Daniela Luca
CUVINTE tN NEGATIVEseuri de psihanaltzd"
,ffiTrnrutthfi.
201.5
Cuprins
Simpli reflectare despre negativitateacuvintelor - Daniela Luca
Sec[iunea I - Ars scribendi ntre Eros gi Thanatos 9Dimensiunea esteticd qi creatiad n lnconqtientului 1,1,
Pierderea, sublimarea gi trattaliul fenomenului Kultur 33
Melancolia cr eato ar e - melancolia distructia d,
de la Sigmund Freud la Andri Green 51
Partea I - Melancolia, tntre efemerul anihilant qi
frumuselea sublimd 5L
Partea a ll-a Paradoxul de a supraaie{uitntreperfecliunea naratorului qi arta sinucideriila Marin Mdlaicu-Hondrari 59
Pasiuni de aia[d, pasiuni de moarte * sau despre
destinul pasiunilor in stdrile-limitd 70
P sihanalizd, liber d asociere, creatiuitate qi dans
improoizat - sau despre a se simlipe sine
tnsuqi autentictnpropriul corp 87
De ce afita urdin culturd? 93
Secfiunea a II-a - Psihanalistul gi scriitorul,divanul gi cartea 97
Psihanalistul qi scriitorul,tmpreund, dincolo de dizsan 99
Niciodatd atins - sau despre o psihanalizd
a p asiunii tn r omanul ExtazulLolei V. Stein de Marguerite Duras 108
Scrisoare cdtre tata - o metapsihologie
a relaliei tatd-fiu tn corespondenla
lui Frunz Kafta pentru tatdl sdu 119
Cilntecul sufletelor mosrte - sau despre
relalia maladiod mamd-fiicd tn romanulPianista de Elfriede lelinek 133
Introsp eclie, auto analizd, r e gdsir e de
sinetnFAgii de ruqine de CristanFulag L45
Mdrturisirile unui ,,perforator" de lumiinterioare - Augustin Cupqa 1.56
Apocalipsa materiei poetice - sa:u despre reaolta
tmpotrioa Tatdlui la Mmta Petreu 161
Angoasa deghizatd - sau despre
(in)discrelia morlii la loan Es. Pop 158
Scriitorul, oglinzile qi Marele Mut - despre
discursul tnsingurat gi estetica aiolent-melancolicd
la Claudiu Komartin 182
,,Texful sunt eu!" - sau despre discursul solemn
gi poetica regdsirii la Cosmin Perla 189
Poetul fals-grandios faldin fald cu Sinele
sdu autentic - sau despre angoasa
dubluluilaDan Coman L97
Discur sul efr actant-fascinant - sau pledoaria
pentru micile nebuniiinpoeticalui $tefan Manasia 205
Discur sul intim - sau limitele autodezo dluiriitn (anti)poeticalui Gelu Diaconu
Discursul elibuator - sau despre metafotizmea
terorii la Soetlana Cfrrstean
Discursul tndoliat - sau despre poetica morlii
la Dan lancuTimpul spart in corpul poetic la Olga $tefanReaendicarea nemuririi ?n noud (qi oare cAtu abe)
acte laVioleta lonNici Zen, nici psihanalizd - sa:u despre cum
Se scrie pe Sine Eul creator, intre psihanalizd
qi zen la Matei Georgescu
213
231
220
238
246
Secliunea a III-a - Psihanalizaintra muto*Clinica psihanatitici 253
P sihanaliza tranzilionalitdlii astdzi - creatiaitate,
distructitsitate qi supr aaieluirea obiectului'
in memorialui Andri Green 255
Visfrndaisele imposibiletn spa[iul analitic 269
Transfer si contratransfer paradoxal - sau despre
traaaliulaidutuiinpsihanalizastdrilor-limitd 291
Comunicar ea primitia d, sensul gi
non-sensul tdcerii ?n miqcdrile contratransferenliale.
ln memorinm Joyce McDougall 311
lfra care nu ucide - sau despre urd qi distructiztitate
tn relalia transfer-contratransferen[iald 327
Necesarele diferen[e 344
Dimensiunea esteticd si creatiCIda Incongtientului
Molto:
,,...scriitorii tngigi obignuiesc sd micqoreze
distanla dintre ei { oameni,
Asigurkndu-se cd?n fiecare om se ascunde
un suiitor gi cd ultimul scriitor
Va muri doar o datd cu ultimul om."
