CONSILIULUNIUNII EUROPENE
Bruxelles, 23 septembrie 2009 (05.10) (OR. en)
13598/09
COPEN 178 ENFOPOL 218 EUROJUST 55 EJN 35
NOTĂ Sursă: Secretariatul General Destinatar: Delega�iile Subiect: Manual pentru echipele comune de anchetă
În anexă, se pune la dispozi�ia delega�iilor Manualul pentru echipele comune de anchetă, pregătit
de Eurojust �i Europol în cadrul proiectului privind echipele comune de anchetă desfă�urat în
comun de acestea.
_______________
13598/09 df/SM/ao 1 DG H 2B RO
ANEXĂ
MANUAL PENTRU ECHIPELE COMUNE DE ANCHETĂ1
Introducere
Principalul obiectiv al prezentului Manual pentru echipele comune de anchetă (JIT), care
completează documentul Eurojust/Europol existent „Ghidul privind legisla�ia statelor membre ale
UE cu privire la echipele comune de anchetă”, este acela de a informa speciali�tii cu privire la
temeiul juridic �i la cerin�ele referitoare la constituirea unei JIT �i de a oferi consiliere cu privire
la situa�iile în care o JIT poate fi utilizată în mod util. Printre alte obiective se numără clarificarea
posibilelor interpretări eronate legate de JIT, încurajarea speciali�tilor în utilizarea acestui
instrument nou care poate aduce o valoare adăugată anchetelor lor �i, în general, sprijinirea
dezvoltării cooperării interna�ionale în chestiuni penale. Manualul caută să integreze experien�ele
practice împărtă�ite, precum �i materialele din seminare �i reuniuni.
Ca document evolutiv, manualul va fi actualizat periodic, îndeosebi pe baza experien�ei practice
acumulate în cadrul dosarelor instrumentate.
JIT este o echipă de anchetă constituită pe baza unui acord între două sau mai multe state membre
�i/sau alte păr�i, cu un obiectiv precis �i pentru o durată limitată.
Avantajele generale ale unei JIT în compara�ie cu formele tradi�ionale de aplicare a dreptului
interna�ional �i de cooperare judiciară, precum anchetele „în oglindă” sau „în paralel” �i
comisiile rogatorii, sunt rezumate succint în chenarul de mai jos. Există, de asemenea, numeroase
avantaje specifice ale activită�ii în cadrul unei JIT legate de situa�ia specifică a cazurilor
1 În forma din iunie 2009.
13598/09 df/SM/ao 2 ANEXĂ DG H 2B RO
Avantajele utilizării unei JIT:
Capacitatea de a împărtă�i informa�ii direct între membrii JIT fără să fie nevoie de solicitări oficiale
Capacitatea de a solicita măsuri de cercetare direct între membrii, fără să mai fie nevoie de comisii rogatorii . Aceasta se aplică �i solicitărilor de măsuri coercitive
Posibilitatea pentru membri de a fi prezen�i în cadrul perchizi�iilor la domiciliu, interogatoriilor etc. în toate jurisdic�iile acoperite, ajutând la depă�irea barierelor lingvistice din cadrul interogatoriilor etc.
Capacitatea de a coordona eforturile spontan �i de a avea schimburi informale de cuno�tin�e specializate
Capacitatea consolidării încrederii reciproce între speciali�tii din diferitele jurisdic�ii care lucrează împreună �i care decid strategiile de anchetă �i de urmărire penală
Capacitatea Europol �i Eurojust de a se implica prin oferirea de sprijin �i asisten�ă directă
Capacitatea de a asigura finan�area poten�ial disponibilă
Conceptul JIT
La 29 mai 2000, Consiliul de Mini�tri al UE a adoptat Conven�ia privind asisten�a judiciară
reciprocă în materie penală („Conven�ia MLA 2000”)2. Obiectivul acestei conven�ii este de a
încuraja �i de a moderniza cooperarea între autorită�ile judiciare �i de aplicare a legii din cadrul
Uniunii Europene, precum �i din Norvegia �i Islanda, prin completarea dispozi�iilor din
instrumentele juridice existente �i prin facilitarea aplicării acestora.
În urma progreselor lente în ratificarea Conven�iei MLA 2000, Consiliul a adoptat la 13 iunie 2002
Decizia-cadru privind echipele comune de anchetă pe care statele membre trebuiau să o pună în
aplicare până la 1 ianuarie 20033. Statele membre erau convinse că în special instrumentul JIT ar
avea o utilitate deosebită pentru agen�iile de aplicare a legii din Uniunea Europeană.
2 Actul Consiliului din 29 mai 2000 de elaborare, în temeiul articolului 34 din Tratatul privind
Uniunea Europeană, a Conven�iei privind asisten�a judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene (JO C 197, 12.7.2000, p. 1).
3 Decizia-cadru 2002/465/JAI privind echipele comune de anchetă (JO L 162, 20.6.2002).
13598/09 df/SM/ao 4 ANEXĂ DG H 2B RO
Conceptul de JIT s-a născut din convingerea că metodele existente de cooperare interna�ională în
domeniul poli�ienesc �i judiciar nu erau, în sine, suficiente pentru a face fa�ă cazurilor grave de
criminalitate organizată transfrontalieră. S-a considerat că o echipă formată din anchetatori �i
autorită�i judiciare din două sau mai multe state, ac�ionând împreună �i pe baza unei autorită�i
juridice �i a unei securită�i juridice clare cu privire la drepturile, îndatoririle �i obliga�iile
participan�ilor, ar îmbunătă�i combaterea criminalită�ii organizate.
Dispozi�ii privind JIT în Conven�ia MLA 2000
Din cauza procesului lent de ratificare, statele membre au convenit asupra unor dispozi�ii privind JIT în decizia-cadru din 2002 în scopul unei puneri în aplicare mai rapide
Metodele existente considerate ineficiente în unele cazuri pentru
combaterea eficientă a criminalită�ii transfrontaliere grave
Cadrul juridic
Cadrul juridic pentru constituirea JIT este prevăzut la articolul 13 din Conven�ia MLA 2000,
precum �i în decizia-cadru. De fapt, decizia-cadru reia aproape literal articolele 13, 15 �i 16 din
Conven�ia MLA 2000. Decizia-cadru a fost pusă în aplicare de statele membre în moduri diferite.
