Transcript
Page 1: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

EDUCAŢIA şi STIMULAREA

VIZUALĂ LA COPILUL cu DEFICIENŢĂ DE VEDERE

Presa Universitară Clujeană, 2001

Page 2: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

( olriţi.i: Idi ic. i ţ io specială( iiiiiiluii.ilor: pro f. dr. Vasile Preda

©2001 Roxana Cziker

Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau parţială a textului, prin orice mijloace, fără acordul autorului este interzisă.

Universitatea "Babeş-Bolyai"Presa Universitară ClujeanăDirector: Horia CosmaStr. Gh. Bilaşcu, nr. 243400 Cluj-NapocaROMÂNIATel.: +40 64 405352Fax: +40 64 191906E-mail: [email protected]

ISBN 973-8095-87-5

Page 3: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

CUPRINS

Cuvânt înainte

I. Definirea şi clasificarea deficienţelor vizuale

1.1.Definiţii şi terminologie

1.2.Deficienţele vizuale - clasificare

II. Fiziologia şi psihologia vederii

II. l. Structura internă a ochiului. Retina

1.3. Celule specifice prezente la nivel cortical

26

1.4. Prelucrarea informaţiei vizuale

29

1.5. Vederea colorată 31

III. Particularităţi ale explorării, percepţiei şi reprezentărilor vizuale

Elemente specifice copilului cudeficienţă vizuală - Explorarea vizuală,percepţia şi reprezentarea

IV. Educaţia şi stimularea vizuală

41

1

3

1

7

Page 4: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

J

Page 5: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

CUVÂNT ÎNAINTE

Lucrarea de faţă abordează o metodă de stimulare

vizuală, dezvoltare a capacităţii de orientare în spaţiu şi de

coordonare ochi-mână în cazul copilului cu deficienţă de

vedere care are la bază aspecte teoretice referitoare la

psihopedagogia deficienţilor de vedere cum ar fi educaţia şi

stimularea vizuală şi intervenţia timpurie a copilului deficient

vizual de la O la 6 ani.

Această carte este destinată specialiştilor care lucrează

cu copii cu deficienţe de vedere, studenţilor care doresc să se

specializeze în domeniul deficienţelor vizuale şi nu în ultimul

rând, părinţilor acestor copii.

în prima parte a cărţii se face referire la definirea şi

clasificarea deficienţelor vizuale care constituie punctul de

plecare în elaborarea unui program de educaţie şi stimulare

vizuală. Stabilirea corectă a diagnosticului şi încadrarea

copilului între cecitate şi ambliopie sunt aspecte necesare şi

trebuie să fie realizate de către medicul oftalmolog cu care

trebuie să se ţină permanent legătura.

Gândirea şi constituirea unui program de educaţie şi

stimulare vizuală nu poate fi realizată fără cunoştinţe

Page 6: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

(, l Jin;iţia şi Slimularea Vizuală la Copilul cu Dcliucnţ.i Jc Wik-rc

Educaţia şi stimularea vizualăV Prezentarea unui model de stimulare vizuală şidezvoltare a coordonării ochi-rnână prin suprapuneride imagini

V.l. Obiective de bază ale stimulării vizuale cuajutorul imaginilor suprapuse

V.2.Prezentarea materialului

V.2.1. Cercuri din interiorul căroralipsesc diferite figuri geometriceV.2.2 Pătrate din interiorul căroralipsesc figuri geometrice la nivelul celorpatru rânduriV.2.3. Imagini "alb-negru" ordonate pegrupe de dificultateV.2.4. Imagini "alb-negru" decomplexitate crescândăV.2.5. Imagini monocrome şi în culoricomplementareV.2.6. Imagini complexe în combinaţii şinuanţe de culori

Concluzii

Glosar

Bibliografie

51

61

64 67

68

70 76

82 87

97

101

106

Anexal

Anexa2

Page 7: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

receptare a formei şi culorii, importanţa respectării pimcipnilm

gradării sarcinii şi a respectării contrastului culorii

Având la bază aspectele teoretice referitoare la cerinţele

educative şi corectiv-compensatorii ale vederii copilului

deficient vizual, s-a elaborat un model de stimulare vizuală şi

dezvoltare a capacităţii de coordonare ochi-mână prin imagini

suprapuse care va fi descris în această carte.

Cartea este însoţită de o dischetă pe care se găsesc cele

8 seturi de exerciţii de stimulare vizuală prin imagini

suprapuse.

Aş dori să aduc mulţumiri domnului prof. dr. Vasiie

PREDA de la Catedra de Psihopedagogie Specială. Facultatea

de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei de la Universitatea "Babeş-

Bolyai" din Cluj-Napoca pentru sprijinul acordat.

Autoarea

Page 8: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

IN ( w Vmk-ie

d

r

inspec

ţie,

peitep

jic 51

icpic/

cnlare

Mimu

l, IIe

ci

obicei

stiu

IIIIIIH

IIIC

Mai

umil

decât

eoni

ilc

lii|)lul

subiec

ţii cu

defici

enţă

de

veder

e nu

bencl

icia/ă

de

tiata

ment

Page 9: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

ortopt

ic în

cabin

etele

noloţţi

cc

precu

m şi

de

educaţ

ie

vizual

ă,

prezin

dificul

tăţi in

teccpt

arca şi

interp

retare

a

mediu

lui

exteri

or,

avem

un

motiv

în

plus

înţele

gem

toate

fenom

enele

aminti

te mai

sus

S

e

spune

"ochi

ul

este o

prelu

ngire

a

creier

ului"

ceea

ce

face

ca

struct

ura şi

funcţi

ile

acestu

ia să

fie de

o

compl

exitat

e

remar

cantă.

Capac

itatea

analiz

atorul

ui

vizual

de a

perce

pe

lumea

înconj

urătoa

re cu

forme

le şi

culoril

e ei

trebui

e

dezvo

ltată şi

stimul

ată cu

atât

mai

mult

în

cazul

în

care

avem

de-a

face

cu

defici

enţe

Page 10: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

de

vedere

.

I

n

acest

sens

am

făcut

apel la

descri

erea

activit

ăţii de

educaţ

ie şi

stimul

are

vizual

ă cu

toate

implic

aţiile

sale,

cu

cerinţ

ele de

bază

şi cu

respec

tarea

regulil

or de

întoc

mire a

progr

amulu

i

corect

iv-

comp

ensat

oriu

în

care

este

impli

cat

subiec

tul cu

defici

enţă

de

veder

e.

C

u

sigura

nţă se

va

încerc

a să

se

utilize

ze la

maxi

m

resturi

le de

veder

e de

care

dispun

e

copilu

l şi

pentru

acest

lucru

avem

nevoi

e de

exerci

ţii

care

să se

axeze

pe

formă

şi

culoar

e.

Pentr

u

acest

lucru

a

trebui

t să se

specif

ice

modal

itatea

de

Page 11: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

D

Page 12: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

RoxanaCZIKER

LI.Definiţii

ţiterminolog

ie

P

entr

u a

înţel

ege

aspe

ctel

e la

care

se

va

face

refe

rite

in

rând

urile

ce

urm

ează

,

este

nece

sar

se

Page 13: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

defineasc

ă anumite

noţiuni.

No

rmalitatea

psihică

reprezintă

"dezvoltar

ea

normală

ca un

standard

mediu " şi

capacitate

a de

stabilire a

echilibrul

ui dintre

organism

şi mediul

înconjurăt

or, ceea ce

are ca

efect

adaptarea

subiectulu

i la

condiţiile

socio-

culturale.

Trebuie

însă să se

facă

delimitare

a între

term

enii

de

"no

rma

litat

e",

"an

orm

alit

ate"

,

"su

pra

nor

mal

itat

e" şi

"su

bno

rma

litat

e",

ulti

ma

cate

gori

e

incl

uzâ

nd

term

enii

de

"def

Page 14: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

icienţă"

şi

"handicap

".

O.

M.S.

(Organiza

ţia

Mondială

a

Sănătăţii)

în anul

1952,

include în

categoria

deficienţil

or "orice

copil care

într-o

perioadă

apreciabil

ă de timp

se găseşte

în

imposibilit

atea, ca

urmare a

stării sale

fizice, să

participe

plenar la

activităţile

de vârsta

sa din

domeniul

soci

al,

edu

cati

v

sau

orie

ntar

e

prof

esio

nală

".

C

ateg

oria

pers

oan

elor

cu

defi

cien

ţă se

împ

arte

pe

mai

mult

e

cate

gorii

:

copii

bolnav

i

Page 15: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

c

r

o

n

i

c

;

-

de

fic

ien

ţi

mi

nta

l;

Page 16: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere
Page 17: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

gustative şi olfactive şi pe învăţarea alfabetului Brailk-

Există însă posibilitatea existenţei unui rest de vcck-ic

de diferite grade, la unul din ochi sau chiar la ambii care poate

fi utilizat în cadrul unor activităţi de educaţie şi stimulare

vizuală ce au ca efect îmbunătăţirea comportamentului vizual

(de exemplu folosirea unor jucării sau obiecte cu culori

strălucitoare, respectarea contrastului culorii astfel încât

perceperea mediului înconjurător apropiat şi depărtat să se

realizeze în condiţii optime).

b). Persoane cu vederea scăzută, limitată, sau parţială

reunite sub termenul de ambliopie.

"Ambliopia desemnează toate cazurile de diminuare a

capacităţii vizuale, indiferent de eliologie şi gravitate, sân acea

scădere a vederii care se menţine şi după ce s-a făcut corecţia

corespunzătoare." (cu ajutorul ochelarilor şi a exerciţiilor

ottoptice în cadrul cabinetelor oftalmologi ce) [Rozorea A.,

1998].

Termenul de "ambliopie" provine din limba greacă de

la cuvintele "amblys" slab, tocit şi "ops" vedere. Aceasta

se poate defini ca "diminuarea vederii fără leziune organică

sau cu leziune organică a cărei importanţă nu este

proporţională cu scăderea vederii".

Page 18: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

de Vedere

lltlv, vi/ual.

i'« once pierdere sau anomalie a tec, li/iologice sau

anatomice, reprezintă restrângerea sau lipsa U Ufipi

nciivităţi, datorată unei deficienţe. HiiiHlicipul reprezintă

limitarea sau împiedicarea unei ptMMtiiiu- de asumare a

rolului social, în urma unei boli oiuamce, deficienţe fizice,

intelectuale sau senzoriale.

Astfel, deficienţa vizuală reprezintă orice pierdere sau

anomalie a structurii sau funcţiei analizatorului vizual. Această

pierdere poate fi de mai multe grade şi anume:

a) Persoană cu cecitate sau nevăzătoare este acea persoană

care nu percepe sub nici o formă lumina; aici se include şi

incapacitatea de a se deplasa într-un mediu necunoscut,

precum şi imposibilitatea da a percepe, de la distanţa de l

metru, numărul de degete aflate în mişcare. PCI cepei ca

formelor şi a culorilor poale fi de asemenea alterată. Lipsa

capacităţii analizatorului vizual de a percepe lumii),') a fosl

încadrată, după Bourdier, în categoria cecităţii ahsoluic

l iliKiuni iitosioi persoane se va axa pe dezvoltarea

tMi'til kiiu»Mtvici\ a sensibilităţii auditive,

Page 19: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

RoxanaCYlM'l'

Pentru stabilirea programului de inteivmţie ir sau a

celui de educaţie corectiv-compensatorie este mipmfiint să se

determine tipul deficienţei de vedere şi a acuităţii vi/ualc

(A.V.) şi a altor indici funcţionali ai vederii prin optotopi

standardizaţi, pentru copii, cum ar fi: "Hiding Heidi Low

Contrast FACE Test", "Lea Symbols Test" (pentru contrast),

"Lea Gratings Test" şi altele.

T.2. Deficienţele vizuale - clasificare

T. Func ţie de scăderea A.V.

- ambliopie uşoară - AV-0,5 -0,3,

- ambliopie medie - AV - 0,2 - 0,1;

- ambliopie forte - cu AV sub 0,1 (1/10);

cecitate relativă - percepe mişcările mâinii, percepe

lumina;

- cecitate absolută - fără perceperea luminii.

II. Func ţie de modificarea indicilor funcţionali ai vederii

- afecţiuni care determină scăderea AV;

- afecţiuni care determină alterarea câmpului vizual;

- afecţiuni care determină tulburări ale vederii

binoculare (strabismul);

Page 20: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

16 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Dclicicnţ.1 do Vedere

Educarea acestor persoane se realizează punând accent

pe utilizarea la maxim a resturilor de vedere, stimularea vizuală

cu ajutorul imaginilor şi obiectelor simplu colorate, în culori

puţine (maxim 2-3), cu respectarea contrastului culorii, cu

ajutorul imaginilor animate pe computer, cu becuri colorate,

imagini fosforescente etc. în ceea ce priveşte citirea şi scrierea,

se va folosi alfabetul obişnuit, dar cu crearea unor condiţii

adecvate:

- contrastul dintre fondul paginii şi litere să fie

realizate în contrast maxim (alb-negru);

- mărimea literelor se adaptează funcţie de

capacitatea vizuală a copilului;

- sursa de lumină joacă un rol important astfel încât

aceasta trebuie să vină din partea stângă sau din

ambele părţi;

- locul unde copilul îşi desfăşoară activitatea grafică

sau de citire trebuie să-i ofere o poziţie

corespunzătoare a capului şi trunchiului în funcţie

de deficitul vizual;

- pauze de relaxare de 10-20 minute la interval de o

oră sau după desfăşurarea unor activităţi care

solicită analizatorul vizual.