Sigmund Freud -,,Scriitorul qi activitatea
fantasmaticS"
Psihanaliza Fi afia, psihanaliza mtei,arta psihanalizei
Psihanaliza gi arta au avut, qi au continuu,legd-turi qi spafii de intAlnire, de interferenfd qi de regdsire,chiar dacd uneori sunt complementare qi in acordaj,iar alteori controversate gi discutabile, ele se hr6nescgi se imbogdfesc una pe cealalt5, una din cealaltd,incontestabil. Cu toate cd in articolul sdu, Scriitorul
9i actiaitatea fantasmaticd, Freud insuqi afirma cdpsihanaliza trebuie sd-qi abandoneze armele in fafaproblemei creativitdfli artistului, el nu a procedatniciodatH astfel. Mdrturie sunt, cel pufirt studiile saleasupra sublimdrii, asupra operei lui Leonardo daVinci, ale lui Michelangelo, sau ale luiJenseru studiileasupra literaturii, artei qi mitologiei. Nu intAmpldtor,
11
Daniela Luca
desigur, biblioteca sa cuprindea (gi Muzeul Freuddin Londra este o altd mdrturie) opere complete ale
scriitorilor gi filosofilor pe care ii admirase.Estetica, arta gi procesul creator au fost consi-
derate de cdtre psihanaligti, de-a lungul deceniilor,ca inerente gi de netdgdduit in travaliul psihic, intravaliul analitic qi in cadrul intern/extern al analis-tului. Funcfla esteticS, funcfia poeticd gi metaforicd aanalistului/analizantului, potenfialul creativ, funcliade simbolizare, capacitatea de a fi qi a trdi creativ,aprehensiunea esteticd a lumii, amprenta gi stilul/vocea analisfului sunt doar cAteva dintre conceP-
tele-metafore intALrite in literatura psihanalitici qi inteoria clinicii psihanalitice, tn tangenfH cu procesulcreator gi dimensiunea estetici a psihismului.
Deseori in psihanaliz6., de la inceputuri pAnd inprezent, s-a f6cut o comparalie intre arta de a scrie
gi joc. Orice copil care se joac5, sublinia Freud, se
comporti asemeni scriitorului, deoarece igi creeazipropria sa lume, igi decoreazd o lume exterioard
dupd o lege afectivd gi ideaticl a lumii interioare.Copilul distinge foarte bine spafiul jocului de reali-tate, cautd pentru obiectele gi relafiile imaginare unsuport ir:r real. Aidoma copilului, scriitorul creeazd
o lume a fanleziei, un scenariu imaginar, un discurs
investit pulsional gi afectiv, in care crede gi in care se
regdsegte. in limba germand, existi o asemdnare intre
,,ioc" si,,scriere": Spiel ltroc) desemneazd qi creafiilescriitorului care necesitd suporful unor obiecte palpa-bile, ce pot fi reprezentate:
Lustspiel (comedie), Trauerspiel (tragedie), Scha-
uspieler (actor).
12
Cuvinte in negativ
Desigur, diferenla intre realitate (exterioarH) gijoc este vizlblld., relativizAnd-o insd prin existenfarealitdqii inteme, cea care coexistd gi i:r joc, qi inperceplia realului. in eseul sdu, Freud nu se opreqteIa diferenfieri, el nuanfeazd, subliniind calitateaactivitdfii fantasmatice, anume aceea cd este greudecelabil6, greu de observat, comparativ cu jocul,umorul, reveria. Copilul este liber in spafiul sdu dejoq in care obiectul este ,,g[sit-creat", dupd cumspunea D. W. Winnicott. Adultul igi ascunde spafiulfantasmatig il feregte de lume, il inchide in metafore,in alegorii, in abstractizdri, fiindcd nu le poate aritaca atare lumii, nu se poate ardta cu intreaga polifoniea pulsiunilor sale (fie ele parfiale, erotice, agresive,crude etc.), cu dorinlele mortifere, cu agresivitateasau cruzimea incongtientd, sadismul sau fetigismulsdu. EI rdmAne in spaliul sdu intim, la care las[ acces
prin sublimare, prin cel multpunerein cuvinte,in actin scen5, in corp, prin sensuri. Desigur, dacd in jocuricopilul igi transpune dorinfele, ftr activitatea scrieriidorin(ele sunt cele care alimenteazd fantasmarea,aduc6ndu-se astfel modificdri realitdlii. Pentru scri-itor, fiecare fantasmi este indeplinirea unei dorinfe,ea urmeazd o dinamicS, intr-un anume spafiu-timp,se modificn ftr funclie de registrul psihic. Fiindcdorice fantasmd condenseazd. ir ea, simultan, celetrei timpuri: un prezent dat de o impresie actuald,un trecut infantil spre care trimite, un viitor creat deimplinirea dorinfei. De aceea, ars scribendl ne situ-eazd intr-un atemporal, infu-un spa{iu interiorin careceea ce scriem condenseazd gi fantasmele irscrise,originare sau nu, condenseazd. qi rcptezentiri - ale
13
Daniela Luca
lucrului, ale cuvAnfului,la care se ataqeazl. simfoniade afecte qi pulsiuni.
