

pring.

Ca-s podobifi de-asudori.

Dictatä de Florea Marcu,

xxii. Trei pene.Pare soare, când räsare,

Lerunda Leru-i Doamne,Da nu-i soare rasärit,Ca-i Ion impodobit

5. Cu trei pene (1) 'n comänac :Iclod.

xxiii. ANimerirn la cest domn bun,

Forile dalbe de max,Da'cest domn bun cd nu-i a-

[casi,CA-i In codru a vâna.

5. Dupa el cine-(3) orn mâna,Merem (4) doi dintre noi,Cari-orn fi cu cioareci noi ;L-orn aduce sus, pe sus,Sus, pe sus, pe Iânga luna,

Bistra.

xxiv. Pe sub meriDinaintea cestei curt,

, Hoi Lerui, märului!Crescutu-mi-o,'nfloritu-mi-oVreo doi meri si vreo doi

[peri.5. Pe sub meri si pe sub peri

Prirnbla-mi-se o copilifä ;Se tot primblä si se roaga :

$orostin.

(1) Pene =-- vtiste, buchete.(2) Cujmcl.(3) = pe cine?(4) Vulgar mergem.

scrisä de Em. CoThazd, st.

Una-i peana crinului,Una-i a bujoruluiCe pun fetele 'n cosife$i ficiorii 'n chiverigi(2).

V. Barna, st.

vana.10. C'o mânä finând de lima,

Cu una 'mpletind cununá.Dar' cununa cui om da-o ?Da i-om da-o gazdei noui,Ca bine nea därui :

15. La Ispas- C'un bulz de cas ;

La CräciunC'un purcel bun.

Sep. Simu, st.

§i pe sub peri.Pomii, pomisorii miei,

Plecafi-vä ramurile,10. Sa-mi culeg vreo clod' flori !

$i sa-mi fac o cununitä !Dar anume cum o chiarra?

. . . . , fatä dalbä,Sä si-o poarte sanatoasä

15. Fi 'n. sarbatori veseloasä !I. Bian, student.

www.dacoromanica.ro

123

xxv. Scoli tu, &A.

La umbrufa pomului,Haia Ler si flori de mär !

Scrisu-i patul domnului ;Dar in pat cine-i culcat ?

5. Da o &I de 'mpdrat.Scoli tu, &A, nu durml,

Sâncel (Blaj).

CA nu-i vremea de-a durmi,CA-i vremea de-a 'mpodobl,

Pe la usi10. Cu flori de ruji,

La ferestiCu flori domnesti.

xxvi. Fica mamei.Are maica numa' o ficA !

tica, Leru, ticalFica rupse de-a grAl

Ce-mi-i, maicA, acest bo-[rit (1),

5. Bate vântul viforit?Maicä-sa din graiu gräiàFica mea st draga mea,

De cu sard bate-afarA,'N miez de noapte la fereaslä,

10. 'N zori de zitiä Inträ 'n casAFica rupse de a grAl :Ce mi-i, maicä, acest bo-

[rit ?Bate vântul viforit ?

MaicA-sa din graiu grAià15. Fica mea i draga mea,

Nu e vântul viforit,CA aceia-s cuscri täi,Vin la min',te cer pe tine5i mai cer, ficä, cu tine,

20. CA cer plug vandt de boi,FicA, cu plugariu cu tot ;5i mai cer, ad, cu tine,

(1) Boare(?)(2) ---- erghelii.(3) Sdrbdtori, fietreceri de yard.(4) =fdfiturd,

Vas. Corbean, st.

CA cer ciurde mari de vaci,FicA, cu ciurdariu cu tot ;

25. 5i mai cer, ficA, cu tine,CI cer stave (2) mari de cai,Ficä, cu stAvariu cu tot !$i mai cer, fick, cu tine,CA Cer turme mari de oi,

30. Ficä, cu cioban cu tot !Ficä-sa din graiu grAiàLasA, maicä, lasA, dragg,

C'or venì nedeiele (3),Nedeiele cu jocurile

35. $1 eu frumos schimbh-m'oiu$i la joc io duce-m'oiu,Nu m'oiu pune lângA el,CA." m'oiu pune drept cu el ;$i el bine uità-s'o,

40. La statul mieu, filcutul (4)[mieu,

$i din plug vânät de boi,LAsa-vor numai cu doi ;$i din ciurde mari de vaci,LAsà-vor pe douA vaci ;

45. $i din stave mari de cai,

www.dacoromanica.ro

124

Numai murgul sA i-1 dai ;Si din turme mari de oi,

Romos (Orästie).

LAsA-vor pe zece oi

xxvii. Pe kindle soarelui.Pe luncile soarelui,

Flori vinetioare de mär !Grele ploi plouatu-mi-au,Luncile s'au noroit,

5. Prin noroiu flori au ;

Fete flori au d'oblicitSi la ele dusu-s'or.

Tot aleg$i ittni culeg,

10. Numai Stanca, ochii-i negri,Tot alege$i culege,

Si de loc nu mai alege.Feciori fete-au d'oblicit

15. $i la ele dusu-s'or,Le tot prind §i le slobod ;Numai Stanca, d'ochi-§i ne-

[gr

Romos (Orastie).

Fratii Ordean.

Cum o prind, n'o mai slobod.Si o tot saltà §i-o Intreabal

20. Stanch', StancA,[negri,

Ce ti-s ochii d'argintatiSi sprâncene d'aurite ?

Stanca din graiulmi grAià :Deaceea's ochii-argintati

25. $i sprâncenele-auriteAm tri frati5i-s cam bogati :

Unul spalA aurul,Al Aluia-i galbinul :

30. Unul bate argintul,Al Alula-i talerul ;Unul umblä cu plugul,Al Aluia-i colacul !

Voinicul

DupA luna, dupg soare,Este-o dalbA de chilie ;Da'n chilie cine sede ?Da ta, fatA

5. Tot coase i chindise§teLa guleru tatA-säu,La nAframa frate-sAu ;La gulere bArbAte0,La nä frame voiniceFti.

10. Tu tà, fatä dalbA,Coase-mi $i mie-o nAframd ;

Blaj.

Fratii Ordean.

de asarg.CA ti-oiu da oi i ti-oiu da

[boi,Ti-oiu da buti cu bani

[mArunti13a, zAu, mie nu-mi trebue

15. Nice oi §i nice boi,FAr' de voinicul cel de-a-

[sarA,

Ce sta 'n poartA rAzimat,Cu Or galbin rAtezat,Cu palow ferecat !

D. Scurtu. stud. lic.

www.dacoromanica.ro

125

xxix. Dinaintea

I. Dinaintea cestor curti,Flori dalbe de mär !

Dinaintea cestor curtiEste o masä de mAtasd,

5. Flori dalbe de mär !I. Este-o masä de mätasä ;

Duriä mask' cine-mi sedeFlori dalbe de mär !

II. Dupà masä cine-mi sede ?10. Sede-mi (N. N.) fatä dalbd,

Flori dalbe de lair !J. $ede-mi (N. N.) fatä dalbä,

Da de lucru ce lucreaz5 ?Florile dalbe de mär !

15. Il. Da de lucru ce-si lu-[creaa?

Guleras tätâne säu,Florile dalbe de mär !

I. Guleras tátâne-sau$i näframä frate(lui)

20. Florile dalbe de mgr !II. $i näframä frate-säu.

Da zäu, dânsei ce i-om da ?Florile dalbe de mär !

I. Da'záu, dânsei ce i-om da ?

Iclod.

xxx. Ana

Pleacä-si d'Ana prin grä-[dinä,

Cununä de vinetèle ! (2)Prin grädinä la fânt2nä,Cu cisrnele tropotind,

(I) Obs. Se cântä in douä grape,(2) Repet. dupä fiecare vers.

cestor curti (1).

25. Da-i-om buti cu bani märunti!Florile dalbe de mär !

II. ba-i-om buti cu bani märunti,Da-i-om cara eu coinoarä,

Florile dalbe de mär !30. I. Da-i-om carà cu comoarä,

Da, zdu, dânsei nu-i trebue,Florile dalbe de mär !

II. Da, zâu, dânsei nu-i trebueNice buti. du bani märunti,

35. Florile dalbe de mär !I. Nice buti cu bani märunti

Nice carä cu comoarkFlorile dalbe de mär !

II. Nice call cu comoarà,40. Numa' cel voinic de-asarä,

Forile dalbe de mär !1. Numa cel voinic de asarà !

Cä-i cu pärul retezat,Florile dalbe de mär ?

45. II. Cä-i cu pärul rätezat,Voinic ca el nu-i In sat.

Florile dalbe de mär !I-II. Voinic ca el nu-i In sat !

Victor Barna, student.

prin grädin5.

5. Cu rochita vânt trägind,Mâneci largi boare fäcând,Cercei galbeni sbärnäind ;Cu mânile ca rujile,Cu botele ca florile.

www.dacoromanica.ro

126

10. La fântând a sosit,Apá 'n botd luat :$i 'n botitä si 'n vedritä,$i 'ndäräpt s'a Inturnat,Cu tri juni s'a 'ntâmpinat,

15. Cu tri juni ca tri peuni,Ruja-i arde In cositd,Apa-i joacd in vedritä.Unu-i cerh mdr din sân,Unu-i cerh inelusu,

20. D'altu-i cerh cununita.Al c'a cerut mar din sariEa din greu I-a blästämat,

$i din gurä-a cuvântat :Putrezire-ai ca dânsu,

25. Ca dânsu, ca mär rosu !Al c'a cerut inelusu :Petrece-te-ai prin dânsu,

Prin dânsu ca degetu 1Al c-a cerut cuntinita,

30. Ea din greu Il bldstärnâCununà- te-ai cu dânsa,

Cu dânsa, cu doamnä-sa !Fii tu (N.N.) sAnAtoasä,.

Cum esti dalbd si frumoasä,35. SA dai husop(1) bucuroasä

Sa'adate. Comunic. Oct. Sumea, student, dela Ana i Safta Roman..

xxxi. MArie prin gràdinä.

Pleacä -mi Märie prin[grddind,

Ficioritä d'ochesitä (2),La dalba-i bisericutä.Ea värh o rujulitA,

5. Tinse mâna ca s'o rupä,Ruja gräind ii gräise :Nu ma' rupe, Mariutd,Da' ma' lash' 'n tri dumineci,CA.' mai frumoasd m'oiu face,

10. $i mi-i rupe i m'ii pune

Coroiu.

XXXII.

15.

20.

Dinainte 'n cununitd !De nu ti-oiu fi drdgulitä,M'ii aruncâ pe ulitA,$i m'or cAlch mari drumari,

Mari drumari cu mai bunicai,lard junii cuFete mari cu salbe tari,Bdtrânele cu sucaele (3),Babele cu labeleIar Mdrie cea frumoasd,Ea sd fie sändtoasd !

Jos. Comes, student..

Grädina cu florile.

Grädina cu florile,Suntu-mi flori de toate flori,Da ca una nu-i nici una,

(I) =-- slay?/ = ban de argint.(2) Repet. dupà fiecare vers.(3) = fuste groase.

Ca Märie, fatä bunk' !5. Da pe tin, Mdrie, hdi,

Cine mi te-a 'mpodobit

www.dacoromanica.ro

127

Asa mândru si gatit,Cu argint pänä 'n pämântSi cu aur [And 'n brâu?

10. Doi pärinti, cari te-au bale,Lapte dulce te-o scaldat,Flori de mar te-o 'nfästgat,Sä fii draga pruncilor,

spring.

Ca otava juncilor,Ca chiperiul (piper)Grecilor,

15. Ca sarea berbeçilor,Vin rosu boierilor,Mar rosu copiilor,Ca tämâia popilor !

Marie Matie.f, comun. Em. Colbazi.

Cunun'n" finului.

Gradina cu florile,[Leru-i Doamne !

Printre flori cine se primblä?Primbla-si And cu. Märie ;Tot alerg si îi culeg

5. Din vinete, mohorîte,Din alghioare (1), rosioare,Ca sä facd-o cununioard,Sä-si cunune un finisor.Finu-i mare, daru-i mare ;

Coroiu (TArn. mia.)

xxxIv. Fericeferice !

De cine-i ferice ?De un boieriu batrân.

Cà el ca-mi-si d'areFicd mândra ta're ;De frumoasa 'n lumeEa soatä nu are,Numa sfântu soare.Dalb pdcurarelu

10. Ca el si-o cerut-o.Dupd el n'a mere (merge),

(1) albioare.(2) = tanto., rni.ndru.(3) = codru.

10. Dar cu ce 1-orn däruire ?Därui-l-orn ca doi boi,Cu doi boi, mai multe oiFinu-i mic si daru-i mic,Dar cu ce I-om därui?

15. Darul-l-om cu doi junci,Cu doi junci cu coarne lung iFie-si Ana sandtoasdSi Maria cea frurnoasä !

Jos. Comes, student..

de-un boieriu.Ca-are oi prea multe,Câtä frunza 'n munte,Si ei i se preste

15. Untul alegândSi oi eiobänind.D'un voinic tifra,s (2),Tifras d'Unguras,Ca el mi-o cerut-o ;

20. Dupa el n'a mere,C'are vii prea multe,Câte frunze 'n munte (3)

www.dacoromanica.ro

Si i se uresteVinul crsimArind,

Spätac.

128

25. Banii numArând. .

xxxv. Fica frumoasà.(Variantä

Da lbA jupâneasA,Cea ficA frumoasA,De frum oasA táre,SoatA 'n lume n'are ;

5. Ba ea cA-si mai are :Sora soareluiSi-a pAmântului.CA pe ea mi-o cereMulti din multe pArti

10. $i ea asà-mi zice,CA ea nu s'a duce,CA pe ea mi-o cereDalbul pAcurariu.Si ea asà-mi zice,

15. CA ea nu s'a duce,CA ei 1-i uritSara, dimineata

Ater. Aron, student .

la aFerice de-un boieriu».)

In strungA Wind,Oi multe mulgând.

20. $i pe ea mi-o cereFicior de 'mpArat,

mai bun bArbat.Si ea asà--mi zice,CA-acolo se duce,

25. CA ei cà i-i dragSara, dimineataHinteie (1) chiclzind (2),In târguri mari mergând.Da 'n târg ce si-o luà

30. Haine de mAtasACa l'o 'mpArAteasä,Iar la limpAratUn &it (3) ferecat.

Auzitä In Hob. Uricani (Jiu), dela Ion Serban, bdne, comunic. G. Fireza, st.

xxxvi. Corinda fetei.Fick' mândrA de 'mpArat,

Dimineata te-ai sculat$i pe cap te-ai pieptAnatSi mândru mi te gAtiai,

5. Mai mândru te ImpletiaiD'1n cositä 'n sasA vitA,Din sase 'n douAsprAzece.Dad asâ mi te gdtasi,Cofa 'n mânA d'apucasi

(1) = träsuri, caleste.(2) --- chill = gäiì frumos, impodobi.{3) =bät.

10. Si la mare alergasi,Apg 'n cofd d'apucasi,$i 'napoi te inturnasi$i te 'ntAlnisi cu d'un june.June mär rosu-apuck

15. Dar fica din graiu grAià.:DA-mi tu, June, märul

[rosu,

www.dacoromanica.ro

129

CA dacä nu da,Eu din greu te-oiu bids-

[tAmA,

PutrezeascA-ti d'inima,20. Ca mAr rosu d'aista !

Da-inainte cum mergeà,Cun alt june se 'ntAlniA.June d'inelu-apuch$i fica din graiu gräiA

25. Da dA-mi, june, d'inelu,CA clack' nu mi 1-ii da,Io din greu te-oiu blAstAmA,PAnA-ce t'-ii covrigk

Lugasul de sus (Bihor).

Colinda

Nimerii la cest orn bun,CA.i cu casa l'Angä drum$i mi-si d'areo fatd mare$i mi-o cer la poartA mare.

5. Ce mai cer pe lângi ansa ?Ceru-mi cinzeci de berbeci,Toti berbecii dela Beciu(1),Cu coarnele rAsucite

T. Olt.

Ca d'inelul d'aista !30. Da inainte cum mergek

C'un alt june se 'nfalnià.June apucä cununa,$i fica din graiu grAià :

Da dA-mi, june, cununa,35. Cununk-te-ai cu dAnsa,

Cu dânsa, cu doaninA-sa !5i-ai fi, ficA, veseloasA,

Sà plAtesti corinda noastrA,Cu tri sute de florinti

40. $i p'atAtia bani mArunti.

la

ColindaDe roagA-se, roagd

Dalba fecioritADalba de (N. N.)S'o invredniceascA

5. Jos la drum de tail,Unde s petrec (3),Greci negutAtori.

(1) = Viena.(2) Cari au sA fe te. .

(3) = trec.(4) ---- pestrif, impodobit.

fatä mare.$i cu aur poleite.Tot mai cer pe lángl dAnsaCeru-mi cinzeci de mioarePrimAvara Ptatoare (2).$i mai cer pe lAngä dânsaCeru-mi pe murgu din grajdD'inselat si d'infrAnat,Cumu-i bun de 'ncAlecat.

10.

15.

Eug. Cr4an.

unicei fete.CAti Greci cA trecurä,Peana mi-i väzurA ;

10. Dar un Grec bogat'Napoi s'a uitat,$atra-a luminat ;Jur in jur de satilTifrä(4)-mi comAnac

Colinde din Ardeal. 9

www.dacoromanica.ro

15. CA, zgu, cg mi-o ieau,Cg, zgu, cg n'o ieau!Da lba fecioritäDalba de (N. N.)Fie-mi sgatoasg,

20. Fie veseloasg

Gledin.

130

P'o mândrg colindg,Dela Domnul p'o izbandl.I-o 'nchingm.de sAngtate,Cg-i mai bung decAt toate.

25. Dela noi, dela vreo doi,Mai vârtos dela Hristos !

Al. Har.san, student.

xxxix. Colinda fetei frumoase.

Tie, Am), ti-o fácut,Ler, Ano, leo !

Cine tie ti-a fácutStat (1) Malt ca de voinic,

5. F.afa dalbg i frumoasg,Ochii negri mânggiosiPe din sus cu firuri trase,Unde-i Ana cea frumoasg?

Tilisca.

Ea sg fie sAngtoasd,10. 0 cântAm colindrgm,

Ano, v'o 'nchingm.Sä fiti, Ano, sgnatoasg ;Unde-i Ana ch frumosA ?Ea sg fie s'Ingtoasg !

15. Si pgrintii sä trdeascg,Ca sg si-o cäsgtoreascg.

murgA priponitä.

Colo'n grgdina cea micg,Hai Linu-i Lin, Leru-i Lin !Este o murgA priponitg.StrigA fata de Impgrat :

5. Cine 'n lume s'ar aflä,SA-mi preumble murguta,Trei sute de zloti i-as da !

Marlin Bratu.

Vine micu grämaticu (2)Cu pintenii zurgind,Cu peana de-argint clgtind.Sare'n vânt, sare'n pgmânt,Sare'n coama murghlui,Sare 'n mare de trei ori.

XLI. Fica gazdei.

Da, zo, fica gazdei, Rume-[nele ochi-si negri !

Dimineata s'a sculatSi pe fatA s'a spglat

(1) = statura(2) Grainalic = scriitor.

Spusä de Ar Ciungan.

Si pe cap s'a pieptenat,5. La fântâng-a alergat,

Cofe 'n mâni a-apucat.Dar fântâna-i tulburatä,

www.dacoromanica.ro

131

De voinici incunjurata ;Unu-apucä inelu;

10. Da-mi, voinice, inelu,Ruginire-ai, ca dânsu,

Or. Cristur.

Unu-apucä mar din sail ;Da-mi, voinice, mgrutu,

Putrezire-ai, ca dânsu!

Nic. Racovipn, student.

XLII Susana, fatä da1136.

Pe cel ses, pe cel luncet,Leganel de castan verde,Dar in leagän cine sede ?Da Snsana, fatä dalbä,

5. Ea nu sede sa-si tacä,Cà ea-si trage-un fincel5i-si incepe-un cântecel :Cântecu-'mpäratului.Impäräteasa-o d'auzia

10. $i din gurd-ash graiä :Iclod.

15.

20.

Doi medFlorile, flori dalbe-s de

[mär ! (1)la, iesiti voi, de vedeti,Cum räsaru-si doi iisori. (?)Da nu-s aceia doi iisori,

5. Ca-s doi meri adäliori. (?)Da la d'umbia cestor meriCine-si, Doamne, ca-si mai

[sede?Sede asta-i fata dalba ;Da de lucru ce lucreaza?

10. Tot inveirstei (2) la cununa ;Cat invarstä, nu-i de-ajuns.Ea se roagä márului,

Cib.

(1) Dupä fiecare vers.(2) = impleteqte.(3) =-- crengile.(4) ,__-- inifileteascel

Tu, Susano, fatä &ILA,Ce cânti tu asä frumosCântecu-'mpäratului,Cà 'mpäratul nu-i acasä,Cä-i in codru la vânat5i-e vremea de 'nturnatSi-ii drumul cam pe adSi pe tine te-a auzi$i pe mine m'o tint

pe tine te-a 'ndragl !I. Barna, st.

Märului si soarelui (?),Sa-si aplece vârvurile,

15. Varvurile si stedpurile (3),Sa-si rupä niste mläditä,Sd-mi veirste (4) o cununitä,*Cununa de cununie,Astäzi; mane, ziva-mi vine.

20. Ziva mea Dumineca,C'avem fii de-a botezà,Fete mari de-a märità;Prea departe nu le-om da,Fär' prin straini si vecini ;

25, Pe la oameni de cei buni !

A. Costea, student.

www.dacoromanica.ro

5.

132

xLIv. Feciorita (1).

Fecioritd-mi d'ochesitA,Ce ti-i fata -rumenitä,Cu-ochisorii d'auriti

Si sprânceneD'argintene? (2)

-- Am tri fratiDin doi bArbati$i toti tri sunt buni bärbati :Unu frate aur face,

10 . Unu frate shinteiazà,Unu frate d'argint face,Mai pe sus cu .firu-i tras.

Bucuresti (Zarand).

XLV. Strat

Colo susu mai din susu,Hai Leroi Ler Doamne !

Este-un strat de busuiocCu cärare pe mijlocDa' cärarea cine-o face ?Face-o, face-o boul sur,Cu copite potcovite,Cu coarnele 'nteaurite.Dar' In coarne ce p oartä ?PoartA-un leagän de mAtasä.

Brosteni.

Io am fost mica eibrei1uicil(3},Focu 'n fata mi-a särit

15. $i fata mi-a rumenit ICA de-ai fi tu fatä bunä,

Ti-ai mutà pasii nainteCu cheitA la läditä,SA ne scoti cite-o grositä

20. Bagä mina pAnA 'n cot$i ne scoate cite-un zlot.Fii, fatd, cu voia bunkCä ti-am spus câte-o miciunä.

comunic. sL

de busuioc.

10. Da'n leagän cine-i culcat ?Ana fatä de 'mpArat.

Scoalä, Ano, nu durml,Cà doar' de-asard ti-a fiCA de când ai adurmit,

15. Florile te-au näpädit$i pe gurd si pe nas,Si pe dalbu-ti de obraz,$i prin sin ti s'au bAgat,Scoald, fatA de 'mpärat I

xLvI. Strat de busuioc..(Variana.)

Colo susu, mai In susu,Leru-mi da, Leru-mi

[doamne !

Nic. Seca ,san, st.

Este-un strat de busuioc,Cu cArarea prin mijloc.

5. Da cärarea cine-o face?

(1) Se colina numai unde este fatà mare la casà.(2) =-- argintii.(3) Zablae= hid nu fa fa mare.

www.dacoromanica.ro

133

Da o face boul sur,Cu copite de d'aur,Cu coarnele de d'argint ;Da in come ce mi-si poartä?

10. Poartä-un leagän de mAtasä ;Da in leagän cine sede?Da... fatä dalbd,Tot coase si chindisesteLa näfrämi impärätesti,

15. La gulere bärbätesti.

Bagau.

Tu... fatä &HA,Coase-mi i mie-o näfrämä,Cä ti-oiu da butiCu bani märunfi,

20. Ti-oiu da caràCu comoarä

voinicul cel de asarä,Ce stA 'n poarld rAzAmat,Cu Or galbin rätezat !

Un strat de busuioc.

Colo'n josu, .Mai in josuEste-un strat dn busuiocCu di-are pin mijloc ;

5. Da' cgrarea cine-o face ?Da o face boul sur,Cu copite potcovite,Cu coarnele' aurite.Da, zo, 'n coarne ce

[poartá?10. Poartä un leagAn de mAtasä.

Da in leagän cine sedeDa MAria, fatä dalbä.Tot coase i chindise#e (1)Lk näfrämi impärätesti,

15. La gulere voinicesti.Tu Märie, fatä dalbä,

Coase-mi si mi-o niframä,

Silvas.-rom.

(1) Brodeaza.(2) Poate : ciacaului, (chiverii)?

Ro skin, st.

CA-ti dau butiCu bani mArunti

dau caräCu comoartl!

Da, zo, mieNu-mi trebue,

Nice carä cu comoarä25. Nice buti cu bard märunti,

Nici mioare-mi ochisoarA,Fär pe voinicul de-asarg,CA stä 'n poartä räzemat.In vârful cocianului (2)Cleanga mAgheranului,

In mijloc,Parä de foc,

Pe margine busuioc.Refren : «Ristos Domnului

[nostru».

G. Boldea, student.

www.dacoromanica.ro

134

xLvIIL Printre men i printre peri.

