RO RO
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 15.6.2016
COM(2016) 349 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN,
CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Al doilea raport privind progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a
Declarației UE-Turcia
2
1. Introducere
Tendința prezentată în Primul raport privind punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia1
continuă: Declarația UE-Turcia2 a început să dea rezultate, în pofida multor provocări.
Scăderea drastică a numărului de migranți aflați în situație neregulamentară și de solicitanți de
azil care traversează marea din Turcia în Grecia demonstrează eficacitatea acestei declarații și,
în special, faptul că modelul de afaceri al persoanelor care introduc ilegal migranți poate fi
destructurat. Mesajul clar pentru migranți este că urcarea pe o ambarcațiune în Turcia și
punerea în pericol a vieților pe tot acest parcurs nu merită acest risc, având în vedere că există
o cale de acces legală și sigură prin intermediul relocării. Primul raport a constatat progresele
însemnate în ceea ce privește punerea în aplicare a declarației și a evidențiat domeniile care
necesită măsuri urgente, în special în ceea ce privește consolidarea funcționării zilnice a
proceselor de returnare și de relocare, cu respectarea deplină a normelor UE și a celor
internaționale.
Prezentul raport prezintă progresul considerabil înregistrat de la primul raport în punerea în
aplicare a Declarației UE-Turcia și identifică următoarele etape necesare pentru consolidarea
acestor realizări, astfel încât să se mențină dinamica actuală. Aceste etape sunt necesare,
având în vedere că acest context rămâne dificil și riscurile geopolitice sunt în continuare
prezente, în timp ce nu toate aspectele prezentate în Declarația UE-Turcia sunt instituite pe o
bază solidă.
Situația actuală
De la primul raport, publicat în aprilie, numărul migranților care pleacă din Turcia către
insulele grecești a continuat să scadă. În luna dinaintea punerii în aplicare a declarației,
aproximativ 1 740 de migranți traversau Marea Egee către insulele grecești, în fiecare zi. În
schimb, începând cu 1 mai, media zilnică a numărului de sosiri a scăzut la 47. Cel mai
important, numărul persoanelor care își pierd viața în Marea Egee s-a redus semnificativ;
înainte de Declarația UE-Turcia, de exemplu în cursul lunii ianuarie, s-au pierdut 89 de vieți
pe mare, în timp ce, începând cu 20 martie, s-au înregistrat șapte pierderi de vieți omenești pe
mare, însemnând șapte oameni care nu trebuiau să moară.
Intensificarea coordonării și a sprijinului acordat de Comisie
Astfel cum s-a raportat în aprilie, un coordonator UE – care conduce trei echipe, în Bruxelles,
Atena și Ankara – asigură monitorizarea zilnică împreună cu autoritățile elene și turce,
agențiile UE, organizațiile internaționale și statele membre implicate.
Agențiile UE oferă, de asemenea, sprijinul necesar pentru punerea în aplicare a declarației.
Efectivele detașate în prezent3 în Grecia sunt: 43 de interpreți, 47 de experți în materie de azil
și 51 de ofițeri de escortă, ceea ce corespunde nevoilor actuale identificate.
1 COM(2016) 231 final, 20 aprilie 2016 („primul raport”). 2 http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2016/03/07-eu-turkey-meeting-statement/ 3 Numărul de experți detașați este stabilit de Biroul European de Sprijin pentru Azil și de FRONTEX, în
cooperare cu Comisia și cu autoritățile elene și depinde de nevoile operaționale identificate. De exemplu,
Biroul European de Sprijin pentru Azil a emis, la 13 iunie, o solicitare suplimentară de 20 de experți în
materie de azil. Frontex este pregătită să trimită pe teren și/sau să sporească numărul de experți în materie de
readmisie și de agenți de escortă pentru operațiunile de returnare și să continue să furnizeze mijloacele de
3
Cooperarea dintre UE și Turcia în domeniul prevenirii migrației neregulamentare
Activitățile de patrulare întreprinse în permanență de autoritățile turce și elene de-a lungul
zonelor lor de coastă sunt un factor important pentru a-i împiedica pe migranți să traverseze
Marea Egee. În prezent, autoritățile elene și turce fac schimb de informații cu regularitate4. În
primele cinci luni ale anului 2016, paza de coastă elenă a avertizat omologii turci cu privire la
120 de cazuri de căutare și salvare, care au condus la un răspuns specific în 42 de cazuri și, de
asemenea, a trimis 189 de mesaje referitoare la 268 de ambarcațiuni cu migranți, care au
condus la un răspuns din partea autorităților turce cu privire la 31 de ambarcațiuni.
Operațiunile desfășurate de Frontex și NATO în prezent continuă să îmbunătățească
activitățile de avertizare timpurie și de supraveghere și schimbul de informații operaționale cu
paza de coastă greacă și turcă. Începând din luna aprilie, Frontex a detașat un ofițer de
legătură pe nava amiral „Bonn” a NATO, însă NATO nu a numit încă un ofițer de legătură la
Frontex. Frontex și NATO lucrează în prezent la elaborarea unor proceduri standard de
operare și a unui tablou situațional comun care să acopere zonele de acțiune pentru a permite
ca activitatea desfășurată de NATO în Marea Egee să sporească și mai mult nivelul de
detectare ridicat și să accelereze schimbul de informații cu privire la incidentele legate de
introducerea ilegală de migranți, rute și metode.
UE continuă să sprijine capacitatea gărzii de coastă turcești în Marea Egee cu un program
de 14 milioane EUR, menit să contribuie la achiziționarea de ambarcațiuni de reacție rapidă și
de sisteme radar mobile. În luna mai, Comisia a angajat 20 de milioane EUR pentru a
consolida capacitatea gărzii de coastă turcești în materie de căutare și salvare.
Cooperarea operațională continuă, de asemenea, prin intermediul ofițerilor de legătură.
Detașarea unui ofițer de legătură Frontex în Ankara, începând din luna aprilie, a permis
realizarea de contacte operaționale regulate și întocmirea de rapoarte zilnice5 cu punctul
național de contact Frontex din Turcia. Începând cu 2 mai 2016, a fost delegat un ofițer de
legătură turc la sediul Europol.
Autoritățile turce au înființat unități de combatere a introducerii ilegale de migranți și a
traficului de persoane – deși aceste unități nu dispun încă de întregul personal necesar – și iau
măsuri legislative pentru a institui sancțiuni mai mari pentru persoanele care introduc ilegal
migranți. De asemenea, schimbul de date și activitățile legate de analiza comună a riscurilor la
nivelul autorităților responsabile cu gestionarea frontierelor sunt accelerate prin adoptarea
unui regulament privind înființarea unui centru național de coordonare și analiză comună a
riscului. În prezent există unități analitice în cel puțin trei aeroporturi internaționale.
