Dîlvărea Elena Alexandra – Spațiul Public European – Anul II
1
I. Prezentare generală
Situată strategic în colțul din nord-est al Mării Mediterane, Grecia ocupă extremitatea sudică
a peninsulei Balcanice, în sud-estul Europei. Teritoriul său cuprinde câteva sute de insule în mările
Egee, Ionică i Mediterană, dar numai 227 dintre acestea sunt locuite. 80 ș din teritoriul Greciei
este muntos, cel mai înalt punct din țară fiind muntele Olimp (2 917 m).
Grecia modernă î i trage rădăcinile din civilizația Greciei Antice, începând cu civilizațiile
egeene din Epoca Bronzului, i este considerată a fi leagănul culturii occidentale. Ea este locul de
na tere al democrației ca formă de guvernare, al filosofiei occidentale, al Jocurilor Olimpice, al
literaturii occidentale i al istoriografiei, tiințelor politice, al marilor principii tiințifice i
matematice i al dramaturgiei occidentale incluzând genurile tragediei i comediei. Realizările
culturale i tehnologice ale Greciei au influențat mult întreaga lume, multe aspecte ale civilizației
grece ti pătrunzând în Orient prin campaniile lui Alexandru cel Mare, i în Occident prin
intermediul Imperiului Roman. Această bogată mo tenire este parțial reflectată de cele 18 situri din
patrimoniul mondial UNESCO aflate în Grecia, ceea ce plasează țara pe locul al aselea în Europa
i al treisprezecelea în lume. Statul grec modern, care cuprinde mare parte din miezul istoric al
civilizației grece ti, a fost înființat în 1830 după Războiul Grec de Independență față de Imperiul
Otoman.
Grecia este o țară democratică i dezvoltată, cu o economie de venit mare avansată, un nivel
de trai ridicat i un Indice al Dezvoltării Umane foarte ridicat. Grecia este membru fondator al
Organizației Națiunilor Unite, i membru al Uniunii Europene de la aderarea la o structură
precursoare a acesteia în 1981 (precum i membră a zonei euro din 2001), i este i membră a mai
multor instituții internaționale, inclusiv Consiliul Europei, NATO, OECD, OSCE i OMC.
Economia Greciei este cea mai mare din Balcani, în care țara este un important investitor regional.
Din punct de vedere administrativ, Grecia este împărțită în 14 zone, 51 de județe, pe lângă
acestea adăugându-se i regiunea autonomă „Muntele Sfânt”. La nivel administrativ local,
programul „kapodistrias” a reorganizat harta administrativă a țării, înlocuind vechile comune cu noi
municipii mai mari i unitare. Primarii i prefecții țării sunt ale i prin vot de către populație odată la
4 ani, în timp ce conducătorii zonelor sunt desemnați în mod direct de către Guvern. Dreptul la vot,
în Grecia, este universal i obligatoriu pentru toți cătățenii care au ajuns la vârsta majoratului.
2
Muntele Athos
O chestiune aparte ce apare in Constituția Republicii Elene este Capitolul 3 din secțiunea a
VI-a a părții a treia. Acesta se referă la regimul muntelui Athos. Acesta este statuat ca o regiune cu
autonomie față de statul grec, fără însă a-i tirbi suveranitatea acestuia din urmă. De fapt, Muntele
Athos intră sub directa jurisdicție a Patriarhiei Ecumenice. Practic, pe muntele Athos cei care
“guvernează” sunt cei 20 de preoți ai mănăstirii între care se i împarte peninsula. Ace tia formează
împreună Sfânta Comunitate. Teritoriul Muntelui Athos nu poate fi expropriat. Aceasta este una din
particularitățile Constituției Greciei. Regiunea este autonomă din punct de vedere administrativ,
alcătuind un stat monastic cu capitala la Kareia.
