8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
1/54
SCHITA CURSULUI DE CARIOLOGIE SI
ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE
Rezidentiat de Endodontie
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
2/54
CONCEPTE MODERNE INETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE
Tema 1.
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
3/54
1. Noiuni de etiopatogenie n caria dentarTeoria plurifactoriala a lui KeyesKeyes, n 1968, a imaginat o diagram n care erau indicai principalii factori implicai netiologia cariei dentare i care prin aciune concomitent pot determina apariia cariei
dentare. Aceti factori erau: gazda (dintele i mediul su, lichidul bucal); substratul(hidraii de carbon fermentabili); placa bacterian (microorganismele cariogene). Ulterior,Knig a adugat i factorul timp de demineralizare (durata de aciune a acizilor). Factorul dinte
dini cu morfologie accentuat( la nivelul premolarilor i a molarilor, n zonele cu fisuri igropie adnci, la nivelul punctului de contact cu dinii vecini, n zona cervical a dinilor
boselai);incongruena dento-alveolar cu nghesuire;dini cu malpoziii(versii, rotai);dini cu abrazie accentuat, cu eroziuni dentare determinate de diferii acizi; dini cu dentinogenez imperfect, cu distrofii dentare secundare de tipul cariilorcirculare la frontalii superiori (caria de biberon), sau sindromul dentar Dubreuil;
dini cu obturaii debordante, cu restaurri protetice la care depunerea de placbacterian se poate face n zona coletului acolo unde exist o adaptare defectuoas; la pacienii cu boal parodontal(gingivite, parodontopatii) la care datorit prezeneiinflamaiei gingivale, igiena este precar i favorizeaz apariia de carii, n special n zonacoletului, precum i pe suprafeele radiculare ce devin expuse plcii bacteriene cariogene;la pacienii ce sufer de un sindrom disfuncional al sistemului stomatognat, cu tulburri
musculare, ocluzale, ale A.T.M., ce creaz condiii favorabile depunerii de plac bacteriani a ari iei cariilor.
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
4/54
Caria dentara este mult i factor iala
Conceptiamoderna
Determinanatiecologici
Factori socio-economici
Clasa Sociala
EducatiaVenituri
Comportament
Cunoastere
Atitudine
FactorMicrobian
SalivaFlux salivarCapacitatetampon
Compozitie
Biofilm Dinte Fluoruri
GeneticTimp
DietaCompozitieFrecventazaharului
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
5/54
Caria dentar este o boal localizatpe sedii specifice, care apare ca urmare a dishomeostazieiecosistemului oral.
Factorul cauzal este placa bacteriancariogencare coninepreponderent bacterii acidogene iacidofile, a crordezvoltare este favorizatde o serie de factori care joacrolul de determinaniiecologici. Acetia condiioneaz iniierea i evoluia bolii, controlnd condiiile de habitat inutrienidisponibili din fiecare niecologic. Astfel ei moduleazcaracteristicile comunitare aleplcii bacteriene (compoziia, structura, i virulena acesteia) prin limitarea sau stimulareadezvoltrii anumitor specii bacteriene, caracterizate prin necesiti specifice de nutriie i dehabitat.
Principalii determinani ecologici ai plcii bacteriene cariogene sunt:Habitatulreprezint spaiul n care populaia niei este adpostit, principalele caracteristici ceinflueneaz colonizare lui cu o anumit specie bacterian fiind legate de :- diniofer condiii optime de colonizare bacterian n zonele retentive.fluidul oral - are un rol esenial n vehicularea bacteriilor i a nutritienilor bacterieni (clearance) ireprezent mediul lichid ce scald fiecare ni ecologic.controlul plcii bacterieneurmreste indepartarea temporara a sp. bacteriene cariogene irecolonizarea suprafeelor dentare cu o plac bacterian nepatogen(ex. igiena oral).Substratul nutritival populaiei bacteriene- este asigurat prin aportul alimentar al pacientului
(hidrocarbonatele fermentabile).