Comisia a instituit un grup operativ interinstituțional privind Strategia de informare a
migranților în scopul de a recenza canalele utilizate de solicitanții de azil și de migranți pentru
transport necesare pentru asigurarea returnării migranților în situație neregulamentară din Grecia către
Turcia. 4 Centrul comun de coordonare a acțiunilor de căutare și salvare și Centrul de operațiuni ale Pazei de Coastă
elene la Pireu, precum și Centrul de coordonare a operațiunilor de salvare pe mare al Pazei de Coastă turce la
Ankara. Comandanții regionali din Marea Egee ai Pazei de Coastă elene și turce s-au reunit la 26 mai 2016 la
Izmir, în vederea intensificării cooperării de zi cu zi. 5 Ofițerul de legătură a facilitat, de asemenea, o vizită la sediul Frontex a unei delegații din partea Direcției
generale turce pentru gestionarea migrației (DGGM) și, în prezent, pregătește o vizită de reciprocitate a
Frontex la DGGM în luna iulie 2016.
4
a obține informații, de a defini și de a identifica mesajele esențiale, precum și de a pregăti
și distribui conținutul. Biroul European de Sprijin pentru Azil a întocmit materiale de
informare și comunicare pe care le-a pus la dispoziția hotspoturilor și delegațiilor UE din
țările de origine și de tranzit ale migranților. Comisia a pregătit, de asemenea, materiale video
privind transferul și relocarea. Comisia a inițiat cu succes o campanie de informare comună cu
Înaltul Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați, pe baza mărturiilor
prezentate de victime ale traficanților de persoane și ale călăuzelor6 și elaborează în prezent
proiecte noi menite să combată propaganda persoanelor care introduc ilegal migranți, în
special în Afganistan.
De asemenea, Comisia recurge la canalele media obișnuite, astfel încât mesajele sale să
ajungă la refugiații și migranții din țările terțe, utilizând în acest sens rețelele de jurnaliști
locali, corespondenți și bloggeri, care se adresează principalelor categorii de public în propria
lor limbă. De asemenea, în prezent se lucrează la crearea unei platforme centrale online de
informare („information hub”) pentru mai mult de 300 de milioane de migranți și de refugiați
din întreaga lume7.
2. Returnarea tuturor noilor migranți aflați în situație neregulamentară din Grecia în
Turcia
În declarație se prevede returnarea tuturor noilor migranți în situație neregulamentară și
solicitanți de azil, ale căror cereri au fost declarate inadmisibile sau neîntemeiate, care au
traversează marea din Turcia către insulele grecești. Aceste măsuri sunt puse în aplicare în
strictă conformitate cu cerințele care decurg din dreptul UE și din dreptul internațional, cu
respectarea deplină a principiului nereturnării („non-refoulement”).
2.1 Situația actuală
Începând din 4 aprilie, când a început returnarea migranților aflați în situație neregulamentară,
și în cadrul Declarației UE-Turcia, 462 de persoane8 care au intrat în mod neregulamentar
după data de 20 martie și nu au solicitat azil ori și-au revocat în mod voluntar cererea de azil
au fost returnate din Grecia în Turcia, inclusiv 31 de sirieni a căror returnare a fost voluntară.
Printre celelalte naționalități se numără: pakistanezi, afgani, cetățeni din Bangladesh și
iranieni, precum și persoane din Irak, India, Congo, Algeria, Sri Lanka, Maroc, Nepal,
Somalia, Côte d’Ivoire, Egipt și Autoritatea Palestiniană. În total, în cursul anului 2016 au
fost returnați din Grecia în Turcia 1 546 de migranți aflați în situație neregulamentară.
Ritmul returnărilor a fost mai lent decât s-a preconizat, din cauza timpului necesar pentru
detașarea și formarea de experți în materie de azil și pentru crearea de spații de lucru necesare
pentru prelucrarea cererilor de azil în cadrul hotspoturilor. Numărul cererilor de azil a crescut
considerabil: aproape toți migranții care au sosit neregulamentar în insulele grecești începând
din 20 martie au depus o cerere de azil. Comitetele de apel responsabile cu tratarea cererilor
nesoluționate9, însărcinate cu examinarea tuturor căilor de atac formulate împotriva
hotărârilor privind inadmisibilitatea luate în primă instanță de către Serviciul elen pentru azil
6 tellingtherealstory.org 7 Conținutul pentru un astfel de portal ar urma să fie furnizat de mijloace de comunicare în masă renumite din
UE, în cadrul unui consorțiu care va include Deutsche Welle, Radio France Internationale, France 24, RMC
Arabic, ANSA și Radio Netherlands International. 8 Aceasta reprezintă o creștere cu 137 de returnări față de primul raport al Comisiei, din 20 aprilie 2016. 9 Instituite prin Decretul prezidențial 114/2010, pentru o perioadă de tranziție până când vor deveni
operaționale noua autoritate de apel și noile comitete de apel.
5
în cazul solicitanților de azil care au ajuns în insulele grecești după data de 20 martie 2016, au
avut nevoie de timp pentru emiterea deciziilor – majoritatea acestora anulând hotărârile
pronunțate în primă instanță privind inadmisibilitatea: din totalul hotărârilor emise până în
prezent în urma unui apel, în legătură cu 70 de persoane, numai două au confirmat hotărârile
primei instanțe privind inadmisibilitatea.
2.2 Măsuri juridice
Pentru a asigura respectarea deplină a dreptului UE și a dreptului internațional, atât Grecia,
cât și Turcia au luat o serie de măsuri legislative și administrative. Autoritățile elene au
convenit să își modifice în continuare legislația în vederea înființării noii autorități de apel și
noilor comitete de apel responsabile cu reexaminarea deciziilor privind cererile de protecție
internațională adoptate de Serviciul elen pentru azil.
Pe lângă asigurările date conform cărora tuturor sirienilor returnați li se va acorda protecție
temporară la returnare, autoritățile turce au oferit Comisiei asigurări suplimentare, formulate
în scris, potrivit cărora fiecare cetățean care nu este sirian și care solicită protecție
internațională în Turcia va beneficia de protecție împotriva returnării, în conformitate cu
standardele internaționale și cu respectarea Legii turce privind străinii și protecția
internațională. Turcia a adoptat, de asemenea, un regulament privind permisele de muncă
pentru persoanele care solicită protecție internațională și pentru persoanele care au statutul de
protecție internațională. De asemenea, Turcia a început să pună în aplicare o foaie de parcurs
care are drept obiectiv reducerea semnificativă (cu 12 000 - 13 000 pe lună) a cererilor încă
nesoluționate de protecție internațională, ceea ce va accelera prelucrarea cererilor de azil
depuse de către resortisanți care nu sunt sirieni. Cu aceste eforturi sporite, obiectivul este ca
orice nouă cerere de protecție internațională să fie prelucrată în decurs de șase luni.
De asemenea, Turcia a fost de acord să îi permită UE să monitorizeze cu regularitate situația
resortisanților sirieni și a celor de altă cetățenie decât cea siriană care au fost returnați Turciei,
inclusiv permițând accesul în taberele și centrele de refugiați, și a încheiat un acord cu
UNHCR de a acorda accesul la centrele de cazare temporară în scopul monitorizării
implementării procedurilor referitoare la protecția internațională. Primele vizite în aceste
tabere și centre de retenție au avut loc deja. Parlamentul turc a aprobat intrarea în vigoare, de
la 1 iunie, a dispozițiilor privind resortisanții țărilor terțe, prevăzute de acordul de readmisie
dintre UE și Turcia. Legea relevantă a fost semnată de Cabinetul președintelui la 18 mai și a
fost publicată în Jurnalul Oficial al Turciei la 20 mai. Sunt întrunite astfel toate condițiile
pentru intrarea în vigoare anticipată a acordului de readmisie, inclusiv în ceea ce privește
resortisanții din țări terțe. Cu toate acestea, înainte de a se realiza în mod efectiv readmisia
resortisanților țărilor terțe, este nevoie și de o decizie a Consiliului de Miniștri turc pentru
punerea în aplicare a legii.