Deşi face parte, practic, din Uniunea Europeană, muntele este auto-guvernat în mare parte
fiind interzisă mişcarea liberă a oamenilor şi a bunurilor pe teritoriul său în absenţa unei permisiuni
formale. În consecinţă, multe dintre tradiţiile de pe Muntele Athos pot părea învechite pentru
oamenii din exterior. De exemplu, ziua călugărilor începe odată cu apusul soarelui, pe model
bizantin. Una dintre cele mai bizare practici ale lor este însă interzicerea accesului femeilor pe
peninsulă, care dăinuie de peste 1.000 de ani.
II. Forma de guvernământ
Grecia este o republică parlamentară. eful de stat este pre edintele Greciei care este ales de
către Parlamentul Greciei pentru un mandat de 5 ani. Actuala constituție a fost redactată i adoptată
de al Cincilea Parlament Revizionar al Elenilor i a intrat în vigoare în 1975 după căderea juntei
militare din 1967–1974. Ea a fost revizuită de atunci de trei ori, în 1986, 2001 i 2008. Constituția,
formată din 120 de articole, stipulează separarea puterilor în stat între ramurile executivă,
legislativă i judecătorească, acordând garanții extinse (întărite în 2001) pentru drepturile
cetățene ti i sociale. Dreptul de vot pentru femei este garantat printr-un amendament la Constituția
din 1952.
Conform Constituției, puterea executivă este exercitată de pre edinte i de guvern. De la
amendamentul din 1986, rolul pre edintelui a fost redus semnificativ la unul în mare parte
ceremonial; puterea politică se află astfel în principal în mâinile primului ministru. Postul de prim
ministru, eful guvernului Greciei, aparține actualului lider al partidului politic ce poate obține un
3
vot de încredere în Parlament. Pre edintele nume te formal primul ministru i, la recomandarea sa,
nume te i concediază alți membri ai guvernului.
Puterea legislativă este exercitată de un parlament unicameral cu 300 de membri. Legile
adoptate de Parlament sunt promulgate de pre edinte. La fiecare patru ani se țin alegeri
parlamentare, dar pre edintele este obligat să dizolve parlamentul mai devreme, la propunerea
guvernului, în condițiile unor probleme naționale de importanță excepțională. Pre edintele este
obligat să dizolve parlamentul i în cazul în care opoziția adoptă o moțiune de neîncredere.
Constituţia Greciei din anul 1975 consacră principiul separării puterilor în stat în care sens
Parlamentul îşi împarte puterea legislativă cu preşedintele, iar puterea executivă este împărţită între
şeful statului şi guvern, acesta din urmă având atribuţii de legiferare extinse.
Actuala Constitutie a Greciei a intrat in vigoare pe 11 iunie 1975, urmand firul Constitutiei
din 1952, care fusese reinstaurata in 1974, dupa caderea dictaturii militare. Acest lucru a permis
Greciei sa se intoarca in randul democratiilor devenind o republica parlamentara. Principiul
separatiei puterilor, isi gaseste utilitatea cea mai clara in statutul independent al tribunalelor.
Parlamentul isi imparte puterea legislativa cu presedintele, iar guvernul imparte cu presedintele
puterea executiva. Grecia este o republică parlamentară având în frunte un preşedinte cu atribuţii
limitate. Guvernul este desemnat, prin votul de încredere a legislativului carepoate demite prin
moţiunea de cenzură.
III. Alegerea Parlamentului
Parlamentul Greciei (Vouli ton Ellinon) are 300 de membri, ale i pe 5 ani de un sistem
reprezentat proporțional în 56 de circumscripții dintre care 48 au mai multe locuri iar 8 au doar câte
un loc. Locurile sunt stabilite în urma votului pe circumscripții, votanții pot selecta candidatul sau
candidații preferați marcându-le numele pe buletinul de vot. Cu toate acestea, partidul care prime te
cel mai mare număr de voturi prime te 40 de locuri suplimentare în Parlament, ocupate de
candidații declarați necâ tigători. Cetățenii greci cu vârstă egală sau mai mare de 25 de ani (pot
vota) sunt eligibili pentru a fi ale i în Parlament.