În timp ce unele �ări au adoptat legi speciale privind JIT sau au inserat dispozi�ii privind JIT în
codurile lor de procedură penală respective, altele au men�ionat doar aplicabilitatea directă a
Conven�iei MLA 2000 în ordinea lor juridică. Conven�ia a intrat în vigoare în majoritatea statelor
membre. Decizia-cadru va înceta să producă efecte în momentul în care Conven�ia MLA 2000 va
intra în vigoare în toate statele membre.
Până în prezent (iunie 2009), Italia nu a pus încă în aplicare decizia-cadru �i nu a ratificat
Conven�ia MLA 2000. Grecia a pus în aplicare decizia-cadru, dar nu a ratificat Conven�ia MLA
2000.
În Anexa 1, se face trimitere la legisla�iile na�ionale respective.
13598/09 df/SM/ao 5 ANEXĂ DG H 2B RO
Unele state membre au aplicat direct dispozi�iile
Altele au adoptat legi speciale
Op�iunile sunt prezentate în anexa 1
O analiză detaliată se găse�te în „Ghidul privind legisla�ia statelor
membre ale UE cu privire la echipele comune de anchetă”
CERIN�E PENTRU JIT
Articolul 13 alineatul (1) din Conven�ia MLA 2000 abordează conceptul de JIT nu atât din
perspectiva gravită�ii infrac�iunii, cât din perspectiva dimensiunii interna�ionale �i
transfrontaliere a infrac�iunii.
Articolul prevede că JIT pot fi constituite în special în cazurile în care:
în cadrul anchetării unor fapte penale într-un stat membru, este necesar să fie efectuate cercetări dificile �i care implică mobilizarea unor mijloace importante care privesc �i alte state membre;
mai multe state membre desfă�oară anchetarea unor fapte penale, în care natura cazului face necesară o ac�iune coordonată �i concertată în respectivele statele membre.
De regulă, JIT se vor limita la formele mai grave de criminalitate, iar legisla�ia na�ională sau
instruc�iunile opera�ionale ar trebui verificate pentru a se determina dacă există un prag al
gravită�ii sau alte criterii care trebuie îndeplinite. Totu�i, JIT pot fi utile �i în cazuri mai pu�in
importante. Acest lucru se datorează faptului că JIT poate facilita cooperarea într-un caz dat �i
poate, de asemenea, pregăti terenul pentru viitoare JIT prin consolidarea încrederii reciproce �i prin
acumularea de experien�ă în cooperarea transfrontalieră.
Există numeroase situa�ii practice în care JIT ar putea constitui instrumentul potrivit, dar ca
exemplu, pot fi men�ionate cel pu�in două forme de criminalitate:
anchetele privind drogurile în care se �tie de la început că statul de re�edin�ă al traficantului este diferit de cel de destina�ie finală a drogurilor �i
cazurile de terorism în care locul atacului plănuit este diferit de locurile în care au fost adunate primele date operative.
Cererile de constituire a unei JIT pot proveni adesea de la un stat membru, dar vor fi formulate
adesea �i de Europol �i Eurojust. În unele state membre, această solicitare ini�ială trebuie să
îmbrace forma unei comisii rogatorii.
13598/09 df/SM/ao 6 ANEXĂ DG H 2B RO
În cazul în care se are în vedere constituirea unei JIT, se recomandă ca anchetatorii, procurorii
�i/sau judecătorii din statele membre, împreună cu delega�ii din partea Eurojust �i Europol, să se
întâlnească pentru a discuta chestiunea cât mai curând posibil înainte de a face propunerea oficială
�i de a încheia acordul. Având în vedere că unele �ări au introdus norme interne de punere în
aplicare care prevăd, de exemplu, notificarea ministerelor competente în etapa pregătitoare,
implicarea din vreme a tuturor persoanelor competente este fundamentală pentru a nu periclita sau
întârzia întregul proces.
Oportunitatea unei JIT într-un caz particular depinde de circumstan�ele individuale, însă JIT pot fi avute în vedere atât pentru cazurile mai pu�in importante, cât �i pentru cele importante
Se recomandă implicarea cât mai curând posibil a Eurojust �i Europol pentru a discuta avantajele posibile ale constituirii unei JIT �i pa�ii concre�i pentru constituirea acesteia
JIT pot servi drept bază pentru o cooperare a viitoare prin facilitarea încrederii �i a contactelor reciproce
Constituirea unei JIT poate fi propusă de un stat membru, precum �i de Eurojust �i Europol
Structura �i operarea unei JIT:
Echipa
Echipa este constituită în statul membru în care se estimează că se vor desfă�ura cu precădere
anchetele. De�i ar trebui convenit un „sediu” fix, nu este necesar ca to�i membrii JIT să se afle în
acela�i loc.
Evident, s-a prevăzut că va exista un grup de anchetatori �i al�i membri ai personalului, din două
sau mai multe state membre, afla�i în imediată apropiere pentru anchetarea cazului, cu o serie de
persoane lucrând temporar în afara statelor lor membre. Formularea articolului 13 din Conven�ia
MLA 2000 sugerează în mod cert acest lucru �i, în multe cazuri, ar putea fi o solu�ie ideală.
Totu�i, nu există o cerin�ă ca un membru al unei JIT să lucreze în afara �ării sale, chiar �i în
cazul în care JIT are sediul permanent într-o altă �ară. Într-adevăr, o JIT poate fi constituită
corespunzător cu membri din două sau mai multe �ări membre �i în cazul în care nimeni nu
lucrează în afara propriului său stat membru. De exemplu, Suedia �i Finlanda ar putea conveni să
opereze o JIT cu
13598/09 df/SM/ao 7 ANEXĂ DG H 2B RO
sediul la Helsinki, cu un singur membru suedez care să desfă�oare anchete la Stockholm �i care
să nu se deplaseze nicicând în Finlanda. În mod similar, un număr redus de membri ar putea forma
grupul reunit într-un „sediu”, în timp ce al�i membri ai echipei ar interveni în �ările lor respective.
Din perspectiva costului �i a angajamentului necesar pentru deta�area personalului în străinătate,
acest tip de solu�ie s-ar putea dovedi interesant pentru statele membre.