În conformitate cu prevederile Declarației UE-Turcia, Comisia a continuat să sprijine Grecia,
furnizându-i toate elementele pe baza cărora să poată concluziona că Turcia este o țară terță
sigură și/sau o primă țară de azil în sensul Directivei privind procedurile de azil, în scopul de
a returna Turciei migranții aflați în situație neregulamentară care au efectuat în
mod neregulamentar traversarea către insulele grecești trecând prin Turcia, începând din
20 martie 2016.
Mai recent, la 5 mai 2016 Comisia a trimis autorităților elene o evaluare scrisă a măsurilor
luate de Turcia. În opinia Comisiei, Turcia a luat toate măsurile legislative necesare, precum
6
și alte măsuri indicate în comunicarea Comisiei din 16 martie 201610
, astfel încât Grecia să fie
în măsură să declare, pe baza evaluărilor individuale, inadmisibilitatea unei cereri de azil, în
conformitate cu articolul 33 alineatul (2) litera (b) sau (c) din Directiva privind procedurile de
azil, atât pentru solicitanții de azil sirieni, cât și pentru cei de altă cetățenie decât cea siriană
care au trecut în mod neregulamentar în insulele grecești prin Turcia, începând din
20 martie 2016. În plus, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din
20 mai 2016, statele membre au arătat că susțin această evaluare11
.
Declarația UE-Turcia a specificat foarte clar faptul că toate cererile de azil trebuie să fie
tratate pe baza unei evaluări individuale, în conformitate cu legislația UE și cu dreptul
internațional, inclusiv cu principiul nereturnării. Până la 12 iunie 2016, din totalul de 1 429 de
cereri de azil depuse de persoane care au efectuat traversarea din Turcia către insulele grecești
începând din 20 martie 2016, 267 au fost declarate inadmisibile de către Serviciul elen pentru
azil. Toate cererile de azil au fost analizate în mod individual.
Până la 12 iunie 2016 au fost formulate 252 de căi de atac împotriva acestor decizii în fața
comitetelor de apel din Grecia care au adoptat 70 de hotărâri de admitere a căii de atac și
2 hotărâri de respingere a căii de atac. Toate căile de atac au fost analizate în mod individual.
Unul dintre cei doi resortisanți al căror recurs a fost respins a formulat o cale de atac la
instanța administrativă elenă, solicitând efectul suspensiv al căii de atac (persoana în cauză
trebuie să rămână în Grecia până la pronunțarea unei hotărâri privind recursul). Se așteaptă
hotărârea Curții cu privire la efectul suspensiv al căii de atac.
Această experiență recentă demonstrează în mod clar că garanțiile oferite de Directiva privind
procedurile de azil, astfel cum au fost enunțate în Comunicarea din 16 martie, sunt puse în
aplicare și respectate. Sprijinul permanent (prin intermediul proiectelor finanțate în cadrul
Instrumentului pentru refugiații din Turcia) și îmbunătățirea capacității de primire și de azil a
Turciei va facilita și mai mult evaluarea individuală a cererilor de azil. Acest lucru ilustrează
fragilitatea punerii în aplicare a declarației până în prezent.
2.3 Măsuri operaționale
Cu sprijinul Comisiei și al Frontex, hotspoturile au fost adaptate pentru a facilita
returnările rapide din insule în Turcia și pentru a integra ofițerii experți în materie de
returnare și de azil, atât în infrastructura, cât și în fluxul de lucru al hotspoturilor. În pofida
acestor îmbunătățiri, aproximativ 8 450 de migranți se află în continuare pe insulele grecești,
ceea ce depășește capacitățile de primire concepute pentru primi 7 450 de persoane. Această
situație duce la infrastructuri supraaglomerate și generează o presiune excesivă asupra acestor
infrastructuri, inclusiv pentru minori și alte grupuri vulnerabile. Deficiențele în ceea ce
privește coordonarea asigurată de către autorități în cadrul hotspoturilor continuă să
îngreuneze gestionarea eficace a acestei situații.
Capacitatea totală de primire pe continent și pe insule trebuie să fie sporită urgent, în mod
semnificativ. Grecia a început să transfere migranții între insule, iar grupurile cele mai
10 COM(2016) 166 final, 16 martie 2016. 11 „Statele membre au împărtășit analiza efectuată de Comisie cu privire la măsurile adoptate de Turcia
începând cu 20 martie, inclusiv evaluarea sa conform căreia Turcia a luat toate măsurile necesare identificate
în comunicarea din 16 martie. Statele membre și-au exprimat convingerea că migranții pot fi și ar trebui să
fie returnați în Turcia în conformitate cu declarația UE-Turcia din 18 martie.” Rezultatul reuniunii
Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 20 mai 2016, 9183/16.
7
vulnerabile către infrastructuri specifice. Acest proces ar trebui să fie accelerat, în special prin
mutarea din insule a persoanelor ale căror cereri de azil au fost considerate admisibile.
S-au realizat unele îmbunătățiri pentru consolidarea securității în hotspoturi, în special în
zonele în care își desfășoară activitatea Serviciul pentru azil și Biroul European de Sprijin
pentru Azil; cu toate acestea, securitatea în centrele de primire și în hotspoturile grecești
trebuie să fie îmbunătățită în continuare12
pentru protejarea migranților și a agenților de pe
teren, având în vedere suprapopularea, frustrarea acumulată și tulburările recurente dintre
grupurile de migranți.
2.4 Asistența financiară a UE
De la primul raport din 20 aprilie, Comisia a acordat o finanțare suplimentară de urgență de
56 de milioane EUR din Fondul pentru azil, migrație și integrare pentru a crește capacitatea
autorităților elene de a înregistra migranții nou-veniți și de a prelucra cererile lor de azil.
Finanțarea va crea condiții mai bune pentru migranții vulnerabili și va consolida procesul de
înregistrare și de azil cu resurse umane suplimentare, o mai bună infrastructură informatică, o
creștere a disponibilității interpreților și o îmbunătățire a accesului la informații. Această
finanțare, acordată la 20 mai, va fi distribuită astfel:
30 de milioane EUR pentru a sprijini activitatea UNHCR în ceea ce privește planul de
răspuns de urgență pentru Grecia, precum și pentru a consolida capacitatea
Serviciului elen pentru azil și a Serviciului de primire și identificare, nou-înființat.
13 milioane EUR pentru Organizația Internațională pentru Migrație pentru a oferi
asistență categoriilor celor mai vulnerabile din rândul migranților blocați în Grecia.