Circumscripțiile au fost de mai multe locuri, i de cele mai multe ori coincid cu prefecturile.
Numărul de locuri este ajustat o dată la 10 ani, după recensământul decenal al populației.
4
Circumscripțile nu pot fi lipsite de reprezentanți, i nici nu se pot uni cu o altă prefectură. Dar pot fi
totu i divizate în circumscripții mai mici dacă populația scade disproporțional. Totu i aceasta nu s-a
întâmplat din 1967. Schimbările în ceea ce prive te populația au părăsit 8 (Kefalonia, Lefkas,
Eurytania, Grevena, Samos, Thesprotia, Phocis and Zakynthos) prefecturi cu un singur loc în
parlament de fiecare, întrucât unele circumscripții urbane i suburbune au cunoscut cre teri mari în
ceea ce prive te numărul lor de locuri alocate în Parlament scaunul de-a lungul anilor.
De exemplu circumscripția "Athens B" (care include cea mai mare parte a Zona
metropolitană Atena dar exculde Municipalitatea Atena aceasta formând circumscripția "Athens
A") cuprinde aproximativ 15ș din electoratul țării i prin urmare alege 42 de membri pentru
parlamentului. Circumscripția "Athens A" alege 17 membri pentru parlament, "Thessaloniki A"
alege 16, Attica (excluzând cele 4 circumscripții Athens i Piraeus A i B) alege 12, si restul
circumscripțiilor aleg un număr cu o singură cifră de membri parlamentari.
Votarea are loc în coli, duminica, o ocazie deosebită pentru elevi care primesc 4 zile libere.
Procedura este condusă de către un judecător pre edintele sau avocat numit de locale, i asistați de
cetățeni desemnați prin tragere la sorți într-un proces asemănător. Poliția locală este de asememea
prezentă. Reprezentanților partidului local le este permis să supravegheze numărarea voturilor.
Rolul lor teoretic este să asigure transparența procedurii, dar de fapt ei sunt cei care comandă
mâncare pentru restul echipei.
Tradițional, votarea are loc de la "răsărit până la apus" dar programul este fixat în funcție de
cel mai apropiat vârf de oră. Secțiile de votare individuale pot prelungi programul la discreția
pre edintelui, dacă încă mai sunt votanți care stau la rând. Votanții se identifică prin cardul de
identificare i numărul total de buletine de vot pentru circumscripția electorală, plus un buletin de
vot alb i un plic gol. Apoi se retrag într-o cabină retrasă, echipată cu un pupitru, stilou i co de
gunoi, unde selectează pe buletinul de vot candidatul potrivit. Apoi depun plicul sigilat, cu buletinul
de vot în urna de vot i li se acordă cartea de identitate înapoi.
Votanții pot selecta un anumit candidat dinăuntrul listei cu partide, marcând printr-o cruce
numele acestuia sau acestora. Numărul maxim de însemnări pe buletinul de vot depinde de numărul
de locuri contestate. Însemnările diferite de o cruce pot marca buletinul de vot ca fiind invalid la
numărare. De asemenea buletinele de vot cu mai multe însemnări decât numărul permis, sau fără
nici o însemnare sunt numărate, dar sunt descalificate în timpul celei de-a doua parți a numărării de
voturi. După ce numărarea voturilor s-a încheiat iar rezultatele sunt anunțate oficial, buletinele de
5
vot sunt sigilate i transportate la Biroul Central Electoral la Ministerul de Interne. Acolo,
buletinele de vot sunt renumărate mai ales pentru a verifica voturile invalide sau cele care trezesc
nelămuriri. Restul problemelor nerezolvate sunt menționate în fața unei adunări special convocate
numite Eklogodikeion (Curtea Alegerilor) care adjudecă i publică oficial numele membrilor
parlamentari ale i pentru ca noii parlamentari să poată fi convocați. Curtea Alegerilor se pot reuni
în orice moment pentru a discuta eventualele contestații depuse de candidații necâ tigători, sau
pentru a desemna alți membri parlamentari în locul celor care se retrag sau în cazuri de deces.