Florileon dalbe !Printre men i printre peri

Primblä-mi-se mari boieri,Mari boieri cu caii buni,Sä-si caute vinurile,

5. Vinurile-de vinoase$i fetele de frumoase.Nu-si gäsià fatä placä,Fä'r' pe Ana, fatà dalbä.

la-ti tu, And, bota 'n mâná10, $i te card la fântânä,

La fântâna ai de piatra,Uncle cued apä 'ndatä,La fântânä, la cumund, (1)Unde curà apà bunä ;

15. La fântânà la lincet,Unde curä apa 'ncet !

Spring. Maria Matig, comunic. Em.Colbazi, st.

xu.x. Pe dealul cu stanjinii.

Pe dealul cu sttinjinii (2),Doru m'a ajuns !

Doi mândri plugärei,Lumea mea !

5. C'o mânä plugul fineä,Doru m'a ajuns !

Cu una flori culegeä,Lumea mea.

Cununità le'mpletiä,10. Doru m'a ajuns !

La vale le trimeteä,Lumea mea !

Da ficuta cestei gazde,

Filpis.

15.

25.

Dora m'a ajuns tSä se gate'n särbätori,

Lumea mea !Doar' i-or vent pefitori,

Doru m'a ajunsCând florae s'au uscat,

Lumea mea !Petitorii iau picat (3),

Doru m'a ajuns !Florile s'au vestejit,

Lumea mea !Petitorii i-au venit,

Doru m'a ajuns t

L. V'o doi men i v'o doi peri.

V'o doi men i v'o doi peri,Florile dalbe, lemn de mär !$i printre ei vi§inei ;

(1) = comuna, sat.(2) = planta Iris germanica.(3) = au nimerit, au sosit.

I. Dredetan, st.

Dar printre ei cin' se plimblä?5. Se primblä Sfânta Märie.

Se tot primblä si se roagä

www.dacoromanica.ro

135

Pomi-§i, pomiwrii miei,Plecati-vä vârfurile,Sä v'ajung cu timpurite (1),

10. CK-s mai mici de-a 'ncre§tinkSi mai mari de-a märità !

M. Sancraiu.

Dar la cei mari ce le-'om da?Le-om da oi le-om da boi !Dar la cei mici ce le-om da?

15. Le om da miele ochi$èle,Leom da buti cu bani märunti.

D ictatä de Pavel Rat.

LL Marea Mare.

Vine marea cât de mare,Mär d'aur ! (2)

Dar de mare margini n'are ;Margini bat in varf de

munti,5. Stropii sar in nourei.

Dar de mare ce-i aduce ?Aduce brazi incetinatiCu molizi alaturati.Printre brazi, printre molizi,

10. Noatà 'noatä-un bou-vi ne-[gru.

Da 'ntre coarne ce mijipoartä ?

Poartä un leagän de mätasà.Dar in leagän cine sede ?

15.

20.

25.

Da Máriuta negri.Ea pde §i chindise§teLa gulere voinice§ti,La prapori impärätqti.Si-mi cântä d'un cântecel,Jelnicel i frumwl.Nime 'n lume n'o-auziàNuma' d'impäräteasa ;Ea aude räspundeHo, ho, ho, Märiuto, ho !Nu mai cântà-a0 frumos,Ca' 'mpäratu-i la vânatSi-i aproape e'riturnat,$i pe tine te-o-auzl$i pe tin' te va 'ndräglSi pe min' mä va uri !

ScrisA de Aur. Bulicrea, st.

LIL Vine marea.(Varianti.)

Vine marea cât de mare,Ler, d'Ano !

Darà marea ce mi-§i duce ?Duce spini §i märkini

5. $i brazii din rädlcini.Sus in crucea braduluiEste-un leagän de mätasä ;

(1 ) Doar cu tämfilele (?) capului.(2) Se repetä dupà fiecare vers.

Dar in leagán cine §ede ?Sede N., faa dalb5.

10. Ea coase i chindise0eLa altite femeie#i,La steaguri impäräte0,La gulere voinicqti.

(Anä, ALA) fatá bunä,

www.dacoromanica.ro

15. AnO sA se veseleascA,0 cununä sä gAteascA,

T. Olt,

LII1.

136

Pe masa sA o trAnteasca$i la multi ani sä trdeasci.

Ion Olariu, st.

Colinda lui Ion.

Ion si-a d'avut,Dai Domnului Doamne,

Tri ibovnicele :Pe una o chemarä

5. DalbA Muresanä.Pe una o chemarARomana-i Romanti (I),Pe una o chemaraNeagra TArnOveanä.

10. Dalba MuresanAEa si-o poruncitLa Ion sO viieLa oile lui,C'o prins a fAtä.

15. Berbecuti bAluti,Miele ochisèle ;$i vin vulturei$i ducSi vin far' de ei.

20. Romana RomanA

Ciunga.

my. Ion

Ion bun bärbat,El s'a lAudat,CA el a mi-si areTrei ibovnicèle,

5. Ca trei floricèle.

Ea si-o poruncitLa Ion sä vileLa holdele lui,CA s'o prins a coace,

25. Si vin päsärèle$i duc spicurèle.Vine corbu negru,Duce spicu 'ntregu.Neagra TarnAveand

30. Ea si-o poruncitLa Ion, sA viieLa viile lui,CA s'o prins a coaceSi vin päsärèle

35. $i duc bomborèle (2) :$i vin gräurei$i duc strugurei ;Vine coarba neagrA,Duce vita 'ntreagA.

Jos. Bogdan.

bun bárbat.

Una cum se chiama?Romana-i Romanä ;Alta cum se chiamA?Alba-i Muresanl ;

10. Alta cum si-o chiarhä ?

(1) Din nurnele bärbätesc Roman, ce i azi este In uz [cunosc Omni cuacest numb s'a fäcut femeninul Romana, ca Ion, Ioana, Oana, Todor, To-dora, Sandu, Sanda, etc.

(2) Boane, boabe.

www.dacoromanica.ro

Neagra-i Tarnoveanä.Ea si-o porunci : (1)Vie Ion, vie,Vie de un'sA vie,

15. CA oile luiPrins-au a fAtA,$i vin valturei$i ieau mielusei$i se duc cu ei !

20. Alba-i MuresanAEa si-o poruncit :Vie Ion, vie,De unde-i, sA vie,CA holdele lui

25, Prins-au a se coace,$i via pdsärèle

Bistra.

137

Calul

BAgA-si Ion calu 'n grajd5i-1 tinù, cat si-1 tinù :Din ajun, panä 'n CrAciun ;Scoate calul sä si-1 joace,

5. Doamne leo, Domnului bun !SArl ici, särl cipcea,

SArl 'n curtea soarelui ;Nu-i plAcù dim si-1 jud,Iarä'n grajd cá mi-1 bAgA

10. 5i-1 tinù, cat 11 tinù,Para in zi de BoboteazA. .Cand fu zi de BoboteazA,Scoate calul sä si-1 joace.SArl ici, sari cipcea,

15. Sárl 'n curtea soarelui ;Nu-i pliicù cum 1i jucá ;

(I) A trimes vorbd.

$i ieau spicurèle$i se duc cu ele$i vin fàrà ele !

30, Romana-i RomanäEa si- o poruncit :Vie Ion, vie,De unde-i, sà." vie,

CA viile lui35. Prins-au a se coace.

$i vin vâlturei$i ieau strugurei$i se duc cu ei ;Vine mierla neagrA

40. $i iea vita 'ntreagl$i vine si lupu$i iea si butucu !

Sept. Simu, student.

lui Ion.

Vanzätor si 1-o fAcut.De vinde-mA, doamneo,

[vinde,Numa, pretu sA mi-I cei ;

20. Ceru4 buti cu bani märuntiCi-Inc5 card cu comoarA.Di-ti adA, doamne, aminte :arid cu Turcii ne-am bgtut,Ne-am bAtut.si ne-au bätut,

25. Bulzu märii ne-o 'mbulzit,Multi voinici s'o präpAdit;Multi voinici cu multi cai

[murgi.Numai eu m'am poticnitPe un sulbuc mare de peste

www.dacoromanica.ro

138

30. $i pe tine te-am stropitPe cornul daleichiei(1),

$orotiri.

Pe tureactil (2) cismii,$i pe teaca

Lupta voinicului cu leul.

Sus la vita vinului,junelui[bun !

La umbra gutâiului$ede-un voinic, odihneste$i calul si-I potcovoste.

5. MaicA-sa la el priveste$i in lacrimi fälueste$i din graiu ash grAieste :

Ce gaud, june, ti-ai gânditDoar ti-i gAnd de cätänit,

10. Ori dor de cäsätorit?El din graiu asà-i grAià

Maicä, mAiculeana mea,Nu mi-L gând de cätänit,Nice de cAsätorit ;

15. Dar mA due. cA-am auzit,CA sus, in vârful muntelui,La poalele bradului,Este-un leu, un cAne rAu ;Eu mA duc, maicg, la el !

20. Bine vorba nu sfärsià,$i pe drum cA se luà,PAn' in vârful muntelui,La poalele bradului.Leul, dacA mi-1 vedek,

25. El din graiu gräi'a :Ce-ai venit, voinicule?

Ti-ai smintit cärärile,

Romos, Orästie.

(1) = dulámái.(2) Ciirámbul.

Bian.

Ori urit zilele ?Voinicul din graiu gräià,

30. CAträ leu ask zica. :N'arn smintit cArgrile,Nici n'am urit zilele,Ci-am venit, cä-am auzit,CA esti leu, un cäne ráu ;

35 SA ne-alegem de viteji :In luptd sä ne luptäm,O 'n sAbii sà ne tAiem,O 'n puscäsä ne 'mpuscAm

Se luarg, se luptarl40. Zi de varA, pang 'n ;

Când fu soare la sfintit,Puse voinic pe leu jos ;Leul din graiu îi gralà.$i cgtrA june zicea :

45. Nu gräbi sä-mi iei vieata,Ci mA leagä 'n curea neagrA$i ml scoate jos la tail,Jos la tara 'n targul mare,Pe ulita Grecilor,

50. De-ti fä falä fratilor$i cinste pArintilor,C'ai prins leu nevAtämat,Nici de sabie täiat,Nici de puscä impuscat,

55. Numai in lupiä luptat !

Fragi Ordean.

www.dacoromanica.ro

LVII.

139

Lupta voinicului cu leul.(Variantä.)

Pe sub vita vinului, ju-[nelui bun,

La umbra gutâiului,Un voinic calu-si gatià,Si-1 gätià si-1 potcovia

5. Cu potcoave de arama,Cu cuie de skink' 'ntoarsä ;Nime 'n lume nu-1 vedea,Ftird (1) draga maica lui,Pe-o zabrea de-abia-1 zarià,

10. De lacrami de-abia-1 vedeà.Ea din graiu asa gräià :

Lio, Lio, dragu maicii,Ce calul asa-1 gätesti,11 gatesti si-1 potcovesti

15. Cu potcoave de aramä,Cu cuie de sarma 'ntoarsä ;Ori ai pus gaud de 'nsurat,

.' Ori ai gaud de präpädit?N'am pus end deinsurat,

20. Nici &dui de präpädit !Nici vorba n'a ispravit,

Sorotin;

El pe cal a 'ncälecat,Sus la munte-a alergat,S'aduca leul legat,

25. Ne'mpuscat, nesägetat,Numai viu, nevatamat.Gäsl leul adurmit ;Stat-o 'n loc, s'a socotit :Sägeta-l-va, ori pusch-l-va?

30. Si calul a rtnchezat,$i leul s'a desteptat.Ei in lupta s'au luptat.Zi de yard, pan' sub sara.Când era mai Iânga sark

35. Latu 'n cap ea i-1 fiparil (2)5i-a scoborlt jos la tara,Cine 'n lume 1'1 veda,Cu mirare isi ziceâ. :

0, ce maica 1-a bliat,40. De-aduce leul legat,

Ne 'mpuscat, nesägetat,Numai viu, nevätämat !

'NHL Lupta junelui cu leul.

Poruncit-a Impäratul,[Domnului Doamne,

Cine 'n lume s'a d'aflareS'aduca pe leu legat,Leu legat nevatamat?

5. Nime 'n lume nu s'aflare,Numai Petru, bun junelu.

(1) = numai.(2) --= aruncd.

I. Bian.

Petru daca-mi auzia-re,Tuna 'n grajdiul ferecat,Scoate murgul d'Inselat,

10. D'inselat, bine gätat,D'inchingat cu douä chingi.Pe murgut Incälecä-re,Incepe murgul de a sältà-re

www.dacoromanica.ro

140

Saltd-mi ici,salta-mi coleare,15. Saltä-'n varful muntilor.

Subt un spine d'InfloritGasi leul d'adurmit,D'adurmit, ne ',mend (1).Petru din graiuimi gräiare :

20. Scoalä, leu, fratele mieu,$i-ori In pusti sä ne puscam,O 'n sabii sä ne taiern !

Leul din graiu Imi grdiare:Nici In ptIsti nu ne puscam,

25. Nici In sabii ne talent,Dar' In luptä sà ne luam,CA lupta e mai direapta$i-i de Dumnezeu läsatá !

$i-mi luptati-ozi de varä,30. Cand fu In cea(2) cap de sarä,

Aduse leu pe Petru ;Cum l'aduse, jos mi-1 puse.

T. Hales..

$i luptara-a doua-oara.Când fu mn cea cap de sará,

35. D'aduse Petru pe leu ;Cum 1-aduse, jos mi-1 puse,

lega, nu-1 vätämä,Peste (3) murg incalecl.Cati pe Petru mi-il vecleare,

40. Toti pe Petru-mi fericeare :Ferice de tine, Petre,

Ce maicuta ti-ai d'avut,Te-a scäldat, te-a aplecat,C'o mânä tità ti-a dat,

45. C'un picior te-a leginat.Impärat tie ti-a da-reDin cetate-a tria parte$i din tail jumatate !

Si-o 'nchinäm cu sätta-[tate.

Luc. Lupta junelului(Variantä.)

Sub ceru-si de räsdrit,[Junelu bun !

Mándru-i pomu rit !Sub poalele pomuluiSede-un june hodineste

5. $i murgutu-si potcovesteCu potcoave de molotru (4),Cu cunie (cuie) de sârma

[Intoarsa,Ce la drumu-s ghimpu-

[roase-

(1) netrezit, nedefteptat.(2) Acord. cu sarg.(3) Pe.(4) --= melilothus, chimin.(5) proastil.

10.

15.

Comunic. de Ben. Sucitt.

cu lent.

Vaud june potcovià,Maica-sa la el vena,$i din gura asa. graià :

Ce rand, june, d'ast randDe tu murgu-ti potcovestiCu potcoave de molotru,Cu cunie de sarmä 'ntoarsa,Ce la drumu-s ghimpu-

[roase ?June din gura graia :

Maica mea, bo1undd(5)e§ti

www.dacoromanica.ro

141

Mare esti, putin pricepi,20. De nu mi te (1),

DA eu mi-am indoblicit(2)Peste vArful muntilor.Prin crucile brazilor,In tor4tea (3) sterpelor

25. Este un leu, îi cane rAu,Duce-m'oiu, d'aduce-l-oiu!

PAnA june cuvAnta,El pe murg si 'ncAlecä.SaltA ici, sang coleà,

30. Peste varful muntilor,Pin crucile brazilor,In toristea sterpelor.Gäsi leul adurmit,D'adurmit, nepomenit (4).

35. PAnä june se gandià,Leu din somn se pomenid(5)$i din graiu asà-mi gräiA :Ce rind, june, de-Asta rind,De la mine ti-ai. venit ;

40. CA la mine n'o venitOm mirean de pe pämânt !Sau in pusti sä ne'mpuscAm,Sau, in säbi sä" ne täiem,Sau in lupte sà ne lugm !

45. Ba in lupte, cg-s mai[drepte !

Clopotiva (Hategl,

Se luptarA-o zi de vark;Cand îi fu in murg de sarä,D'aduse june pe leu.Cum l'aduse,

50. Jos mi-1 puse ;Bägd mâna'n buzunariu,Scoase o sfoard de mAtasà,Impletitä in cinci, in sasá,$i'n grurnazi cä mi i-o trase

55. $i-apucA pe plaiu In vale.Cine 'n lume mi-1 veda,Toti pe el mi-1 fericeà :

Fericean de tine, june,De tine, de maicA-ta,

60. C'a scäldat infdsiat !Cä-i aduci un leu legat,Leu legat, nevätämat !

Leu din gurA gräià :D'alele, stápanul mieu,

65. SlAbeste-mä din curele,CA la drum nu mai pot mere !

Pe june mintea-1 trägeà,Din curele-1 mai slAbià.Leu din gurd asà. grAià :

70. Rämâi june, sänätos,CA eu la mAnA ti-am fost,Tu stApAn de mini n'ai fost !

A. Iona,s.

Junelul.Strigä'n lume, strigä'n tarA, Cine s'a, pute5. d'af1oard(7)'

Le junelu-i tinerel! (6) SA ne-aducA-un leu legat,

(1) =-- pricefii, bagi samei.(2) = observed.(3) = locul unde se dä mâncare la oi.(4) = nede.Veptat, nu trezit.(5) = se Ireziei, e deftefità.(6) Dupä fiecare vers.(7) Pronuntk ca Istro-Romeinii pe a tonic ca oa, deci afla-re.

www.dacoromanica.ro

142

5 . Leu legat, nevAtAmat?Nime 'n lume nu s'afla,Numa-un junel ne'nsurat,Curse (1) 'n grajdul ferecat,Scoase murgul inselat,

10. Inselat, bine gAtatCu podoabe toate nouA.Maicd-sa asa-i grala :

Ce ti-i gandul, junela,s?D'o (2) ti-i gaud de cAtAnie,

15. D'o ti-i gand pe 'nsurA-[ciune?

$i junelu-asà-i gala :D'aleu, dragA maica mea,

Nici una nu-i de-acelea,Mie vestea m(i)a venit,

20. SA ma' due la oi, la munte,CA toate le inanc'-u' (3) leu,Leu, leu îi cane rAu !

Sus pe murg incdleca.$i la munte se lua ;

25. Sus la muntii Glajului,Pe sub poala bradului,Vede ur ma leului.Tot pe urmä se lira,Se luà si sé ducea,

30. Pang pe leu mi-1 d'aflà.Sub un spin mandru 'nflorit,Aici leu sta-adurmit,Florile l'or nApädit.Junel sta si se gandia. :

35. Da pusca-1 oiu,da täial-oiu ?Para junel se gandra,$i leul se destepta

Brad. Comunic. Rom. Rimbas, student.

$i din gi-aiu as'a gräia :Ce-ai catat, junel, pe-aicia?

40. 0' zile d'urItu-ti-ai,0' moarte voitu-ti-ai? !

Nid (4) zile n'am d'utit,Nici moarte n'am voit,Ci-am venit ca-un bun vecin,

45. Sa' mà lupt, leut, cu tin !Se luarA, se luptarA

Zi de yard, panä 'n sarA.Cand Ii Joi de caArA sarA,De luptA iar' s'apucarA,

50. $i luptà leu pe junel,$i luptà i mi-1 purta.Dede leu a se 'nmuià$i junel se 'mbärbdta :Cum 'it prinse, jos mi-1 p use ;

55. Sgarda 'n cap ca.' i-o tiph$i-asà bine mi-1 strange'. !Sus pe murg incAleck,Jos la tat% cobora.CatA lume tA-1 vedea,

60. ToatA lumea-1 fereca (5),Fereck pe maicA-sa,CA ce fiu ea si-a scAldat,De ne-aduce-un leu legat,Leu legat nevAtdmat,

65. Nici p'on loc nu-i puscat,Numa &in luptà luptat !

$i fii vesel, junela,s,Ca la Pasti, ca la CrAciun,Ca la sfinte dumineci,

70. Ca la dalbe bisereci.

(1) alergd.(2) 0 ori(3) = 1. d. un.(4) Pronuntä cu i Intreg, dottä silabe: ni-ci.(5) = fericia =felicità.

www.dacoromanica.ro

LXI.

143

Leu 'n curte.

Pand-i Ion la vAnat, HaiLerui Doamne,

Leu 'n curte si-a tunat.Hoi le-leu, un due rAU,

N'ai vAzut un fiu al mieu?Ba, io, zäu, ti I-am vAzut,

CA-i In codru la vanat !Si-a vanat, cAt a vAnat,Zi de yard pan' sub sarA.CAnd a fost mai lângl sarA,

10. 5i-a vanat o mandrA fiard.Fiara lui din -grain gräià :

Brosteni.

LXII.

Colo jos,Mai In ios,

Hoi leru-i Doamne,Este o turmA de oi dalbe.

5. Oile cine le paste?Da le paste sfAntul soareCu soru-sa cea mai mare ;Soru-sa din graiu grAià-r e

Frate, fratisoru mieu,

Silvasul rom.

Eu nu sunt cine gandesti,Ca sunt Ion-Santion,Trimes dela Dumnezeu,

15. SA mai mAsur pärnAntul,PAmAntul cu umbletul51 ceriul cu stânjinul.Unde-a fi pAinant mai mult,SA fac deal si sä. fac vale ;

20. SA fac coaste oilor$i luncile boilor,VAi adânci, izvoare reci !

Nic. Secei;an, st.

Colo jos.

10. Hai sA 'nturnAm oile,CA grei nuori s'au ridicat !..D'aceia nu-s nuorii grei,CA-Aia-s petitorii tAi.Vin la mini, te cer pe tini ;

15. Ceru-mi turma jumAtate,Eu le-oiu da a 3-a parte ;Ceru-mi car cu 6 boi,Eu le voiu da numa' doi !

Sus la Tariglat (1).

Colo -sus la TAriglatEste-un fecior de 'mpAratTot In lance räzAmat,Cere-o fatA de craiu mare :

5. Hai tu, sorA, dupA mine,

(1) Tarigrad Constantinopol.(2) ca porumbelul.

G. Boldea, st.

C'am tri cai ca i tri crai;Unu-i rosu ca focu,Unu-i negru ca corbu,Unu-i sur ca porumbul (2),

10. Atunci, frate, ti-oiu vini,

www.dacoromanica.ro

144

Cand tu mie-mi vei aduceSfantu soare arias mare,$i lunuta nanäsuta,Luceferii ficiorii

15. $i stelele fetele !S'o luat pe lunch' 'n sus

$i pe toate le-au adus.$i s'o dus in cununie.

rom.

may. Sora

La poarta la TarigradEste-un ficior de 'mparat,Tot in hut panä 'n genunchi$i 'n curèle pana. 'n sele,

5. Cu tri cai dela tri crai :Unu-i rosu ca focu,Unu-i negru ca corbu,Una-i sur ca porumbu.El pe soru-sa 'ntalnia,

10. Catte dinsa-ash grdia. :Sorà, sorä Salomie,

Pune cartea 'n vanghelie,Tipä-ti carja pe chilie,Hai cu min' la cununie !

15. Ba io, frate, nu m'oiu duce,Panä tu, frate, mi-ii facePod de-aramä peste vamd,Pod de argint peste pamant !

Nici din loc nu se data,20. Pan' acèle le fäcea

$i din gurä-ask gala :Soro, soro Salomie,

Pune cartea 'n vanghelie,Calanul mic.

(I) =o sord.(2) Futeii, o constelatiune.

Popa prinse-a cununa,20. Icoanele-a suspinà ;

$i icoana PrecestiiDin fundul bisericii :

Lasä, las', popä sarbescCa i Dumnezeu te.a bate,

25. SI cununi un sor (1) cu'n[frate t

I. Boldea, st.

Salomie.

Hai cu min' la cununie I25. Ba io, frate, nu m'oiu duce;

Para cand nu mi-ii aduceSfantul spare nanas mares.Sfanta luna mare nunä,Stelele fetele,

30. Luceferii feciorii$i fusteii (2) starostele.

Nici din loc nu se data,.Pan' acele le fäcea.$i de manä se luara

35. $i 'n biserica intrara,Toti sfintii se aplecarä,Icoanele läcramarä ;Dar icoana PrecestiiDin fundul bisericii

40. Tot plangeà si läcrama_$i din gurä cuvanta :Alelei, popo Ignate,Popo, nu-i cu direptate,SA cununi sora cu frate.

45. $i la Dumnezeu e vama,Unde dai sufletu 'n sama

N. Georgescu, st.

www.dacoromanica.ro

145

'Av. Un frate

Co lea j os, pe-un ses frumos,Grea turrnA de oi imi paste.Da la oi cine päzeste?Da un frate si o soil !

5. GrAl sora cAträ frate :Frate, frafioru-mieu,

Mulge-fi douä, slob ozi notiä,Si te uifi la räsärit,Ce nuori grei ni-s'au ivit !

10. El din graiu asà. gräiA :Sorä, sorioara mea,

Da, zeu, Ala nu-s nuor i grei,DA-5ia-s pefitorii täi ;Vin la min', te cer pe tine,

)3Ia j.

§i o sorä.

15. $i cer murgul de sub mine ;Cer cinci sute de oi sute$i o sutA de berbecèi,SA te duci, sorA, cu ei !

Ea din graiu ask gräià :20. Eu atuncia ea' m'oiu duce,

CAnd ei mie mi-or aduceSfAntul soare nänas mare,SfAnta lunä nuna bunä,Si stelele fetele,

25. Si luceferii feciorii,Si tot haine de anglieDin crestet TAM' 'n cAlcAie !

L XVI. Sor §i frate.(Variantä.)

