APA: FACTOR ECOLOGIC – CONDITIONEAZA EXISTENTA SI DEZVOLTAREA ORGANISMELOR VII
Patologia hidrica infectioasa
Rolul apei in organism
Mediul de desfasurare al proceselor biologice , Solvent si vehicol pentru substante cu rol in
procesele vitaleComponenta a secretiilor si excretiilorReglator al temperaturii corpului
La adult apa reprezinta 60-65% din greutatea corporala, cu repartitie : 50% intracelular si 15% interstitial
Bolile hidrice infectioase
Boli in care apa constituie calea de transmitereContaminarea biologica a apei cu organisme
patogene determina efecte acute si generalizate asupra populatiei
Categoriile cele mai expuse bolilor hidrice sunt:- sugarii si copiii mici- persoanele cu rezistenta scazuta ce traiesc
in conditii precare- bolnavii si varstnicii
In general la aceste categorii dozele infectante sunt mai mici decat la populatia sanatoasa
Poluarea biologica a apei
Este urmarea patrunderii in apa a dejectelor umane si animale si a reziduurilor lichide si solide
Apele de suprafata sunt cel mai frecvent supuse poluariiSurse de poluare: o Dejecte umane si animaleo Scaldatul bolnavilor si purtatorilor sanatosio Adaparea si imbaierea animalelor bolnaveo Cadavre umane si animaleo Deversarea apelor uzate fecaloid-menajereo Apa meterorica care antreneaza germeni din aer si de
pe sol
Poluarea biologica a apei
Apa de conductaSurse de poluare:o Avarii in sistemul de aprovizionareo Filtrarea si dezinfectia necorespunzatoareo Modificari de presiune in conducteo Racorduri intre conductele de apa potabila si de
apa nepotabila
Poluarea biologica a apei
Apa de fantanaSurse de poluare:o Infiltrarea apei de suprafatao Infiltrarea impuritatilor din latrineo Platforme si gropi de gunoi amplasate
necorespunzatoro Dejecte umane si animaleo Cadavre umane si animaleo Manipulare neigienica: galeti murdareo Contact cu persoane bolnave sau purtatoare
Forme de manifestare a bolilor hidrice infectioase
Epidemia hidrica: cea mai frecventa forma de manifestare, caracterizata printr-un numar mare de imbolnaviri ce apar intr-un interval scurt de timp afectand majoritatea populatiei
Forme de manifestare a bolilor hidrice infectioase
Caracteristicile principale obligatorii ale epidemiei hidrice
o Debut explozivo Afectarea tuturor consumatorilor indiferent de varsta,
sex, profesieo Teritoriul de manifestare al epidemiei se suprapune cu
cel de aprovizionare cu apao Aparitia in orice anotimpo Scaderea brusca a curbei epidemice la oprirea
consumului de apa si luarea masurilor de asanare a sursei
o Sfarsitul epidemiei- “coada epidemiei” – cazuri sporadice transmise prin contact interuman
Forme de manifestare a bolilor hidrice infectioase
Caracteristicile secundare, inconstante ale epidemiei hidrice:
o Aparitia anterioara epidemiei a unui numar mare de enterite si gastroenterite determinate de germeni conditionat patogeni
o Absenta cel mai adesea a agentilor etiologici in apa in momentul aparitiei epidemiei
o Defectiuni ale sistemului de aprovizionare cu apaEpidemiile hidrice pot apare si prin consum de
gheata(din apa contaminata), imbaiere in ape poluate, consum de legume si fructe din culturi irigate cu ape poluate
Forme de manifestare a bolilor hidrice infectioase
Endemia: numar redus de cazuri, relativ constant intr-un teritoriu, fara legatura aparenta intre cazuri
Manifestarea sporadica: numar redus de cazuri, izolate cu aparitie neregulata intr-un teritoriu. Este rara.
Prin apa se pot transmite: boli microbiene boli virale boli parazitare
Boli transmise prin apa
Boli microbiene:o Febra tifoida si paratifoidao Dizenteria bacilarao Holerao Enterocolitao Leptospirozao Brucelozao Tularemiao Tuberculoza
Boli transmise prin apa
Boli virale:o Boli produse de enterovirusi(Polio, ECHO,
Cocksakie), adenovirusi, virusul hepatitei A, virusul gastroenterita A (Norwalk), parvovirusi;
Boli parazitare:o Amoebiaza, Lambliaza, Trichomoniaza,
Cisticercoza, Echinococoza, Ascaridioza, Oxiuroza..
