Aparatul cardiovascular
1. Malformatii congenitale:
- comunicarea interatriala
- comunicarea interventriculara
- tetralogia Fallot
- persistenta canalului arterial
- stenoza istmului aortic
2. Leziunile endocardice:
- endocarditele abacteriene:- endocardita verucoasa
reumatica
- endocardita verucoasa simpla
- endocardita Libman Sacks
- endocarditele bacteriene:- bacteriana acuta
- bacteriana subacuta
3. Cardiopatiile valvulare:- stenoza mitrala
- insuficienta mitrala
- boala mitrala
- stenoza si insuficienta aortica
4. Leziunile miocardice:- cardiopatie ischemica: - angor
pectoris
- IMA
- angina instabila (sindromul intermediar)
- cardiomiopatia ischemica
5. Cordul in boala hipertensiva
6. Leziunile dismetabolice ale miocardului in cadrul -
metabolismului grasimilor
- metabolismului hidratilor de carbon
- metabolismului substantelor minerale
- cardiomiopatia alcoolica
7. Miocardite bacteriene, virale, miocardita reumatismala (in
paralel cu miocardita idiopatica Fiedler)
8. Tumorile cordului: primare si secundare
9. Leziunile pericardice: acute si cronice; acumularea de lichid
la niv pericardului (hidro- si hemopericard)
10. Hipertrofie si dilatare a cordului
11. Patologia vaselor
11. Patologia vaselor
Patologia arterelor
Arterioscleroza:
- este un termen generic prin care sunt descrise ingrosarea si
cresterea marcata a consistentei peretului arterial
- in cadrul ei sunt cuprinse 4 entitati: 1.
arterioloscleroza
2. arterioscleroza hipertensiva
3. scleroza calcificata a mediei boala Mnckenberg
4. ateroscleroza
1. arterioloscleroza cuprinde doua leziuni ale arteriolelor si
anume: arterioloscleroza hialina (hialinoza arteriolara) si
arterioloscleroza hiperplastica sau proliferative;
- cea hialina este caracterizata prin prezenta unor depozite de
hialin omogene, subendoteliale; apare ca fenomen de varsta, apare
in boala diabetica si in unele boli de colegen; debuteaza ca un
process segmentar care ulterior se va intinde pe intreaga
circumferinta a vasului; la MO se gaseste ingrosarea si dedublarea
partiala a membrane bazale si depunere de hialin
- cea hiperplastica sau proliferativa: este leziunea
caracteristica din sindroamele hemolitice, din uremie, din
sclerodermie, din toxicoza de sarcina si din unele tipuri de HTA
maligna; este vorba de depunerea succesiva de celule musculare
netede plus ingrosarea mucinoasa a intimei plus ingrosarea fibroasa
cu depunere de hialin cu aspectul de bulb de ceapa aceste leziuni
se imbraca una pe cealalta; lumenul se micsoreaza;
2. arterioloscleroza hipertensiva: indiferent de etiologie, HTA
da arterioscleroza care poate fi benigna sau maligna
- cea benigna este mai ales la arterele mari (cea maligna la
arterele mici), observam o hipertrofie a mediei, rezultand prin
cresterea numarului de CMN si a fibrelor elastice; intima prezinta
o sporire a nr de fibre musculare netede longitudinale, cu timpul
la aceste modificari se adauga colagenizarea straturilor cu
ingrosarea lumenului; in cea benigna leziunea majora este cea
hialina;
- cea maligna: intima micilor artere si arteriole este ingrosata
prin leziuni de tip proliferativ; in plus, in arteriolele mici se
observa si necroza fibrinoida
3. scleroza calcifianta a mediei reprezinta un proces
degenerativ de calcificare a mediei la nivelul arterelor mari si
mijlocii, cum ar fi femurala, brahiala, cubitala si uterina
