AS
Notiuni de anatomie si fiziologie
este un complex de glande ai caror produsi hormonii sunt eliminate direct in singe, fiind transportati la celule , stimulind sau inhibind activitatea acestora
impreuna cu sistemul nervos joaca un rol essential in mentinerea homeostaziei, in desfasurarea normala a proceselor de crestere , nutritie,si reproducere a organismului uman
Localizarea glandelor endocrine
glanda hipofiza sau pituitara
are forma si demensiune unei boabe de fasole, situata la baza creierului, a,catuita din 3 lobi adeno hipofiza secreta hormonul somatotrop (STH) , controleaza activitatea tiroidei, corticosuprarenalei, gonadelor si prolactina
neurohipofiza depoziteaza si pune in circulatie 2 hormoni antidiuretic (ADH) sau vasopresina si ocitocina
glanda tiroida situata la baza gitului , inaintea traheei
formata din 2 lobi laterali
secreta 2 hormoni tiroxina si triiodetironina
cresterea de volum a glandei duce la compresiunea asupra traheei si nervilor din vecinatate , jenind respiratia
glandele parotide in numar de 4
secreta parathormonul
glandele suprarenale
situate deasupra polului superior al fiecarui rinichi, au forma unui con turtit
prezinta 2 zone una corticosuprarenala alcatuita din 3 zone glomerulata care secreta hormonii mineral-corticoizi, zona fasciculata care secreta hormonii glucocorticoizi si zona reticulata care secreta estrogeni si androgeni, si o zona centrala sau medulara ,formeaza corticosuprarenala care secreta adrenalina si noradrenalina epifiza glanda pineala
este o glanda mica , situata in endocraniu, cu forma conica, face parte din epitalamus, inainte de pubertate incepe sa involueze
disfunctiile sunt rare
apare la baieti sub 10 ani
timusul
situat retrosternal, in mediastinul superior
atinge dezvoltarea maxima la pubertate, dupa care incepe sa involueze
are rol in imunitatea celulara
secreta hormonul timozina stimuleaza cresterea si intensifica activitatea limfocitelor T
EDUCATIA PENTRU SANATATE
endocrinologia moderna s-a dezvoltat pe baze stiintifice incepind cu a doua jumatate a secolului XIX , o contributie importanta avind-o scoala romanesca de medicina al carei fondator este C.I. Parhon, autorul primului tratat de endocrinologie din lume publicat in 1908
C.I.Parhon cunostiintele de fiziologie si patologie privind glandele endocrine au permis combaterea unor afectiuni care constituiau probleme de sanatate cu implicatii biopsihologice si economico-sociale
pentru ca etiologia bolilor endocrine este variata , iar manifestarile sunt la inceput nespecifice sau chir lipsesc bolnavul ajunge la medic cind boala este deja avansata
educatia populatiei si supravegherea permanenta a starii de sanatate pot contribui in depistarea precoce si tratarea corespuzatoare a unor boli este necesar sa se realizeze
prevenirea si tratarea corecta a bolilor infectioase cronice care sunt incriminte in etiologia unor afectiuni endocrine
tratarea si supravegherea persoanelor care au suferit traumatisme cranio-cerebrale
luarea in evidenta cit mai precoce a gravidelor si supravegherea permanenta
asistarea corecta a nsterii, evitarea travaliului prelungit
administrarea iodului in regiunile gusogene si supravegherea populatiei de catre personalul medico-sanitar pentru respectarea sfaturilor
sfat genetic pentru parintii cu cu boli endocrine cu posibila transmitere ereditara sau care au rude de gradul I cu astfel de afectiuni
alimentatie rationala
evitarea surmenajului, a traumelor psihice, a emotilor intense prelungite care au rol in producerea hipertiroidismului cunoasterea si depistarea unor manifestari care ar putea atrage atentia inainte de instalarea semnelor endocrine
supravegherea in comunitate a bolnavilor cu afectiuni endocrine
cresterea adresabilitatii populatiei catre sectorul sanitar
PREGATIREA , ASISTAREA, EFECTUAREA INGRIJIRII SI EXPLORARII SPECIFICE BOLNAVILOR CU AFECTIUNI ENDOCRINE
I. EXPLORAREA FUNCTIONALA A HIPOFIZEI
A. Explorarea hipofizei anterioare
1. Examenul radiologic al scheletului pune in evidenta semne determinate de procesele tumorale ale glandei Radiografia craniului din: fata , profil, incidenta fronto-occipitala- evidentierea seii turcesti
Tomografia in plan frontal si sagital
Radiografia oaselor lungi- deficinte ale STH-ului
2. Examenul oftalmologic- evidentiaza modificari functionale si morfologice ale analizatorului optic determinate de tumori hipofizare ce comprima nervul optic Examenul acuitatii vizuale Determinarea campului vizual Masurarea tensiunii intraoculare3. Dozarea stimulinelor hipofizare
Dozarea din sange:- dimineata, pe nemancate - punctie venoasa,
- 10-20 ml de sange, fara subst. coagulanta
Dozarea din urina: - recolatarea urinii in 24 de ore
- 200ml urina se trimit la laborator
- se specifica cant. toala de urina emisa in 24 de ore
- valorile se exprima in cant. totala de hormon eliminat prin urina in 24 de ore
4. Testul cu cortizon- pune in evidenta hiperfunctia lobului anterior hipofizar.
Determinarea eliminarii prin urina a 17-cetosteroizilor
se determina eliminarea 17-cetosteroizilor din urina
se administreaza timp de 3-5 zile 100g cortizon, sau 40g prednison
se face determinarea eliminarii 17-cetosteroizilor zilnic , cat si in ziua intreruperii adm.cortizonului.
Cortizonul inhiba secretia de ACTH, deci a 17-cetosteroizilor
B. Explorarea hipofizei posterioare
urmareste eliminarea hormonului antidiuretic-vasopresina, adiuretina; stimuleaza tubii distali renali marind resorbtia apei ;
insuficienta secretorie de vasopresina da nastere diabetului insipid .
1. Studiul bilantului hidric
masurarea zilnica a cant de lichide ingerate si eliminate
determinarea densitatii urinei
2. Proba de apa si sete- pune in evidenta tulburarea capacitatii de concentrare a rinichiului in lipsa hormonului antidiuretic hipofizar
Tehnica - la ora 8.00 bolnavul evacueaza vezica ;
- bolnavul va fi cantarit;
- bea 1 litru de ceai slab timp de 15min;
- urineaza din 30-30 min pana la 12.00;
- se determina densitatea fiecarei probe;
- la 12.00 bolnavul va fi cantarit din nou si va mananca un regim mixt , fara lichide;
se recolteaza urina la 16.00 ; 20.00, si a doua zi la 8.00;
se determina densitatea urinii;
bolnavul va fi cantarit .
in caz de diabet insipid:- urina are o densitate de 1001-1003
cantitatea de apa se elimina in prima ora
se continua eliminarea masiva a rezervelor de apa ale organismului
se constata scaderea masiva a greutatii.
3. Proba de incarcare cu clorura de sodiu
Se determina 8 zile la rand concentratia de NaCl din urina in toate mostrele evacuate;
Se administreaza bolnavului 5g de NaCl peste regimul alimentar pe care l-a avut ;
Se continua determinarea zilnica a concentratiei sarii din urina Bolnavul nu are restrictie la lichide pe toata perioada probei.
Rezultatul: - la indivizii sanatosi conc. NaCl in urina creste
- in insuficienta hipofizara posterioara, conc. NaCl ramane neschimbata.
4. Teste de clearence
In diabet insipid scade resorbtia tubulara a apei dupa metoda clearance.
II. EXPLORAREA FUNCTIONALA A GLANDELOR SUPRARENALE
A. Explorarea corticosuprarenalei ( C.S.R)
Corticosuprarenala secreta : mineralocorticoizi, glicocorticoizi, hormoni androgeni
Se fac determinari ale hormonilor din sange si urina.1. Dozarea electrolitilor din sange si urina
Pentru dozarile biochimice din sange se vor recolta 10 ml sange venos fara subst. coagulanta Pentru dozarile din urina se va recolta urina emisa in 24 de ore si se va trimite la laboratora) Determinarea hematocritului
Se recolteaza prin punctie venoasa 5ml sange + 2 picaturi de heparina Se amesteca bine Se centrifugheaza 30 min la o turatie de 3000/ min Hematocritul (Ht) are valori crescuteb) Determinarea cantitativa a lichidelor extracelulare
Se face dupa tehnica determinarii masei circulante
Subs. Folosita este: rodanatul de sodiu sau inulina.
c) Determinarea raportului salivar
Urmareste raportul dintre Na si K in saliva
Tehnica - se executa dimineata, pe nemancate
- bolnavul clateste gura cu apa curata, fara alte subst.
- se aduna intr-un balon Erlenmeyer saliva secreta timp de un minut
- se trimite la laborator ptr dozajul Na si K
proba nu se poate aplica bolnavilor cu regim declorurat
raport Na/ K mai mare de 2 = insuficinta suprarenalad) Testul de incarcare hidrica Robinson, Power, Kepler
Tehnica bolnavul are o alimentatie mixta, cu lichide dupa nevoie, pana la ora 18.00;
- se suprima lichidele de la aceasta ora;
- la 22.30 se goleste vezica
- se strange urina din acest moment si pana dimineata la ora 7.30
- se determina cant totala de urina eliminata
- bolnavul ramane nemancat in pat
- la 8.30 goleste din nou vezica, dupa care se administreaza 20ml apa / kg corp
- bolnavul o consuma timp de 45 de minute
- bolnavul urineaza la: 9.30 ; 10.30 ; 11.30 ; 12.30
- fiecare emisie se strange separat si se determina cantitatea
Daca vreo proba din zi intrece cant de urina emisa noaptea insuficienta suprarenala poate fi exclusa
Daca nici una din probele de zi nu intrece urina de noapte, se va determina :
ureea si clorul din sange si urina de noapte.
2. Testarea tulburarilor de metabolism glucidic
Glicogenul poate fi mobilizat de adrenalina doar cu ajutorul cortizonuluia) Testul de foame- bolnavii de insuficienta corticosuprarenala au nevoie de un aport continuu de glucideTehnica - dupa masa de seara bolnavul nu mai mananca nimic pana a doua zi
- a doua zi se determina glicemia din 4 in 4 ore, fara ca bolnavul sa manance
b) Proba hiperglicemiei provocate- in insuf. corticosuprarenala curba hiperglicemiei provocate creste lent si coboara la fel de lent la o stare de hipoglicemie
c) Proba de toleranta la insulina
Tehnica- se determina glicemia
- se administreaza bolnavului i.v. 0,1 unitate de insulina/ kg corp
- se determina glicemia la 30min; 60min; 90min; 120min; 180min.
Asistenta va avea pregatita glucoza ptr administrare orala si i.v.