Page 21: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

RoxanaCZIKER

- deficienţă vizuală dobândită care poate sm \rm In

vârsta copilăriei mici (0-2 ani), preşcolară (ţ-o ,nn)

la vârsta şcolară mică (7-10 ani) şi după aceasta

vârstă)

Este important să ştim vârsta la care a survenit

deficienţa vizuală deoarece cu cât aceasta este mai apropiată de

vârsta copilăriei mici (până la 3 ani), cu atât cantitatea şi

calitatea reprezentărilor vizuale sunt mai reduse [Rozorea A,

1998]

Page 22: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

l tliu <i|iii şi Siimulaica Vi/iuilă Ui Copilul cu Deficienţă de Vedere

a l cot i uni care determină tulburări de adaptare la

întuneric şi lumină,

- tulburări ale sensibilităţii cromatice (dificultatea de

diferite grade de recunoaştere a culorilor sau lipsa

percepţiei unei culori cum ar fi de exemplu

daltonismul)

III Dup ă gradul scăderii AV din punct de vedere clinic

ambliopie organică (modificare analizatorului

vizual din punct de vedere organic),

- ambliopie relativă,

- ambliopie funcţională fără modificări organice

IV Dup ă gradul lezării optice şi nivelul utilizării resturilor de

vedere

cecitate absolută cu vedere la valoarea O, fără

perceperea luminii,

- cecitate practică (restul de vedere nu este suficient

pentru orientarea în spaţiu),

- modificări ale câmpurilor vizuale

V Func ţie de instalarea deficienţei de vedere

deficienţă vizuală congenitală,

Page 23: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

FIZIOLO

Page 24: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZ1KER

II.1. STRUCTURA INTERNĂ A OCHIULUI. RETINA

Având în vedere faptul că cea mai mare parte a

informaţiilor din mediul înconjurător le obţinem pe cale

vizuală, o porţiune semnificativă a neocortexului fiind

implicată în procesarea informaţiei vizuale, analizatorul vizual

a fost studiat în mare măsură din punct de vedere a procesării

informaţiei Primele studii au fost cele ale lui D Hubel şi T

Wiesel urmate apoi de D Mark, I Biederman, S Zeki şi alţii

Mecanismul vederii nu constă doar în diferenţierea

luminozităţii, a formei şi a culorii obiectelor, ci este unul mai

complex care intervine şi în orientarea în spaţiu, în

determinarea mărimii obiectelor, a mişcării spaţiale şi a

distanţei Ochiul devine astfel un element de bază al receptării

informaţiei din mediu

Din multitudinea de semnale electromagnetice

existente, cele cuprinse între ultraviolete şi infraroşii, denumite

vizibile, sunt cele la care este sensibil ochiul uman în figura l

este prezentată structura globului ocular

Page 25: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere
Page 26: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZKER

.'S

CN

Fig 2Structuraretinei

N

umă

rul

celul

elor

cu

conu

ri

este

în

jur

de 6

mili

oane

şi se

găse

sc în

spec

ial în

zona

fove

ală a

retin

Celulă cucon

Celule cubastonaş

Page 27: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

ei Acestea

au o

sensibilita

te pentru

culori şi

recepţia

detaliilor

Bastonaşe

le sunt în

număr de

120 de

milioane şi

se găsesc

în zona

periferică a

retinei, ele

sunt

specializat

e pentru

detectarea

luminii de

slabă

intensitate

Din

figura 2 se

observă că

radiaţia

luminoasă

ajunsă la

celulele

cu conuri

şi cu

bastonaşe

este

transmisă

atât

pe

verti

cală

la

celul

ele

bipo

lare,

gang

liona

re şi

nerv

ii

optic

i, cât

şi

Page 28: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

24 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

RETINA

Fig l Structura globului ocular

Razele luminoase traversează corneea, camera anterioară,

pupila, cristalinul şi umoarea apoasă înainte de a ajunge sa

formeze o imagine pe retină La nivelul retinei se găsesc atât

foveea cât şi celulele răspunzătoare pentru recepţionarea

informaţiei vizuale care sunt celulele cu conuri şi cu bastonaşe,

(denumite astfel după forma pe care o au) (Vezi figura 2)

Aceste celule au fost descoperite în secolul al XlX-lea de

Heinrich Muller cu ajutorul microscopului

Camera anterioară

Ins

Pupilă

Cornee

Page 29: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZKER

o pată cenuşie. Această "pată" nu există în realitate la nivelul

stimulului fizic, ci este rezultatul funcţionării celulelor "on-

off'. Mărind distanţa dintre careurile negre se determină

mărimea câmpului receptor în funcţie de dispariţia petelor gri.

Fig. 3. Grilajul Herman-Hering

Dacă în cortexul vizual ar exista numai celule de tip

"on-off ' şi "off-on", atunci perceperea lumii s-ar reduce doar la

spoturi şi puncte Prin urmare, în afară de aceste celule în

cortexul vizual mai există şi alte celule nervoase care realizează

procesări mult mai complexe ale informaţiei.

Pe baza cercetărilor întreprinse de către D Hubel şi T.

Wiesel în anii '50 în ceea ce priveşte fiziologia percepţiei

vizuale, neuronii care îşi modificau caracteristicile bioelectrice

în cazul unor stimuli vizuali au fost numiţi detectori de

Page 30: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

26 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copil ui ui iţ;! ilr Valric

pe

orizontală

prin

celulele

ain;ieiiene

şi celulele

oii/ontulc,

de unde

informaţia

vizuală

este

tiansmisă

mai

departe la

ariile de

proiecţie

corticală

ale

analizator

ului

vizual

unde are

loc

interpretar

ea

acesteia.

11.2. Celule specifice pre

Page 31: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

zente la nivel cortical

După cu am afirmat mai sus,

informaţiile primite de retină prin

intermediul receptorilor sunt transmise

mai departe, prin nervii optici, la

ariile de proiecţie cerebrală ale

analizatorului vizual, în această zonă se

găsesc două tipuri de celule: "on-off" şi

"off-on". Aceste celule sunt

caracteristice ganglionilor vizuali şi

celulelor nervoase din corpii geniculaţi

laterali implicaţi în procesarea

informaţiei vizuale.

Celulele "on-off' sunt cele

pentru care activitate se intensifică dacă

lumina cade în centrul câmpului

receptor şi se reduce dacă spotul

luminos se află la periferie. Celulelor

"off-on" au o activitate complementară

celulelor "on-off"

Existenţa celor două tipuri de

celule poate fi determinată cu ajutorul

unei configuraţii de careuri negre,

cunoscută sub numele de grilajul

Herman-Hering (Vezi fig. 3). Se va

observa că în momentul în care privirea

se fixează la intersecţia barelor albe

orizontale cu cele verticale se formează

Page 32: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

celule care reacţionează la orice stimul simplu, dar

cu o anumită dimensiune (contur, fantă luminoasă,

linie);

celule care detectează unghiuri.

11.3. Prelucrarea informaţiei vizuale

în 1982 D. Marr a sintetizat într-o schemă (fig. 4)

Schiţaintermediară

21/2D

Reprezentarea3D

Fig. 4. Schema generală de procesare a informaţiei vizuale

Page 33: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

28 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

trăsături. Aceste celule nervoase au fost împărţite în trei

categorii în funcţie de caracteristicile fizice la care reacţionau:

a), simple;

b), complexe;

c), hipercomplexe.

Celulele simple sunt cele care detectează contururile,

fantele luminoase sau liniile. Acestea acţionează numai la o

anumită orientare şi localizare a contururilor, fantelor şi liniilor

(câmpul vizual stâng sau drept).

Celulele complexe se găsesc în ariile striate şi

parastriate ale cortexului vizual (Hubel şi Wiesel); spre

deosebire de celulele simple acestea răspund la stimuli

indiferent de locaţia lor în câmpul vizual, dar rămâne

importantă orientarea stimulilor. Celulele complexe acţionează

şi la stimuli în mişcare.

Celulele hipercomplexe prelucrează stimuli de o

complexitate mai mare în comparaţie cu celulele simple şi cele

complexe. Acestea sunt de două tipuri:

Page 34: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

l

lII.4. VEDEREA COLORATĂ

Vederea colorată este un aspect foarte important atât în

cazul subiecţilor cu vedere normală cât şi a celor cu deficienţe

de vedere.

Pentru utilizarea cât mai adecvată a culorilor în vederea

stimulării vizuale, sunt necesare informaţii despre teoria vederii

colorate, importanţa culorilor din punct de vedere psihologic şi

nu în ultimul rând posibilităţile de combinare ale culorilor

ţinând cont şi de contrastul acestora.

Vederea fiinţelor umane se realizează datorită

receptorilor care sunt sensibili la radiaţiile electromagnetice din

domeniul vizibil, în cazul unor animale receptorii vizuali sunt

dezvoltaţi pentru a fi sensibili şi la radiaţii care se situează în

afara spectrului vizibil, astfel multe insecte şi păsări percep

radiaţii de lungimi de undă scurte, ultraviolete (Chen, Collins

and Goldsmith, 1984).

Domeniul vizibil se situează între lungimi de undă

cuprinse între 400nm şi 700nm, ceea ce reprezintă întregul

spectru de culori. In cazul vederii colorate un rol important îl

au pigmenţii care determină culoarea obiectului în funcţie de

absorbţia, respectiv reflexia luminii.

Page 35: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

30 Educaţia şi Stimularea Vi/uală la Copilul cu Deficienţa ik Wdac

mecanismul prelucrării informaţiei vizuale. După cum se

observă din figură în cadrul procesării există două clape

procesarea primară şi procesarea secundară.

Procesarea primar ă (percepţia vizuală primară) care

se referă la reprezentarea la nivelul sistemului cognitiv a

caracteristicilor fizice ale unui stimul. Acestea concură la

desprinderea stimulului de mediul sau fondul pa care se

găseşte, determină localizarea acestuia, dar nu oferă informaţii

despre ceea ce este acel stimul. Cu ajutorul acestei procesări se

detectează conturul, textura, mişcarea, culoarea şi dispunerea

spaţială.

Procesarea secundar ă (percepţia vizuală secundară)

se referă la recunoaşterea figurilor şi a obiectelor. Acestea au

ca intrare (input) rezultatul procesărilor primare şi ca ieşire

(output) imaginea tridimensională a unui obiect din mediu,

identificat, recunoscut.

Rezultatul acestora este formarea unei reprezentări

intermediare, notată cu 2 1/2D pentru a arăta caracterul

intermediar între imaginea retiniana bidimensională şi cea

tridimensională care se va forma în ultima fază a prelucrării

informaţiei [Miclea M., 1994].

Page 36: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZDCER

celulă cu conuri şi de informaţia transmisă la ar ui de

asociaţie vizuală.

Satura ţia reprezintă concentraţia unei culori fiind

detectată prin intensitatea senzaţiilor, utilizând acelaşi

mecanism ca şi în cazul nuanţei.

Str ălucirea este gradul prin care o culoare iese în evidenţă în

raport cu fondul ei. De exemplu o imagine roşie pe un fond alb

este mai strălucitoare decât aceeaşi imagine aşezată pe un fond

roz[Creager J. G., 1993]. Interpretarea percepţiei culorii este un

mecanism foarte complex care poate fi conturată astfel:

1.6. Cortexul vizual recepţionează semnale atât

despre

obiecte cât şi despre fond.

1.7. Se primesc semnale care furnizează

informaţii

codate referitoare la nuanţă, saturaţie şi strălucire.

Aceste semnale transmit la rândul lor un complex

de informaţii despre obiect şi fondul său la aria

vizuală de asociaţie

1.8. Aria vizuală de asociaţie integrează şi

interpretează

semnalele; rezultatul este percepţia tuturor

modelelor complexe şi variate de culoare pe care le

vedem.

Page 37: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

32 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Dcficicu|.1 de Vedere

Celulele cu conuri sunt denumite după pigmenţii pe

care îi conţin şi anume:

- Conurile albastre care conţin pigmentul de culoare

albastră;

- Conurile verzi au pigmentul de culoare verde;

• Conurile roşii au pigmentul de culoare roşie;

Datorită faptului că celulele cu conuri au nevoie de o

intensitate mai mare de lumină pentru a fi excitate, în

comparaţie cu celulele cu bastonaşe, acestea nu vor fi active în

condiţiile unei lumini de intensitate scăzută. De aceea

stimularea vizuală a copilului cu deficienţă vizuală trebuie să se

desfăşoare în condiţii optime de lumină pentru a percepe

culorile, în cazul activităţilor desfăşurate în încăperi cu lumini

ultraviolete este necesară utilizarea materialelor fosforescente

care pot fi percepute mai uşor şi care au un efect stimulator

asupra celulelor cu conuri; astfel lumina joacă un rol de bază în

prezentarea materialului vizual.

