'\;d-^'3c.A'...3

Capitglul 1

INTRODLI C E,RE, ni hIANA G E S'[\ET

$tirnla si practica manasementului Ccopotrir i- crnst;:uie ast^dzi unr.rl dintrcdomeniiie ccle rcr&i fascinante ale actii'itilii umane. ir-aponanla acestui domeniucresc6nd treptat pe parcursul uitimului secoi. Explicalia iezid5. in faptui ci problcmelemajorc cu care se confrunt5. a*Azt 5i in liitoml previzibil societatea au $ansa si ficrezoilate numai in mS.sura tn carc managernentul practicat la nilelul organiza;rilor ssdovedeqte. deopotrivi. eficace ;i eficient in vaforificarea resursclor folosite ;i inrnaximizarea conrribugiei acestor organizagii ia dez{'oitarea societatri in ansamblu,

Transformirile profunde care au loc in intreaga vialE econornjcS Ei sociali apSrii impun perfecii.onarea continui a forrnelor qi metodelor de organizare gi conducerein toate rarnurile economiei pentru a se asiguri folosirea optrma a resurselor u.rna-oe.materiale gi fi nanclare.

1.1.l lanagemenful ca gt i inld - artd - acf iune

Cuvintul ( nan€ement >> de origine anglc-saxoni esre definir in nurnercasetratate in mod difent.

Ln <. Iv{ic drctionar ai hmbri rornAne ,, ( 1974) are doud. scnsun:.- activitatea sau arta de a conduce:- gtiinla organizini gi conducerii intrepnndeni.O alti definirie a fost elaborat6 de Academia Francezd. ln acest sens Jean

Gerbier afi.rma ca Academia ar fi definrt manasementrl ca fiind gestiunea ;iconduc erea p roduc giei, omi 6n d crgani zarea [2 3 ]

Robert Kreitner [34] defineqte managementul in mod pragmatic ca << acelproces prin care un grup res[r6ns in frunte cu managerul de I'irf acrioneazi. impreuni giprin alfii, pentru a realiza obiectivele orgaruzaFiei- intr-un mediu in conrinuischimbare )). sccpul acestui proces este ob$nerea efrcientei.

O defini:ie care expnmi scopul manaqementulu-i intr-o intreprindere cstcplezentati in << Diclionar practrc al iinrbii rornane > (i995). astfel: <r valorificarea$iinlnce gi eficienti. a resurseior umanc. finaaciare qi materiale ale unei organizarii >;r

Procesul de marngement intr-o fLrma. esre definit qi de Oridiu Nicr:lescrr [+El.

4.

/

astfel. ((ansarnblil fazelbr. a proceseior prin care se determini obiectiveie acesfeia 5iale subsistemelor incorporate- resursele qi procesele de munc5, necesare realizarii lor 5iexecutanlii acestora- prin care se integreazi. Ei controleazd munca personaluir-ii folosinrli:n complex de metodg gi rehnici in vs'derea indeplinirii cdt mai eficiente a raiiuniior ceau determinat infiinprea respectivelor firme >>. Aceasti definilie pare si fie desnrl derelevanti. aratend caracterul cornpler al procesului de management.

Rrchard Farmer are urrnatoarea oprnie: < N'Ianagernentui este unul drn foctoriiesenpali care explici de ce o lari este bogati sau siracS. > De aici rezidi irnportaniarnajori a numagementdui.

In cele din urmi. este tot mai mult acceptati ideea ci aceas6 gtiinl5 amaaagementului inglobeaza intr-un cuvAnt organizarea, gestiunea, conducerea 9i multealte eiemente de care trebuie si gi:ia seama.managerul .

IatS deci c5. nu se poate vorbi de management fir5. existenia unor maaageri caiesi -flie capabili si utiiizeze resursele din intreprindere, instiiutie- organizagie profesion:laetc. $i sE cornpieteze aceste resurse existente cu (( resurse atrase )).

J.Pericchi, in lucrarea Ghidul managementului [39]- definegte managemen:ulca un affiElu-Te idei qi acliuni care iau in considerare obiectivele econoniice giseciale ale firmelor- penm: a produce valori adiugate, rn5,surate pnn rezultate, p-rniiccare beneficiile reprezinti. obiectivul suprem.

' El compard managementul cu doui, semisfere reprezenldnd gninic 1t acrit;ntccara trsbuie sa fie strdns le_sate intre eie (fig 1. 1).

Dificuttatea menlixerii in timp a legaturii/dintre cele doui. eier-nente repr:zl:ridupd Pericchi, un lucru la fei de greu ca < dcsfacerea nodului gorcan >r.

In cadrul celor doui elemente, acriunea reprezinta scopu! DrGCi:c. ia:mijloac,,rle pertru atingerea acesfui scop trebuie s5. le cfere sriirn- stuCul- el.emcnicicde reflccgie, arta 9i taientul managerului.