La 30 min glicemia scade cu 50% La 90-120 min- revine la valorile initialed) Proba cu adrenalina
Tehnica- se determina glicemia
- se administreaza subcutanat 1mg de adrenalina
Cresterea glicemiei la indivizii sanatosi La bolnavii cu insuf. corticosuprarenala cresteri usoare ale glicemiei sau deloc.e) Testul Thorn
Tehnica:
1. Pregatirea bolnavului bolnavul nu mananca 12 ore inaintea probei
- dimineata se determina numarul eozinofilelor si al leucocitelor
2. Efectuarea testului - se injecteaza i.m. A.C.T.H.- 25 unitati(2mg)
- se determina nr. eozinofilelor si leucocitelor la 2 ore, 3ore si 4 ore de la administrare.
Se va determina inainte sensibilitatea la A.C. T. H.
La indivizii sanatosi nr eozinifilelor scade cu 50-60%
3. Dozarea hormonilor corticosuprarenali si a metabolitilor lor in sange si urina.
a) Dozarea hormonilor din sange
Dozarea hormonilor din sange se face mai rar fiind metoda laborioasa Se recolteaza 100g sange + subst. anticoagulanta Determinarea se face din plasma dupa centrifugare.b) dozarea hormonilor din urina
Se recolteaza urina din 24 ore + acid acetic
Se trimite la laborator 100ml
Se indica in biletul de trimitere la laborator cantitatea totala de urina emisa in 24 ore, ptr a se calcula excretia in valori absolute pe 24 de ore
V.N.: B= 7-25mg/24ore ; F= 4-15 mg/24 ore.
B. Explorarea medulosuprarenalei
Hiperfunctia medulosuprarenalei poate fi decelata prin probe de provocare care favorizand o descarcare de adrenalina si noradrenalina produc crize de hipertensiune arteriala
1. Testul presor la rece
Tehnica:
1. Pregatirea bolnavului bolnavul nu mananca 12 ore inaintea probei
- dimineata bolnavul in decubit dorsal ramane la pat relaxat 10-15 min
2. Efectuarea testului - se masoara T.A.
- se lasa mansonul tensiometrului pe bratul bolnavului
- se scufunda cealalta mana in apa rece de 4 grade, timp de 1 min
- se masoara T.A. imediat dupa scufundare la: 30 sec; 1min; 2min; 3min;
T.A. se ridica cu 10-25 mmHg, si revine la normal in 2-3 min
In feocromocitoame se provoaca crize de hipertensiune arteriala
2. Testul la histamina- histamina determina o dilatatie capilara accentuata
Tehnica:
1.Pregatirea bolnavului bolnavul nu mananca 12 ore inaintea probei
- dimineata bolnavul in decubit dorsal ramane la pat relaxat 10-15 min
2. Efectuarea testului - se masoara T.A
- se injecteaza i.v. 0,015-0,05histamina in 1-2 ml solutie izotonica de clorura de sodiu
- se masoara T.A., timp de 5-10 min, din 30-30 sec
- pana la valoarea initiala
C.N. initial avem o scadere moderata a T.A., apoi o crestere a valorii
In feocromocitoame, T.A. creste imediat dupa injectie atingand valoare maxima dupa 1-3 min, superioara celei din testul presor la rece
3. Teste adrenolitice- subst. adrenolitice produc la bolnavii cu feocromocitom scaderea imediata si considerabila a T.A. , ce se mentine 20-30min.
4. Examenul radiologic al glandelor suprarenale
Radiografia pe gol a abdomenului Opacifierea bazinetelor cu subst. opacifiante Radiografia de contrast negativ prin retroperitoneuIII. EXPLORAREA FUNCTIONALA A TIROIDEI
Explorarea funcional a glandei tiroide se face prin determinarea metabolismului bazal, determinarea iodemiei, a iodului legat proteic, ioduriei, colesterolemiei, reflexograma achilian, radioiodocaptare i altele.
A. Determinarea metabolismul bazal (M.B.)
M.B.= cantitatea de energie pe care organismul o cheltuiete n repaus absolut, la temperatura i presiunea atmosferice optime.
Aceast energie se produce prin oxidarea alimentelor i este necesar pentru meninerea funciilor vitale ale organismului.
Valoarea medie a cheltuielilor energetice ale metabolismului bazal la aduItul sntos este de o calorie mare pe kgcorp/or.
Determinarea se face cu spirometrul (Krogh, Knipping), pulmotestul Godart sau aparatul Sprirolyth.
Determinarea se face indirect: se msoar cantitatea de 02 consumat pe o unitate determinat de timp.Tehnica:
1. Pregtirea psihica si fizica a bolnavului:
1.1. Cu 3 zile inainte de examinare, bolnavul primete regim srac n proteine.
1.2 n aceste zile va consuma cantitati moderate, fara a ramane flamand
1.3 Se recomanda urmatorul regim:
- dimineata: ceai sau cafea fara lapte, si 1-2 covrigi cu unt
- la 10.00: un covrig cu fructe sau compot
- la pranz: supa, cartofi; legume; prajituri, compot sau fructe; paine
- la 16.00: ca dimineata
- seara: legume, cartofi, macaroane, paine.
1.4 Se va odihni mult, evitnd efortul fizic; va fi ferit emoii.
1.5 Bolnavul nu va lua medicamente sedative sau excitante
1.6 In seara zilei din ajunul examinrii nu va consuma nimic i nu va fuma.
1.7 Somnul de noapte n preajma examinrii trebuie s fie linitit.
1.8 n ziua examinrii, eforturile fizice trebuie reduse minimum, se interzice baia sau toaleta completa
1.9. Transportul bolnavului la sala de examinare se va face cu cruciorul.
1.10 Bolnavul va sta 30 min. n repaus (decubit dorsal) nainte de prob.
1.11 Bolnavii ambulatorii vor sta n repaus cel puin o or.
2. Pregatirea psihica si efectuarea probei
2.1. Bolnavul va fi pregtit din punct de vedere psihic (emoia i nelinitea pot falsifica rezultatul).
2.2. Se vor nota vrsta, sexul, nlimea i greutatea
2.3. Bolnavul va fi conectat la aparat cu circuitul nchis dup metoda cunoscut de la spirografie; bolnavul respir numai n aparat.
2.4. Dup ce respiraia bolnavului s-a normalizat se ncepe nregistrarea incursiunilor respiratorii timp de 6 min.
2.5. Din spirograma obinut se calculeaz volumul de oxigen i producia de bioxid de carbon.
Din datele obinute se pot calcula necesitile calorice ale organismului pe 24 h.
Cantitatea de cldur produs se determin indirect pornind de la consumul de O2 .
Raportand valorile obinute la valorile teoretice din tabele, se va obine valoarea metabolismului bazal, care se exprim in procente.
Rezultatul de +25% inseamn c arderile din organism sunt cu 25% mai intense dect n starea normal.
Se apreciaz ca valori normale ntre 0% i +15%.
Deoarece numeroi factori extratiroidieni influeneaz M.B., rezultatul testului trebuie interpretat numai n corelaie cu datele clinice.
B. Studiul reglarii echilibrului vegetative
1. Testul presor la rece Se face identic dupa tehnica descrisa la explorarea medulosuprarenalei In hipertiroidism- T.A. creste cu 30-60 mmHg, revenirea este foarte lenta2. Determinarea timpului mediu de reincalzire a extremitatilor
In hipertiroidism extremitatile sunt bine irrigate
Tehnica:
1. Pregtirea psihica si fizica a bolnavului:
1.1. Cu 3 zile inainte de examinare, bolnavul primete regim srac n proteine.
1.2 n aceste zile va consuma cantitati moderate, fara a ramane flamand
1.3 Se recomanda urmatorul regim:
- dimineata: ceai sau cafea fara lapte, si 1-2 covrigi cu unt
- la 10.00: un covrig cu fructe sau compot
- la pranz: supa, cartofi; legume; prajituri, compot sau fructe; paine
- la 16.00: ca dimineata
- seara: legume, cartofi, macaroane, paine.
1.4 Se va odihni mult, evitnd efortul fizic; va fi ferit emoii.
1.5 Bolnavul nu va lua medicamente sedative sau excitante
1.6 In seara zilei din ajunul examinrii nu va consuma nimic i nu va fuma.
1.7 Somnul de noapte n preajma examinrii trebuie s fie linitit.
1.8 n ziua examinrii, eforturile fizice trebuie reduse minimum, se interzice baia sau toaleta completa
2. Pregatirea psihica si efectuarea probei
2.1. Bolnavul va fi pregtit din punct de vedere psihic (emoia i nelinitea pot falsifica rezultatul).
2.2. Se vor nota vrsta, sexul, nlimea i greutatea
2.3. Bolnavul va ramane in pat , si se va determina temperatura pe fata palmara a mainilor.
2.4. Se scufunda apoi mainele intr-o baie de apa la temp de 15 grade, mentinandu-se timp de 5min.
2.5. Se tamponeaza apa de pe suprafata mainilor fara frictionare sau apasare.
2.6. Se masoara temperatura cutanata la aceleasi puncte din 3-3 min pana ce temp. se ridica la 25 de grade
Timpul mediu de reincalzire este de 10-20 minute
In hipertiroidism, timpul este scurtat
In hipotiroidism, tetanie, distonie neurovegetativa ttimpul este prelungit pana la 30 min
C. Determinarea tulburarilor in metabolismul glucidic
Se determina prin dozarea zaharului din sange si urina prin proba hiperglicemiei provocate
In hipertiroidism : hiperglicemie cu hglicozurie
In hipotiroidism: hipoglicemie
D. Determinarea tulburarilor in metabolismul colesterolului
Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, 2-5ml sange fara subst. anticoagulanta Hipertiroidism: - colesterolemia este scazuta pana la 100-80mg%
raportul dintre colesterolul esterificat si total scade
Hipotiroidism - colesterolemia este ridicata la 250-500mg%
raportul dintre colesterolul esterificat si total- creste
E. Determinarea tulburarilor in metabolismul iodului1. Dozarea iodului protidic in plasma
Se va recolta 5-6 ml sange( punctie venoasa) + subst. anticoagulanta, a.i. sa rezulte 2ml plasma
V.N. 4-8 la 100ml plasma
In hipertiroidism iodemia creste pana la 18 %
Valorile iodului protidic reflecta cant de tiroxina(T4) si triiodtironina(T3) circulanta
La determinarea lui se va tine cont de tratamentele, investigatiile, consumul de alimente cu un continut de iod in ultimile 12 luni.
2. Iodocaptarea tiroidiana
Urmareste dinamica fixarii iodului in glanda tiroida
Tehnica:
1. Pregtirea fizica si psihica a bolnavului
1.1. Este necear ca persoana care urmeaz a fi testat s nu fi intrat n contact n ultimele 3 luni cu iod (ioduri) sau brom (bromuri).
Se cuprind aici:- examinri radiologice cu substante de contrast iodate (colecisto-, uro-, bronhografii etc.);
- tratamente cu substane iodate (unele antireumatice, siropuri tuse, mexaform etc.) sau bromate (calciu bromat pansamente cu tinctur de iod, iodoform (stomatologie), solutie Lugol (ginecologie).
1.2. n ultima lun bolnavul trebuie s nu ia: sulfamide ( inclusiv antidiabetice); substane cu aciune asupra sistemului central (ganglioplegice, calmante, tranchilizante etc.); preparate hormonale (inclusiv unguente cu corticoizi).