Culorile pot fi descrise în raport cu cele trei proprietăţi:

- Nuanţă;

- Saturaţie;

- Strălucire;

Nuan ţa este dată de numele culorii şi este detectată

prin gradul relativ de lumină absorbită de fiecare tip de

Page 38: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

căreia lumina albă este compusă din cele trei culori primare

roşu, verde şi albastru Aceste culori pot fi amestecate în

diferite proporţii pentru a se obţine celelalte culori

Această teorie a fost acceptată după ce a fost susţinută

de omul de ştiinţă german Hermann von Helmholtz care a

demonstrat prezenţa a trei grupuri de fibre nervoase la nivelul

globului ocular Fiecare grup de fibre nervoase este sensibil la

unul din cele trei tipuri de radiaţii caracteristice

- un grup este sensibil la roşu,

- altul este sensibil la verde,

- al treilea grup este sensibil la albastru

Lumina care afectează simultan fibrele nervoase sensibile la

roşu şi verde produc senzaţia de galben Această teorie este

opusă aceleia lui Brewster în care galbenul este o culoare

primară

Astfel amestecul de lumini coloiate este denumit proces

aditiv în acest caz culorile primare sunt roşu, verde şi albastru,

iar cele secundare sunt violet, galben şi cyan

In anul 1870, psihologul german Ewald Hering propune

o explicaţie alternativă a vederii colorate şi anume Teoria

procesului-opus. El explică astfel fenomenul postimaginii,

adică imaginea care persistă după îndepărtarea stimulului

Această teorie se referă la faptul că în momentul percepţiei

Page 39: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

uijojuoo 'SunoA SBiuoqx 9p BţBjnuuoj jo|uo|iu i

B KAIţţpe BUO»X 91S3 UOjnO BJ 9JBO1IJ9J9J 9UO9J BJ}B Q

'9pj9A guţîqo 9S iraqjBg no UBAo pireo9;s9uiB • auţiqo as UBA~O

no j9[OţA puBoajssuiB • auţjqo as PIOIA no uaqjBS puB03;s3aiB

• pjjsy apj3A i§ rujseqjB 'nSoj ajţpunoss 3|uo[no i§ uţiqo as

gj^uiud uo[no ap aoijqoajad [nosjsauiB uuj (sţobjni - misBqjB)

uBAo i§ uaqjeS 'PJOIA juns 'gjBiuud ajioinu 'j BJ3J3J as 3JBO

Bj uo[no pai 9193 uoţM9jvj

9|B UOjnO £ 9J90 BUJJOJ B nJ!U9d 9JB09JS9UJe IJ iod 9JU9)SIX9

UOjnO 19-1} 9J90 BO ţBJţSUOlU9p B 9JBO J9JSM9JQ 9p 9JBOţjdx9

jsoj nB 9ţBjO[OO ţjj9p9A BZBq B[ nBjs gjBO gpsgoojţj

[1661 '^ l Moaopsj unpe

mun B B90 BO Bunq gp jgj BJ gdBOJdB puuj 'ţunj 9 B| puBuiiuţno

BÎBIA 9p iun[ ţ 9[9tU[jd UI BJniUOO BA 9S B1SB90V BJBl[OAZ9p

BJBJO[OO B9J9p9A HB nu 3JBO IjnoSBU HOU HldOO pUBOBJ

9ljd90X9 'jOţUO[nO B BUy 9J9IJU9J9JIP 9p B91BJlOBdBO 9p Undsţp

9UBUin 9[9ÎUIIJ l§ Uin09Jd 9l9JnuJŢBUI IJ JB Uino 9I91BUIUJ

9pJ9A la nSQJ 9p

9|9}UBnu ţB09p 1BZIJB9J 9p IfOlflp IBUI ;UttS mţSBqjB 9p 9J9ţUBnu

9JJUI 9JU91ÎU9J9JIP 'I9UIJ9J JH§un| B-9p 9JU9Z9jd Uljnd IBUJ

juns Bj)SBq|B 9JBOţno gp ju9iu§id no unuoo no 9ţ9jnţ90 909JB09Q

I§ BSUl BlUIZ9Jd B1BJOJOO

oi i|viA T ''l'1-" 1[I-X1 i§ f f

Page 40: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZQCER

37

N

uanţ

ele

de

culo

are

care

sunt

obţi

nute

prin

adao

sul

de

negr

u,

sunt

cons

ider

ate

mai

cald

e

decâ

t

culo

rile

pure

, iar

tent

ele

de

culo

Page 41: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

are

obţinute

prin adaos

de alb,

sunt

considerat

e mai reci

decât cele

pure

Co

ntrastul

culorii

este un alt

aspect

important

de care

trebuie

ţinut cont

în

stimularea

vizuală. O

pată de

culoare va

apărea mai

strălucitoa

re şi mai

deschisă

sau mai

puţin gri

dacă

fondul pe

care este

aşezată

aceasta

este relativ

mai

înch

is.

De

acee

a în

reali

zare

a

mat

erial

ului

de

stim

ular

e

prin

supr

apu

neri

de

ima

gini

s-a

avut

în

vede

re şi

cont

rastu

l

culo

rilor

pent

ru

Page 42: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

ca acestea

să fie mai

uşor

percepute,

iar efortul

vizual să

fie mai

redus

Cu

lorile au o

importanţă

deosebită

datorită

posibilelor

efecte

asupra

acuităţii

vizuale.

Culoarea

este

considerat

ă al

cincilea

factor care

afectează

în mod

pozitiv

acuitatea

vizuală

(AV) De

asemenea,

culorile

contrastan

te au efect

asupra

acui

tăţii

vizu

ale.

De

exe

mpl

u,

dacă

dou

ă

obie

cte

au

acee

aşi

text

ură

şi

acel

eaşi

prop

rietă

ţi,

dar

au

culo

ri

difer

ite,

ele

pot

fi

disti

nse

Page 43: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

mai uşor

unul faţă

de altul

datorită

contrastul

ui culorii.

"C

onstanţa

culorii

este una

din cele

mai

importante

proprietăţi

ale

sistemului

de culori"

- afirmă

neuro-

biologul

Semir

Zeki.

Cheia

constanţei

culorii este

obiectele

nu sunt

percepute

izolat; mai

degrabă

culoarea

obiectului

derivă din

Page 44: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Jft Wuei|ll fUlilHuJwiMi Vl/iiiiin In ( opilul cu l k Iu nn|fl ik Vedere

iiiu-i uilon w pmtlucc fenomenul de apan|ic .1 mloiu opuse (de

exemplu culoarea percepută este albastru, iai culoarea opusă

care apare în momentul închiderii ochilor este galben - la fel şi

în cazul culorilor negru-alb).

Teoria procesului-opus explică şi un alt fenomen care

nu putea fi explicat cu ajutorul teoriei tricromatice a culorii şi

anume, fenomenul de pierdere a capacităţii de percepţie a

culorilor Persoanele cu vederea colorată normală prezintă trei

tipuri de pigmenţi roşu, verde şi albastru. Cele mai multe

persoane cu probleme în percepţia culorii sunt dicromatici

Acestora le lipseşte un tip de pigment, chiar dacă prezintă

acelaşi număr de pigmenţi ca al acelora cu vederea colorată

normală. Cei mai mulţi au dificultăţi în distingerea între roşu şi

verde; în acest caz ei prezintă doar pigmentul de culoare

albastră [Sdorow L. M., 1993]

Pe lângă rolul important asupra stimulării vizuale,

culorile au şi un efect psihologic deosebit. Astfel,

l Roşul, portocaliul şi galbenul sunt culori calde care

produc stimulare;

1.9. Albastrul-verde şi violetul sunt culori reci

care

produc relaxare;

1.10. Galbenul-verde şi verdele sunt culori neutre

şi

liniştitoare.

Page 45: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

PARTICULARITĂŢI ALE EXPLORĂRII,PERCEPŢIEI ŞI REPREZENTĂRILOR

VIZUALE

Page 46: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

38 liducaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

realizarea comparaţiei între lungimile de undă reflectate de

obiect şi mediul său.

în realizarea imaginilor trebuie să se ţină cont de fondul

pe care acestea sunt suprapuse astfel încât efortul vizual să fie

minim, iar percepţia lor să fie cât mai adecvată şi cât mai

completă.

Page 47: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

II

D

I

.

E

L

E

M

E

N

T

E

S

P

E

C

I

F

I

C

E

C

O

P

I

L

U

L

U

Page 48: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

I (U

DE

FICIE

NŢĂ

VIZU

ALĂ -

EXPL

ORAR

EA

VIZU

ALĂ,

PERC

EPŢIA

ŞI

REPR

EZEN

TARE

A -

în

continuar

e se va

face

referire la

câteva

aspecte în

ceea ce

priveşte

modalitat

ea de

inspecţie

şi analiză

a unui

obiect /

obie

cte

sau

ima

gini

în

cazu

l

subi

ecţil

or

cu

defi

cien

ţă

de

ved

ere

care

nu

ben

efici

ază

de

antr

ena

men

t

vizu

al

P

entr

u

acea

sta

Page 49: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

avem

nevoie de

clarificare

a unor

termeni

precum

explorare

,

percepţie

şi

reprezent

are

vizuală

Ex

plorarea

vizuală

este

modalitate

a prin care

omul

recepteaz

ă

informaţii

le

mediului

extern.

"Explorar

ea este

primul

element

al actului

perceptiv

" [Preda

V., 1988],

care prin

difer

ite

fixăr

i ale

privi

rii

pe

ele

men

tele

cu

max

imă

valo

are

info

rmaţ

iona

lă,

con

duce

la

cont

urar

ea

ima

ginii

sau

obie

ctul

ui

perc

eput

Treb

uie

Page 50: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

însă

specificat

faptul că

inspecţia

stimulului

nu se

realizează

printr-o

mişcare

continuă,

ci privirea

trece în

mod

"săltat" de

la un

element la

altul,

fenomen

ce nu

poate fi

supus

controlulu

i voluntar

El

ementele

care duc

la

capacitate

a de fixare

a privirii

pe un

stimul

sunt

contrastu

l

lum

inos

,

cul

oar

ea

sau

poz

iţia

spaţ

ială.

Astf

el în

elab

orar

ea

mat

erial

ului

de

lucr

u în

cadr

ul

pro

gra

mul

ui

de

edu

caţi

e şi

sti

mul

are

Page 51: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

vizuală

prin

imagini

Page 52: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere
Page 53: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

în procesul de percepţie are loc ordonarea :?i umln ;IHM

senzaţiilor vizuale în imagini integrale ale obiectelor

Fiind o etapă necesară a cunoaşterii mediului

înconjurător, percepţiile sunt întotdeauna legate de memorie,

gândire şi imaginaţie şi condiţionate de atenţie.

Reprezentarea este un proces psihic de Reflectare sub

formă intuitivă a obiectelor şi fenomenelor care an acţionai

anterior asupra receptorilor" [Stanică I. şi alţii, 1997J; aceasta

are un rol important în compensarea vederii slabe a copilului cu

deficienţă de vedere.

Spre deosebire de copilul cu vederea normală care

învaţă să perceapă pas cu pas lumea din jur, în cazul copilului

deficient vizual trebuie să se realizeze un program de activităţi

care să favorizeze percepţia mediului înconjurător şi a

obiectelor respectiv a imaginii şi a culorii [Preda V., 1999J.

în formarea şi desfăşurarea acţiunilor perceptive,

îndreptate spre "examinarea" obiectului şi elaborarea percepţiei

ca "model mintal" al acestuia, un rol important, în percepţia

vizuală a obiectelor îl au procesele motrice cum ar fi mişcările

ochilor în urmărirea conturului. Acţiunile obiectuale care

implică motricitatea sunt absolut necesare în procesul de

formare a imaginilor perceptive mai ales la copii şi în special la

aceia cu deficienţă vizuală, însă după ce s-au constituit, aceste

Page 54: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

42 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficientă de Vedere

suprapuse prezentat în paginile ce urmează s-a ţinut cont de

aceste aspecte [Preda V., 1988].

"Prin percepţie înţelegem oglindirea în conştiinţa

omului a obiectelor şi fenomenelor care acţionează direct

asupra receptorilor" [Radu T. şi alţii, 1991].

Percepţia este considerată ca un raport între obiect cu

caracteristicile pe care le prezintă (factori obiectivi - cum ar fi:

intensitatea, contrastul, obiectualitatea), şi subiect cu

personalitatea sa (factori subiectivi - cum ar fi activitatea de

explorare, mecanismele de extragere a informaţiei), într-un

cuvânt amprenta pe care şi-o pune fiecare individ asupra

percepţiei despre lume şi viaţă.

Percepţia vizuală reprezintă capacitatea analizatorului

vizual de a prelua, transmite şi prelucra informaţia vizuală

receptată cu ajutorul receptorilor specifici şi transmisă prin

căile vizuale la nivelul cortexului optic unde se găsesc ariile de

proiecţie ale analizatorului vizual. Cu ajutorul percepţiei

vizuale primim informaţii referitoare la forma, mărimea,

culoarea, distanţa, mobilitatea sau imobilitatea unui obiect sau

imagini. De aceea se spune că majoritatea informaţiei despre

mediul exterior (în proporţie de 50 %) provine pe cale vizuală

[Radu l. şi alţii, 1991],

Page 55: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

•îs

A

cest

e

aspe

cte

sunt

foart

e

imp

orta

nte

pent

iu

ibin

uiu

M

unor

perc

epţii

adec

vate.

î

n

cond

iţiile

în

care

ave

m

de-a

face

cu o

defic

Page 56: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

ienţă de

vedere,

organizare

a

explorării

vizuale în

ceea ce

priveşte

stimulii

complecşi

se

realizează

cu

dificultate.

Aceasta se

datorează

faptului că

explorarea

este

neorganiza

tă, fie

datorită

unei

activităţi

repetate de

investigare

a

stimulului,

fie datorită

fixării

privirii

doar pe

anumite

fragmente

ale

acest

uia,

în

urm

a

acest

ei

activ

ităţi

infor

maţi

a

rece

pţion

ată

este

insuf

icien

tă.

A

celaş

i

lucru

se

întâ

mplă

şi în

cazu

l

perc

epţie

i

vizu

ale

când

Page 57: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

privirea se

fixează de

mai multe

ori pe

stimul,

ceea ce are

ca efect,

mai ales în

cazul unor

stimuli

complecşi,

necunoscu

ţi,

formarea

unei

imagini

perceptive

lacunare şi

imprecise

Ca

lităţile

percepţiei

pot fi

modificat

e la

copilul

deficient

vizual:

a.

obi

ect

ual

i

tat

ea

(re

fer

ire

a

la

un

ob

ie

ct

co

nc

ret

)

se

re

ali

ze

az

ă

pr

in

ad

uc

er

ea

ob

ie

ct

ul

ui

pe

rc

ep

tiv

Page 58: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

în

cen

trul

mp

ul

viz

ual

pe

ntr

u

loc

aliz

are

şi

fix

are

;

b.

int

egr

alit

ate

a

(ca

rac

ter

ul

de

im

agi

ne

co

nti

nu

ă,

co

m

pl

et

ă)

-

est

e

de

fic

ita

ră;

c

st

ru

ct

ur

al

n

at

ea

-

el

e

m

en

tel

e

ob

ie

ct

ul

ui

Page 59: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

-

sti

mu

l

nu

su

nt

org

ani

zat

e şi

str

uct

ura

te

ier

arh

ic;

Page 60: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

,]/\ l'ducaţia şi Stimularea Vi/uală la Copilul cu Oclicicnţă de Vedere

acţiuni obiectuale posedă o relativă independenţă faţă de

componenta motrică. Pentru parcurgerea acestei etape la copiii

cu probleme de vedere, trebuie să se elaboreze un plan de

educaţie vizuală, de educare a mişcărilor oculare şi formare a

percepţiei.r*,

In cazul percepţiei vizuale avem de-a face cu patru

niveluri ale acţiunii perceptive

l Detecţia în care subiectul constată prezenţa sau absenţa

stimulului

2. Discriminarea (deosebirea unui anumit obiect de

celelalte) este operaţia de formare a imaginii perceptive.