- vasele sunt dure la palpare, apar zone dilatate alternand cu
zone de stenoza, cu zone calcificate situate transversal la nivelul
mediei
- uneori la nivelul zonelor calcificate poate apare chiar o
metaplazie osoasa cu elemente de maduva hematogena, de etiologie
necunoscuta
- mai intalnim calcificarea mediei si la asa numita calcificare
arteriolara idiopatica a copilului mic; e vorba de calcificari la
nivel arterial, intre lamelele elastice interne si la nivelul
mediei, asociata cu ingrosarea si fibrozarea intimei; daca
coronarele sunt afectate apare cord marit, IMA si ICC cu exitus
rapid al copilului;
4. ateroscleroza:
- este o forma specifica de arterioscleroza cu leziunea initiala
situata la nivelul mediei
- termenul deriva din athero = fiertura, facand legatura cu
materialul moale, bogat in lipide din centrul placii de aterom
- sindroamele clinice corelate cu ateroscleroza sunt: ischemie
prin ingustarea lumenului vascular, boala coronariana, bolile
vasculare periferice, infarctul cerebral sau unele alterari ale
peretului vascular ducand la anevrism
- ca si morfologie, inca de la nou nascut incep sa fie afectate
aceste zone ale intimei, prin o ingrosare difuza, o dedublare a
intimei, prezenta unor striuri fine si a unor leziuni de tip
gelatinos care reprezinta elemente precursoare ale leziunilor
aterosclerotice
- ingrosarea si dedublarea: ingrosare fibromusculara a intimei
arterelor, care progreseaza cu varsta; striurile lipidice sunt
alungite, galbui, extrem de putin reliefate, apar deasupra
sigmoidelor aortice, dar in primii zece ani de viata ii gasim de
asemenea pe langa intercostale, pe axul aortei si mai ales pe
peretele posterior al aortei toracice si abdominale
- miscroscopic: sunt lipide dispuse in cuiburi spumoase,
localizate imediat sub intima
- leziunile gelatinoase: sunt niste proeminente gelatinoase
ajungand pana la 1 cm, rotunde, circumscrise ori ovale; le gasim pe
aorta abdominala (la persoane adulte)
- placile fibroase sunt leziunea de baza in ateroscleroza;
macroscopic este vorba de zone proeminente, cenusiu-albicioase,
situate la nivelul intimei, de la cativa mm pana la cm, alungite in
sensul axului longitudinal al vaselor si daca acesta se ingroasa si
se fac depuneri de colesterol si de calciu peste ele, se fac asa
numitele stenoze (daca sunt alungite), sau stricturi (daca sunt
transversale); daca le intalnim de ex la nivelul carotidelor,
lumenul nu mai este 50% daca este afectat, dar conteaza nu atat
gradul de constrictie sau stenoza, ci mai ales cat de stabila este
placa, daca pe ea se depun diverse elemente figurate si se si
calcifica, posibilitatea de a se desprinde din ea un embol este
majora -> riscuri importante.
- ce vedem daca sectionam o astfel de placa? o zona centrala,
moale, galbuie cu un material grunjos numit aterom, acoperita
partea dinspre lumen de un tesut fibros, vedem resturi celulare
necrotice, lipide, cristale de colesterol, proteoglicani, fibrina,
calciu, mai putem gasi celule inflamatorii, macrofage incarcate cu
lipide = lipofage; cea mai frecventa si cea mai periculoasa placa
este placa complicata ea rezulta prin calcifierea, ulceratia,
trombozarea dar mai ales hemoragia in placa (daca o placa isi
creste brusc sau isi micsoreaza brusc volumul, dar mai ales
aspectul, mai ales in zona ei centrala stim de ce omul a facut
accident vascular).