Teoria ecologica plciibacteriene
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
6/54
FLORANORMAL SALIVAR
Lactobacili S.mutans
PLACA DENTAR
Placparodontopat
Plac cariopat
Actinobacil
actinomicetemcomitans(Aa)Porphiromonas gingivalis(Pg)
Prevotela intermedia(Pi)
S.mutans Lactobacili
(Actinomices)
TARTRU GINGIVITCARIE SMAL CARIE CEMENT
Parodontite,Pierdere os
AaPgPi
Lactobacili
Carie de dentin,Pulpit
Necroz Pulpar,Parodontite, Periapicale,
AbcesPrezentarea schematic a cilor de infecie n dini i parodoniu(Ghiorghe Angela- Elemente de cariologie,2008)
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
7/54
Factorii favorizani interni majori n legtur cu boala carioas suntreprezentai de un flux salivar sczut, o calitate slab a salivei, factoridefavorizani n legtur cu gazda, boli cronice, o anatomie dentar
defavorabil la nivel micro- imacro, un stadiu periculos n erupiadentar,etc.Printre factorii favorizani externi putem include alimentaia cariogen, unstatus socio-economic sczut,o medicaiedefavorabilct ivizite neregulatela cabinetul dentarFactorii socio-economici icomportamentali
Aceti factori in special cel educaional,sunt cei mai importani lanivel de grup sau populaie. n mod clar, modificrile sociale (rzboaie,urbanizare, industrializare) au influenat tiparul de apariie i evoluie alcariei. Este bine stabilit c o igien bun, obiceiuri alimentare corecte iutilizarea regulata pastelor de dinicu fluor n special la copii sunt n strnscorelaie cu nivelul social al prinilor (nivel educaional), status dentar,regularitatea ngrijirilor dentare( n special programe preventive) imotenirea etnic-important pentru emigrani. Nivelul socio-economic ieducaionalal priniloreste mult mai strns legat de incidenacariei la copiidect de exemplu, frecvenaaportului de produse ce coninzahr.Clasa social, igiena oral, obiceiurile alimentare i utilizarea fluorului sunt
factori legain mod convenionalde prevalenacariei.
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
8/54
METODE UZUALE SI SPECIALE DE PREPARARE ACAVITATII IN CARIA DENTARA SIMPLA, IMPUSE DEUTILIZAREA MATERIALELOR DE OBTURATIECORONARE BAZATE PE ADEZIUNE
Tema 2
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
9/54
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
10/54
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
11/54
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
12/54
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
13/54
Terapia LASER
Sistemele laser hidrokinetice tipErbium:Yttrium-Aluminium(Er:YAG) i Erbium, chromium:yttrium-scandium-gallium(Er,Cr:YSGG) au fost introduse nmedicina dentar cu scopul de andeprta esuturile dure dentare,acestea mpreun cu un jet deaer/ap dovedindu-se eficiente neliminarea att a substratului durct i demineralizat.
Preparaiile sunt ntru-ctva
similare cu cele realizate prin Aa,fiind necesar aplicarea uneirestaurri din materialebioadezive.
http://jada.ada.org/content/vol131/issue6/images/large/777fig1.jpeg8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
14/54
Abraziunea cu aerO tehnic alternativ de intervenie minim invaziv o
reprezint abraziunea cu aer.R.Black n 1940, a introdus aceast tehnic n practica
stomatologic, iar S.S. White Company, n 1951, a introdussistemul aerabraziv Airdent, care ns nu s-a bucurat de
aprecierea practicienilor, deoarece avea anumitedezavantaje:
nu era capabil s prepare caviti cu perei i marginibine definite att de necesare pentru realizarea formei dereteniea materialelor existente;
n 1950 a fost introdus turbina care s-a doveditmult mai eficient n efectuarea tuturor preparaiilor;
sistemul de aspiraie cu putere mare nu era binedezvoltat, astfel nct evacuarea pulberii se fcea dificil;
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
15/54
OZONO-TERAPIA
Avantaje: fr anestezie, durerei preparare mecanic,
fr complicaii,
reduce considerabilnevoia pentrurestaurri,
economie tisular
maxim, suprafeele restantesunt mai rezistente la
atacul cariogen
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
16/54
TRATAMENTUL ACTUAL AL PLAGIIDENTINARE SI ADEZIUNEA LASTRUCTURILE DURE DENTARE
Tema 3
d d li i i
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
17/54
Metode de realizare a protecieiorganului pulpo-dentinar n diferite
situaii clinice.Consideratii clinico-terapeutice
Nici un material nu asigur o protecie pulpar maibun dect dentina.