Freud nu neglijeazd deloc paralela intre scribendiqi oniric, urmdregte ,,personajul" dintr-un roman,
,,indeosebi psihologic", aga cum urmHregte destinulpersonajelor din vis, in acfiunea lor intrepdtruns5,in destinul 1or, ca un destin pulsional. Chipuri ale
Eului, firtr-un teatru al Eului- dupH expresia luiloyceMcDougall - personajele sunt fie pirli ale Self-uluiautorului, he imago-uri asupra cHrora se deplaseaz[afecful, se proiecteazd., se idealizeazd. Un autor este
in esenfd un Pygmalion. insd, la final, opera sa nuii mai aparfine, e pre-datH lumii, celuilalt. Devine ea
insdgi obiect obiectiv dupH ce a fost obiect subiectiv
- spre a-lparafraza pe Winnicott.Psihanaliza nu interpreteazH autorul, crea-
torul, ci cautd mai degrabi acele revelalii asuprainconqtientului uman universal, nu biografia auto-rului sau relafia cu opera sa, chiar daci adesea
intAlnim gi asemenea abordlri. Pentru analist,singurul scop rHmAne explorarea gi cunoaqtereaincongtientului, indiferent de forma sa de concre-tizare, in patologic, in creativ, in ambele, de multeori. $i psihanaliza, qi arta au ca obiect comunrealitatea psihicX subiectiv6, incongtientH sau
precongtienti, din perspective diferite, totugi:psihanaliza face corp cu incongtientul, cregte dininterior ca un germene/ arta este o manifestare a
inconqtientului, precum celelalte manifestHri alesale. Aici nu este vorba doar de incongtientul auto-rului, creatorului, ci gi de inconqtientul lectorului,spectatorului, auditoriului.
1,4
Cuvinte in negativ
Desigur, lucrurile nu sunt atAt de departajate, declivatg insd prezentarea lor ne obligd sd le detaqdmspre a le expune. De aceea, aga cum este deja cunoscut,existd o serie de psihanaligti care se opun sau suntsceptici fa(d de orice ,,aplicare" a psihanalizei la lite-rafurd, la orice art5, qi al1ii care simt fireascd aceastd
aplicare, cAtd vreme este produsul inconqtienfului gi
al creativitdlii psihice, este un ,,fenomen tranzi{ional",precum spunea Winnicott. Analistul este el insuqiun cititor al operelor literare, qi nu orice fel de cititor
- el se lasd impregnat de gi cuprinde ftr spafiul s[upsihic, ca un confindtor, migc[rile pulsionale gi afec-tive transmise de acel discurs narativ sau poetic. Maimult, el este un scriitor, fiindcd scrierile psihanaliticeimplicd un travaliu de elaborare gi de re*gAndire, decreafie a sensurilor, de legare a fragmentelor psihicedez-legate sau patologic legate anterior etc.