Profilaxia
Apa destinata consumului si necesitatilor menajere nu trebuie sa contina organisme patogene:
Masuri profilactice:o Protectia sanitara a surselor si instalatiilor de
aprovizionare cu apa potabila contra poluarii biologice
o Eficacitatea tratamentului apei: filtrarea pentru retinerea parazitilor si dezinectia pentru distrugerea bacteriilor si virusilor. Dintre indicatorii bacteriologici ai apei potabile, numarul de E. Coli este indicatorul cel mai specific de poluare fecala si al eficacitatii tratamentului apei
Profilaxia
o Interzicerea de la folosirea la aprovizionare cu apa a populatiei a apei din bazine hidrologice neprotejate sanitar si foarte intens poluate fecal
o Educatia sanitara a populatiei in vederea cunoasterii posibilitatilor de transmitere a bolilor hidrice infectioase si de prevenire a lor
CUPRINDE AFECTIUNI PRODUSE PRIN APA, DETERMINATE DE COMPOZITIA CHIMICA A APEI
Patologia hidrica neinfectioasa
Patologia hidrica neinfectioasa
Clasificare:o Boli produse de elementele naturale ale apeio Boli produse de elementele chimice poluante (de
obicei toxice)
Boli produse de elementele naturale ale apei
Cuprind afectiuni determinate de carenta sau excesul unor elemente minerale ce induc carenta sau excesul acestor elemente in organism:
o GUSA ENDEMICA o CARENTA DE FLUOR SI CARIA DENTARAo BOLI CARDIOVASCULARE
Gusa endemica(Distrofia endemica tireopata)
Afectiune determinata de carenta de iod(iodul este componenta principala a hormonului tiroidian)
Carenta de iod induce scaderea sintezei tirozinei, glanda tiroida isi mareste compensator activitatea(dar lucreaza in “gol”) , fapt ce determina cresterea in volum a glandei tiroide= hipertrofie
Carenta de iod = concentratia iodului sub 5 microgr/l , sub 3 microgr/l apa gusa imbraca caracter grav
Carenta relativa de iod apare la o concentratie normala de iod in apa, dar consumul de catre organism este defectuos
Gusa endemica
Carenta relativa apare:Situatii fiziologice: graviditate, alaptare, perioada
de crestereConsumul alimentelor antitiroidiene: varza,
conopida, leguminoase uscate insuficient preparate termic
Elemente prezente in apa: Calciul in concentratie mare scade absorbtia
iodului Fluorul favorizeaza eliminarea iodului Manganul impiedica sinteza hormonului tiroidian
Gusa endemica
Manifestarile gusei: Scaderea metabolismului bazal Fatigabilitate Lentoare fizica si intelectuala Intarzieri in crestere si dezvoltare Pilozitate redusa Bradicardie Macroglosie Hiperlipemie Hipercolesterolemie Anemie
Gusa endemica
Teritorii gusogene in Romania: muntii Apuseni si regiunile subcarpatice
PROFILAXIA:Administrare de sare iodata, iar in zonele gusogene
se administreaza tablete de iodura de potasiu gravidelor, adolescentilor si femeilor care alapteaza
Asocierea iodului cu cuprul determina un efect profilactic si terapeutic superior
Carenta de Fluor si Caria dentara
Caria dentara - afectiune care apare in legatura cu deficitul de Fluor la o scadere a concentratiei acestuia in apa sub 0,5 mg/l
Pe glob 75% din sursele de apa sunt deficitare in Fluor
Fluorul este un element carioprotectiv: La nivelul smaltului dentar formeaza fluoroapatita- cresterea
rezistentei la acizii rezultati din fermentatia glucidelor ramase pe suprafata dintilor
Actiune bacteriostatica asupra microorganismelor din placa dentara
Inhibarea unor enzime cu rol in demineralizarea smaltului si dentinei
Carenta de Fluor si Caria dentara
Profilaxia:Fluorizarea apei cu concentratii de Fluor
intre 0,7 mg/l vara si 1,0-1,2 mg/l iarna
Fluoroza endemica
Este determinata de excesul de FluorApare prin consumul apei cu o concentratie
de Fluor de 5-6 mg/l de apa, sau consumul unor cantitati mari de apa cu concentratie normala de Fluor (7-8 l de apa/zi)
Fluoroza endemica
Manifestari:Fluoroza endemica: pete de culoare galben-brun