2. Pregtirea bolnavului n ziua examinrii
2.1. Bolnavul trebuie ca n dimineaa respectiv sa nu mnnce, s nu bea ap, s nu fumeze, s nu ia medicamente.
2.2. Se administreaz pe cale bucala 5-15 microCurie 131I, sub forma de NaI in 40-50 ml lapte
2.3. Se determin radioactivitatea la nivelul lojei tiroidiene cu ajutorul unui contor de scintilatie, la 2-4-6-8-2-72 de ore de la ingerarea iodului radioactiv
Rezultatele se raporteaza la radioactivitatea unei solutii standard de 131I :200ml ser fiziologic+5-15 microCurie 131I.
Din solutie se utilizeaza 1ml
C.N. : la 24 ore se fixeaza 40% din subst. radioactiva
Hipertiroidism: fixarea maxima la 6-8 ore
Hipotiroidism : fixarea maxima la 48-72 ore
3. Determinarea eliminarii urinare a radioiodului
Se poate face concomitent cu iodocaptarea
Dupa 24ore restul iodului necaptat este eliminat prin urina
C.N. : eliminarea este de 40-70 %
Hipertiroidism: scade la 5-40%
Hipotiroidism : creste la 80%
F. Scintigrama tiroidiana
Se realizeaza cu I , 125 I, 99Th, captat de glanda tiroida , emite radiatii gammace actioneaza asupra unui aparat electronic de numaratoare
La acesta se adapteaza un dispozitiv de inscriere , care cu ajutorul unui mecanism automat de deplasare , se plimba in fata glandei tiroide, inregistrand morfologia glandei sub forma de linii intrerupte cu densitate uniforma
Tehnica:
1. Pregtirea fizica si psihica a bolnavului
1.1. Este necear ca persoana care urmeaz a fi testat s nu fi intrat n contact n ultimele 3 luni cu iod (ioduri) sau brom (bromuri).
Se cuprind aici:- examinri radiologice cu substante de contrast iodate (colecisto-, uro-, bronhografii etc.);
- tratamente cu substane iodate (unele antireumatice, siropuri tuse, mexaform etc.) sau bromate (calciu bromat pansamente cu tinctur de iod, iodoform (stomatologie), solutie Lugol (ginecologie).
1.2. n ultima lun bolnavul trebuie s nu ia: sulfamide ( inclusiv antidiabetice); substane cu aciune asupra sistemului central (ganglioplegice, calmante, tranchilizante etc.); preparate hormonale (inclusiv unguente cu corticoizi).
2. Pregtirea bolnavului n ziua examinrii
2.1. Bolnavul trebuie ca n dimineaa respectiv sa nu mnnce, s nu bea ap, s nu fumeze, s nu ia medicamente.
2.2. Se administreaz per os 30- 50 microCurie 131I, sub forma de NaI
2.3. Se face scintigrama la 2-3 ore, eventual 24ore de la administrarea iodului radioactiv
2.4. bolnavul in decubit dorsal, se repereaza suprafata glandei tiroide
2.5. Contorul este adaptat la aparatul de inscriere si cu ajutorul dispozitivului automat se parcurge in linii orizontale toata suprafata glandei.
Glanda poate prezenta: - goluri : chisturi sau neoformatii
- aglomerari de linii intrerupte: gusa nodulara cu fenomene de hipertiroidism
Sunt interzise la femei nsrcinate , anemii grave, nefropatii, insuficienta cardiaca grava, sindrom hemoragipar explorarea functionala a tiroidei cu cu iod radioactiv
Ele se execut numai n caz de necesitate evident la copii i femei la vrsta activitii procreatoare.
Radiografia simpla a gatului, ecografia tiroidiana, tomodensimetria, R.M.N, si punctia bioptica a glandei tiroide, completeaza la nevoie explorarea morfo-functionala a tiroidei.
IV. EXPLORAREA FUNCTIONALA A PARATIROIDELOR
A. Examinarile radiologice
Examenul radiologic al scheletului cresterea sau diminuarea transparentei osoase, chisturilor, calusurilor vicioase Examenul radiologic al rinichilor: - calculii renali Arteriografia paratiroidiana: - adenom paratiroidianB. Examinarile biochimice
Se determina: calcemia , calciuria, fosfatemia, fosfaturia in conditii obisnuite , precum si sub influenta unor produsi homonali1. Determinarea calcemiei si fosfatemiei
Tehnica : - bolnavul nemancat
- se recolteaza sange venos fara staza: 10-15 ml, fara subst. coagulanta
- sangele se coaguleaza
Calcemia normala : 10(9-11)mg / 100ml ser din care: 40-45% este legat de proteine restul este calciu ionizat activ
Fosfatemia : 3-5mg/ 100ml ser; este ionizat in intregime
In hiperfunctie Ca creste, iar P scade.
2. Determinarea calciuriei si fosfaturiei
a) determinarea calciuriei calciuria se urmareste 3-6 zile
- se fac determinari din urina colectata in 24 de ore
- bolnavul este tinut la un regim mixt, evitandu-se alimentele cu un continut mare de Ca ionic
- testul Sulkovici: reactivul Sulkovici + urina(Ca)= oxalat de Ca care precipita; cant. de pp.reflecta gradul calciuriei
- V.N. : 100mg / 24 ore.
b)determinarea fosfaturiei- de face din urina emisa in 24 de ore
- V.N. : 1,3 3g / l
C. Testul reactivitatii la parathormon
Tehnica: - testul se face dimineata, pe nemancate
- se recolteaza urina timp de 3 ore
- se stabileste eliminarea orara de P
- se administreaza 200 unitati de parathormon pe cale i.v.
- se continua dozarea orara a fosfaturiei inca 3-4 ore
In conditii normale, creste de 5-6 ori
Hiperfunctia glandei : creste de 2 ori
Hipofunctia glandei : scade de 10 ori
1. Proba Hamilton Highman- utilizeaza hormonul din sangele bolnavilor
Tehnica: - se dozeaza Ca la un iepure
-se administreaza iepurelui 3 ml de sange de la bolnav
- peste o ora se repeta dozarea Ca din sangele iepurelui
In caz de hiperfunctie paratiroidiana a bolnavului, valoarea Ca din sangele iepurelui este crescuta.
D. Explorarile electrice
Aceste metode se folosesc ptr determinarea modificarilor excitabilitatii neuromusculare aparute sub influenta schimbarilor metabolismului calciului1. Cronaximetria- cronaxia este un parametru al excitabilitatii.
Explorarile paraclinice utilizeaza cronaxia motorie, in vederea arecieriistarii functionale a nervilor motori si a muschilor pe care-i inerveaza.
Determinarea se face cu cronaximetre electronice.
Tehnica: - asistenta se va ingiji ca temp. camerei sa fie optima, frigul determina contractii musculare ce falsifica rezultatele;
- legarea bolnavului in circuit se face cu electrozi
- stimularea este monopolara: un electrod indiferent si unul activ
- electrodul indiferent se fixeaza in: reg scapulara mb.sup ; reg. lombara / suprapubiana- mb.inf;
- electrodul activ- la polul negativ al generatorului;
- aparatul stabileste reobaza cu ajutorul unui potentiometru;
- cu un reosta se dubleaza dubleaza valoarea acestuia si se reduce durata de trecere a curentului la minim;
- se fixeaza timpul min . necesar aparitiei contractiei musculare.
Valorile cronaxiei se exprima in miimi de secunda Cronaxia este prelungita in caz de leziuni ale nervului motor periferic, boli musculare,tulburari umorale si endocrine
2. Electromiografia- este o metoda de investigatie neuromusculara care inregistreaza potentialele de actiune musculara aparute in cursul contractiei voluntare.
Inregistrarea se face cu elecromiograful format din: -electrozi periferici;
- amplificatoare
- dispozitive de inscriere.
Elecrozii sunt: - electrozi cutanati se fixeaza pe tegumente;
- elecrozi profunzi se introduc in profunzimea muschiului
3. ElectrocardiografiaV. EXPLORAREA FUNCTIONALA A GLANDELOR SEXUALE
A. Explorarea funcional a testiculului
Metodele de explorare a testiculelor sunt:
1. Spermograma indic funcia spermatogenetic a testiculului; stabileste sterilitatea sau fertilitatea masculin.
Tehnica:- recoltarea se face dupa o abstinenta de 3-5 zile, 2-5ml (volumul unei ejaculari)
- intr-un vas de sticla curat si incalzit la temperatura corpului
- produsul recoltat se transporta la laborator imediat, pastrand recipientul intr-un vas cu apa calda;
- examinarea se face la cel mult o ora de la recoltare.
Examen morfologic:- vol unei ejaculari este de 2-5 ml- aspectul : opalescent, grunjos.
Examenul microscopic:- se face pe ama preincalzita si lamela, urmarind mobilitatea spermatozoizilor
- numararea spermatozoizilor se face cu ajutorul unei celule Burker, in dilutie 1 /200
- nr. spermatozoizilor = 60-120 mil/ ml
- 80-85% cu vitalitate normala
Examenul biochimic determina: - pH-ul - este slab alcalin
- electrolitilor; a proteinelor; acizilor aminati; fructozei; fosfatazei alcaline etc.
Spermograma se completeaza cu biopsia testiculara.
2. Explorarea radiologica Radiografia cu subst. de contrast a veziculei seminale
Uretrografia retrograda ptr investigarea uretrei posterioare+prostata
Radiografia scheletului
3. Dozarile hormonale includ:- dozarea hormonilor androgeni;
- dozarea 17-cetosteroizilor cu separarea cant. a celor doua fractiuni;
- dozarea hormonilor estrogenidin urina barbatului.
Hormonii androgeni la barbat sunt secretati de: glanda suprarenala + testicule
17-cetosteroizii sunt produsi de degradare ai hormonilor androgenice se elimina prin urina
Din cantitatea totala de 17-cetosteroizi din urina , 2 / 3 provin din glanda suprarenala, restul din testicule.B. Explorarea funcional a ovarelor Metode de explorare ale ovarului:1. Biopsia functionala a endometrului
studiaza variatiile aspectului morfologic al mucoasei uterine in cursul ciclului menstrual
Tehnica:- recoltarea se face cu o chiureta mica tubulara / canula aspiratoare
- se fac 2-3 prelevari: - ziua a 8-a ; a 24-a ciclului; uneori si in ziua a17-a; - fragmentele de mucoasa sunt introduse in lichid fixator- amestec Susa
- se trimite la laboratorul de histopatologie
amestecul Susa conserva arhitectura corionului;
- scoate in evidenta glicogenul
- fixeaza nucleii si citoplasma
in functie de faza ciclului se pot decela : - starile de insuficienta foliculara sau progesteronica; - dezechilibrul foliculino-progesteronic
2. Examenul cito-vaginal
epiteliul vaginal sufera modificari in timpul ciclului menstrual exam. microscopic al elementelor descuamate permite studiul impregnarii hormonaleTehnica: - prelevarea se face cu o spatula de lemn, sub control vizual prin speclul vaginal
- recoltarea se face de la nivelul fundurilor de sac laterale ale vaginului
- prelevarea in ziua 7, a14-a, a 21-a a ciclului
- materialul prelevat este intins pe doua lame , fixat si trimis la laborator.