13 milioane EUR pentru Ministerul grec al Internelor și Reconstrucției Administrative
și Serviciul elen pentru azil pentru a spori eficiența procedurii de azil, pentru a
consolida procesul de înregistrare și a acorda sprijin operațional poliției elene la
frontierele externe.
În plus, la 24 mai, Comisia a acordat o finanțare de urgență de 25 de milioane EUR
Biroului European de Sprijin pentru Azil, în vederea consolidării capacității acestuia de a
sprijini în continuare autoritățile elene. Această finanțare suplimentară va permite detașarea
unui număr suplimentar de experți și interpreți din statele membre, precum și înființarea unor
birouri mobile în hotspoturi, pentru a ajuta la prelucrarea cererilor de azil, contribuind astfel la
punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia, precum și a mecanismului UE de transfer de
urgență.
În prezent sunt în desfășurare discuții cu autoritățile elene în ceea ce privește cererile de
asistență de urgență suplimentare, în special o cerere din partea Ministerului Sănătății din
Grecia. Acest ultim lot de cereri de asistență de urgență ar permite finalizarea punerii în
aplicare a planului de răspuns de urgență pentru Grecia, care a fost instituit în martie 2016.
Această asistență de urgență recentă se adaugă fondurilor de urgență acordate anterior Greciei
și sumei de 509 milioane EUR alocate Greciei pentru perioada 2014-2020 prin intermediul
programelor sale naționale din fondurile disponibile (Fondul pentru azil, migrație și integrare
12 Scrisoarea din 9 iunie 2016, trimisă de ministrul delegat al politicii în domeniul migrației, Ioannis Mouzalas,
înaintea reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 9 și 10 iunie 2016, menționează faptul că situația
în materie de securitate în hotspoturi este dificilă, dar poate fi gestionată, și că poliția elenă se află într-un
proces de consolidare a aparatului lor de securitate în interiorul și în jurul fiecărui hotspot.
8
și Fondul pentru securitate internă), în cadrul cărora sunt disponibile, de asemenea, fonduri
substanțiale pentru sprijinirea punerii în aplicare a politicilor în materie de azil și returnare.
În plus, se continuă analizarea ideii de a consolida bugetele operaționale ale Biroului
European de Sprijin pentru Azil (începând din iulie).
Principalele provocări și etapele următoare
Grecia, cu sprijinul coordonat al UE și al statelor sale membre, ar trebui:
să își sporească propria capacitate de a se ocupa de evaluarea individuală a cererilor de
azil și a căilor de atac în cel mai scurt timp posibil, în special prin utilizarea conceptului
de țară terță sigură;
să ia măsurile necesare pentru a asigura readmisia rapidă în Turcia a migranților aflați în
situația neregulamentară care au sosit după 20 martie 2016;
să extindă capacitatea de primire în insule și să transfere către continent solicitanții ale
căror cereri de azil au fost considerate admisibile;
să îmbunătățească în mod semnificativ coordonarea, furnizarea de servicii și securitatea în
centrele de primire ale Greciei din cadrul hotspoturilor;
să utilizeze mai bine finanțarea acordată Greciei de către UE, asigurând
complementaritatea dintre asistența de urgență și acțiunile finanțate prin programele
naționale și, de asemenea, consolidând bugetul operațional al Biroului European de
Sprijin pentru Azil.
3. Mecanismul de relocare „unu la unu” din Turcia către UE
Conform declarației, UE va reloca un sirian din Turcia în UE pentru fiecare sirian returnat în
Turcia din insulele grecești. Se acordă prioritate migranților care anterior nu au intrat sau nu
au încercat să intre în mod neregulamentar în UE, în cadrul angajamentelor existente. Acest
mecanism „unu la unu” este menit să contribuie atât la ameliorarea situației din Turcia, cât și
la îndeplinirea angajamentului UE de a asigura căi legale de a se stabili în UE pentru
victimele crizei din Siria.
3.1 Situația actuală
S-au înregistrat progrese substanțiale privind instituirea unui cadru operațional pentru
efectuarea operațiunilor de relocare din Turcia în UE. Pe lângă cei 103 sirieni relocați
menționați în primul raport, până la 8 iunie au fost relocați încă 408 sirieni din Turcia în
Suedia, Germania, Țările de Jos, Luxemburg, Italia, Lituania și Portugalia13
, numărul total al
relocărilor efectuate din Turcia ajungând astfel la 511. În acest moment, numărul de sirieni
relocați depășește considerabil numărul celor returnați în temeiul Declarației UE-Turcia.
Cu toate acestea, este important să se continue efectuarea unui număr considerabil de relocări,
astfel încât sirienilor să le fie transmis mesajul clar că a fost creată o cale sigură și legală
pentru ca ei să poată ajunge în UE. În plus, există în prezent peste 2 300 de sirieni în insulele
grecești care fac obiectul procesului de evaluare a inadmisibilității cererii de azil.
13 Al treilea raport privind transferul și relocarea [COM(2016) 360 final] se referă la numărul de persoane
relocate între 12 aprilie și 13 mai 2016. Acest al doilea raport se referă la numărul de persoane relocate între
20 aprilie și 13 iunie 2016.
9
3.2 Măsuri juridice
La 28 aprilie 2016 au fost convenite procedurile standard de operare în regim de urgență
menite să contribuie la accelerarea procesului de relocare14
.
Au fost continuate într-un ritm lent discuțiile legislative cu privire la propunerea Comisiei din
21 martie de a transforma cele 54 000 de locuri prevăzute inițial pentru transfer în locuri
disponibile pentru admiterea legală a sirienilor din Turcia în UE, prin mecanismele de
relocare, admisie umanitară sau alte căi legale, cum ar fi vizele din motive umanitare, bursele
de studii sau programele de reîntregire a familiei15
. Comisia colaborează îndeaproape cu
colegiuitorii pentru o adoptare rapidă a acestei propuneri.
3.3 Măsuri operaționale
O echipă care se ocupă de relocări, înființată de Comisie la delegația UE la Ankara,
continuă să coordoneze și să sprijine operațiunile statelor membre și cooperarea cu principalii
parteneri [Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), UNHCR și Direcția generală
pentru gestionarea migrației a Turciei]. Această activitate a standardizat aspectele logistice ale
procesului de relocare pe baza unui model comun al UNHCR pentru transmiterea dosarelor
către statele membre. Metodologia oferă informații esențiale standard cu privire la candidați.
Un centru comun pentru interviuri, situat în Ankara și instituit cu ajutorul Organizației
Internaționale pentru Migrație, se află și la dispoziția statelor membre pentru ca acestea să
poată desfășura interviuri cu candidații sirieni pentru relocare.
Principalele provocări și etapele următoare
Efectuarea în continuare a unui număr semnificativ de relocări din Turcia în UE.
Adoptarea cu celeritate a propunerii de decizie privind utilizarea în scopul relocării și al
altor forme de admisie a celor 54 000 de locuri prevăzute inițial pentru transfer.
Asigurarea funcționării armonioase a operațiunilor de relocare, al căror număr a crescut
substanțial, prin intermediul coordonării pe teren în Ankara.