Sunt trei cai dela trei crai,Hoi, Leru-i, Doamne !

D'unu-i rosu ca focul,D'unu-i sur ca porumbal (1),

5. D'unu-i negru ca corbul.Hoi, Leru-i, Doamne !

MI poartA la TeligradEste-un fecior de 'mpärat,Cu pär galbin rätezat ;

10. Multä carte o d'invgatCu alui sorä d'inga el.El din graiu cä si-o gräit:

Sorä, sorä Salomie,Hai cu mine 'n cununie I

(1) .----- porunzbelul.(2) -= constelatia.(3) = buceitareasel.(4) = constelage.

Vide, Colinde din Ardeal.

D. Scurtte, st.

15. -- Ba io, frate,n'oiu venire,Pän tu, frate, nu-i chemäSfAntul soare nAnas mare,Da si luna nAnasa,Gelinua (2) sockítei (3),

20. Ba f u,steii (4) starostei,Luceferii feciorii$i stelele fetele !

Hoi Leru-i, Doamne !Nice vorba n'a sfArsit

5. $i el toate le-a 'mplinit,$i din gurA ask-a vorbit :

Soil, sorä Salomie,Hai cu mine 'n cununie !

la

www.dacoromanica.ro

146

Ba io, frate, n'oiu venl-re,30. PAn' tu, frate, nu mi-ii face

Pod de-aramä peste vamA,Pod de-argint peste pAmAnt !

Bine vorba n'o sfarsit$i el toate le-a 'mplinit,

35. $i de mAna o-a luat$i 'n bisericA-a intrat,Icoanele-au lacramat.

Girisul rom.

40.

45.

Da icoana PrecestiiDin fundul bisericiiSuspina si lAcrAmaSi din gurA cuvântà :

Alele, popA bAtran....Da nu vezi tu,popä, 'n carte,De cununi tu sor cu frateCA si Dumnezeu te-a bate,Când strAine sunt bogate(1)?

Sor si frätior.

Colo josu, mai In jos, ilo-- [rile dalbe (2)

Pe cel lit verde frumosPascu-mi-se, adapA-mi-seO turmA mare de oi.

5, De pazit cin' le päzià?Dar 'un sor si-unDar' pe nume cum Ii chiarnA?Da Maria cu Ion.Ei de pazit le paziau,

10. CAtrA strungA le strângeau.Soru-sa din graiu grAià :

Frate, frätiorul mieu,Mulge douA, slobozi notia,CA grei nori de ploaie yin !

Micäsasa.

15.

20.

25.

Aur. Blaga, student.

SorA, sorioara mea,CA nu-s nori de ploaie grea

pefitorii täi ;Vin la mini, te cer pe tini,$i cer mult pe langA tine :Cer 500 de oi sute$i pe-atke oi cornute$i 70 de berbeci$i-un pluguf plahit (3) de b oi:$i murguful cel din grajd,Inselat i infrInat,Cum e bun de 'ncAlecat

Acela, frate, mi se cadeCam de fala frafilor,De cinstea pArinfilor !

'Amu. Un sor c'un fräfior.

Colo 'n]osu, mai In josu,Colo 'n râtul cel frumos,

[Leru-i Doamne !

(1) = multe.(2) Dupä fiecare vers.(3) = pläviu, plävan.

Isidor Raica, st.

Paste-o turmä de oi dalbe.Da la turmA cine d'umblä?

5. D'urnblä-un sor cu-un fräfior

www.dacoromanica.ro

147

Gill sorà catrA frate :D, frate, cu bata 'n oi,vin nuori de ploaie grei !

Fratele din graiu grAià :10. Nu te, soro, spAimantà,

Cà nu-s nuori de ploaie grei,Cd-Aia-s petitorii tAi !Vin la mini, te cer pe tiniSi cer multe p'inga tine,

15. Si-mi cer sute de oi ute$i ceru-mi zeci de berbeci ;

Uioara.

mii de miorèle,De care-s mai oche$èle !

Soru-sa din graiu gräià :20. Nu te, frate, spAimânta,

CA nu ma' pun laugh' el.CA m'oiu pune dirept elFata dalbA (cat) ce-o vede...Uita sute de oi ute,

25. Uita-mi zeci de berbeci,mii de miorèle,

De care-s mai oche§èle I

ram Douà stele.

Colo jos, in prundurèle,Rdsärit-au douA stele ;,Ba, zo, acele Ca' nu-s stele,Cä mi-s cloud surorèle.

5. Una tide, una plange.Ai ce Hide (1), mese-intinde,Ai ce plange, mese strange.D'ai ce râcle-aO zicti :Taci, tu dragd sora-mea,

10. C'am auzit de' (2) tata,CA pe noi, soro, ne-a da (3) :

Baciu, student.

Pe una la räskrit,Unde-i grâul cel rodit ;Pe una la sciiptitat (4),

15. Unde-i graul cel curat.Noi, soro,-atunci ne-om

[vedea,and o face plop ul pereSi rAchita v4inèle,Meiteiprul (5) mere dulci,

20. Sa ducem, soro, la prunci !

Desrnir (Cârnpie). Al. Pop. st.

tax. Douä stele.(yariantd.)

Cold 'n josu mai 'in josRäsarit-au douà stele,Douä stele Iuminoase.

(1) Ai ce reide" = aceea care reide.(2) = dela.(3) ---- märita.(4) = Apus, Vest.(5) =salcia.

Dar nu-s stele luminoase,5. CA-s doua surori frumoase ;

Una rade, una plange,

www.dacoromanica.ro

148

Ai ce rade aà zice :Taci tu, sorä, nu mai plânge,

CA i nouá ne-or venl,10. Ne-or veni de ne-or peti ;

Peti-ne-or doi diecei$i ne-orn duce dupA ei.

Pe mine, soro, m'or duceColo 'n sus la rAsArit,

15-. Unde-i locul mai vestit ;$i pe tine, soro, te-or duce,Colo'n jos la Bälgärad,Unde-i locul mai bogat !

Cântatä de o femeie din Petroseni. Scrisä de Jos. Comes, student.

DouA stele.(Varian tä.)

Colo 'n jos pe prundurèle,Florile dalbe,

RAsärirä cloud stele ;Nu-s stele ca stelele,

5. CA-s ca douA surorèleUna rade, una plânge.Cea ce rade,Focu-aprinde ;Cea ce plange,

10. Focu stânge.GrAi una cäträ alta

Da tu, soro, de ce plângi?

Cetea.

DouA

Colo'n sus, pe prundurèle,Räsärit-au douA stele ;Da, zAu, cele cA nu-s stele,CA-s cloud surori de-a mele,

5. Una plange, una ride,Ceai ce fade, aà zice :Taci tu soro, nu mai plânge,

Ragla, Bistr.-Ms.

(1) =

Da io, soro, cumIplânge,

C'am auzit pe tata15. Gomoninti-i. (1) cu mama,

CA pe noi sä ne despartd :Una 'n sus, cAtrA Apus ;Una 'n jos spre RäsArit.Noi atunci si ne ''ntalnirn,

20. Când s'o 'ntalnl deal cu deal,Cand a crqte jugul mugur,$i tanjala frunzd verde ;Nici atuncia nu-i nädejde !

Corn. Därdmuf.

surori.

CA noi de mânä ne-orn duce,Una'n sus la RAsArit,

10. Una 'n jos cAträ Sfinfit ;Si-atunci, soro, ne-orn intalnl,Cand a face ploptil pere$i rächitaSA rnancgm, soro, din ele !

G. Morariu, st.

www.dacoromanica.ro

149

LxxIII. Doi frati.

Colo 'n dealu de cel dealuRdsgritu-mi- o doi sori.Da nu-s doi sori,CA-s doi frätiori,

5. Vin dela domnie,Se duc la 'mpärätie.Dar ei nu vin cum se vine :Cai din guri muscându-se,Frätiori jucândn se.

10: Oral frate cAtre frate :Noi acolò duce-ne-om,

Caii scumpi

Câmpie, Ardeal.

15.

20.

In grajd de piatrà bägh-[ni-i-or ;

De mâncare ce le-or da?Da grail rosu vânturat,Cu feldera (1) mäsuratDar de beut ce li-or da?Da vin rosu sträcurat,

Cu feria (2) mäsurat !Da, zeu, nottä ce ni-or da?Un colac de grâti curat$i o ferie rasä 'n masä !Rämâi, gazdä, sändtoasà.

Mirelu-i tinerel.

CelDai Ler !

Mirel murgu gätikSA mi-si piece de-a vânâ.Sus in muntii Nistrului,

5. In pämântul Turcului,La fetele Grecului.

fata din polatei: (3)Unde, mirel, ti-ai d'um-

[blat,De ti-i murgu-asà. asudat?

10. $i mirel din graiu gräiàTaci, fatk nu mania (4),Cä úacà m'-ii mänib,

Brad.

(1) = banita.(2) vadra(3) palat(4) FärA pronumele md.

Murgu'n pinteni

A. V.

strange-[1-oiu,

Sus, la tine, säri-oiu,15. Cosita

Sus In turnuri pune-oiu,Sä ti-o batà vânturile,Ca pe mirel gândurile !Särbätori dupä Cräciun,

20. Atunci Ii vremea dd 'nsurat$i fete de märitat.Da'nsurä m'oiu ;Da läsà. m'oiu ?$i fii veselk fecioark

25. Cu vreo dalbä de colina

Romul Rimbaq, student.

www.dacoromanica.ro

150

my. GazdaNoi umblAm la colindat

Dintr'o cash' 'n altA cask',

Gazda noasträ nu-i acasä,in vârful muntelui,

5. SA reteze stupii lui,SA facä scarA de cearA,Sä scoboare 'n jos la Ora,Cu secerea sub suoark,SA secere la sAcarA

10. $i la grâu de primdvarA.

Sibiiu.

nu-i acasä,

SA facA pita rotundà$i colaci ca sà ne-ajungA ;SA bage la slued 'n glugSA-1 mâne cu vacile

15. Pe coasta cu fragile ;SA-1 mâne cu oilePe coasta cu florile ;SA-I mâne cu viteiiPe coasta cu dedefeii.

Umbigin colindând.

Oct . Simtion, stud.

Noi umblAm tot colindând SA coboare'n jos la farA$i pe Domnul lAudând, Cu secerea su-suoarä,

Noi d'umbldm din casA'n casA, 10. SA secere la sAcarlGazda noastrA nu-i acasä, $i la grâu de primAvarA,

5. CA-i in värful muntelui, Tot in paiu ca trestiaSA urzascd (1) stupii lui, $i'n gratin( ca mazärea.SA facä scarA de cearä,

Cacova, (Aiud). Stef Oniga, student.

Obs. Intr'o variantä din Spini (Tärn. midi) vers. 6 sunk' :

iè ceara stupului ; iar intealta gAsim acela vers : SA rAteze stupiilui. In textul retinut de noi vorba urzascd poa'te insemnä : sä le facáursita = ucidd,. In Lexic. Bud. aflAm ursesc, constituo, destino,decerno ; végezni, rendelni, etc.

mom. Colinda popii.

Colo'n josu, mai in jos,Linu-i Linu, Leru-i Linu!Colo'n §esul cel frumosJoacä un luciu luceafAr,

(1) ---= oratoriu, Ipc de raga'.

5. Da nu-i luciu luceafAr,CA-i o sfântA dalbl rugd(1),Dar' in rugA cini se roa&?RoagA nouä popi de tari

www.dacoromanica.ro

151

$1 cu notiä egumei (1)10. $i cu noua diecei

$i cu nouä preuti sfinti.Dar diacu cel mai micLash' cartea d'a cetire$1 din ruga cä

'15. Dând in toacä 'ntdia oara ;Când a 'ntors a treia oara,

negri ridicara,Cata 'n sus si catä 'n jos,Cata 'n sus spre räsärit,

20. Väzù luna si soarèle$i doi galbeni luce fere (2) ;Dar diacu cel mai mareEl in rugä se'nturnarä :

Pudd(3)mare, ce-am %/nit!25. Väzui luna i soarele

$i doi galbeni lucefere!Alei, Iudä ne'nteleaptä,

Mare esti, putin pricepi ;Oledin.

myll. ColindaDar a cui-is este curti,

Linu-i, Linu, Leru-i Linu !(5)Aà nalte minunate ?De departe-s holburate,

5. De d'aproape-s poleite,Pe din lontru-s zugraviteTot de f rdie i de ;sal (6).Darä Domnul Dumnezeu

(1) = egumeni .(2) Plur. dela luceafár.(3) = minune.(4) = utrenia, s. miinecatul .(5) Dupä &care vers.(6) = friine(7) loves find 'Meet, pplind.

. (8) =-_ porumbei.

Ca nu-i luna, nici soarele,30. Nici doi galbeni lucefere,

Ca sunt doi storcufi(?) din[ceriu,

$i cu doi fiuti de-ai lor,Cari vin la sfinta rugä,S'asculte vecernia,

35. Miez de noapte-itroasele(4),In zori de zitil slujbe grele.

Dare-ar domnul Dumnezeu,Ca si domnul de parinteEl sa-mi fie sanätos,

40. Sanatos si veselosPe d'o mândra de colindäDela Domnul pe-o izbandä.I-o 'nchinärn de sal-Mate,Ca-i mai bund decat toate,

45. Dela noi, dela vreo doi,Mai vârtos dela Hristos !

Al. Harfan, student.

primarului.

$i cu jupânul birau,10. Sed in poarta räzimati

Inteun bat albut de brad.Da si stand si gomonind (7)

negri ridicând,Catä 'n sus si catä 'n jos,

15. Catä 'n sus spre räsärit,Väzù stol de porumbroi (8)

www.dacoromanica.ro

152

Mestecati cu gangurasi,La picioare rosioate,La-unghisoare rotunjoare,

20. $i tot din unghile lorPica-pica' spic de grAuSub tufa de iarbd nalb5,SA se facA Idcrazda, (1)LAcrAzAu i feredeu, (2)

25. SA se scalde Dumnezeu$i cu jupAnul birAu.Ei se scaldä si se 'ntreabA :

Ce-i mai bun pe acest[pArnAnt?

Nu-i mai bun ca boul[bun,

30. CA munceste zi de varA,Zi de yard pänä 'nNeadApat si nemäncat !

Ei se scald'a i se'ntreabA :Ce-i mai bun pe-acest

[pAmAnt ?

Gledin.

35. Nu-i mai bun ca calul bun,CA mi-si duce cap de otn;El mi-si pune el mi-si scoate.

Ei se scaldA si se 'ntreabA :Ce-i mai bun pe acest

[pámânt ?40. Nu-i mai bun ca omul bun !

CA bine ne-o omenit,Omeneasca-1 DumnezeuCu darul sfiintii Sale !Dare-ar bunul Dumnezeu,

45. Ca si jupAnul biräuEl sA-mi fie sAnAtos,SAnkos si veselos,Pe d'o mAnclrä de colindA,Dela Domnul p'o izbAndA..

50. I-o 'nchinäm de sänkate,CA-i mai bunk' deck toate,Dela noi dela vreo doi,Mai vArtos dela Hristos !

Colinda gazdei.(la care invatä feciorli a colinclà.)

Sub umbra de lemn deftein,

Flori din toate flori 43)Mändre mese sunt intinse,PIngä mese sunt scaune ;

5. Dar la masa cine sede?Sede Domnul Dumnezeu.Da l'al doile corn de masA?$ede Petru, stint Sän-Petru.L'al treilea corn da masd?

(1) loc de osfidtare, (maghiarism).(2) baie, scalda (magh.)(3) Dupä fiecare vers.

10.

15.

AL Hallam

$ede Ion-Sântion,NAnasul lui Durnnezeu.L'al patrulea corn de masa?$ede da jupAnul gazdA.Da de lucru ce-si lucreazA?El- inchina cu-un pAhar$i pAharu-i gälbior,GAlbioru-i, cd-i de flori.Da'n gura pgharuluiScrisä-i raza soarelui ;

www.dacoromanica.ro

153

20. Da'n toarta päharuluiScrisu-i spicul graului ;Da'n fundul pAharuluiScrisä-i poama vinului.Dar ei band i gomonind (1)

25. Si ochi negri ridicand,CatA 'n sus si cata 'n jos,Catä 'n sus spre rAsärit,Värit sluga cea 'ncrezutäViind tare ca vantu,

30. $i sosirA ca gandu.Cum sosirA-asa. gräirä

Bun pranzul la d-voasträ !Dacä-i bun, haida la el !

CA n'am venit d'a pranzire,35. C'am venit a jäluire :

Iuda 'n raiu cA si-a intrat,Tare raiul I-a prädat.

Dar anume ce-a luat?Da sustariul de botez

Gledin.

40. Si scaunul de judet !Nu gandl, slugä, nimica,

Na (2) tunu i fulgeru ;CA cu tunu tu-i tuna,Cu fulgeru-i fulgera,

45. Iuda 'n raiu s'a spAimanta,Toate jos cA le-a läsà$i sustariul de botez$i scaunul de judet !

Darear Domnul Dumne-[zeu,

50. Ca si jupanul de gazdä,El sä- mi fie sänätos,Sänätos si veselos.P'o d'o mandrà de colindä,Dela Domnul pe-o izbandä !

55. I-o 'nchinäm de sAnAtate,.CA-i mai bunä decat toate.Dela noi, dela vreoMai vartos dela Hristos !

Al. Haqan, student.

Lxxx, La, gazda feciorilor.(Dupä ce ies din bisericä.)

leni (3) rgsari, soare !In toate laturile,Dai Domnului Doamne !In toate laturile,

5. In toate vadurile !Soare räsäria,Fereasta lovia,Casa 'ngAlbinia,Masa d'aurià ;

10. Jur prejur de mask'

(1) veselind i povestind.-(2) tine.(3) ia! interj.

Jituri de matasA.$i 'ntr'un corn de masäCine cA mai sede?De sezut mai sede

15. Floarea graului ;In al 2-le cornCine cg mai sede?De sezut mai sedeFloarea vinului ;

20. In al 3-le corn

www.dacoromanica.ro

154

Cine CA mai sede?De sezut mai sedeFloarea mirului ;La-al 4-le corn

25. Cine cà mai sede?De sezut mai sedeEtragul Dumnezeu.Sed si se privesc$i se-adeveresc.

30. Floarea grâului :Ba-s mai mare eu,

De voi de-amandoaua ;CA unde nu-s eu,Sat in casä nu-i,

3 5. Copii nu se cresc !Floarea vinului :Ba-s mai mare eu,

De voi de-amândoua.Cà unde nu-s eu,

40. Veselie nu-i,Ospat nu se face !

Floarea mirului

Romos (Orästie).

mom. Colinda

Tipa marea n' gura mare,Vdtav de mare ! (1)

Cine 'n lume s'ar d'aflare,S'o 'nnoate in ceea parte ?

5. Nime 'n lume nu s'aflareFärä (N. N.) bun viteaz.Dimineata s'a sculat,S'o laid (2), s'o .pieptänat,De stiri la cornelci (3) o dat :

(1) Dupa fiecare vers.(2) = *Vat.(3) servitori.

Ba-s mai mare eu,De voi de-amândou'A,

45. CA unde nus eu,Cununie nu-i,Botez nu se face !

Dragul Dumnezeu$ede i priveste

50. $i chiar le gräieste :Voi, trei floricèle,

Trei mohoricèle,Ce vA tot pâriti$i v'adeveriti ?

55. CA' voi toate trele,Una ca i alta :Floarea grâuluiDragu sat al meu ;Floarea vinului

60. Drag sângele meu ;Floarea miruluiSudoreaua mea !

$i te veselesteLer, jupâne gazd'A. !

fratii Ordean.

vätavului (feciorilor).

10. Comelci, comelci, dragi[cornelci

voi murgul meu,Cel de dar dela nAnas !

Si-un comelciu frâu-i puse,Al doile saua-i puse,

15. Al treile nainte-1 duse.Iar (N. N.) e buri viteaz :In sulitA se rAiämarà

www.dacoromanica.ro

155

5i pe murg se aruncarä.Murgul prinde a särire.

20. Sari 'n vânt, sari 'n pämântSari 'n termure de mare$i nirnica nu-mi d'udare,Far un corn de eapeneag$i-o sfercuA (1) de palosii,

25. Ca murgul se poticniraDe domnutul (?) pqtelui ;Cä nu-i mandru, cum sä fie,Ca-i cu solzii de d'auru

Lloom. Colinda unde

Vine marea cat de mare,Linu-i, Linu, Lent-i linu(2),

Da de mare margini n'are ;Marginile bat luncile

5. $i stropii stropesc nuorii.Da'n agesturi (3) ce-mi

[aduce?Brazi inalti, incetinati,Cu molizi alaturati.Printre brazi, printre molizi

10. Noata, noatä boul sur,Cu copite 'ntraurite$i cu coarne 'ntrargintite,Da'ntre coarne ce-mi

[aduce?Este-un leagän acätat

15. Cu frai roii räsucite,Cu eitnad (4) panä'n pamant.

30.

35.

$i cu ochii de taleru.Iar (N. N.) e bun viteaz,C'o sarit Innotat.El sa-mi fie sänätos,Sanatos i veselosPe d'o mândra de colindä,Dela Dumnul p'o izbandä !I-o 'nchinant de sanätate,Ca-i mai buna decat toate,Dela noi, dela vreo doi,Mai vartos dela Hristos !

fiar,san.

este fecior si fatä.

Da'n leagän cine-i culcat?(N. N.) mort de beat,Mort de beat, mort de be-

[teag(5)20. Da la capu-i cine §ede?

$ede-mi dalba fecioritäCu dalba de (N. N.)

Da de lucru ce-mi lu-[creafa?

Ea imi coase i-miceseste(6).25. Ea cosându i ceOnd,

ochii ridicand,Catä'n sus i cata'n jos,Cata'n sus pe mare'n sus,.Wet noted sänioare

30. $i cu notta Greci bogati,Viind tare ca vântu,Sosind iute ca ga ndu.

(1) Diminut. din sarcr=vdrful.(2) Se repetä dupä fiecare vers.(3) = latin aggestus, din ad-gero, aduc;(4) = ciucuri, canafi.(5) = bolnav.(6) = tiveste.

deci. ceeace aduce apa.

www.dacoromanica.ro

156

Cum sosirä-asA grairACe ti-i fata ceast' voi-

[nick35. Sorä-ti-i, ori frate ti-i ?

Nici mi-i sofa', nici mi-i[frate,

Fdr' mi-i Voimä vamesA.Ea din somn de s'a trezl,Cat de greu va vAmul,

4Q. Tot de meiji (1) i de mAtäsi$i de valuri de gioldan(2)$i de viguri (3) de postavuri !

Nice vorba nu sfArsirä$i din somn cA se trezirA,

Gledin.

45.

50.

55.

$i din greu mi-i vAmuirA,.Tot de mAji si de mAtAsi,$i de valuri de postavuri.Dar (N. N. feciorul) e bun

Iviteaz$i N. N. (fata) îi fatA dalbA.Ei sä-si fie sAnAtosi,SAnA tosi i veselosi.Pe d'o mAndrA de colindä,Dela Domnul p'o izbAndA,Li-o 'nchindm de sänätate,CA-i mai bunä deck .toate,Dela noi, dela vreo doi,Mai vartos dela Hristos !

Al. flat-sun, student.

Colindà la oricare orn din sat,

Cesta-i Domnul bunu,Bun gaud gänditu,Tot din tineretePâtiä. 'n batrânete.

5. Ca el sA mi-si fad'Rugä pe pAnfant.$i dacä-o gätirä,

si tocmirA :Nouä egumei,

10. Nou'd diecei,NouA preuti sfinti.$i el se 'mbrAcaräInteun cafton (4) dalbuLung pän' In pämänt,

15- Bine mohorit ;In spate si 'n pieptLuna cu soarele,

Galbini lucefere ;Jur in jur de mAneci

20. Tot sfinte Dumineci,Jur In jur de poaleStele märuntele.$i el 61 mi-si merseTot la ruga lui

25. $i se InchinarASi se poclonirä$i din graiu grAirA :

Voi, slugile mele,Slugiti-mi cu drept,

30. PAre io oiu trAire ;CA dacä-oiu murire,Vou6 voiu lasAreTot sufletul mieuPe pAlmile voastre,

(1) =-- vechi mäsuri de pond-100 punti, ca 50 kilogr.(2) = giulgiu (jolgiu).(3) = valuri.(4) caftan.

www.dacoromanica.ro

35. Dragi bratele voastre ;Dar voi sä-1 suitiIn poala ceriului,In poarta raiului,Unde se petrec

40. Toate sufleteleSi drepte si strâmbe.Sufletele drepteMergând revärsat,Ca grail vânturat ;

45. Sufletele strâmbe

Gledin.

157

Merg imprästiate,Ca pleava p'in vânt.

Dar jupânu gazdiFie sänätos,

50. Fie veselos :Po' mândrä colindä.

Si-o 'nchinám de sänätate,CA-i mai bunä deck toate,Dela noi, dela vreo doi,

55. Mai vârtos dela Hristos !

=my. Ferica-mi.

Ferica-mi de el,De-acest boierel,Bin' 1-a ferecat$i bun loc i-a dat :

5. In mijloc de raiuTot la mese 'ntinse,La fäclii aprinse.Dar de 1-ai vedeä,Tie ti-ar päreä,

10. CA-i-si sfântul soare,Cam prin prânzul mare ;Dar de .0-al vedeäDragä doamna lui,Tie fi-ar päreá,

15. Cä-i-si luna plinä,Cam pe lângä cinä ;Dar de li-ai vedaDragi ficiorii lui,Tie li-ar pärek

(1) --= frumos gdtag.(2) = dirninut. din lebedd.(3) = bouleni.(4) ---- vârfuri.