3. Dozarile hormonale in sange si urina
Se fac ptr dozarea : - estrogenilor urinari si plasmatici
- progesteronului si pregnandionului in sange
- 17-cetosteroizilor din urina
Dozarile hormonale se fac dinamic:- in cursul ciclului menstrual
- in timpul administrarii stimulinelor sau a altor preparate hormonale.
Tehnica:- asistenta va efectua recoltari din sange si urina dupa aceeasi tehnica ca si ptr dozarea celorlalti hormoni
4. Testul hipertermiei progesteronice
Estrogenii scad temperatura bazala Progesteronul creste temperatura bazala Curba termica prezinta o usoara ascensiune dupa ovulatie Normal, din prima zi a menstruatiei temperatura se mentine sub 37 grade Celsius timp de 14-15 zile La jumatatea ciclului , in perioada ovulatiei si inceputul fazei corpului galben, temp. se urca cu cateva zecimi de grade si ramane ridicata pana la 1-2 zile inainte de urmatoarea menstruatie In caz de sarcina , temp nu scade si se mentine ridicata pana la sfarsitul lunii a 3-a.Tehnica:- masuratorile se fac dimineata, dupa un somn de cel putin 7 ore, fara a se scula din pat
- de preferat la aceeasi ora
- se ia de preferinta rectal, dar se poate lua si bucal sau vaginal
- termometrul a fost mentinut cel putin 3 min
- temperatura bazala se determina 2-3 cicluri consecutive Mentinerea curbei termice la acelasi nivel, sub 37 grd Celsius reflecta o insuficienta ovariana.
5. Explorarea biologica a sarcinii
Se bazeaza pe determinarea hormonului de sarcina , gonadotrofina corionica , in sange sau urina.
6. Reactia de sarcina pe broscoiul de balta
Reactia se face din urina sau din serul sangvin.Tehnica: - cate 2 ml de urina filtrata si acidifiata cu acid acetic se injecteaza la doua animale mascule, in sacul limfatic dorsal;
- dupa 2 si 4 ore se preleveaza urina de la broscoi din cloaca cu ajutorul unei pipete
- se examineaza la microscop
- rezultat + : se observa numerosi spermatozoizi in miscare
- rezultat - : se repeta prelevarea dupa 24 de ore, ptr siguranta
7. Reactia imunologica de sarcina Reactia este una de tip Ag-Ac , se face din urina ptr depistarea gonadotrofinei corionice.
Testul se pozitiveaza la 8 zile de la intarzierea menstrei, deci la trei sapt. de la fecundatie
Are o probalilitate de 98%
Tehnica: - se recolteaza 10-20 ml urina de dimineata(este mai conc. In hormon)
- se trimite la laborato
8. Ecografia vaginala
Pune in evidenta sarcina , la 7-10 zile de la intarzierea menstrei
VI. EXPLORAREA FUNCTIONALA A PANCREASULUI ENDOCRINA.Determinarea glucozei in sange
Tehnica: - se anunta bolnavul cu 24 de ore inainte despre efectuarea probei
- este rugat sa nu manance - se recolteaza dimineata pe nemancate 1-2 ml sange prin punctie venoasa pe fluorura de sodiu, sau cu o micropipeta de 0,1 ml, prin inteparea pulpei degetului sau a lobului urechii si se trimite la laborator;
V.N. : 0,8 -1 gram / litru de sange
Valori mai mari, la determinari repetate, de 1,35g /1000ml sange, ridica banuiala de diabetB.Determinarea glucozei in urina
Glucoza apare in urina numai daca nivelul ei in sange se ridica pana in jurul valorii de 180 mg/100ml;1. Determinarea calitativa a glucozei in urina
se face cu reactivul Fehling sau Nylander;
Tehnica: - peste urina din eprubeta se toarna aproximativ cant. de reactiv, fata de cant. de urina
- se tine eprubeta cu ajutorul unei cleme de lemn, a.i. gura eprubetei sa fie orientata in directia opusa examinatorului
- se incalzeste continutul eprubetei la flacara pana la fierbere
- in prezenta glucozei , continutul eprubetei se coloreaza in negru, imediat sau in cateva minute.
- rezultatul se noteaza in foaia de observatie
- indiferent de rezultat se recolteaza sange ptr determinarea glicemie si glicozurie cantitative la laborator
2. Determinarea cantitativa a glucozei din urina
se face prin polarimetrie;
Urina, inainte de a fi introdusa in polarimetru, se trateaza cu reactivul Courtonne (acetat de plumb) care precipita toate substantele azotate, optic active, dupa care se filtreaza de mai multe ori.
C. Determinarea corpilor cetonici in urina
Se face in toate cazurile de glicozurie
1. Proba Legal-Imbert
se foloseste pentru determinarea acetonei;
Tehnica: - peste 5-6 ml de urina din eprubeta se toarna cateva picaturi de reactiv
- se agita usor eprubeta
- apoi cu grija se prelinge pe marginea eprubetei 1 ml amoniac, a. i. Sa nu se amestece cele doua lichide
- daca urina contine acetona , la limita de separare a celor doua lichide se formeaza un disc violet
- se noteaza rezultatul pozitiv, sau negativ.
2. Proba Gerhard
se foloseste pentru evidentierea acidului acetil acetic;
Tehnica:- peste urina din eprubeta se toarna cateva picaturi de perclorura de fier
- in prezenta acidului acetil-acetic, apare o culoare rosie
D. Determinarea rezervei alcaline
Are scopul de a stabili cantitatea de ioni alcalini existenti in sange pentru neutralizarea acizilor formati in organism;
Determinarea se face dupa metoda Van Slyke;
Tehnica: - cu o ora inainte de efectuarea probei, bolnavul ca ramane in repaus,
- apoi i se vor recolta 10 ml sange, prin veno-punctie fara staza, pe 0,5 gram oxalat de potasiu fin pulverizat;
- se agita usor si se pune intr-un tub de centrifuga care se trimite la laborator.
E.Proba hiperglicemiei provocate
Pot fi depistate cazuri latente de diabet, cu valori normale de glicemie;
1. Determinarea hiperglicemiei provocate prin administrarea glucozei per os
Tehnica: - bolnavul ingereaza dimineata pe nemancate 1g glucoza/kilocorp, dizolvata in apa sau ceai; - inainte de administrarea glucozei, bolnavul evacueaza vezica urinara; - se recolteaza sange pentru dozarea glicemiei;
- se repeta recoltarea la 30, 60, 90, 12 si 180 de minute dupa administrarea glucozei;- bolnavul sta in repaus la pat, fara sa ingereze alimente sau lichide;- la fiecare recoltare de sange bolnavul va urina pentru determinarea cantitativa a glicozuriei. la indivizi cu metabolism glucidic normal, in scurt timp dupa ingerarea glucozei, apare o neta urcare a glicemiei, atingand valorile maxime intr-o ora, care nu depaseste 150-180 mg;
dupa 2 ore glicemia revine la nivelul initial, datorita stimularii secretiei insulare;
cantitatea de insulina insa se produce in exces, din care motiv, la 3 ore dupa ingerarea glucozei, glicemia scade sub valorile initiale;
pe toata durata probei, zaharul nu apare in urina;
la diabetici valorile initiale de glicemie, dupa ingerare de glucoza, se ridica la valori mult mai inalte, care continua sa se urce si dupa 2 ore;
revenirea la nivelul initial se face cu mare intarziere, iar glucoza apare si in urina;
2. Determinarea hiperglicemiei provocate prin administrarea glucozei pe cale i.v.
Tehnica: - se recolteaza sange dimineata pe nemancate si se invita bolnavul sa-si evacueze vezica;- se administreaza pe cale intravenoasa o solutie de glucoza 50% in cel mult 2 minute (0,33 g glucoza/kilocorp);
- la 15, 30, 45, 60 de minute dupa injectie se repeta recoltarea din lobul urechii;
- recoltarea se face cu o micropipeta de 0,1 ml spalata cu o solutie de heparina.
Nivelul maxim al glicemiei se atinge in 10-15 minute si la 40-60 de minute revine la valorile initiale;F.Proba Staub-Traugott
Este tot o proba de hiperglicemie provocata, utila pentru depistarea diabetului latent.
Tehnica: - proba se executa pe nemancate;
- dimineata se determina glicemia;
- se administreaza bolnavului 50g de glucoza dizolvata in 250ml ceai;
- la o jumatate si o ora se determina din nou glicemia;
- peste o jumatate de ora, bolnavul primeste din nou 50 g glucoza dizolvata in 250 g ceai;
- la ora, la 1 , 2 si 3 ore se determina din nou glicemia;
- se va inscrie curba glicemiei;
- cu ocazia fiecarei recoltare, bolnavul va urina pentru a determina cantitatea de glucoza din urina;
- la diabetici proba se executa cu 20-30 g de glucoza;
Curba hiperglicemiei prezinta unele particularitati
a) la indivizi sanatosi: a doua doza de glucoza nu determina un nivel al glicemiei ca la prima doza, ea putand ramanand in limite normale- efect Staub pozitiv;
b) la diabetici glicemia provocata de a doua doza este tot atat de inalta ca si cea provocata de prima doza - efect Staub negativ.G. Testul tolerantei la glucoza, sensibilizat prin cortizon
Depisteaza precoce diabetul latent.
Tehnica:- seara la orele 22 bolnavul primeste per os 50 mg de cortizon acetat;
- peste 8 ore, dimineata, se repeta aceeasi doza;
- bolnavul ramane nemancat;
- peste 2 ore primeste 100g glucoza dizolvata in 250 g de ceai;
- se fac recoltarile de sange, ca si ptr proba hiperglicemiei provocate
Testul este pozitiv daca la 2 ore dupa ingerarea glucozei, valoarea glicemiei depaseste 140 mg/100 ml sange venos;H. Testul de incarcare cu tolbutamid Exploreaza capacitatea tesutului insular de a secreta insulina, precum si promptitudinea raspunsului fata de stimulul medicamentos.
Tehnica : - dimineata pe stomacul gol se dozeaza glicemia bolnavului;
se administreaza pe cale intravenoasa 1 gram de Tolbutamid in forma de solutie 5%;
durata injectiei este de 3 minute;
dupa 20-30 de minute se dozeaza din nou glicemia; tolbutamidul scade glicemia;
daca la 20 de minute dupa administrarea lui, glicemia depaseste 80% din valoarea initiala si la 30 de minute 77% din aceste valori, este vorba de un diabet latent;I. Determinarea tolerantei fata de hidrati de carbon
Se foloseste pentru stabilirea regimului dietetic al bolnavilor de diabet.
Tehnica :- se administreaza bolnavului o dieta mixtace contine 200-250 de grame hidrati de carbon;
- bolnavul nu va manca nimic in plus fata de acest regim, alimentele trebuie sa le consume in intregime;
- incepand din dimineata probei, se recolteaza 24 de ore urina bolnavului in trei fractiuni separate la cate 8 ore (6-14, 14-22, 22-6);
- se determina cantitatea fiecarei fractiuni si apoi cate o proba de 50-100 ml din fiecare se trimite la laborator pentru determinarea cantitativa a glucozei eliminate;
- pe fiecare proba se va indica cantitatea totala din care a fost luata.