4. Prevenirea apariției de noi rute maritime sau terestre de migrație neregulamentară
din Turcia
Reducerea treptată a fluxurilor neregulamentare pe ruta est-mediteraneană riscă să crească
presiunea asupra altor rute. Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă și Frontex sunt
monitorizează îndeaproape situația. Până în prezent, nu există dovezi substanțiale că se
dezvoltă rute noi drept consecință directă a Declarației UE-Turcia. Eforturile de a controla
fluxurile pe ruta est-mediteraneană continuă.
14 Confirmate printr-o scrisoare din data de 10 mai 2016 din partea autorităților turce și printr-o scrisoare din
12 mai 2016 a Comisiei în numele statelor membre, precum și al Islandei, Liechtensteinului, Norvegiei și
Elveției. 15 Propunere de Decizie a Consiliului de modificare a Deciziei (UE) 2015/1601 a Consiliului din
22 septembrie 2015 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul
Italiei și al Greciei, COM(2016) 171 final din 21 martie 2016.
10
Deși s-au înregistrat câteva incidente izolate care implică ambarcațiuni ce sosesc direct din
Turcia, nu există nicio probă directă care să arate că acestea sunt rezultatul unei deplasări a
fluxurilor de pe ruta est-mediteraneană către ruta central-mediteraneană.
S-a observat o creștere a activităților de introducere ilegală de migranți pe ruta Balcanilor de
Vest, ca urmare a măsurilor luate la frontiere de închidere efectivă a coridorului Balcanilor de
Vest. Oamenii continuă să caute oportunități de a trece prin țările din Balcanii de Vest către
statele membre din Europa Centrală, în special Austria și Germania. S-a constatat o mică
creștere a numărului de traversări ale frontierei între Grecia și Bulgaria și între Turcia și
Bulgaria însă numărul total al acestora este scăzut.
Un număr de refugiați au ajuns de curând pe țărmurile insulei Creta, aceștia venind din
Antalya, sudul Turciei, după ce traficanții le-au promis că îi duc în Italia. Facilitarea imigrației
neregulamentare pe mare, cu ambarcațiuni cu vele sau iahturi dinspre Turcia către Italia nu
este un fenomen nou. Se desfășoară în continuare investigații cu privire la un eveniment
tragic, care a avut loc recent, atunci când o navă s-a răsturnat în apropiere de Creta, dar sunt
indicii că aceasta plecase din Egipt.
5. Sistemul de admisie umanitară pe bază de voluntariat
Declarația UE-Turcia prevedea activarea sistemului de admisie umanitară pe bază de
voluntariat gestionat împreună cu Turcia în momentul în care trecerile neregulamentare ale
frontierei dintre Turcia și UE vor înceta sau cel puțin se vor reduce în mod substanțial și
durabil. În cadrul Consiliului, în strânsă colaborare cu Comisia, Biroul European de Sprijin
pentru Azil, UNHCR și Organizația Internațională pentru Migrație, sunt în curs de elaborare
proceduri standard de operare pentru sistemul de admisie umanitară pe bază de voluntariat.
Textul a fost comunicat Turciei la 7 iunie. Odată ce procedurile standard de operare vor fi
convenite, ar trebui să se evalueze dacă sunt îndeplinite condițiile de activare a punerii în
aplicare a acestui sistem.
6. Liberalizarea vizelor
Raportul Comisiei de la 4 mai 2016 privind progresele înregistrate16
în punerea în aplicare a
foii de parcurs privind liberalizarea vizelor a constatat că autoritățile turce au realizat progrese
semnificative și le-a încurajat să își intensifice eforturile pentru a îndeplini toate cerințele în
vederea obținerii liberalizării vizelor. La acea dată nu fuseseră încă îndeplinite șapte cerințe
din 72 – toate acestea stând la baza procesului de liberalizare a vizelor cu Turcia începând din
2013 – , iar unele dintre ele sunt de o importanță deosebită. Raportul a fost însoțit de o
propunere17
ca Turcia să fie transferată pe lista țărilor care beneficiază de un regim de
călătorii fără viză18
. Această propunere a fost elaborată plecând de la premisa că autoritățile
turce ar îndeplini, în regim de urgență, obiectivele de referință restante din foaia de parcurs,
astfel cum s-au angajat să procedeze, la 18 martie 2016. Raportul a explicat, de asemenea,
17 COM(2016) 279 final, 4 mai 2016. 18 Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe
ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror
resortisanți sunt exonerați de această obligație, JO L 81, 21.3.2001, p. 1. Acest calendar a permis
parlamentelor naționale să efectueze un control parlamentar eficace.
11
faptul că, în acel moment, din motive practice și procedurale, două19
dintre cele șapte
obiective de referință restante necesită o perioadă mai lungă pentru punerea în aplicare, fiind
așadar imposibil ca acestea să fie îndeplinite la momentul publicării respectivului raport
privind progresele înregistrate. În consecință, Comisia și autoritățile turce au convenit asupra
modalităților practice de punere în aplicare a acestor obiective de referință înainte de
îndeplinirea lor deplină.
Celelalte cinci obiective de referință identificate în raportul din 4 mai, care trebuie îndeplinite,
sunt:
adoptarea de măsuri pentru a se preveni corupția, astfel cum se prevede în foaia de
parcurs, asigurându-se punerea în aplicare eficace a recomandărilor formulate de
Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei;
alinierea legislației privind protecția datelor cu caracter personal la standardele UE, în
special pentru a se asigura că autoritatea responsabilă cu protecția datelor poate să
acționeze în mod independent și că activitățile serviciilor de aplicare a legii intră în
domeniul de aplicare al legii;
încheierea unui acord de cooperare operațională cu Europol;
asigurarea unei cooperări judiciare eficace în materie penală cu toate statele membre
ale UE;
revizuirea legislației și a practicilor privind combaterea terorismului, în conformitate
cu standardele europene, în special printr-o mai bună aliniere a definiției terorismului
în scopul de a se restrânge domeniul de aplicare al acestei definiții și prin introducerea
unui criteriu de proporționalitate.
Comisia va continua să sprijine Turcia în activitatea care trebuie desfășurată în continuare
pentru îndeplinirea obiectivelor rămase din foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor.
Comisia recunoaște noile progrese realizate de autoritățile turce până în prezent, inclusiv după
cel de-al treilea raport privind progresele înregistrate, adoptat la 4 mai 201620
, în special
intrarea în vigoare, la 1 iunie 2016, a dispozițiilor privind resortisanții țărilor terțe, astfel cum
sunt prevăzute în Acordul de readmisie UE-Turcia, care ar trebui să fie completată în regim
de urgență cu o decizie a Consiliului de miniștri din Turcia pentru a permite readmisia
efectivă. În timpul misiunii sale tehnice din perioada 2-3 iunie 2016, Comisia a avut discuții
promițătoare cu autoritățile turce asupra unor soluții concrete și măsuri practice, inclusiv cu
privire la modificările legislative și procedurale necesare privind obiectivele de referință
nerealizate încă. Cooperarea dintre Turcia și Consiliul Europei cu privire la punerea în
executare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului poate contribui la acest proces.
Grupul de lucru al Consiliului Europei s-a întrunit la 13 iunie 2016.
