Download doc - Curs 7 Proc Civila Anul III Sem II

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 7,

06.04.2015

CONTINUARE

Incompatibilitatea altor participanti la procesul civil

Potrivit art. 54 NCPC, dispoziţiile vizând incompatibilitatea, respectiv abtinerea si recuzarea, se aplică în mod corespunzător şi procurorilor, magistraţilor-asistenţi, asistenţilor judiciari şi grefierilor, acestia putand fi recuzati pentru acelasi motive ca si judecatorii. In baza altor dispozitii legale, sunt recuzati si alti participanti la procesul civil, cum ar fi: expertii, intrepretii sau traducatrii ( art. 332 si 225 alin 3 NCPC), precum si arbitri (art. 562-563 NCPC).

Alte incompatibilitati procedurale referitoare la alcatuirea instantei

Instanta este gresit compusa daca:

la judecata participa un numar mai mic sau mai mare de judecatori decat cel prevazut de lege pentru pricina respectiva

un judecator stagiar solutioneaza o pricina care nu se incadreaza in dispozitiile legii nr 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor ( judecatorii stagiari pot judeca actiuni posesorii, cereri privind pensiile de intretinere, cererile privind inregistarile si rectificarile in registerele de stare civila, cereri privind popririle, investirea cu formula executorie, ordonanta de plata etc)

completul de judecata este alcatuit dintr-un judecator suspendat sau eliberat din functie.

De asemenea, instanta este gresit constituita si atunci cand:

la judecata nu participa procurorul, desi, in caza respectiva, potrivit legii, concluziile acestuia sunt obligatorii.

participa la judecata un procuror care este suspendat sau a fost eliberat din functie.

Mijloacele procedurale care pot fi puse in discutie aceste incidente procedurale privind alcatuirea instante sunt:

Execptia procesuala (daca judecata este in curs de desfasuarare)

Apelul (daca exista o hotarare de prima instanta)

Recursul (cand a intervenit o hotarare data in apel)

Contestatia in anulare speciala ( impotriva hotararilor instantelor de recurs sau, dupa caz, a celor care, potrivit legii, nu sunt suscptibile recursului).

II. PARTILE

Notiunea de parte in proces

1


06.04.2015

Litigiul contencios presupune, cel putin doua parti cu interese contrarii, si anume una care formuleaza o pretentie (reclamantul) si alta impotriva careia se formuleaza o pretentie (parat).

Tertele persoane pot interveni voluntar sau fortat in proces.

DEFINITIE: notiunea de parti in procesul civil desemneaza persoanele fizice sau juridice care au un litigiu cu privire la dreptul subiectiv civil dedus judecatii sau la o situatie juridica pentru a carei realizare calea judecatii este obligatorie si asupra carora se resfrang efectele hotararii judecatoresti ce urmeaza sa se pronunte ori care a fost pronuntata.

In cadrul fazelor si etapelor procesului civil partile poarta denumiri specifice. Astfel, partile se numesc reclamant si parat la judecata in prima instanta, apelant si intimat la judecata in apel, recurent si intimat in recurs, contesator si intimat la judecata unei cereri de revizuire, creditor si dedebitor in cazul executarii judecatoresti.

Enumerarea drepturilor procedurale ale partilor.

Dintre drepturile pe care legea le recunoaste partilor, enumeram:

a) Dreptul de a adresa crerei instantei

b) Dreptul de a participa la judecata, fiind necesare in acest scop cunoasterea termenului de judecata si a locului undeva va avea loc judecata, ceea ce implica dreptul partilor de a fi citate

c) Dreptul de a indeplini actele de procedura si de a participa la raporturile procesuale persoanl sau prin mandatar

d) Dreptul de a-l recuza pe judecator, procuror, grefier, asistenti judiciari sau magistarti-asistati, experti, interpreti, traducatori precum si dreptul de a solicita stramutarea pricinii la o alta instanta

e) Dreptul de a dispune de soarta procesului, prin renuntarea la judecata sau la dreptul subiectiv pretins, prin recunoasterea pretentiilor reclamantului, prin achiesarea la hotararea pronuntata, ori prin incheierea unei tranzactii

f) Dreptul de a solicita cheltuielile de judecata avansate

g) Dreptul de a execrcita caile de atac prevazute e lege

h) Dreptul de a cere executarea silita

Partile au urmatoarele inadtoriri procesuale:

a) De a indeplini actele de procedura in conditiile, in oridinea si in termenele stabilite de lege sau de jucator

b) De a exercita drepturile procedurale cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege

2


06.04.2015

c) De a contribui la desfasurarea procesului si de a urmari finalizarea acestuia

d) De a-si dovedi pretentiile si apararile.

ABUZUL DE DREPT PROCEDURAL.

Partea care deturneaza dreptul procedural de la scopul pentru care a fost recunoscut de lege si il exeercita cu rea-credinta savarseste un abuz de drept procedural.

Instituita abuzului de drept are ca sediu dispozitiile art 15 C. civ., care dispune ca niciun drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un mod execesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte.

Din aceste dispozitii rezulta ca abuzul de drept procesual persupune 2 elemente si anume:

a) un element subiectiv, care constă în exercitarea cu rea-credinţă a dreptului procedural, în scop de şicană, fără justificarea unui interes special şi legitim, ci numai cu intenţia de a-l vătăma sau pagubi pe adversar.

b) un element obiectiv, care constă în deturnarea dreptului procedural de la scopul pentru care a fost recunoscut de la finalitatea sa legala, actul savarsit neputand fi exlicat printr-un motiv legitim.

Pentru a caracteriza un act de procedură ca fiind abuziv, este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) autorul actului să fie titularul dreptului procedural în cauza;

b) dreptul procedural să fie exercitat în limitele sale externe, fixate de lege, adica sa respecte dispozitiile legale referitoare la conditiile in care se exercita dreptul procedural, la forma actului si la teremenul in care trebuie efectuat acesta;

c) dreptul procedural să fie dirijat spre realizarea unui alt scop decat acela pentru care a fost recunoscut de lege, partea care il foloseste urmarind un obiectiv ce nu corespunde justei si cate mai rapidei solutionari a pricinii sau sa fie exercitat in mod excesiv si nerezonabil.

EXEMPLE:

Introducerea cu rea-credinta a unei cereri de chemare in judecata vadit netemenice, pentru a-l sicana pe parat sau a-l discredita

Introducerea unei plangeri contraventionale la o instanta vadit necompetenta, cu scopul de a prelungi durata suspendarii exercitarii snactiunii contraventionale

Formularea cu rea-credinta a unor cereri de recuzare

Intrducerea, cu vadita rea-credinta a unei contesatii la executare.

Cat priveste snactionarea abuzului de drept procedural, dispozitia de principiu este peravazuta de art 12 alin 2 NCPC partea care îşi exercită drepturile procesuale în mod abuziv

3


06.04.2015

răspunde pentru prejudiciile materiale şi morale cauzate. Ea va putea fi obligată, potrivit legii, şi la plata unei amenzi judiciare.

Cat priveste instanta competenta a se pronunta asupare cererii de despagubiri pentru abuzul de drept procedural, in temeiul principiului accesorium sequitur principale, acesta este instanta sesizata cu solutionarea pricinii in care s-a savarsit abuzul respectiv.

Coparticiparea procesuala

SEDIUL MATERIEI art 59-60 NCPC.

DEFINITIE: Coparticiparea procesuala reprezinta aplicaţia în plan procesual a pluralităţii subiectelor raportului juridic civil de drept substanţial.

Ex: coproprietarii sau devalamsii pot chema in judecata pe tretul care le-a nesocotit dreptul de proprietate comun.

Daca titularul unui drept chema in judecata, prin aceeasi crere, mai multe persoane care au adus atingere dreptului respectiv, vor exista mai multi parati.

Art 59 NCPC reglementeaza coparticiparea procesuala, stabilind conditiile de exercitare a acesteia.

Potrivit acestei dispozitii legale, mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună, dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură.