Determinarea zaharului in urina se face cu ajutorul polarimetrului.
Cantitatea exprimata in grame% se inmulteste cu cant totala a fractiunii respective= cantitatea de zahar eliminata intr-o fractiune
Prin adunarea cifrelor de le cele trei fractiuni = cant. de zahar eliminat de urina din cele 200-250 grame de hidrati de carbon ingerati
Diferenta dintre ele constituie gradul de toleranta fata de hidratii de carbon.J. Determinarea sensibilitatii fata de insulina
Cantitatea de glucoza care dispare din urina sub influenta unei unitati de insulina, poarta numele de echivalent insulina-glucoza;Tehnica - se determina toleranta bolnavului la hidrati de carbon;
prin doze progresive de insulina, se incearca ridicarea tolerantei pana la disparitia zaharului din urina;
la bolnavii cu regimul si doza de insulina instituite, intreruperea insulinei pentru 24 de ore permite controlul regimului dietetic pe care bolnavul il primeste.
Echivalentul insulina-glucoza este de 2-10
La indivizi insulino-rezistenti el scade sub 1.
SEMNE SI SIMPTOME IN BOLILE ENDOCRINE
cefaleea determinata de compresiunea tumorilor hipofizei cu localizari diferite
apare in crize de scurta durata, apoi devine permanenta, insuportabila
se asociaza cu
tulburari vizuale
varsaturi in jet
lipseste greata
bradicardie
intensitatea e influientata de schimbarea pozitiei capului
apare sub forma de migrena in disfunctiile ovariene oboseala
pe plan fizic si intelectual
mai accentuata dimneata
tulburarile somnului
insomnii
somn nelinistit, insuficient
hipersomnie
transpiratia
apare in sindromul adipozo-genital, feocromocitom
la diabetici anuntind o hipoglicemie sau o coma
sughitul
poate apaea ca urmare a compresiunii nervului frenic
setea
se intilneste in diabetul zaharat si insipid
tulburari gastro-intestinale
inapetenta
diaree
constipatie
varsaturi
dureri abdominale
tulburari cardiorespiratorii
palpitatii
ameteli la schimbarea de decubit in ortostatism
dispnee
tulburari ale aparatului genital
instalare precoce sau tardiva a pubertatii
alte manifestari
modificari ale vocii
tulburari de vedereExamenul fizic1. pozitia
- exprima discomfort, fatigabilitate, apatie, neatentie
2. miscari si contractii involuntare
tremuraturi fine, rapide, apar la nivelul extremitatilor, pleoapelor
contractii ionice ale musculaturii somatice
convulsii partiale
3. Faciesul n bolile endocrine
a. Faciesul hipertiroidian, este ntlnit n boala Basedow (datorit unui exces de hormoni tiroidieni), care se manifest prin:
a. exoftalmie (protruzia globurilor oculari) bilateral i simetric, cu ochi strlucitori i cu privirea asemntoare unui om speriat;
b. conjuctiv ocular congestional (cu hipersecreie lacrimal);
c. uor edem palpeal.
Din anamnez reiese c bolnavii prezint:
1. subiectiv: insomnii, palpitaii, scdere ponderal (cu apetit pstrat), diaree, intoleran la cldur, tremurturi;
2. obiectiv:
pielea e fin, umed, catifelat i cald (cu eritem facial);
bolnavii sunt n general: slabi, agitai, nervoi, cu mimic i gestic vioaie, vorbesc repede, transpir i roesc uor.
la nivelul cordului apar: tahicardie i tulburri de ritm (fibrilaie atrid).
b. Faciesul mixdematos, este infiltrat, imobil, cu mimic srac, fant palpebral ngust, privire tears i cu ochi enoftalmici (aparent). Buzele sunt groase, urechile sunt infiltrate. Prul este aspru, fr luciu, cade i albete precoce, iar sprncenele se rresc precoce n treimea extern. Tegumentele sunt groase, reci, infiltrate, uscate, aspre, fr secreie sebacee i sudoral.
Subiectiv, bolnavii acuz: apetit diminuat (datorit hiposecreiei gastrice), constipaie. Bolnavii atrag atenia prin: apatie, vorbire rar (bradilalie) cu voce groas, avnd gndire lent (tulburri de atenie), tendin la depresie i izolare.
c. Faciesul acromegalic (este determinat de excesul de hormon somatrop, ntr-un organism n care procesul de cretere osoas n lungime s-a ncheiat), care se manifest prin: frunte ngust i oblic, cu arcedele sprncenelor proeminente deasupra ochilor; oasele malare i apofiza zigomatic, sunt hipertrofiate, piramida nazal este masiv i etalat la baz, cu extremitatea cartilaginoas puternic dezvoltat, iar maxilarul inferior prezint, prognatism; ochii par mici, cu pleoapele ngroate; pielea este aspr i groas, cu numeroi nevi pigmentari, iar prul crete abundent.
d. Faciesul din hipercorticism. Este expresia clinic a hiperfuncie corticosuprarenaliei (n special pentru glucocorticoizi), care se manifest prin: obezitate particular (obraji, brbie, regiunea submentonier), care dau faciesului un aspect de lun plin. Pe tegumente apar vergeturi de culoare roz violet localizate pe: flancurile abdomenului, olduri, fese. La aceti bolnavi apar tulburri metabolice dominate de: osteoporoz, diabet zaharat i hipertensiune arterial (la femei apar i fenomene de virilizare i hirsutism).
4. Modificrile staturale
nlimea la om are variaii n raport cu vrsta, sexul, factorii genetici i facorii de mediu. Exist indivizi ns cu modificri staturale patologice cu forme extreme i anume:
Gigantismul
Reprezint o cretere exagerat n nlime, care depete cu 20% (populaia) de vrsta i sexul respectiv. Limita uperioar a nlimii pentru Romnia este de 2 m la brbai i de 1,90 m la femei. Gigantismul mbrac mai multe forme patologice n raport cu disfuncia endocrin, care l produce astfel:
a. Gigantismul hipofizar, este determinat de hiperfincia hipofizar somatotrop produs fie de: hiperplazia sau de un adenom acidofil al hipofizei, cu exces de hormon somatotrop (S.D.H.). La o privire general aceti indivizi par proporionali cu o dezvoltare armonioas, dar la o scar armonioas, dar mai mare (ns la un examen mai amnunit se observ note disarmonice), dominate de dezvoltarea exagerat a segmentelor distale (mini, picioare) i cu capul mai mic dect restul corpului. Aceti bolnavi prezint frecvent: cefalee, modificri ale cmpului vizual, sensibilitate la infecii i epuizarea forei musculare.
b. Insuficiena gonadic, survenit n perioada de cretere pubertar prin lipsa hormonilor sexuali (duce la ntrzierea nchiderii cartilajelor de cretere), permind o cretere continu sub aciunea hormonului stomatrop (S.V.H.). Bolnavul cu acest tip de gigantism are aspect eunucoid (disproporie mare ntre trunchi i membre anormal de alungite, torace ngust, bazin dezvoltat, procesul de sexualizare absent, iar panicul adipos n exces de tip ginoid.)
c. Gigantismul acromegal. Dac activitatea somatotrop n exces aprut n copilrie, persist i dup nchiderea cartilajelor de cretere osoas se produce o cretere exagerat att a oaselor lungi, ct i a celor late determinnd acromegalia.
Nanismul
Este un sindrom caracterizat prin talie redus corespunznd la aproximativ 120 -130 cm, pentru ara noastr. Exist mai multe tipuri de nanism pe care le vom enuna trecndule n revist i anume:
a. Nanismul hipofizar. Apare drept consecin a insuficienei hipofizare survenit n copilrie (produs de lezarea primitiv sau secundar a hipofizei). Bolnavul este de statur mic, cu un raport normal ntre segmente, cu un sistem muscular normal dezvoltat cu talia, cu dezvoltarea psiho intelectual corespunztoare vrstei cronologice.
De reinut
Nanismul hipofizar poate prezenta i infatilism sexual i/sau hipotiroidie, drept consecin a asocierii deficitului: somatrop, gonadotrop, tireotrop.
b. Nanismul mixedematos. Este un nanism disarmonic la care n afar de tulburrile de cretere, apare i o afectare grav, neuropsihic. La aceti indivizi, capul este mare n raport cu trunchiul, cu degete scurte i groase i macroglosie, extremitile mai scurte dect trunchiul, cu degete groase, abdomenul mrit cu pubele cobort. Tulburrile neuropshihice sunt de la subdezvoltate mintal pn la cretinism.
c. Nanismul de origine gonadic, se datorete unui exces de hormoni gonadici (care devin factori de inhibiie a efectului stimulator produs de S.V.H. asupra osului). Pubertatea precoce la fete i biei evolueaz cu nanism. Stri hipostaturale de origine endocrin apar i n suferinele suprarenale sindromul adrenogenital Cushing.
d. Nanismul de origine rahitic se nsoete de multiple deformri osoase, frapnd: capul mare (cu facies ptrat i frunte olimpian), trunchi turtit lateral, cu sternul n caren abdomenul mare, bazin evazat, tibia n form de iatagan i antebraele invers ncurbate.