TRANSPUbIERE TX PNqCTIC A

Fig. i . i. $riinra ;i acrii.titea in ntar.c-tecnient

X

O..i acpunile manageiaie vor lnterveni tocmai pentru a mcnline in strinsilegiruri cele doui. eiemente in vederea transpunerii uncr obiective in practici.

construcf.ii

construcliile cuprinaa pregatini gi e:.ecutiriiin vederea raLtz5,ni la

Managementul ca StiinlS gi ac$iune, se manrifesti in toate domeniile vietiisocial-economice, cum ar fi:

- lntreprinderi de produclie Ei sen'icii:- institulii guvem.€lmentale qi prigate;- organizagii profesionaie, de cantate, religioase etc

1.2. Construcfiile gi managementul ?n

Ramuri principali a sferei producgiei matenale,ansanobl ul de actiritagr privind organizarea tehnico-materiali.hcr1rilor de construcgii, de irctalalii gi montaj a utilajelor^,terrnen gi in condi$i de eficien15 sporitE de noi obiective productive, sociai-cuituraie gide locuit precum ;i ertinderea, modemizarea gi reabilitarea celor existente. Aspectcletehnico-rreanizatorice Ei economico-filanciare a]e compleruiui proces de proiectare cieconstn:cgii, de execulie, de montaj gi de erploatare in ansaniblul lor. tinanci seama Ceintercondifonarea reciprocS, igi gdsesc locul in cadrul (( ramurir construclii i.,.

Exigenlele i:r cadrul ramurii construcliilor vizea'd, acceierarea ritrnului deexecufie, reducerea costurilor de produclie concomitent cu imbunitifrea calitdliilucr5rilor gi cregterea productiritapi muncii pd gantierele de construcfii-monta;,obiective care pot fi atinse printr-o rnai buni organizare gi conduce-re a activrtalri deccnstruclii, respectiv printr-un mai bun management ip acest domeniu.

ln acdvitatea de constmcfii: Inarngementul studiazi:- forme de organizare Ia nivel de firmi ,;i comparti-inente funcfonaic ii

upcragiunale:- rnetode, tchnici gi instrunrentq de lucru folc''site in proccsul cie conduce ic.- sisteme de reprezeatare gi operare. toate aceslea in scopul obiinerii uacr

indicatori superion de eficifll,t5.. cum ar fi:. beneficiul;. calitatea;

productivitatea;. durata optima de execugie in cadr';i respe( aru terirnenului de punere 9i

intrare in funcPr:ne (P.I.F.);r costun minime de producpe;. consumuri ragionale de resurse matenale, umane gi financrare eic.ln cadrul activitagii ma::ageriale a intreprinderilor din constuctii- prcolerna

caie-se puns este corelarea firncliunilor managernentului - prevederea:- organia.rea - coordonarea prin decizii:

antrenarea prin rnotivare, controlul .'si reglarea. cu fr:nctiumle inreme ale' firmei, definite ascfel:

' I cercetaredezv-oltare. markedng;

" proCuclie;

h

. aprqvizionare $i desfacerel

. finanle gi contabilitate:e personal gi administratie g'-nerali. :Ingineria contruc/iilor dtn far* :x,rastd a preluat ideea de a actriona fiztr-rm

mod rapittnal gt cri succes, in optnia noastrS" pentru atingerea unor scopuri practice.adic5 hvestilii in'diferite ramuri ale econorniei din domeniul industriei- ccnstructiliorii:' !-ccui! !e, construcf ilor hidrotehnic e. transporturilor etc.

ln acelagi timp, ingineria construcfiilor a introdus gi elemente legate de sl. .:,ie ltehnice.ale consfnrcgiilor, dar nu a reuqit in rnasuri suficienti. si faca con:--r,:ri cu ahlramuri, cum ar fi: informatica, statistica matenrail:L ..rcetirile oper2-i:.-.,;i pi ieoniieoptimizirii deciziilor, marir';:iinq;l, c-;iiii.:le iuridice. legar: i'"' syccisi C,) Creprulconterciai ;: f;scai, psihclog:u ;r ;iiinga u.:ixrrcrltrnsntuiui resurselcr r-iiite:ii" etc.In faprt, acest lucrr a: fi t-cst t-oarte gl:;: d.'-: realizat tn condiliile r'',rei eci:nomii Ce stat-*1-.ritc€Dtralizate ;i a unei pciitici Ce i:x ii4 in care unitiiile dr .;ocstru-ii .-:,, ;!;..-;1.;;',-.-=',de o autonomie reali.

Dupi 1989 aceasti autonon::e a fc:l .c6.sii-:'r:i.in.raod treptat ca uircare aprocesului de pnl'a izale cerc,:ontinui. q: i-n'prezeri:.

1.3. CaracfFi:ul interdisciplinar al managemenfului ?neonstrugfii

/ '

(l\Is:agementul in construcgii.., discipiian :u clri:r..t tehric-cconcnic si"^^'..i, cerceteaed modul tn care resursele 'umare a1e rarnurii constn:clilior rSidesfasoari actlviatea peniru realizarea obiectivelar prevS.zute- in condifiii; fbiosilr carmai eficiente a resurseior ri:aicnale, finenciare gi intbnnatice. Cer','oltirii proccs:lcr d..-produclie a cregterii profitului gi eficienlei econcmice a ramurii.

N{anagementul in cor*rstruc}ri. gtiingi' a orga:rizi.ni $i conducerii actir,iti.n: c;constructii, se bazeazl atis pe elernente scr":iir,-.'. propri iccstsi a;iivitdtr. legai., clcpartrcularitagile teh:rologice qi d':. stn:';;luri., eit;i rle reze qr pnncipij. co;nun: inir:s,ieconomii.

Transformiriie profunde care au loc in intreaga l.iai5 econoirici si soc:ailim1:un perfeclionarea continui a fonaelor gi metodelor de organizare gi concucerl intoate sectoarele de activitate ;i ca atare- cuncagerea ;i aprofundrea acesrei disciplinc.prezinti o deosebitd acfualitate gi imporranln.