Al. Ilarsan, student.

20. Peunii jotati (1),La nuntä-s chemati ;Dar de ti-ai vedeäDragi fetele lui,Tie ti-ar päreäDalbesi lebe joare (2)Pe fermuri de mare ;Dar de ti-ai vedeáDragi boiti (3) ai lui,Tie ti-ar päreä

30. Cerbu-i str,titior,Sä-mi fie päscutiPin cei var5i (4) de munti,Prin cei brazi rnärunti ;Dar de ti-ai vecla

35. Dragi vacile lui,Tie ti-ar OraCiute-s mohorIte,La lunci scoborIte,

www.dacoromanica.ro

158

Sä-mi fie päscute ;.40. Dar de ti-ai vedeâ

Dragi oile lui,Tie ti-ar pdreäSä-mi fie päscute

Tehq.

Fericu, fericu-i, Doamne,De cine-i fericu?De-un boieriu bätrán !Ce locut mai este

5. Mijlocut de raiu,La masä gälbioarä,Galbira de cearà.Jur prejur de masäSunt jituri frumoasä.

10. Scrisu-mi-a, mai scrisMäru-i márgärit,Mândru d'inflorit

Bucure0 (Zarand).

Prin celi-ierbi45. Nalte, nedlcate ;

SA-mi fie adäpateIn celi-izvoare calde.

I. BeFheri, auzitä dela tatä-s5u.

Fericu.

Cu flori de d'argint ;Pintre flori i mere,

15. Pe-o gurä de raiuBoare Irni trägeâ,Märu-mi legänâ,Merele-mi pickMasa-mi gramuni (1),

20. Boieriu le-alegek ;Carele-s mai mari,Da(2)-le la domni mari ;Carele-s mai miciDa-le la voinici !

'Java. Scoalä gazdà.(Colindä de zeinrit de pe Olt.)

Scoalä, gazdd, nu durmire,Cä. nu-i vremea de-a durml,C6-i vremea de-a 'mpodobiGaztla sus cd se sculark

5. Mätura 'n mâng-§i luarkCurtile îi mäturard.Când el-A la isprävit,Iatä, taicä, ce-am ggsit !

Voila.

(1) =(2) = le dAda.(3) Diminut. din baier.(4) Poala hainei.

Ion Fugal&

Am gäsit un fir de d'aur,10. Sä mi-1 duci, taick la faur,

Ca sä-mi faca-un beiierel (3).Ce va ramâneä din el,SA ImpArte#i la Arad,Sä ne fac5. parte 'n raiu,

15. CA i raiu-i luminos, -Ca §i poala (4) lui Firistos !

Pict. Serban, student.

www.dacoromanica.ro

159

LxxvII. In jur de masä.

Jur de jur de mask"Covor de mätasä,La mijlocul mesiiMäru-i märgärel,

5.. Vândt Inflorit,Mere de d'argintVântul clätinä,Merele cädeä,

Ungurei.

LXXXVIII.

Doi boieri bog*,Domnului Dornnu,

Pe cum s'au rugat,Dumnezeu le-a dat:

5. Masä gälbioarä,Lumina" de cearä,Pomu räsddit,Cu mere de-argint.Vântu trägänä,

Desmir (Câmpie).

Ingeri le-adurrà10. In raiu le bäga.

Da tu ce ti-ai dat,De fi-ai adunat?

Plug cu sasd boi,Pogänici (1) sunt doi

15. Si-o turmd de oi,Päcurari sunt doi.

I. Dancu, st-

Doi boieri bogati.

10. Merele pica ;Ingerii veniau$i le culegeau,$i le trirneteauPe fatä de craiu,

15. Pe poartà de raiuSus la Sutlefèle,Sal mänânce si eleCat de pufinèle.

LXXXIX. Doi boieri bogati.(Variantä.)

Domnului nostru!Doi boieri bogafi,De ce s'au rugatDumnezeu le-a dat :

5. Masä gäIbioarg,Cu lumini de cearl ;

spring.

-0) Bâiatul care ntdnd boii.

Al. Pop,

Da-n mijlocul meseiPorn îi räsärià$i poame Ikea

10. $i In raiu le duceäPe la guritele,Pe la sufletèle !

st,

Marie Matief, comunic. de Ern. Colbazi, st..

www.dacoromanica.ro

XC.

160

Domnul bun.

Cesta-i domnul bun,Doamne Leo !

Bun gänd si-a gindit ;Pe cum a gindit,

5. Asà-a si acut :Casd Iângl drum,Masä peste drumSi-un porn' reiveinat (1),De mere 'ncärcat.

Ceanul des.

10.

15.

Cati drumari treceâ,La masä-i puneä ;Vântul trägänä,Merele pickIngerii veniauSi le culegeauSi le trimeteauPe poartä de raiuLa fete de craiu.

Domn bun.(Variantä.)

Nimerim (2) la cest domn[bun,

Dar domn bun n'a fost[acasä,

Fost-a 'n codru a vânare,Dupä I cine (3)-'om mânä-re?

Refr. «Domnului Domnu» dupg fiecare

Belioara.

O. lsaic, student.

Rupe (4)-orn doi dar dintre[noi.

Care-or fi cu cioareci noi.Domn bun acasà-a sosit$i un prânz mare si a &it.

vers.

xcii. Tani cu trei fii.

Fer.icean de elu,Domn I-a fericatu

Hai Leromi Doamne,Dornn la fericatu,

5. Trei ficiori i-a datu.Trei ficiori i-a dat,Bine i-a Invätat.

G. Boldea.

Unul 1-a invätatSä fie popä 'n sat.

10. Unul 1-a 'nvätatPlugärel de camp.Altul 1-a 'nvätatPAcurariu de oi.Al ce 1-a .'nvätat

(I) =reiceinat, (Cistelec) crelcdnos, riimurat.(2) Sosim.(3)=pe cine?(4) = despärfi, detasà.

www.dacoromanica.ro

161

15. SA fie popä 'n sat,El cA a venit$i el s'a ivitLa tAicutul lui$i la mgicuta lui.

20. CA ei sä mi-si vinA$i el sà le spunA,Cati pruncuti In satEl a botezat,Cate fete mari

25. A dus la altariu.Cate sufletèleA scos din munci grèle.Cel ce 1-a 'nvätatPlugärel de camp,

30. El cA a venit$i el s'a ivitLa tdicutul lui$i la mAicuta lui.CA ei sA vinä

35. Pan' la cea grädinä$i ei sä vadäCum mai stau grämaddStoguri peste stoguri,Vraari (1) peste vrauri,

40. Ho Ide sämänate,Livezi cd5tigate (2) ;

Rachita (Mnat). Scrisä de Iona aUzio dela WA seu, cu 46

Sus imiJos imi cade,

XCIII.

Iar eel de apoi,Päcurariu de oi,El cA a venit

45. $i el s'a ivitLa täicutul lui$i la mäicuta lui.CA ei sä purceadd$i ei sA mi-si vadä

50. Cate flori pe munte,Atate oi de multe ;Cate-s viorèle,Atate-s miorèle.Câtiis anglicei (4)

55. P'atata-s berbecèi ;Mii de miorèle,Berbeci printre ele.Oile-s frumoase$i foarte lanoase.

60. Is foarte lanoase5i-s tare läptoase !Dar täicuta lor$i mäicuta lor,Ei- s'au veselit

65. Si au multämitDomnului prea bunSanfului Cräciun.

(3)

invätätor, la an. 1896, cum dins ulani, mai inainte In comuna.Petroasa.

Ce-i mai bun ?Dacä cade, ce se face?Da se face-un feredeu (5),

(1) ---- vrav = vraf.(2) = grijite.(3) sc tneargd.(4) Diminutiv din anglici, 1. d.(5) Feredeu = baie, scaldg.

aglici, din aglica Primula yetis.

Al. Vititt, Colinde din Ardeal. 11

www.dacoromanica.ro

162

5. Un' se scaldA Dumnezeu,Dumnezeu cu fiul säu;

Si se scaldä$i se 'ntreabACe-i mai bun pe-acest pA-

[mânt?10. Nu-i mai bun ca boul bun ;

El îi trage brazdä neagrA$i mi-ti face One dalbA !

Ce-i mai bun ca calul bun?El calea de nouA zile

15. Ti-o calcA in douä zile !Ce-i mai bun pe acest pà-

[mânt?Ce-i mai bun ca viea bung,.Cä vara mi te 'ndulceste,$i iarna mi te 'ncAlzeste I

Sebes. Mar. Gh. Pop, comunic. I. Dimboia, st.

xcm. Colinda judelui(1).

Sus in munti imi ploau5,La câmp cade rouä,

O jupAne jtidelCea rouä din câmpi

5. Cu ploaia din munti,O jupâne jude I

Ea s'o d'adunatJur prejur de lac,O jupâne Jude !

10. $i ea s'a fAcutTrestie mAruntä,IederA 'nfloritA,O jupâne jude !

Dar cine paste?'15. Cerbu IreVior (2),

Muma cerbilor,O jupâne jude !

Dar cine-1 pândeste?Manu, bun voinicu,

20. 0 jupâne jude !Manule, Manule,

Nu nfa' sAgetà,Nici nu m'alungâ,CA eu ti-oiu luà

25. Cele cloud coarne,Cele cloud razA,

0 jupâne jude !Te-oiu purtà cu camPeste munti märunti,

30. Cu brazii cArunti,O jupâne jude !

Peste munti mai mari$i cu brazi mai rari,O jupâne jude !

35. Unde apa picA,Pietrele despicA,Uncle apa curei,Nime n'o tulburA,

O jupâne jude !40. Unde iarba creste,

In patru se'mpleteste,Nime n'o 'ncAlceste,

(1) Jude=primar. Obs. feciorii, And pleacd la colindat, merg intâiu la ju-dele colindd aceasta.

(2) =-- stretior(?).

www.dacoromanica.ro

163

0 jupâne jude !Dar cine si-o paste?

45. Cea cititä vânätä,Mama cerbilor,

T. cat.

0 jupâne jude !$i noi ne'nchinämDalbä sänätate !

xcv. Ziori de ziori.(De zäurit.)

Vai ziori de ziori !Ce vä rävärsati,

Vai ziori de ziori !AO de dimineatd (bis),

5. Vai ziori de ziori !Noaptea de astä noapte (bis),

Vai ziori de ziori !Putinsomn somnai (1) (bis),

Vai ziori de ziori.10. Frumos vis visai (bis),

Unde io erai (bis),In veirsii (2) muntilor (bis),

Voilà (Fäggra).

I. Oloriu, st.

Vai ziori de ziori !Vinete-s brädete,Dalbele fägete,

15. Fulgulet de d'aurCin' 1-o d'apucat$i s'a mânecat?Gazda, cest domnCu lumini in mâni,

20. Cu prescuri in brateLa dalbe dumineci,La sfinte biserici,

bun

Dict de Eva Gabor.

xcvi. V'o doi meri §i v'o doi peril,

Dinaintea cestor curtiCresc florile márului !

Crescutu-mi-o, näscutu-mi-oV'o doi meri si v'o doiperi,

5. Cresc florile mdrului !La vârfuri apropiati,La trupini mai depärtati,

Cresc florile märului !La vârful la v'o doi meri

10. Este un pat mare'ncheiat,Cresc florile märului !

s

(1) = durnai.(2) .----- värfurile.(3) =--- Mentha crisfia.

Cu scânduri dalbe de brad ;Dar in pat ce-i asternut?

Cresc florae märului !15. Ismei creatä (3), märgäreatä !

CApätâiu ce este pus?Cresc florile märului !

Busuiog si mägheran.Dar in pat cine-i culcat?

20. Cresc florile märului !Este gazda, cest domn bun,Cu dragä jupâneasa lui,

www.dacoromanica.ro

164

Cresc florile märului !Ei durmir5, cât durmirA,

25. PAnä ei se pomenirä,Cresc fiorile mArului !

Grì unul cdtre altul :Dormi tu, Voino, dormi,

nu dormi?Cresc florile märului !

Voilä (Fagäras).

xcvn. Un mär

Colo josu,Mai In josu,Este-un märSi este-un pär ;

5. In vârfutu pAruluiSunt doi pui de turtureA.Tot ascultä toaca 'n ceriu,Toaca 'n ceriu i slujba 'n

fraiu.Slujba-i sfAntä cine-o cântä?

Dui-A fiecare vers: Lerui doamnea!

Silvasul rom.

30. CA eu nu mai pot durmi,Cä mi-o cdst (1) inele grele,

Cresc florile märului !De nu pot durmi de ele.Bate-mi boarea raiului,De doboarä flori de mär,

35. Flori de mär i cu de päru,Cresc florile märului !

G. Gabor, st.

5i un pär.

CAnt-o nouà pochi bAtrâni10. Si cu nouä diecèi.

GrAI popa cel bätrAnLa diacu cel tinär,SA dea 'n toacd de tri ori,De tri ori pe tri läturi,

15. Ca sä-mi cAnte cocosii,Sä se scoale fetele,SA-si pieptene cozile,Sä mäture curtile.

xcviii. Doi boieri bätrâni.

RoagA-ti-se, roag5Doi boieri bgtrâni ;La ce se rugA,Dumnezeu le da :

5. Masa 'n gälbiori,Galbenä de flori.Märu 'ntr'aurit,Cu mere de-argint ;

Ragla, Bistr.-Näs. G. Morariu, st.

G. Boldea, st.

Märul se clätià,10. Merde curd,

Gazda le strangeA$i le trimetaPe-un ficior de-a luiLa usa de raiu,

15. La o fatA de craiu.

(1) = cazut.

www.dacoromanica.ro

165

xcnc. Sculati baled.

Sculati boieri, nu somtu4i(1),Cà nu-i vremea de somnat,CA-i vremea de colindat,CA cocoii §i-au cântat,

5. De tri ori pâta 'nCu tri raze (2) In tri lAturi.Intâia razA razA?'ban vär,sii (3) muntilor,Pe poalele brazilor ;

Boian.

a. Floare cu

Coc.4 gain mi-a cântat,Florile-mi dalbe !

Flori albe s'au revärsat5i din flori floare rAsare,

5. Floare cu trei rAzioare.IntAia razá ce-mi razál-na?RazA 'n vârful muntilor,Pe-poalele brazilor !A doua razA ce-mi razd-na?

10. RazA 'n cruce de fereastA,La fereastA 'n asta casA.A treia razá ce-mi razA-na?RazA 'n §es

La holde verzi,Tilisca.

10. $i-a doua razA d'unde razA?Razi 'n §esLa grâne verzi ;5i-a tria razA unde-mi razA ?Razä cruce de fereastä,

15. La fereastA 'n asta casA.SA fii, gazdA, sAnAtoasA,La anul mai veseloasA !

trei räzi§oare.

15.

20.

25.

Scumpu, st.

De le coace, le räscoace.$i v'alegeti doi din voi,Macar (4) sotii amAndoi5i plecati la rourat

Ca vara,Ca primAvara.

CAti cu rota ajunge-s'or,Cei bAtrâni sfinti-se-vor,Cei mai mici mai face-s'or !Gaza, sA te veseleti,$i la multi ani sA trde0i.Cá noi umbläm i colindräm,Vota, gazde, v'o InchinAm.

Scrisä de Martin Brain.

CI. Colinda päcurariului.

Dalbul pAcurariuEi s'a lAudat,

(1) = duriniti sonzn.(2) Zorile, cu 3 raze in 3 lAturi.(3) =(4) =fie.

CA are oi multe,Multe i märunte,

www.dacoromanica.ro

166

5. Cate flori pe munte ;Cate-s floricele,Atate-s miorèle ;Cafi Is d'aglicei (1),Atafi berbecei !

10. Pacurariu mal mareChiamA oi nainte ;PAcurariu mai mic

Dà 'n oiDinapoi.

15. Pacurariu mai micaDin graiu 1ml grdia :

PAcurariu mai mare,

Rom os, Hateg.

cu. Colo jos peColo 'n jos pe dupl deal,

Florile dalbe,Este un biet de pAcurariu.El cu fluera ziceà,

5. Oile toate zAceA,

Nutria' o beatA de mielutA

Cete a.

cm. Pe sub deal

Pe sub deal de pomisori,Ler, o Ler; Doamne,

Mare card de oi i'mi paste.Ricurariu cine le este?

5. Da, zo, Petru bun voinic.Mare Vint eh si-o bAtut,Florile s'au scuturat,Oi mai bin' s'au aturat,

(1) --= aglici = Primula officinalis.(2) = de doi ani.(3) Rilsfrcinte.(4) Lolol, floc, smoc.

Intoarce oi 'napoi,CA nouà ni-a fätat

20. 0 mieoarä fiasträ (2)Un berbecel orfiesCu coarnele 'ntoarse,In aur suvoalse (3),Cu latel (4) de-argint,

25. Razimä 'n pämant.5i te veselesti, dalbe p A-

[curariu,Ca noi ne 'nchinAm in alb5.

[sAnAtate !

Fratii Ordean.

.dupä deal.5 edeà. 'n coate si 'n genunche,Se ruga la Maica Sfantä,SA-o scoatA din iarnä 'n varl,

10. CA ea bine a cinstl-o :La Sangiorz c'un miel frutnos,La Ispas c'un drob de cas.

Corn DarcimuF, st.

de pomi§ori.

Mare sbier cA si-au sbierat,10. Dumnezeu s'a indurat,

Jos la ele-o scoborit51 din graiu asà-a grAit :

Petre, Petre bun voinic,Ale cui sunt ceste oi?

15. Ce mä, Doamne, ispitesti,D'ale tale si-ale mele :

www.dacoromanica.ro

167

Eu le pasc si le grijesc,Tu le cresti si le multesti !

Fie, Petre, toate-a tale,20. Numai iu mie sä-mi dai :

La SAngeorz

Coroiu.

Un miel frumos ;La !spasUn brunj (1) de cas,

25. SA 'mpArtim pe la sAraci !

my. Ruga mioarei.(Variantä la CII.)

Colo'ndealu, dupA dealuEsteun tinär pkurariu.Päcurariu zica'n tri,scei (2),Oile 'ncepurA-a plânge ;

5. Numai miaua mioreALui Dumnezeu se rugh,

Ragla (Bistr.-Nasäud.)

Ios. Comes student

Ca s'o scoatä'n primIvarA,CA bunä platl-i va da-rA :

La Ispas10. Un bulz de cas,

La SângeorzUn miel frumos.

cv. Ruga miugrii (miorii).(Varianfa.)

Colo'n dealu, dupA dealEste- un Wet de pkurariu,Tot zica c'o fluereci, (3)Toate oile-mi skiä

5. Numa-o biatA de mivarä$ede'n cote sen genunchie$i se roagrt Maicii sfinte,

Poiana (Aiud).

G. Morariu, st.

S'o scoatA'n primAvarA,CA ea frumos o va cinsti :

10. La SAngioliz c'un mielfrumos,La Ispas c'un bulz (4)de cas,La Rusäle-o lAnA mare,La Crkiun c'un surnan (5)

[bun.

cvi. Sus la munte.

Sus la munte, pintre vAiSunt opt turmate de oi

(1) =-- bulz = bru;, codru.(2) --,--- fluer.(3) Diminutiv dinfluerd.(4) = bof de cas; cocolos.(5) Sisman V sucman ----- tundra, ghebl.

Aur. Deac, st.

$i cu opt pAcurArei.Da pe unul mi-1 minark

www.dacoromanica.ro

168

5. Sali intoarca oile.Când oile le'ntorcea,Lui grea lege (1) Ii facea :O sä-1 puste, o taie.

Pe mine nu ma puscati,10. Fail capul mi-1

Si pe mine ma'ngropatiIn strunguta oilar,In jocutulDraga fluerita mea

Ceanul des.

cvii. Trei

Tri pacurarasi pe munte,Hoi Leru-mi Doamne !

Cei mai mari is veri primari,Cel mai mic Ii sträinel,

5. Ca si-o lunii de inel (2).Tofi pe el Ca mi-1 mânà,SA bata oile 'n sat.Rana oile batea,Mare lege ij, facea :

TO. O sa-1 puste, o sä 1 taie.El din graiu asa graia. :

Pe mine nu ma puscati,Fara capul luati.

Ciunga.

85. Ingropati-rni-o 'n pämântCu doputul cdträ vânt.Când vântul o trägärfa,Toate oile-or juca.Cate oi mandre,

20. Toate m'or plânge pe vai ;Cate oi mândre, cornute,Toate m'or plânge pe

[munte!

A. Poruf, st.

päcurära§i.

Si pe mine ma 'ngropati15. In staulul mieilor,

In strung* oilor ;Pe mine pämânt nu puneti,Far' scumpä gluguta mea$i fluera la cureà.

20. Când vântul va tragäna,Fluerita mi-a calla :0i, oi, oi mândre cornute,Mândru mi-ti cânta p e munte !0i, oi, oi mândre mutate,

25. Mândru mi-ti canta pe ste !

Trei pficurgrei.(Variantä.)

Trei pacurarei pe munteSi toti trei mi-s frati de cruce,Numai unu-i singurel,

Ios. Nicoarei. st.

Ca si-o lume (3) de inel,5. Tot pe el ca mânà,

Oile de le 'nturna.

(1) --= judecatd.(2) = piatra (scumpà) ce este in inel, se zice fund, passim.(3) piatra din inel.

www.dacoromanica.ro

169

Pân' mergeâ [An' vinià,Legea lui cä i-o fAceh :0 sä-1 puste, o sä-1 taie.

10. El din graiu ash. gräih-re :Pe mini nu mi-ii impusch,

Nici capul nu mi-ti täih,Bistra.

C'am o glugá cu cureh,Fluera-i bägatä in ea;

15. Când vântul va träganhFluera va fäsunh,Oile s'or inturrià !

Albu-i dealul.

Albu-i dealul, de ce-i alb?Tot de vite si de oi.Dupä ele cine-mi umblä ?Dumblä-tni Petru, fät fru-

Lmos.5, El din grain ash gräià :Refren : Vita-i verde i arde, dupäVale (Sibilu).

Sept. Simu, student,

0, mânch-v'ar lupii, oi,De când umblu dupä voiSunt mai alb eu deck voi tVä pasc in fan* verzi,

10. V'adäp in izvoare red !

fie care vers.

cx. La luncile soarelui.

Colo j os,Mai in jos,

La luncile soarelui,Grele ploi chi mi-o plouat,

5. Vânt cu soare-o sghiciulat(1)Zi devarä

Pânä 'n sarkPânä Ca' se bägarä ;Rupsei una, rupsei douä,

Silvasul rom.

Scrisä de A. Sava.

10. Rupsei doamna florilor ;Doi pe SUS cà mi-o duce4.Doi pe jos ea' mi-o is pitidCe esti, floare, ash frumoasä,De esti drag-A junilor,

15. Ca laptele pruncilor,Ca vinul boierilor,Ca pita säracilor ?

Blestem de mama'.

Hai Linu, Linu-i, Leru-mi[Linu!

La marginea drumului,Mâncä-un serpe p'on voinic.

(1)= sbici.

Ion Boldea st

Un drumariu pe drum treceà,5. El la serpe se ducea

Ckre serpe ash zicek :Lasä, serpe, pe voinic

www.dacoromanica.ro

170

PAzeke-ti tu drumul täu,CA maicä-sa mi I-a dat

10. C'un picior I-a leganat,Cu gura 1-a blästämat :Mânce-ti §erpii trupul tau,

Asinip.

cxii. Sus

Sus la drumul mare,Ler, da Ler, nevastä

Cam pe lângA cale,Crescut-o, näscut-o

5. Verde-un verzigir,Galbin pältior.$i dacA-o slujitLa mari ca la mariLa domni de cei mari,

Baits.

CUm mi-ai rupt tu pieptuI[meu ;

Mânce-ti §erp i matele,15. Cum mi-ai rupt tu bratele,

Chiar In ziva de Rusale,C'atuncia-i ziva mai mare !

Tul. Gruipi, student.

la drumul mare.

10. $i lui cä i-au datMurgu de 'nvatat.Pe murgu 'nvätând,Virga,3 (1) aducând,Virg de du§inic.

15. $i te 'nveselekeCinkitä nevastà$i-o inchinäin cu sänätate !

C. Uräri.

i. Urarea dela

Astazi avem o zi mare,Noi cre§tinii fieke-care,Ne veselim prea frumosDe Naterea lui Hristos,

5. Care a fost mult doritäNotiä lumii cei(celei) gre§itä.Pentru aceea noi umblämSi pe Domnul läudärn,Cu glas mic, cop ilaresc,

10. Vestind darul cel ceresc.Agristeu (Tarn. mica).

Colinda din Hartagani.

fereastä.

Poftind la toti sanAtate :La cei de aproape i departe,Ca Nakerea lui HristosSA vA fie de folos.

15. $i sfântul Anul-NouSA-1 ajungeti sänäto§i,Sängtok §i veseloi !SA fii gazdA sänätoasäSi gäzdoaia veseloasä !

A. V.

(1) Virgug i virg, cel dintaiu diminutiv din vig (val), magh. vég.

www.dacoromanica.ro

171

u. Multämita feciorilor.(Urare In casa.)