- calcificarea poate fi absolut benefica in placile mici, pentru
ca da o stabilizare, dar daca placa e mare si daca asociaza si
ulceratii si tromboza, asistam la o tendinta de eliminare a
detritusului colesterolului din centru, determinand embolie
- hemoragiile in placa apar in special la nivelul coronarelor si
duc la desprinderea unor bucatele din aceasta coronara sau din
leziune, sau duc la ruperea capilarelor din vasa vasorum, care
iriga zona de aterom
Inflamatiile arteriale = arterite
- pot debuta in lumen, in adventice sau la nivelul vasa vasorum
si pot fi in functie de localizare: endarterite, mezarterite,
periarterite, iar daca cuprind toate elementele panarterite
Arterita acuta:
- apare secundar unei infectii cu punct de plecare in interiorul
sau mult mai frecvent in exteriorul arterei
- arterite cu punct de plecare la nivelul intimei apar
consecutiv unor embolii serice; leziunile inflamatorii ale intimei
determina tromboza si modificari ale peretelui vascular, cu
formarea de anevrisme care se pot rupe
- arterite cu punct de plecare la nivelul adventicei se gasesc
in meningita purulenta, in TBC, furunculoza de etiologie
stafilococica dar si in ulcerele mari gastrice; prin erodarea
peretelui arterial apar rupturi si hemoragii
Trombangeita obliteranta
- este o boala care duce la tulburari majore de irigatie la
nivelul membrelor inferioare, traduse clinic la inceput prin asa
numita claudicatie intermitenta
- la inceput, gasim infiltrate inflamatorii la nivelul intimei
si mici tromboze, dar in stadiile tardive trombii se organizeaza
intr-un tesut conjunctiv fibros, dand obliterari ale lumenului
arterial, care nu mai este un lumen real, ci este practic un
fascicol fibros prin care foarte putin prin colaterale poate sa mai
circule sangele
- fumatul si frigul au un rol foarte important, oamenii ajungeau
la amputatii, acum exista posibilitatea tehnica de efectuare a unor
neovase
Panarterita nodoasa
- este o leziune la nivelul arterelor mici, mijlocii, in special
la nivelul rinichiului si cordului, dar si pericolecistic si
peripancreatic
- in peretele acestor mici artere, se gasesc ingrosari nodulare
dispunse ca si margelele, moniliforme (?)
- microscopic, in stadiile precoce apar necroze ale mediei
vasului, un infiltrat inflamator situat la nivelul intimei si
adventicei, cu limfocite, plasmocite si foarte multe eozinofile; pe
zonele inflamate ale intimei se formeaza trombi ce duc la mici
infarcte in functie de teritoriul irigat de artera lezata
- cauzele nu sunt clarificate, este una dintre bolile
incadrabile in bolile colagenului
Arterita temporala = boala Horton
- situata la nivelul arterei temporale, se caracterizeaza
printr-o distrugere a mediei, asociata cu un tesut de granulatie cu
celule gigante, limfocite si plasmocite
- in intima gasim o profilerare marcata, gasim o formatiune
pseudotumorala bogat si ciudat vascularizata cu remaniere conj
importanta, confundata cu o tumora de parti moi
- gasisrea celulelor gigante si cu numeroase lumene serpiginate
provenite din artera temporala plus react granulomatoasa cu celule
gigante duce la diagnosticul cu pricina
- oameni in varsta, fumatori, in special in mediu rural
Boala Takayasu
- o intalnim la aorta femeilor tinere
- debut cu leziuni granulomatoase cu cel gigante, initial la
nivelul adventicei apoi la nivelul medieil; intima este mult
ingrosata pe seama fibrozei, leziunile sunt accentuate la emergenta
arterelor mari unilateral; absenta pulsului, asimetrie importanta
cu diferente majore de calibru ce duc la diferente majore de
tensiune
- daca aceasta localizare o intalnim la aorta abdominala
deasupra emergentei arterei iliace => se pot produce
macroanevrisme
Leziunile vasculare luetice
- le int frecv art cerebr aorta
- boli rare gratie trat, dar exista insa endarterita vaselor
cerebrale = endarterita Heubner, caract prin prolif marcata a
intimei cu scleroza lumenuluoi