În paralel cu examinarea propunerilor Comisiei de modificare a listei țărilor care beneficiază
de un regim de călătorii fără viză, colegiuitorii examinează, de asemenea, propunerea
Comisiei21
privind consolidarea mecanismului de suspendare actual, care stabilește
circumstanțele care pot conduce la o eventuală suspendare a regimului de călătorii fără viză
pentru cetățenii tuturor țărilor care, în principiu, nu sunt supuse acestei obligații.
19 Acestea două vizează (a) actualizarea pașaportului biometric existent, astfel încât să se includă elemente de
securitate, în conformitate cu cele mai recente standarde ale UE, precum și (b) punerea în aplicare deplină a
dispozițiilor Acordului de readmisie UE-Turcia, inclusiv cele referitoare la resortisanții țărilor terțe. 20 COM(2016) 278 final, 4 mai 2016. 21 COM(2016) 290 final, 4 mai 2016.
12
7. Instrumentul pentru refugiații din Turcia
Instrumentul dispune de un buget de 3 miliarde EUR pentru perioada 2016-2017. Acesta este
alcătuit din 1 miliard EUR din bugetul UE și 2 miliarde EUR din partea statelor membre ale
UE. Toate statele membre au trimis în certificatele de contribuție22
pentru cele 2 miliarde
EUR la care s-au angajat23
. Așadar, Instrumentul pentru refugiații din Turcia este acum pe
deplin operațional.
Finanțarea în cadrul acestui instrument este pusă în executare ca asistență umanitară sau fără
caracter umanitar din partea UE. În cadrul ajutorului umanitar, Comisia pune la dispoziție o
alocare din Instrumentul pentru refugiați și invită organizațiile umanitare selectate să înainteze
propuneri de acțiuni prevăzute pentru a ajuta refugiații din Turcia. În cadrul asistenței fără
caracter umanitar, Comisia trebuie să identifice cu Turcia proiectele care sunt compatibile cu
obiectivele și cu domeniile prioritare ale instrumentului, pe care le poate finanța pentru a ajuta
refugiații. După aprobarea de către statele membre, Comisia rezervă alocări în buget ca
angajamente specifice, care îi permit să semneze contracte, care, la rândul lor, declanșează
plăți la intervale regulate, în funcție de progresele înregistrate în executarea contractului.
Comitetul de coordonare al instrumentului
La 12 mai, Comitet de coordonare al instrumentului a convenit că instrumentul ar trebui să se
axeze pe șase domenii prioritare: (1) asistență umanitară, (2) gestionarea migrației,
(3) educație, (4) sănătate, (5) infrastructură municipală și (6) sprijin socioeconomic.
De asemenea, Comitetul a convenit asupra celor două modalități de punere în aplicare a
instrumentului – asistență umanitară și asistență fără caracter umanitar – și a analizat proiectul
de evaluare a nevoilor, care va fi finalizat în iunie 2016. Comisia s-a angajat să impulsioneze
punerea în aplicare, pe baza principiilor esențiale care guvernează punerea în aplicare a
instrumentului: viteza, eficiența, eficacitatea și o relație de lucru strânsă cu autoritățile turce.
Execuția bugetară a instrumentului până în prezent
Din suma de 1 miliard EUR din bugetul UE prevăzută pentru Instrumentul pentru refugiați,
defalcarea este de 250 de milioane EUR în 2016 și 750 de milioane EUR în 2017. Această
sumă va fi combinată cu cele 2 miliarde EUR provenind de la statele membre sub formă de
venituri alocate externe. Din totalul de 3 miliarde EUR, până în prezent au fost alocate, în
total, 740 de miliarde EUR, atât pentru asistența umanitară, cât și pentru cea fără caracter
umanitar (a se vedea mai jos defalcarea). Din cele 740 de milioane EUR alocate s-au
contractat 150 de milioane EUR. Din cele 150 de milioane EUR contractate, până în prezent
s-au plătit 105 milioane EUR.
Situația în detaliu:
În cadrul pachetului financiar pentru asistență umanitară al instrumentului,
Comisia a publicat, la 3 iunie 2016, un plan de punere în aplicare a ajutorului umanitar
cu un buget de peste 500 de milioane EUR. În cadrul acestui plan se va contracta,
înainte de sfârșitul lunii iulie 2016, o sumă suplimentară de 75 de milioane EUR din
bugetul UE. Planul acoperă, de asemenea, pentru prima dată, contribuțiile statelor
22 De la primul raport din 20 aprilie 2016, 12 state membre și-au prezentat certificatele de contribuție. 23 Din această sumă de 2 miliarde EUR angajată, până în prezent s-a primit suma de 1 285 de milioane EUR, iar
suma rămasă, de 715 milioane EUR, va fi primită în săptămânile următoare.
13
membre care vor fi contractate treptat începând cu luna septembrie 2016 până la
sfârșitul anului. Aceste contribuții vin în completarea sumei de 90 de milioane EUR
pentru asistență umanitară, contractată înainte de 15 aprilie 2016, în vederea
intensificării activităților umanitare concentrate pe asistența alimentară și
nealimentară, punerea la dispoziție de adăposturi, protecție, sănătate și educație. În
total, până în prezent s-au alocat 595 de milioane EUR pentru asistența umanitară, din
care a fost contractată suma de 90 de milioane EUR. Din cele 90 de milioane EUR
contractate, până în prezent s-au plătit 70 de milioane EUR.
În cadrul pachetului financiar pentru asistență fără caracter umanitar au fost
contractate, începând din 20 aprilie 2016, patru proiecte noi orientate către Turcia, în
valoare de aproximativ 28 de milioane EUR în cadrul Fondului fiduciar regional al UE
ca răspuns la criza siriană (denumit în continuare „Fondul fiduciar al UE), finanțat din
fondurile instrumentului24
. Aceste proiecte furnizează infrastructuri educaționale
suplimentare pentru 24 000 de copii refugiați, activități de formare pentru dobândirea
de competențe pentru 24 000 de tineri sirieni25
, sprijin social pentru peste
74 000 dintre cei mai vulnerabili sirieni26
, precum și îmbunătățirea accesului pentru
tinerii sirieni la universitățile turce în următorul an universitar.27
Tot în cadrul
asistenței fără caracter umanitar, s-a alocat o sumă suplimentară de 20 de milioane
EUR pentru consolidarea capacității Pazei de coastă turce. În total, până în prezent s-
au alocat 145 de milioane EUR pentru asistență fără caracter umanitar, din care a fost
contractată suma de 60 de milioane EUR. Din cele 60 de milioane EUR contractate,
până în prezent s-au plătit 35 de milioane EUR.
Comisia pregătește, în prezent, un nou set de măsuri finanțate prin instrument în domeniile
educației, sănătății, infrastructurii municipale și sociale, precum și pentru sprijin
socioeconomic, care ar trebui prezentate statelor membre pentru aprobare înainte de sfârșitul
lunii iulie. Alocarea estimată pentru aceste măsuri s-ar ridica la aproximativ 1,25 de miliarde
EUR.