Dupd ce au colindat la fereasta preutului, acesta-i sloboade Incasà, ii pofteste sà seaza si-i omeneste. Feciorii sed In jurul mesei, apoicântä colinda : «Cesta-i Domnul bun, Doamne leo, De el si.a bent casalâng5 drum» s. c. I. Când terminA aceasta, la un semn al «vätavului»toti se ridicA antând :

Scoalä-te 'n cicioare (1), Troapa (2) ni se 'ntoarse,De le multämeste ftofi lesJDe-un colac de griiu, Pe usA ne scoase ;De-o cupä de vinu ! Tu gazdA frumoasA,

Rdmai sängtoasä !

AgriOeu (Tarn. mica). A. V.

Multämita feciorilor.(Varianta. 1-a).

Vätavul : Acum ai nostri[frati !

in picioare vä sculati,Cu urechile ascultati,CA ne därueste jupanul-

[gazdA :5. C'un dar mare,

Mândru tare,Ca pelita lui Hristos,SA-1 primim toti bucuros :C'un colac de grau curat,

10. Intre Santämärii sämänat,Pe sama noasträ gätat.C'un .olc/u-bold (3)Dela jupan gazdA din pod.NouA nu ni se pare soldu-

[bold,

15. CA ni se pare cä-i porcul tot.Dar de-ar fi Intreg porcu,Cu ochii ne-ar vedeà,Cu urechile ne-ar ascultà,Cu nasul ne-ar ramA,

20. Cu unghiile ne-ar dáramA,Cu coada sus la cer ne-ar

krunch,Numa pe min' si pe gazda

[ba !Jar se 'ntoarce jupanu

[gazdADe-a sail,

25. De alaltd sarA,Mai vartos din eastä sati,C'o comoarA, crAiascA,Dumnezeu sA-1 zileascei (4),

(1) Asa pronunta numai In colinda aceasta;(2) = trOos = comanda.(3) = gold, coafisd, de fiorc.(4) .= sii.1 find matte site.

In uzul cotidian zic : chicioake.

www.dacoromanica.ro

172

Intru multi ani sA trgeascA !30. De unde Dumnealui de-

,seartii (1),Cu miea i cu suta sä do-

[bandeascA.

Dumitra.

S'ajungA, sA ne mai cin-steascA,

Intru multi ani cu pace$i cu sAnAtateSA trAeascA !

Sim. Marcu. student.

iv. Multämita feciorilor.(Varianta II.a.)

Stati, frati,CA bine s'a prieeput jupâ-

[nul gazdACu dalba de jupâneasA

5. Dela luna la siiptAmana,Mai vârtos de acuma,C'a prins 12 boi boureiCu coarnele lungiDe aici pan' la Turci,

10. Hegheg (2) pan' la[amiaz,

Cecale (3) dupA amiaz.Iqind In câmpul cu florileBrazdA neagrA a rAsturnat,

Decea.

Grâu cu mâna-a rAvArsat,15. Dumnezeu de mare mand

[1-a 'neArcat !Din fir in paiu,Din paiu In mAnunchiu,Din mAnunchiu in snop,Din snop in claie,

20. Din claie 'n stog,Din stog pe arieM ândrä §i frumoasà.SA trAiti Dumnia-voastrA(Toti :) Mare multam, Mare

[multam ! !.

v. Multämitä.(Se ccintd dupä colina.)

Sculati, frati, i nu mai beti,Leru-i Doamne !

$i la gazdA-i multdmiti,Din ce dar ne-a dAruit,

Bägdu.

\(1) = iea, gole,sie.(2) = ascutite.(3) = plecate s. intoarse in afarit.

Ein. Pop, student.

5. DArueascA-1 Dumnezeu,Sus In poarta raiului,De-a direapta TatAlui !

T. Feledean, agricultor.

www.dacoromanica.ro

173

Multäm(Urare dupä colina

Acest praznic luminatNoi cu drag 1-am asteptat,S'auzim ingerii cântând,Magii cu steaua cAlAtorind.

5. AstAzi se vesteste$1 se prAznuesteZi veselitoareLa toti p e sub soare :Ingerul sfatului,

10. Fiul TatäluiLa noi a venit,$1 s'a omenit (1)

M. Decea.

RA.

Varianta I.)

15

20

Dintr'o fecioritäMind de credintA,Ca sà ne sloboazACu strälucitä razADin Munca cea de tot mareLa-a raiului desfAtare.Poftim, sä

. SA vä veseliti,Vietuind in bunA pace,Cum si luí Dumnezeu '11

[place !

vn. Multämitä.(Dupà colinclä. Varianta II.)

Eu sunt popä sAriman,SA-nii dèe gazda un ban,SA fie gros la dungi$1 cu sporiu la pungA.

5. SA-mi dèe vr'o septe, opt,SA-mi umple punga de tot.SA merg In târg la Orästie,

Silvavi rpm.

AstAzi se vesteste$i se preamäresteZi veselitoareLumii pe sub soare.

(1) --- s'a Peat ()In.

Sim Stef, student.

SA-mi cumpAr nAdragi de-an-[glie.

SA-1 croim pe pulpe,10. SA fugim dupä vulpe ;

Vulpea ii poamä. vicleanä,Eu sunt ficior de cAtanä.

Dictatä de T. Boldea, plugar.

Multämitä.(Urare.)

5. AstAzi s'a näscutCel far' de 'nceput.Fiul cel frumos,La noi a venit

www.dacoromanica.ro

Si s'a umilit.10. Dintr'o feciorita

Mina de credinta,Ca sä ne sloboazaLa stralucitä rag,

Chimitelnic de Camp. Dictatii de diacul odogenar,1885, scrisA de A. Viciu.

174

Din murrea- cu. tare15. La raiu in desfätare I

Poftim sa träiti,Sa \TA veseliti !

Aceasta bucurie sufleteascaTot omul bine s'o cunoascä,Ca' nu poate sä targueascä (1),In asta vieata lumeasca.

5. Acest praznic luminatNoi cu drag 1-am asteptat,S'auzim ingeri cântand,Pe copii bucurand,Vestind la toti voie bund,

10. La tot omul dimpreund :Dela mic, pang la mare,

Rusor.

Colea peste drumLa acest gazdä bunBand si mancand,Gazdei multämind

5. De dar, de pahar,

Ciufud (1. Blaj).

Urare.

Pe cum si Dumnii-tale !Dumnia-voastra, gazde,

[iertati.Samä ra (2) pe noi nu luati,

15. Pentruca facem amintireDespre nasterea cu marire tDarul care ni-li-ti da,Noi cu drag If vom lua,Pecum Hristos si Maria

20. Aur, smirnä si tamaia.

Ion Bárle, st.

x. MultArnitA.

De colac frumos,Crucea (3) ni s'a 'ntors,Pe use ne-a scos.Tu gazda frumoasa,

10. Ramai sänätoasa !

MultAmità.

Rämai, gazda, sängtoasä,Cu co linda veseloasa,

(1) TalcueascA (?)(2) = rea, pronuntd din Munti apus.(3) = steagul, comanda.

Vas. Moraria, st.

Dela noi dela vreo doi,Dela doi colindatori.

www.dacoromanica.ro

175

5. CO cärbuni in vatra,Atâta boi in poiatd (1);Cate paseri sburätoare,Atâtea vaci mulgAtoare !Scobori, cocos, jos din pod,

10. Lag acolo al tau norod,SA te tragem in frigare,Sä te presäräm cu sare !

Aoidna (Aries).

15.

20.

Cum stau cioarecii peLesne-as fugl dupä vulpe ;CA vulpea e cam vicleanä,Dar' io-s fecior de cAtank (2).Ca la acest praznic mareChtstilifd (3) cinste n'are,Numai colac i cârnat,Ca Ala tine bine sat !

xrr. Dupà colindä.

Aur. Deac, st.

Slobozi-ne, gazdä, 'n casa, $i noi suntemC'afarä ploua de varsä, 5. Nu putern umblä descultiIn tinda ninge de frige !

Bla j. A. V.

Observare : Insinuarea este hazlie. Vorba : «cirictt$i» este defor-mata inadins, din latinescul : clericus, «clericus», cum se ziceä maidemult la clericii seminaristi.

Urare hazlie.

Baga mâna,Scoate punga,

Scoate banii grosi cudunga :$i pätacu si wtacu, (4)

5. SA-4 impArtesc cu ortacu.Nu giândì, mai frate,CA io nu stiu carte.CAci când da dascalu in mine,MA loviä tot peste vine,

10. Strigam «tulai», vai de mine!

(1) = grajd.(2) _--- bun de tuat in ciitane(3) = bor$ul.(4) Ban vechiu de aramä =4 cr.

4 (5) gai tan.

15.

20.

Grecii cu minciunileI§i vând strä maturile ;Pe deaproape, pe departe,Sa 'nvAtAm putinä carte.Putinicä 'fftelepciune,SA ne facem haine bune :$uba cu ,sinor (5)Ii fäcuta cu mutt dor,$uba cu comanac,Iarna-i greucomanacu 'n cap..

www.dacoromanica.ro

176

Nu vA uitati c'asta-i atd(1),CA i pe la noi ti de trea-

[bd (2).Pe cum stati i ascultati,Bariii aà si mi-i dati :

20. Winne sd se intinzä,De pungA sA se prinzA,SA scoatä cke-un leu, doi,Sä ne facem nádragi noi.

Blaj.

Bunk'

fiarA vicleatO,30. A vAzut cA-s fecior de

[cdtand (3),$i s'a ascuns dupá-un

[butum de viie,Ca pe gazda D-zeu sA-I tiie,Punga gata,

35. Zece bAnuti plata !

xIv. Urare.

sara, sara lui[CrAciun !

ni0e prunci[mai mid,.

AdunAm la gramAdici IIngerii cantau,

5. Apostolii jucau,Noud ne spuneauCuvinte sfiinte,SA le tinem minte.

Noi suntem

Noi am venit la jupAnul[gazdA

Ion Moldovanu, student.

10. SI cântdm,SA colinddm,

Pe Dumnezeu läudäm !De ni4i da un can-IA.01,Inchepe (4) In intztu,sdl (5) !

15. Sai, cocn din pod pe vatrA !A dat o spatä de porcIn oala dela foc.Dar tu, oath', ce gande0i,De nu mai forfote#1(6)?

20. Gazdo, sA te veseleti$i la multi ani sA trAe0i !

Cifaläv. Iac. Brad, cl'n Tämpähaza, commie Laur. Radu.

xv. «Multämita banilor».(Urare dupä ce au primit bani.)

la stati, frati, i ascultati,Vedeà-v'a§ unflati

De coaste §i de arnati,$i de coceni degerati !

(1) = abä, se zice i habä, pänurä albA mai finä.(2) = de folos.(3) =-- de luat la cätane.(4) =-- incape.(5) =--sacut mar4or.<6) =fierbi cu clocot, ca varza.

www.dacoromanica.ro

177

5. S'a sculat jupanul gazdä,La lunä, la sAptämanä,Cu datu *in de 'liana',Cu tri acftrllisori (1)

Grosi In dungä,10. Sporiu la pungA ;

Silvas. rom.

Mie nu mi se pare cA-s[doi-tri

CA mie mi se pare comoarärntreagA,

Ca Dumnezeu sä-1. trAeascä,Multi ani !

Spusä de Indrei Boldea, plugar.

xvi. Multumita pentru bani.(Variantà.)

Ne mai cinsteste jupanul gazdä I cu 12-13 galbini de aur, AlaInca (=nici aceia) nu se ieau, cum nouà o vouä vi se pare : sA ieibata susuoarA, sà mei (=mergi) pe la scoalä, sä tipi pe la moarä, cutundra ruptä su-suoará, cä àia (galbinii) se ieau din muncä si dinpungä. CA jupanu gazdä punga golit i pe noi ne-a cinstit.Dumnezeu sä-1 cinsteascA cu mila sa cereascd, cu masa raiului, cubunul pAmantului !

Dela jupanul gazdä este dat, dela noi binecuvantat, dela toatä(=intreaga) masa : mare multam 1

Toti: Mare multam ! !

Blaj. O. A. Viciu, st.

Multämita

Aist praznic luminatCu mult drag 1-am asteptat,S'aud ingerii cantand$i craii cAldtorind,

5. La DumniavoastrA, gazda[bunä,

$i la tot neamul de a'mpre-[unA :

Ceanul des.

pruncilor.

Stogul cat casa,Colacul, cat masa,

Covrigul nici mai mare nici[mai mic,

Numai cat rotita plugu-10. [lui,

Tipti(2) 'n straita pruncului.

Vasile Pdtean, plugar.

(1) = asprifori (bani märunti de argint).(2) Aruncd-1.

wait, Colinde din Ardeal. 12

www.dacoromanica.ro

178

Multämitä

Acest praznic luminatNoi cu drag 1-am asteptat,S'auzim ingerii cântând,Pe magi cu steaua calato-

[rind.5. Calatorii dau veste buna

La tot neamul dimpreung,Pe cum sunteti si Dumnia-

[voastra,Fete cinstite, de limba noas-

[tra.Faceti bine $i iertati

10. Si vorba nu mi-o 'mputati,Ca s'avem $i noi folosDe nasterea lui Hristos !(Indata zice altul, dupa el) :

Hop, jupâne gazda, frate,Sa-ti spun si-ale mele fapte,

15. a i eu am InvätatCa $i tin' la carte.Grecii cu minciuni le1$i \rand stramaturile,

(urare) mare.

Cei cu dulceturile20. Tftn cetatile.

Intrai la jupanu gaz&Vrr[casä,.

Väzui Craciunu pe masa.La jupanugazda i s'ar cadeà,,Sà bage mana'n pungulita,.

25. Sa scoatä o roajbti (1) de[gro,sitä (2).

Sà bage mana'n buzunariu,sa scoata o roajba de cre-

[tariu..eu pan'am Invatat,

Multä bataie-am rabdat,30. Ca ma bateà jupanu dascal

[peste vineSi io strigam «vai de mine !»SA ramai, gazdä, sanatoasa.Cu colinda veseloasa.Anul nou, sfântul Botez

35. SA va fie de folos !

135gäu. T. Feledean, comunic. Vict. Cri fan.

Multämita (urare) mare.(Variantà.)

Vornicul : Bung sara, sara,[jupâtie gazda !

Bine ca ti-a adus D-zeu saradin ia-sarä !

Ziva sfantului Craciun de[mane

Cu mai multa bucurie, cu[mai multa veselie,

5. Ca Dumnezeu sa te tie.Pre de acum intfun an

Sà fii mai vesel $i mai voiosCu o miie de parti !

Aveti frati, ficiori, gura de.[a multäml,.

10. CA ne darueste jupanul[gazda.

(I) =-- slab, amärât.(2) = ban vechiu = 2 creari = 4 fileri.

www.dacoromanica.ro

179

C'un colac de grail curat,Dintre Santä-Märii sarnanat,Pe a noasträ samä gitat !

Tott: Mare multam !15. Vornicul: tar aveti, feciori,

[gura de a multämi,Cä ne darueste jupânul gazddCu-un dar, cu al doile dar :C'o pecie de godinat (1),Din ziva lui Ignat2)

20. Pe a noastra .sarnä gätat !Toti: Mare multarn 1!

Presaca (Säcas).

Vorn.: $i iar aveti, frati, fi-[ciori, gurä de a rnultaml,CI ne darueste jupanu

[gazda25. Cu-un dar dupà al doile

fdar.Dupa al treile darCu 12 floreni.De unde Dumnialui cleseartd,Cu miia, cu suta, sà nu se

[cunoasca !Toti: Mare multam ! !

xx. Multämita feciorilor. Urare.In diminaela Cräciunului.

Vornicul : Buna vremea,[buna vrernea !

Multgmitä milostivului,C'am ajuns ziva nasterii

[Domnului cu pace, cusanätate !

sg ajungern si sfântul Botez5. Tot cu bucurie i cu veselie !

Ia, sculati, feciori, sculati,CA si jupanu gazda s'a sculatDe-0 luna, de-o säptamana,Mai vartos ^Ln asta zi bung.

10. Ne cinsteste jupLnu gazdaku-un dar mandru fruinos,

Cetea.

(1) = niu,schiu de pore.(2) r_-- Ifl 20 Dec. (2 Ianuarie).

15.

20.

Al. Pop.

Cum nu-i dar mandru[frumos

CA-i pelita lui liristos :C'un colac de grau curat,Pe cum Dumenzeu l-a dat.Dar äl mai mult la gazda

[in cos,SA-1 mance cu cäsenii D-Sale

[sänätos,Da si npuä ne-a dat,Cat s'a 'ndurat.Toti avem mani sa. primim$i gurä sa.i multdmim !Toti: Mare rnultam !

Ion Frâncu, student.

www.dacoromanica.ro

180

MultämitäS'a sculat jupAnul gazdA

De-o lunä, de-o sdptämâng,Mai vârtos cu asta zi burtä.Da noi incA a§teptAm dela

5. Un colac de grail frumos,Ca pelita lui Hiristos,N'am gândit cä-i un colac

[de grail frumos,C'am gândit cä-i stogul cu

Warta cu tot.A luat jupAn gazda douä-

lemne hodolemne,10. Azi face dot., mine face boc,

Pän'a 'mblätit stogul tot.$i dupd-ce 1-a gAtat,Cu vânturea,sca (1) 1 a luat,In felderel (2) 1-a bägat.

15. Din felderä 'n saci,Sacii i-a pus In car,

Mähaci.

(cu glume).La car a prins §asä jtmciDe cei cu coarnele lungi,$i a pornit la moarA.

20. Da, zeu, morile'S pe coasta cu florile.Dar morariul inteun cias

[cu noroc,S'a dus$i le-a adus,

25. Le-a luat de cioc$i le-a pus la loc.5i-a fäcut tritärâte §i o fäinäDintr'o liträ-o mdmäligA.Da noi nu vrem sA ne mandril

[toatA multämita,30. Cum §i-a mâncat Tiganul pita:

SArnbätä §i-a cApItat-o,Duminecá si-a mâncat-o,Luni a fost häl mai flämând,...tu-1 In comând (3).

Sim. Piirclut, student.

pAharul.C'oiu Inchink la väru

[dincoace,Cä cu ochiu-mi trageSi cu mâna-mi face,Dumnisale de mine-i place.Troscotel de p'ingä drum,Voie bunä cui Inchin !Troscotel de p'ingA cale,Cinste i dragoste'n fata

[Dumnitale !

Inchinare cuDe pe scaun mä sculai,

C'un pähar galbin ti-inchinai,Intr'un vârf de paltin, 15.Din vArful vArfärilor,

5. Din trupina florilor,De unde sughitäFata fecioritäCu mâneci pestrità : 20.SA träe§ti, vere, bäditä,

10. CA' de mi-i §ti mul(dmi (4),Paharul 1-i i dobAndl.

(1) = lopata de vanturat grâul.(2) = veche mäsurä de capacitate, c. 25 1.(3) = pomanä.(4) = Inchina, salutà.

Comunic. Em. Precufi, st.

www.dacoromanica.ro

181

XXIII Multämità la o Inchinare.

ias (1) fântändPate oaia bdtrând ;Un fir pa0e,Unul cre0e,

5. Unu 'n patru se 'mplete0e,Dumnitale-ti multdme§te

Seu5a.

Pentru casä,Pentru masd,Pentru dalba jiipâneasä,

10. Pentru noi, pekru amândoi,Pentru-un car cu ase boi

Em. Prerufi, st.

xxvi. Urarea colacului dela fereastra.

Bunk' sara, bung sara, ju-[pâne gazda!

Pare-mi bine c'am ajuns[sara din ia'sard cu pace, cu

[sändtate !la stati, frati, i ascultati,

5. Bine sama s'o luati,Cá jupânu gazda de locDèe-i D-zeu noroc, cinstl-l-arD-zeu cu darulicu mila lui,Cä dânsul incd ne cinstete :

10. C'un colac de grdu curat,Dintre Sântämärii sdnidnat.Uri cât de voinici ne tinem,Pe statu stdm,Pe pälmi toti Il ludm,

15. De dupä' colac abià ne vedem,Pe gura sacului

[Mg-Am !

Ne-a cinstit jupânu gazdä[c'un cioloboc de pore ;Noud nu ni se pare cd-i[un cioloboc de pore,

Nouä ni-se pare, cdi un[porc intreg.

20.

25.

30.

35.

De ar fi un porc Intreg,[cu nasu ne-ar rânià,

Cu gura ne-ar muKd,Cu coada 'n ceriu ne-ar

aruncd,Porcu intreg îi la jupânu

[gazdä in pod, sä-1 mänânce[cu copii sändtos !

Ne-a cinstit jupânu gazdd[cu vreo 3 4 asprivni ;

Noua nu ni se par[3 4 aspri§ori ;Notiä ni se pare cä-i o co-

[moard crdeascd.Ca jupânu gazdd, multi ani

[sd trdeascä.cunune finiori

Cu cai forditori,Cu ciocote, cu clopote.Pe la câte vdi or trece, toti

[or zice :Felice de voi i cin' v'a fe-

[ricit pe voi,

(1) Scurtat din aiasta = acea sta ; fie Nagel aceasta.

www.dacoromanica.ro

Fericl-l-ar Dumnezeu pe ju-[panul gazdà

In poarta ceriului,In poarta raiului !Ne-a däruit jupanu gazdä

[c'o merindare de in !40. De-a fi de in, la jupânu

PAnade.

[gazdä toti sä-i multumim ;De-a fi de MO, s'o tragä

[prin dinfi !Amin, si-o cupà de vin,$i una de vinars,S'o tragern pe sub nas !

xxv. Urarea colacului in casä.

Vic. Sciblidig.

Vornicul : Stati, frati, §i ascultatiBine sama sA luati :

Jupânu gazdà de dimineafd s'a sculat, pe fatà s'a spälat, grâurow 'n saci a bägat, sacii i-a Intäpo§at, pe car i-a tipat ; a prinspatru tulunci cu coarnele lungi ; s'o suit in cârnpu câmpiilor, brazdäneagrä rästurnä grâu row rävärsä. A vint jupânu gazdä acasä, aadunat toti nepoteii, toti cârligeii, toate nepotelele, toate cârligelele, laholdä s'a dus i din paiu In märunchi a pus ; din marunchi In snopi,din snopi in claie, din claie 'n stog. S'a apucat cu dou'd lemnehodrobele cu grumazi de piele, vai de cin se häräne0e cu ele ; azi«ciac, mâne bac», pän din pleava le-a ales. Jupânu gazdà de dimineatäs'a sculat, pe bratä, pe fatá s'a spälat, prin ciur l-a luat, prin ciuro 'mprejurat, in saci l-a bAgat, pe car i-a tipat, la moarä i-a dus.Moara n'a gäst-o la loc, c'a fost In pârlog ; luat-o de cioc si-apus-o la loc, tot lea% de leatä, pän Joi dimineatá. Dimineata aufost tri tArita §i-o fAinä i o miert à de mämäligä. Jupâneasa gaz-doaie de dimineatä s'a sculat, prin sitä o luat, prin sità o 'mpr4tiat§i 'n troacá l-a btat. S'a apucat cu douä mâni unite, ca douätânjeli pârlite i ne-a facut un colac, noua gazda ni-l-a dat. Ne-acinstit jupânu gazdd cu-un pähar de vin ; nou'd nu ni se pare unpahar de vin, cä ni se pare butea deplin. Bern i ne linbätäm, buteasä i-o stricäm ; cu cercurile sä umplem bercurile, cu doagele pâr-loagele, cu fundurile prundurile, cu dopurile cioncurile. Amin !

PAnade. Viet. Sdbeidus. sr.

xxvi. Urarea colacului.

Vornicul: Hoi, dupä un Ne-a däruit cest domn bun[dar §i al 2-le dar : Cu doamna Dumnialui

www.dacoromanica.ro

183

C'un colac de grail frumos,5. Pe lita lui Hristos !

Pe WO stàni, pe palmi II[tinem,

De dupà el abià ne vedem!Cât e dela s'ämänat On' la

[secerat,Multe ploite 1-au plouat :

10. Ploaia a plouat de 1-a udat ;Neaua a nins de 1-a lins ;Vântul a bätut de 1-o

[scutura t,Multe päsärele pest& el au

[sburat ;Dar mai multe nu 1-au väzut.

45. Cest domn bun la el se duceà,Cu douä secerele i mi-ItäiàSi acas6-1 aduceaSi pe patru cräci I! puneàSi pe el ge puneâ

20. Cu cloud lemnu,seleCa grumdzii de piele (1),Ca vai de ele,$i bäteâ, bätea,

Clopotiva.

$i grâul curA,25. Ele cioco boco, (2)

Grâtil ciuru buru.Cest domn bun 11 strângekIntr'un burdulag de oaie-1

PAgà si-1 duceaLa moarä la Vâlceä,

30. Unde chichirezul se'ntorceàFärina mai märuntek se fäceä,Cest domn bun bine strângeä ,

Si acasg o duce A,Intenn burdulag de pämânt

[o bägh35. $i se coceä,

$i vinià vremea gi-o scoteä$i bine o puneà,Ca' gtieà cà vin fetii lui

[Cräciun.Därueascä-1 Dumnezeu

40. In poarta raiului,In poala ceriului,Unde o fi, gi bine-o träl

Multi ani !

Urarea banilor.

Ni-o därt\it cest domn bunSi doamna DomnuluiC'un florint de argintIn Buda-nouà (3) fäcut.

5. Da banii cine-i Ewa?Doi Tigani motäntani.Cu ciocanele da,

(1) =--(2) onomatopee, itnitând sunetul(3) = Budapesta.(4) = stricate.