Necesitatea de a �ine seama de criteriul geografic �i de a permite
flexibilitatea în cazul în care ancheta scoate la iveală o zonă de opera�iuni diferită
Fără „obligativitatea” deta�ării de membri în străinătate
Ar trebui luate în considerare capacită�ile lingvistice ale membrilor
echipei pentru a încuraja comunicarea
5.2. Conducătorul echipei Fiecare JIT trebuie să aibă unul sau mai mul�i conducători ai echipei. Articolul 13 din Conven�ia
MLA 2000 prevede mai multe posibilită�i �i, din nou, lasă loc pentru interpretări la nivel
na�ional. Nu se specifică dacă conducătorul echipei trebuie să fie procuror, judecător sau un ofi�er
de poli�ie sau vamal de rang înalt. Nu vom face sugestii în acest context, dat fiind faptul că acest
aspect depinde foarte mult de legisla�ia na�ională. Totu�i, având în vedere că JIT este considerată
în unele state membre ca fiind o „formă specială de asisten�ă juridică reciprocă”, se recomandă ca
reprezentantul aparatului judiciar să fie conducătorul în cazurile în care interven�iile sunt dirijate
de judecători de instruc�ie sau de procurori. În alte jurisdic�ii �i în func�ie de cadrul na�ional,
ar putea fi adecvat ca reprezentantul autorită�ilor de aplicare a legii să conducă JIT.
Articolul 13 din Conven�ia MLA 2000 prevede că: "... conducătorul echipei este un reprezentant al
autorită�ii competente – care participă la cercetările penale – din statul membru pe teritoriul căruia
func�ionează echipa...” O interpretare a acestei dispozi�ii este că JIT are o conducere permanentă,
localizată în sediul principal al opera�iunilor JIT. Potrivit unei alte interpretări, conducătorul
echipei ar trebui să provină din statul membru în care se află echipa în orice moment în care î�i
desfă�oară opera�iunile. Această interpretare poate fi sprijinită într-o anumită măsură de modelul
de acord (a se vedea sec�iunea 6 �i anexa 2), care prevede că un conducător „trebuie să fie un
reprezentant al autorită�ilor competente din statul membru/statele membre în care operează echipa
(…) �i sub a cărui conducere membrii JIT trebuie să î�i îndeplinească sarcinile în statul membru
de care acesta apar�ine”. Experien�a de până acum arată că statele membre preferă op�iunea de a
avea mai mul�i conducători ai echipei decât op�iunea unui singur conducător al echipei cu o
responsabilitate globală.
13598/09 df/SM/ao 9 ANEXĂ DG H 2B RO
O structură de conducere clară este fundamentală pentru membrii JIT
O structură de conducere „fluidă”, care depinde de sfera geografică a opera�iunilor, este permisă cu condi�ia ca structura de conducere să rămână clară
Ar trebui acordată aten�ie tipului de conducător, adică ofi�er de poli�ie/vamal, judecător, procuror - în func�ie de rolurile respective în cadrul sistemelor juridice ale statelor membre implicate
5.3. Activită�i
Membrii echipei î�i execută sarcinile sub îndrumarea conducătorului echipei, luând în considerare
condi�iile fixate de propriile lor autorită�i în acordul privind constituirea JIT; Acest aspect trebuie
analizat în profunzime în momentul redactării acordului privind JIT, astfel încât membrii, în special
cei deta�a�i dintr-un alt stat membru, să cunoască structura sau structurile de conducere
constituite.
Articolul 13 alineatul (4) deosebe�te „membrii” �i „membrii deta�a�i” care intervin într-o JIT.
Membrii deta�a�i ai JIT provin din alte state membre decât acela pe teritoriul căruia operează
echipa. În conformitate cu legisla�ia statului membru în care are loc interven�ia, ace�tia pot primi
din partea conducătorul/conducătorilor echipei permisiunea de a fi prezen�i în momentul în care se
desfă�oară activită�i opera�ionale, cum ar fi perchizi�iile, �i li se poate încredin�a �i sarcina
de a executa anumite măsuri de cercetare, cu consim�ământul autorită�ilor competente ale statului
membru în care are loc interven�ia �i ale statului membru care a autorizat deta�area.
Conducătorul echipei are dreptul să facă excep�ii de la regula generală. Autorizarea prezen�ei
�i/sau a executării anumitor măsuri de cercetare ar trebui de asemenea avută în vedere în acordul
oficial.
Elementele cele mai inovatoare �i poate cele mai utile ale articolului 13 din Conven�ia MLA 2000
se află la alineatele (7) �i (9). Atunci când JIT apreciază că într-unul dintre statele membre trebuie
să fie luate măsuri de cercetare, membrii deta�a�i la echipă le pot cere autorită�ilor lor
competente să ia aceste măsuri. Cererea ar trebui examinată în func�ie de condi�iile care s-ar
aplica în cazul unei anchete na�ionale. Scopul acestei dispozi�ii este de a evita necesitatea unei
comisii rogatorii, chiar �i în cazul în care măsurile de cercetare necesită exercitarea unei puteri
coercitive, cum ar fi executarea unui mandat de perchizi�ie. Acesta este unul dintre principalele
avantaje ale unei JIT. De exemplu, un ofi�er de poli�ie olandez deta�at la o JIT care operează în
13598/09 df/SM/ao 10 ANEXĂ DG H 2B RO
13598/09 df/SM/ao 11 ANEXĂ DG H 2B RO
Germania ar putea solicita colegilor sale din poli�ia �ărilor de Jos să execute un mandat de
perchizi�ie emis în conformitate cu
legea olandeză, în �ările de Jos în numele JIT. Totu�i, trebuie reamintit că articolul 13 din
Conven�ia MLA 2000 nu prevalează asupra legisla�iei na�ionale. De exemplu, un ofi�er olandez
îi poate cere omologului său britanic să solicite interceptări telefonice în Regatul Unit. Totu�i,
posibilitatea utilizării ulterioare a acestor informa�ii în cadrul procedurilor judiciare va depinde
întotdeauna de cele două legisla�ii interne relevante �i, ca atare, necesită o analiză atentă.
Necesitatea de a lua în considerare legisla�ia na�ională se aplică �i alineatelor (9) �i (10), de�i
aceste dispozi�ii oferă un alt avantaj pre�ios anchetatorilor: membrii unei JIT pot, din nou în
conformitate cu legisla�ia lor na�ională, furniza echipei informa�ii disponibile în statul lor. De
exemplu, un membru al echipei poate furniza informa�ii privind abona�ii, înmatriculările auto �i
cazierele judiciare din �ara sa de origine direct JIT, fără ca informa�iile să tranziteze pe la
organismele centrale na�ionale competente. Totu�i, trebuie avute în vedere cerin�ele de
admisibilitate în cazul în care informa�iile furnizate sunt utilizate �i ca probe în dosare penale.
De�i doar autorită�ile corespunzătoare din statele membre ale Uniunii Europene au permisiunea
de a fi membre ale unei JIT, ter�e păr�i, membre ale UE sau nu, pot participa la operarea unei JIT.