0,5mm dentin restant reduce cu 75% efectulsubstanelor toxice asupra pulpei; 1mm reduce cu 90%efectul toxic; dentina are o capacitate tamponexcelent.
Conservarea dentinei restante este mai importantpentru sntatea pulpar dect nlocuirea esutuluipierdut cu un material de substituie fie el liner saubaz.
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
18/54
Obiectivele protectiei pulpo-dentinare Stoparea evolutiei cariei prin:
Sterilizarea dentinei; Remineralizarea dentinei
Prevenirea afectarii pulpei prin :
Sigilarea dentinei; Izolarea pulpei prin materialul utilizat si prin stimulareaneodentinogenezei;
Inhibarea inflamatiei incipiente
Caracteristicile plagii dentinare
Nesangeranda;
Expusa m. oral;
Infectata; Permeabila;
Umeda (limfa dentinara);
Acoperita de smear layer.
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
19/54
Clasificarea materialelor destinate tratamentului plagiidentinare (dupa McCoy)
Sigilani: varnish-uri sau lacuri (lineri tip solutie):
rini naturale sau sintetrice dizolvate ntr-un solvent organice de tipul acetonei; cloroformuluisau eterului
2-5 grosime; utilizai pentru reducerea permeabilitatii dentinare; prevenirea infiltrrii marginale pn cnd
se produce autosigilarea i pentru prevenirea penetrrii iritanilor din materialul de baz.
Sisteme adezive pe baz de rini Lineri:
suspensii de tip cementuri sau rini de acoperire; grosime de 20- 0,5mm; asigura o barier fizic mpotriva bacteriilor i produselor lor; un efect terapeutic antibacterial,
de remineralizare sau de stimulare a vindecrii pulpare antiinflamator.
Baze: materiale destinate nlocuirii dentinei absente
1-2mm grosime; utilizate pentru restaurri ale volumului dentar; n scopul cptuirii, consolidrii pereilor sauderetentivizrii acestora n cazul restaurrilor indirecte.
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
20/54
Factori de care depinde tratamentul plagii
dentinare
Tipul de evolutie al cariei
Caracteristicile dentinei restante
Raportul cu camera pulpara Localizarea leziunii
Varsta pacientului si disponibilitate sa pentru
un anumit tip de tratament Tipul de restaurare finala
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
21/54
Carii cu evolutie lent progresiva Tratamentul plagii dentinare implica:
Sigilarea plagii dentinare; Reconstructia volumui dentinar absent (obligatorie doar in cazulamalgamului), care asigura izolarea pulpei si rezistentasubstructurii dentare restante;
Adeziunea la materialul de obturatie (obligatorie in cazulcompozitelor)
Carii cu evolutie acuta Tratamentul plagii dentinare implica:
Sterilizarea dentinei infectate in cavitatile profunde; Remineralizarea dentinei afectate; Sigilarea plagii dentinare; Izolarea plagii dentinare Stimularea neodentinogenezei (in cazul cariilor profunde)
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
22/54
Materiale utilizate pentru sterilizarea si
remineralizarea dentinei
Materiale pe baza de hidroxid de calciu Materiale pe baza de ZOE Materiale pe baza de cimenturi ionomere de sticla Substante pe baza de clorhexidina
Substante pe baza de fluorura de staniu
Materiale utilizate in scopneodentinogenetic
Hidroxidul de calciu Hidroxiapatita; matrice pentru formarea dentinei MTA Molecule semnal pentru vindecarea pulpara
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
23/54
Rolul hidroxidului de calciu n inducerea dentinogenezei dereparaie
Ph-ul puternic alcalin pare s fie principalul contributor.
Iniial se produce necroza local a esutului pulpar n jurul locului lezat. Migrarea celulelor pulpare spre aceast zon se observ dup 2 sptmni (Scroeder).
Dei pH-ul alcalin nu determin de obicei activitate biologic, n acest caz poate preveniinfecia bacterian i astfel domoli inflamaia creind condiiile favorabile vindecrii.
Pe msur ce celulele migraz spre zona de necroz, ncepe diferenierea odontoblastelor ise formeaz o punte de dentin de reparatie mineralizat.