- mezaortita luetica o intalnim in luesul tertiar, dupa 10-15
ani de la afectul primar; microscopic infiltrat inflamator
limfoplasmocitar la nivelul vasa vasorum adventicei, se extinde in
medie, media are zona de necroza, cel musc netede vasculare sunt
distruse si inlocuite prin testut inflamator granular specific,
apar anevrisme, intima prezinta fibroza, aorta are aspect neregulat
ca si coaja de copac, iar leziunile diminua pe masura ce ne
indepatam de cord localizare centripeta
Anevrismul = dilatare arteriala limitata, produsa de modificari
ale peretilor arteriali
- sediu cel mai frecvent: aorta
- morfopatologic se clasifica in anevrisme adevarate, disecante
si false, dar exista si notiunea de ectazie = dilatare de
dimensiuni mai mici atat in plan transversal cat si
longitudinal
-> anevrismul adevarat dimensiuni variabile, la aorta
abdominala poate ajunge cat un cap de copil; cilindrice, fuziforme
ori sacciforme; produs de o leziune parietala, ducand treptat la
dilatare; produsa de arterioscleroza si lues; in anevrismele
arterelor de la baza creier intalnim leziuni congenitale ale
peretilor arteriali, iar anevrismele de eroziune le intalnim la
caverna tbc prin invadarea procesului inflamator specific din afara
peret arterial catre profunzime
- anevrismul luetic - rar, localizat in aorta toracica, comprima
oragnele vecine traheea, pulmonul, stomacul, esofagul si vasele
mari; poate eroda corpurile verterbrale si sternul
-> anevrismul disecant un anevrism care se modifica, daca un
anevrism pe care il stim la un om de ani de zile are 5 cm/3 cm si
constatam ca isi modifica marcat aspectul, trebuie trimis pacientul
de urgenta la arteriografie pt ca putem constata infiltrarea
sangelui la nivelul mediei printr-o fisura a intimei ca atare sau
la nivelul unei placi de aterom, astfel ca tunica medie va fi
disociata intre treimea mijlocie si treimea externa, disociere care
poate antrena intreaga circumferinta, astfel incat respectivul vas
apare ca doi cilindri unul in altul; de obicei aceasta disectie
merge pana la bifurcatia in iliaca, poate duce atunci la deces;
- anevrismul intracranian situat la nivelul arterelor din
poligonul Willis, in principal la sediile de emergenta, cu marimi
de la 2-15 mm, dar cu o presiune importanta a sangelui in interior,
apare ca urmare a unui defect de structura congenitala a peretelui,
ruptura duce la hemoragii subarahnoidiene cu posibilitatea de coma
sau exitus
-> anevrismul fals apare prin ruptura peretelui arterial si
invazia sangelui in tesutul periartificial (?), cavitatea formata
este delimitata de endoteliu si inconjurata de tesut conjunctiv
- anevrismul arterio-venos rezulta prin intrarea anevrismului
arterial intr-o vena invecinata gratie unui traumatism care lezeaza
si artera si vena
Patologia venelor
Inflamatia venelor = flebite
- pot debuta in afara venelor = periflebita, sau in interior =
endoflebita
- flebita acuta este cauzata de coci si apare prin invazia din
afara a acestora in abcese, flegmoane, leptomeningite,
pneumonii
- o data cu intrarea inflamatiei la nivelul endoteliului, se
constituie un mic thrombus infectat, dand nastere la o
tromboflebita supurata (daca intai se produce tromboza si apoi
inflamatia); daca intai se produce inflamatia si apoi tromboza este
flebotromboza
- flebita cronica rezulta ca o urmare a unei flebite cu evolutie
indelungata, sau printr-un proces inflamator cronic de vecinatate;
vena este cu peretele ingrosat
Tromboflebita migratorie = saltatorie
- cuprinde vene viscerale, dar mult mai frecvent vene
superficiale mici; se caracterizeaza prin tromboza, obstructia
lumenului urmata de recanalizarea acestuia, in corelatie cu
carcinoame oculte
- omul trebuie cautat de carcinom in tubul digestiv, in special
in pancreas
- este un sindrom paraneoplazic si trebuie sa faciem
colangioRMN
- unele neoplasme nu se vad (EXAMEN ceva cu sdr paraneoplazice -
asocieri?)