deschis, dinti sfaramiciosi in “fierastrau”Osteofloroza : depozitarea Fluorului in oaseAnchiloza : depozitare Fluorului in articulatiiNefroza : depozitarea Fluorului in rinichiInsuficienta hepatica : depozitarea Fluorului in ficatRamolisment miocardic : depozitarea Fluorului la
nivelul miocardului
Bolile cardiovasculare
Afectiuni in care factorul hidric se pare ca are o importanta deosebita
Datele epidemiologice statistice evidentiaza ca duritatea scazuta a apei (concentratie scazuta de saruri de calciu si magneziu) se insoteste de o mortalitate crescuta prin boli cardiovasculare
Bolile cardiovasculare
Microelemente cardioprotective: Cromul: protectie impotriva unor factori nefavorabili
activitatii cardiace Manganul: efect lipotrop, hipocolesterolemiant, participa la
transportul oxigenului la tesuturi Zincul: actiune sinergica cu manganul Vanadiul: antihipoxemic
Microelemente cu efect cardiovascular nefavorabil, in conentratii mari:
Cuprul: factor aterogen Clorura de sodiu: rol in patogenia HTA Cadmiul : rol in aparitia HTA
Boli produse de elementele chimice poluante
Methemoglobinemia - afectiune produsa de utilizarea apei cu continut crescut de nitrati in alimentatia artificiala a sugarului
Concentratia crescuta de nitrati in apa apare in :Sol bogat in saruri de azotUtilizarea fertilizantelor azotoase in agriculturaPoluari cu substante organice ce contin azotPoluari industriale
Boli produse de elementele chimice poluante
Pentru a produce afectiunea este necesar ca nitratii sa fie redusi la nitriti
Reducerea se poate face:o Exogen – vara la temperaturi peste 20˚Co Endogen – cel mai frecvent, in tractul digestiv sub
actiunea florei microbiene reducatoare
Boli produse de elementele chimice poluante
Nitritii patrund in sange si se fixeaza pe Hemoglobina formand complexul Methemoglobina, ce induce aparitita fenomenelor hipoxice:
Intoxicatia acuta(boala albastra, boala de apa): cianoza fetei si buzelor, tulburari respiratorii si gastrointestinale
Intoxicatia cronica: la cele de mai sus se asociaza intarziere in dezvoltarea fizica, scaderea rezistentei organismului, cresterea receptivitatii la infectii, cresterea morbiditatii
Boli produse de elementele chimice poluante
Factorii predispozanti:Nou nascutii si sugarii sunt cei mai sensibili
datorita prezentei hemoglobinei de tip fetal, care este mai labila
Cantitatea de apa ingerata de sugar, raportat la greutatea corporala, e mai mare
Imaturitatea enzimelor reducatoare a hematiilor
Boli produse de elementele chimice poluante
Profilaxia:Alimentatia naturala (la san) a sugarului cel putin
in primele 3 luniProfilaxia infectiilor respiratorii si digestive, mai
ales la sugarii alimentati artificialCunoasterea concentratiilor maxime admise a
nitratilor in apa (CMA – 45 mg/dm³ apa)Reducerea poluarii apei cu nitrati
Boli produse de elementele chimice poluante
In cadrul afectiunilor produse de substantele poluante ale apei mai putem intalni urmatoarele intoxicatii, cele mai frecvente fiind:
Intoxicatiile cu: Plumb Mercur Cadmiu Arsen Pesticide organofosforice si organoclorurate Detergenti
Conditiile sanitare de potabilitate ale apei
Prin apa potabila intelegem apa care se consuma cu placere si care odata consumata nu este nociva consumatorilor
Conditiile de potabilitate ale apei sunt cuprinse in standarde de potabilitate ale apei. Primul standard a fost elaborat in tara noastra in anul 1952
OMS a elaborat un standard international, cu limite mai largi, in care sa se poata incadra fiecare tara
Conditiile sanitare de potabilitate ale apei
Se impart in 5 categorii:Conditii: Organoleptice Fizice Chimice Biologice Bacteriologice
Conditiile sanitare de potabilitate ale apei
Conditiile organoleptice cuprind gustul si mirosul
Au rolul de a asigura consumul apei cu placere, dar pot evidentia si aspecte legate de poluarea apei