C. ntrzierile n cretere, de origine nutriional sau visceral (apar datorit unor stri patologice n copilrie) i nu au mimic particular n afar de reducerea taliei. Din aceast categorie fac parte:
5.starea de nutritie poate fi evaluata dupa anumiti parametrii dezvoltarea musculaturii, a tesutului adipos si a greutatii corporale raportat la virsta, sex si inaltime obezitate
de tip cusching
grasimea se dispune caracteristic in regiunea gitului ceafa de bivol, fetei fata in luna plina si adbomenul sort abdominal
membrele ramin subtiri proximal distal
din sindromul adipozo-genital
apare la virste foarte tinere
cupride, adbomenul, regiunea pubiana, radacinile membrelor, soldurile si coapsele ceea ce da aspectul de fata la baieti
din hipotiroidie
dominanta de mixedem
se dispune difuz cu predominenta la fata, git, cap
hipotalamica
rara
predominent la femei
se instaleaza brusc de obicei dupa o trauma
dispusa pe abdomen, trunchi, la radacina membrelor, cap si git
din insuficienta gonadica difera dupa sex
la barbati are dispozitie feminina
un intereseaza extremitatiile membrelor
slabirea scaderea sub greutatea ideala scaderea cu 10 -15 kg in citeva luni
casexia
6. starea mentala
labilitate afectiva
lentoare in gindire
dificultate in vorbire
tulburari de memorie
deresie
labilitate emotionala
tuburari de atentie
7. aspectul tegumentar
hiperpigmentatie generalizata
piele aspra, ingrosata, rece, ceroasa hipertiroidie
piele calda, umeda, subtire hipotiroidie vergeturi rosii violacee la nivelul abdomenului, coapselor si sinilor in sindromul Cusching8. parul si unghile
par
hipertricoza - pilozitate abundenta pe intregul corp sau in zone anormale pentru sexul respectiv,
- asociata cu ingrosarea vocii-colorarea pielii in albastru boala pielii albastre
hirsutism dezvoltare de tip masculin a pilozitatii la femeie
pierderea pilozitatii hipotiroidie
par matasos, subtire si fragil hiper
caderea parului axilar si pubian in insuficienta hipofizara
unghii
concave cu aspect de lingurita, subtiri, friabile
friabile, ingrosate
lungi , inguste
aspect patrat
9. edemul
generalizat
alb
pastos
elasticitate redusa
nu lasa godeu
10. ochii
exoftalmie ,insotita de lacrimare
scaderea secretiei lacrimare
11. oase si muschi
deformari
scaderea fortei musculare
hipertrofie musculara la femei
12. aparatul genital si sini
secretie lactata anormala absenta caracterelor sexuale secundare si involutia acestora
dezvoltarea sinilor la barbati
13. semne vitale
temperatura
creste la hipertiroidieni si scade la hipotiroidieni
pulsul
tahicardie in hipertiroidism , bradicardie in hipotiroidism
tensiunea arteriala
cresteri foarte mari in feocromocitom
creste si scade maxim in hipertiroidism
scade si creste maxima in hipotiroidism
hipotensiune in boala addison
respiratia dispnee in feocromocitom
respiratie dificila la efort
laringospasm in hipoparatiroidismPARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU AFECTIUNI ALE GLANDELOR ENDOCRINE
afectiunile endocrine au o evolutie lunga , majoritatea au un caracter cronic
spitalizarea este relativ scurta, are scopul de a stabili diagnosticul, de a institui tratamentul pe care pacientul il va continua la domiciliu si de a se controla periodic starea bolii si eficacitatea tratamentului
cazurile de urgenta din bolile endocrine cum sunt criza tireotoxica, coma mixedematoasa, formele variate de insuficienta suprarenaliana , desi aduc o stare deosebit de grava bolnavului dupa reechilibrare hormonala pot fi externati continuind tratamentul ambulator
probleme1. cooperare ineficienta la nivel individual din cauza
nervozitati determinate de boala
anxietatii
insomniei
deteriorarii relatiilor interpersonale
2. alterarea proceselor de gindire cauzata de implicarea sistemului nervos in procesul de boala manifestat prin
cefalee
somnolena
tulburari psihice
3. alterarea confortului
4. alterarea imaginii de sine in legatura cu
schimbarea aspectului
modificari la nivelul tegumentelor
cresterea riscului de ranire
disfunctie sexuala
5. alterarea nutritiei
6. alterarea eliminarilor intestinale
7. alterarea echilibrului hidric si electrolitic
8. intoleranta la activitate
9. cresterea potentiala a riscurilor de infectie si intirziere a vindecarii ranilor
10. deficit de cunostinte in legatura cu boala si cauzele ei, tratamentul , regimul alimentar si de viata
obiective
imbunatatirea starii de cooperare a pcientului
mentinerea si imbunatatirea proceselor de gindire
asigurarea confortului
imbunatatirea si acceptarea imagini de sine
mentinerea unei stari nutritionale adecvate
imbunatatirea participarii la activitati
reducerea riscului de infectii si raniri
educarea pacientului cu boli endocrine
interventii
asistenta medicala trebuie sa cunoasca manifestarile prodromale ale fiecarei boli pentru a putea anunta medicul in cazul aparitiei acestora si a putea interveni prompt asistenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele sarcinia. pentru imbunatatirea capacitatii de cooperare
datorita modificarilor somatice sau metabolice pe care le provoaca aceste boli , bolnavii de obicei au complexe de inferioritate cu stari depresive si obsesive
ajuta pacientul sa inteleaga ca starea de anxietate este legata de procesul de boala
isi rezerva mai mult timp pentru a sta de vorba cu pacientii si familia
sfatuieste familia sa evite discutiile si situatiile tensionate
b. pentru mentinerea si imbunatatirea proceselor de gindire
datorita dereglarilor hormonale ramin uneori cu un intelect redus
explica pacientului cauzele bolii
colaboreaza cu familia pentru a ajuta pacientul
asigura conditii de mediu care sa linisteasca pacientul
c. pentru cresterea confortului se asigura prin
internarea trebuie facuta in saloane mici, linistite unde se asigura repausul lor psihic si posibilitatea contagiune este redusa
temperatura salonului trebuie adaptata in functie de natura tulburarilor hormonale
bolnavii cu hipertiroidie necesita saloane mai racoroase
imbracaminte adecvata
schimbarea lenjeriei
igiena corporala
calmarea durerilor articulare prin
repaus ,
comprese calde sau reci ,
aspirina , antiinflamatoare nesteroidiene daca sunt compatibile cu restul tratamentului la indicatia medicului
cazurile de urgenta trebuie izolate
repausul la pat in starile acute si tulburarile hemoragice (dismenoree) trebuie respectatd. in vederea imbunatatirii si acceptarii imaginii modificate ajuta pacientul sa inteleaga ca unele manifestari de boala dispar sub tratament
il informeaza ca disfunctia sexuala va fi influientata pozitiv de tratament
e. pentru imbunatatirea starii nutritionale
alimentatia trebuie sa fie echilibrata energetic si calitativ
regimul dietetic are o importanta deosebita
in diabetul zaharat regimul se va stabili pe baza tolerantei fata de hidratii de carbon
in caz de obezitate regimul va fi hipocaloric dar cu asigurarea ratiei minime de proteine
in caz de hipertiroidism dieta trebuie sa fie usor digerabila si bogata in calorii
la bolnavii cu scadere ponderala marcata alimentatia va fi fractionata in 5-6 prize, efectuate la ore fixe
supravegheaza respectarea regimului alimentar
cintareste pacientul cu acelasi cintar si la aceeasi ora
asigura servirea igienica a alimentatiei
sfatuieste pacientul sa corecteze gustul alimentelor
f. in vederea mentinerii echilibrului hidric si electrolitic identifica hipovolemia si semnele ei
masurarea TA si P
cercetarea turgorului, persistenta pliului cutanat mai mult de 20 secunde arata deshidratare
supravegherea mucoasei bucale
efectuarea bilantului hidric
asigura echilibrul hidric normal prin
hidratare orala daca tolereaza
folosirea sucului de rosii, a laptelui
hidratare parenterala la indicatia medicului
supravegherea diurezei
identifica excesul de volum lichidian prin
supravegheaza TA si P
observare atenta pentru depistarea edemelor
cintarire zilnica
evita excesul de lichide prin
reducerea cantitatii de lichide
reducerea sodiului
sfatuieste pacientul sa mestece guma care stimuleaza salivatia si mentine mucoasa umeda
administrarea unei cantitati mici de lichide cind nu suporta setea
clatirea guri dupa care este rugat sa arunce lichidul
identifica semnele unei tulburari electrolitice prin
evaluarea unor simptome
greata
diaree
slabiciune musculara
ionograma sanguina si urinara la indicatia medicului
actioneaza pentru cresterea aportului de potasiu prin
incurajarea consumului de alimente care contin potasiu citrice, pepene verde, banane, cartofi, fasole
interuirea pacientului pentru cunoasterea acestor alimente si alcatuirea meniului
anunta medicul de toate modificarile survenite in starea pacientului pentru a se putea interveni cit mai repede
g. pentru cresterea participarii la activitati
sfatuieste pacientul la inceput sa reduca efortul fizic la minim posibil si sa-si reia activitatea treptat
sprijina pacientul in desfasurarea unor activitati zilnice
identifica impreuna cu pacientul factorii care favorizeaza cresterea tolerantei la activitate
h. in vederea reducerii riscului de ranire si infectie sfatuieste pacientul sa evite ranirile in special la picioare
sa nu foloseasca pantofi strimti
sa evite aglomeratia si contactul cu persoanele bolnave
sa schimbe locul de munca daca exista risc de ranire
sa evite tehnicile invazive
i. pentru educatia pacientului va realiza
instruirea pacientului referitor la tratament
medicatia pprescrisa denumirea daza, ora, cale de administrare
efect terapeutic, efect advers
cind se intrerupe tratamentul
cind se schimba doza
ce face cind nu poate lua medicatia
instruirea referitor la modificarile regimului alimentar
scopul dietei
tipul si cantitatea alimentelor care trebuie evitata
substantele folosite pentru corectarea gustului
instruirea pacientului privind evitarea riscului de ranireINGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE HIPOFIZEI
Bolile hipofizare sunt produce de excesul sau deficitul de hormon.
Excesul apare mai ales in tumorile hipofizare , in perioada de debut, acestea reprezentind 10% din tumorile craniene.
Deficitul de hormoni poate fi determinat de leziuni tumorale care distrug glandele sau netumorale.
A. Pacientul cu macrosomie hipofizara acromegalia si gigantism Afectiunile sunt determinate de excesul de somatotrop, manifestarile fiind diferite in functie de virsta la care intervine tulburarea
determinate de excesul de somatotropMANIFESTARI DE DEPENDENTA - semne si simptome la adult
apare mai frecvent intre 30-50 de ani si se manifesta manifesta
cefalee, oboseala, parestezii ale miini si picioare
tulburari psihice iritabilitate, emotivitate
tuburari vizuale
dureri articulare
hipersudoratie, piele groasa, incretita - pahidermie cap mare, nas lung si gros, buze groase, mandibula impinsa inainte
cresc miinile si picioarele, degetele sunt groase
modificari ale vocii
organele interne cresc in volum
disfunctie sexuala- scade potenta la barbati, amenoree , frigiditate , sterilitate la femei
la copil se manifesta prin crestere exagerata peste 2 m mai evidenta la membre
tulburari neurologice cefalee violenta, tulburari de echilibru, crize de epilepsie deformari ale scheletului cifoza, scolioza
modificari tegumentare
PROBLEME
alterarea
imaginii corporale, descretera stimei de sine datorita schimbarii infatisarii confortului din cauza cefaleei
potentiala a perceptiei vizuale din cauza compresiunii exercitata de tumora comunicarii din cauza macroglosiei
igienei personale din cauza transpiratiei excesive disfunctie sexuala din cauza modificarilor hormonale, manifestata prin scaderea potentei la barbat si amnoree si frigiditate la femei intoleranta la activitate
respiratie ineficienta din cauza cifozeiOBIECTIVE
sa accepte imaginea corporala modificata
sa exprime diminuarea durerilor si discomfortului sa detecteze tulburarile vizuale si sa le raporteze
sa previna leziunile accidentale
sa demonstreze abilitatiile de comunicare sa isi mentina igiena corprala
functia sexuala sa revina la normal in urma tratamentului sa poata vorbi de operatie fara teamaINTERVENTII
incurajarea pacientului
cosiliere psihologica dupa necesitate
incurajarea mentinerii rolului social\sprijinirea in desfasurarea unor activitati curente
aprecierea si localizarea durerilor, calmarea lor, cresterea confortului
observarea miscarilor oculare
pregatirea pentru examenul oftalmologic
incurajarea comunicarii
incurajarea igienei
stimularea sa vorbeasca despre disfunctia sa sexuala
pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie
B. Pacientul cu microsomie hipofizara nanismul hipofizar
tulburare complexa de crestere si dezvoltare prin insuficienta hormonului somatotrop debuteaza in copilarie
se evidentiaza in pre si pubertate este detreminata de tumori hipofizare, cerebrale, meningite, encefalite. radiatiiMANIFESTARI DE DEPENDENTA - semne si simptome statura mica fata de virsta, aspect armonios
fata mica, expresie juvenila, maxilar si mandibula nedezvoltate unghii moi
acromicie miini si picioare mici imaturitate sexuala, caractere sexuale sterse sau absente complexe de inferioritate
PROBLEME
deficit de cunostinte
potentiala cooperare ineficace
alterarea integritatii corporale
disfunctie sexuala
OBIECTIVE
Familia si pacientul sa demonstreze cunoasterea tratamentului medicamentos , a efectului acestuia si a rectiilor adverse.