Problematica disciplinci << N{anagernent"rl in con-stnrciii ,;. a.,,drrj Lro Ctr3iir?ilarg gi comple-rr., atesti caractcrul profund interdisciplinar al acesieia. asfel cd pc lalgifundamentul teoretic propriu se t-ace apel la o serie de cunoEtrnle tehnice- econolr.cc.psihologice, sociologice, juridicc etc.

Acest lucru se el'idenliazi in fig. i.2.- care prezinra un tablou generai siincomplet de alfel, al cunoginlelor necesare p.rntm a dezvolta un bun mamgcn"Iini inccnstructii. incepand de ia cele teirnice (rczistenla- stauci.. con-qructii Cin br:tcrl rirnli-construcbi cil'ile ;i rndustriale. construciii mstalice. ccnsu^'rctil crn l*ma ;i cci:rpc-'zitc).

+

r

continuind cu cele tehnologicE. econornice Si cucercetii operafionale- . managem-entul resurselorpsihologi e. qtiinle jriridice, proteclia mediului etc. ).

cele adiacente (teoria grafelor,umane- *atistici matematici.

- Teoria grafelcr- Cercet5.r icperatr ion aie- Managemenru. lresursel.or urrt&ne- Psrhologiein du. strial e- Ergoaomerr ie- Statisticdm atem ati ci- St i inte jur idice- Proteogia mediuiui- Etc. .

Construcl i io lenn

Tehna lo qjaconstnr ct i i lor

Fig. 1.2. Ll.ctractertil intercliscipl.inar al ;iingei ,r./rogn uotu.lti in cansirztclii

1.4. Elemente de actualitate ale managennentutui in constructii in

rand, luarea in considerare, in activitatea demediul inconjurdtor asupra constnrcliei gi a

perioada de tranzifie

Construclrrie ieprezrnti o rarnuri. importantS. a economiei romineqtr, atat dinpunct de vedere economico-financiar, cit gi din punct de vedere al fo4ei umaneantrenate. Pentru ramura construc$ii - afati in plind tranzigie - este impenos necesareadoptarea unor noi direclii ate dezvoltdrii, re.consideri.ri ale vechiior mecanisme defuncfionare, crearea unui cadru principiat nou de desfrqurare a actiritalii economice ianiiel de organizagie, sihrarea in centml preocuplrilor constructorilor a calltafiiproduselor gi ser:v'iciiior gi nu in uitimulconstruclii. a impactului pe care il areconstrucliei asupra mediului.,,'. Trecerea de Ia o economie.excesiv c,entralizatS" la ure de piap reprezrnti unproces de cornplerdtate deosebiti, a c5rui materializare este dificila in condifiiie in care$9i literatura de specialitate qi nici erperienla altor lari nu au ottrit solugii care.aplicate in practicS, sd conduci la obginerea unor rezuitate conciudente. In domeniul.q,-onstrucgiilor, aceasti trecere s-a concretizat rnai pregnant incepS.nd cu anul 1992,cend sectorul privat a inceput se se coruolideze inregisfard ntmun considerabrle de

5-

Rezistenla

I Co nstr . d in Ibeton armat i

Economiacon strucl i i l o r

\ , Ianagementul inconstructi i

Discipi ine adiaeente

I Constru cl i i im etal ice

.xcrestere, de aproximxiv 140?t) kI medie 'anual. Ponderea sa in volurnul trrtal allucririlor de construclii executate, a spbrit astfel de la 3,1 ?'o in 1990, la 4,5 % 'in1991, la 13,0 o/oin1992, ia 30,2 V.in 1993, la 55,5 %in I994, la 70,8 %in 1995- la75,5 Vo in i996, la75,3Yofu 1997 si la 77,3 % in 1998, evolugia pozitivi a producpeideterminand, in acelagi d*p, migrarea forlei de munci din sectorul de sLat spre celpnvat.

[lr3[izAnd aceste cifre, se pune firesc intrebareq c€ue ar fi motilul pentnr ac€aperioad* de ezitare 1990-1992? Inprimul rand, putem vorbi despre o ine4ie in gindiregi in acliune a €rnenilor. In al;doilea rAn{ domeniul consfrucEiilor, mai mult poate caoricare alt dorneniu, necesitea.bart materialS. sau oreleadeprestatori de servicii caresd:acopere vastul domeniu al construcliilor. In ai treilea ren{ inegalitatea existenti.intre sectorul de stat gi cel privat in domeniul construc*iilor, datorita moqteninlormateriale pe care cei de stat le d"!ro.n" a dus la o coscurenli inegali iatre ele.

Plec6nd de la aceste trei probleme majore. ne dim seama de compleritareaproblemelor pe care le 'in€lnegte un manager in conducsroa unei societa!. <i'rconstrucfii, in aceasti,perioadi de traneilie in care se gdsege RomA-nia. Rezoivareaprobiernelor,este un fenomen atdt social cit qi economic. complex gi de durat5..

Descentralvare4 inceputi in 1990 gi continuaG pe toari durata de tranzilie. r'aduce in. cele din urmi Ia dezv-oltarea conceptului de antreprenoriat, av6nd ca giconsecin!5 directa infiinlarea unor societiii mici.si mijlocii de constn-rclii specializat'-pe un domeniu mai restrans.sau chiar pe un singur domeniu. Aceste societ6p, avinc csurgurS. specializare, v-or imbunatSgi parametri de execulre ai lucrarilor gi irepiiciteficienla.

