Sarbeanu Aurelia AMG III E
Dintre infarct miocardic si infarct miocardic
Infarctul miocardic acut face parte dintr-un grup mai larg de
afeciuni cardiovasculare care au n comun suferina cardiac de
origine ischemic, cauzate de un aport insuficient de snge la inim.
Termenul de cardiopatie ischemic este similar celui de boal cardiac
ischemic sau de boal coronarian.
La baza cardiopatiei ischemice este ateroscleroza, care const n
depunerea pe pereii interiori ai arterelor a unor depozite formate
din grsimi (lipide), cristale de colesterol, celule inflamatorii i
material fibros (plci de aterom). Aceste depozite duc la ngustarea
arterelor, inclusiv a arterelor coronare, care asigur aportul de
oxigen i substane nutritive la nivelul inimii.
Timp de civa ani, ateroscleroza nu produce simptome, deoarece
inima poate face fa cerinelor, chiar dac arterele coronare sunt
ngustate la jumtate din calibrul lor normal. Cnd ngustarea este mai
mare de 75%, apare scderea debitului de snge, avnd drept consecin
angina pectoral. Aceasta se manifest prin durere (ca o senzaie de
presiune sau constricie) la nivelul pieptului, n regiunea inimii,
care apare dup un efort fizic (mers, urcat scri), dup o mas copioas
sau ca urmare a unei tensiuni psihice sau a expunerii la frig. De
cele mai multe ori, durerea iradiaz n umrul i braul stng.
Durata accesului dureros este de 3-5 minute, acesta cednd la
ntreruperea efortului sau la 2-3 minute dup administrarea sub limb
a unei tablete de nitroglicerin.
n evoluie plcile de aterom se pot complica prin apariia unei
fisuri urmat de formarea unui cheag de snge (tromb) la acest nivel.
Se produce astfel astuparea complet a arterei coronare i apare
infarctul de miocard. Aceasta nseamn c zona din muchiul inimii
(miocard), care ar fi trebuit n mod normal s fie irigat de acea
coronar nu mai primete snge i moare (se necrozeaz). n funcie de
mrimea, localizarea i gravitatea leziunii miocardice, infarctul de
miocard poate duce la moartea pacientului sau se poate vindeca.
Terapia de urgen pentru restabilirea fluxului sanguin poate duce la
vindecarea miocardului lezat i deci poate salva viaa.
Angina pectorala - durere toracica ce poate iradia spre gat,
maxilarul inferior sau brate, consecinta a unei proaste irigari a
inimii. Angorul este o afectiune cardiovasculara frecventa in
tarile dezvoltate, unde reprezinta una dintre principalele probleme
ale sanatatii publice.
Cauze - Angorul se explica prin ingustarea anormala a uneia sau
mai multor artere ale inimii, coronarele. In majoritatea cazurilor
de angor stabil cronic si de angor instabil, aceste diminuari de
calibru se manifesta in cursul efortului, cand necesitatile
cardiace de oxigen sunt crescute. Atingerea arterelor coronare
este, ca regula generala, consecutiva unui aterom (depozit lipidic
pe peretii arteriali), ai carui principali factori de aparitie sunt
varsta, sexul (angorul e mai tardiv la femei), hipertensiunea
arteriala, diabetul, obezitatea, hipercolesterolemia, tabagismul si
ereditatea.
Angorul spastic este legat de contractia spasmodica a unei
artere coronare fara ca sa existe in mod necesar o ingustare a
arterei in stare normala.
Simptome si evolutie - angorul se manifesta in timpul unui efort
printr-o senzatie de strangere in spatele sternului, putand iradia
spre gat, maxilarul inferior, spate, brate (mai ales stangul).
Complicatia angorului consta in infarctul de miocard: artera
ingustata se astupa. Infarctul se traduce printr-o criza dureroasa,
intensa si prelungita, cu transpiratii, greturi sau voma si stare
de rau (hipotensiune arteriala); aceasta situatie impune
transportarea fara intarziere cu o ambulanta speciala la un
serviciu de urgenta cardiologica.