De exemplu, la o JIT între Belgia �i �ările de Jos, ar putea participa un ofi�er FBI din Statele
Unite ale Americii, dar nu ar putea fi în niciun caz membru sau membru deta�at.
Drepturile acordate membrilor echipei în temeiul articolului 13 (de exemplu, dreptul de a fi prezent
atunci când sunt luate măsuri de cercetare) nu se aplică acestor persoane, cu excep�ia unor
dispozi�ii contrare stabilite explicit în acord.
JIT în general �i acordurile privind JIT nu pot prevala �i nu prevalează asupra dreptului intern �i obliga�iilor interne
Trebuie furnizate informa�ii �i orientări clare participan�ilor, în special cu privire la:
o Diferen�ele legate de autorită�ile solicitate pentru anumite măsuri coercitive
o Condi�iile pentru utilizarea efectivă ca probe în eventuale proceduri judiciare
o Ceea ce poate fi făcut public în cadrul oricăror audieri ulterioare în fa�a instan�ei
o Structurile ierarhice interne de conducere
Capacitatea ter�elor păr�i de a fi „participan�i” la JIT, dar nu �i „membri”:
o Rolurile, scopurile �i sarcinile participan�ilor trebuie descrise clar în acordul privind JIT, în special dispozi�iile privind răspunderea
o Participan�ii pot proveni nu doar de la organismele/agen�iile UE, de exemplu Europol, Eurojust, OLAF etc., ci �i de exemplu de la FBI
o
13598/09 df/SM/ao 12 ANEXĂ DG H 2B RO
13598/09 sm/DF/ao 13 ANEXĂ DG H 2B RO
Participarea Eurojust �i Europol
Având în vedere că ambele institu�ii au fost create pentru a sprijini statele membre în combaterea
cazurilor grave de criminalitate organizată transfrontalieră, competen�ele �i atribu�iile lor
respective implică faptul că Eurojust �i Europol joacă un rol central în echipele comune de anchetă.
În conformitate cu articolul 12 din decizia-cadru �i cu dispozi�iile Conven�iei MLA 2000,
Eurojust �i Europol pot participa la JIT, separat, precum �i în comun. Mai mult, conform
articolului 6 din Acordul de cooperare între Europol �i Eurojust, ambele păr�i pot participa
împreună, la solicitarea unuia sau a mai multor state membre, la constituirea JIT �i pot sprijini
autorită�ile na�ionale judiciare �i de aplicare a legii în cadrul discu�iilor preliminare privind
constituirea JIT.
Astfel, în strânsă cooperare, ambele organiza�ii se vor afla la dispozi�ia statelor membre
solicitante atunci când acestea au în vedere constituirea unei JIT. Ambele organiza�ii pot sprijini
statele membre mai ales pentru evaluarea prealabilă �i în faza de negociere, prin acordarea de
consiliere juridică �i prin împărtă�irea experien�ei acumulate în urma participărilor anterioare la
JIT. În plus, sunt puse la dispozi�ia statelor membre dotările corespunzătoare pentru reuniuni �i
servicii de interpretare. Mai mult, având în vedere rolul lor în ceea ce prive�te schimbul de
informa�ii �i coordonarea asisten�ei judiciare reciproce, Europol �i Eurojust pot fi în măsură să
identifice cazurile în care o JIT este oportună �i să solicite în consecin�ă statelor membre să
răspundă la o astfel de solicitare.
De�i nu este obligatoriu ca Eurojust �i Europol să fie implicate în constituirea �i operarea unei
JIT, ambele ar putea juca un rol crucial în ceea ce prive�te asigurarea eficacită�ii �i a capacită�ii
opera�ionale a JIT, precum �i a reu�itei globale a anchetei. Ambele organiza�ii pot sprijini de
asemenea gestionarea administrativă a JIT. De asemenea, ambele păr�i pot ac�iona ca intermediar
în procesul de ob�inere a oricărui tip de finan�are �i pot acorda consiliere cu privire la
disponibilitatea finan�ării. Pentru exemple concrete, vă rugăm să consulta�i chenarul de mai jos.
Membrii na�ionali ai Eurojust care intervin în temeiul legisla�iei lor na�ionale pot fi membri ai
unei JIT, iar func�ionarii Europol, Eurojust �i OLAF, care nu intervin în temeiul legisla�iei lor
na�ionale, por participa la operarea unei JIT, chiar dacă nu o pot conduce �i nu pot fi membri ai
acesteia.
În conformitate cu articolul 3a4 din Conven�ia Europol, func�ionarii Europol pot participa la o JIT
în calitate de „for�ă de sprijin”, dar nu pot participa la adoptarea de măsuri coercitive.
4 A se vedea în special articolul 5 alineatul (1) litera (d) �i articolul 6 din Decizia Consiliului
din 6 aprilie 2009 privind înfiin�area Oficiului European de Poli�ie (Europol), JO L 121 din
13598/09 sm/DF/ao 14 ANEXĂ DG H 2B RO
15 mai 2009, p.37. Această nouă decizie se va aplica începând cu 1 ianuarie 2010.
Consiliere timpurie cu privire la gradul de adecvare al unui caz pentru o JIT, în compara�ie cu mijloacele tradi�ionale (reuniuni de coordonare, anchete în paralel etc.)
Consiliere practică �i juridică timpurie referitoare la acordul privind JIT �i dispozi�iile pe care acesta trebuie să le cuprindă
Asigurarea dotărilor necesare pentru reuniuni, inclusiv asigurarea traducerii �i a spa�iilor securizate, pentru negocierile privind acordul �i pentru reuniunile de coordonare
Împărtă�irea experien�ei acumulate cu privire la JIT, precum �i îndeplinirea sarcinilor esen�iale de coordonare �i sprijin în cadrul anchetelor transfrontaliere
Acordarea de sprijin analitic
Facilitarea schimbului de informa�ii, precum �i acordarea asisten�ei judiciare interna�ionale reciproce altor state neparticipante
Consiliere privind disponibilitatea curentă, condi�iile �i procedurile pentru finan�are
Acordul privind JIT
Conven�ia MLA 2000 prevede că JIT se constituie pe baza unui acord scris. După cum s-a
men�ionat anterior, cadrul juridic pentru constituirea �i operarea unei JIT permite o gamă largă de
puteri discre�ionare �i, în consecin�ă, acordul are o importan�ă crucială pentru toate păr�ile.