Aceeagimateriale noi,

cresterecrestere catllauva 9r caruruIElva se va gDFne $r pnn lnuooucerea unora unor utilaje gi echipamcnte mai perfornunte. Aceasr"6 alinierc la

calitativd 9i cantitahvE ob.tinec.t nl-!Tl introducerea trnor

standardele europene gi mondiale se face in timp qi caracterizeazi perioada Ce traiiziire-f,rnd infiuenlatS, in primul ranq de puterea economic5, a societililor.

:Sfirgiml perioadei de tranzilie va trebui s6. se rnanifeste distinct 5i diferenliar lan:vel rnacroeconomic gi la niv-el microeconomic., Daci la nivel macroeconomic politica manageriald este ficuti de guvcrnc ;ipoliticieni, la njvel de intreprindere de construcFi - fie ea rulre: rnijlocie sau mici -aceasta este realizati de manageri.

Analizand ditl acest punct de vedere qi hterdependenla dintre cele doui, mveicn3cro si rnisroeconomic. vom putea constata ci activitatea in construcgii esre fcanedependenti de procesul de relansare economic5. a altor sectoare ale economiei- cum arfi: transporturile- energia" turismul. comunicafiile. sanatatea. cult'rra- tnvilimAntui s.a.

Se pune intebarea: << PSni la aceasti, relansars- construcliile l'or sta pe loc? ,.'.Rispunsul este categoric (( nu )).Aici intewine deci fenomenul de ADAPT.{RE care privegte cirevz ciirect;i

prloritare de studiu ale msnagemenfului. Unele dintre acestea por fi gasite inprogramele de cerccLare ale mrnisten:lui de resort si. desigur. eie vor trebui rcgisitc .,ciadcptate de firmele de construclii. astfel:

1. Studii de prognoza la nivel national. gi european priviod dczvoltarcaactir.,it5lii de construcgii in urmitorii 5-10 ani

.6.

2 Studii Brivind dezvoltarea sectonala a actlviGtrr de consr.rucpi pe domenirale economiei.

3 Studii pnvind eficienfa manageriala a sistemului de organ rare Be verticaii sianzontalS" lega! de apsrtul firmelor m.ici $i rni-ilocii - definirea loeului acestora,

4. Dezvqltarea sBecializirii pe qnzontali;i a uror sq-ctgare cenexe:m-ecani zare. nateriale de con strucg.ii, el emente comp onsnte asamb late.

5. Studiul factorilqr gi << actonlor > care participi pe piaF cons-rruclillor 5i aralului acestora ?n dinamizarea astivitS.tii. reprezentanfi ai $afului. orgaaizafrrprofesionale. protectan-n-consuhin-e, construgtori, firmieori de echipam-ente. rnstitute grlaboratoare de c.e.reetarg, be-nq6qiarii Bote-nliali de ge Biar'-. cgnstructoilqr. bdncrcsmereiale eic.

6, Studiut produstlrrtilti mun-cir in const.rucFl. pe baza u:tei eoneepiii norBrir'ind Brefrbriearea. indrrstrializarea. mecanizarea, automatizarea (si ehiarrobotizarea) si s-pecializarea mai extinsi.

7. Modele globale de reglem-ent5ri- in- dom-entul coastnrcp-i1.or qi c<,rel-area lor peBlan intern si la nivelul regiemerrtinlor larilor din Uniunea Eursp-eani

8. Realizarea unor aancepte inf,or-matice unitare, cr: posibil-itatea de acces lanivelui onciror fi-nne sr pn-vind domenii foarte dif,erite, cum ar fi, consumun_ n-orrnateqrientatir'€ de resurse, preturi. cos-t.un, reglemenliri juridice, regleme.ntS.n tehnice-.mr_iloace de com-unicare dc.

9. PerfecF-onarea aonlinue a bincilor de dat/ ti a ge*iwrii aaestora. a€t laniv. elrrl ramurii, cAt si la nivelul firmelor.

10. Sistem-e infbnrn-atice pestrx urmanrea pretunlor de tiertaF.e a tueraniorBublise,

Ala cum am menfjonai la inceputul aqeshri paragraf, maoagementr:l ca gtiin6-art5 si acprjne urmireste un scop practie, el nu este pQ post de << ma_iesta.te >. el cautimetode, forme de organiqre, algoritmi gi tehnici, instrunente de lucry, indrcatari deeftqi€nta inqlusiv profit, sisteme de reprezentare, operaie si csntrol. Se poate *,'orbi de olegatura int re democra p-e g i m an-a g:ern-ent, b urm-itsarele, *q ensuri- :

desce.ntalizarcaBut_erii;- inliturarea anarhiei prin organizare:- msti\xarea personalului. deci antrenarea gi stim.ularea hii.- gre$tarea E$qnt5tii gi respo. nsabilitifii la fiecare nivel de reprezenrare.Din eele prezeqtate se pote concluzioaa ei nnanagemen-tui trebuie sa ra in

cansiderare f-enomenele de nterfali dur sele trei planr:ri:- planulte.hmc li ecqnqmic.- planul tehnrc si social;

Acest aspecl este {eprezentat sehen'r-atrc n figura 1.3.

v'

PI-fu\ SOCIAL- Satisfaclie

- Comunicare- Relafia patronat€ -sin dicate

- Securitatea socialdCondi$ de munci

- Clima de incredere-Apreciere personali

- Pcrfecfonare - Promovare

PI-\N ECONOIVtrC

- Profit- Nfarketing - cdgtigarea pielei- Prestigiu- Salari.zare- Paiticipare ta profit{dividende)

X

z

: Produclie PLA}{ TE}LI\TCProducfivitate

rformante: Catitate

Cercetare-dea'oltareInvestilii

- Condilii de securitate a muncii

b-ig. 1.3. Fenomene de interffgd fn managemenr

Un element pozitiv al modului in cale managerii din constructii sau aCaptateconorniei de piala tn perioada de franzitie, este constatarea cd in aceastd raniurl nuexisrd firme ar6t de numerctse czue sa fie i:r situalie de faliment" iar despre grev-e nu sevorbegte atAt de frecvent.