Suma totală angajată în cadrul instrumentului atât pentru asistența umanitară, cât și
pentru asistența fără caracter umanitar ar trebui, înainte de sfârșitul verii 2016, să
crească la 2 miliarde EUR pentru perioada 2016-2017 și, tot până atunci, sumele
contractate ar trebui să crească la 1 miliard EUR, sub rezerva cooperării armonioase și
rapide cu autoritățile turce. De asemenea, Comisia va depune toate eforturile necesare
pentru a asigura o accelerare a plăților în cadrul instrumentului.
Etapele următoare în ceea ce privește asistența umanitară
Planul menționat anterior privind punerea în aplicare a ajutorului umanitar are două
componente-cheie:
i. crearea unei „plase de siguranță socială de urgență” pentru refugiații din Turcia.
Aceasta va funcționa prin intermediul unui sistem de transfer de resurse, cu utilizarea
unui card electronic, pentru a se acoperi nevoile de bază ale persoanelor refugiate cele
mai vulnerabile prin transferuri lunare către familii. În acest mod, refugiații vor putea
24 Mai multe informații privind proiectele finanțate prin Instrumentul pentru refugiații din Turcia pot fi găsite la
adresa http://ec.europa.eu/enlargement/news_corner/migration/index_ro.htm. 25 Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) (18,2 milioane EUR). 26 Search for Common Ground (1,75 milioane EUR). 27 Stichting SPARK (5 milioane EUR) și DAAD (2,7 milioane EUR).
14
să își acopere nevoi precum hrana, adăpostul și educația, într-un mod mai previzibil și
mai demn, sistemul fiind, în același timp, rentabil și eficient;
ii. punerea în aplicare a unui cadru solid pentru protecția celor mai vulnerabili refugiați,
incluzând proiecte în domeniile educației nonformale, sănătății și gestionării
informațiilor. Va fi inclusă, de asemenea, o rezervă de fonduri pentru a se oferi un
răspuns rapid nevoilor umanitare urgente și neprevăzute. Activitățile din cadrul
planului de punere în aplicare a ajutorului umanitar vor fi lansate începând cu sfârșitul
lunii iulie 2016.
Furnizarea de asistență umanitară în cadrul Instrumentului pentru refugiații din Turcia
continuă să fie pusă în aplicare în conformitate cu legislația UE privind ajutorul umanitar și
cu principiile prevăzute în Consensul european privind ajutorul umanitar28
.
Etapele următoare în ceea ce privește asistența fără caracter umanitar
Comisia pregătește în prezent un sprijin substanțial prin măsuri speciale, pe trei componente
diferite:
i. asigurarea unui acces durabil la educație pentru copiii refugiați și a accesului la
asistență medicală, puse în aplicare prin subvenții directe cu ministerele turce
relevante, care ar urma să fie finanțate și plătite pe baza costurilor reale suportate și
plătite. Acest lucru ar trebui să asigure rapiditate, eficiență și sustenabilitate;
ii. furnizarea de finanțare substanțială pentru infrastructura municipală și socială, inclusiv
pentru sănătate și educație, precum și furnizarea de sprijin socioeconomic, în
colaborare cu instituțiile financiare internaționale. Un pachet de intervenții va fi
pregătit pentru consultare și pentru a fi convenit cu autoritățile turce până la sfârșitul
lunii iunie 2016;
iii. finanțare suplimentară pentru Fondul fiduciar al UE, în special pentru sprijinirea
proiectelor de tip ascendent, inclusiv în domenii noi, precum formarea profesională și
accesul la piața forței de muncă.
Principalele provocări și etapele următoare
Asigurarea punerii depline în aplicare a proiectelor deja lansate, astfel încât să se asigure
alimente și educație, a măsurii speciale de sprijinire a migranților returnați și a măsurii
excepționale pentru Paza de coastă turcă.
Implementarea planului de punere în aplicare a ajutorului umanitar adoptat la
3 iunie 2016.
Pregătirea și adoptarea de măsuri specifice privind educația și sănătatea, infrastructura
socială și municipală și sprijinul socioeconomic, precum și majorarea Fondului fiduciar
regional al UE ca răspuns la criza siriană, până la sfârșitul lunii iulie 2016.
Punerea în aplicare a cinci proiecte suplimentare finanțate (84 de milioane EUR) în cadrul
Fondului fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană, până în vara anului 2016.
Programarea, pregătirea și adoptarea de intervenții suplimentare care vor fi finanțate în
cadrul Fondului fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană, destinate educației,
sănătății și altor domenii specifice, precum formarea profesională și accesul la piața forței
de muncă.
Organizarea celui de-al treilea Comitet de coordonare, la 30 iunie 2016.
28 Declarație comună a Consiliului și reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului,
a Parlamentului European și a Comisiei Europene (2008/C 25/01).
15
8. Îmbunătățirea Uniunii vamale
Relațiile economice cu Turcia sunt în continuare puternice, în contextul în care comerțul
bilateral a ajuns la 140 de miliarde EUR în 2015, iar UE a realizat două treimi din investițiile
străine în Turcia. Acest nivel al integrării economice și industriale și reformele necesare
pentru consolidarea încrederii investitorilor au fost discutate în cadrul primului dialog
economic la nivel înalt care a avut loc între UE și Turcia la sfârșitul lunii aprilie, în prezența
unor instituții financiare internaționale și a sectorului privat. S-a discutat, de asemenea,
necesitatea îmbunătățirii și modernizării uniunii vamale, fondată în urmă cu 20 de ani,
principalul motor al acestei integrări economice consolidate.
Comisia realizează progrese în pregătirea unei evaluări a impactului29
. Au fost primite 173 de
răspunsuri în cadrul consultării publice30
care s-a încheiat la 9 iunie. Majoritatea răspunsurilor
au provenit de la întreprinderi din UE și din Turcia sau de la asociații de întreprinderi, dintre
care multe beneficiază deja de avantajele oferite de actuala uniune vamală. Aceste informații
vor fi incluse în raportul de evaluare a impactului pe care Comisia îl va finaliza în
octombrie 2016, valorificând, de asemenea, rezultatele unui studiu extern la care se lucrează
în prezent. Se preconizează ca, ulterior, să fie pregătite proiecte de directive de negociere în
vederea adoptării de către Comisie în cursul celui de al 4-lea trimestru din 2016, urmând ca
acestea să fie prezentate Consiliului.
9. Procesul de aderare
La Consiliul din 29 aprilie, Comisia a înaintat proiectul de poziție comună cu privire la
capitolul 33 (dispoziții financiare și bugetare), ceea ce permite Consiliului să decidă cu
privire la deschiderea acestui capitol până la sfârșitul lunii iunie.
Lucrările pregătitoare continuă într-un ritm accelerat pentru a se avansa cu privire la alte cinci
capitole, fără a se aduce atingere pozițiilor statelor membre, în conformitate cu normele
existente. În primăvară, Comisia și SEAE au lucrat la documentele pregătitoare, în vederea
transmiterii acestora către Consiliu, astfel:
Au fost finalizate lucrările de pregătire în domeniul energiei (capitolul 15). La
29 aprilie 2016, Comisia a prezentat un raport de evaluare (screening) actualizat.