Procesele de semnalizare celular responsabile pentru activitatea Ca(OH)2 de inducere adiferenieirii celulelor odontoblast-like sunt puin cunoscute.
S-a sugerat ca Ca(OH)2 este capabil s solubilizeze molecule bioactive cu funcii de semnaldin matricea dentinei (TZiafas i col. 2000). Alterarea nivelelor de calciu din mediul celular arputea determina rspunsuri de apoptoz sau difereniere celular a celulelor odontoblast-like(Kardos i col, 1998).
Exist probabil aberaii in semnalizare demonstrate de aspectul apparent anormal al matriciidin puntea iniial de dentin, care este de obicei de tipul osteodentinei i nu al ortodentineitubulare. Discontinuitile din formarea punii de dentin determin aa zisele defecte tiptunel (Cox i col., 1996) care diminu proprietile de izolare. Ulterior structura matricealdevine mai regulat, asemntoiare ortodentinei tubulare.
Ca(OH)2 pare s aib efecte relative non-specifice ca inductor al dentinogenezei de reparaiei o heterogenitate considerabil n aciune.
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
24/54
MTACompozitie: silicat tricalcic+ aluminat tricalcic+oxid tricalcic + oxid desiliciu care amestecate cu apa determina un gel coloidal
Proprietati: pH crescut -12,5; Proprietati hidrofile; sigilare bun; proprieti mecanice asemntoare ZOE ranforsat (IRM) proprieti antibacteriene; formare de puni de dentin; timp de priz prelungit
Efectul iniial const n formarea unui strat superficial de structuri cristalinepe suprafaa pulpar a materialului de coafaj.
Pe aceast structur cristalin se aranjeaz colaoane de celule care sufer opolarizare nuclear i citoplasmic i prezinta o organizare citoplasmicdezvoltat.
Aceast reacie rapid indic stimularea activitii de biosintez a celulelorpulpare.
Formarea unei matrici atubulare cu incluzii celulare se observ la 2sptmni dup aplicarea MTA.
Dentina reparativ se observ dup 3 sptmni
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
25/54
Posibiliti de adeziune a materialelor derestaurare la esuturile dure dentare
Mecanismele adeziunii si rolul adezivilor amelo-dentinari.
Adeziunea la smalt
Adeziunea la dentina
Clasificarea sistemelor adezive in functie demecanismul de actiune
- Sisteme adezive pro-smear layer- Sisteme adezive anti-smear layer:
- Sistemele bazate pe mordansare si indepartarea smear-layer;
- Sistemele gravante.
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
26/54
Mecanisme implicate in adeziunearasinilor compozite la dentina:-micro-retentia mecanica se obtine prin utilizarea agentilor deconditionare dentinara, care altereaza, dizolva sau indeparteaza smear-layer-ul si deschid tubulii dentinari.- aderenta chimica realizeaza legaturi chimice la calciul sau colagenulexpus.- monomerul utilizat trebuie sa prezinte o portiune hidrofila (apta de
legaturi cu dentina) si o portiune hidrofoba ce va realiza legaturi cumaterialul.
Adeziunea dentinara: etape de bazaI. Agent de conditionare dentinara:
- substanta acida sau chelatoare cu rol de modificare a smear
layer-ului sau a suprafetei dentinare.II. Primer:
- monomer hidrofil care creste umectabilitatea dentinei sipotenteaza penetrarea monomerilor si legatura acestora cu dentina.III. Adeziv:
- monomer hidrofob care adera la dentina pregatita in etapele
anterioare, si asigura legatura cu materialul compozit.
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
27/54
Mecanisme implicate in adeziunearasinilor compozite la dentina:-micro-retentia mecanica se obtine prin utilizarea agentilor deconditionare dentinara, care altereaza, dizolva sau indeparteaza smear-layer-ul si deschid tubulii dentinari.- aderenta chimica realizeaza legaturi chimice la calciul sau colagenulexpus.- monomerul utilizat trebuie sa prezinte o portiune hidrofila (apta de
legaturi cu dentina) si o portiune hidrofoba ce va realiza legaturi cumaterialul.