1. O prima clasificare avand drept criteriu rolul voinţei părţilor in formarea coparticipării procesuale, este aceea in coparticipare facultativă şi coparticipare obligatorie (necesara).

Exemplu de coparticipare obligatorie: paratjul facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absoluta.

2. Coparticiparea procesuală se poate clasifica şi în coparticipare procesuală subiectivă în ipoteza în care există o pluralitate de părţi cu aceleaşi interese, respectiv în coparticipare procesuală obiectivă atunci când rezultă din conexarea a două sau mai multor cereri, dacă în unele din acestea sunt şi alte părţi.

3. Coparticipare procesuală se mai clasifica si in activă, pasivă şi mixtă. în funcţie de calitatea părţilor care formează pluralitatea, coparticiparea se împarte în coparticipare procesuală activă, în ipoteza existenţei mai multor reclamanţi şi a unui singur pârât, coparticipare procesuală pasivă, în ipoteza existenţei mai multor pârâţi şi a unui singur reclamant, şi coparticipare procesuală mixtă, în ipoteza existenţei mai multor reclamanţi şi pârâţi.

Efectele coparticiparii

REGULA: potrivit art 60 alin 1 NCPC, actele de procedură, apărările şi concluziile unuia dintre coparticipanti nu le pot profita celorlalţi şi nici nu îi pot prejudicia.

4


06.04.2015

In cazul coparticiparii procesuale, raporturile dintre coparticpanti sunt guvernate de principiul independenţei procesuale.

Principiul independenţei procesuale comportă o excepţie menţionată în art. 60 alin. (2) NCPC, şi anume atunci când efectele hotărârii se întind asupra tuturor reclamanţilor ori pârâţilor sau când actele de procedură îndeplinite numai de unii dintre ei ori termenele încuviinţate numai unora dintre ei pentru îndeplinirea actelor de procedură profită şi celorlalţi.

Aceasta exceptie prevazuta de art 60 alin 2 isi gaseste aplicarea in cazul in care intre coparticipanti exista raporturi obligaţionale de solidaritate sau indivizibilitate, precum şi din raporturi juridice reale de coproprietate. De exemplu, efectele admiterii apelului sau recursului declarat de unul dintre copartici-panţi se vor extinde şi asupra coparticipanţilor care nu au introdus apel sau recurs.

Uneori, chiar legea prevede ca actele de procedura ale unei coproprietati profita si celorlalti. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 419 NCPC, în cazul în care sunt mai mulţi reclamanţi sau pârâţi împreună, cererea de perimare sau actul de procedură întrerupător de perimare al unuia foloseşte şi celorlalţi.

Coparticiparea procesuală mai produce o serie de efecte juridice:

atunci când coparticipanţii au aceleaşi interese, ei pot avea un singur mandatar, caz în care se va comunica o singura copie de pe cererea de chmeare in judecata sau de pe intampinare, dupa cum coparticipantii sunt parati sau reclamanti; totodata art 207 NCPC prevede ca atunci cand sunt mai multi parati, acestia pot raspunde impereuna, toti sau numia o parte din ei, printr-o singura intampinare.

în conformitate cu dispoziţiile art. 202 alin. (1) NCPC, în procesele în care, în condiţiile art. 59, sunt mai mulţi reclamanţi sau pârâţi, judecătorul, ţinând cont de numărul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfăşurarea normală a activităţii de judecată, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor, va putea dispune, prin rezoluţie, reprezentarea lor prin mandatar şi îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia.

In situatia in care reclamantii sau paratii nu isi aleg un mandatar ori nu cad de acord asupra persoanei mandatarului, judecatorul va numi, prin incheiere, un curator special.

Daca unii dintre coparticipnati nun s-au prezentata inaintea insnatei ori nu au indeplinit un act de procedura in termen, ei vor fi totusi citati in continuare.