3 Identificarea vizează fie două obiecte sau imagini

percepute simultan, fie o imagine percepută la un

moment dat şi imaginea păstrată în memorie.

4. Recunoaşterea implică identificarea, dar nu se reduce la

aceasta ci necesită şi categorizarea adică denumirea şi

includerea obiectului perceput într-o anumită clasă de

obiecte percepute anterior [Radu 1., 1991].

Page 61: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

c. la copilul deficient vizual poate apauM

corectă, dar fără acoperire intuitivă şi

semantică;

d. există manifestarea preferinţelor copilului deficient

de vedere pentru utilizarea reprezentărilor auditive

şi tactil-kinestezice, chiar dacă acesta prezintă

resturi de vedere, ceea ce se răsfrânge în mod

negativ asupra utilizării la maxim a vederii

reziduale, şi în consecinţă reduceiea capacităţii

vizuale l Stanică l şi alţii, 1997J

De aceea în demersul educativ al copiilor cu deficienţe

vizuale trebuie să se construiască un program adecvat de

percepţie corespunzătoare a spaţiului, urmând principiul

gradării sarcinii, de la simplu la complex, şi a principiului

contrastului culorii astfel încât explorarea, percepţia vizuală şi

apoi reprezentarea să se formeze corect

Problema este mai acută atunci când este vorba de

deficienţa vizuală progresivă în care dacă reprezentarea nu este

formată corect aceasta se şterge din memorie (deoarece aşa

cum am afirmat mai sus, aceste fenomene sunt legate de

memorie), iar treptat, pe măsură ce vederea este din ce în ce

mai scăzută sau se pierde (ţinând cont şi de vârsta la care

n t-, '.

Page 62: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

.}(> l ducaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

d constanţa - obiectele sunt identificate indiferent de

poziţia şi distanţa acestora faţă de subiect, dar apar

confuzii perceptive,

e semnificaţia - subiectul nu face întotdeauna apel la

obiectul perceput atunci când acesta este denumit

verbal [Stanică I şi alţii, 1997]

"Insuficienţele funcţionale ale vedem" [Preda V,

1993] au efect şi asupra formării reprezentărilor, incomplete

sau greşite, care fac ca discriminarea perceptivă şi plasarea

unor obiecte într-o anumită categorie să fie deficitară

Activitatea perceptivă deficitară are efect şi asupra

formării reprezentărilor vizuale care prezintă unele

particularităţi

a fondul reprezentărilor este sărac datorită experienţei

practice sărace,

b unele reprezentări sunt incomplete, incorecte,

deformate în ceea ce priveşte forma, mărimea

culoarea, raporturile spaţiale, detaliile care scapă

adesea din vedere, acestea se datorează explorării

deficitare care nu are ca activitate fixarea privirii pe

elementele cu maximă valoare informaţională;

Page 63: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

EDUCAŢIA ŞI STIMULAREA VIZUALĂ

Page 64: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

48 Lducaţia şi Stimularea Vi?uală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

copilul îşi pierde total vederea), reprezentarea corectă a

stimulului este din ce în ce mai dificilă

Cantitatea şi calitatea reprezentărilor depind de

experienţa subiectului dar şi de educaţia vizuală desfăşurată cu

acesta Prin educaţia vizuală se dezvoltă capacitatea perceptivă

şi de formare a reprezentărilor şi mai puţin de creşterea a AV

[Preda V, 1993]

De aceea în capitolul ce urmează se va face referire la

aspecte ce privesc formarea programului de educaţie şi

stimulare vizuală precum şi la importanţa acestora

Page 65: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

IV. EDUCAŢIA ŞI STIMULAREA VIZUALĂ

Educaţia vizuală este o activitate specifică de

compensare, corectare şi exersare a funcţiei vizuale pe de o

parte şi o activitate de stimulare a tuturor proceselor pe de alta,

contribuind la optimizarea vederii slabe Educaţia vederii ajută

nu numai la stimularea analizatorului vizual ci şi a celorlalte

modalităţi senzoriale şi procese psihice pentru a contribui la

compensarea vederii slabe

"La copilul normal, vedeiea "se învaţă" ceea ce nu se

întâmplă în cazul copiilor deficienţi vizual "[Stanică I şi alţii,

1997] De aceea este necesar un program de stimulare vizuală

care ajută la recepţia, transmisia şi prelucrarea informaţiilor

vizuale, la păstrarea resturilor vizuale, precum şi la

interpretarea informaţiilor la nivelul scoarţei cerebrale, prin

antrenarea proceselor psihice cum ar fi atenţia sau memoria

[Stanică l şi alţii, 1997]

Datorită faptului că cei mai mulţi copii cu deficienţe de

vedere prezintă dificultăţi în discriminarea vizuală a formelor

legate de mărime şi contrast, o condiţie de bază în realizarea

itemilor imaginilor suprapuse a fost respectarea mărimii

corespunzătoare, a simplităţii formelor şi a utilizării

Tt"

Page 66: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere
Page 67: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

manevrat şi perceput atât vizual cât şi tactil, având uilon

strălucitoare şi contrastante [Travernier G şi alţii, May 199 ţ |

Se cunoaşte faptul că mai mult de 90% din persoanele

cu deficienţe vizuale prezintă resturi de vedere de diferite

grade Toţi aceştia trebuie să beneficieze de programe de

educaţie vizuală, stimulare vizuală şi îmbunătăţirea

comportamentului vizual, deoarece studiile pe animale au

arătat că deprivarea organismului de stimuli vizuali la o vârstă

fragedă poate duce la un "comportament ireversibil de orbire ".

Defectele globului ocular sau ale altor părţi ale

sistemului vizual care apar la aceste persoane cu deficienţe de

vedete pot apărea în urma deprivarii stimulării sistemului

nervos

în aceste condiţii este bine să se ştie care este vârsta

minimă, critică la care copilul trebuie supus unui program de

recuperare vizuală şi care sunt stimulii vizuali corespunzători

pentru fiecare caz Acest piogram trebuie să se realizeze cât

mai repede posibil, înaintea vârstei de 6 ani, de preferinţă

începând cu primele luni de viaţă, şi acest lucru cu cât deficitul

vizual este mai pronunţat [Hali A , şi alţii, October 1989]

Un argument pentru realizarea cât mai precoce a

recuperării vizuale este faptul că în cazul ambliopiei la copilul

Page 68: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

52 Educaţia Ş' Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

contrastului culorii. Contrastul cel mai mare şi cel mai uşor de

perceput de către copii este acela alb-negru, precum şi liniile de

culoare neagră în alternanţă cu cele albe aşezate în poziţie

verticală, orizontală şi oblică

Un copil cu deficienţă vizuală are nevoie de trei ori mai

multă lumină pentru recepţionarea culorilor spre deosebire de

copilul cu vederea normală De asemenea, unele culori similare

cum ar fi violet, bleu-marin, negru, pot fi confundate dacă

lumina nu este adecvată şi dacă aceste culori nu se găsesc pe un

fond contrastant Aşa cum afirmă şi Nathaly Barraga (1964),

stimularea vizuală reprezintă un aspect important pentru

dezvoltarea comportamentului vizual S-a observat o creştere a

comportamentului vizual la copiii cu deficienţe vizuale care au

primit o stimulare vizuală sistematică [Knowlton M.]

Prin diferite modele de educaţie a vederii cu ajutorul

formelor şi al culorilor, copilul devine conştient de senzaţiile

vizuale şi este încurajat să răspundă la obiectele din mediu

Acest program trebuie realizat în funcţie de deficienţa vizuală,

capacitatea vizuală a copilului şi în colaborare cu medicul

oftalmolog, ţinând cont de vârsta cronologică şi psihologică şi

nu în ultimul rând de preferinţele copilului De asemenea,

înaintea utilizării stimulării vizuale cu ajutorul imaginilor

trebuie să se utilizeze obiecte concrete şi simple, uşor de

Page 69: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

RoxaiiaC/lkl K

II

a.

Con

ştiin

ţa

obie

ctul

ui,

apoi

UUH

II.I

\i

in

î

n

ţ

e

l

e

g

e

r

e

a

.

U

n

c

o

p

i

i

Page 70: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

va fi

conşti

cnl tir

lumini

i, a

persoa

nelor

sau

obiect

elor

înamu

- ^i l»

acord

e

atenţi

e şi

înaint

e de a

înţele

ge şi a

interpi

cia

ceea

ce

vede.

b. Se

percep

e

iniţial

lumin

a, apoi

persoa

nele

.>•/ în

f

i

n

a

l

o

b

i

e

c

t

e

l

e

;

c.

f

i

x

a

r

e

a

ş

i

a

p

o

i

u

r

m

Page 71: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

ărirea

- mai

întâi

îşi va

fixa

privir

ea pe

un

obiect

şi

apoi îi

va

putea

urmăr

i

deplas

area;

d. Va

percep

e mai

întâi

obiect

ele din

apropi

ere şi

apoi

pe

cele

aflate

la

depărt

are;

e. Se vor

r

e

c

e

p

ţ

i

o

n

a

î

n

t

â

i

o

b

i

e

c

t

e

l

e

s

i

t

u

a

t

e

l

Page 72: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

a

perife

ria

vederi

i şi

apoi

cele

din

câmpu

l

vizual

centra

l;

f. Se

explor

ează

mai

întâi

obiect

ele

famili

are şi

apoi

cele

necun

oscute

;

Page 73: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

54 Educaţia şt Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

mic, cel mai afectat proces este percepţia vizuală, condiţionată

de mai mulţi factori:

- Acuitatea vizuală (AV) - mărimea şi distanţa de la

care ochiul poate percepe distinct obiectele.

- Câmpul vizual - spaţiul pe care-1 poate percepe

ochiul când priveşte un obiect fix.

- Sensibilitatea luminoasă - capacitatea de a

diferenţia intensităţile diferite ale luminii.

- Sensibilitatea cromatică - capacitatea de percepţie

a culorilor fundamentale.

- Vederea binoculară - capacitatea de a percepe

relieful şi percepţia distanţelor [Stanică I., Popa M.,

1997],

în ceea ce priveşte relaţia figură-fond, stimulii vizuali

pot fi diverşi, de la imagini colorate într-o singură culoare, la

cele colorate în două culori contrastante. Fiecare obiect nou

prezentat copilului trebuie denumit şi se vor determina

caracteristicile cele mai importante referitoare la formă, culoare

şi textură.

Trebuie să avem în vedere faptul că un copil urmează o

progresie în dezvoltarea comportamentului vizual şi anume:

Page 74: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

sCÎ3' u»

O

aCONŞTIINŢĂ

LUMINA

Ordinea apariţiei răspunsului la stimuli vizuali

ÎNŢELEGERE

PERSOANE ŞI OBIECTE

FIXARE

URMĂRIRE

APROPIERE

DEPĂRTARE

C

lPERIFERIC

CENTRAL

FAMILIAR

NECUNOSCUT

PARTE

ÎNTREG

N P SIMPLU

COMPLEX

MARE MIC

ATENŢIE

Page 75: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

56 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

g. Se vor analiza mai întâi părţile stimulului şi apoi

întregul;

h. Primele percepute sunt obiectele simple şi apoi cele

complexe;

i. Obiectele mân prezintă mai mare interes în prima

fază $i apoi cele mici - (Vezi fig 3) [Morgan E , M

A, 1995]

De aceea în cazul ambliopiilor dar şi a deficienţelor de

vedere pronunţate dar cu rest de vedere se va realiza un

program de stimulare cât mai precoce atât din punct de vedere

medical cât şi al terapiei psihologice vizuale

Page 76: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

PREZENTAREA UNUI MODEL DESTIMULARE VIZUALĂ ŞI

DEZVOLTARE A COORDONĂRIIOCHI-MÂNĂ PRIN SUPRAPUNERI DE

IMAGINI

Page 77: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

M

t

Page 78: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

(.1

V.l.OBIECTIVE

DEBAZAALE

STIMULĂRIIVIZUALECUAJUTORULIMAGINILOR

SUPRAPUSE

P

rogr

amul

de

stim

ulare

cu

ajuto

Page 79: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

rul

imaginilor

suprapuse

îşi

propune

realizarea

următoarel

or

obiective

/.

R

e

d

u

c

e

r

e

a

d

e

c

a

l

a

j

u

l

u

i

d

i

nt

re

ca

pa

cit

at

ea

vi

zu

al

ă

po

te

nţi

al

ă

si

m

an

ife

st

ă.

1.11.Restabilirea vederii hinoc

Page 80: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

ulare.

1.1

2. L

ă

r

g

i

r

e

c

â

m

p

u

l

u

i

v

i

z

u

a

l

p

r

i

n

a

n

a

li

za

d

e

a

ns

a

m

bl

u

a

i

m

a

gi

ni

lo

r

pr

ez

e

nt

e

la

ni

ve

lu

l

u

n

ui

n

d,

re

Page 81: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

s

p

e

c

t

i

v

a

l

î

n

t

r

e

g

i

i

p

a

g

i

n

i

.

1.13. Dezvoltarea sensibilităţii

de contraşi.

1.14.

îmbu

n

ăt

ăţ

ir

e

a

c

a

p

a

ci

ţii

d

e

di

sc

ri

m

in

ar

e

fi

g

ur

ă-

fo

Page 82: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

n

d

.

6.

D

e

z

v

o

l

t

a

r

e

a

c

a

p

a

c

i

t

ă

ţ

i

i

d

e

e

x

p

lo

ra

re

p

er

ce

pt

iv

ă

a

i

m

a

gi

ni

i

si

m

pl

e,

co

m

pl

ex

e,

pr

ec

u

m

şi

a

n

al

iz

a

Page 83: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere
Page 84: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

determinarea raportului spaţial între doua

suprapuse.