Reamintim ce insemna pentru Freud ars poetica,
irx L908, in eseul mai sus menflonat:,,Adevdrata arspoeticarezidHin tehnica de a depdgi
acea repugnanlH a cXrei explicafie trebuie cdutat[ ingranifele existente intre un Eu Ei altuI. Doui procedeeale acestei tehnici pot fi totugi i:rtrezdrite. Prin modifi-c6ri gi deghizdri, scriitorul atenueazd caracteruI egoistal reveriei sale, reugind astfel sI ne cAqtige prin pldcereapur formal5, adicd estetic5, pe care ne-o provoacdirrtructriparea fantasmelor sale. Numim pldcere preli-minard sau premiu de seduclie aceastd plicere care neeste oferitd in vederea obfinerii unei pldceri gi maiintensg provenite din surse sufleteqti profunde. Credcd orice plicere estetici pe care o datorXm scriitoruluiare caracterul acestei pldceri preliminare, in timp ce
C frntecul sufletelor mo artesarl despre relalia maladiud mamd-fticdtn
romanul Pianista de Elfriede lelinek
Elfriede Jelinek scrie un roman despre momenful dedinaintea izbuoririi unei nebunii. A izbuoririi, fiindcdevident ea se afld acolo, in germene incd de la ince-putul d"tir, cu tumultul ei interior, pulsional, afectivin negatio. Elfriede ne transpune ir:rtr-un uescenda delaprimele Ia ultimele pagini fur starea maladivd a Erikdi,personajul ei inapt pentru viafi. Inapt pentru riu$,intrucat in scindarea qi fragmentarea ei, in acest balansfin irtre pulsiuni par,tiale, in aceastd ,,rdceali afedMd",ea nu simte via[4 ea nu simte moartea.
Erikaeste,,un aparat compact cu formd umand.",este ,,putreziti pe dinduntru". Putreziti irn mlag-tina pulsionalS, intr-o urd care leagd mai intens, maiputemic - deqi distrugdtoare de viafd - decAt oricefel de iubire. Erika nu are alt spaliu decAt cel matem.Nici mdcar pAntec, fiindci de el este desprinsS, este
legatd prin cordonul ombilical narcisic al mamei,care a luat forma - aparent sublimatorie - pianului, a
muzicii. Singura ei formd de expresie a vreunei trdiri,emofii, juisdri, insd qi ea nu prin genialitatea compo-ziflei, ci prin obsesionalitatea rece a tehnicii, a execu-
!iei, ca un ritual, in care melosul de fond este mereuSchubert.,,...ne-mHsuratu[ ne-numifuL ne-rostifuLne-interpretabilul, ne-atinsul, ne-cuprinsul sunt
133
Daniela Luca
in fond mai importante dec6t ceea ce e palpabilgi imediat: tehnica, tehnica tehnica." Schubert qifemeile: ,,un capitol infunecat ir:r istoria pornogra-ficd a artei. Schubert nu corespundea, nici in ceprivegte creatorul, nici virfuozul, imaginii pe caregi-o face mullimea despre geniu... Schubertnu a avutnici mdcar un pian... Schubert e mort. Erika Kohutjigneqte un bdrbat de la care cere totugi iubire."
intre Erika qi a ei mam5, Elfriede nu lasd spafiu,nu existd granife. Singura aparifie care evident estepenetrantS, intruzivil, sfAgietoare gi in cele din urmddeclanqatoare a nebuniei qi a morlii este bdrbatul,t6nilrul, cici nici aici nu sunt frontiere, adicH niciintre generatii. Erika este deplin sub stHpAnirea,controlul, manipularea mamei ei devoratoargvampirice, severe, rigide, imparfiale, pustiite, qiea devine aidoma mamei, acolo unde i se lasd loc:conservatorul. Spaliul unic de desfdgurare al sadis-mului sdu, in care, fafH de elevi, in special fafi detentantul gi seducHtorul Klemmer, ea igi exercitdminulios gi intransigent cruzimea. Fdrd nici cea maimicd urmi de vinovdfie, de identificare cu cel care-ieste victim6., fdrd.empatie. FiindcH pentru toate astea,ar trebui mai intAi sd simtd. Or,la Erik+ simlirea esteinghefatd. Pulsiunile sunt vulcanice, apdririle suntcitadele deja, iar Eul ei, acest ,,ulcior fdrd fund", esteintr-un clivaj impecabil, o tdieturd perfectS, ca lama.Lama cu care ea igi mutileazi corpul, sexul, pentrua-gi produce o trilire, prin durere m6car.