1.5. Domenii de desfE$urare a activitn$i C-}I

Activitatea de construcfii-moniaj are un cimp larg de desf5Eurare in cei; parrud.cmenii:

a) proiectare;b) execu;ie;c) cercetare:d) dkectivare qi conirol.

Din punct de vedere manageriai- cele pairu domenii ilebuie. si f;e slrinscoreiaic Ai si contribuie la eficientizarea acrivrtalii in ansamblul siu.

-{3.

X

1.5.1. Actititatea de proiectare

Are ca obiect elaborarea proiectelor pentnr investiliile complexe, ca cieexemplu- autostrizi- cai -ferare. tu:rele, dnrmuri- poduri- sisterae de capta.re gi distribufiea apei, fabrici. edificii de binci etc-, dar in egala m5sr:r5 de a fumiza proiecte tehnicepetrtru obiecte de constnrciii. dintre cele mai simple- de exemplu: locurn1e. garaje,parcaje, 5coli etc.

Din punct devedere structural, actil"itatea de proiectare rezoivi atAt parteagenerald de ansambltt a proiectului, spre exemplu planul general, arhitectura.rezistenpa. sistematizlnin plan vertical. cit Ei cea pe specialitdri, de exemplu instalapi

.fi:ncEionaie de ape gi canalizare, electrice, gaze, inci.lzire, telefon,.automatizii,securitate imobil e, instalaiii tehnol ogi ce etc.

Proiectarea trebuie si dea o rezoh'are completi a solugiilor sub aspect te!:nic.economic- .juridic gi social.

Aspecrul tehnic. se referi la funcgionalitate- rezisienti qi stabilitate, confortultermic, confort sonor etc.

Aspecrul economic, se referi la incadrarea in fondunie financiare disponibiia ;ia unor consumuri ra$ionale de matenale gi de energie.

Aspectztl juridic are in vedere rsspectarea actelor normative qi reglernentinlorcare vizeafr. proprietatea asupcL terenrrlui gi a relagiilor cu propnetalile invscinate,incadrarea in planurile de sistematizare zonald qi de detaliu.

Aspectul social, are in vedere incadrarea co;rstn-rcfiilor tnu-un mediu naturalcare rebuie sd fie p5stra! protejat qi chiar asanat prin soiulii estetice gi de protecgiesanitarS..Acti\,itatea de proiectare indeplineqte Si servicii de consultanld in toate fazelede realizare a investiliilor - proiectare, execuleie - erploatare. - reabilitare gi desfiinpreprin demolare, postutilizare.

Pentru investilii complexe, de valori mad. ce se derulwir pe perioade mai lungi inl5rile dezv'oltate, mai ales ceie anglosaxone, au fost creiate firme de corsultanli ar€nd rolde manager de proiect (Project-manager), care igi asumi" responsabrlitatea globala asupraproiecu.rlut de la proiectare pani la punere 6i irfare in f*ncgiune-

1.5.2. Actititstefi de execalie

Activitatea de execulie este legatd ?n mod direct de acrivitatea de prodzicpie,Producyta este definiti ca un proces de transformare. ConfornT ghiduiui de

management, produclia de construclii reprezinti un proces de uansforrnare a resurselornaateriale, a resurselor informatice (proiecte-norrne qi standarde) a resurselor fi.nanciare,cu aporhrl maSinilor, utilajelor, echipamentelor qi a m;moperei muncitonlor- inproduse finite sau intermediare (locuinle- fabrici. prefabricate din beton, confecliimetalice sau din lemn etc.).;i.t- Dezvoltarea acestui subiect va face obiectui capitolului 5- lvlanagemenldlproductie i..,i,i..' Roiul de baza al activit6pi de excculis va fi indephnit de fi.rmele de consrruciiide:la cele mai mici pdni La cele mijlocii gi man.

9,

Angajarea acestor firrire in cadrul procesului investifonal capata o semnificagie giimportanp deosebi:i prin numirul mare de actoriresponsabilitate De aceea am considerat si,-i acordim

l.iJ. Activituiea de cercetare

Activitatea de cercetare are ca obiectiv principal fumiearea de solu;ii cucaracter tehnic si economic, atAt pentil activitatea de proiectare cit gi pentru activitateaCe execufie.

Indeplinirea acestui obiectiv revine pe plan nagional Insritutului de Cercetare inConstructii (INCERC). cu sediul in Bucure$ti, $i frlialeior sale din Ctuj-Napoca. 1a9i ;iTimigoara. INCERC este in subordinea M.L-.P.T.L. gi este finanlat din bugetul de stat ;rpargial dia contractele dkecte cu'unitiiile de proiccare gi execulie gi de p'roduclie amaterialelor de construclii.