13. Formarea capacităţii de analiză a imaginilor

complexe ţi determinarea detaliilor acestora.

în materialul practic prezentat s-a ţinut cont de

aspectele stimulării vizuale cât mai optime a analizatorului

vizual De asemenea s-au luat în considerare conduitele care ţin

de percepţia vizuală, şi anume

- Percepţia spaţială (a spaţiului mic),

- Percepţia formei şi a conturului,

- Percepţia culorii

Page 85: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

62 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

perceptivă a unui complex de imagini la nivelul

unei pagini.

1.15. Dezvoltarea sensibilităţii cromatice

prin

discriminarea tonurilor de gri, a culorilor primare

si secundare.

1.16. Dezvoltarea capacităţii de discriminare

vizuală a

nuanţelor de culoare $i a texturii imaginilor.

1.17. (Creşterea dexterităţii vizuale.

1.18. Dezvoltarea coordonăm ochi-mână prin

căutarea

imaginilor corespunzătoare şi suprapunerea de

imagini.

1.19. Dezvoltarea coordonăm bunanuale prin

căutarea

imaginilor unei pagini cu ajutorul unei mâini şi

suprapunerea imagini/ cu cealaltă mană.

1.20. Dezvoltarea capacităţii de orientare la

nivelul

spaţiului mic şi anume pagina, precum şi

Page 86: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxanal'/lkl K

65

se păstrează

constantă

atâi

"miagmea-

de-bază" cât

şi "imaginea-

lipsă" dar se

modifică

poziţia

spaţială a

"imaginii-

îipsă" la

nivelul

"imaginii-de-

bază" sau se

modifică

textura sau

culoarea

figurilor

întregului

item, pe

fiecare rând

al unui item

se modifică

"imaginea-

de-bază"

precum şi

culoarea

acestora

utili

zare

a

tonu

Page 87: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

rilor de

gri, a unei

singure

culori din

gama

culorilor

primare

(roşu,

verde,

albastru),

ulterior

a

combinaţii

lor

dintre

două

culori

contrastant

e (alb-

negru,

roşu-

verde,

albastru-

portocaliu

etc.) şi în

final

combinaţi

i între

culori

diferite şi

utilizarea

nuanţelor

de culoare

înainte de

realizarea

aces

tor

exer

ciţii

treb

uie

se

deter

mine

nivel

ul

intel

ectu

al al

copil

ului

întru

cât

este

nevo

ie de

inteli

genţ

ă

peste

nivel

medi

u

G

rupu

l

ţintă

îl

repre

Page 88: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

zintă

copiii cu

deficienţe

de vedere

cu vârsta

peste 4

ani, care

înainte de

stimularea

vizuală cu

ajutorul

imaginilor

suprapuse

trebuie să

realizeze

exerciţii

mai

simple

care

facilitează

însuşirea

figurilor

geometric

e şi a

culorilor în

mod

separat,

astfel încât

percepţia

ulterioară

a unui

număr

mai mare

de figuri

la nivelul

unei

pagi

ni şi

a

unor

Page 89: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

64 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

V.2. PREZENTAREA MATERIALULUI

Materialul de faţă cuprinde opt seturi de exerciţii, fiecare

din acestea fiind structurat pe un anumit tip de analiză

perceptivă. Exerciţiile sunt constituite după următoarea formă:

l. fiecare item conţine o pagină albă pe care sunt

aşezate figuri numite "imagini-de-bază" (acestea pot fi cercuri,

pătrate etc. din interiorul cărora lipsesc alte figuri); 2

figurile care lipsesc se numesc "imagini-lipsă" şi se

află pe folii transparente.

Exerciţiile pornesc de la simplu la complex după cum

urmează:

- numărul de imagini de la nivelul unei pagini este la

început redus şi treptat acesta creşte;

- combinaţiile dintre imagini

la început se menţine constantă "imaginea-

de-bază" şi culoarea şi se modifică doar

"imaginea-lipsă" (de exemplu "imaginea-de-

bază" este un cerc de aceeaşi mărime şi

culoare iar ceea ce se schimbă este

"imaginea-lipsă" care de fiecare dată este

altă figură geometrică);

Page 90: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKLR

care cuprinde şi imaginile suprapuse, c<»|><iut.iu-

concentrare pe o anumită imagine va ceea ce v<i

activitatea ulterioară de percepţie a paginilor manualului

V.2.1. Cercuri din interiorul cărora lipsesc diferite figuri

geometrice

(Dischetă - Set 1 doc)

Toţi cei 6 itemi sunt constituiţi din 12 cercuri distribuite

pe câte 4 rânduri în acest caz "imaginea-de-bază" rămâne

constantă din punct de vedere al formei (cercul) şi al culorii

Fiecare cerc prezintă o "imagme-lipsă" după cum uimează

- oval (vezi Anexa 2, ex Nr 13),

- pentagon,

- cerc,

- hexagon,

- pătrat,

- triunghi (vezi Anexa l, ex Nr 1),

- lomb,

- trapez,

- lună (vezi Anexa l, ex Nr 2),

- cruce,

- potcoavă,

Page 91: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

66 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

mare de figuri la nivelul unei pagini şi a unor combinaţii de

culori să nu ridice probleme de analiză perceptivă

Subiectului i se prezintă, pe rând, câte o pagină cu

"imagini-de-bază" pe care va trebui să le analizeze şi să

determine poziţia spaţială, culoarea, textura şi forma

geometrică a "imaginii-lipsă" "Imaginile-lipsă" se aşază, în

mod aleatoriu, pe o pagină albă astfel încât culorile acestora să

fie percepute cât mai uşor

Un aspect important este analiza verbală a fiecărei

figui i pentru a se realiza conştientizarea fiecărui pas realizat de

subiect Se va începe întotdeauna cu figura din partea "stângă-

sus" pentru a se crea o anumită ordine în explorarea vizuală a

unei imagini

Un rol important îl are şi formarea capacităţii copilului

cu deficienţă vizuală până la 6 ani de a-şi fixa privirea doar pe

imaginea de lucru, indiferent câte imagini s-ar afla la nivelul

unei pagini (trebuie ţinut însă cont de faptul că în ca/ul

nistagmusul poate exista dificultatea urmăririi imaginii) De

aceea se porneşte de la aşezarea pe pagină doar a unui număr

redus de imagini (la început una sau două), aranjate într-o

anumită ordine (una sub cealaltă, una lângă cealaltă), pentru ca,

treptat, să se crească numărul acestora

în urma desfăşurării programului de stimulare vizuală

Page 92: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

lipsă" rămân constante la nivelul fiecărui rând y sunt

distribuite după cum urmează:

- la nivelul primului rând: pătrate (vezi Anexa l,

ex. Nr.3 şi ex. Nr.4);

- cercuri pe cel de-al doilea rând;

- inimioare pe cel de-al treilea;

• cruciuliţe pe ultimul (vezi Anexa 2, ex. Nr.14).

Ceea ce diferă la "imaginile-lipsă" este poziţia spaţială

în raport cu pătratul mare. De exemplu: "imaginea-lipsă" este o

inimioară orientată astfel

- în primul item este orientată cu vârful în jos,

poziţionată în partea de "mijloc-jos";

- în cel de-al doilea item, ea este poziţionată chiar

în mijlocul pătratului;

- în ultimul este orientată cu vârful în sus şi

poziţionată în partea de "mijloc-jos.

Subiectul trebuie să analizeze poziţia fiecărei figuri atât

vizual cât şi verbal ceea ce determină o conexiune între

percepţia analizatorului vizual, poziţia şi detaliile imaginii şi

conştientizarea acţiunii. Aici mă refer la focalizarea pe stimulul

cu maximă valoare informaţională şi evitarea pierderii în detalii

nesemnificative. Acest aspect este foarte important în educaţia

vizuală a copilului de la 4-6 ani deoarece analiza spaţială pas

Page 93: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

68 Educaţia şi Stimularea Vizuala la Copilul cu Deficienţă de Vedere

• inimioară.

Deosebirea dintre cele 6 tipuri de imagini este faptul că

se porneşte de la utilizarea contrastului maxim între culori (alb-

negru) şi se ajunge la contrastul realizat din culorilor primare

specifice celor trei tipuri de celule cu conuri de la nivelul

retinei (roşu, verde şi albastru), în cazul acestor imagini este

foarte importantă analiza poziţiei "imaginii-lipsă" în raport cu

"imaginea-de bază" începând cu cele simple ("mijloc", "sus",

"jos") şi ulterior determinarea poziţiei spaţiale mai complexe

("mijloc-stânga", "dreapta-sus", "stânga-jos" etc.).

Acestea fac parte din prima etapă de exerciţii vizuale în

care subiectul se familiarizează cu analiza detaliată a imaginii,

din punct de vedere al culorii şi al poziţiei spaţiale a "imaginii-

lipsă".

V.2.2. Pătrate din interiorul cărora lipsesc figuri

geometrice diferite la nivelul celor patru rânduri

(Dischetă -- Set 2 doc)

Imaginile prezentate au un grad redus de dificultate

astfel încât subiectul nu trebuie să depună un efort vizual

deosebit. "Imaginea-de-bază" este pătratul care rămâne

constantă pe parcursul fiecăruia din cei şase itemi. "Imaginile-

Page 94: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

RoxanaCZIKER

/l

rând

se

schi

mbă

ordi

nea

aşez

ării

cerc

urilo

r (de

exe

mpl

u n

u ni

mar

e

este

prim

ul

pe

rând

ul

întâi

, pe

rând

ul al

doil

ea

se

<ill

.i Li

mijl

Page 95: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

oc, iar pe

cel de-al

treilea

rând este

ultimul)

De

asemenea,

o altă

deosebire

între itemi

o

repre/mtă

tonurile

de gri,

negru şi

alb care

sunt

diferite pe

fiecare

rând după

cum

urmează

negru,

gri-închis,

gri-

deschis,

iar pe cel

deal

patrulea

rând se

află o

combinaţi

e a celor

irei tonuri

precum şi

o

alter

nanţ

ă a

"ima

ginii

-

lipsă

"

b Analiza perceptivă atexturii şi poziţiei spaţiale

"

Ima

gine

a-

de-

bază

"

este

tot

pătr

atul,

dar

se

schi

mbă

Page 96: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

"imagine

a-lipsă"

pe fiecare

rând, cu

păstrarea

constantă

a mărimii

acesteia

Su

biectul

trebuie să

analizeze

textura

fiecărei

"imagini-

lipsă" şi

poziţia

spaţială a

acesteia

- l

i

n

i

i

n

e

g

i

e

v

e

r

t

i

c

ale

în

alt

ern

anţ

a

cu

lini

i

alb

e,

po

ziţi

a

spa

ţial

ă

est

e

ur

toa

rea

înc

ep

ân

d

de

la

stâ

ng

a

la

dre

apt

Page 97: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

a

"

d

r

e

a

p

t

a

-

j

o

s

"

,

"

s

t

â

n

g

a

-

s

u

s

"

ş

i

"

m

i

j

l

o

c"

(ve

zi

An

ex

a l,

ex

Nr

7

şi

nr

8),

- lin

ii

obl

ice

alb

e

în

alt

ern

anţ

ă

cu

lin

ii

ne

gre

,

po

ziţi

a

fii

nd

ur

Page 98: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

m

ă

t

o

a

r

e

a

"

m

i

j

l

o

c

-

j

o

s

"

,

"

s

t

â

n

g

a

-

j

o

s

"

ş

i

"dr

ea

pta

-

jos

",

Page 99: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

70 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

cu pas a imaginilor simple precum şi analiza cromatică

determină pregătirea analizatorului vizual pentru percepţia cât

mai uşoară şi mai precisă a unor imagini din ce în ce mai

complexe De asemenea, ajută la stimularea vizuală a

receptorilor optici cai e vor deveni, treptat, mai sensibili la

culori

Imaginile sunt ordonate de la simplu la complex cu

figuri geometrice mari, conţi ăst maxim (alb-negru), respectiv

utilizarea unei singuie culori la nivelul unei pagini (roşu, verde,

albastru)

V.2.3. Imagini "atb-negru" ordonate pe grupe de dificultate

(Dischetă Set 3 doc)

Imaginile sunt dispuse de la simplu la complex fiecare

din acestea vizând o anumită latură a analizei peiceptive

a. Analiza perceptivă a culorii $i mărimii "imaginii - lipsă"

Itemii prezentaţi sunt pătrate din interiorul cărora

lipsesc cercuri poziţionate în mijlocul pătratelor, ceea ce

înseamnă că poziţia rămâne constantă (vezi Anexa l, ex Nr 5

şi nr6) Mărimea cercurilor este însă diferită, iar pe fiecare

Page 100: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxanar/!MK

- romburi albe şi negre în alici n.uii.i

- carouri albe cu dungi negi c on/oniaU- şi

verticale;

• dungi albe şi negre dispuse pe orizontală

Următorii itemi conţin aceleaşi "imagini-lipsă" şi

aceleaşi culori, cu deosebirea că se micşorează mărimea

acestora.

Un element important al acestor itemi este faptul că se

păstrează constantă poziţia "imaginii-lipsă" şi anume pe

mijlocul "imaginii-de-bază".

d. Diferenţierea perceptivă fină a nuanţelor pe scala tonurilor

de gn

Pe fiecare rând se păstrează aceeaşi "imagine-de-bază"

reprezentată de figuri geometrice de aceeaşi formă şi dispuse în

aceeaşi ordine după cum urmează, începând de la stânga la

dreapta: cerc, pătrat şi inimioară, "imaginea-lipsă" este de

fiecare dată aceeaşi şi coincide cu "imaginea-de bază".