Adeziunea dentinara: etape de bazaI. Agent de conditionare dentinara:
- substanta acida sau chelatoare cu rol de modificare a smear
layer-ului sau a suprafetei dentinare.II. Primer:
- monomer hidrofil care creste umectabilitatea dentinei sipotenteaza penetrarea monomerilor si legatura acestora cu dentina.III. Adeziv:
- monomer hidrofob care adera la dentina pregatita in etapele
anterioare, si asigura legatura cu materialul compozit.
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
28/54
Sisteme adezive bazate pe ndeprtarea detritusului dentinar(condiionare total)
Mecanism de aciune Componente Caracteristici
Agentul de condiionare
determin deschiderea
tubulilor dentinari i
demineralizarea dentinei pe o
profunzime de pnla 10m.
Primer-ul hidrofil ptrunde n
reeaua de colagen, o re-
expandeaz i creaz
premizele penetrrii i legrii
riniihidrofobe.
Rina penetreaz n tubuliidentinari permeabilizai i nmicroporozitile reelei decolagen din dentina
intertubular expus ipregtitde primer.
Agent de condiionaredentinar : H3PO4 (20-40%)sau EDTA.
Primer hidrofil
Rinadezivhidrofob
Mordansarea se face simultan
pentru dentinismal.
ndeprtarea detritusuluidentinar remanent, dizolvat
prin splareabundentcu ap.
Aplicarea primer-ului sau
primer-adeziv-ului pe dentina
umed pentru a mpiedica
prbuireareeleide colagen.
Agent de condiionare amelo-
dentinarPrimer-Rin adeziv cucaracter amfoter
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
29/54
Sisteme adezive bazate pe dizolvarea detritusului dentinar remanent(autogravante).
Mecanism de aciune Componente Caracteristici
Sistemul dizolv fr s
ndeprteze detritusului
dentinar remanent iar
componente acestuia sunt
incluse n stratul hibrid
format prin impregnarea cu
rin.
Nu exist riscul colapsuluireelei de colagen prin
desicare.
Profunzimea demineralizriieste egal cu cea apenetrriicu monomer.
Primeri auto-mordansani,preparai anterior aplicrii,prin amestecul componentei
coninnd HEMA cucomponenta ce conine acidmaleic (0,8-4%)
Condiionarea selectiv asmalului ntr-o etapdistinct
Monomeri acizi
Condiionarea selectiv asmalului ntr-o etapdistinct
Condiionarea i adeziuneaau loc simultan pentru smalidentin.
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
30/54
CONCEPTUL DE ADEZIUNE IN MEDIU UMED
Desicarea dentinei demineralizate determin un colaps alreelei de colagen (30% in volumul iniial), urmat descderea permebilitii (10% din valoarea iniial) irigidizarea acestuia.
Sistemele cu primeri ce conin solveni pe baz de acetonsau alcool concentrat se evapor rapid i nu asigurrehidratarea reelei de colagen prbuite prin desicare. Inastfel de situaii, meninerea umiditii dentinare n timpulaplicrii primer-ului este obligatorie.
In cazul primerilor cu coninut de ap mai mare de 20%,aplicarea n mediu umed este facultativ, acetia avndcapacitatea de a re-expanda reteaua de colagen datoritcapacitii lor intrinseci de hidratare.
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
31/54
MODALITATI TERAPEUTICE DEREFACERE A MORFOLOGIEI DENTARECU MATERIALE ADEZIVE ESTETICE
Tema 4
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
32/54
GI RMGI COMPOMERI COMPOZITE
PRIZA Autoindus
(reacie acid-az)
Reacie acid-bazAuto-, fotopolimerizarearinii
Fotoindus Fotoindus
PREP
ARAREA Sistem
bicomponent(necesitamesteccomponente)
Sistem bicomponent(necesit amesteccomponente)
Sistemmonocomponent(nu necesitamesteccomponente)
Sistem monocomponent(nu necesit amestec)Compozitele duale sau
autopolimerizabile(necesit amesteccomponente)
PREZENTARE
Capsule saunecesitspatulare
Capsule sau necesitspatulare
Carpule, seringisau aplitipuri
Carpule, seringi sauaplitipuri
ELIBERARE
DEFLUOR
Mare Moderat-mare Moderat Mic sau nul
ADEZIUNE
Legturichimice(autoadeziv)
Legturi chimice(autoadeziv, unelenecesit primer)
Legturimecanice ladinte, necesitageni adezivi, nueste autoadeziv
Legturi mecanice ladinte, necesit ageniadezivi, nu esteautoadeziv
ESTETICA
Opacitate Bun Foarte bun Excelent
PROP
RIETI
FIZICE
Bune Bune-foarte bune Foarte bune Excelente
MANIPULARE
DificilIniial sensibilila umezeal,relativ puineetape, prizncetinit
BunPuin sensibili laumezeal, relativ puineetape
ExcelentTolereaz maimult umiditate,necesit agentadeziv
Foarte bunTehnic pretenioas,necesit dig,mordansare acid,condiionare dentinar iadeziv
SO
LUBILITATE
Sczut Moderat-sczut Moderat Sczut
Caracteristicilematerialelor
restaurative
moderne
( dup Berg).