Gustul apei este dat de gazele dizolvate in apa (oxigenul are rolul cel mai important si asigura apei prospetime si gust placut) si substantele minerale
Apa fara oxigen sau cu oxigen insuficient are un gust fad si nu asigura conditii de satietate, iar oxigenul insuficient poate releva si o apa poluata, in special cu substante organice
Conditiile sanitare de potabilitate ale apei
Sarurile minerale modifica gustul apei astfel:Apa bogata in: Calciu: gust salciu Fier: gust metalic Magneziu: gust amarui Clorura de sodiu: gust sarat Fecale: gust dulceag, respingator
Conditiile sanitare de potabilitate ale apei
Mirosul apei este determinat de elementele naturale si plante
Se intensifica in cazul poluarii cu pesticide, substante organice(amoniac si hidrogen sulfurat) si alti poluanti
Gustul si mirosul se determina la rece si la cald, gustul si mirosul se intensifica la cald
Pentru a fi potabila apa poate avea un gust si miros de pana la 2 grade:
Conditiile sanitare de potabilitate ale apei
Gradul 0: inodor, insipid: fara gust, fara mirosGradul 1: foarte slab: nesesizabil de consumatorGradul 2: slab: sesizabil de persoane avizateGradul 3: perceptibil: sesizabil de orice consumatorGradul 4: pronuntat: intervine reactia
consumatoruluiGradul 5: puternic: apa este de neconsumat
Conditiile sanitare de potabilitate ale apei
Conditiile fizice:TemperaturaApa rece (sub 5ºC) scade rezistenta organismului,
produce faringite, laringite, amigdalite; creste tranzitul intestinal
Apa calda (peste 17ºC) are gust neplacut si produce senzatie de greata si voma
Modificarea temperaturii apelor subterane semnifica comunicare cu exteriorul si o posibila poluare
Temperatura apei trebuie sa fie de 7-15ºC
Conditiile sanitare de potabilitate ale apei
Turbiditatea apei este determinata de substantele insolubile in apa
Are importanta epidemiologica deparece germenii traiesc mai mult adsorbiti pe un substrat, in special organic, decat in apa libera
Determinarea turbiditatii se face comparativ cu apa distilata in care s-a introdus o suspensie de bioxid de siliciu
Normal turbiditatea apei este de 5-10 grade
Conditiile sanitare de potabilitate ale apei
Culoarea apei este determinata de substantele dizolvate in apa (substante naturale si poluanti)
Determinarea culorii se face doar dupa filtrarea apei, pentru indepartarea suspensiilor, folosindu-se o solutie de platino-cobalt
Normal culoarea apei potabile trebuie sa fie de 15-30 de grade
Conditiile sanitare de potabilitate ale apei
Radioactivitatea apeiIntereseaza poluarea globala determinandu-se
radionuclizii emitatori de radiatii alfa si betaEmitatorii de radiatii alfa nu trebuie sa depaseasca
0,1 Bequereli/l, iar emitatorii de radiatii beta 1 Bequerel/l
In cazul depasirii limitelor aratate se determina uraniul pentru emitatorii de radiatii alfa si strontiul pentru emitatorii de radiatii beta
Conditiile sanitare de potabilitate ale apei
Conditiile chimiceOMS face urmatoarea clasificare a substantelor
chimice:Substantele nocive: de obicei sunt substante
poluante, toxice; acestea recunosc o singura limita peste care produc intoxicatii
Stabilirea normei maxime se face prin cercetari pe animale de experienta
Conditiile sanitare de potabilitate ale apei
Substantele indezirabile: sunt substante netoxice, dar care modifica calitatile apei facand-o greu sau deloc utilizabila, sunt de obicei substante naturale:
Calciul si magneziul: modifica gustul, consuma o cantitate mai mare de sapun la spalatul rufelor, cresc punctul de fierbere al apei, nu fierb bine legumele si fructele
Fierul si manganul: modifica gustul si culoarea, se depun pe conducte si rufe si le pateaza, favorizeaza dezvoltarea unor bacterii
Conditiile sanitare de potabilitate ale apei
Substantele indezirabileCuprul si zincul: modifica gustul si turbiditatea,