Lama cu care iqi mutileazd feminitatea, tocmaifiindci nu o simte. O refuzd. Fiindcd nici o figurdmasculind (da, a existat tatdl, tatdl care gi el era dedat
134
Cuvinte in negativ
nebuniei, tatil care, doar qi-a ldsat sdmAnla qi a inne-bunit la naqterea fiicei, gi peste a cdrui moarte se trececa gi peste a lui viafd: cu o indiferenld rece, ca qi cumnici nu ar fi existat) nu i-a permis accesul la ea. Nui-a permis o intrare in acest pas-de-deux al bisexua-lititii psihice, nu i-a permis acordajul afectiv, tr aqa
fel ftrcAt si existe o schemH de a fi trei-impreunS, unspafiu ter,tiar structurant gi vital.
Personajul primeazX pe scend, si nu uitim cd aicieste personajul, aqa cum l-a figurat scriitorul, prinreveria qi fantasmatica sa, prin dinamica sa inconqti-ent5, desigur: ,,in aga-numitele romane psihologiceun singur personaj, din nou eroul, este descris dininterior; autorul se plaseazi in sufletul sdu gi privegtecelelalte personaje din exterior. Specificul romanuluipsihologic se datoreazd in intregime inclinaliei scri-itorului modern de a-qi diviza eul, prin autoobser-vafie, in euri parflale, intruchipAnd in mai mulli eroitendinlele contradictorii ale viefii sale sufletegti." (S.
Freud,,,Scriitorul gi activitatea fantasmatici")Scenariul fantasmatic qi reveria ne desfdgoard de
la inceput o partiturd pe care intotdeauna cheia soleste sadismul, iar do - qi major, gi minor - este maso-chismul, indelebild polaritate. lntre ele, notele devoaiorism gi exhibilionism se cAnt6,,la patru m6ini",am spune. Si dim tonalitatea, nuanfele: Mamasimte, presimte, qtie cd dacd ar fi ldsatX de capul ei,fiica ar,,dovedi mai mult zel pentru un bdrbat tAnir- nu bdtrAn, nu tatd, deci - decdt pentru pian. Fiindcddacd ai lepdda ,,coajabine aerisitd., mozartiand, nete-zitd gi uscatS, apretatd" , a fiicei, trupul ei ar fi folositde bdrbafi. Iar asta este interzis. Cu violenfd. Cu
135
Daniela Luca
violenfa izbucnitd dintr-o iubire refuzali', acolo undegi atunci cAnd ura igi descoperX binefacerile, prinerottzare. Mama, ea crede cd ,,Erika este inocenfa
personificatd qi deodatd vine unul 9i plitegte chirie
ca sd-i poatH smulge copilul... Fldcilul dsta o sd vrea
oricAnd sd pliteasci driria printr-o dragoste fugi-tivd qi volatilb, care nu dureazd. (...) Ea mam& o sH-i
declare dragostea. Dragostea ei pAnd la Dumnezeu."Mama gi fiica ele nu se pirdsesg cum scria ]ean
Cournut $nDe ce se tembdrba{ii de femei): de la supu-nerea tandrd, alienatH la identig pAnd la regldrilenemiloase de conturi, driar sub aparenfa compli-
citHlii, a frivolitdlii impHrtdqite, litigiul mam[-fiic[pare straniu, excesiv, este prea multd iubire, prea
multd ur5, ,,rogu infunecat". ,,Prima seduciltoare"(conform lui Jean Laplandre, mama rdmAne pentruErika qi ultima. FiindcH ea, hica, atunci cAnd a atins
stadiul falic, nu a mai putut schimba ,,zotua erogend
gi obiectul", ea n-a putut sd se orienteze sPre femini-tate. Nu a descoperit penetrarea decAt la treizeci 9icinci de ani, Ei atunci printr-un viol un viol dtemat,
implorat, cerut, impus, ordonat, itr scris, nu directun viol care oricum nu s-a petrecut dupd fantasmele
ei, ci numai dupd ce firava dragoste a lui Klemmers-a transformat in dezgust qi urd.
Mamd qi fiicd. O fiicd ce ii reproqeazd mamei,
mai mult sau mai Pu,ln conqtient cH i-a dat prea
mult lapte, c5, nu numai cd nu a frustrat-o oral, nu asevrat-o, ci singura ei plicere parliaId este suptul, de
la sAn la altfel de sAn nefiind nici mHcar o diferenfd,de gen sau de obiect. Sub influenla unui sadism oral
preponderent, acest falus patem - tofuqi ,,prestigios",
136