Cercetarea in constructii se relue;azl, de asemenea prin colectiveie dccercetare din universitagile tehnice din Bucureqti, Cluj-Napoca, laqi ;i Tirnigoam, carcincheie contracte de cercefare cu unitigile beneficiare.

ln cadrul acestei actir.itagi se eiaboreaz.L- normarive" instrucliuni tchnice.standarde" in concordanli cu evolulia gtiirilei qi tehnoiogiei, gi se actuaiizea'd.normativele gi standardele existente.

Omologarea. cercetirilor gi transformarea 1or. in acte normative, sub egida!VI.L.P.T.L, reprezint.i de fapt calea prin care stalul igi exerciti dreptul 5i obligaiia deindrumare Si coatrol privind calitatea li eficienla din dorneniul construcfiilor.indif"-rent de forma de proprislate (privati sau de s-gt) gi de apartenenia frrrneior Ceconstructii.

1.5.4. Activitatea de directivare Ei control

Controlui fi directivarea activitdlii dc corstrucfii se rciltzeazd cie carreVI.L.P.'|.L. la nivei central- gi Organismele Administraiiei de Stat- la nivel locai(ccnsiliile judelene qi primdrii).

Exercitarea concreti, a indrumarii si controlului se face do cdtre:L:spectoratele Generale de,Stat pcntru Construclii, constiiuite la nivelui ficcdnri judeg ,"ia capitalei.Dirccliile dc Arhitecfrra- Llrbanism si Amenajarea Teritonului (D U A.T'.), coirstituireIa nivelul consiliilor locale din cadrul primariilor oragelor gi municipiiicr.

Sub egida I,I.L.P,T.L.apar publicatii ie cu ro-l de indrumare norffiatira;iiegislativd, sub forma unor pubiicalii, cum ar fi.:

Buletinul Construc$ilor. care apare lu.nar, in care se ai-la in unul d.in nurnercicsaie. li lista tuarror normativelor Ei instrucliunilor tehnice in r.igoare.

De asemene^, sunt publicate colec{iile Ce stanfurde romA-negti (S.R ). cllndomeniul construciirlor.

Remarcf,m de asemenea. contribuiia ARA,CO pentru difuzarea bazci noirnati.,'edin dorceniils: tehic- economic si icgislativ, pri:: publicatia sa" Bulcr:-nui AR{CO.

X

implicau gi creqterea grailului dco secliune dis[ncta (1.6).

J.i5. Particularitdgile Si caracteristicile sctivitd{ti de construcgii giconsecingele sale man agerial e

Numeroqi autori care se referi la aspectele specifice qi caracteristicile de bazdale lucrSrilor de conscnrclii-rnontaj le definesc omi$nd sd. cornenteze consecrnlclenanageriale.: fsen$ale ni se par tocmai aceste consecinte pentru ci apare necesitatea de a 1e

face fap- de a fine sea.ma de ele. de a inten'eni datoriti lor in proc,esul managerial.ln cele ce urmeazi vom evidentia citeva dir:tre acestea:caracterul fix al produsului - obiecarl de construclie - genereaei o mobilitatccontinud a resurselor materiale gi umane pe baza. unei planific5.ri, a uneiorganiziri riguroase a locurilor si fronturilor de lucru, a unor metode adecvarede conducere.diversitat(z construc$ilor ca nrErimc qi natur5" presupune o speciait";.r? unecrifoarte inalti care poate garanta o calitate superioarL productivitate gi eficien15.Dar in aceste condi$i apare necesitatea unei coordoniri globale din amonte inaval, de care orice investitor ar trebui sa linn sealru. liu in€mplitor ire td.rileavansate au apS,rut firmele de consultanla sub:denumirea de project manager.Marile lucrSri de infrastructura cer obligatoriu o'assrnenea coordorur€;diversitatea materialelor, echipamentelor gi mijloacelor tehnice qi tehnologiceimpune creilrea gi actualizarea permanentd. a unor binci de date $i un proces deoptimizare in alegerea acestora:volumul nutre de matcriale de masa, semifabricate, prefabricate qi echipamente^ce trebuie transporlate gi manipulate. cEre genereazi costuri esenliale deproducfie rezultate drn transporturi. necesi{5 abordarea iogistica a procesului dedistribufie $i pe aceasti baz['optimizarea incepfind cu proiectarea constnrcgieiqi finalizind cu ereculia obiectului de construclie:

r durata mare a ciclului de produclie impune asigurarea resurselor financiare peintreaga perioadS, crearca unor garanfii de nanrri juridlc5, impotriva risculur.Un contract de investilie odata.inceput trebuie si fie qi finaiizat - o conslrucg.ienu se poate opri la fundalie sau strucfirri fira sa se inregistreze pierderiimportante, a€t la beneficiar, c6t gi la constructor.

. nesesitatea elaboririi Enor proiecte de organizare gi tehnologie giimplementarea acestora. reprezinti o problemi impusd de preocuparea de

, asigurarea unor condifi de lucru gi viali normale pentru personalul gantierului

9i de deplini se$ritate.In larile avansate, timpul afectat actir,'italilor de cercetare, snidii gi proiectare

peglru o construcfie, reprezinti procenfual uneori mai muit deceJ durata ereculi.ei, ceeag.Q, asigurd o funcgionare bun4 o calitate inalta qi o scurtare a durarei de execulie prin

Sgpdirea atentS" programarea riguroasi qi urmS.rirea execuliei cu migurarea 1a timp aconstnrctonrlui cu materiale, utilaje, echipamenle 5i o finanlare ccntinuf,.

,,,j; .Dup6 1989, actil'itatea de construclii-montaj, a trecut printr-o perioadi relalivscurta. de 2-3 ani, de stagnare qi dezorganizane, dupi care au aparut selnne de relansare.