Aceste locuri sunt umplute de următorii candidați în ordine descrescătoare de pe lista partidului
care se află pe locul 1.
O particularitate a Parlamentului Grec este sufragiul, dreptul de vot oferit cetățenilor greci
stabiliți în afara granițelor (aproximativ 7 milioane de oameni).
Toți cetățenii greci care au peste 18 ani la data alegerulor, au drept de vot cu singura condiție
ca ace tia să fie pe registrul electoral cu excepția cazului când:
ei sunt inchisi pentru o infracțiune penală i au fost în mod expres privați de dreptul de a
vota prin hotărâre judecătorească (acest lucru se întâmplă numai în cazuri rare de înaltă trădare
sau revoltă. Persoanele închise votează în secții special amenajate în interiorul închisorilor.
sunt incapabili din punct de vedere mental de a lua o decizie rezonabilă în conformitate cu o
hotărâre judecătorească. În practică, aceasta se aplică numai la un procent de pacienți cu boli
mintale instituționalizați.
În trecut, cetățenii care deveneau majori trebuiau sa se înregistreze i era emise o bro ură a
„alegerilor", cu care se vota. În prezent, înregistrarea alegătorii nu este necesară: se face în mod
automat când fiecare cetățean împline te 18 ani. Dovada identității se face prin carduri de identitate
sau pa aport emise de stat. O înregistrare specială este necesară doar pentru vot absent, care se face
la locul de re edință temporară a alegătorului în ziua alegerilor. Mulți greci aleg să păstreze
drepturile de vot în casa familiei lor originale, uneori din motive de tradiție, uneori din motive de
patronaj. Constituția asigură, ca urmare a modificării din 2001 dreptul cetățenilor greci care
locuiesc în străinătate să voteze pentru alegerile legislative. Cu toate acestea, nici o lege de punere
în aplicare a prevederii constituționale nu a fost aprobată.
Votarea obligatorie este legea care nu este pusă în aplicare. În trecut, un cetățean trebuia să
prezinte o bro ură a alegerilor până la data respectivă în scopul de a i se elibera un permis de
6
conducere sau un pa aport, sau să justifice de ce nu au votat (de exemplu, din cauza absenței,
infirmitate, sau a vârstei înaintate) . Datoria civică de vot este considerată încă "obligatorie", dar nu
există sancțiuni pentru nerespectarea obligației de vot. Prezența la vot este de obicei mare, de obicei
între 70 i 80ș pentru alegerile legislative i u or mai scăzută pentru cele administrative locale i
pentru Parlamentul European.
IV. Alegerea președintelui
Pre edintele Republicii Elene este ales de Parlament pe termen de 5 ani i un maxim de 2
mandate în funcție. Eligibil pentru Pre edinție este orice persoană care:
are cetățenie greacă de cel puțin 5 ani
are o mamă sau tată de origine grecească
are 40 de ani sau mai mult
poate vota
Când un mandat prezidențial expiră, Parlamentul votează pentru a alege noul Pre edinte. În
primele două ture de scrutin o majoritate de 2 / 3 (200 de voturi) este necesară. Turul al treilea i
ultimul necesită un 3 / 5 (180 voturi) a majorității. În cazul în care turul al treilea este nu poate fi
valorificat, Parlamentul este dizolvat, iar alegerile sunt proclamate de către fostul pre edinte în
următoarele 30 de zile. În noul Parlament,alegerea pre edintelui este repetată imediat necesitând o
majoritate de 3 / 5 pentru votul inițial, o majoritate absolută (151 voturi) pentru al doilea tur de
scrutin i o majoritate simplă pentru al treilea tur i pentru cel final. Sistemul este conceput astfel
încât să promoveze un consens în rândul candidaților principalelor partide politice la pre edinție.