Ceea ce diferă este, însă, dispoziţia tonurilor de gri: •

linie neagră în poziţie verticală aşezată pe

mijlocul figurii cu tonuri de gri de o parte şi de

Page 101: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

72 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

- pătrate mici negre în alternanţă cu linii verticale

şi orizontale de culoare albă cu următoarea

poziţie: oval în poziţie verticală situat în partea

de jos a pătratului, oval în poziţie verticală situat

pe mijloc şi oval poziţionat oblic situat pe

mijloc;

- carouri negre în alternanţă cu cele albe, iar

poziţia triunghiurilor este următoarea:

- "dreapta-jos";

- "mijloc",

- triunghi cu vârful în jos situat

în partea de sus a pătratului.

c. Analiza perceptivă a culorii, texturii, mărimii şi formei

La nivelul primelor două rânduri sunt prezentate pătrate

din interiorul cărora lipsesc următoarele forme:

- cerc;

- cruce;

- inimă

Diferenţa dintre primul şir de itemi şi cel de-al doilea

este schimbarea culorii (alb, negru, gri) la nivelul aceluiaşi

rând, respectiv aspectul texturii:

Page 102: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

7 S

- pă

tra

te

de

m

ări

mi

dif

eri

te

di

n

int

cn

o

ml

nu

O

M

lip

se

sc

tra

te

m

ai

mi

ci

pr

op

orţ

io

Page 103: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

n

a

l

e

c

u

m

ă

r

i

m

e

a

"

i

m

a

g

i

n

i

i

-

d

e

-

b

a

z

ă

"

;

te

xt

uri

le

ac

est

or

fig

uri

su

nt

ur

m

ăt

oa

rel

e:

gri

-

de

sc

hi

s,

lin

ie

al

in

po

ziţ

ie

ve

rti

ca

Page 104: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

l

ă

p

e

m

i

j

l

o

c

u

l

p

ă

t

r

a

t

u

l

u

i

c

u

t

e

n

u

r

i

- "i

m

ag

in

ea

-

de

-

ba

"

est

e

ce

rc

ul

iar

"i

m

ag

in

ea

-

lip

"

est

e

tra

tul

;

cu

lor

ile

Page 105: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

a

c

e

s

t

o

r

f

i

g

u

r

i

s

u

n

t

a

c

e

l

e

a

ş

i

c

a

ş

i

în

ca

zu

l

pri

m

ul

ui

nd

;

- ce

rc

uri

de

m

ări

mi

dif

eri

te

di

n

int

eri

or

ul

ro

ra

lip

se

sc

ce

rc

Page 106: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

u

r

i

,

i

a

r

t

e

x

t

u

r

a

e

s

t

e

a

c

e

e

a

ş

i

c

u

c

e

a

a

ite

mi

lor

di

n

nd

ul

al

do

ile

a.

E

leme

ntul

cons

tant

al

aces

tor

ima

gini

este

pozi

ţia

"ima

ginii

-

lipsă

" (pe

mijl

ocul

"ima

Page 107: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

ginii-de-

bază").

Por

nind de la

aceste

imagini

"alb-

negru",

următoarel

e tipuri de

exerciţii

păstrează

structura

celor

descrise

mai sus cu

deosebirea

că se

schimbă

culoarea

(Imagini

într-o

singură

culoare

ordonate

pe grupe

de

dificultat

e -

Dischetă -

Set 4 doc

- şi

Imagini

în culori

complem

enta

re

ord

onat

e pe

gru

pe

de

dific

ultat

e -

Disc

hetă

- Set

5.do

c).

La

înce

put,

atât

"ima

gine

a-

de-

bază

" cât

şi

"ima

gine

a-

lipsă

" au

acee

aşi

culo

Page 108: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

are

Page 109: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

74 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

alta a liniei care se estompează spre partea

exterioară ( vezi Anexa l, ex. Nr.9);

- linie orizontală de culoare neagră cu tonuri de

gri care se estompează către exterior (vezi

Anexa l, ex. Nr.10);

- linie oblică de culoare neagră dispusă pe

mijlocul figurilor cu tonuri de gri care se

estompează spre exterior;

- tonuri de la negru spre gri dispuse concentric

începând de la exterior spre interior.

e. Diferenţierea perceptivă fină a texturii şi mărimii formelor

în cadrul acestui item distribuţia figurilor este bazată pe

structura itemilor anteriori în următoarea ordine:

• pătrate de mărimi diferite pe acelaşi rând, din

interiorul cărora lipsesc cercuri de mărimi

diferite; culoarea celor trei imagini este diferită,

şi anume: primul pătrat este negru, al doilea este

o combinaţie de puncte albe şi negre iar al

treilea tonuri de negru până la gri care se

estompează începând de la exterior spre interior;

Page 110: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

RoxanaCZlKER

• pe ultimul rând sunt poziţionate în P<HUM <U-

"mijloc-sus".

Subiectul va trebui să analizeze figura din punct de

vedere al culorii şi al distribuţiei cercurilor lipsă pentru a gă»i

piesa potrivită.

b. Determinarea poziţiei spaţiale a "imaginii-lipsă"

"Imaginea-de-bază" rămâne constantă atât din punct de

vedere a formei (cerc), culorii (negru) cât şi a mărimii.

Deosebirea este că "imaginea-lipsă" se află în diferite poziţii

după cum urmează:

- pe primul rând "dreapta-jos",

- pe cel de-al doilea în "mijloc";

- pe ultimul în partea de "sus".

De această dată analiza se va realiza nu la nivelul

planşei albe ci al foliei transparente pe care sunt desenate

cercuri albe, gri şi negre având o poziţie corespunzătoare

"imaginii-de-bază". Ordinea culorilor pe fiecare rând poate fi

aleasă de subiect sau poate fi dictată de terapeut.

Page 111: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

76 Educaţia şi Stimularea Vi/uală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

(din gama culorilor primare: roşu. verde, albastru). Apoi se va

trece la combinaţia a două culori contrastante (roşu-verde,

albastru-portocaliu etc.) la nivelul aceleaşi figuri, în acest caz,

se va proceda la analiza atât asupra culorilor cât şi a mărimii

figurilor geometrice (vezi Anexa 2, ex. Nr.15 şi nr.16)

V.2.4. Imagini "alb - negru" de complexitate crescândă

(Dischetă - Set 6.doc)

a. Determinarea poziţiei spaţiale

în acest caz se reduce numărul de imagini de la nivelul

unei pagini, (dar se măreşte gradul de dificultate) astfel încât

analiza perceptivă să se realizeze cu uşurinţă Astfel, subiectul

va analiza trei rânduri de cercuri, culoarea fiecărui rând

rămânând constantă (primul rând prezintă cercuri negre, al

doilea gri-închis, iar ultimul gri-deschis

"Imaginea-lipsă" este cercul dar mai mic, de aceeaşi

culoare cu "imaginea-de-bază", dar poziţionată diferit.

- pe primul rând toate cele trei "imagini-lipsă"

sunt aşezate în partea "dreaptă-jos",

- pe rândul din mijloc sunt dispuse la mijlocul

"imaginii-de-bază";

Page 112: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

d. Analiza poziţiei spaţiale, a texturii şi a formei

Itemul cuprinde 9 cercuri de aceeaşi dimensiune,

fiecare având textura diferită după cum urmează:

- carouri negre în alternanţă cu cele albe (vezi

Anexa l, ex. Nr 11),

- linii verticale albe şi negre în alternanţă;

- dreptunghiuri albe în contur negru,

- carouri albe şi negre,

- fond gri-închis cu puncte albe;

- fond negru cu puncte albe,

- linii orizontale albe şi negre în alternanţă.

în interiorul fiecărui cerc există "imagini-lipsă" de tipul:

- cruce;

- triunghi,

- inimioară;

- stea;

- pătrat;

- stea cu mai multe colţuri,

- pentagon;

- semilună;

- potcoavă.

Page 113: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

78 Educaţia şi Stimularea Vkuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

c. Determinarea poziţiei spaţiale şi analiza scalei tonurilor de

gri

Pe fiecare rând sunt distribuite pătrate de aceeaşi

mărime şi culoare începând de la stânga la dreapta cu negru,

gri-închis şi gri-deschis

Pe primul şi ultimul rând "imaginile - lipsă" sunt pătrate

mai mici situate astfel

- primul "mijloc-jos",

- al doilea pătrat "mijloc-sus",

- al treilea în "mijlocul" pătratului de bază

Deosebirea dintre primul şi ultimul rând este textura

"imaginii-lipsă" care, în cazul celui din urmă rând, respectă

nuanţele de gri ale "imaginilor-de-bază".

Pe cel de-al doilea rând "imaginile-lipsă" îşi schimbă

po?.iţia

- "mijloc",

- "stânga-sus";

- "mijloc-dreapta"

Page 114: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

deaceeaşi mărime, poziţionate astfel:

- "mijloc-stânga";

- "mijloc";

- "mijloc-dreapta".

Textura acestora este, începând de la stânga la dreapta:

gri, fond negru cu puncte albe şi carouri albe şi negre (vezi

Anexa l, ex. Nr.12).

Pe rândul al doilea sunt distribuite "cruci în relief din

interiorul cărora lipsesc inimioare de aceeaşi dimensiune

poziţionate astfel:

- inimioară cu vârful orientat în jos şi aşezată în

partea de "mijloc-jos";

- inimioară cu vârful orientat spre stânga şi

poziţionată în partea "mijloc-stânga";

- inimioară cu vârful orientat în sus şi aşezată în

partea de "mijloc-sus".

Textura acestor figuri este alcătuită din tonuri de negru

până la gri care se estompează de la exterior către interior sau

din marginea de "stânga-sus" spre partea "dreaptă-jos"

Pe ultimul rând "imaginea-de-bază" este prisma, iar

"imaginea-lipsă" este potcoava orientată în "sus", "jos" sau

"dreapta" şi poziţionată astfel:

• "jos-mijloc";

Page 115: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

gO Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

Fiecare din figurile enunţate mai sus sunt situate în

diferite părţi ale "imaginii-de-bază" (de exemplu "mijloc-

dreapta", "mijloc-jos", "mijloc-sus").

e. Analiza texturii

Pe pagină sunt prezentate 9 steluţe tridimensionale de

aceeaşi mărime, fiecare având diferite texturi şi nuanţe ale

tonurilor de gri. Subiectul va trebui să analizeze cu atenţie

culoarea fiecărei steluţe.

- fonduri de gri-deschis până la închis cu puncte albe;

- combinaţii de puncte albe, gri şi negre;

- liniuţe mici verticale pe fond alb;

- tonuri de gri până la negai care se estompează de la

exterior către interior

Din interiorul fiecărei "imagini-de-bază" lipsesc cercuri

de mărimi şi poziţii constante. Subiectul trebuie să analizeze în

aceste condiţii doar textura imaginilor.

/.' Analiza poziţiei spaţiale şi a texturii

Itemul este alcătuit din corpuri geometrice. Pe primul

rând se află cilindrii din interiorul cărora lipsesc cercuri

Page 116: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZEKER

Se prezintă 6 pătrate colorate în două culori pe cai e

subiectul va trebui să ie denumească. Pătratele sunt distribuite

câte trei pe două coloane. "Imaginea-lipsă" este un pătrat mai

mic situat în diferite părţi ale "imaginii-de-bază". Subiectul

trebuie să determine poziţia pătratului mic şi să-1 aşeze la locul

corespunzător.

Mărimea "imaginii-lipsă" rămâne constantă, iar poziţia

este următoarea

- "mijloc",

- "dreapta-jos" (vezi Anexa 2, ex Nr 17),

- "stânga-sus",

- "stânga-jos"

b. Discriminarea figurii geometrice şi determinarea poziţiei

spaţiale

Sunt prezentate 6 cercuri, fiecare de altă culoare şi

anume, mov, verde, roz, portocaliu, galben şi gri. Din interiorul

acestora lipsesc figuri geometrice (pătrat, triunghi, cruce, stea,

cerc) situate în diferite părţi ale cercului

- "mijloc",

- "mijloc-jos",

- "stânga-sus";

Page 117: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

82 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficientă de Vedere

- "sus-mijloc";

- "dreapta-mijloc"

Trebuie specificat faptul că subiectul nu trebuie să

denumească corpurile sau figurile geometrice necunoscute, ci

denumirea poate fi adaptată după caz (de exemplu în loc de

sferă se va spune minge, în loc de hexagon cutiuţă etc),

subiectul va trebui să identifice "imaginea-lipsă", culoarea şi

poziţia acesteia. Aceste imagini "în relief sau a corpurilor

geometrice au fost utilizate doar pentru a crea senzaţia de

spaţialitate

Este foarte important să se analizeze şi dispunerea

tonurilor la nivelul scalei de gri-uri şi anume, linii oblice în

alternanţă (alb, gri, negru etc) şi linii orizontale în combinaţii

ale nuanţelor de gri

Subiectul va analiza verbal fiecare figură în parte, după

care va trece la căutarea cartonaşului corespunzător ţinând cont

de caracteristicile menţionate.

V.2.5. Imagini monocrome şi în culori complementare

(Dischetă - Set 7.doc)

a. Constituirea întregului din părţi şi determinarea poziţiei

spaţiale

Page 118: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

d. Formarea întregului din părţi

Se va reveni, la fel ca în cazul itemului l, la formarea

întregului din părţi, dar cu un grad mai mare de dificultate care

necesită o analiză mai complexă a imaginii.

- formarea unui pătrat din două jumătăţi aşezate

in poziţie verticală sau orizontală şi situate pe

"dreapta" sau pe "stânga", "sus" sau "jos";

- anali/a fină a texturii şi culorii acestora (carouri

roşii în alternanţă cu cele albe, linii oblice

albastre şi albe, carouri albe şi mov) (vezi

Anexa 2, ex. Nr. 19).

c'. Discriminarea vizuală a nuanţelor de culoare

La nivelul paginii se găsesc dispuse 6 pentagoane

(cutiuţe) de culori diferite şi anume:

- verde-închis;

- albastru-deschis;

- mov-deschis;

- roşu,

- galben;

- vişiniu.

Page 119: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

84 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

- "dreapta-sus";

- "dreapta-jos";

- "mijloc-dreapta" (vezi Anexa 2, ex. Nr.18).