Actele de procedura facute in interes comnu sau impotriva coaprticipantilor cu calasi interes sunt supuse unei singure taxe judiciare de timbru

Coparticipantii vor suporta cheltuielile de judecata, daca este cazul, in functie de interesul fiecaruia sau de natura raportului juridic dintre ei, fie in mod egal, fie proportional, fie solidar, cu mentiunea ca in caz de paratj judiciar, cheltuielile de judecata se vor suporta porportional cu cota-parte care revine fiecarui coparticipant.

5


06.04.2015

Participarea terilor la judecata

Notiunea de tert desemneaza:

Pe de partae pers complet straine de proces ( penitus extranel)

Pe de alta parte, pers care sunt introduse intr-un proces in curs de desfasurare si care in acel moment devin si ele parti, fiind insa denumite in continuare terti spre a fi deosebite de partile initiale.

Necesitate atragerii unui tert la judecata poate sa decurga din folosul parctic pe care l-ar realiza uan dintre partile initiale (recalamant sau parat) care urmareste sa i se recunoasca ori sa i se stabileasca anumite drepturi fata de tertul respectiv.

Intersul de a fi introdus in procesul in curs de desfasurare poate sa apartina si tertului, fie pentru a-si valorifica un drept al sau, fie de a apara pe una dintre partile in litigiu, cu care se gaseste in raporturi speciale ( de ex creditorii chirografari pot interveni intr-un litigiu in care debitorul lor este parte, fie pt a impideica o fraudare a intereselor lor, fie pt a-l ajuta pe debitorul lor sa castige).

Codul de procedura civila reglementeaza interventia voluntara si patru forme de interevntie fortata, si anume:

Chemarea in judecata a altei pers

Chemarea in garantie

Aratarea titularului dreptului

Introducerea fortata in cauza, din oficiu, altor pers

Interventia voluntara

Sediul materiei: art 61-67 NCPC

DEFINITIE: intervenţia voluntara este acea forma de participare a tertelor pers la judecata ce consta in introducerea unui tert, din proprie initiativa, intr-un proces aflat in curs de desfasurare.

Mai poate fi definita ca fiind cererea unui terţ de a participa într-un proces în curs de desfăşurare, iniţiat de alte persoane, în vederea apărării unui drept propriu sau a unui drept aparţinând unei părţi din proces, în măsura în care justifică un interes personal.

Interventia volnutara prezinta 2 elemente definitorii:

Exisntenta unui proces civil in curs de judecata

Introducerea unui tert, din initiativa acestuia, in procesul respectiv.

Cererea de intervenţie voluntară poate fi formulata de orice tert care ar putea fi prejudiciat in vreun fel de hotararea ce ar urma sa se pronunte intr-o pricina sau care pretinde un

6


06.04.2015

drept propriu, in stransa legatura cu obiectul acelei pricini, nu insa si de o persoana care a dobandit calitatea de parte in proces.\

Reprezentantul legal sau conevtinonal al unei parti, neactionand in nume propriun si. Deci, fiind tert fata de pretentia supusa judecatii, poate sa formuleze o cerere de interventie voluntara ( in nume propiu).

Rezulta ca intreventia voluntara poate fi de 2 feluri, dupa cum tertul invoca un dpert propiu (intreventia volnutara principala) sau tertul apara un drepturile uneia dintre parti (interventie voluntara accesorie).

Mai rezulta, din art 61 alin 1 NCPC, ca tertul trebuie sa justifice intotdeauna un interes propiu, indiferent de felul intreventiei, interesul fiind o conditie ce trebuie indeplinita pentru exercitarea oricarei forme concrete de manifesteare a actiunii civile, deci si a intreventiei voluntare, fie principala, fie accesorie.

Asadar, denumirele de intreventie in inters propiu sau in intersul uneia dintre parti, desi sunt uitilizate adesea in paractica judecatoreasca, nu sunt exacte, intrucat, ceea ce distinge cele 2 feluri de intreventie voluntara nu este intersul, care apartine tertului intervenient in toate situatiile, ci, asa cum se desprinde din chiar art 61 NCPC, dreptul invocat care apartine tertului in cazul intereventiei voluntare principale (cel putin asa pretinde acesta), respectiv partii in favoarea careia s-a intrevenit in ipoteza interventiei voluntare accesorii.