produc senzatie de greata si voma si-n concentratii mari tulburari digestive
Clorurile si sulfatii: produc gust sarat-amarui, cresc senzatia de sete si produc tulburari digestive
Aceste substante au doua limite: De admisibilitate: pana la care nu produc
modificari organoleptice Una exceptionala: peste care nu pot fi utilizate
Conditiile sanitare de potabilitate ale apei
Substantele indicatoare nu sunt toxice si nu modifica calitatile apei
Prezenta lor in concentratii peste limitele normale indica o poluare a apei, in special bacteriologica
Acestea sunt: Substantele organice : indicator global Amonicaul : rezultat din degradarea substantelor organice ce
contin azot. Indica o poluare recenta, periculoasa Nitritii : rezultati din oxidarea amoniacului, indica o poluare de
cateva zile, saptamani sau mai veche si mai putin periculoasa Daca apa contine si amoniac si nitriti, in acelasi timp, avem o
poluare permanenta(si veche si recenta)
Conditiile bacteriologice de potabilitate ale apei
Principala conditie bacteriologica este reprezentata de lipsa din apa a germenilor patogeni
Pentru aprecierea gradului de poluare a apei din punct de vedere bacteriologic se utilizeaza determinarea germenilor indicatori:
Determinarea numarului de germeni mezofili: germeni care se dezvolta la temperatura corpului uman (37ºC)
Determinarea numarului de germeni saprofiti: germeni care se dezvolta la 20ºC, valoarea acestora nu trebuie sa depaseasca 1000/ml de apa
O apa este considerata poluata daca raportul germeni saprofiti/supraadaugati este mai mic de 3:1
Conditiile bacteriologice de potabilitate ale apei
Astfel s-a stabilit pentru germenii mezofili o limita de 300 germeni/ml de apa
Limita acceptata difera in functie de instalatia de distributie a apei:
In instalatiile centrale limita este de 100 germeni/ml de apa
In instalatiile locale (fanatani, izvoare) limita este de 300 gemeni/ ml de apa
Conditiile bacteriologice de potabilitate ale apei
In scopul prevenirii epidemiilor s-au stabilit cateva criterii ce trebuiesc indeplinite de catre germenii indicatori:
Sa fie prezenti in mod constant in intestinul omului si animalelor
Sa nu fie prezenti in mediul inconjurator (sol, plante, aer)
Sa reziste in apa un timp asemanator cu cel al germenilor a caror prezenta o indica
Sa nu sufere fenomenul de variabilitate microbiana Sa fie cat mai usor de determinat
Conditiile bacteriologice de potabilitate ale apei
Aplicand aceste criterii s-a ajuns la utilizarea ca germeni indicatori a urmatorilor germeni:
Germenii coliformi: discordanta ridica prezenta lor in mediul inconjurator si fenomenul de variabilitate. Prezenta tipului fecal arata o poluare recenta, periculoasa; iar a celui aerogen o poluare mai veche, mai putin periculoasa
Streptococul fecal si enterococul: prezinta avantaj faptul ca exista tipuri diferite la om si animal, putandu-se diferentia provenienta lor, iar ca dezavantaj – numarul redus in intestin (de 10 ori mai redus ca al coliformilor)
Conditiile bacteriologice de potabilitate ale apei
Bacilul Perfringens: germenele este anaerob cu rezistenta foarte mare in mediul exterior
Dezavantaj: numarul in intestin este foarte redus (de 100 de ori mai redus ca al coliformilor)
Avantaj: germenele rezista bine la dezinfectanti, astfel ca in caz de epidemie poate evidentia locul unde s-a produs poluarea, prin evidentierea lui in apa care a suferit un proces de dezinfectie
Conditiile biologice
Indicatorii biologici au valoare pe timp indelungat, deoarece aceste organisme se dezvolta in functie de conditiile pe care le ofera apa
In apele murdare cu putin oxigen, bogate in amoniac si hidrogen sulfurat se dezvolta organismele denumite polisaprobe
In apele curate cu mult oxigen, fara substrat organic, amoniac si hidrogen sulfurat se dezvolta organismele denumite oligosaprobe
Conditiile biologice