V. Rezultatul ultimelor alegeri
Alegerile parlamentare – 20 Ianuarie 2015
Alegerile parlamentare din Republica Elenă dețin o miză importantă atât pentru dinamica
internă a Uniunii Europene, cât și pentru poziţionarea UE pe scena globală. Deznodământul
alegerilor din 25 ianuarie 2015 marchează ascensiunea extremei stângi în Peninsulă, constituind
un subiect important pentru evaluarea impactului crizei economice asupra leadership-ului
european. Rezultatul alegerilor din Grecia, unde Syriza, partid de stânga cu viziuni anti-
7
austeritate, a câştigat alegerile din 25 februarie 2015, ridică semne de întrebare cu privire la
viitorul Greciei în zona euro şi a consecinţelor pe care le-ar putea avea eventuala decizie a
acesteia de a ieşi din zona euro.
EXIT POLL (sursa: Reuters):
1. Syriza (stanga radicala): 36% - 38%
2. Noua Democratie (conservator): 26- 28%
3. To Potami ("Râul", centru): 6-7%
4. Zorii Aurii (extrema dreapta): 6 - 7%
5. KKE (comunist): 5 - 6%
6. Pasok (socialist): 4,2 - 5,2%
7. IG (independenti, dreapta): 4 - 5%
8. MDS (Miscarea socialistilor democratici): 2,2 - 3,2%
8
Într-o Europă zdruncinată de criză, de la cea de identitate, la cea economică, alegerile din
Grecia au fost încă un oc pentru zona europeană, după ce în 2014, în toată Uniunea Europeană, s-a
putut observa o cre tere considerabilă a simpatiei față de partidele eurofobe. Acest val de simpatie
s-a tradus în rezultate nea teptat de bune pentru acestea la diversele scrutine ce s-au desfa urat, în
statele membre UE, de-a lungul anului 2014. .
Alegeri anticipate in Grecia -20 septembrie 2015
Alexis Tsipras a fost reconfirmat de greci la conducerea Guvernului, dupa ce partidul sau,
Syriza (stanga radicala), s-a clasat pe primul loc in alegerile legislative anticipate desfasurate
duminica in Grecia. Syriza a obtinut un scor de 35,53%, ceea ce inseamna ca a castigat 145 dintre
cele 300 de locuri din Parlamentul Greciei, potrivit rezultatelor anuntate dupa numararea a 90%
din buletinele de vot, informeaza AFP. Cum nu a reusit sa obtina majoritate in Parlament (151 de
locuri), Alexis Tsipras a anuntat refacerea coalitiei de guvernare cu formatiunea de dreapta Grecii
Independenti - Anel (cu orientare suverana puternica), condusa de Panos Kammenos. Anel a
guvernat alaturi de Syriza si in precedentul Executiv. Partidul Noua Democratie (centru-dreapta)
s-a clasat pe locul al doilea la scrutinul de duminica, cu peste 7 procente in urma Syriza, obtinand
un scor de 28,05%.
SYRIZA
Coaliția Stângii Radicale cunoscut mai ales prin acronimul SYRIZA este un partid politic de stânga din Grecia, fondat inițial în anul 2004 ca o coaliție de stânga. Este cel mai mare partid din parlamentul elen, pre edintele partidului Alexis Tsipras fiind prim-ministru al Greciei.
Coaliția a cuprins inițial o gamă largă de grupuri (13 în total) i politicieni independenți, inclusiv social-democrați, sociali ti democratici, patrioți de stânga, grupări feministe i de stânga verzi, precum i grupuri maoiste, troțkiste, Eurocomuniste.
Ideologie
politică
Socialism Democrat, Populism de stânga,
Anticapitalism, Euroscepticism
9
10
Bibliografie
www.grembassy.ro
www.europarl.europa.eu
www.hotnews.ro
www.economist.com