Pe de o parte, experien�a de până acum arată că este preferabil să se convină de la început asupra
modalită�ilor detaliate pentru a se evita necesitatea unor discu�ii îndelungate în timpul operării
JIT. Pe de altă parte, este important de reamintit că ac�iunile de cercetare �i de colectare a
probelor trebuie adeseori să înceapă rapid, pentru a se evita discu�iile îndelungate privind acordul.
Având în vedere că, în temeiul articolului 13 din Conven�ia MLA 2000, acordul poate fi modificat
în orice moment, un proces rapid de realizare a acordului ar trebui preferat unor discu�ii îndelungi
privind fiecare detaliu. În acest context, unul dintre obiectivele prezentului manual este de a
permite autorită�ilor competente �i speciali�tilor să �ină seama de toate elementele din
legisla�ie în acordul scris, dându-le în acela�i timp posibilitatea de a începe ancheta într-un
interval scurt de timp.
LA 8 mai 2003, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o recomandare privind un model de acord5.
În plus, unele state membre au convenit deja între ele proiecte de modele privind JIT , pentru
accelera procesul de încheiere a acordului.
a
5 Recomandarea Consiliului din 8 mai 2003 privind un model de acord pentru constituirea unei echipe comune de anchetă (JO C 121 din 23.5.2003, p.1).
13598/09 sm/DF/ao 15 ANEXĂ DG H 2B RO
În anexa 2, se face trimitere la modelul de acord, inclusiv la propunerile care ar trebui luate în
considera�ie în cadrul sec�iunilor relevante ale acordului. Mai mult, sunt prezentate propuneri
pentru formularea acordului. Dată fiind complexitatea anchetelor penale, precum �i varietatea �i
diferen�ele existente în legisla�iile na�ionale, este aproape imposibil să se ofere sfaturi �i
recomandări definitive cu privire la con�inutul acordului. Cu toate acestea, acordul anexat reflectă
modelul de acord al Consiliului Uniunii Europene, precum �i experien�a practică �i acordurile
scrise acumulate de Europol �i Eurojust până în prezent. Ar trebui subliniat că ambele organiza�ii
sunt disponibile în orice moment pentru a ajuta statele membre la redactarea acordului lor.
Acordul privind JIT poate fi dezvăluit în anumite circumstan�e în cadrul procedurilor judiciare ulterioare; prin urmare, trebuie acordată aten�ie:
o definirii obiectivului JIT, pentru a se evita dezvăluirea altor posibili suspec�i care fac încă obiectul unor alte anchete
o identită�ii membrilor echipei, aceasta putând fi anexată sau trimisă separat, renun�ându-se eventual la necesitatea de a dezvălui identită�ile, de exemplu în cazul ofi�erilor sub acoperire, al speciali�tilor etc.
Acordul ar trebui să cuprindă dispozi�ii principale �i defini�ii clare privind rolurile membrilor �i participan�ilor
În timpul negocierilor unui acord, ar trebui avut în vedere obiectivul principal al JIT, împreună cu diferen�ele de procedură juridică, regimul probatoriu �i autoritatea necesare pentru anumite măsuri coercitive
Întrucât fiecare JIT este distinctă, modelul de acord privind JIT ar putea să nu corespundă tuturor circumstan�elor; cu toate acestea, modelul reprezintă un ghid util pentru chestiunile care ar trebui să fie incluse în orice acord
13598/09 sm/DF/ao 17 ANEXĂ DG H 2B RO
13598/09 sm/DF/ao 18 ANEXĂ DG H 2B RO
Concluzie
JIT reprezintă un instrument de sprijinire �i de facilitare a unei anchete date care implică
criminalitatea transfrontalieră, precum �i de consolidare a încrederii reciproce. Statele care au
participat la JIT au manifestat adeseori o dorin�ă mai mare de a recurge la JIT sau la alte forme de
cooperare transfrontalieră.
JIT nu reprezintă instrumentul adecvat pentru orice tip de anchetă transfrontalieră, dar speciali�tii
ar trebui să fie con�tien�i de avantajele lor considerabile �i să fie în măsură să ia decizii în
cuno�tin�ă de cauză privind recurgerea la acestea.
Pentru informa�ii suplimentare, vă rugăm să contacta�i biroul Europol/Eurojust sau să accesa�i
site-ul JIT cu ajutorul linkurilor de pe site-ul Europol (www.europol.europa.eu) �i Eurojust
(www.eurojust.europa.eu).
13598/09 sm/DF/ao 19 Anexa 1 la ANEXĂ DG H 2B RO
Anexa 1
Legisla�ia na�ională privind echipele comune de anchetă
Austria
Legea federală privind asisten�a juridică reciprocă în materie penală (Bundesgesetz über die
justizielle Zusammenarbeit in Strafsachen mit den Mitgliedstaaten der Europäischen Union),
articolele 60-62 �i 76-77 UE-JZG.
Belgia
Articolele 8-10 din Legea din 9 decembrie 2004 privind asisten�a juridică interna�ională reciprocă
în materie penală �i de modificare a articolului 90 din Codul de procedură penală.
Bulgaria
Articolul 476 alineatul (3) din Codul de procedură penală �i articolul 13 din Conven�ia MLA
2009.
Cipru
Legea din 2004 privind anchetele comune, Legea nr. 244 (I)/2004.
Republica Cehă
Codul de procedură penală, sec�iunile 442 �i 443 (Legea nr. 141/1961 Rep., astfel cum a fost
modificată prin Legea nr. 539/2009 Rep.).
Danemarca
S-a considerat că nu se impune punerea în aplicare prin dispozi�ii specifice. Aceasta a avut loc în
cadrul expunerii de motive la proiectul de punere în aplicare a Conven�iei privind asisten�a
judiciară reciprocă în materie penală din 2000.
Estonia
Diviziunea 3 (Asisten�a reciprocă în materie penală) a Codului de procedură penală, sec�iunea
471.
13598/09 sm/DF/ao 20 Anexa 1 la ANEXĂ DG H 2B RO
Finlanda
Legea finlandeză nr. 1313/2002, sec�iunea 8.
Fran�a
Articolul 17 din legea adoptată la 9 martie 2004, care introduce două articole noi în Codul de
procedură penală, �i anume articolele 695 – 2 �i 695 – 3 Art. D15-1-4.
Germania
Articolul 93 din Legea privind asisten�a juridică reciprocă în materie penală (Gesetz über die
internationale Rechtshilfe in Strafsachen; IRG) �i articolul 13 din MLA 2000.
Grecia
Grecia nu a ratificat încă Conven�ia MLA 2000. Cu toate acestea, punerea în aplicare a Deciziei-
cadru privind JIT se poate regăsi în Legea 3663/2008, articolele 13-24.