In apa se gaseste si un continut abiotic, suspensii, diverse resturi de insecte, organisme moarte. Ele formeaza triptonul apei
Organismele din apa pot fi libere in masa apei si se numesc planctonice sau fixate pe peretii fantanilor, pe picioarele podurilor si acestea se numesc benctonice
Planctonul apei si triptonul formeaza sestonul apei
Conditiile biologice
Pentru a fi potabila apa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii biologice:
Sa nu contina organisme polisaprobe Sa nu contina organisme daunatoare sanatatii (larve sau
oua de paraziti) Sa nu contina organisme vizibile cu ochiul liber Sa nu contina un numar mare de organisme care sa
modifice calitatile organoleptice ale apei Sa nu contina mai mult de 20 de organisme
microscopice animale/l de apa Sa nu contina seston mai mare de 1 ml/m³ de apa pentru
instalatiile centrale si mai mult de 1 ml la 100 l de apa pentru instalatiile locale
Sa nu contina tripton industrial si fecaloid
Conditiile biologice
Limitele pentru germenii indicatori ai potabilitatii: Instalatiile centrale cu dezinfectie: Numarul total de coliformi: o/100 ml apa Numarul de coliformi fecali: 0/100 ml apa Numarul de enterococi: 0/100 ml apa Instalatiile centrale fara dezinfectie: Numarul total de coliformi: 3/100 ml apa Numarul de coliformi fecali: 0/100 ml apa Numarul de enterococi: 0/100 ml apa Instalatiile locale (fantani, izvoare) Numarul total de coliformi: 10/100 ml apa Numarul de coliformi fecali: 2/100 ml apa Numarul de enterococi: 2/100 ml apa
SUNT ACELE RADIATII CARE NU PRODUC IONIZAREA MATERIEI CU CARE VIN IN CONTACT CU
ELIBERAREA DE IONI NEGATIVI SI POZITIVI
Radiatiile neionizante
Radiatiile neionizante
Sunt in totalitate electromagnetice si se caracterizeaza din punct de vedere fizic prin frecventa si lungime de unda
Frecventa si lungimea de unda variaza invers proportional iar frecventa mare poarta o energie mare
In functie de lungimea de unda radiatiile neionizante se clasifica in trei zone:
Radiatiile infrarosii: lungime de unda mare: 0,7-3,o µmRadiatiile luminoase vizibile: lungime de unda medie:
0,4-0,7 µmRadiatiile ultraviolete: lungime de unda mica: 0,2-0,4 µm
Radiatiile infrarosii
Se mai numesc si radiatii calorice, efectul caloric fiind principala actiune
Reprezinta 51% din radiatiile solareMasurarea radiatiei infrarosii se face in
calorii/cm²/minActiunea radiatiilor infrarosii asupra organismului:GeneralaLocala
Radiatiile infrarosii
Actiunea generala - este favorabila:Directa: Asigura energia necesara desfasurarii proceselor
vitale Favorizeaza metabolismul, procesele de oxidare,
circulatia Favorizeaza functiile sistemului nervos si endocrin Efect favorabil in tulburarile de nutritie Indirecta: Constituie un factor generator de microclimat in
incaperi
Radiatiile infrarosii
Actiunea locala: La nivelul tegumentului produc eritemul caloric
caracterizat prin vasodilatatie locala, cresterea temperaturii locale, nu induc pigmentatie
Omul suporta actiunea radiatiilor infrarosii fara nici un simptom pana la 1 cal/cm²/min
Senzatia de cald apare peste 1,5 cal/cm²/minArsurile pot apare de la 2 cal/cm²/minLa expuneri la intensitati mari si durata prelungita
radiatiile infrarosii pot produce arsuri
Radiatiile infrarosii
La nivelul ochiului radiatiile infrarosii pot produce : Ulcer cornean Cataracta(opacifierea cristalinului) La nivelul Sistemului Nervos Central pot produce
insolatie prin actiune asupra meningelui Manifestatile insolatiei: Cefalee puternica, vertij, hiperreflectivitate, redoarea
cefei, fotofobie, abdomen retractat, hiperestezie cutanata, cresterea temperaturii corpului, modificari la nivelul lichidului cefalorahidian
Insolatia poate apare nu numai in cazul expunerii la soare ci si prin expunerea la alte surse care emit radiatii infrarosii in cantitate mare
Radiatiile infrarosii