1. Interventia voluntara principala

DEFINITIE: cererea prin care un tert solicita intriducerea sa intr-un proces in curs de judecata, pt a i se recunoaste sau stabili un drept propiu, se numeste intreventie voluntara principala.

Intreventia voluntara principala este o veritabilia cerere de chemare in judecata, indreptata impotriva partilor initiale, deci atata a recalamantului, cat si a paratului.

Tertul interevenient poate sa isi formuleze pretentia pe cale principala, declansand un proces distinci in care el ar figura ca reclamant, iar partile din celalalt proces ar fi parate.

Daca insa tertul prefera sa invoce pretinsul sau drept in litigiul in curs, cererea sa dobandeste caracter incidental, devenind o cerere care se grefeaza pe cererea principala, dar poate fi solutionata si indipendent de aceasta.

Interventia voluntara principala constituie un incident procedural ce determina largirea cadrului procesual, de regula, din punct de vedere al partilor, insa, atunci cand dreptul invocat de tert este diferit de cel al reclamantului initial, si sub aspectul obiectului litigiului.

Intervenţia voluntară principală presupune invocarea de catre tert a unui drept propiu, fara insa a fi, necesar sa existe indentitate intre dreptul pretins de tert si dreptul ce formeaza obiectul cererii de chemare in judecata, fiind suficient ca intre cele 2 drepturi sa existe o stransa legatura, deci o legatura suficienta care sa justifice rezolvarea imperuna a celor 2 cereri.

7


06.04.2015

Atunci cand instanta constata ca intre pretentia tertului si pretentia supusa judecatii de catre reclamant nu exista o conexiune, intereventia voluntara principala este inadmisibila.

Ca regula generala, intreventia voluntara principala este admisibila in orice proces civil, legea nelimitand formularea cererii la anumite materii. Cu toate acestea cererea de intervenţia voluntară se considera inadmisibila in pricinile cu caracter strict persoanl, cum ar fi desfacerea casatoriei.

s-a apreciat ca nici in litigiile de munca nu este admisibila intreventia voluntara principala, intrucat o alta persoana nu poate cere sa I se stabileasca drepturi decurgand dintr-un raport de munca in care subiect este pers care figureaza ca parte in cererea principala, caracterul personal al raportului de munca impunand o asemenea solutie. Aceasta solutie priveste numai litigiile individuale de munca.

In cazul litigiilor colective de munca, in cazul in care unitatea cere nu numai incetarea grevei ca ilegala, ci si despagubiri, o terta pers poate sa solicite si ea despagubiri pt pagubele ce i-au fost cauzate de greva respectiva.

FORMA. Potrivit art 62 alin 1 NCPC, cererea de intervenţie principală va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată. Textul mentionat trimite deci la dispoziţiile art. 194 NCPC, care reglementeaza cuprinsul cererii de chemare in judecata.

MOMENTUL INTRODUCERII. Potrivit art. 62 alin 2, intreventia voluntara principala poate fi făcută numai în faţa primei instanţe, înainte de închiderea dezbaterilor în fond. Momentul inchiderii dezbaterilor determina conform art 394 NCPC, fiind deci vorba de o declaratie pe care o face in acest sens presedintele completului de judecata, dupa concluziile de fond ale partilor, atunci cand isntanta considera ca este lamurita si urmeaza a se retrage in vederea deliberarii.

Art. 62 alin 3 permite cu acordul expres al părţilor, intervenţia principală se poate face şi în instanţa de apel.

O învoire tacită (dedusa din neprezentarea partilor in fata instantei de apel sau lipsa unui raspuns al lor in acest sens, in ipoteza in care au fost citate cu mentiunea de a-si preciza pozitia procesuala) nu este de natură să conducă la aprecierea cererii de intervenţie ca fiind admisibilă. Prin urmare, apreciem că în situaţia formulării unei cereri de intervenţie principală în apel, dacă părţile iniţiale nu sunt prezente la termen în sala de şedinţă, instanţa va amâna cauza, comunicând părţilor cererea de intervenţie, potrivit dispoziţiilor art. 64 alin. (1) NCPC, cu menţiunea de a-şi preciza poziţia procesuală în sensul exprimării sau nu a acordului vizând depunerea cererii direct în apel.