Ungaria
Articolele 55-59 �i 36-49 din Legea nr. CXXX din 2003 privind cooperarea în materie penală cu
statele membre ale Uniunii Europene.
Articolele 20-24 din Legea nr. LIV din 2002 privind cooperarea interna�ională dintre agen�iile de
aplicare a legii.
Irlanda
Legea din 2004 privind justi�ia penală. Legea modifică sec�iunile 3 �i 4 din Garda Síochána Act
1989. Legea abrogă sec�iunea 5 din Europol Act 1997.
Italia
Italia nu a pus încă în aplicare Decizia-cadru nr. 465/2002 privind echipele comune de anchetă �i
nici nu a ratificat Conven�ia MLA 2000.
Letonia
Codul de procedură penală al Letoniei, articolele 830-838.
13598/09 sm/DF/ao 21 Anexa 1 la ANEXĂ DG H 2B RO
Lituania
Codul de procedură penală, articolul 171 alineatul (3) �i „Recomandările privind constituirea �i
func�ionarea echipelor comune interna�ionale de anchetă” aprobate prin ordinul procurorului
general al Republicii Lituania din 21 decembrie 2004 (publicat cu nr.186 – 6963).
Luxemburg
Legea din 21 martie 2006 privind echipele comune de anchetă (Memorial A n O 57, 31/3/2006).
Malta
Articolul 435E alineatul (5) din Codul penal al Maltei (completat prin IX.2003.128 �i modificat
prin III.2004.77); în plus, sec�iunile 628A �i 628B din Codul penal se referă la asisten�a
reciprocă în materie penală (completate prin IX.2003.128).
�ările de Jos
Codul de procedură penală, articolele 552qa – 552qe.
Norvegia
Nu există nicio lege specifică privind participarea Norvegiei la JIT. Norvegia va pune în aplicare
MLA 2000 �i deci �i articolul 13. Punerea în aplicare/ratificarea vor avea probabil loc în cursul
anului 2010.
Cu toate acestea, nu există în principiu niciun obstacol formal în legisla�ia Norvegiei care să o
împiedice să participe la o JIT dacă prime�te o invita�ie în acest sens.
Polonia
Articolele 589b, 589c, 589d, 589e �i 589f, Codul polonez de procedură penală.
Portugalia
Legea 48/2003 (asisten�a juridică reciprocă în materie penală). Capitolul privind asisten�a juridică
reciprocă în materie penală (capitolul I) face parte din Legea privind „cooperarea judiciară
interna�ională în materie penală” (Legea nr. 144/1999). Legea nr. 48/2003 introduce articole noi
(145 A & B) în acest capitol. În plus, articolul 145 din Legea 148/2003 se referă la JIT.
13598/09 sm/DF/ao 22 Anexa 1 la ANEXĂ DG H 2B RO
România
Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară interna�ională în materie penală, modificată prin
Legea nr. 224/2006 - articolul 169; Legea nr. 368/2004 pentru ratificarea celui de al doilea Protocol
adi�ional la Conven�ia europeană de asisten�ă judiciară în materie penală - anexă - articolul 20.
Slovacia
Codul de procedură penală (Legea nr. 301/2005) alineatul 10 punctul (9), Codul penal (Legea nr.
300/2005) alineatul 128 punctul (1).
Codul de procedură penală (Legea nr. 301/2005) alineatul 10 punctul (9) descrie normele referitoare
la JIT (membrii JIT sunt considera�i a fi poli�i�ti; stabilirea conducătorului unei JIT; motivul
pentru care aceasta poate fi constituită etc.).
Codul penal (Legea nr. 300/2005) alineatul 128 punctul (1) define�te organismele publice (printre
care se numără �i membrii JIT, întrucât ace�tia sunt considera�i a fi poli�i�ti).
Slovenia
Articolul 160.b din Codul de procedură penală.
Spania
Legea nr. 11/2003 din 21 mai privind echipele comune de anchetă în cadrul Uniunii Europene �i
Legea organică 3/2003 din 21 mai privind regimul de responsabilitate penală a membrilor echipelor
comune de anchetă care ac�ionează în Spania.
Suedia
„Legea privind anumite forme de cooperare interna�ională în anchetele penale”, sec�iunea 1,
sec�iunile 2-9 �i „Ordonan�a privind anumite forme de cooperare interna�ională în anchetele
penale”.
Regatul Unit
Decizia-cadru a Consiliului �i/sau articolul 13 din Conven�ia MLA 2000, precum �i Legea
privind reformarea poli�iei 2002, sec�iunile 103 �i 104 �i Legea (privind cooperarea
interna�ională în materie) penală 2003, sec�iunea 16.
13598/09 sm/DF/ao 23 Anexa 2 la ANEXĂ DG H 2B RO
Anexa 2
Textul Recomandării Consiliului din 8 mai 2003 privind un model de acord pentru constituirea unei
echipe comune de anchetă, împreună cu modele de formulare pentru a se facilita utilizarea
prezentului model de acord
[* N.B. Vă rugăm să lua�i cuno�tin�ă de publicarea în Jurnalul Oficial atât a Deciziei
2009/426/JAI a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind consolidarea Eurojust �i de modificare
a Deciziei 2002/187/JAI de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor
grave de criminalitate (JO L 138, 4.6.2009, p. 14), cât �i a Deciziei 2009/371/JAI a Consiliului din
6 aprilie 2009 privind înfiin�area Oficiului European de Poli�ie (Europol) (JO L 121, 15.5.2009,
p. 37)]
În conformitate cu articolul 13 din Conven�ia privind asisten�a judiciară reciprocă în
materie penală între statele membre ale Uniunii Europene din 29 mai 20001 (denumită în
continuare conven�ia) �i cu Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind echipele
comune de anchetă2 (denumită în continuare decizia-cadru)
1. Păr�ile la acord
Următoarele păr�i au încheiat un acord privind constituirea unei echipe comune de anchetă,
denumită în continuare „JIT”:
1. [Numele primei agen�ii/administra�ii a unui stat membru în calitate de parte la acord]
�i
[Numele celei de a doua agen�ii/administra�ii a unui stat membru în calitate de parte la acord]
(…)
1 JO C 197, 12.7.2000, p. 3. 2 JO L 162 20.6.2002, p. 1.
13598/09 sm/DF/ao 24 Anexa 2 la ANEXĂ DG H 2B RO
[Numele ultimei agen�ii/administra�ii a unui stat membru în calitate de parte la acord]
Păr�ile la acord pot decide de comun acord să invite agen�iile/administra�iile altor state membre
să devină păr�i la acest acord. Pentru posibile în�elegeri cu �ări ter�e, cu organisme competente
în temeiul dispozi�iilor adoptate în cadrul tratatelor �i cu organisme interna�ionale implicate în
activită�ile JIT, a se vedea apendicele.