Dilatatiile venelor
- pot fi difuze = flebectazii, sau localizate = dilatatii
varicoase = varice
Varice = dilatatii venoase cu aspect la palpare nodular, cu
marimea de la 2 mm pana la o nuca, pot fi localizate la gamba, in
legatura cu vena safena mare; alte localizari: varicocelul
dilatatiile venelor din cordonul spermatic, varicele esofagiene de
tip Downhill treime inf esofag, treimea superioara stomac, varice
Downhill treimea superioara esofag, capul de medusa dilatatiile
venelor peretelui gastric si hemoroizii dilatatii venelor anale
La persoanele cu varicocel: o cant de sange de peste 25% se duce
in vene -> disfunctie erectila -> ejaculare precoce; staza
sangelui in varice -> le dilata -> fenomenul creste o data cu
cresterea in varsta; tratamentul in varicocel este chirurgical
- peretele varicelui este alcatuit din tesut conjunctiv dens,
hialinizat; complicatiile lui sunt hemoragii, tromboze si
manifestari locale; traumatismele mici pot determina aparitia unor
ulceratii foarte dificile = ulcerul varicos
Inflamatia limfaticelor
= limfangita consecutiva raspandirii infectiilor bacteriene, in
special cu Streptococul beta hemolitic; limfaticele sunt dilatate,
pline cu un exudat acut, format din neutrofile si histiocite,
inflamatia se extinde prin peretele limfatic dand celulite si
abcese locale; ggl inflamati sunt durerosi
- aspect de dungi rosii, inflamate, sub piele, ce merg spre ggl,
care au tendinta la confluare
- limfangita neoplazica
Limfedemul = consecinta obstruarii vaselor limfatice, plus
acumularea de lichid interstitial in zona afectata; cele mai frecv
cauze care oblitereaza limfaticele sunt: diseminarea metastazica in
limfatice, excizia chirurgicala a ganglionilor limfatici
Chilotoracele, chilopericardul, ascita chiloasa
- sunt rezultatul ale ruperii unor limfatice obstruate si
dilatate la nivelul peritoneului, la pericardului, la cavitatea
pleurala
Boala Milroy
= edem limfatic ce a luat nastere prin transmisie ereditara,
dezvoltare imperfect a canalelor limfatice, ducand la dilatarea
acestora si trecerea limfei in tesutul interstitial unde apar edeme
importante, care apar mult marite, cu pielea ingrosata si
ulceratii
Tumorile vaselor
TB = hemangioamele, limfangioamele
- sunt considerate cate o data hamartoame, adica tumori de tip
malformativ, care sunt innascute si care cresc pe masura ce creste
fatul (?)
- hemangioamele pot fi capilare (la piele, tesut subcutanat,
buze, mucoasa cavitatii bucale) sau cavernoase
- sunt formatiuni punctiforme, rosii, usor reliefate de la
cativa mm pana la un centimetru, epiteliul de suprafata poate
prezenta mici ulceratii, in interior sunt capilare aglomerate plus
o stroma conjunctiva fina, membrane bazala in regula, endoteliul
capilarului este normal, in lumenul capilarului gasim sange sau
tromboze
- hemangiomul cavernos = canale vasculare mai mari, cavernoase,
pe piele si mucosae, dar mai ales la nivelul ficatului sau splinei
si pancreasului
- hemangioame pe piele plus hemangioame in cerebel plus
hemangioame in trunchiul cerebral plus la pancreas plus la ficat =
boala Lindau Hippel microscopic: spatii vasculare mari, cavernoase,
pline cu sange, separate printr-o stroma conjunctiva in cantitate
redusa, a nu se punctiona
- limfangioamele = formatiuni aplatizate, cutanate sau mucoase,
situate la cap, gat si axila; retea de capilare delimitate de un
endoteliu, greu de delimitat de hemangiom, dar nu are culoare, este
practice o decolorare a pielii; intre capilare gasim o stroma
conjunctiva laxa cu multe limfocite
- limfangiomul cavernos = fibroza chistica a gatului il intalnim
la gat si axile; microscopic spatii mari, delimitate de celule
endoteliale si separate de o stroma laxa bogata in limfocite;
tumora este extreme de recidivanta
- tumora glomica tumora mica, de 1-1,5 cm, roscat-albastruie,
dezvoltata din celulele glomice, situate in portiunea distala a