Masuri de combatere:Decongestionarea meningelui : aplicarea unei
pungi, cu gheata, batista cu apa rece ,pe capRetragerea persoanei in afara actiunii radiatiilor
infrarosii(la umbra)Administrarea de analeptice cardiorespiratoriiMasuri profilactice:Purtarea ochelarilor de soareAcoperirea capului in cazul expunerii la soareExpunerea se va face gradat, ca timp si suprafata
corporala
Radiatiile luminoase (vizibile)
Reprezinta 48% din radiatiile solareActiune generala : Cresterea metabolismului general, fosfocalcic Cresterea imunitatii Favorizeaza evolutia psihointelectuala a omuluiActiune locala : Asupra ochiului: au influenta asupra functiilor
ochiului(acuitate vizulala, sensibilitate de contrast, viteza perceperii vizuale, stabilitatea vederii)
Iluminatul insuficient afecteaza structurile si functionalitatea ochiului producand efort de acomodare(cefalee, vertij, lacrimare, dureri oculare, vedere neclara, oboseala)
Radiatiile luminoase (vizibile)
Iluminatul insuficient : afecteaza structurile si functionalitatea ochiului
producand efort de acomodare(cefalee, vertij, lacrimare, dureri oculare, vedere neclara, oboseala)
In perioada de cestere si dezvoltare poate duce la miopie sau hipermetropie
Actioneaza asupra sistemului nervos producand stari depresive, reducerea capacitatii de munca fizica si intelectuala, cresterea riscului de accidente
Radiatiile luminoase (vizibile)
Iluminatul excesiv poate determina fototraumatismul retinian
Variatiile de intensitate a radiatiilor luminoase vizibile pot duce la aparitia nistagmusului (miscari dezordonate ale globilor oculari)
Radiatiile luminoase (vizibile)
Asupra Sistemului Nervos Central (la nivelul scoartei cerebrale)
Cele rosii au efect excitant, cele verzi efect sedativ Cele galbene si rosii dau senzatia de caldura Cele verzi si albastre dau senzatia de receAceste influente se pot utiliza pentru a indica
desfasurarea unor activitati: albastru (Sali aseptice), rosu (Sali septice)
Ochiul are cea mai mare sensibilitate pentru culoarea galbena
Radiatiile luminoase (vizibile)
La nivelul tegumentului pot produce fenomene de fotosensibilizare in prezenta unor substante fotodinamice(gudroane, smoala, porfirine, derivati indolici)
Utilizarea medicala a luminii se numeste fototerapie, care poate fi:
Cu lumina naturala – helioterapie Cu lumina artificiala de tip incandescent –
finsenterapieIndicatiile fototerapiei: Profilaxia si terapia rahitismului Terapia plagilor atone si ulcerului varicos Terapia tuberculozei osoase
Radiatiile ultraviolete
Reprezinta 5% din totalitatea radiatiilor solare, la nivelul solului ajungand doar 1%
Principala actiune a radiatiilor UV este cea biochimica care se manifesta sub mai multe influente:
Actiune eritematogena: produc eritem biochimic prin transformarea histidinei din piele in histamina cu efecte vasodilatatorii. Eritemul actinic nu apare imediat, persista un timp si produce pigmentatie. Radiatiile UV produc rar arsuri
Actiune pigmentogena: prin actiune asupra dopexidazei cu transformarea difenilalaninei in melanina la nivel cutanat si mobilizarea melaninei deja formate
Radiatiile luminoase (vizibile)
Actiune antirahitica : prin transformarea provitaminei D din piele in vitamina D3, cu rol in metabolismul fosfocalcic si prevenirea rahitismului la copil si osteomalaciei la adult
Actiune antibacteriana la lungime de unda sub 280 mµ Efectele negative ale radiatiilor UV: Efectul cancerigen: cancerul cutanat (melanomul), apare
mai ales in zonele calde, cu cantitati mari de radiatii solare si mai ales pe zonele descoperite ale corpului(fata si membre). Apare mai frecvent la persoane cu leziuni cutanate preexistente si cantitati crescute de colesterol
Efect nociv asupra ochiului producand fotooftalmia. Se recomanda purtarea ochelarilor de protectie in zonele unde se folosesc radiatii UV