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
33/54
CAVITATE MATERIAL INDICAII
GI
RMGI
COMPOMERI
Dentiie temporar Dentiie definitiv (leziuni mici)CLASA I
COMPOZITE Toate situaiile n care este necesar o estetic
optim
GI Dentiie temporar (leziuni mici)RMGI Dentiie temporar
COMPOMERI
Dentiie temporar Dentiie permanent (leziuni mici sau tratament
tranzitoriu)
CLASA A II-A
COMPOZITE Toate situaiile unde izolarea optim este posibilGI
Dentiie temporar (tranzitoriu) unde este necesar oeliberare de fluor mare
RMGI Dentiie temporar (leziuni mici)
Dentiie definitiv (tranzitoriu)COMPOMERI
Dentiie temporar Dentiie definitiv (situaii selectate)
CLASA A III-A
COMPOZITE Toate situaiile unde izolarea optim este posibil i
este esenial estetica.
GI Dentiie temporar (provizoriu)RMGI Dentiie temporar (tranzitoriu)
COMPOMERI Dentiie temporar (leziuni mici)
Dentiie definitiv (tranzitoriu)
CLASA A IV-A
COMPOZITE Necesar pentru estetica cea mai bun i bun pentru
zona de stress incizal
GI Dentiia de lapte i definitiv cnd eliberarea de fluor
este mai important dect estetica
RMGI Dentiia de lapte i definitivCOMPOMERI
Toate situaiile unde este posibil o izolare bun ieste necesar o bun estetic.
CLASA A V-A
COMPOZITE Toate situaiile unde este posibil o izolare excelent
i este esenial o foarte bun estetic.
Selectarea indicaiilor de utilizare pentru cavitile Black (dup Berg).
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
34/54
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
35/54
Procedurile resturative sunt fundamental mptite n 2 categorii: restaurritradiionale i restaurri adezive
Restaurrile adezive implic utilizarea unei tehnici de gravare a subtratului amelar identinar i ulterior utilizarea unui sistem adeziv eficient/rin de cimentare pentru ale lipi de structura dentar restant. Gravarea acestor substraturi poate fi realizatn unele situaii utiliznd sistemul adeziv nsui, eliminnd pasul separat de gravarecu acid fosforic. Aceste restaurri pot fi mprite n directe, semidirecte iindirecte.
Restaurrile adezive directe:ele implic numai procedurile intraorale la fotoliuldentar i de obicei necesit numai o singur edin
Restaurrile adezive semidirecte:restaurrile care implic att proceduri intraoralect i extraorale pentru realizarea restaurrilor adezive. Ele pot fi realizate n cabineti de obicei necesit o singur edin
Restaurrile adezive indirecte: restaurri care implic mai mult de o edin inecesit asistena laboratorului dentar
Restaurrile pot fi clasificate i n funcie de metod (tradiional sau sistemulCAD/CAM) i dup tipul de material: metalice, mixte i nemetalice
Restaurrile adezive directe sunt de obicei recomandate, atunci cnd defectul esteminor, supragingival i implic, preferabil unul sau mai puini dini. Ele pot fi ocazional, plasate cu succes la dinii care prezint o uoar modificare de
culoare. Astfel dac suntei studeni sau tineri absolveni, va trebui s ncepei curestaurri mai uoare.
Nu ncercai s facei chiar de la nceputul carierei profesionale ceea ce colegilormai experimentai le-a luat ani ca s nvee.