Pacientul : sa cunoasca tratamentul medicamentos
sa foloseasca strategii pentru a trece peste stres
sa isi imbunatateasca imaginea corporala
sa descrie disfunctia sexuala
INTERVENTII
informarea si instruirea pacientului si familiei
incurajarea de a desfasura activitati accesibile
antrenarea in diferite activitati
supravegherea stricta a tratamentului medicamentos
C. Pacientul cu diabet insipid- este o urmare a lipsei de secretie a hormonului antidiuretic (ADH) sau a efectului asupra procesului de formare a urinii in antecedente
accidente sau traumatisme cranio-cerebrale
interventii pe hipofiza
Boli inflamatorii sau degenerative ale hipofizei posterioare, ale nucleilor hipotalamici
Tratamente cu vinblastina
Cazuri in familie
MANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE SI SIMPTOME
poliurie instalata brusc, dramatic , cu 5-20 l/zi
sete chinuitoare
din cauza deshidratarii apar febra, greata, varsatura, agitatia psihomotorie
balonare, greutate in epigastru
tulburari respiratorii si cardiace
nu poate dormi, determina nervozitate, scaderea atentiei si randament scazut
PROBLEME
tulburarea echilibrului hidro-electrolitic
alterarea confortului in legatura cu cfaleea, febra, agitatia
alterarea nutritiei
alterarea frecventei cardiace
dificultate de adaptare si integrare sociala
cooperare individuala ineficace
deficit de cunostiinte in legatura cu intelegerea bolii, a regimului alimentar si de viata, a tratamentului
OBIECTIVE
sa-si mentina echilibrul hidro-electrolitic si nutricional
sa exprime cunoasterea tratamentului, efectele asteptate si reactiile secundare
INTERVENTII
informarea pacientului despre efectele deshidratarii, a semnelor de deshidratare si importanta tratamentului continuu administrarea de RETROHIPOFIZA sub forma de puliere care se prizeaza nazal 20-50-100 mg la 4-6 ore conform prescriptiei medicale dupa dezobstruarea nazala corecta, pulderea un trebuie inghitita, fiind iritanta pentru caile respiratorii sfatuirea pacientului privind importanta controlului medical permanente
INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI ALE GLANDEI TIROIDIENEPACIENTUL CU HIPERTIROIDIE
urmare a producerii in exces a hormonilor tiroidieni si cresterea concentratiei acestora in plasma
in antecedente
existenta unei infectii sau a unei trauma psihice
tratament cu hormoni tiroidieni
operatii recente pe creier
predispozitie familiala
sexul- mai frecvent la femei
virsta incidenta maxima intre 20 40 ani
MANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE SI SIMPTOME
la inceput
astenie, insomnie, nervozitate, irascibilitate, oboseala musculara nespecifice bolii mai tirziu
transpiratii la palme si la cap cresterea apetitului diaree 3-4 scaune / zi, ajungind la 10-15 varsaturi
facies hipertiroidian- exolftalmie
rigiditatea musculaturii
tulburari de coordonare a miscarilor
nesiguranta in mers
tremuraturi ale extremitatilor
tahicardie 100-140/min, nu scade in timpul somnului semn caracteristic modificari ale TA
piele calda, umeda, catifelata, subtire
febra determinata de cresterea ratei metabolice, intoleranta la caldura
unghii friabile, roz
caderea parului
tulburari psihice - labilitate afectiva, ideatie rapida, agitatie, anxietate, nu are rabdare sa termine fraza insomnie, somn nelinistit, cosmaruri gusa semn caracteristic in boala Basedow, poate fi moale, difuza sau ferma , nodulara
descresterea libidoului, sterilitate, impotenta, tulburari menstruale la femei
in criza tireotoxica
semne agravate la bolnavii supusi unor agresiuni (emotii, operatii, surmenaj) tahicardie, hipertensiune, astenie extrema
PROBLEME
cooperare ineficienta
alterarea nutritiei
alterarea confortului
transpiratii
intoleranta la caldura
insomnie
altrarea eliminarilor intestinale
alterarea ritmului cardiac
alterarea imagini corporale exoftalmie, slabire
intoleranta la activitate
deficit de cunostinte in legatura cu evolutia bolii si a tratamentului
posibila ranire accidentala
posibile leziuni ale ochilor
OBIECTIVEPacientul sa fie capabil sa coopereze
sa scada nervozitatea
sa mentina o buna stare nutritionalasa creasca toleranta la caldura
sa doarma conform nevoilor
sa si restabileasca orarul eliminarilor
sa nu prezinte tulburari cardiace
sa accepte imaginea corporala
sa creasca toleranta la activitate
sa demonstreze cunoasterea evolutiei bolii si a tratamentului
sa nu prezinte leziuni traumatice
sa nu prezinte tulburari de vedere
INTERVENTII
asigurarea unui mediu linistit
asigurarea unei alimentatii corespunzatoare
dieta hipercalorica echilibrata cu supliment de vitamine cresterea cantitatii de lichide
monitorizarea albuminelor serice, hemoglobinei, limfocitelor
evitarea alimentelor care produc diaree
supravegherea eliminarilor intestinale
asigurarea unei camere cu temperatura mai scazuta
bine ventilata
masurarea temperaturii corpului
combaterea febrei
schimbarea lenjeriei daca transpira asigurarea conditiilor pentru odihna si somn masurarea pulsului, TA, R in cursul episoadelor de vertij, angor
sa evite leziunile oculare
protejarea ochilor de lumina puternica
acoperirea fantei palpebrale in timpul somnului
administrarea picaturilor conform indicatiilor
aplicarea de comprese reci pentru reducerea iritatiei
examinarea frecventa a transparentei corneei
reducerea riscului de lezare accidentala prin evitarea deplasarilor inutile
asezarea obiectelor utile linga pacient
asigurarea unei iluminari suficiente
supravegherea celor care fumeaza pentru a nu scapa tigara aprinsa
folosirea pantofilor care nu aluneca
instruirea pacientului cu privire la boala
sa discute cu pacientul despre imaginea lui corporala
interventii in criza tireotoxica
mentinerea starii de constienta
eliminarea tuturor factorilor stresanti
supravegherea respiratiei
administrarea oxigenului in pozitie sezinda
supravegherea ritmului cardiac
administrarea medicatiei conform indicatiilor solutie Lugol, HSH in perfuzie sau cortion acetat im, sedative puternicePACIENTUL CU HIPOTIROIDIE
este consecinta insuficientei secretii de hormoni tiroidieni lipsa iodului din apa in zona geografica unde locuieste pacientul
tratament cu antitiroidiene
iradierea gitului
infectii acute in antecedente
sexul mai frecvent la femei, la adult intre 40-60 ani
absenta congenitala a glandei
MANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE SI SIMPTOME
bolnav lent, indiferent, somnolent, greutate in vorbire (bradilalie) vestimentatie in dezacord cu anotimpul si temperatura mediului mai imbracat
facies hipotiroidian
git scurt, torace globulos
tegumente groase, infiltrate, uscate, palid galbui, extremitati reci
unghi groase, casante, cu striatiuni
par subtire, uscat, rar, cade
forta musculara scazuta, musculatura infiltrata, reflexe incetinite
crestere in greutate
alterarea gingiilor si a dintilor, tulburari de masticatie, secretie salivara redusa, deglutitie dificila
inapetenta, constipatie, meteorism
bradicardie, cresterea tensiunii arteriale minime
intoleranta la frig, hipotermie
infantilism genital, sterilitate, tulburari menstruale
tulburari psihice, tulburari de memorie, scaderea atentiei, depresie, la copii intirziere in vorbire
PROBLEME
alterarea proceselor de gindire
tulburari de memorie
intoleranta la frig
alterarea integritatii tegumentelor
alterarea eliminarii intestinale
deficit de autoingrijire
alterarea ritmului cardiac
alterarea imaginii corporale
OBIECTIVE
sa demonstreze orientare temporo-spatiala
sa nu prezinte modificari ale temperaturii corpului
sa participe la actiuni de protejare a pielii
sa isi reia eliminarea normala
sa fie capabil sa se autoingrijeasca
sa identifice factorii care pot deregla ritmul cardiac si semnele de intoleranta la diferite activitati
sa mentina relatii interpersonale
sa cunoasca regimul de viata si tratamentul
INTERVENTII
evaluarea nivelului de constienta al pacientului prin determinarea orientarii in timp si spatiu mentinerea unui mediu sigur, nestresant
asigurarea confortului
masurarea T
asigurarea eliminarii intestinale prin cresterea cantitatii de lichide , cresterea fibrelor din alimentatie respectarea intimitatii
stimularea pentru autoingrijire
masurarea TA si P
observarea edemelor
asigurarea unei diete cu mai putin sodiu si lipide
educarea pacientului pentru
cunoasterea testelor de diagnostic si a terapiei de compensare pe termen lung
cunoasterea medicamentelor nume, doza, ritm, efect, reactii secundare
cunoasterea autosupravegherii
cunoasterea importantei controlului medical
explicarea necesitatii interventiei chirurgicale
PACIENTUL CU TIROIDECTOMIE
- operatia pe tiroida se face la pacientii cu hipertiroidism care nu raspund la tratamentul medicamentos, la cei cu gusa mare care exercita compresiune mare pe structurile din jur sau afecteaza grav imaginea persoanei si in cancerul tiroidian- se face tiroidectomie totala sau subtotala
pacientul se teme de operatie , nu stie daca va reusi, daca manifestarile vor disparea deficit de cunoastere in legatura cu operatia
alterarea confortului din cauza durerii
tulburare potentiala a respiratiei
posibila singerare
posibila alterare a comunicarii
posibila alterare a nivelului de calciu
OBIECTIVE
sa poata vorbi despre operatie fara teama
sa demonstreze capacitate de cooperare
sa respire in limite normale
sa nu singereze
sa nu rezinte durere
sa comunice fara dificultate
sa nu faca crize de tetanie
INTERVENTII
- informarea pacientului privind operatia
- prevenirea pacientului asupra posibilei schimbari a vocii
- educarea pacientului cu privire la terapia de substitutie dupa interventia chirurgicala- calmarea durerii prin
administrarea analgezicelor
invatarea pacientului sa isi sprijine capul atunci cind se intoarce
menajarea regiunii pe care s-a facut incizia prin alimentatie lichida
- favorizarea respiratiei
pozitie adecvata
pregatirea trusei de traheostomie
supravegherea pansamentului
administrarea oxigenului
monitorizarea semnelor vitale
supravegherea starii de constienta