:"i Aceasti perioada a insemnat o reotg*tirare a f,nnelor de oonstruclii existente,

XI

i

.4 t .

rit capttal-'rfra;oritar de,Sat'ffbrivatiearaa unci* prin rnetada MEBS" i*git* din acesi*aavind deja capital majoritar prh'at-

O altS parte au intrat recent in procesul marii privatiz5ri" cD uneie rezultatcfavorabile.

In paralel cu acest proces de restrucrurare- au luai fiinl[ numeroase firme miciqi mijlocii pnvate.

Evident ci in activitatea de construclii, at6t inainte de 1989, s*t gi inprezent, s-au oblinut rezultate Ei prin firrneis care lucreazl,in strb,initate.

Trebuie si spunem cE fondurile de investigii necesare desfiguririi activitiliide construcfii-montaj, provin din alte sectoare a1e economiei. fie de la buget, fie deia societSgile cornerciale, fie de la investitori individuali, fira si mai existe un "pLa:rnalional de investifii", care sd rezolve problemele de producgie ale managerilor.

Piecdnd tocmai de la aceasti constatare. trebuie si subliniem unele a*cpecrfrcu roiul noi ce au apd,rut in economia construcfiiior. astfel:

a) aparilia conarentei interne^ dar gi externe in cadrul procesului deofertare - obiigatoriu la invcstiliile publice. dar pr*ti:rat gi dc flrr-rnei*private;b) libertatea organizlrii interne a fi.rmeior:c) asigurarea unei ilberel.iz(in a prefurilor de ofertare ;i contractare :d) aparilia unor riscuri cte Jalimenr in cazul unei politici manai:ei:aieinadecvate:ei dezvoitarea ltnor ftrme.spec'ializare. capabile si intre ittr-un pro{;s decoopei:are;f) modernizarea procesului manageriai pe baza unui sisrem informaiionai 5iinfcrmatizat accesibil chiar gi la firmele rnici:g) asigurarea unei reale autonomii in domeziul luirii deciziilar, in parelcicv asunlsrea rdsptinderilor si obligaiiilor pe care le prssupure econ.iitiia d*pia[a;h) intErirea exercitarii controlului statului prin ministerele sau i;:specriileaierente, din punct dc vedere a1 exigen.lelor de perf'orrnanli in dci::eiiiulproicctdrii gi execuliei qi a garanliilor privind caritarea.:i) inr,irirea controlului statuiui prin Ministerul de Finante- pn-,'ind. cbiiganii: cere

"'in t-rrmelor'in resp ectarea dis cip I inei ec cn om ico- financ i are

-12.

ae-xn.^?e'4b

Cap-itolul 2

oRGAi{ IZAREA STRU CTURAr,AA FIR},IELOR DE CONSTRUCTII

2.1. Firma de constructii in economia concurentiali

2. I. 1. Elenrcnte generale

Necesitatea sociala a muncii qi necesitatea conducerii- a coordonini efort-unlorindividuaie au de'r'eait tot mai pregnante pe misr-rra concentrf,rii activitagii prociucrir.e aomului- a adAncirii diviziunii sociale a muncii gi a spgcializarii. h{unca in colectiv estesuperioari simplei ins'umfui a eforhrrilor individuale, numai daci.. activiiateaansarnbiului estc organizata gi condusi corespunzitor.

Cu cAt ia realizarea unui produs, a unui obiec,tiv participi colective mai maride oameni. cu a€t necesiatea indiumirii unitare, coordonarea acliunilor individuale.dirijarea intregului proccs devin tot mai necesare. Din acest motir', conceptul caredel'ine obiectul cercetirilor gi preocupirilor in managemenrul general il con-stituieorganizagia.

Orgarriza,tia reprezinti o glrparc de dou5 sau mai muite persoane care lucreazaimpreuni intr-o anumitd structurd ierarbrc.e gi care se strdduiesc sE aaryiL un numir deobiective.

O finni are un scop comun.tuturor angajafrlor, o dilrziune a muncir gr oierarhie a autoritililor caracteristice, in care activea"S managerii.

, Scopul unei firme este produ cerea unui bun sau serviciu, in condi$i deeficienti economicS" pentru a satisface nevoile cliengrlor s[i. Scopurile finnei define-ccrglrunes de a fi. a grupului; nu exrsti comunitate de acgiune fir5. scop, ad.ici fr.r5. ostoategie gendita qi implementati de lider.

Diviziunea muncii reprezinti procesul de separare a unei acivitili incomponente distincte gi de repartizare a acestora" ca sarcinipentru a fi reaiizate de citreiadinzi pilsau grupuri de speciaiiqtr. Rezultatul finai al actir-ititilor dep,rse de fiecarepgrticipant pentru indeplinirea sarcinilor conforrn diviziunii muncii, \'a fiatingerea," realizarea scopului fi rme i .'' - '- Coordcnarea componentelor actiritalii defimte prin ciii,iziunea muncii din

04,

X

cadrul unei firme se realizazA de citre manageri prin autoritateaformala a ac€stora.autoritate ce reprezintS, dreptul rnanagerului de a repartrza sarcini gi de a dinjaactivitatea altor psrsoane in vederea realizi.rii u:rei munci relevante pentry scopulfirmei.