Se va face precizarea că "imaginile-lipsă" din interiorul

"imaginilor-de-bază" au nuanţe diferite ale culorilor enunţate

mai sus, ceea ce implică o analiză perceptivă mai fină. De

exemplu, în cazul cercului de culoare verde "imaginea-lipsă"

este un triunghi de culoare verde mai deschis decât a "imaginii-

de-baza"

în cazul acestor itemi se va menţine constantă mărimea

"imaginilor-de-bază", analiza realizându-se la nivelul celor trei

elemente, formă, poziţie spaţială şi nuanţă de culoare

c. Discriminarea fină a texturii

Sunt prezentate 6 steluţe din interiorul cărora lipsesc

cercuri. Un element important este menţinerea constantă a

mărimii alât a "imaginii-de-bază" cât şi a "imaginii-lipsă",

precum şi a poziţiei acesteia din urmă. Ceea ce se modifică este

textura fiecărei imagini şi culorile acestora.

Page 120: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

x;

E

st

e

f

o

a

rt

e

i

m

p

o

rt

a

n

t

c

a

s

u

b

i

e

c

t

u

l

s

ă

r

e

a

li

Page 121: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

zeze

anal

i/a

com

plet

ă a

fiec

ărei

ima

gini

astfe

l

încâ

t

anal

izat

orul

vizu

al să

acu

mul

eze

cât

mai

mult

e

info

rmaţ

ii,

iar

figu

ra

căut

ată

fi

e

c

e

a

p

o

tr

i

v

it

ă

p

e

n

tr

u

fi

e

c

a

r

e

c

a

z

I

n

a

c

e

st

e

c

o

Page 122: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

ndiţ

ii

ochi

ul

va

fi

învă

ţat

anal

izez

e cât

mai

com

plex

ima

gine

a-

stim

ul,

va

pute

a să

dete

ctez

e

deta

liile

şi să

extr

agă

cara

cteri

stici

le

c

u

m

a

x

i

m

ă

v

a

l

o

a

r

e

i

n

f

o

r

m

a

ţi

o

n

a

l

ă.

V.2.6 Imagini complexe în

Page 123: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

combinaţiişi nuanţe deculori

(Dischetă - Set 8 doc)

î

n

mat

erial

ul

de

faţă

sunt

prez

enta

te

ima

gini

care

cont

inuă

seri

a de

item

i

p

r

e

z

e

n

ta

ţi

a

n

te

ri

o

r,

î

n

s

ă

p

e

o

p

a

g

i

n

ă

n

u

m

ă

r

u

l

d

Page 124: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

e

figu

ri

este

mai

mar

e

(20

de

item

i),

culo

rile

sunt

dife

rite

la

nive

lul

acel

eaşi

pagi

ni

iar

grad

ul

de

com

plex

itate

este

mai

ridic

at.

Se

p

ă

st

r

e

a

z

ă,

î

n

s

ă

al

g

o

ri

t

m

u

l

d

e

tr

e

c

e

r

e

d

e

la

si

m

p

l

Page 125: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

u la

com

plex

atât

în

cee

a ce

priv

eşte

for

ma

cât

şi

culo

area

a. Discriminarea vizuală a culorii şi formei

P

rim

ul

item

cupr

inde

cont

urul

uno

r

fi

g

u

ri

g

e

o

m

et

ri

c

e

si

m

p

le

,

p

e

fi

e

c

a

r

e

r

â

n

d

p

ă

st

r

â

Page 126: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

ndu

-se

acee

aşi

for

mă:

Page 127: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

8 6 Hducaţia şi Stimularea V izuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

"Imaginea-lipsă" este o potcoavă poziţionată în diferite

părţi ale "imaginii-de-bază" (trei dintre ele sunt poziţionate în

partea de "mijloc-jos", iar trei "mijloc-sus").

Subiectul trebuie să analizeze distribuţia culorilor

- verde, albastru, respectiv mov pe exterior şi negru

în interior,

- roşu în interior şi negru pe exterior,

- galben în interior şi negru pe exterior,

- vişiniu pe exterior şi alb în interior

J. Discriminarea nuanţelor de culoare şi determinarea poziţiei

spaţiale

Sunt prezentate 6 cercuri mari, flecare având altă

culoare şi combinaţii de culori, respectiv de nuanţe de culoare.

Din interiorul fiecărei "imagini-de-bază" lipsesc cercuri mai

mici de aceeaşi dimensiune având aceeaşi culoare cu a cercului

mare, cu deosebirea că poziţia lor este diferită de la un cerc la

altul

- "stânga-jos",

- "dreapta-jos",

- "stânga-sus",

- "mijloc-jos".

Page 128: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

RoxanaCZIKhR

H'»

C

eea

ce

difer

ă de

la un

rând

la

altul

este

cnlo.

iu-.i

s.m

textu

ra

figur

ilor.

Mod

alitat

ea

de

lucr

u

este

anali

za

peuc

piiv.i

.1

cont

urul

ui

figu

Page 129: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

rilor,

deoarece

alegerea

imaginii

poinviu-

depinde de

determinar

ea culorii

care

predomină

în contur

l)c

exemplu:

- con

tur

ul

un

uia

din

tre

hex

ago

ane

est

e o

co

mb

ina

ţie

de

car

our

i

roş

ii

în

co

m

bi

na

ţie

cu

ce

le

ga

lb

en

e,

iar

cu

lo

ar

ea

pr

ed

o

mi

na

nt

ă

est

e

ce

a

ro

şie

,

- co

nt

ur

Page 130: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

ul

un

eia

din

tre

stel

uţe

est

e

ver

de-

înc

his

cu

bul

ine

alb

e,

iar

cul

oar

ea

pre

do

mi

nan

est

e

ver

del

e (

vez

i

An

ex

a

2,

ex

N

r.

21

)

T

rebu

ie să

se

urm

ărea

scă

foar

te

aten

t

aces

t

lucr

u

deoa

rece

com

bina

ţiile

de

culo

ri

sunt

vari

ate

şi

Page 131: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

necesită o

atenţie

crescută

c. Analiza perceptivăa culorii şipoziţiei spaţiale

De

această

dată

"imaginea-

lipsă" se

află la

exterior şi

nu în

interior ca

şi în cazul

itcmilor

anteriori.

Astfel

trebuie

analizată

atât forma

geometric

ă a

"imaginii-

de-bază"

cât şi a

celei de pe

cartonaşul

transparent

, în acest

caz

lucr

urile

devi

n

puţi

n

mai

com

plic

ate

deo

arec

e

treb

uie

se

reali

zeze

o

Page 132: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

8 8 Educaţia şi Stimularea Vkuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

- cerc;

- dreptunghi (vezi Anexa 2, ex. Nr.20);

- pătrat,

- triunghi;

- romb.

Subiectul va trebui să denumească fiecare figură în

parte, precum şi culoarea acesteia, care este diferită la nivelul

aceluiaşi rând Acest tip de itemi nu prezintă dificultate,

bazându-se pe cunoştinţele dobândite în exerciţiile anterioare şi

în acelaşi timp se face trecerea de la imaginile simple la cele

mai complexe care vor urma

b. Determinarea formei şi a culorii predominante ţinând cont

de culoarea conturului

Imaginile prezentate în cadrul celui de-al doilea item

sunt, de asemenea, aceleaşi la nivelul unui rând, după cum

urmează începând de sus în jos

- hexagon (cutiuţă),

- cruce;

- stea;

- inimioară;

- semilună.

Page 133: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZ1KER

•J l

d.

Disc

rimi

nare

a

perc

eptiv

ă a

culo

rii şi

dete

rmin

ai c»

/"'

'/'«*'

spaţi

ale

A

cest

exer

ciţiu

are

acee

aşi

struc

tură

cu

cel

antei

101

Page 134: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

<l.n de

această

dată

"imaginea-

lipsâ" este

conturul

"imaginii-

dc bază"

Fo

rmele

fiecărui

rând şi

culorile

sunt

diferite de

la un rând

la altul. Se

păstrează

constantă

poziţia

spaţială în

cazul

primelor

patru

rânduri.

Excepţie

face

ultimul

rând în

care diferă

orientarea

vârfului

săgeţii

("dreapta"

, "sus",

"stâ

nga"

,

"jos

"),

prec

um

şi

pozi

ţia

spaţi

ală.

e.

Discriminarea perceptivă a nuanţelor de culoare

A

cest

exer

ciţiu

reali

zeaz

ă

trece

rea

la

perc

Page 135: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

epţia fină a

culorilor

sub

aspectul

nuanţei şi

a

combinaţi

ei dintre

acestea.

"Ir

naginea-

de-bază"

este crucea

care

rămâne

constantă

pe tot

parcursul

paginii, iar

"imaginea-

lipsă" este

aceea de

pe exterior

şi este tot

cruce.

Analiza se

va realiza

doar

asupra

culorilor

simple la

început,

apoi a

nuanţei

unei culori

şi a

com

binaţ

iei

dintr

e

două

culo

ri

după

cum

urm

ează

cu

lor

ile

pri

m

ei

lin

ii

su

nt

m

ov

,

po

rto

cal

iu,

ga

lb

en

şi

Page 136: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

alb

ast

ru;

Page 137: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

90 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

comparaţie între poziţia "imaginilor-de-bază" şi aceea a

"imaginii-lipsă" de pe "negativ" (folia transparentă).

Primul rând are un grad maix mic de dificultate şi

anume:

- "imaginea-de-bază" (cercul), rămâne constantă atât

ca mărime cât şi ca poziţie (pe mijlocul imaginii)

pentru a familiariza subiectul cu astfel de exerciţiu,

ceea ce diferă este culoarea acestora, verde, roşu,

albastru şi galben; "imaginea-lipsă" este pătratul

care trebuie suprapus peste "imaginea-de-bază", în

acest caz nu se va percepe decât culoarea,

- "imaginea-de-bază" este săgeata care rămâne

constantă în ceea ce priveşte culoarea (galbenă),

orientarea (cu săgeata spre dreapta) şi mărimea;

ceea ce se modifică este poziţia spaţială ("mijloc",

"jos", "sus" şi "stânga") care trebuie analizată,

"imaginea-lipsă" este hexagonul (cutiuţa), analiza

trebuie realizată la nivelul poziţiei

Pe celelalte rânduri se păstrează aceeaşi modalitate de

raţionament în aranjarea imaginilor.

Page 138: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana( /Ikl l'

realizeze împreună cu "imaginea-lipsti" u.......u «y şi

pătrat mai rnare, respectiv un cerc.

Se va determina textura fiecărei imagini l.i ni vi Iul u mii

rând, precum şi poziţia spaţială a "imaginii-ck- IM/.I" « n u in

cazul primelor trei itemi este aceeaşi pe toată pagina şi ,immu

"dreapta-sus", "stânga-sus", "stânga-jos" şi "dreapta i<>\" <u

deosebirea că se schimbă poziţia de la un rând la altul

Elementul care rămâne constant pe toată pagina csu-

culoarea (verdele, roşul şi albastrul - culorile specifice ccloi

trei celule cu conuri de la nivelul retinei)

Texturile sunt următoarele

- linii oblice-apropiate, de culoare verde în

alternanţă cu linii albe,

- linii oblice mai depărtate, de culoare verde şi

albă în alternanţă,

- carouri albe şi verzi în alternanţă (imaginea unei

table de şah, cu care subiectul a fost familiarizat

doar că în exerciţiile anterioare imaginile erau mai

mari) (vezi Anexa 2, ex. Nr 22);

- fond roşu-deschis cu puncte de culoare roşu-închis;

- linii verticale roşii şi albe în alternanţă.

în ceea ce priveşte itemul următor, structura fiecărui

rând este următoarea

Page 139: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

92 Educaţia şi Stimularea Vizuala la Copilul cu Deficienţă de Vedere

- în cazul celei de-a doua Unii este vorba de nuanţe de

albastru care se estompează începând din interior

către exterior,

- cea dc-a treia linie revine la utilizarea unei singure

culori la nivelul unei imagini doar că toate cele

patru cruci sunt colorate în nuanţe diferite de

albastru, '

- cea de-a patra linie conţine o combinaţie de două

culori şi anume roşu în interior cu marginile de jos

şi sus negre, linie neagră în interior şi verde la

exterior, albastru până la negru începând de sus în

jos, mov până la negru începând de jos în sus,

- ultima linie prezintă tot combinaţii de două culori

negru cu verde, roşu cu negru, albastru cu alb şi

negru cu galben

/ l'armarea întregului din părţi ţinând cont de lextura fiecărei

figuri

Un exerciţiu anterior făcea referire la constituirea

întregului din două jumătăţi, iar în acest caz "imaginea-de-

bază" este doar un sfert dintr-un pătrat (în cazul a trei itemi)

sau cerc (pentru itemul următor), iar subiectul trebuie să

Page 140: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Rovuu < /l1.1

Un alt element constant este po/iiu ',|u(i.ih ţi HI luni eg

cercului la nivelul unui rând, precum şi ',11111111111 m

nuanţelor de culoare pe fiecare rând, do<n < .1 M •«

ordinea acestora.

Culorile sunt nuanţe de verde, roşu, albastm no-iu si

mov sub următoarea formă:

- verde-închis, care se estompează începând dr l.i

exterior către interior (vezi Anexa 2, ex. Nr.23),

- roşu-închis, care se estompează din interioi cătic

exterior;

- albastru-închis pe marginea de "sus" şi de "jos" cate

se estompează către interior ajungând spre alb;

- o dungă neagră oblică în interior care se estompează

către exterior atât spre partea "stângă-jos" cât şi spre

partea de "dreaptă-sus"

h. Analiza perceptivă în cazul combinaţiei a două culori

Analiza se va face, ca şi în cazul itemului anterior, la

nivelul culorilor cu specificarea că aici avem de-a face cu

combinaţia a două culori.