degetului, foarte dureroasa, alcatuita din doua component: 1)
canale vasculare inmugurite, separate de o zona conjunctiva; 2)
celule glomice caracteristice, dispuse in cuiburi celule rotunde
sau cuboidale, au citoplasma extrem de putina, reprezentand celule
mioepiteliale cu functie de baraj situate in anastomozele
arterio-venoase
- hemangiopericitomul formatiune tumorala provenita din pericite
(cel din peretele capilar si venular), o tumora mica, microscopic
este alcatuita din capilare inconjurata de cuiburi de celule
fuziforme, ovoide sau rotunde, poate recidiva frecvent si exista si
o forma maligna care are evolutie rapida si da carcinoma
- hemangiosarcom tumora maligna de origine vasculara, localizata
in piele, ficat, plaman, splina, oase si rareori retroperitoneal,
care este identica cu hemangiomul; este carnoasa, de culoare rosu
intens, dar poate avea tenta de rosu-cenusiu, poate avea aspect
encefaloid, poate sa aiba zone necrotice si hemoragice, iar
microscopic formele variaza de la aspecte vasculare diferentiate cu
endoteliu anaplazic care merg bine cu tratament pana la tumori
abslut total nediferentiate in care nu recunoastem nici macar
vasele si care au malignitate comparata cu teratomul malign,
numeroase atipii, celule gigante, mitoze atipice
7. Miocardite
- niciodata la cord nu exista numai miocardita, numai
endocardita, sau numai pericardita, in principiu este o pancardita
si in functie de care dintre cele trei stagii este afectat, ii
spunem peri, ii spunem endo sau ii spunem pericardita, dar
intotdeauna gasim mici leziuni si la celelalte
- in miocardite, afectarea este preponderent la nivelul
miocardului; miocarditele se pot vindeca fara urmari, dar pot sa
duca si la cicatrici importante
- pot fi bacteriene sau abacteriene
- miocarditele bacteriene apar dupa infectii precum amigdalita,
scarlatina, TBC, salmoneloze;
- microscopic, observam leziuni degenerative la nivelul
structurilor miocardice si infiltrate inflamatorii
interstitiale
- miocardita purulenta poate apare sub forma unor microabcese
sau se poate propaga din aproape in aproape de la o endocardita
ulcerata
- abcesele cu localizare subendocardica pot duce la ulceratii
ale endocardului, iar cele subpericardice pot sa duca la
pericardita purulenta
- abcesele contin cantitati mari de microbi, in special
stafilococi si streptococi, dar si elemente micotice
- miocarditele virale sunt cele care duc la diverse complicatii
cardiace; microscopic, infiltratele sunt limfo-plasmocitare, exista
microzone de necroza situate intre fibrele musculare; macroscopic,
cordul este dilatat, mai gras, de culoare maroniu galbuie si cu o
contractilitate mult redusa
- miocardita reumatismala elementul de pancardita este cel mai
pregnant, caracterizata prin prezenta nodulilor Aschoff, evolueaza
in trei faze: 1) exudativa, unde apar depolimerizari ale
substantelor mucopolizaharidice, edem si necroza, aceste modificari
constituie leziunile de distrofie si necroza fibrinoida; 2) faza
granulomatoasa = proliferativa, caracterizata prin prezenta de
celule gigante Aschoff celule cu citoplasma bazofila, nucleol
evident, celule Anitschikov, celule mari de tip histiocitar, cat si
limfocite si plasmocite; 3) faza cicatriceala, unde gasim
inlocuirea procesului inflamator cu fibroza si hialinizare
- miocardita idiopatica cu eozinofile in focare dar mai ales
difuza; microscopic se observa un inflitrat inflamator alcatuit din
limfotice, plasmocite, granulocite si celule gigante multinucleate,
plus leziuni degenerative ale fibrelor musculare si fibroza
8. Tumorile cordului
Mixoamele
- localizate la nivelul atriului stang, au forma polipoida si
pediculata; unele dintre tumori reprezinta trombi de la nivelul
acesta care s-au organizat
Rabdomioame
- rare, de obicei la copii, in colaborare cu scleroza
tuberoasa,
9. Pericard
Inflamatiile = pericardite
- pot fi cauzate de reumatism, de TBC, de diverse viroze, de