2. Obiectivul JIT
Acordul se referă la constituirea unei JIT în scopul următor:
[Descrierea obiectivul specific al JIT]
De comun acord, păr�ile pot redefini obiectivul specific al JIT.
Sugestii de formulări posibile: Se constituie JIT pentru a ancheta infrac�iunea/infrac�iunile de /
activită�ile organiza�iei criminale x în scopul furnizării de informa�ii �i de probe pentru
procedurile judiciare.
Se constituie JIT pentru a neutraliza organiza�ia criminală x.
3. Durata acordului
În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din conven�ie �i cu articolul 1 alineatul (1) din
decizia-cadru, JIT se constituie pentru o durată limitată. În ceea ce prive�te prezentul acord, JIT
poate interveni pe perioada următoare:
de la
[men�iona�i data]
13598/09 sm/DF/ao 25 Anexa 2 la ANEXĂ DG H 2B RO
la
[men�iona�i data]
Data de expirare men�ionată în prezentul acord poate fi prelungită cu acordul reciproc al păr�ilor.
În acest caz, acordul se actualizează.
Sugestii de formulări posibile: JIT intervine pe perioadă de �ase (6) luni de la data semnării
prezentului acord. Activitatea JIT se poate încheia în orice moment cu acordul reciproc al păr�ilor
implicate �i poate fi prelungită pentru o durată determinată prin acord reciproc.
4. Statul membru (statele membre) în care va interveni JIT
JIT va interveni în statul membru (statele membre) indicat (e) mai jos:
[Indica�i statul membru sau statele membre în care JIT urmează să intervină]
În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) litera (b) din conven�ie �i cu articolul 1 alineatul (3)
litera (b) din decizia-cadru, echipa î�i desfă�oară opera�iunile în conformitate cu legisla�ia
statului membru pe teritoriul căruia intervine. Dacă JIT î�i transferă baza opera�ională într-un alt
stat membru, în acest caz se aplică legisla�ia acestui stat membru.
5. Conducătorul (conducătorii ) JIT6
Păr�ile au desemnat următoarea persoană în calitate de conducător al JIT pentru a reprezenta
autorită�ile competente în statul membru (statele membre) în care intervine echipa, �i sub
conducerea căruia membrii JIT trebuie să î�i îndeplinească sarcinile în statul membru de care
acesta apar�ine:
6 Se aplică articolul 1 alineatul (3) litera (a) din decizia-cadru, conform căruia conducătorul
echipei este un reprezentant al autorită�ii competente – care participă la cercetările penale – din statul membru pe teritoriul căruia func�ionează echipa.
13598/09 sm/DF/ao 26 Anexa 2 la ANEXĂ DG H 2B RO
STAT MEMBRU NUME GRAD DETA�ARE DE LA [NUMELE AGEN�IEI]
În cazul în care oricare dintre persoanele sus-men�ionate se află în imposibilitatea de a-�i
exercita atribu�iile, superiorul acesteia va transmite celorlalte păr�i numele înlocuitorului
său.
6. Membrii JIT
Următoarele persoane vor fi membre ale JIT:
NB: În ceea ce prive�te răspunderea membrilor JIT, deta�a�i sau nu (dar nu pentru
participan�i), a se vedea articolele 2 �i 3 din Decizia-cadru privind JIT, precum �i
dispozi�iile corespunzătoare din articolele 15 �i 16 din Conven�ia privind asisten�a
reciprocă în materie penală din 2000.
6.1. Autorită�i judiciare
NUME GRAD FUNC�IE DETA�ARE DE
LA [NUMELE
AGEN�IEI]
În cazul în care oricare dintre persoanele sus-men�ionate se află în imposibilitatea de a-�i
exercita atribu�iile, superiorul acesteia va transmite celorlalte păr�i numele înlocuitorului
său.
6.2. Autorită�i poli�iene�ti7
NUME GRAD FUNC�IE DETA�ARE DE
LA [NUMELE
AGEN�IEI]
7 Aceste autorită�i poli�iene�ti pot cuprinde de asemenea membri ai unită�ilor na�ionale
Europol ale statelor membre. Aceste unită�i na�ionale î�i au sediul în statele membre �i sunt autorită�i poli�iene�ti na�ionale. Chiar �i ofi�erii de legătură ai statelor membre la Europol î�i păstrează în principiu capacitatea de a ac�iona în calitate de autorită�i poli�iene�ti.
13598/09 sm/DF/ao 28 Anexa 2 la ANEXĂ DG H 2B RO
În cazul în care oricare dintre persoanele sus-men�ionate se află în imposibilitatea de a-�i
exercita atribu�iile, superiorul acesteia va transmite celorlalte păr�i numele înlocuitorului
său.
6.3. Membri na�ionali ai Eurojust care ac�ionează în temeiul legisla�iei lor na�ionale8
NUME ROL: OPERA�IONAL SAU DE
SPRIJIN STAT MEMBRU
În cazul în care oricare dintre persoanele sus-men�ionate se află în imposibilitatea de a-�i
exercita atribu�iile, superiorul acesteia va transmite celorlalte păr�i numele înlocuitorului
său.
7. Participarea func�ionarilor Europol/Eurojust/Comisiei (OLAF) sau a altor
organisme instituite în temeiul Tratatului privind Uniunea Europeană, precum �i a
func�ionarilor din �ări ter�e
Păr�ile la prezentul acord, convin să solicite/accepte propunerea de9 10participare a
Europol/Eurojust/Comisiei (OLAF) conform în�elegerilor stabilite în apendicele la prezentul
acord.
[În cazul în care func�ionari ai Europol/Eurojust/Comisiei (OLAF) participă la JIT, acest fapt
ar putea fi men�ionat la prezentul capitol. În ceea ce prive�te Eurojust, este vorba despre
participarea Eurojust care ac�ionează în calitate de colegiu, �i nu prin intermediul membrilor
na�ionali.
8 Din articolul 9 alineatul (3) din Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a
Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate (JO L 63, 6.3.2002, p. 1) reiese că membrii na�ionali ai Eurojust pot ac�iona în legătură cu autorită�ile judiciare străine (adică pot să �i participe la JIT), conform termenilor fiecărui stat membru.