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
36/54
n ciuda faptului c dentina este considerat principalul esutdentar care influeneaz culoarea dinilor naturali, estefoarte important s nelegem c smalul funcioneaz ca untip de filtru care este capabil s schimbe expresia cromatic
a dinilor naturali.n plus, este deasemeni important s nelegem c la corpurile
translucide, ca n cazul dentinei, smalului i al rinilorcompozite , opacitatea i transluciditatea sunt puternicinfluenate de grosimea lor.
Iat de ce, trebuie s reproducem dentina cu o rin maiopac i smalul cu o rin mai translucid.
Rinile compozite se clasific n funcie de tipul particulelor
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
37/54
Rinile compozite se clasific, n funcie de tipul particulelorde ncrcare, ca microhibrid, microfill i cu nanoparticule.
n plus, n funcie de gradul cresctor de transluciditate, ele
pot fi mprii din punct de vedere didactic in:1) -rini pentru dentin
2) -rini pentru miezul dentinei: body dentin
3) -rini pentru smalRinile pentru smal pot fi imprite n:
1) -smal opalescent (translucent, rini incizale, trans-enamel, effects)
2) -smal generic (smal perlat sau sidefiu i value enamel
3) -smal intens alb (opac)
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
38/54
METODE DE RESTAURARE ODONTALA ADINTILOR TRATATI ENDODONTIC CUDISTRUCTII CORONARE INTINSE
Tema 5
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
39/54
Este cunoscut faptul ca o restaurare din compozit dedimensiuni mari, in special cele de pe molari si premolari pot aveao serie de neajunsuri, cauzate de contractia de priza a materialului
ce determina o adaptare inadecvata la marginile cavitatii cauzind
micropercolari marginale, carii secundare s.a. De asemeneasufera modificari de imbatrinire a materialulu, devenind inadecvate
in 2-3 ani.
Deoarece contractia de priza este strict proportionala cu
volumul de material folosit, a fost indicata utilizarea combinata a
restaurarilor din material compozit asociat cu inserturi ceramice
(insert), care vor micsora astfel nivelul de contractie, determinind outilizare mult mai indelungata a restaurarilor.
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
40/54
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
41/54
1) -creaz o separare bine definit pentru inserarea primului strat de
rin n zona smalului palatinal, proximal i incizal2) -faciliteaz determinarea grosimii rinii pentru smalul palatin
3) -faciliteaz crearea unui halou opac n regiunea marginii incizale
4) -permite operatorului s prevad lungimea dintelui
5) -faciliteaz crearea unor mameloane dentinare i zone translucide nregiunile proximale i incizale
6) -face posibil vizualizarea grosimii rinii pentru dentin
7) -minimalizeaz riscul interferenelor ocluzale permind o
ajustareanterioar, preliminar a restaurrii8) -faciliteaz definirea suprafeei palatinale a restaurrii
9) -minimalizeaz etapele de finisare i lustruire n regiunea palatinala restaurrilor
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
42/54
Pivotii dentinari = sunt dispozitive metalice care sefixeaza in puturi preparate in dentina
Indicatii:atunci cand retentia materialului de restaurare ladinte este deficitara si necesita a fi suplimentata.
In functie de modul de agregare la dentina se utilizeaza3 tipuri de pivoti:
1. Pivoti fixati prin cimentare2. Pivoti fixati prin frictiune3. Pivoti fixati prin infiletare
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
43/54
Avantaje:
Retentie net imbunatatita;
Prepararea dintilor mult maiconservatoare, decat de ex.: coroane
de invelis;
Restaurare intr-o sedinta(economiede timp);
O metoda relativ mai eftina.
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
44/54
Dezavantaje:
Inserarea materialului, asigurarea rezistentei simodelarea mai dificila;
Prepararea puturilor si fixarea pivotilor poatedetermina stress si fisuri in tesutul dentar si/sau in
compozit;
Risc de afectare pulpara prin deschiderea accidentalain timpul prepararii puturilor sau ulterior prinactiunea altor factoti iritativ-inflamatori (variiatii
termice, solicitari ocluzale; Risc de percolare marginala (in obturatiile neetanse); Diminuarea rezistentei amalgamului.