diverse virusuri si de starea de uremie
- se clasifica in pericardite acute sau cronice, cea mai
frecventa cea fibrinoasa
- macroscopic, pericardul este de culoare rosie, acoperit cu
depozite fibrinoase albicioase sau galbui, tartina dezlipita acest
aspect il gasim in pericardita fibrinoasa, clinic intalnim
frecatura pericardica la inceput frecatura, dupa apare lichidul si
nu mai e frecatura, dupa ce dispare lichidul iar e frecatura
- cele cronice au doua elemente distincte: pericardita adeziva
urmarea unei pericardite preexistente supurativa sau TBC, foitele
pericardice sunt sudate si ingrosate, sacul pericardic adera la
organele din jur ceea ce solicita in exces functia cordului
deoarece la fiacre sistola sunt tractionate si organele din jur de
care poate adera, activitatea crescuta duce la hipertrofie si
dilatatie; cea constrictiva este urmarea unei pericardite TBC sau
supurate, cavitatea este supurata, foiltele sunt ingrosate si
calcificate, in unele cazuri cordul apare inchis, ca un mulaj,
apare IC foarte grava deoarece inima nu se mai poate dilata in
diastola, este mica cu scleroza si calcificarea pericardului,
constrictia venelor duce la impierdicarea intoarcerii venoase in
inima dreapta
Hiliopericardul
- acumularea in pericard a unui transudat seros, cu densitate
scazuta, peste 50 ml, in mod normal e 10-15 ml
- in bolile cu edeme generalizate sau anasarca, IC, IRC,
hipoproteinemii
- macroscopic: pericardul este neted si lucios, lichidul este
clar sau galbui
Hemopericardul
- acumularea de sange in pericard, diferentiat clar de
pericardita hemoragica, ce este o inflamatie
- se constituie prin perforarea traumatica a cordului, ruptura
peretelui dupa un IMA, sau rutura unui anevrism de aorta
- sangele invadeaza rapid pericardul si duce la tamponada
cardiaca, de la 250 ml sange in sus se produce moartea
2. Endocardite
- leziuni inflamatorii situate la nivelul valvelor endocardice
(endocardita valvulara), cele parietale sunt mult mai rare si
frecventa este mai mare in cordul stang
- sunt abacteriene si bacteriene
- cele abacteriene: - endocardita verucoasa (reumatismala)
proces alergic localizat in valva mitrala si cu afectarea
concomitenta a sigmoidelor aortice; este verucoasa ca dintii de la
peste, formatiuni protruzive de 1-3 mm, culoare cenusie,
consistenta dura, aderente, situate pe marginea valvelor,
microscopic - inflamatie seroasa urmata de depunderi de fibrina,
histiocite si distrofie fibrinoida a fibrelor de colagen; prin
coalescenta apar defecte valvulare
- endocardita Lipmann Sacks: apare in LED, dar si alte boli de
colagen, afecteaza in special tricuspida; microscopic: intalnim
niste resturi nucleare aglomerate = corpusculi hematoxifili (?)
- cele bacteriene: - acuta data de stafilococ, streptococ,
pneumococ ca atare sau in cadrul unei septicemii; macroscopic apar
vegetatii (mai mari si mai friabile decat verucozitatile), necroza
si ulceratii valvulare; pot apare perforatii, rupturi si anevrisme
valvulare, iar extinderea inflamatiei la miocard duce la aparitia
abceselor miocardice; microscopic numeroase granulocite, necroza si
trombusi, fragmentele de trombi infectati se pot desprinde, dand
embolii septice, cu localizari in creier, rinichi si splina, unde
sau infarcte septice
- subacuta sau lenta: este cauzata in principal de Streptococul
viridans, se localizeaza pe endocardul valvular; macroscopic
aspectul este ulcero-vegetant papilar; zonele de necroza sunt
acoperite de trombusi cenusiu roscati de la 1 la 10 mm, cele mai
frecvente localizari sunt pe valva mitrala si pe aortica, dar
infectia se poate extinde la endocard parietal si la cordajele
tendinoase; microscopic, leziunile constau din trombusi formati din
fibrina, trombocite, bacterii si zone de necroza, fragmentele de
tromb rupt devin emboli, care contin bacterii, localizate in
creier, rinichi, piele (noduli Osler) si la nivelul splinei
(splenomegalie).