- monitorizarea calciului seric
INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI ALE GLANDELOR PARATIROIDEPACIENTUL CU HIPOPARATIROIDIE (tetanie)- tetania este o afectiune cronica sau acuta , provocata de hormonul paratiroidian , care regleaza metabolismul calciului mentinind calciul ionic in limite normale- absorbtia intestinala a calciului este dependenta de vitamina D
- scaderea calciului determina cresterea excitabilitatii sistemului nervos urmata de crize de tetanie- cauze virsta si sexul este mai frecventa la tineri si la femei in antecedente operatii pe tiroida, iradierea glandei tiroide
nu exista cauze hipoparatiroidie esentialaMANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE SI SIMPTOME
contracturi tonice ale musculaturii somatice la efort, frig, traumatisme, emotii, mai ales la extremitati mina de mamos
spasme ale muschilor laringieni, mai ales la copil, putind determina tulburari grave asfixie, cianoza dizartrie
parestezii amorteli, furnicaturi, intepaturi
ameteli, insomnii, cefalee
unghii subtiri, sfarimicioase, par rar si subtire
carii dentare frecvente,
scaderea calciului sub limite normale, cataracta, sarcina agraveaza situatiaPROBLEME
deficit de cunostiinte privind boala, evolutia, tratamentul respiratie ineficienta in criza spasmului laringian
posibila rezare in timpul crizei
posibila perturbare a somnului, anxietate
OBIECTIVE
sa demonstreze ca are cunostiinte despre boala
sa-si mentina calcemia in limite normale
sa-si mentina respiratia eficienta
sa nu se raneasca
sa doarma 7-8 ore somn odihnitor
INTERVENTII
asistenta
ajuta pacientul
sa inteleaga cauzele bolii
importanta tratamentului
sa alcatuiasca un regim alimentar cu mult calciu
sa se prezinte la control medical
actioneaza pentru scoaterea pacientului din criza de tetanie
administrare iv de calciu si sedative la indicatia medicului evitarea lovirii
supravegherea in timpul crizei pentru a asigura respiratia, pentru a evita ranirea, se indeparteaza toate constringerile fizice (gulere, cordoane) instruieste pacientul sa previna factorii care pot declansa criza
frig
traumatisme
emotii
efort fizic
PACIENTUL CU HIPERPARATIROIDIE
- caracterizata prin exces de hormoni paratiroidieni, care determina mobilizarea calciului din oase, depunerea in tesuturile moi si absorbtia exagerata din intestin- cauze in 90% din cazuri este provocata de un adenom paratiroidian
mai frecvent la femei intre 35-65 de ani,mai ales dupa menopauza
SEMNE SI SIMPTOME
urina in cantitate mare cu aspect laptos datorita eliminarii calciului sete mare polidipsie , poliurie dureri osoase
eroziuni ale falangelor
oboseala musculara, hipotonie
constipatie
inapetenta
greata
varsaturi
PROBLEME
alterarea
eliminarilor urinare
eliminarilor intestinale
discomfort din cauza duerilor
posibil deficit de volum din cauza eliminarilor crescute
posibile fracturi patologice
OBIECTIVE
sa mentina nealterata balanta hidroelectrolitica
sa nu prezinte leziuni
sa elimine normal
sa nu prezinte dureri
sa accepte interventia chirurgicala
INTERVENTII
pacientul trebuie
sa accepte operatia ca singura alternativa pentru indepartarea adenomului
sa inteleaga importanta controlului medical
sa evite leziunile prin cadere
se supravegheaza ingestia si eliminarea de lichide, aspectul urinei
se calmeaza durerea prin reducerea efortului fizic
INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE GLANDELOR SUPRARENALEAFECTIUNILE CORTICOSUPRARENALIENE
- secretia in exces a hormonilor corticosuprarenalieni determina un numar variat de boli- astfel:
- hipersecretia de cortizon produce boala Cusching
- hipersecretia de estrogeni determina sindromul adreno-genital
- excesul de foliculina sindromul de feminizare
- hipersecretia de aldosteron hiperaldosteronism
- in urma unor procese distructive glanda nu mai secreta suficienti hormoni si se produce boala Addison sau insuficienta cortico-suprarenala cronicaPACIENTUL CU SINDROM CUSHING
- boala reuneste toate manifestarile datorate cresterii cortizolului
- cauze adenom hipofizar secretat de ACTH hipersecretie hipofizara
administrare prelungita de ACTH
tumora
virsta si sex 80% femei mai frecvent intre 21- 40 aniSEMNE SI SIMPTOME
obezitate cu grasime depusa caracteristic
sort abdominal
fata in luna plina
ceafa de bivol
extremitati subtiri cu hipotrofie musculara astenie musculara tegumente subtiri, atrofice, uscate
aspect marmorat pe membre
vergeturi abdominale, fese, brate, axile pe spate apare frecvent acneea la femei
hisutism pilozitate de tip masculin
seboree
caderea parului capilar
ingrosarea vocii
hipertrofia clitorisului
amenoree
la barbati
fenomene de feminizare
hipotrofie testiculara
scaderea libidoului
impotenta sexuala
ginecomastie tulburai psihice
depresie
neliniste
tulburari de atentie si memorie
deformari osoase cu dureri dorso-lombare
fracturi din cauza osteoporozei degete de tobosar
HTA
cu maxima pina la 200mmhg
receptivitate crescuta la infectii
PROBLEME
alterarea echilibrului hidric
ritmului cardiac
imaginii corporale
intoleranta la activitate
risc de
infectie
ranire
deficit de cunostiite
OBIECTIVE
mentinerea in limite normale a volumului lichidian
identificarea factorilor care permit cresterea performantelor fizice
sa nu apara semnele de infectie
sa nu prezinte leziuni di cauza caderiiINTERVENTII
asistenta
identifica si evita
acumularea e lichid
hipopotasemia
ajuta pacientul
la diferite activitati
sa depaseasca unele complexe
protejeaza si scade riscul de accidentare si infectii
educa pacientul cu privire la boala, tratament, regim de viata
PACIENTUL CU HIPERALDOSTERONISM
apare intre 30-50 ani afectiunea este determinata de o tumora suprarenaliana, de obicei benigna, care secreta aldosteron dar si alti corticoiziSEMNE SI SIMPTOME
HTA Cefalee
Slabiciune musculara
Parestezii
Poliurie, nicturie
Sete pronuntata
PROBLEME
Alterarea
Echilibrului hidroelectrolitic
confortului
Intoleranta la activitate
Deficit de cunostiinte in lgatura cu boala
OBIECTIVE
Mentinerea echilibrului hidroelectrolitic
Reducerea cefaleei
Cresterea tolerantei la activitate
Pacientul sa poate descrie boala
INTERVENTII
Prevenirea acumularii apei in organism Identificarea semnelor de acumulare Promovarea confortului prin calmarea cefaleei cu comprese reci, analezice, tehnici de relaxare Cresterea tolerantei la activitati fizice Educarea pacientului cu privire la tratament Pregatirea preoperatorie
Ingrijirea postoperatorie
Dieta cu mai mult sodiu
Supravegherea TA
Supravegherea efectelor secundare
Controlul medical periodic
PACIENTUL CU BOALA ADDISON
- determinata de incapacitatea glandelor de a produce si secreta hormoni in cantitatea ceruta de nevoile organismului
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
Existenta in antecedente a unei afectiuni bacilare Boala se poate instala lent sau brusc
SEMNE SI SIMPTOME
Oboseala generalizata Inapetenta pina la refuzul alimentelor
Diaree rezistenta la tratament
Pierdere masiva de electroliti si apa
Scadere in greutate 10-15 kg
hTA
ameteli, tulburari de echilibru si vedere, acufene, lipotimie
manifestari nervoase
iritabilitate
apatie
negativism
anxietate
vorbire lenta
hiperpigmentarea semn caracteristic modificari sexuale la barbati
scade potenta si fertilitatea
la femei
scade libidoul
hipomenoree
sarcina agraveaza situatia
la copii
pubertate intirziata
in criza
stare brusc alterata
TA prabusita, colaps, coma profunda, moarte
Nu se poate alimenta
Factori agravanti
Eforturi fizice si intelectuale
Boli febrile
Frigul si caldura in exces
PROBLEME
Alterarea
Echilibrului hidric- soc hipovolemic
Balantei hidroelectrolitice
Nutritiei
Conceptului de sine si a imaginii corporale
Cooperare ineficienta Intoleranta la activitate
Posibila lezare prin cadere Inadaptare la rolul de bolnav
OBIECTIVE
Sa nu prezinte modificari ale TA
Sa nu prezinte semne de hiperpotasemie
Sa poata colabora
Sa poata creste treptat capacitatea la efort
Sa consume ratia alimentara zilnica
Sa creasca in greutate
Sa nu prezinte leziuni prin cadere
INTERVENTII
Asigurarea cantitatii de lichide, administrarea parenterala la nevoie Cintarirea zilnica Verificarea pliului cutanat Urmarirea semnelor vitale si vegetative
Dieta hipopotasica
Indepartarea factorilor de stress
Explicarea tehnicilor de tratament si investigatii
Reducerea activitatii la minim
Stimularea sa consume alimentele preferate, bogate in proteine si hidrocarbonate Dozarea glicemiei
Supravegherea pacientului
Eliminarea posibilelor raniri
Evitarea factorilor care pot declansa criza
Instruirea pacientului privind
Administrarea tratamentului
Nu are voie sa sara nici o doza
Sa aiba permanent medicamentele la el
2/3 din doza dimineata, dupa mincare si 1/3 la ora 16
Dovedirea printr-un act medical purtat asupra lui si doza care trebuie administrata in caz de criza
Cresterea dozei conform prescriptiei in urmatoarele situatii
In febra
In infectii
Cind se fac lucrari dentare
In caz de accidente
Crize personale
Recunoasterea manifestarilor produse de doza necorespunzatoare Doza insuficienta produce
Anorexie, greata, voma, depresie, slabiciune, ameteala, poliurie, scadere in greutate
Sa se adreseze medicului pentru cresterea dozei Doza prea mare determina
Crestere in greutate, fata in luna plina, edeme, HTA
Regimul alimentar si de viata Dieta hiperproteica, hipersodata,
Evitatea conservelor, excitantelor, alcoolului
Repaus fizic si psihic
Control medical periodic si atitudinea in criza Administrarea de urgenta a cortizonului
La spital perfuzie cu cortizon
determinarea sodiului si glicemiei zilnic
Nu primeste nimic oral pina nu dispare greata, varsaturile, starea de confuzie Monitorizarea functiilor vitale
Combaterea cefaleei
AFECTIUNILE MEDULOSUPRARENALEIPACIENTUL CU FEOCROMOCITOM
Este o tumora benigna care se dezvolta in suprarenala si secreta cantitati apreciabile de catecolamine
Excesul de catecolamine accentueaza efectele obisnuite, in special vasoconstrictia urmata d