Intervenţie voluntară principală este inadmisibilă în recurs, deoarece recursul nu are caracter devolutiv, adica nu antreneaza o judecare a fondului.

De asemenea, cererea de intreventie voluntara este inadmisibila in caile de atac de retractare – contestatie in anulare, revizuire – intrucat, prin intermediul acestora, se analizeaza

8


06.04.2015

exclusiv aspecte de natura sa determine retractarea hotararii ce face obiectul acestor cai extraordinare, astfel nu este posibila largirea cadrului procesual cu alte parti.

PROCEDURA DE SOLUTIONARE. In cazul in care un tert formuleaza o cerere de intreventie voluntara principala, prima problema pe care o are de rezolvat instanta de judecata este aceea de a stabili daca aceasta cerere poate fi incuvintata in principiu, in alte cuvinte, daca pretentia tertului, este susceptibila de a fi solutionata in litigiul pendente.

Pentru a fi preintampinata surprinderea partilor intre care s-a legat initial raportul juridic procesual, precum si pentru a se asigura dreptul de aparare al acestora si contradictorialitatea, art 64 alin 2 NCPC, prevede ca\după ascultarea intervenientului şi a părţilor, instanţa se va pronunţa asupra admisibilităţii în principiu a intervenţiei, printr-o încheiere motivată.

In cadrul discutarii admisibilitatii in principiu a cererii de intreventie voluntara principala, instanta de judecata va trebui sa verifice daca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate porevazute de lege, respectiv:

Daca tertul justifica un interes si pretinde un drept propiu (dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de cel pretins de reclamant)

Daca exista o legatura suficienta intre cererea principala si cererea de interventie care se justifice solutionarea impreuna a celor 2 cereri

Daca tertul a formulat o crerea sa in termenul prevazut de lege; Pentru ipoteza in care tertul isi formuleaza pretentia in instanta de apel, instanta va trebui sa verifice daca partile cu privire la care se judeca apelul respectiv, sunt de acord cu primirea cererii (acord expres)

Daca in raport cu natura litigiului dintre partile initiale, ar fi admisibila o interventie voluntara principala.

CONDITIILE GENERALA DE EXERCITARE. Instanta va trebui sa verifice si in ce masura sunt indeplinite conditiile de forma ale cererii de interventie prevazute de art 194 NCPC, precum si conditiile extrinseci ale cererii de intreventie voluntara principala referitoare la dovada achitarii taxei judiciare de timbru.

Asupra admisibilitatii in principiu a intreventiei voluntare principale, instanta de judecata se va pronunta printr-o incheiere motivata, prin care se va incuviinta cererea tretului sau o va respinge ca inadmisibila. Aceasta incheiere are caracter interlocutoriu, astfel incat instanta care a pronuntata incheierea nu mai poate reveni asupra ei.

Incheierea de admitere in principiu nu se poate ataca decat odata cu fondul.

Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă. Intersul exercitarii caii de atac apartine, in acest caz, tertului care a formulat cererea de interventie voluntara principala.

9


06.04.2015

Conform art 64 alin 4 teza a II-a NCPC, alea de atac este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în prima instanţă, respectiv numai recursul la instanţa ierarhic superioară, în cazul în care încheierea a fost pronunţată în apel.

In cazul exercitarii caii de atac, dosarul se înaintează, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, instanţei competente să soluţioneze calea de atac în 24 de ore de la expirarea termenului de declarare a căilor de atac pentru toate părţile în calea de atac, formularea întâmpinării nu este obligatorie. Apelul sau, după caz, recursul se judecă în termen de cel mult 10 zile de la înregistrare, termenul fiind foarte scurt tocmai pentru a preîntâmpina tergiversarea judecării cererii principale, în contextul în care aceasta a fost suspendată până la soluţionarea căii de atac.