9 În conformitate cu articolul 7 alineatul (a) din Decizia Eurojust, Eurojust poate, proprio motu, propune constituirea unei JIT. De asemenea, viitorul articol 3b din Conven�ia Europol, care va fi introdus odată cu intrarea în vigoare a Protocolului de modificare a Conven�iei Europol, elaborat prin Actul Consiliului din 28 noiembrie 2002 (JO C 312, 16.12.2002, p. 1), va permite Europol să solicite statelor membre să ini�ieze sau să coordoneze anchetele penale.
10 Trebuie remarcat că această participare nu este obligatorie, ci depinde de caracteristicile anchetei �i de competen�a fiecărui organism de a participa în activită�ile unei JIT.
13598/09 sm/DF/ao 29 Anexa 2 la ANEXĂ DG H 2B RO
Păr�ile convin că modalită�ile exacte în care func�ionarii Europol/Eurojust/ai Comisiei
(OLAF) vor participa la JIT vor face obiectul unei în�elegeri distincte11 cu
Europol/Eurojust/Comisia (OLAF) care se va anexa prezentului acord.]
8. Condi�ii generale ale acordului
În general, se aplică condi�iile prevăzute la articolul 13 din conven�ie �i din decizia-cadru,
astfel cum sunt puse în aplicare de fiecare stat membru în care intervine JIT.
9. Modalită�i specifice ale acordului
Se pot aplica următoarele modalită�i speciale în cadrul prezentului acord (de remarcat că o
serie dintre aceste aspecte sunt de asemenea reglementate prin conven�ie �i prin decizia-
cadru):
(De men�ionat, dacă este cazul. Următoarele subcapitole au scopul de a eviden�ia posibilele
aspecte care trebuie descrise în mod specific).
9.1. Termenii în care membrii deta�a�i ai JIT pot fi exclu�i atunci când se iau măsuri de
cercetare
9.2. Condi�iile specifice în care membrii deta�a�i pot desfă�ura anchete în statul membru
în care are loc interven�ia
9.3. Condi�iile specifice în care un membru deta�at al unei JIT poate solicita autorită�ilor
sale na�ionale să ia măsurile solicitate de echipă fără a face apel la o comisie rogatorie
9.4. Condi�iile în care poate fi acordată asisten�ă în temeiul conven�iei �i al altor
în�elegeri
11 Printre altele, acest acord distinct va trebui să specifice, printre altele, dacă drepturile
conferite membrilor �i membrilor deta�a�i în temeiul deciziei-cadru sau al articolului 13 din conven�ie se vor aplica �i func�ionarilor acestui organism care participă la JIT.
13598/09 sm/DF/ao 30 Anexa 2 la ANEXĂ DG H 2B RO
9.5. Condi�iile în care membrii deta�a�i pot schimba informa�ii provenite de la
autorită�ile de deta�are
9.6. Norme specifice privind protec�ia datelor
9.7. Condi�iile în care membrii deta�a�i pot purta/face uz de arme
9.8. Trimitere la oricare alte dispozi�ii sau modalită�i deja existente privind constituirea
sau func�ionarea JIT
10. Modalită�i de organizare
Autorită�ile competente ale [men�iona�i statul membru] creează condi�iile organizatorice
necesare pentru a permite JIT să î�i desfă�oare activitatea.
Aspectele care intră sub inciden�a competen�ei exclusive a [men�iona�i statul membru] sau a
altor păr�i sau care presupun repartizarea sarcinilor între autorită�ile competente ale [men�iona�i
statul membru] �i ale altor păr�i sunt descrise mai jos.
(Următoarea listă ar trebui să servească drept exemplu pentru aspecte care ar trebui eventual să fie
descrise)
10.1. Costuri ocazionate de JIT în timpul interven�iei sale
10.2. Spa�ii pentru birouri
10.3. Vehicule
10.4 Alte echipamente tehnice
10.5. Indemniza�ii pentru membrii deta�a�i ai JIT
10.6 Asigurare pentru membrii deta�a�i ai JIT
10.7. Implicarea ofi�erilor de legătură
13598/09 sm/DF/ao 31 Anexa 2 la ANEXĂ DG H 2B RO
10.8. Recurgerea la re�eaua judiciară europeană
10.9. Limba care trebuie folosită pentru comunicare
Încheiat la [locul semnării], [data]
[Semnăturile tuturor păr�ilor]
________________________
13598/09 df/SM/ao 32 Apendice la ANEXĂ DG H 2B RO
APENDICE LA MODELUL DE ACORD PRIVIND CONSTITUIREA UNEI ECHIPE
COMUNE DE ANCHETĂ
În�elegere cu Europol/Eurojust/Comisie (OLAF), cu organisme competente în temeiul
dispozi�iilor adoptate în cadrul tratatelor, cu alte organisme interna�ionale sau cu �ări ter�e
1. Păr�ile la acord
Eurojust/Europol/Comisia (OLAF).... �i [denumirea primei agen�ii/administra�ii a unui stat
membru în calitate de parte la acord], [denumirea celei de a doua agen�ii/administra�ii a
unui stat membru în calitate de parte la acord] �i [denumirea …. agen�ii/administra�ii a
unui stat membru în calitate de parte a acord] au convenit că func�ionarii
[Eurojust]/[Europol]/[ Comisiei (OLAF)]12 vor participa la echipa comună de anchetă, pe care
au fost de acord să o constituie prin acordul din [data �i locul acordului la care se anexează
prezenta în�elegere]. Această participare se va desfă�ura în următoarele condi�ii.
2. Func�ionari participan�i
Următorii func�ionari ai Europol/Eurojust/Comisiei (OLAF) vor participa la JIT.
NUME GRAD FUNC�IE DETASARE DE
LA [NUMELE
ORGANISMULUI]
În cazul în care oricare dintre persoanele sus-men�ionate se află în imposibilitatea de a-�i
exercita atribu�iile, superiorul acesteia va transmite celorlalte păr�i numele înlocuitorului
său.
12 A se �terge, după caz.
13598/09 df/SM/ao 33 Apendice la ANEXĂ DG H 2B RO
3. Modalită�i specifice
3.1. Tipul de asisten�ă
3.2. Echipamentul tehnic furnizat
4. Drepturile conferite func�ionarilor Europol/Eurojust/Comisiei (OLAF)/organismelor
competente în virtutea dispozi�iilor adoptate în cadrul tratatelor, altor organisme
interna�ionale sau �ări ter�e care participă la JIT.
5. Modalită�i pentru participarea �ărilor ter�e la JIT.
Data/semnături ________________________
_______________