A. lonaf, preut.

Ban ii-i fácekScânteile särià,

10. Pe Tigani ii frigeà,Cestdornn bun bine-i stringea$i bine gi-i puneàPe doua roate rdInburate (4)$i puna 12 mugte injugate

www.dacoromanica.ro

184

15. $i le da pe-o ulitä rea,Roatele se frAngeä,Mustele mura,Banii rAmAneä.

Cest domn bun bine-i strin-[geA,

.Clopotiva (t. Hateg).

20. CA stià cà vin fetii lui[Cräciun

DArueascd-1 Dzeu In poarta[raiului,

In poala ceriului, unde-a[fi si bine a träl !

Urarea

Ni-o däruit cest domn bun$i doamna DumnialuiCu brAnzA dela oi,fAcutä pe dinapoi.

5. Da brAnza cine-o fAiceA?Doi ciobani motAntaniCu inacioacele(1) mari ;Ei cu mAcioacele da,Oile brânzá fAceA,

Clopotiva (t. Ha(eg).

A. lonas.

brânzii.

10. Cest down bun bine o strin-geà

CA Oa cA vin lui Cra-Eciutt

DArueascA-1 D-zeuIn poarta raiului,In poala ceriului,

15. Unde-a fi si bine a träl

xxxix. Urarea

Ni-o dgruit cest domn bun$i doamna DumnialuiC'o bute de vin cräeascä,Ca gazdele cAsei sä träeaseä.

5. Butea cu tri cercuri,SA ne fie pAnA Miercuri ;Cercurile cam moi,SA ne fie Ora Joi,

-Clopotiva (t. Hateg).

A. Ionas.

rachiei.

Sau Ong mai apoi.10. Cercurile apucarA bercurile,

fundurile prundurile.Eu mA dau cAträ cep,C'ask mä pricep.$i gazda cAsei sä träeascI

15. La multi ani !

XXX. Uratul peciniei

Hoi, dupd-un dar si aldoile dar !

(1)

A. Ionas.

(c5rnii).

Ni-o däruit cest domn bunCu doamna Dumnialui :

www.dacoromanica.ro

185

Cu-un puiu de godinac (1)5. Viu, nevAtAtnat,

Insä-i vätärnat,CA de-ai sta a cAutà,Multe cele n'ai aflà.CA nu-s urechile,

10. Nu-s ochii,Nu-s picioarele,Nu-i coada,

Clopotiva, Hateg,

CA urechile dacA-ar fi,Cu ele v'ar auzl,

15. Cu ochii v'ar vedeA,Cu picioarele v'ar dripul (2),Cu coada peste ochi v'arCe platel (3) de voi, feciori

[fAlosi,SA umblati cu ochii scosi !

xxxi. Plata colindei.(Urare.)

Nu gändi, gazdä drägutä,CA ti-orn colinclä 'n cre-

[dinfd (4),Nici pe muschi, nici pe câr-

[nati,

Rag la, Bistr. Ngs.

A. Jonas, preut.

Fär pe-o ferie de vinarsCând orn inträ noi In casà,Feria sä fie pe masA !

Vornicie.(Uurare.)

Ficiori, ficiori colindätori !Rink' voi ati stat,De-ati colindat,Cinstitul gazciä bine s'a gitat

5. C'un colac de grâu curat,Dintre Sântämärii sämänat,

G. Morarin, st.

Din luna lui Cuptoriu secerat,De fatä mare frArnAntat$i de gazda notfa dat,

10. De noi primit,De D-zeu blagoslovit !

DupA un dar si al doilea dar :Ne mai cinsteste gazdaC'un poplog (5) bun de porc,

15. Nouà ni se pare cA-i porcu 'ntreg,

(1) = godac.(2) = celled.(3) = folos.(4) In credingi = pe credit, in asteptare.(5) Darah, bucatä mare.

www.dacoromanica.ro

186

macarcA stirn bine cä porcu îi la cinstitul gal& in pod. Sä-I mä-nânce sänätos, cu fetele, cu ficiorii cu copii D-sale ; darà voi totis'aveti gull de «Mare multam !»

Tog : Mare multam !Mare multam !Dupà un dar si-al doile dar

Vine al triile dar :Ne cinsteste gazda cu doisprece, trisprece galbini de aur, nota

nu ni se pare, cA-s doisprece, trisprece galbini de aur, ci ni se parecA-i comoard cräeascä, ca cinstitul gazdd Intru multi ani sä träeascä.

Dara voi toti sà aveti gurà de mare multäm, mare multam, :maremultam ! !

Dupà un dar si al 2-le si al 3-le si al 4-le dar : Ne cinsteste gazdac'un buciumas (1) de yin ; notiä nu ni-se pare cA-i un buciumas devin, cä ni se pare cA-i butea deplin ; macar stim bine cä buteaintreagi-i la cinstitul gazdä In pivnità. Sä-o bèe sänätos si veseloscu fetele, cu ficiori, cu sotia-sa i cu copii ! Darà voi foti sä avetigurà de mare multam, mare, mare multam !

To(i: Mare multam ! !

Uifalgu, Comnnic lac. Radu.

xxxiii.'Mult Amite.

a) Pentru bani: Luati seama, feciori ai nostri, cd aici se swardun boieriu de cinste si de omenie, ca Dumnezeu sä-1 tie ; cinstestefeciorii nostri cu saisprezece galbini de aur ; nottä nu ne pare ca-ssaispräzece galbini, da ne pare cA-i o comoarä 'ntreagA cräeascä, caDumnezeu sä-1 tie si zileascti!(2) De unde dumnialui s'o cheltuitde-a golit, D-zeu umplä cu sute nenumdrate, cu mii nesocotite (3),cu 70 de pärti mai multe ! prindeti bucurosi, sä-i petreceti sl-nätosi ! Aveti urechi de a auzi si gurä bunk' de-a multumi !

Toti : li multam !b) Pentru vin: Dupà un dar si alt dar ! Cinsteste feciorii nostri

c'o cupd de vin. Nota nu ne pare cd-i o cupä de yin ; ne parebutea deplin. De unde Dumnialui s'o cheltuit de-a golit, D-zett

(1) Ploscup.(2) Set' treleascd multe zile (timp).(3) Ce nu se fioatc calculd.

www.dacoromanica.ro

187

sä-i umplA cu sute nenumArate, cu mii nesocotite, cu 70 de pärtiInai multe ! Sä--1 prindeti bucurosi, sä-1 beti sAnAtosi !

Aveti urechi de-a auzi si gull de-a multAml ! Tofi: ii multam !

Cetea. I. Frincu.

xxxiv. Urare (umor).

la stati, frati, si ascultati,Vedeà-v'as unflatiDe coceni (1) degerati,De pitä prAjitA,

5. De gAiriä friptd,De cocosu rosu sA vA scoatA[ochii,

Numai mie si la gazda ba.Jupânu gazdä bine ne-a däruitC'un colac de grâu cur at,

10. Intre SântAmArii sämänat ;C'o pecie (2) de pore gras,NouA ni se pare cä-i porcu

['ntreg.De ar fi p orcu intreg,Cu nasul ne-ar ran*

15. Cu picioarele ne-ar calckCu pärul ne-ar .intApà,

Cu coada'n ceriu ne-ar aruncà,Numai pe mine si pe jupânu

[gazdA ba.MA uitai pe-o ferestuicA,

20. VAnti pe jupânu gazdäPrinzând patru junci,Cu coarne lungi,SA meargA la moarA la Târ-

Ra-parta,

*päInaca.

(O .----, coceni de varzä.(2) = naughiu.

Uncle macinA grata.25. Târta-pârta nu-i acasA,

Nice draga-i jupâneasä,CA-i pe coasta cu florile,PArAsindu-si morile.Ufa' douA ciocAnèle bocAnèle

30. $i fäch tot cioroboc-boc,NW ce a mers moara la loc.Dintr'o miertà si-o päträritäMäcinä tot tri fAini si-o

[tAritA,Din tri tärâtä o fAinA,

35. Din tri mierte-o mämäligA.$i in sac le-a bAgat$1 bine 1-a legat.DacA a sosit acasA,H dAdit la a sa jupâneasl.

40. Jupâneasa gAzdoaies'a apucat,FAina 'n sitä o-a bägat,S'a-apucat cu niste mâni smo -

[liteCa niste tânjeli pârlite$i 'n cuptoriu 1-a bägat,

45. Nouä la colindAtori ni l-a (lat.La multi ani, multi aniSA trAeascA,SA se veseleascA !

Spus4 de ion Podariu.

www.dacoromanica.ro

188

xxxv. tfrareaHei, dati §i mAnati plug

[cu 12 boi,Boi boureni; In coarne cu inei,Perechea cu 500 de lei.Boii dinainte cu coarne polite,

5. Boii dinapoi cu coarne de[cusutoriu,

Boii dela mate cu coarne['mpreunate.

Asard la jupânu gazdA am[Inserat,

$i nu ne-am Inchinat ;Astäzi om Thsera i ne-om

[inchina.10, Când o fost Joi dimineata,

A strâns jupAnu gazdä 24[de plugurçle

$i s'a dus In coastele leru-[salimului

Si 'ncepurä a brazdà :Cat lungi, cat curmezi,

15. Cat cu ochii n'a cuprins.$i dadurA cu plugul intr'o

[radacinuta$i-1 facurd nimic §i fArAmutä.$i s'a dus la un Tigyina,s (1)$i i-a dat un galbina§.

20. La tocmit, 1-a ferecat,Pe brazda 1-a aruncat,Brazdä neagrä a rästurnat,GrAu row a aruncat$i cu grapa 1-a grapat.

25. Colbu'n ceriu s'a ridicat,Dumnezeu cu picuri 11 pi-

[cura

cólaculul.

Si grâul tot mai mândru §i[mai frumos era.

Când era la luna la saptä-[mâna,-

Se cocea holdina.30. Dar' jupânu gazda tot mai

[rne0er fusärä :Se duse la un grajd de piaträ,Si-a ales un cal graurCu pua de aur ;Pe cal a 'ncalecat,

35. La holdá a alergat.Vazù holda de departe :Din paiu spic, din spic mar-

[gärit,$i rupse tri spice de grAti

[curat$i 'n buzunariu le-a bagat,

40. Acasä s'a inturnat$i la jupâneasa gazdoaie

[le-a dat.JupArieasa gazdoaie tot mai

[me§tera fuserA :Alerga la un grajd de piatra.$i-a ales un cal graur

45. Cu §aua de aur,Cu fraul de cusutoriu,SA fie iute i umblatoriu,S'a dus la tArg la Bänätäl$i cumpärä 9 oca de fier

50. $i noud de otel,Sa facä seceréle,Cu manuchi de cornurèle (2),SA secere nepoti i nepotèle$i copile tinerèle,

(1) =---- meger faur, cum sunt de obiceiu la sate si azi.(2) = de corn (lemn tare).

www.dacoromanica.ro

189

55. Vai si amar cine-a secerà[cu ele,

CA räu 1-a durea peste sele !Jupâneasa gazdoa ie se'ntâlni

[pe caleCu-un Tigan mare,Cu doba 'n spinare,

60. $i c'o baba bätrânäCu secerea pe mânä,Pe unde mergeh,Mare polog fäceh :Unde manunchiu puneh,

65. Snopul Il legà;Unde snopu Il legh,Claia o fäceâ,Caruta o 'ntorceà$i-o furculice, burculice

70. In snop o implänth.$i'n arunch,Cu sulu legh,La cele doua suri a jupânului

[gazdA-1 adunkJupanu-gazdä tot mai me-

[ster fuserd :75. Strânse finii si vecinii

Cu douä lemne hodolemne,Cu grumazi de piele$i 'ncepurä a ciocani,A minte ca cum ar imblatl

80. Si din toate legumele (1) -1[scotch,

Numai din una nu-I puteh,Anume din pleavä.Dar jupanul gazdA avea

[noua iepe suriepe (2),

(1) = gozurile.(2) = sire» = aprige.

85. De noua ani si 9 zile sterpe,Cu coamele 'ntraurite,Cu cozile 'ntrargintite,Când din jos se 'nsäninà,Jupâtiu-gazda-mi vânturh,

90. Cu cozile felezura (iepele).Pe nAri vânt träge,h,De colb II alegea,Cu urechile in sac II punekle nici cAus nu-i trebuià.

95. Jupâneasa gAzdoaie tot Thai[mestera fusera :

CA 'march' nouA carA mocä-[nesti

$i-o dus la moara la IbA-

[nesti.Auzind hoata de moaraAtâtea cara cu povarä,

100. CarAle scârtAindBoii racnind,Pogänicii 'n sbiciu pocnind,Puse coada pe spinare$i o kid la fuga mare

105. Pe coasta dealului a frägari,Pe cum Ii treaba ii (ei).Dar morariul, tâlhariul,Cu ciocanele 'n mana,Cu cioarecii 'neretiti,

110. Cu luleaua in dinti ;Mordrita, talhäritaC'o scäfitä de gräuntä,$i cu una de tärâta :Ptriu, ptriu, ptriu! si, na,

[ma, na !115. Moara sta si se uità,

www.dacoromanica.ro

190

Si-o apucä de r4toc (1)$i-aduse moara la loc,$i puse o piaträ peste alta$i dädh farina gata.

120. La moara lui CovrigNu-i farina' nici un pic.Eu ma suii in sus la cos$i mä'mbie cu cârmoji.$i 'n loc de lapte-mi dau bors.

125. Intr'un värf de plopUn iepure schiopTreiera la bob.Paiele 'n crengi se acatau,Gräuntele jos picau,

130. Slugi caräle le Incärcau$i acasg inturnau.Jupâneasa gazdoaie tot mai

[mesterà fuserà :Gledin.

Mâna slugä in cämardDupä-o sita rail de nägarä,

135. Pentru a nosti feciori de[afara -,

Sluga de tâlhariu mare,Aduse o sita deasä de mätasaPentru a nosh feciori din

casà.-

5i-a facut acest colac minunat,140. Pe piatra morii mäsurat,

Taie-1 In cloud,Dä-ne si nouä ;Taie-1 in trei,Dä si lui Indrei ;

145. TaieI in patru,Da la colceriu (2) saracu t

A. llär,san, student_

xxxvi. Urarea copiilor.(In Bistra, Muntii apus.)

Dupace inträ 'n casä, un copil pgseste in frunte si zice :Acest praznic lurninat Trask' brazdä 'mpärateasca,

Noi cu drag 1-am asteptat ; Ca Dumenzeu sä vä träeasca.S'auzim ingerii cântând, Faceti bine si iertati,Magii dupä stea cälätorind,Aducänd o veste bung,La tot neamul dimpreuná,$i dumnitale, gazdä bunä !Are gazda sase boiLa coarne auriti,Marsä 'n câmpu Rusalimului,

Pe noi sa." nu ne alungati,.Ci In casä ne chemati .

Sä träiti zile senine$i mutt aril in fericire,Sa.' aveti mare folosDe Nasterea lui Hristos 1"

Scris5. de Aar. Gligor, st.

..(1) Lemnul dela garlà. Altcum rästoc-ul este germanism din vie* mill-

tail a grAniterilor : Ladstock.(2) --= celce poartd sacul cis colaci.

www.dacoromanica.ro

191

xxxvil. Urarea pitärAilor.

Bunä ziva lui Ajun,Cä-i mai bunä alui CrAciun,Cä-i cu miei si cu purcei,Cu pästorii dupl ei.

5. Scoalä, gazdA, nu durml,C51 nu-i vremea ide durmit,Trebe calul potcovitCu potcoave de colac,

Resita.

Si cu cuie de carnat;10. Dä-ne poame,

Ca' ni-i foame,Dä-ne nuci,Cd-S mai clulci,DA-ne alune,

15. Cä-s mai bune.

Cornelia Frentiu, st..

xxxvii. Urarea pizärdilor (1).

Bunä dimíneata lui CrAciun !Apoi dacA le dai nuci, mere, alune, etc., ureaz4 asä :

Sä trälti,S5 'mbätrâniti.Sä trditi ca niste boieri !

Dacd nu capätä poame pentru urat, ies descântând :

Bureti pe pareti,Tot nevoi (2) s'aveti ;

(13Aita cott. Huniad.)

Tot d'ele märunte (3).De aci pin Ia punte !

xxxvm. Urarea bizärAilor".(Variantà.)

Bunä dimineata, neata lui[Aj un !

Cä-i mai bung a lui Cräciun,$i a lui Domnul cel mai bun 1

Miei, miei cu purcei !5. Fuge baba dupà ei.

Alune,Cä.-s mai bune !

(1) Pioeird se numeste o vergeä, ca sorcova, cu care umblä copiii la colin-dat in Ajunul si in dimineata Cräciunului ; de aici se numesc eipizilrai (Abrud,Bäita, Hateg) ; pe la Clopotiva (t. Hateg) se numesc pitärili; pe alocurea si bi-zeirai. La intrare in curte strigä :

(2) = epilefisie.(3) --= nevoi rele.

www.dacoromanica.ro

192

Nuci,CA-s mai dulci ;

ColAcutiDe cei molcuti !

Gazda cäsei le imparte alune, nuci, colaci, prune uscate, mere, pere s. a.Bizäräii multumesc, zicând :

Cate sindrile la gazda pe casä,Atâta galbini la gäzda pe masA !

Comunic, Silv. Bichicean, st.

XXXIX Descântul colacului la turcä (I).( Urare cu ,turca.)

VAtavul colindAtorilor cuturca strigä vesel :

Hei, ho, ha, ho ! Stati,Stati, frati, si-ascultati,Vedeà-v'as umflatiDe coaste si de cârnati

5. Si ide coceni (2) dege-[rati,

CA de cocos friptOchii v'o sdrit ;De pitA cu sare....gura, ce vA are !..

10. Vara s'o desprimävärat,Väile s'o desghetat,Cumu-i mai bine de-arat.

Apoi : Mânati bAieti !Turca5ii (In cor) : Hei, ho,

[ha, ho I15. Se luard jupânul gazda si

[se duseräIn câmpul Ierusalimului la

[aratSi arark cât ararA,

Zi de varä pänd 'n sará.

Când erä la mijloculpnântului (3),

20. Se rupse fierul plugului.Mânati mAi, etc. c. m. s.

Se uitarä jupânu gazdä[Map oi

Si socotirä cA destulA aräturä[fAcurA.

Si 'ncepurA cu mâna dreaptA25. Grit' rosu a rAvArsà,

Cugura pe Dumnezeu rugi !.114ânati mAi C. m. s.

Dä, Doamne, ploaie si soare,SA creascA grâul mare :

30. Paiul _c_a trestia ;Spicul, ca vrabia ;aräuntul, ca mazerea !

Mânati mäi ! c. m. s.La luna, la sAptämâna,

35. La anul, la jumAtateSe luard jupânu gaz dA,Se duserá cätarä grâul5i4 gisirA 'n pârgA de copt,Se luárg jupânu gazdä

(1) Täranii nostri numesc desceintec orice versuri recitate nu cantate. Prin.§erbeni (Gurghiu), de unde am aceasta urare, se zice si nuratut la. turd.

(2) cocean de varzä.(3) -... locului ce,-1 ara.

www.dacoromanica.ro

193

40. Se duserA in târgul Ierusa-[limului

SA cumpere fier ai (*le,SA facA niate carligAtele,Cari sA taie bine grâu cu ele.DarA surdini (1) ai neate

[nepotele,45 Cari tAie bine cu ele (cu

[carligAtelele).Se duserä jupânu gazdA ai

[le puseràLa capu pAmântului(locului),La jelita vântului.Una cu maina dreaptä täià,

50. Alta cu stânga polog Mc&Etra'stea, rii,stea (2), drâstea,

râatea,Din marunchiu in märunchiti,Din mArufichi In snop,Din snop in claie,

55. Din claie 'n car,Din car in stog,Din stog in arie !

MAnati trai ! c. tn. s.Dar ava jupânu gazdä ai

[12 iepe-hotoiepe60. Cu potcoavele de-argint,

Cari bat bine la pArnant :Una cu potcoaveleAlta cu närile vânturà

ca urechile'n sac IMO.,65. Pe carä-1 'kick&

Mânati mAi !.. c. m. s.Dar mai are jupânu gazdä

doi boi mocäneati,Cu cari duce la moarA la

[IbAneati,Boii rândAaei,

70. In trup numai ca ei,In coarne de 25 de lei,De ge mirA toti de ei,CA-s chiar ca niate smei !

Mânati mäi L C. m. s.75. Se duserA la moat*

Dar c... a de moaräVAzând atâta povoarl,Auzând carAle scârtâind,Biriaii mânând,

80. Tare s'a späimântat$i de fried marePuse coada De sttinare5i-o luà pe scoe (3) la vale.Dar morariul, meater mare,

85. $tiind rândul, de când pA-mântul,

5i-o apticA de piscoae (4),Moara de loc se mai moaie,0 luà de diirdoc (5)$i-o tipä iar la loc.

90. Puse ö piatrA pest cealaltà$i scoasA o tArâtA latA,De cand foametea bAgatA.Da hualrà fArina aim se curl,CA curä aur ai märgaritärltt

(1) = scoase la lucru.(2) Onomatopee imitând sunetul secerilor.(3) canal.(4) Piscoiu mic canal la moarA, pe care curge fAina In(5) L d. deirlog.

Colinde din Ardeal. 13

www.dacoromanica.ro

194

95. In curtile dumnii-voastre,[boieri mari.

MAnati mai L. c. m. s.Dar jupâneasa gAzdoaieAuzind caräle scat-01nd,Biriii mânând,

100,Cu farina venind,Dimineata se sculà,Meinuri albe sufulca (1)Si apuca o sita rarä

De nägara105. $i una deasä

De naatasä,$i totface ciuru-buru, ciuru-

buru,Ca toti turca,sii (2) sa pupe

[fruntea.MAnati mài ! c. m. s.

110. Facii o covata de farina$i se NO 'n aluat pànà

['n unghii,Cu neste mâni soponite,Ca neste tânjeli pArlite,Ca neste leuci cOrnite,

SA faca un colac de grau[frumos

Ca fata lui Hiristos,Unul de grâu de varASA ni-1 dèe noug, la turcasi

lafara,Mânati mai L. c. m. s.

120. Dati-ne, ce ni-ti da,Ce vi-ti Indura,

(1) 0 variantä zice:Cu nepe mcini soponite (albe)Ca nege tánjeli pârlite.

(si acele-s albe).(2) = colindkorii cu turca.(3)= pld mare.

CA stiu ca nu ni-ti daMareaCu sarea ;

125. Nici nu ni-ti daCa pärintii Dumnii-voastre

Mate potcovite,GAste 'mbrobodite,Vaci cu vitei,

130. Scroafe cu purcei.MAnati mäi L. c. m. s.

Ne däruira jupAnu gazdäC'un colac de grail frumos,Ca fata lui Hiristos ;

135. Dar nouä nu ni se pare ca-i[colac,

Ne pare cA-i stogul cu totuLCu adevärat, cd de-ar fi

[stogul cu totul,Cu paielene-ar impiedeckCu plevele toate

140. Ochii ni i-am scoate.MAnati mai ! c. m. s.

Ne daruirä jupAnu gazda$i c'un cioldoman (3) de.

[pore ;Dar nouä nu ne pare ca-i

[cioldoman de pore ;,145. Ne pare ca-i porcul cu totul,

Cu adevärat, cA de-ar fi.

[porcul cu totul,Cu nasul ne-ar râma,Cu picioarele ne-ar

www.dacoromanica.ro

195

Cu coada 'n ceriu ne-ar[ridicà,

150. Numa pe mini si pe gazda[ba !

$i ask Margociu,

lbänesti (Gurghiu).

Nu mai pociu,Marzac (1)

155. Na bagd 'n sac !Opriti feciori !Ha, ho, ho, ho, ho, ho t

Comunic. D. Färcas, student.

(1) = cApetenie la "Mari. Nume dat in glumg celui ce poarta sacul cu colacidupl colindätorii cu turca. 0 tristä retniniscentä de jaful TAtarilor.

www.dacoromanica.ro

GLOSARde cuvinte arkaice fi provincialisme.

Nr. roman. indicA colinda, cel arabic randul, B. indica colindele sociale,U. urArile.

4.abd = abA, patina albA mai finä,

U. XIII, 21.abures, «vântul a aburat» a tras o

boare.addlior, adoi meri adAliori». SA fie

din alior, d'alior,adalior? Expli-care n'am aflat.

afloa-ra, aflA, pronunta istro-rom.,obisnuita sporadic si prin Muntiiapuseni, B. LX, 3.

agest, pl. agesturi, ce aduce apa,rául, cAnd vine mare. Din lataggero, gessi, gestum, aduc, B.LXXXII, 6.

aldul, maghiarism foarte comun,mai ales prin Tara Hategului, =binecuvantà.

alghioare, = albioare, cu ghi =bi, B. XXXIII, 6.

aglicei, anglicei, diminut din an..glica 1. 0. cfglica, floarea : pri-mula veris, B. XCII, 54. B. CI, 8 :eati-s d 'aglicei».

anglie, se zice mai mull clespre hainefrumoase de materie din Anglia,

aici despre odaie : a chilie deanglieD=frumoasa.

aninos, 1. d. a-miros = miros, pro-nunta dela Ghiris-rom., CXIII, 8.

argintene, spreincene", B. XLIV,4-5, ca argintul [1.

drjun, pronunta locala. 5opfaläu,TArnava-micA, A. y. 1. ----= ajun.

cfsprilifori, diminut. din aspri, bani,mica monetA de argint, U. xy, 8.