Exercitarea caii de atac prevazute de lege, apel sau recurs, impotriva incheierii de respingere ca inadmisibila a cererii de intreventie voluntara principala, are ca efect suspendarea judecarii cauzei principale pana la solutionarea caii de atac. Este vorba de suspendarea legala de drept, asupra careia instanta se va pronunta prin incheiere.

Daca apelul sau dupa caz recursul, se admite, incheierea de respingere a admisibilitatii in principiu va fi anulata, respectiv casata, iar ca urmare a acestei decizii, judecata pe fond in ptrima instanta sau, dupa caz, in apel, va continua in cotradictoriu cu tertul intervenient.

In cazul in care instanta nu a incuviintat in principiu cererea de intreventie voluntara principala, pronuntand deci o incheiere de respingere a acestetia ca indamisibila, pe langa posibilitatea de a ataca aceasta incheiere, erţul are posibilitatea formulării acesteia pe cale principală, declanşând un litigiu distinct, neopunându-se autoritatea de lucru judecat, întrucât cererea incidentală nu a fost soluţionată pe fondul său.

EFECTELE introducerii cererii de intreventie voluntare principale se produc numai in cazul incuviintarii in principiu a acesteia. Aceste efecte sunt urmatoarele:

a) instanţa este învestită cu soluţionarea pretenţiei tertului intervenient

b) operează prorogarea legală de competenţă daca este cazul

c) terţul intervenient dobândeşte calitatea de parte în proces, motiv pentru care îşi exercită drepturile şi îşi asumă obligaţiile legale corespunzătoare acestei calităţi.

d) dreptul subiectiv ce face obiectul cererii de intervenţie principală devine drept litigios;

e) operează punerea în întârziere a părţilor iniţiale faţă de terţul intervenient;

d) are loc întreruperea prescripţiei extinctive. Prescriptia se intrerupe retroactiv, de la data introducerii cererii de intreventie voluntara principala, iar nu de la data pronuntarii incheierii de incuviintarea a acesteia.

În cazul intervenţiei principale, după admiterea în principiu, instanţa va stabili un termen în care trebuie depusă întâmpinarea de catre partile initiale. Depunerea intampinarii este obligatorie.

10


06.04.2015

Impotriva cererii de interventie principala, oricare dintre partile initiale ar putea sa formuleze o cerere reconventionala, deoarece intreventia voluntara principala este o adevarata cerere de chemare in judecata, in care pozitia reclamantului este detinuta de tertul intervenient, iar cea de parat revine partilor initiale.

În ceea ce priveşte termenul de formulare a cererii reconvenţionale, acesta se depune odata cu intampinarea, sub sanctiunea decaderii.

Din momentul incuviinatrii in principiu a cererii de inerventie principala, tretul devine parte in proces, avand o pozitie independenta fata de reclamant sau de paratul din cererea care a declansat procesul respectiv.

Intervenientul va prelua procedura în starea în care se află în momentul admiterii intervenţiei, dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de intervenţie sau cel mai târziu până la primul termen de judecată ulterior admiterii cererii de intervenţie. Actele de procedură ulterioare vor fi îndeplinite şi faţă de el.

Legea nu prevede obligativitatea comunicarii catre tertul intervenient a unor copii de pe actele aflate in dosar, ceea ce inseamna ca tertul trebuie sa le procure singur.

Cererea de interventie principala se judeca odata cu cererea principala ceea ce inseamna ca instanta analizeaza ambele cereri in considerente, iar in dispozitiv se pronunta distinct asupra fiecareia dintre ele.

Cu toate acestea, atunci cand judecata cererii principale ar fi interziata de solutionarea cererii de intreventie, art 66 alin 2 NCPC, permite instantei sa dispuna disjungerea cererii incidentale, cu exceptia cazurilor in care tertul pretinde pentru sine, in tot sau in parte, insusi dereptul dedus judecatii prin cererea principala.

Masura disjungerii se ia prin incheiere care nu este supusa vreunei cai de atac.

11