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
45/54
Indicatii:
1. Distructii coronare extinse la care retentia
obturatiei nu poate fi suficienta prin
prepararea retentiva a cavitatii si aplicarea
tehnicii de adeziune amelo-dentinara:
- Dinti vitali pivoti parapulpari(dentinari)
- Dinti devitali pivoti corono-radiculari.
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
46/54
TRATAMENTUL LEZIUNILOR CORONAREPRIN INCRUSTATII METALICE SINEMETALICE
Tema 6
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
47/54
Avantajele si dezavantajele
inlay-ului compozit fata de restaurarea prin
metoda directa
polimerizare completa extraorala
acces si vizibilitate imbunatatita contractie de priza compensata rezistenta mecanica imbunatatita tensiuni scazute in peretii cavitatii percolare marginala diminuata (?) contacte adecvate cu dintii adiacenti si
antagonisti adaptare cervicala corecta sensibilitate postoperatorie scazuta (?) minimalizarea manoperelor de fininsare
intraorala timp de lucru mai redus in cabinet (?)
preparare putin
conservatoare cutesuturile duredentare
pret de costcrescut
sensibilitatetehnica crescuta
risc de coloratiemarginala (?)
Avantaje: Dezavantaje:
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
48/54
Indicatii
Distructii coronare medii si intinse la niveluldintilor laterali vitali
Pacienti cu igiena orala buna si risc cariogenscazut
Zone accesibile si vizibile
Conditii de izolare perfecta
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
49/54
Contraindicatii
distructii coronare reduse, la care sacrificiul de tesutsanatos pentru preparare ar fi exagerat
distructii coronare foarte mari, unde nu se asigura conditiiminime de retentie a inlay-ului;
in zone de suprasolicitare ocluzala; pacienti cu bruxism; pacienti cu igiena orala deficitara; pacienti a caror stare generala, varsta sau grad de
educatie sanitara nu permite un tratament cu sedinteprelungite si laborioase
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
50/54
Etapele restaurarii prin inlay compozit
Prepararea
cavitatii
IndirectAmprenta si
fabricare in laborator
Direct/indirect(semidirect)
Fabricare in cabinet
pe baza
amprentei siliconice
DirectFabricarea intra-orala
Procesare secundara (activare luminoasa si/sau termica)
Tratamentul suprafetelor inlay-ului
Cimentare adeziva
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
51/54
Reguli de preparare a cavitatii:
-preparare neretentiva;
-divergenta ocluzala si proximala de 8-10o;
-profunzime de 1,5-2mm la nivelul fosetei;
-latime de 1-1,5mm a pragului gingival;
-latime istm de 2mm;
-margine nebizotata;
-contur rotunjit
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
52/54
Metoda directa
Cabinet
1. Prepararea cavitatii
2. Izolarea cavitatii cu o lubrifiant hidrosolubil
3. Introducerea materialului compozit in cavitate si modelarea
4. Fotoactivarea intraorala
5. Dezinsertia din cavitate
6. Completarea (daca este necesar)
7. Fotoactivarea extraorala
8. Tratamentul suprafetelor inlay-ului9. Cimentarea adeziva
10. Finisarea.
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
53/54
Metoda semidirecta
Cabinet1. Prepararea cavitatii
2. Amprentarea
3. Turnarea modelului
4. Modelarea inaly-ului
5. Fotoactivarea6. Dezinsertia si verificarea
7. Procesarea secundara (fotoactivarea si/sau tratament termic)
8. Verificarea intraorala
9. Tratamentul suprafetelor inlay-ului
10. Cimentarea adeziva11. Finisarea
M t d i di t
8/12/2019 Curs Cariologie Si Odontoterapie Pentru Endodontie
54/54
Metoda indirecta
Cabinet
1. Prepararea cavitatii
2. Amprenta
8. Verificare intraorala
9. Tratament suprafete inlay
10. Cimentare adeziva
11. Finisare
Laborator
3. Model de lucru (bont mobil)
4. Modelare inlay
5. Fotoactivare inlay6. Dezinsertia si verificarea
7. Procesare termica (luminoasa
si termica)
Materiale: ESTENIA; BELLEGLASS HP; TESCERA ATL; SIMFONY; SCULPTURE