B.

belièrel, diminut d. baier, legatoarelegatura, colan : bilierel de pani",B. my, 13.

ban4, = Wks, pare lucra In baie,B. 35 fine.

banal, intristare, magb. bánat, B.III, 37.

barda.;, dulgher, maiestru care lu-era cu barda ; deci : a barduì aciopll cu barda, LI, 26.

bat, bat B. XXXV, 33.bardr, rnagh., si dad, LXXV, 24.bell, A, a tliA, d. e. oiboi, porci

s. a., se aude si In uzul familiar,LV111, 12.

beteag, maghiarism tare raspanditin pArtile ardelene, = bolnay, B.

LXXXII, 19.biritu, magh. biró, primar, jude In

comunä, CXVI, 23 ;---nTe curte=epi7stat de mosie domneasca (boie-reascA) CX, 18, CXIV, 22.

bizarai, v. pizArä, pizarai si pitA-rAi.

blen, (cu sufixa en=em, cum conjugäIstro-Romanii zicánd d. e. puten.

www.dacoromanica.ro

198

putem) -1.'d. blem (Cris) mergem,aidem, vino, B. XII, 12.

bomboancY, cu reduplicatiune dinboanä, boabä, XLVIII, 51.

bogat, In uzul vulgar (pe Somes,etc.) se aude: bogeit, mult, destul,B. LXVI, 46.

boqi, bouleni, B. LXXXIV, 28.boj, a ul albinelor», onomatop.

CX, 4. = svonul.bolund, magh. bolond, nebun, sim-

plu, prost, se aude si In uzul vul-gar, passim, B. LIX, 18.

bomborète din boambit I. d. boanäs'a diminutivat=mici boane, grä-unfe, LIII, 35.

bondifit; bundità, cojocel , XXVaMul-tämitás, 5.

bori, a-, a trage boare, vânt usor,adie, CXXIII, 8 de aici: boritvânt, B. XXVI, 4.

brud, pod ; brudar, podar cu (podumblätor D.

brunj, brus, bot, un codru de cas,de pâne, etc., CIII, 24. Cuvântul stri-cat din bulz, cum 11 gäsim In col.B. CIV, 10; CV, 11.

buriumcg, butucas, in gluing I. d.vita de vie, care se zice si bucium,ploscutä, Ur. ,X XXII.

but.; v. rn. s., B., XXIII, 16.bumnesc,bumneste,bufneste, izbeste,

loveste, onomatopee, CXLI, 4.

C.

cafton J. d caftan, B. LXXXIII, 13.calafir, calonfir ; in graiul viu nu-

mai calapär, B. IX, 13.calateir, In graiul, viu numai asà,

calonfir, B. XVII, 37.Came, canaf, ciucure, B. LXXXII, 16.ceist, pronuntä vulgarä foarte rä span-

dità 1. d. cAzut, B. XCVI, 31.cdVigâ, a-, a Diu', alivezi asti-

gatep=grijite, B. XCII, 41. Cuvân-tui este In uz general In Murrtiiapuseni.

ccitelin, in graiul viu ; câtinel (Tar-nave)=Incet, XXX, 23 ; XXXI, 23.

ceatei, alma vântul, fie-si ceatel»cfr. in-cetri,

XL1X, 19 v. si mai jos : cet.cecede, vitei-, cu coarnele plecate

sau intoarse in afarl, U. IV, 10,si In uzul vulg. passim.

ceruld, diminut. din cearä, L d.fiarei, fiari mica, fierutä, B. XII, I.

- pronunta destul de frecventäIn Ardeal, ce=fe.

ce.yesc, acesestep=tiveste, B. LXXXII,24.

cet, in-cet, CXLIX,18 ; subst. : aBatä vântul,fie cet», XL, 17.

chichi, pron. vulg.. 1. d. chitl, impo-dobl, B. XXXV, 27.

chichie, L d. tichie, se pronunta.cicle (v. col. «Mgr si Or», XXXV,17, din Filpisul mic.

chindisì, brodà; in uz general, B.XLVII, 13.

chiverilei diminut. d. chivärä, sapcl,B. XXII, 9.

cioco-boco onomatopee si joc de cu-vinte imitând sunetul imbläciilor,cum e si ciuru-buru" imitând su-netul cernutului cu ciurul, U. XXV,25 -26.

cioldoman, pronuntäman, sold, coapsä mare de pore,U. XXXIX, 143.

ciricuq vorbä pocitä In glumä dinlatin. clericus, pronuntata pe ungu-rie clericfq: de aici: cirictq, teo-log, cleric, U. XII, 4.

vechiu slavonism In infelesulde minune, B. XX, 13.

ciugdrel magh. sugár, sudar=sub-tirel, B. XIV, 11.

cltifitepte 1. cl. clgteste, clätinä, miscilin, XIV, 16.

clengi pl. din cleanget, creangi, C.11.

cloambli, pl. cloambe, se zice

www.dacoromanica.ro

199

cleoambd (Blaj) creangä, -pas-sim, XXXIX, 6.

cocif vizitiu, magh., in uzul general,B. V, 15.

colciriu, scurtat din coldar, carepoartä sacul cu colaci, U. XXXV,146.

colindö, colacul, covrigul, ce se clä' colindätorilor drept räsplatä pentru

colindat, LIII, 25.colindrei,a -,a colinclà, gäsim numai

odatä in col. B. c. 26. afloare tutrei räzisoare» din Tilisca (Sibiiu).

omând, comândare, pomara, U.XXI, 34.

-comelci, servitori, slugi, B. LXXXI,9, 10.

concinirea, sfärsitul, capetul, nimi-cirea, CI. 24.

onteni, a --«Cä eu bine am contenit,Ca albina 'ntr'un ofirit». Vorbelecontenit si ofirit sunt substantivesinonime: päsunatul oprit pânäcreste bine iarba ; deci infelesuleste : am avut bine, mi-a Jost bine,ca albinei care are flori destuleinteun oprit s. contenit, CVIII,15--16.

cordbèle, mici coräbii, coräbioare,CXXXVI, 11.

cornurèle,mdnunchi de -, din lemn.de corn, U. XXXV, 52.

coroboale, pocit din cordbile, cork"-bioare (v. m. s.), mici coräbii,CXXXV, 43.

(cránci, se-, a se scâncl, a plângesuspinknd, LII, 11.

in graiul viu pretutin-deni, = credit, U. XXXI, 2. apeasteptare» cum se mai zice.

creftinesc, I. d. increstinez, CXXX VII,29.

cruce, steag (cu cruce in evul mediumai incoace), comanclà, U. X, 7.

-crucer0i, diminut. din cruceriu, crei-far = mica monetä de aramä in

- valoare de 2 fileri.

cuiu, la scArile cele simple = fustel,CXLV, 4.

cumund, pron. popor. 1. d. comunä[?],B. XLVIII, 13.

curci, imprf. din forma poporall:a ceird, a curge, B. XC1V, 37. B.XCVIII, 10. in inteles de a pia.

cured, imprf. verbului a dire, aalerga, a fugl, prf. cursei, curse,P. LX, 8.

curuiesc cu epentezà, I. d. croesc,CLIII, 13 ; CLIV, 15..

custà, a-, a till, a existà, a fi.cuvântà, 1. d. binecuvântà: «Dum-

nezeu I-a cuvântat», LXXVII, 18.cumânteitor, «Fii mai iertätor si

cuvântätor» = gratios de a dacuvânt, B. VIII, 29.

D.

da, a - dupd cinevii, a märità, B.LXIX, 11.

dalior, poate : d'alior, aurel [?],mar-, LXI X. v. si addlior

dárdoc, clarlog, U. XXXIX, 88.de a) ca conjuncfiune finalä =-- ca,

col. sf. Simicoarg, CXXXV, 2. B.XIV, 4. (b) ca prepozifiunedela : «C'am auzit de tata.aCA pe noi, soro, ne-a da I»,B. LXIX, 10.

descântec, rostirea (nu cântarea) ver-surilor, versuri rostite aDescân-tecul colacului», U. XXXIX.

dieci(, diminut. din diac, cantor labiserica, XCV, 5, 7.

d'oblia, d'obria, a oblici, a bägàde samä, a vedeä, aflà, v. col.Negri-si vânätori, B. XIII, 6 ; B.XIV, 6.

dräftea-rägea, enomatop., care imi-teazä sunetul secerii, U. XXXIX, 51.

dripl, strivl, ale-a, U. XXX, 16:dujetnel, diqatnic i dufinic, arh.

purpurà, catifeâ ; d'urfinis,)VI, 5 ; IX, 10.

www.dacoromanica.ro

200

dulachie, mantà, dulamä, cornulcornul mantalei, B. LV, 31.

durdu,-icerului, durduitul, tunetul,LXXXIII, 40.

P.

facutul, fApturä, talie, stäturä, B.

XXVI, 40.fagadarita, carcimäritä, birtäsitä,

CXIV, 31.far', 1. d. färä; se foloseste i in

graiul vulgar (passim) in Intelesulde numai,LVI, 16 (col. din Spring).

fatatoare, mieoare-, ca un participfutur dela a fatà = cari au sä.fete, B. XXXVII, 12.

feciorita, mid fecioarä,asá zic Românii istrienicopil, copilitä, XXXIII, 9.

f ele, magh., 1/2 cupä; uz generalla noi.

felegioara, diminut. d. feregafeldera i ferdela, B. VI? 5.ferdala, XVI, 18. germanism In gra-

iul viu pânà astäzi, veche mksuräde capacitate pentru solide, cam25 L., banitä, B. LXXIII, 16; U.XXI.

fereca, a-, a felicia, fetid, ca inTetravang. lui Coresi. De aici: f e-recan, ferica, ferecat, CXXIII, 2;CXXV, 1-2; B, LX, 60.

fericu, aceeas, B. LXXXV.fericean, fericiat,-= ferice, fericit,

B. XVII, 1, 3. fericit, C. LXXXV.feredeu, magh., baie, local de bái,

scaIde, CL. 5, B, LXXVIII, 24.ferie, vadrä, B. LXXIII, 19.

luminar (si in uzul vul-gar, passim), sfesnic, CXLIX, 5.

, fiustra, mieoara -, de doi ani, B.CI, 20.icut, fiut, se prouuntä pe alocurea

0 ciao:, LXVI1, LXVIII,flacai, metate4 din fäclii, V, 6 ; CX,

6 ; XXVIII, 21.

fluerea, diminut. cl. fluera, B. CV,3., CH: fluerä; pe la Säcädate seaude : floierä (Oct. Sumea, st.).

forfotefte, oala-, fierbe cu clocot,U. XIV, 19.

fraie, pl. dip frau, B. LXXVIII. 7.frangara, I. d. frânseeä, B. II, 15,fustei, constelatiunea care seamank

cu fusteii dela räsboiu, constä dindouä linii paralele din ate treistele, B. LXIV, 31. B. LXVI, 2Q.

G.

gaiu, cocaf-, negru, XXIX. 8, B.C. 1.

gat, dau gata, räpun, XCI, 1.gateaza, a gätà, gäteste, LXII, 9.gazda, stapanul cäsei,- este in uz

general.gagclac, magh., avut, bogat; cle aici

a &Wad, a se-, a se imboggi ;toate sunt in uzul general, col.CXI, 9.

gers, pronuntä localä I. d. versglas, d. e. pe la Ohirisul rom.,CXIII, 39.

gestre, B. VII, 5: «Toate värfurile«Si toate gestrele:

n'am putut aflä insemnarea.gheluesc, magh., dau la rânda,

CLV, 10.glzioabei, se zice i dioaba, steand,

pitting, B. X, 16.gioldan, giulgiu, B. LXXXII, 41.godinat, purcel, godacel, godac, U.XIX, 18; se pronuntá i goghinac,

XXX, 43.gomoni, a petrece vorbind, a po-

vest?, sopti, B. LXXI, 15. B.LXXVIII, 13.

gorgoni, «TO cerbii-mi yiniá,«TO mi-I gorgonia

fugià de el, 13. VII, 10.grafta, graiul, LXXIX, 19.gramadit i griimödic, stalcitä din

grämätic.Grangurel, 1. d. gangurel, diminut.

www.dacoromanica.ro

201

din gangur, nume de cal, In col.a Trei frati».

griluq, se zice si grauntä (fern.),graunte, B. LXXVI, 13.

grositd, veche moneta mica de aramä,ca 'la 4 fileri, U. XVIII, 25.

grumurà, incarch, ingrarnadi,LXXXV, 19 ; cfr. lat. grumus, ita I.grumo, groma.

H.

haled, sgomot, galägie. In graiulviu se aude holed, cum este siintr'o colinda din Agristeu (Tarn.mica) amare-i holed si adunaren,CXXIL, 2.

harcu, arc, de aici harcas mare,LXIV, 8 ; areas m., LXIX, 11.

heghes, rnagh., cu coarne ascutite,U. IV, 9.

hinteu, magh., caleascä, butd, B.XXXV, 27.

hoboni, a se leganà, a se el:it], XL1, 5.hurat, urat, prin $erbeni (Gurghiu,

U. XXXIX, nota.husos, vechiu ban de argint, sfant,

B. XXX, 35.

I.

iedere, iedera, B. V, 13.iesclie, iesle, se pronunta mai mult

iescle, (Tarnavi) XLIII, 4; V. si V,4: aiesclelen.

iisori, «Cum räsaru-si doiB. XLIII, 3 (?).

imbubil,-d, impupitä, Imbobocitä,B. V, 13.

impänd, umplek CXLVIII, 6.impoivand, a, acoped cu toale.indsel, fecior in casa, servitor, B.

III, 12.inchefted, provincialism, incapea, U.

XIV, 14.inchineiciune, rugaciune, CXI, 30.indoblia, v. doblicl, oblicl.ingd, dingd: edinga el» B. LXVI,

langa, de langa ; aPinga»,U. XXXII1, t, 1. d. pe langa.

invdrstd, irnpleteste, face evrasta»(buchet), ori muting de flori, B,XLIII, 10.

isme1,creatd,planta: Mentha crispa,B. XCVI, 15.

Intrebk B. CX, 12.itros, itru, din slay. utro, dimineata,

deci sIujba manecatului in biserickaUtrenian, CLIII, 20.

jebruicd, mica zährea, B. XX, 9.jig, pronunta locala j=v. vig, magh.

veg=--val, XVIII, 22.filt, jet ; jint, pl.uri; JI,t, pl.ud,

germ., jet, CXXXVIII, 10.jotat, frumos, B. LXXXIV, 20.judecii, «la eapetul judecii,

C'acolo.si noi vom fin, XLIV,29; presupune Nominativ. judecd,judet, judecata.

juhcit, onomatop., vuit, vuiet, XXVII,16.junelas, dublu diminut. din june,B. XX, 29.

jurdejur,jurimprejur,B.LXXXVII,1.jurat mare, ajutorul de primar, --

e in uz general, CXV, 6.

L.magh. lakmározi), local

unde se oasplta, B. LXXVIII, 23.Maul, aläcuiti» --= traiti bine, B. I,

13. (magh. jól lakni).lat, pl.c7, lolot, smoc, floc, B. CI,

24.¡chit, spalat, B. LXXXI, 8; este si

in graiul viu, In Muntii apuseni, etc.lebenjoaret, diminut. din lebedd, B.

LXXXIV, 25.lecovatd, probabil : mArmuratA, curn.este In altä colindä ; ceva vorba.straveche (cfr. celt. leuk leuka,piatra.

lege, judecata, osanda ; cfr. expresia

www.dacoromanica.ro

202

poporanä: merg la lege ; i-a fäcutlegea s. a., B. CVI, 7.

legurnd, pl. e, gozuri prinburuieni, U. XXXV, 80.

legumei, stälciturA a vorbei nein-telese: egumeni, B. LXXVII, 8.

magh., panda", LXIV, 14.libicioard, dimin. din lebecIA, lebe-

joarä, LXV, 10.lincet SA nu fie o compozitiune

din lin §i cet; (Meet), cari ambeleinseamnA aceeas ; deci lin? B.XLIII, 15.

lucefère, pl. din luceafär, B. LXXVII,20 ; tot asA : luceferel, pl, lu-luceiferèle; luceferui, diminut. dinluceafAr, la pl., XXXI, 13.

lud, simplu, prostut, CVI, 22.luntrd, a , eluntrdm», intrAm In

launtru ; contras din läunträm,CXXXV, 2.

lund de inel, se numeste piatra(scumpA) ce este in Mel, B. CVII,5 ; CVIII, 4, lume.

N.mdcioace, pl. din macioacA (?), inä-

dud, M. XXVIII, 7.meiji, pl. din majä, veche mäsurä

de pond (= 50 KI, 100» fonti.»), B.LXXX II, 40.malini melin, planta liliacul, LX111.meirgdret,i ismd a ----- isma creatä,

Mentha crispa. b=ca märgäritarul :oCu lAnuta creatä, CreatA mar-

geireatd.»vechiu ban unguresc.

meirsac, tätar, cel ce poartA sacul cucolaci dupA colindatorii cu turca,U. XXXIX.

mas, din arhaic, mdnère, am ,ampoposit, LXXII, 68.

masd, fatä de masä, mäsärità, B.XIII, 17.

meitdprul,rächita, salcia,B.LXIX,19.matufel, In glumg sacul in care

colindAtori adunä colacii c. 1;

sacu-i märisor,incäpätor, de acea pecum la o sticlä mare îi zic in glumämdtuA asà-i zic si la sacul cetmare, U. XIV, 14.

meqce, mestecä, amestecA, B. I, 10.meaner', 1. d. manA, roadä, CXL VI, 43.mine, ca i cine, la Acuzativ fArk

prepozitia pe, CXIII, 7.mohoricel, cam mohorit, CXXX1X, 8.molotru, melllothus, chimin, B.LIX, 6.multdmi, a , in intelesul de a

salutà s. de a räspun de la o salutare,U. XXiI, 10, 12 si XXIII, titlul :

multämitä ( räspuns) la o in-chinare».

N.

na, tine, primeste, B. LXXIX, 42.näddiesc, met inteleg, pricep, B.

LIX, 20.naframe, pl. dela nAframä, care in

uzul vulgar face pluralul nAfrAmi,maramA, B. XXVIII, 9.

niiscutul, arh. (la Coresi), nasterea,VII : Sara näscutului nasterii.neivodasi i ndvodari, pescuitori cu

nAvodul, CIVCVI.nedee, särbare, petrecere de varä cu

joc, obisnuitA in tam Hategului,si pe flu, XXVI, 33.

nepomenit, nedesteptat, netrezit dinsomn, B. LVIII, 18.

nesocotit, miile" necalculate.Urarea din Cetea (Teius).

nevoie, este si in uzul general, epi-lepsie, U. XXXVIII. »Tot nevoid'Cle (=de cele)mdrunte»,==rele.

nici, 2 silabe: ni-ci, B. LX, 42.nimeri, a , a sosl pe neasteptate

ca din intAmplare. MA si Inuzul vulgar, B. XCI, 1.

O.

o, ori, B. LX, 14, 15.ociirut, diminut. d. oacdr, cu pete

negre pe bot, incolo tot alb, LXXII,41.

www.dacoromanica.ro

203

olatd, pl.e i olaturi; In uzul vul-gar se aude i olete (V. al meuGlosar de cuvinte dial, sub voc.),vorbä invechitä. O gäsirn $i InCronica lui $incai, passim, edi-ficiile din jurul casei, XXXII, 10.

omeni, In infelesul de a cinstl, os-Ott este In uz general; In intele-lesul de : s'a facut om, In U.VI, 12.

or, aLa noi si-or venit»=-.au venit»,B. XVII, 20.

Genitivul de formä arhaicgdela oaste, XCV, 10.

P.

paIos, B. LXXXI, 24.pcilutd, pl. 014, palat, CIX, 2.pdsturd, este In uz si In graiul viu de

pe Târnava niicä, in intelesul de :merindare in col.=mäsärità, fatäde masä. Pe alocuria pdsturti senumeste crätinta

pdtac, veche monetà ung. de aramäca la 7 cr.----14 fileri.

J.zesc, ma gräbesc, es te si In uzulvulgar (Gherla).

pe, pentru, X. Observ, B. LXXVII, 40.pècine, in uzul vulgar la tarä ; pecie,

XX, 17; U. XIX, 18 ; M.1XXXIV, 11 ;pe la Hateg $i pe jiu: pecine, U.XXX, titlul.

trup, CXXXVIII, 53. Cfr.zicerea : edrac iinpeNat» = In-trupat.

pene, pl. din peand, buchet, flori in pä-lärie, si in uzul vulgar, B. XXII, 5.

petrec, se , tree. Cfr. zicerea etoatetree $i se petrec», B. XXXVIII, 6.

pica, au picat =au nimerit, sosit penea$teptate, B.XLIX, 21.

piscoiu, mic canal la moarä, U.XXXIX.copiii cari in ajunul

Craciunului colindà, ureazä cu «pi-zdra» s. sorcova, U. XXXVIII,XXXVIII.

plävan, B. LXVII, 23.platd, folos, dobânda, U. XXX, 18.Pociunchi, pro nun% lo calk' In Sonfaläu

(Târnava micg) 1. d. pociumlii, stâl-pi$ori ; remarcäm chi= ghi = bi;V, 6. «Sara de arjun».

pogdniciu, a) pogoniciu, servitor miccare mânä bofi prin$i in jug. B.LXXXVII, 14 ; b) ca ad jectiv : avan,neastâmpärat, 1. d. pogani, B.IV, 3.

poiatd, grajd, staul, XXV, 10. U.XI, 6 ; e in uz general la Româniiardeleni.

fibine, ecoadep de gralu, gozuri, cecade sub ciur, CXIII, 30.

fioivan, magh. (col de cai.poldrit, XXX, 10, doara (?) poleit ?',okra, XXXI, 8. palat, B. LXXII, 7.polijit, V. polärit.pomeni, a , a desteptà s. trezi din

somn, $i in uzul vulgar, passim,B. LIX, 36.

ponosit, frecat, tocit, uzat ; tare uzi-tat $i In graiul viu.

porge, dare, CXIII, 12 ; este $i lauzul vulgar, pe Câmpie.

porumbcqi, porumbei (paseri), B.

LXXVII1, 16.porunci, a, a vesti, trimite vorbä ;

este In uzul vulgar In intreg Ar-dealul, B. LIV, 12.

poplog, posomog, bucatä, därabmare, U. XXXII.

Potilat, (pron. pochilat), magh. pa-tyolat, invelitoare pe cap lafemei, B. VIII, 51.

povoraf, orn de rând, iobagiu carepoartà poverile (contr. nobil, ne-me$) (?), LXXII.

preinzesc, transitiv = Ii dau de prânz,este gi in graiul viu, in uz general,XXXVII, 3.

prejur, prejur masda, Mil pre-pozit. de= in jurul ; bogitga pre-jur easel", IX, 19. V

prourd, «prourând», cu r = i, =plourà, XXX, 33.

www.dacoromanica.ro

204

puioare, väl de fachiol, IX, 11.Pulberice, deminut. cl. pulbere, praf,

CXXXV, 30.purced,plec, merg, LXXII. Purces-a,

B. XCII, 48.pustinì, pronuntä dela liateg, pustil,

In Intelesul de a pribegl, XL, 19.

Ttradi, rddui, ppocop. din arklui

(magh. ered), a pleca, porni, CXIII,1, 15.

rcimburat, stricat, roate -e, stricate,U. XXVII, 13.

reigoc, germ. Ladstock, lemnul delagarlä, U. XXXV, 116.

rat, pl. râturi ( magh. rét), este generalin graiul viu, = luncä, livadä,XXIV, 3.

rein, pl. rifuri, rele, X. observ.rdvtinat, fácAnat, faimuros, crä-

cAnos, B. XC, 8.ritzd, a-, a revärsi raze, a rada,

I, 13, «rAzesteroajba, despre unelte rele : räu, ho-

dorogit, invechit, de nimic, U.XVIII, 25.

musätel, In uzul general,B. XVII, 35.

rongini, a roade cu sgomot, ron-tal, XXXIX, 29.

met, In intelesul de local : loc derugäciuni, capelä, orator, B.

I-XXVII, 5.rurnegul, rumegatul, XXVII, 25.rumegior, rumenior, cam rumen,

XXXV, 6.rup, rupse a graP=prinse, Incepù,

CXLI, 17.probabil romonitä, B.

VII, 27.