În domeniile-cheie, și anume sistemul judiciar și drepturile fundamentale, și justiția,
libertatea și securitatea (capitolele 23 și 24), după consultările tehnice din aprilie și pe
baza informațiilor actualizate primite din partea Turciei în cursul lunii mai, Comisia își
propune să finalizeze documentele până la sfârșitul lunii iunie. Aceste capitole acoperă o
serie de aspecte esențiale, printre care drepturile fundamentale, cum ar fi libertatea de
exprimare, sistemul judiciar, politica anticorupție, migrația și azilul, normele în materie de
vize, gestionarea frontierelor, cooperarea polițienească și lupta împotriva criminalității
organizate și a terorismului. UE se așteaptă ca Turcia să respecte cele mai înalte standarde
în ceea ce privește democrația, statul de drept, respectarea libertăților fundamentale,
inclusiv a libertății de exprimare.
29 http://ec.europa.eu/smart-regulation/roadmaps/docs/2015_trade_035_turkey_ro.pdf. 30 http://trade.ec.europa.eu/consultations/index.cfm?consul_id=198.
16
În ceea ce privește educația și cultura (capitolul 26), Turcia a transmis, la 24 martie,
poziția sa de negociere actualizată și, pe această bază, Comisia a finalizat versiunea
actualizată a proiectului de poziție comună la 2 mai 2016.
Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și-a actualizat raportul de evaluare
(screening) privind politica externă, de securitate și de apărare (capitolul 31), care a
fost publicat la 20 mai 2016.
10. Condițiile umanitare din Siria
UE și Turcia au obiectivul comun de a aborda situația umanitară din Siria și de a preveni alte
strămutări de populație. Mobilizarea asistenței necesare și asigurarea accesului în scopuri
umanitare la persoanele aflate în nevoie în Siria necesită o cooperare strânsă UE-Turcia.
Atât UE, cât și Turcia au continuat să aloce resurse substanțiale pentru asistență umanitară.
Activitatea grupului operativ umanitar al Grupului internațional de sprijin pentru Siria și
cooperarea cu Turcia au o mare importanță pentru această activitate. UE și Turcia colaborează
pentru a promova accesul deplin și neîngrădit pe întreg teritoriul Siriei și pentru a depăși
obstacolele, inclusiv în cadrul grupului operativ umanitar al Grupului internațional de sprijin
pentru Siria (ISSG), care, în 2016, a facilitat accesul la 820 000 de persoane aflate în nevoie
din zonele asediate și greu accesibile.
Furnizarea de asistență transfrontalieră din țări vecine cum ar fi Turcia rămâne un element
esențial al răspunsului și a devenit tot mai important ca urmare a intensificării luptelor și a
accesului scăzut în nordul Siriei. În 2015, 27 % din asistența umanitară a UE în Siria a fost
furnizată prin Turcia. Asistența umanitară reprezintă în continuare o prioritate, la fel ca și
furnizarea de asistență vitală pentru cele 160 000 de persoane strămutate în interiorul țării,
care, conform estimărilor, sunt blocate în nordul Siriei de-a lungul frontierei cu Turcia, din
cauza escaladării luptelor pe întreg teritoriul Siriei, în special în jurul orașelor Alep, Idlib și
Al-Hasakeh. De asemenea, la rândul ei, Turcia continuă să furnizeze asistență esențială pentru
oamenii blocați pe partea siriană a graniței. Turcia joacă un rol deosebit de important și prin
faptul că ajută ONG-urile în ceea ce privește procedurile de eliberare a vizelor și de
înregistrare, astfel încât acestea să poată desfășura activități transfrontaliere.
UE va continua să furnizeze asistență umanitară populației siriene și, în acest sens, a alocat o
sumă inițială de 140 de milioane EUR pentru activități de salvare de vieți omenești în 2016,
din care aproape jumătate a fost deja contractată. Această finanțare va sprijini sectoare
precum sănătatea, igiena, protecția și serviciile de primă intervenție pentru a se oferi un
răspuns rapid la situații de urgență și la noile cazuri de strămutare, acordându-se în continuare
prioritate zonelor asediate, greu accesibile și propice pentru astfel de strămutări.
11. Concluzii
Declarația UE-Turcia continuă să dea rezultate. S-au înregistrat noi progrese importante în
ceea ce privește punerea în practică a declarației. Eforturile comune depuse de autoritățile
elene și autoritățile turce, de Comisie, statele membre și agențiile UE au început să dea
rezultate în efectuarea zi de zi a procedurilor de returnare și de relocare, în conformitate
deplină cu normele UE și cu cele internaționale.
În prezent, având în vedere faptul că toate statele membre au transmis certificatele de
contribuție pentru suma de 2 miliarde EUR asumată pentru perioada 2016-2017, se poate
pune pe deplin în executare plata accelerată în cadrul Instrumentului pentru refugiați. Au fost
17
lansate proiecte care vor sprijini persoanele care se refugiază din Siria în Turcia și UE este pe
cale să încheie contracte în valoare de 1 miliard EUR până la sfârșitul verii. Acest lucru va
garanta faptul că persoanele care au nevoie de protecție internațională primesc sprijinul de
care au nevoie.
Cu toate acestea, succesele obținute până în prezent sunt fragile și este prea devreme să
concluzionăm că punerea în practică a tuturor chestiunilor la care se face referire în Declarația
UE-Turcia este pe deplin funcțională. Într-adevăr, așa cum se menționează în primul raport,
nu ne putem permite să ne mulțumim cu ce am realizat până în prezent, mai ales în condițiile
în care, deocamdată, nu putem considera că am îndeplinit pe deplin unul dintre elementele
cele mai problematice la care se referă declarația – efectuarea zi de zi a procedurilor efective
de returnare și de relocare, cu asigurarea conformității depline cu normele UE și
internaționale. Reușita punerii în aplicare depinde, în principal, de voința politică a tuturor
părților de a lua măsurile care se impun. În acest context, Comisia consideră că, înainte de
toate, este imperios necesar să se acorde atenție următoarelor etape:
Grecia ar trebui să își consolideze capacitatea de a efectua evaluarea individuală a
cererilor de azil și a căilor de atac cât mai rapid posibil pentru a asigura returnările și
readmisiile, în special prin utilizarea conceptului de țară terță sigură, precum și să
crească capacitatea de primire pe insule și să îmbunătățească gestionarea și
coordonarea de zi cu zi a hotspoturilor, cu sprijinul coordonat pe care îl acordă UE și
statele sale membre.
UE și statele sale membre ar trebui să își consolideze eforturile în ceea ce privește
operațiunile de relocare din Turcia în UE.
Parlamentul European și Consiliul ar trebui să finalizeze rapid procesul decizional cu
privire la propunerea Comisiei din 21 martie 2016 cu privire la utilizarea în scopul
relocării a celor 54 000 de locuri prevăzute inițial pentru transfer.
Turcia ar trebui să ia măsurile necesare pentru a îndeplini cât mai cât mai curând
posibil obiectivele de referință rămase de liberalizare a vizelor pentru a permite UE să
elimine obligativitatea vizelor pentru cetățenii turci.
Comisia își va prezenta cel de Al treilea raport privind progresele realizate în ceea ce privește
punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia în septembrie 2016.