Page 141: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

94 F'-ducaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

- fiecare rând prezintă nuanţele unei culori (verde-

deschis până la închis, roşu până la portocaliu,

albastru de diferite nuanţe, roz şi negru până la gri);

- cele patru sferturi de cerc de pe un rând prezintă în

alternanţă texturi şi culori (de exemplu, carouri roşii

şi albe în alterna'nţă, roşu-deschis, o combinaţie de

puncte portocalii şi albe în alternanţă şi portocaliu-

deschis);

- elementul care rămâne constant pe toate rândurile

este structura combinaţiei dintre textură şi culoare

de pe acelaşi rând precum şi textura fiecărui rând;

un alt element constant este poziţia spaţială a

"imaginii-de-bază" pentru fiecare rând şi anume,

"stânga-sus", "dreapta-jos", "stânga-sus", "stânga-

jos").

#. Analiza perceptivă a nuanţelor de culoare

Acest exerciţiu urmează logica unui exerciţiu anterior,

cu deosebirea că analiza este mult mai fină. "Imaginea-de-

bază" este cercul din interior care rămâne constant pe tot

parcursul acestui item, iar "imaginea-lipsă" este cercul de pe

exterior care împreună cu cel de pe interior formează întregul.

Page 142: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

CONCLUZII

Pe lângă educarea vederii în sensul percepţiei

adecvate a formei sau imaginii, s-a pus accent şi discriminate;!

culorilor care acţionează în mod benefic asupra receptoriloi

vizuali şi asupra cortexului optic Pornind de la regulile de bază

ale educaţiei vizuale şi de la următoarele legi

- Teoria Cromatică a vederii colorate a lui

Herman von Helmholtz bazată pe fizica

luminii, mecanismele neurologice ale

vederii şi pe interpretarea psihologica a

percepţiei vizuale, în care la nivelul

anali/.atorului vizual există trei tipuri de

celule cu conuri specializate pentru recepţia

culorilor: roşu, verde si albastru;

- Teoria Procesului de Opoziţie a lui Ewald

Hering în care vederea colorată depinde de

procesele de oponentă ale culorilor care au

loc la nivelul creierului (roşu - verde,

albastru - galben, alb - negru);

,U<U'

Page 143: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

96 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

"lmaginea-de-bază" este pătratul din interior, iar

"imaginea-lipsă" este pătratul de pe exterior. Elementul

constant este poziţia spaţială şi forma.

Combinaţiile de culori sunt:

- dungă verticală de culoare albastră pe mijlocul

pătratului, cu dungi roşii pe stânga şi pe dreapta;

- verde pe margine şi galben pe mijloc;

- dungă galbenă orizontală pe mijloc cu roşu pe/

marginea de sus şi de jos;

• dungă neagră pe marginea de jos şi verde începând

din mijloc spre partea de sus.

/. Analiza perceptivă în cazul combinaţiei mai multor culori

Ultimul tip de exerciţii se referă la discriminarea fină a

combinaţiilor de culori, "lmaginea-de-bază" este cercul, iar

"imaginea-lipsă" este pătratul. Elementele constante sunt forma

şi poziţia spaţială pentru toate imaginile acestui item. Analiza

se realizează la nivelul culorilor din punct de vedere a

distribuţiei acestora la nivelul cercurilor şi pătratelor.. De

exemplu cercuri concentrice albastru-închis, albastru-deschis şi

mov sau linii verticale roşu, albastru, verde, galben, portocaliu

şi roşu (vezi Anexa 2, ex. Nr.24).

Page 144: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

mărimii, atrage după sine formarea unei modalităţi de percepţie

a unui obiect sau imagine, axarea pe elementele cu maximă

valoare informaţională şi formarea unor reprezentări corecte

vis-a vis de stimulul perceput

Pe lângă abordarea rezultatelor de specialitate urmărite

în desfăşurarea programului de stimulare vizuală, se constituie

şi un climat afectiv între psihopedagog şi copil şi se creează

situaţii de joc care nu supun copilul unor condiţii de test ce au

ca efect inhibiţia capacităţilor intelectuale ale copilului

Contribuţia adusă de psiholog sau psihopedagog în

activitatea desfăşurată cu copilul cu deficienţă de vedere este

cunoaşterea ştiinţifică a personalităţii acestuia, a potenţialului

său intelectual, a diagnosticului oftalmologie, a vârstei

cronologice şi psihologice astfel încât să se justifice stabilirea

programului de stimulare vizuală ales

i ''.li

Page 145: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

98 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

• Teoria Postimagimi care face referire la

faptul că imaginea vizuala persistă după ce a

fost schimbat stimulul,

a fost realizat materialul de stimulare vizuală prin suprapuneri

de imagini.

Modelul de stimulare vizuală prin imagini suprapuse

propus în această carte care înglobează şi capacitatea de

organizare a spaţiului, orientarea la nivelul paginii şi

dezvoltarea capacităţii de coordonare ochi-mână, nu este

singurul Acesta trebuie să fie doar un tip de exerciţiu care facev

dintr-un program de educaţie şi stimulare vizuală în care

trebuie să intre şi stimularea cu ajutorul imaginilor

fosforescente, cu becuri colorate, imagini animate pe computer

şi diapozitive, care împreună conduc la obţinerea de rezultate

favorabile în ceea ce priveşte vederea

Aceste tipuri de exerciţii au ca rezultat îmbunătăţirea

comportamentului vi/ual, organizarea capacităţii de explorare

vizuală şi de organizare a spaţiului perceput (de exemplu în

cazul explorării unei pagini cu diferite imagini sau a obiectelor

aflate pe o masă, subiectul va începe să inspecteze în mod

organizat obiectele sau imaginile-stimul)

Faptul că analiza unei imagini se face din punct de

vedere a formei, a poziţiei spaţiale la nivelul paginii şi a

Page 146: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

RoxanaCZIKER

101

GLOSAR

a

c

u

i

t

a

t

e

v

i

z

u

a

l

ă

(

A

V

)

paramet

ru în

raport

cu care

se

evaluea

gradul

Page 147: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

fu

nc

ţio

na

lit

ăţi

i /

di

sf

un

cţi

on

ali

tăţ

ii

an

ali

za

to

ru

lui

vi

zu

al,

de

ci

gr

ad

ul

de

fi

ci

en

ţei

vi

zuale;

determi

narea

acesteia

se

realizea

ză cu

optotipi

speciali

zaţi,

corespu

nzători

vârstei

(diferite

imagini

pentru

vârste

cuprinse

între O

-7/8 ani

şi litere,

cifre

pentru

vârste

peste 8

ani şi

adulţi)

de

mărimi

descresc

ânde,

verificat

e

statistic.

a

Page 148: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

lfab

etul

Brai

lle

si

st

e

m

de

sc

ri

er

e

de

sti

na

t

pe

rs

oa

ne

lo

r

ne

to

ar

e

in

ve

nt

at

în

an

ul 1825

de către

francezu

l Luis

Braille;

literele

acestui

alfabet

se

formeaz

ă prin

combina

ţii a 6

puncte

dispuse

pe două

coloane

a câte 3

puncte.

c

e

l

u

l

e

o

f

f

-

o

n

celule

din zona

de

Page 149: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

pr

oi

ec

ţie

ce

re

br

al

ă

al

e

an

ali

za

to

ru

lu

i

vi

zu

al

cu

ac

tiv

ita

te

a

m

ax

i

m

ă

în

re

gi

strată

atunci

când

stimulul

luminos

este

format

dintr-un

punct

negru

mărginit

de un

fond

luminos.

Page 150: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere
Page 151: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

aţăaaosap auiuBiu JOJBO B 'sns IBUI aiBţuazaad

no aţBnziA B ajBUţuuaţap ap işşi

DODO

uuţj aoun i3iu9/3jd

aiţusd

atuţsojS JOJBO B

ui BISUOO 'udoo B

sjBuţuuspp ap

sţqosap aţjBOj ţaS BJ BUBd naSsu BJ ap Munuoid ouţq O no

aţdum auBuin aîaj pun BSJBţuazajd uud B ,is luloo niţuad

ţBzţţun jBnzţA m|n;sBJiuoo B aJBuiuuaţap ap

9Kj/ WW03 MOJ ÎPPH

'BiaţoiA Bţuaossjonjj Buiiunj

«l» iiiipiii» ui o iBoiţonţBJis maAap B ap BaiBţaudojd tiv

tini» rp'i Dih ,-iiuBq nes ijoţno no ajBzţţBaj IUI§BUII

/ imSvwi

Wl

Page 152: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

l 02 l ducaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

celule on-off

celule din zonele de proiecţie cerebrală ale

analizatorului vizual cu activitate maximă în condiţiile

în care stimulul luminos este mărginit de benzi negre

câmp receptor

o mulţime de receptori (vi/uali) care modulează

activitatea unui neuron

câmp vizual

spaţiul pe care-1 poate percepe ochiul atunci când

priveşte un obiect fix

discriminare vizuală

capacitatea analizatorului vizual de a distinge obiectele

sau imaginile percepute precum şi delimitarea

obiectelor unele de altele

exerciţii ortoptice

leprezintă un ansamblu de metode care urmăresc să

utilizeze ochiul recuperat (strabic) alături de cel valid,

restabilind corelaţia normală dintre cei doi ochi,

realizându-se deci vederea binoculară, acest mod de

recuperare se realizează cu ajutorul aparatului numit

sinoptofor, după ce s-a reuşit să se obţină ameliorarea

sau normalizarea acuităţii vizuale, exerciţii desfăşurate

în cadrul cabinetelor oftalmologice

Page 153: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

105

"Tes

tul

Fros

tig"

te

st

d

e

e

x

pl

or

ar

e

a

ni

v

el

ul

ui

fu

n

io

n

al

gl

o

b

al

al

p

er

Page 154: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

cepţ

iei

şi

de

dete

rmi

nare

a

perf

orm

anţe

lor

scăz

ute

în

acti

vitat

ea

graf

ică

sau

de

citir

e,

cupr

inde

5

prob

e: -

exa

min

area

coor

don

ării

o

c

hi

-

m

â

n

ă,

explo

rarea

relaţi

ei

dintr

e

fond

ul

perce

pţiei

şi

obiectul ei,

constanţa

formei;

poziţia

spaţială,

r

e

l

a

ţ

i

i

l

e

s

Page 155: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

p

a

ţ

i

a

l

e

,

t

e

x

t

u

r

a

numită şi

compoziţia

unui

material,

constă într-

o

combinaţi

e de

elemente

sau

motive,

elementele

primitive

care

specifică

caracteristi

cile locale

ale unei

texturi sunt

texto

nii;

una

din

funcţ

iile

texto

nilor

este

de a

reali

za

segre

garea

figur

ii de

fond

sau a

obiec

tului

de

medi

u,

acolo

unde

difer

enţel

e de

lumi

nozit

ate

nu

sunt

sufic

iente

Page 156: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

pentru

extragerea

contururilo

r vedere

binoculară

cap

acit

atea

de a

perc

epe

reli

eful

şi

perc

epţi

a

dist

anţe

lor

Page 157: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

] 04 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

pe măsura prezentărilor, se utilizează în cazul în care

subiectul nu reacţionează la testul cu linii paralele.

pîxel

unitate minimală în care se poate descompune o

imagine perceptivă

procesare a informaţiei

capacitate de prelucrare a informaţiei recepţionată prin

diferite canale (vizual, auditiv, etc)

reprezentare

proiecţie internă, într-un sistem cognitiv, a mediului său

extern

sensibilitate cromatică

capacitatea analizatorului vizual de percepţie a culorilor

fundamentale

sensibilitate luminoasă

capacitatea analizatorului vizual de a diferenţia

intensităţi diferite ale luminii.

sistem cognitiv

sistem fizic care are două proprietăţi de reprezentare şi

cea de calcul, reprezentarea este reflectarea într-un

mediu intern a realităţii externe; calculul reprezintă

capacitatea de prelucrare a reprezentărilor pe baza unor

reguli.

Page 158: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

Roxana CZIKER

107

9

Radu

1. şi

alţii,

1991

,

Intro

duce

re în

Psih

olog

ia

C

onte

mpo

rană

,

Edit

ura

Sincr

on

10.

Rozo

rea

A.,

1998

,

Defi

cienţ

a de

Vede

re,

Edit

Page 159: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

ura Pro

Human

itate.

1.21. Sdo

row

L. M,

1993,

Psycho

logy,

Brown

and

Bench

mark

Publish

ers

1.22. Sta

nică T,

Popa

M. şi

alţii,

1997,

Psihop

edagog

ie

Special

ă -

Deficie

nţe

Vizuale

,

Editura

Pro

Human

itate

1.23. Tra

v

e

r

n

i

e

r

G

G

.

F

,

M

a

y

1

9

9

3

,

T

h

e

I

m

p

r

o

v

e

m

e

n

t

Page 160: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

of

Vision

bz

Vision

Stimula

tion

and

'l'ramin

g, in

"Journa

l of

Visual

Impair

ment

and

Blindn

ess",

pp.

143-

146

Page 161: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere

106 Educaţia şi Stimularea Vizuală la Copilul cu Deficienţă de Vedere

BIBLIOGRAFIE

1.24. Creager J. G, 1993, Human Anatomy

and

Physiohgy,VJm C Brown Publishers

1.25. Hali A, Bailey l. L, October 1989, A Model

for

Traimng Vision Functioning, in "Journal of Visual

Impairment and Blindness", pp.390-393.

1.26. Knowlton M , U V light: Some Consideration

for

Visual Slimulalion, Educalion of the Visually

Handicaf)f>c'd,

1.27. Miclea M , 1994, Psihologie Cognitivă, Casa

de

Editură "Gloria" SRL, Cluj-Napoca.

1.28. Morgan E, M A, 1995, Resources for

Family

Cenlered Interveni ion for Infanta, Toddlers and

Preschoolers who are Visually Impaired, SK1 HI

Institute

1.29. Preda V., 1993, Psihologia Deficienţilor

Vizuali,

Cluj-Napoca.

1.30. Preda V., 1998, Explorarea Vizuală.

Cercetări

fundamentale şi aplicative, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti

8. Preda V., 1999, Intervenţia Precoce în Educaţia

Copiilor Deficienţi Vizuali, Presa Universitară

Clujană, Cluj- Napoca.

Page 162: Educatia Si Stimularea Vizuala La Copilul Cu Deficiente de Vedere