S. S.scibeiu, magh., croitor ; de aici : ad-

buesc, croesc ; substantivul &Maue frecvent in graiul poporan, ver-bul insä nu-i In uz, XVIII, 24.,

sbier, B. CIII, 9. sbiere si:sbierat,cum gäsim in LXVII, 11. iJ ingraiul viu, passim.

pl. din sea, B. LuvIa, 7.a=--, a trage In gazriä, XXV,

4.sbonul, svonul, CXLVIII, 10.scafilitat, apusul, vestul, 13. L XXII,

14.scoc, canal, U. XXXIX, 83.scris, ca-, frumps ca scris, ca pic-

tat, este i in gralui viu, CVIII,In adaus.

sdran/d, treat*, este In uzul vul-gar general, B. X, 23.

sdronldni,onomatop., rontäl, X1111,6-sezdu, jet, «jilt», CXLI, 41.sfärtariu,114dintr'un Intreg, cupä,

XLVIII, 51.sfercugd, dimin. din sfirc, B. LXXXI,

24.sgeicinez,asgâtäi, scuturA,CXXVIII,15.sghicitaes, sbiciulà, a sbid, - despre

vânt, BCX, 5.Simicoard, cSfeinta ---», Sfintul

Nicoarà, S. Niculae, CXXXV.ginor, gaitan, Q. XIII, 17.sluji, a - a face slujba sfântä (Ii-

turghia) In bisericA, In uzul ge-neral, CXL, 26.

magh., bucätäresä,B.LXVI,19.

goldu-boldu, joc de cuvinte, cuvintegemene, (coapsä) mare, U. III, 12.

golovatä, piatra (?), potecä mär-muratfi, din magh. sala = turma-ling, piatrà cu fier, LXXV.

somnet, a - somn, a durml, a trageun somn, BXCV, 7. B. XCIX, 1 ;«nu somnati»-nu durmiti.

stillfiurile, stâlpärile, ramuri, B. XLII,15.

stánjin, floarea : Iris germanica, B.XLIX.

steificineasa, XVII, 17. stäpâtiä,dpa m

stat, stäturA, B. XXXIX, 4.

www.dacoromanica.ro

205

stavd, erghelie ; e in uz 'general)B. XXVI, 26.

gtíbld, steblä, cotor, mânunchiu, B.IX, 14.

stocuI, B. LXXVII, 30 : aCä sunt doistorcuti din ceru. Si cu doi fiuti

de ai lorun ; n'am putut aflä In-semnarea ; doari germ. Storch,barzä (?).

striimb, in intelesul de fals, este Inuz general la popor : ao juratstrirnbn, CXIV, 33.

strdpsor prin mefatez i rotaci-zarea lui I din_ stâlpsor, trengutà,XXXI, 33.

striltior, probabil din : tretior (= detrei ani).

stretior, B. LXXXIV, 30 ; B. XIII, 10.stropgor, diminut. d. strop, .= pu-

tintel ; dar mai probabil cà ovrut sä zicà stritibsor, (v. mai sus

crengutà, XXX, 31.su, 1. d. so, (ca Sicilianii) din sdu,

pronume poses.sucna, B. XXXI, 18, surnnit, in uzul

vulg. gener. sugnd, fustä.sulbuc, un- mare de peste, grämadä.

Este si In graiul viu pe la Bradsi jur. Comuni cat prin Virg. Pe-rian, st., B. CV, 13.

suman, tundrä, ghebä, des in graiulviu, B. XV, 13.

suPdrat, trist, intristat, CX.surdini, a scoate la lucru, U. XXXIX.uriep, aiepe en sirepe, iuti,

U. XXXV, 83.sugtac, veche monetä de aramä, c.

4 fil. U. XII , 4.suvols, coarne in aur suvoalse, räs-

frânte, B. CI, 23.

T. T.Idler, pl. e, farfurie, B. XV, 29.taiu, ao tale» = iea fuga, taie fuga,

B. XVIII, 13.Tariglat, I. d. Tarigrad, Constan ti-

nopol

tdrmq, magh.,pridvor,balcon,XXXV,29.

gfrd, chitit, impodobit, B. III, 10 ; B.XXXVIII, 14

tifras, mândru, tantos, B. XXXIV,17.

tind, simplul verbului intind, XII, 20.a Tinse ceruln.

lip, pron. /tiP, provincialism generalin Ardeal, arunc, BXXVII ; B.LVII, 35.

gpdu, (pron. Mptiu), magh., pâni-soara, CXXXV, 47.

tivdrd, pron. loc. chivdrd sapc5, B.V, 18.

toiag, luminä de cearä galbenä Inmâna mortului, s. pentru morti,CXLV, 5.

torigte, turiste i tuliste, locul undese dà de mâncare la oi, XXVII, 22.

Told, Täuti, Slovacii, B. VIII, 16.treabei, cä si -pe la noi ii de treabdh=

de trebuintà:de folos, U. XIII, 22;. cfr. zicerea poporani : anu-i detreabän, anu-i de folos.

tregtior, cuvânt stricat din stretior,iar acesta, probabil, din tretior,13. XCIV, 15.

tretior, al trene, B. XCIV, 15.troapa, WI:1os (Ia Alecsandri), co-

mandà, poruncä, semn, cruce, steag,col. CXXV, p. II, cfr. grec.cpoirii=tntoarcere, U. II.

tuligtea, identic cu toristea, turistea,cu 1=r, XLVI, 10.

tulai, interject., exclamare de spaimä,de alarmä, din magh. tolvaj =hotii, XC1I, 11.

tun, intru, II, 33 ; VIII, 19 si Inuzul vulgar, foarte comun.

turca ,s, colinatorii cu turca, U.XXX1X.

tureacul, cismei, provincialism Inintreg Ardealul, cärâmbul cismei,B. LV, 32.

www.dacoromanica.ro

206

U.

un, u' leu, B. L X. 21.un', mai ales Inaintea dentalei t

unde, se aude i In graiul viu.urechird, de strugure, mica aripä

de , XLVIII, 50.derivat din oaspetii, cum

se zice i in graiul vulgar pretutin-deni : ospecioi, XXXI, 4, si us-N ieioi, XXX, 4.

urzese, decid soartea, fa. c ursita, puncapät, sfärKsc, ucid, B. LXXVI, 6.In lexic. Bud. sub voc. aflamsgsc, statuo, constituo, destinov de,cerno : toate Insamnä aproape a-ceeas: urzesc.

V.

veintureaca, lopata de vanturatgrâtil, U. XXI, 14.

vtirfi, 1. d. vär fi, várfuri, B. LXX,XIV, 32.

veirst, impletesc, Invrast, fac vrastä(buchet) din flori, fac cununä, B.XLIII, 17.

vártdpil, CXXV. p. 11, (?) condu-cator (?).

pdst, pronuntä poporanä aproapegeneralä In Ardeal =väzut, passim.

ververi VIII, 9. poate flacärä,vori (?).

veil, (?) simplul verbului : invell.velici, a, probabil din slay. velik

--= mare ; deci : a märl, fetid, XLV,33.

vidra, o plantä de apa, comunic.Lud. Munteanu, st., Hateg.

virguq, diminut. din vig, acesta edin magh. vég val.

Z.

abreiluied, In graiuT virr oriblae, fe-tiscanä, B. XL1V, 13.

odpsite,o plantä, num ire In uzul ge-

neral, BXV, 13oduri a, a colindh a 2 zi de Craciun

dimineata, obiceiu in Tara Oltului,CLV.

grill, a, v. act. trans. a-i da zilemulte, U. III, 28.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA COLINDELOR

1. Sulzer, Dr. losef, Geschichte desTransalpinischen Daciens, Wien1782 (special t. II, 403 : turca).

2. Pann, Anton, Cantece de steasi de Vicleim, Bucuresti 1830.

3. Marienesca, Dr. Atan. M., Co-linde, Pesta 1859.

4. Idem, Saturnalia si pitäräii, Fa-milia, 1874.

5. ldem, Cultul pägin i crestin,Bu-curesti 1884.

6. Schuller,foh. Karl, aKolinda.»EineStudie fiber romänische Weih-nachtslieder, Hermannstad 1860.

7. Idem, Herodes, Ein deutschesWeihnachisspielausSiebenbürgen.Hermannstadt 1859.

8. Schmidt, Wilhelm, Das Jahr undseine Tage, in Meinung und Ge-brauche der Rumänen Siebenbür-gens, Hermnanstadt 1866.

9. Theodorescu, G. Dem., Studii,Romanu11869-1874 (25 Dec.1869).

10. Idem, Notiuni despre colindeleromäne, Bucuresti 1879.

11. Idem, lncercari critice asupraunor credinte, datine si moravuri,Bucuresti 1874.

12. ldem, Poezii populare, Bucuresti1885.

43. Bdnfilli, Petru, Colindele Crä-ciunului si ale Pastilor. Sibiiu 1875.

14. Burada, T. Teod., 0 cälatorie inDobrogea, Iasi 1870.

15. Mangiunca, Sim., Cälindariu pe1887, Oravita 1881.16. Gaster, M., Literatura popularärom. Bucuresti 1883.17. larnik-Bdrseanu, Doine si stri-gaturi din Ardeal, Brasov 1895,col. 1-V, pag. 418-429.

-

.....-18. Bárseanu, Andreiu, Cincizeci decolinde, Brasov 1890.

=.19. Sbiera, Dr. loan, Colinde, Cer- .nauti 1888.

20. Daul, Tcodor, Colinzi si cântecepopor., Arad 1888.

21. Alexici, Dr. G., Texte din lite-ratura poporanä rom., Budapesta1899, pag 139-172, note : 286-290.

22. Ciura, Alex., Colinde, Orästie1908.

23. Reidulescu-Codin, C. si D. Mi-halache, Särbatorile poporului ro-man, Bucuresti 1909.

24. Vasiliu, Mex., Catece, uräturisi bocete (pag. 173-189 : uräturila S. Vasile.)

25. Plisculescu, Nic., Literaturä popu-lark' rom. Bucuresti 1910.

26. Olkinescu, C. Dim., Teatrul laRomani. P. 1. Datini, näravuri,jocuri, petreceri. Bucuresti 1897.

27. Densu§ian, Aron, Revista criticä-liter. 1.

28. Ducange, Glossarium mediae etinfimae latin. Parisiis 1840-1850.

29. Czdran Gyula, in a Ethnographiall,1901. aAradrnegyei kolindálás esturka táncoltatás».

30. Kirdly Pal, ibid., aBethlehemesjátél Radnán», an. 1904.

31. Moldovan, G. Dr., Alsófehér vár-megye roman népe, N. Enyed1899, pag. 231 239.

32. Schmidt, Tibot, a Etnografie :Turca in comitatul Hunedoarei», inaTransilvanian, revista Asociatiu-nii pentru literatura rom. si culturapoporului roman, Sibiiu 1911, an.XLII, II, pag. 135 - 146, cu 6 ilus-tratiuni.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

Pag.

Precuvântare 1

Datine si credinte poporane.A. Cräciunul . 5B. Obiceiuri de Cräciun. . 8

a) Colindeleb) Läturenii 10c) Petrecerea copiilor . 14d) a bätrânilor.. 15e) Butucul CrAciunului .

f) Alte obiceiuri 16C. Colinda la popoarele conlo-

cuitoare 17

COLINDE

A. Religioase.i. Sara de ajun . . . . 21

n. Sara lui A jun (variantä) D

Sara din easarA . . 22IV. Ce sara-i ? 23V. Sara de arjun .V/. Sara mare 24vu. Sara näscutului (nasterii) 25vui. Ziva lui Ajun. . . . .

Ix. Colindä la usä afarà,noaptea

X. Colindä. la usa afarà, ziva. 26xi. Dimiheata de Crächin.XII. Scoalà, gazdä bunk* . . 27xiii. De sculate. . . . . . .

SCulati, mari boieri. . 28xv. Sculati boieri (var.)XVI. Schlati, sculati, . . . . 29xvu. He, Cräciune. . . .

Dimineata lui Cräciun 30

P ag.

X ix. Zori albe 30xx. Azi e ziva de Cräciun 31

Vestea minunatà. . .

Mesia sosit In lume . 32Patru pdstori . .

xxiv. Cununä. lui Hristos (var.la gPatru pästoria)

XXV. Nasterea Domnului .

XXVI. Nasterea din fecioarä 33

xxv.u. La chilie de fan-file. .Luceafär galbin. . . 34

xxrx. Zori 35xxx. Zori de zoriXXXI. F6-te vesel ! (var. celei

precedente). . . . 36Vesel, domn bun . . 37Zori frumoase . . . D

XXXIV. Mândru-i cerul. . . 38xxxv. Mär si OrXXXV1. Scarä de argint. . 39xxxvii. Mine la prânz . .

XXXVIII. In sesul cel frumos. .xxxix. Blestem i binecuvân-

tare 40

XL. Blestemul Maicii Dom-nului 41

Blestemul Maicli Sfinte(var.) . 42

Maica Sfântä. . . . 43(varianta

precedentei) . . .

xuv. Maica luminatä . . . 44XLV. Maica cu fiu 'n brateXLVL O chilie de anglie . . 45

XLII

XLIII.

www.dacoromanica.ro

209

Pag.

XLVII. Dumnezeu cu oile . . 46xr..v.ur. Sub d'umbrele märuluiXLIX. Dinaintea raiului . .

L. In poarta raiului . .

XL La värful muntilor.LII. Pe fetele muntilor .

mu. La cea piaträ . . . .

UV. » D (variantä)LV.LVLLVII.

LVIII.LIX.Lx. Mänästire cu 9 altare .Lxr. Poala ceruluiLxII. Sub rosu de räsärit . 54

In deal la Rusalim . 55=v. 0 fiarà mándräLxv. Ion Sântion 56Lxvr. Vânätori de ai lui PilatLxvIr Se plimblä cea Sântä-Märie 57Lxxur. Poarta cerului .

LxIx. Mär d'alior . . . . 58Lxx. Se scoboarà Domnul Sfânt 59LXXI. De s'a pogorit . .

Purces-o 60Lxxn.r. Domnul pe pämânt 61

LXXIV. Domnul pe pärnânt(variantä).. . . . , 62

Lxxv. Piaträ solovatä . . . 63Lxxvr. Coborita Dumnezeu .

LXXVI Scoborlt-a Dumnezeu(var.) 64xxvIII.Domnul bunLxxIx. Tri mese a lui Hristos 65Lxxx. Tri mese a lui Hristos

(variantä) . . . C6

Lxxxr. Maica supäratä .

Lxxxir. Umblä maica dupä fi.0 67XLXXIII. Tri colindätori . .

Lxxxiv. Catà maica 68LXXXV. Cam pe lângä mareLxxxvr. Pe Iânga lunä . . . 69LxxxvILYestea rea . . . . D

XXXVIL La piatra rästurnatä . 70LxxxIx O cruce de mär dulce *

4748

49

50Fiu din piaträ . . . . 51

Este o piaträ märmuratä »Maica Sfântä cu pruncul »

La o masä de mätasä 52Doi luceferi

53

Viciu, Colinde din Ardeal.

Pag.

LXC. Ce soare rgsare? . . 70xcl. Vindere.a lui Isus . . 71

xcrI. Zori, dalbe surori . 72xcru. Zori (variantä) .

xcnr. Trei cocosi . . . . 73XCV. Dalbä mänästire .

xcvr. Intreabä sfintii . 74xcvn. Jos, pe mare 'n jos . 75xcvm. Crestiniixclx. Haida, frate 76C. . Coräbiilec. La masä 77

Vânätorii lUi Cräciun.cm. Sfarsitul lmuii.. . 78

NävodasiiCV, Notiä nävodasi . . D

CVI. Nouä nävodari . . 79

cva. De n'ar fi gresit Adam 80cvm. Scaun de judet .

Judecata lui Adam . 81

CX. Raiule, grädinä dulceJoacä Petru . . . . 82Petru in raiu . . . .

cxr11. Petrea In raiu Olariantä) 83

=v. Sub poalele cerului 84

cxv. Taica Petrului . . 85

cxvr. Sus In poarta raiului 86

cxvIt. Sus in poarta raiului(variantä) 9

Iuda 'n raiu . . . 87CXIX. luda 'n raiu (var. 1) 88CXX. n » D (var. 2).cxxl. » D » (var. 3) 89cxxn. La mijlocul cerului . 90cxxm Fericea-mi=cry. Fericea-mi de el . 91

cxxv. Fericean de el!. .

CXXVI. Domnul bun 1-2 . . 42cxxvIr. Cest d'om bun . 93cxxvm. Om bun

Domn bun . . . 94

CXXX. DomnuI bun . .

CXXXI. Cel boier bogat . .

cxxx[r. UmblAm a colinclà. . 95Sfänta Duminecl . .

14

www.dacoromanica.ro

cxxxlv. Sâ n-Nicoarä . . . .

cxxkv. Sfânta Simicoará (S.Niculae)

cxxxv. Boierul din sat . .

cxxxvii. Dalbä. mânästire .

cxxxvm. Drag soare .

cxxxIx. Ce soare räsare? .

CXL.

CX LI.

CXLII.CXLIII.CXLIV.

CXL V.

CXLVI.

CXLVII.

cxLvIII. 0, Isuse ! . . . .

C XLIX. Fáclia dalbä . . . .

CL. Cocos galbin . . . .

210

Pag.

96

9798

99Trei floricele . . . . 100

ei flori 101

Trei flori (variantä) 102Noi umbläm la colindat aMândrä stea . . . . 103Se scoboarä Dumnezeu 104la scoaldiLa poarta cerului . . 105

CLI.

CLII.CLI1I.

CLIV.CLV.

Mânästire cu 9 altareMare-i vorbä si-adunare

Bradul i teiul . . .

D D (var.) 108» » (de zäurit)

106

107

B. Sociale.

1. Soare rdsärit . . . . 109II Brad Inalt Stan de

piaträ.Çolinda cAtanei. . 110

iv. Stoluri de voinici . 111

v. Näscut-a, crescut-a 112

vi. Ion bun voMic. .viL Junelu tinerel. . 113vm. Väsii tinerel.Ix. Junii buni. 114

X. Pârsovan loan 115XL Trei jocuri .XII. Vânätorii 116

Negri-si vânätori . a

XIV. » D (vs-riantä) 117

xv. Ruga vânätorilot . 118XVI. Ruga vânätorilor (var.

din f. Hateg.) . .

XVII. Doi frati 119

Pag.

XVIII. Väglie . 11

xrx.9

Trei ficiori 1215

XX. In grádina soarelui 121Doi voinici

XXII. 199Trei peneXXIII. A vânàmuv. Pe sub men i pe sub

peri.XXV. Scoli, tu ficä . . . 123.XXVI. Fica mamei . .

XXVII. Pe luncile soarelui. 124-

xxym. Voinicul de asarä .XXIX. Dinaintea cestor curti 195xxx. Ana prin grädinä . .

XXXI. Marie, prin grádinà. 126xxxIt. Grädina cu florile.XXXIII. Cunung finului . . . 127xxxiv. Ferice de-un boieriuXXXV. Fica frumoasà. . . . 125XXXVI. Corinda fetei . . . .

Colinda la fatä mare 129xxxvm. Colinda unicei fete . 2

XXXIX. Colindafetei frumoase 134XL. O murga priponitá .XLI. Fica gazdei . . . . .

XL II. Susana, fatä dalbd . 131

xLIII. Doi meri adáliori . .

xLIv. Fecioritä 132xLv. Strat de busuioc .

XLVL » » a (variantä)Un strat de busuioc 133.

xLvm. Printre men i pintreperi 134-

xux. Pe dealu cu stânjâniiL. V'o doi men i v'o

doi periMarea mare . . . 135.

Vino marea . . .

Colinda lui Ion . . 136Ion bun barbat . .

LI.

L II.

LIII.LIV.LV.LVI.

LVII.

Calul lui Ion . . . 137Lupta voinicului cu leul 135

D

(variantä) . . . 139LVIII. Lupta junelui cu leul »

www.dacoromanica.ro

211

Pag.

LIX. Lupta junelui cu leul(variantg) . . . . 140

LX. junelul 141

LXI. Leu 'n curte . . 143LXII. Colo josLxm. Sus la TäriglatLXIV. Sora Salomie . . 144LXV. Un frate si-o sorg . 145LXVI. Sor i frate (variantd)LxvIL Sor si frgtior . . . . 146LXVIII. Un sor c'un frätior D

LxIx. Douä. stele 147LXX. » » (variantä)LXXI. » a

il-a). 148Doug surori . . .

Doi frati . . . . 149Mirelu-i tinerel . .

Gazda nu-i acasä . .

Umbläm colindând .

LXXII.LXXIII.LXXIV.LXXV.

LXXVI.LXXVII.

LXXVIII.LXXIX.LXXX.

LXXXI.

1;0

Colinda popii . . . .

Colinda primariului 151Colinda gazdei . . . 152La gazda feciorilor 153ColindavAtavului (fe-

ciorilor) 154LXXXII. Colinda unde este f e-

cior i fatä. . . . 155

Lxxxm. Colinda oricärui omdin sat 156

Ferica-mi . 157Fericu . . . . 158

LXXXIV.LXXXV.LXXXVI. Scoalk gazdä ! . . .

LXXXVII. In jur de masä . . . 159Lxxxvm.Doi boieri bogati. . D

LXXXIX. » D » (va-riantä)

xc. Domnul bun . . . 160(variantä)

Tatäl .cu trei fii . .

xcm. Ce-i mai bun ? . . . 161

xcIv. Colinda junelui . . . 162xcv. Ziori de ziori . . . 163=TT. V'o doi meri si v'o

doi peri

Pag.

XCVII. Un mgr si-un pär. . . 164xcvm. Doi boleti bätrâni . D

XCIX. Sculati boieri . . . . 165C. Floare cu trei räzisoareCI. Colinda pgcurariuluiCII. Colo jos, pe dupä deal 166cm. Pe sub deal de pomisoriCIV. Ruga mioarei . . . . 167CV. » miugrii (mioarei)

(variantg) . . . .

CVI. Sus la munte . .

CVII. Trei päcurgrasi .cvm. Trei pacurgrasi .CIX. Albu-i dealu. . . . 169CX. La luncile soarelui . .

CXI. Blestem de mamä . .

CXII. Sus la drumul mare 170

168

VIII.IX.

X.

XI.XII.

XIII.

XIV.XV.

XVI.

XVII.

XVIII.

C. Ural-I.

Urarea dela fereastrà »

Multämita feciorilor,urare In casä . . . 171

Muhämita feciorilor,varianta I-a . . .

Mu ltämita feciorilor,varianta 2-a. . . . 172

Multämitg, ciinlaredupä colindä . . .

Multämitä,urare dupäcolindfi, var. 1-a . 173

Muhämitä, urare duplcolindä, var. 2-a. .

Multärnitä, urare .Urare . . . . . . 174Multämita, urare .

Dupä colindä, umoris-tick . . . . . . 175

Urare hazlie. . . . .

D . . 176aMultämita banilor»

(=----pentru bani) . .

Multämita pentru bani 177Multämita pruncilor .Multä mitä (ura re mare) 178

www.dacoromanica.ro

212

Pag.

XIX. Mu ltämitá; urare mare(variantä) . . . . 178

xx. aMultämita feciorilorp(mare) In dimineataCrAciunului . . . . 179

xxl. Multumita (cu glume) 180xxll. Inchinare cu päharulxxm. Multämità la o *Mehl-

nare (räspuns). . 181

XXIV. Urarea colacului delafereastrà

xxv. Urarea colacului Incasä 182

xxvi. Urarea colacului. . -3)

xxvir. Urarea banilor (pen-tru bani) 183

xxvirr. Urarea brânzii . . 184

xxIx. Urarea rachiei . .

Pag.

xxx. Uratul peciniei (=at--nil= pentru carne) 184

xxxr. Plata colindei (urare) 185VornIcie (urare) .

xxxm. Multämite a) pentrubani, b) pentru vin. 186

XXXIV. Urare (umor) . . . 187XXXV. Urarea colacului . . 188xxxvi. Urarea copiilor . . . 190)(XXVII. » pitärdilor" . . 191xxxvm. u pizdräilor

. .

XXXIX. Descântecul colaculuila gturcä» (Urare cuturca). 192

Glosar. 197Literatura colindelor. . . 207

www.dacoromanica.ro

DIN VIEW POPORULIJI ROMAN:

I. Flora din Cartel, de Pompiliu Pârvescu, 1908 . . L. 3.II. Cimiliturile rorneinesti, de T. Pamfile, 1908 . . . » 1.

111. Poezii populare din Marantures, de Tit Bud, 1908 » 1.IV. Cântece si ureituri, de Al. Vasiliu, 1909 » 5.-V. Din literature popularet, de N. Pdsculescu, 1909 » 6.

VI. Jocuri de copii, de T. Pamfile, 1909 . . . . ;, 1.VII. Seirbeitorile poporului, de C. Rädulescu-Codin si

D. Mihalache, 1910 » 1.VIII. Industria casnicei la Romeini, de T. Pamfile.

Premiul «Neuschotz» din 1909, 1910 . . . » 10.1X. flore si chittituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 1911 » 2.

X. Legende,traditii si amintiri istorice, de C. Rädulescu-Codin, 1910 » 1,50

XI. Särbätorile de varei la Romani, de T. Pamfile, 1911 » 2.XII. Cetntece de tarä, adunate de T. Pamfile, 1913 . . . » 4.XIII. Boll si leacuri la oameni, vite si päsäni, dupd da-

tinile i credintele poporului roman adunate dincomuna Tepu (Tecuciu) de T. Pamfile, 1911 . » 1,

XIV. Catece poporale romdnesti din Co;nitatul Bihor(Ungaria), culese si notate de Béla Bartók, 1913 » 5.

XV. Vrenzuri lutelepte. Povestiri si legende românesti,culese de D. Furtunä, 1913 » 1 .-

XVI. Agriculture la Romani, de T. Pamfile, 1913 . » 5.XVII. Ingerul Romeinului, povesti si legende din popor,

culese de C. Rädulescu-Codin, 1913XVIII. Povestea lama de demult, dupà credintele poporu-

lui roman, de T. Pamfile, 1913 » 9.-XIX. Seirbätorile la Români. Seirbeitorile de toamnet si

Postul Creiciunului, de T. Pamfile (Sub preset").XX. Sat-bettor-de la Romani, Creiciunul, de T. Pamfile.

(Sub preset).XXI. Superstitille poporului roman, de G. F. Ciausanu.

Premiul Adamachi din 1913. (Sub preset). . .

www.dacoromanica.ro