Fregedintele firmei imparte activitatea de produclie in departamenteleprincipale, fiecare -conducdtor de compartiment atribuie o parte din indatoririlespecifice conducdtorilor subordonali, aceEia, la r6ndul ior. atribuie indatoriri deproduclie altor manageri de la nivelud inferioare. procesul continuind pana cdnd toati.actilitateaacnaltatea rrrrnel e$e alnbruta operatonlor, nocare rnd_lvrd ]n parte pnrund sarcrnl.Denumirile date p[4ilor din activitatea productiv'i de la diferite niveluri vanad de ]a o

fi.rrnei este atribuiti operatorilor, fiecare individ 1n primind sarcrnl.

firm5 la alta, putind fi: departamente, compartimente, dil'izii. birouri, qantiere, punctede Iucru, secgii, ateliere, formagii de lucru, echipe.

Sarcinile de producFe din cadrul oricirei firme sunr influenlate de mai mulgifactori: schimbirile ce pot inten'eni pe piafi, apariga aoilor tehnologii, mcdificiriapd.nrte in cadnrl concurenlei Ei a reglementErilor guvemamentale. Cregterea frecvengeiacestor schimbiri impune firmei, daci doregte si. rim6.na eficienti, o adaptare rapidi amodului siu de organizare la noile conditii, prin redistribuiri de noi atribuii ?n cadruiunor departamente- impirlirea sau subi;npd4irea activitagilor pioductive etc.

Actiunea colectivi a angajaplcir unei firme, in general- este marcatd de o ioglcacoerentS" care o distinge de oricare alti finrra: Aceasti logica se forrneazi qi se afirnrdin timp, ea di firmei o anumiti continuitate gi permite fieciruia sa o identifice ;i. inanumite caeuri" sd se identifice cu ea- Este ceea ce se numegte identitatea firmei.

Pentru a pture in evidenfE o identitate a f,rmei, liderii dispun de instrumcnte dctipul regulilor gi procedurilor uzuale, ca:

- recrutarea, €re seleclioneazi obazd sociai6:- formarea. care permite socializarea:- organizarea specifici firmei;- centrarea competenlelor in jurul valorilar auiiilrice :- definirea roiurilor Ei a proceduriior;-sistemele de gestiune a conflictelor:- descentra[ -area puteni.

Firma qi liderii sunt linuli laolalti de cdtre ideoiogia pe carc ei o creeazi 5i pnncare se reaiizeazi eficacitatea firmei. Pentru aceasta ar t'ebui sd fic asiq'drti'1.

- o structuri. adecvati.:- sisteme gi procese de gestiune ca.re sd pcrmiticonvergenla energi il or individuale citre scopuriie fi rme i :- prezenfa unei direcgii eficace.

Pentru a realiza o atmosferi propice atingeni gi dez.,'ol'5.ni scopurilor firirr,:i.managerii trcbuie sl-Ei indrepte atenlia spre:

- stabilirea de standarde gi sisleme dc mdsuri a pcrfbnn-en;elor:- crearea gi administiarea unor sistemc de mctivarc:- seleclia oarnenilor gi asigurarea perspectivei fiecaruia.

Receptivirat(a organizafilor la schimbirile rehnologic.-. s,-rciolcgicc Aiinstirtrlionalc depirrde de anumite trdsaturi care dctermrn6 ca o parte din organizalii -si o

-2-

X

ia inainte- iar altele sd ramina in urmi din punctui de vedere al schirnbd.nlor.Organizaliile capabile si reactioneze activ la schimbiri procedeazAlao restruc1rrare acerinlelor gi agteptirilor, atAt din punct de vedere structural cdt li psihologic

2.1.2. Firm-,a de construclii, particularitd,ti ale conduceii actititd;ii ?nec o no mi a c oncu rengt ald-

Finna de construclii este o organizalie- respectiv o colectir.'itate de oameni car*rnuncesc impreuni potrivit unei diviziuni a muncii. pentru a realiza un obiectiv conun-respectiv finalizarea unui obiectiv de investiiii sau a unui obiect de consrruclie incondifile unui profit ac€eptabil.,: Intr-o firme de construcgii- actilitatea de conducere este deosebit de complexigi vizeazd atAt pregitirea tehnico-materialn, dqtarea= organizarea execuliei lucr5^rilor-cit gi coordonarea fuctorilor care iau parte sau interv'in, in diferite situapii. ?ndesfagurarea procesului de produclie (constructor- beneficiar. proiec.tant. fumizor demateriale- de utilaje etc).

Complexitatea actvitifii de conducere este datorafi a€t particularit5tilor productieigi procesului de produqie din cons[-ucgii-momaj, c6t Si importanlei care se acord6 realiziriilatermenele prer'izute a iucririlor. Totodati- aceasti complexitate decqge $i di$ faptul ca-economia de pra{n a impus adjudecarea enecugrei unei lucriri publice prin sistemul delicitareofertar+.adjudecare, cu ajutorul ciruia se alege cel rnai competitiv ofertant. Pentrua€sb s-a asigurat rin cadru organizatoric gi o m"todoiogle unitaia privind organizare4desfigurarea Ei desernnarea ofertelor cagtigltoare ale licitaliilor gi ale incheierii contracteiorde oreorlie pentru realizarea investiliilor pubiice . /

Ca urmare a faptului c5" pe de o parte, in activitatea de construc{ii suntantrenate irnportante rssurse materiale, u$rlne gi financiare, iar pe de alta panepregitirea, organizarea qi coordonarea procesului de pro'duciie au loc, de fiecare datit.inalte condifi de tinrp gi spagiu, deciziile care se adopti trebuie si se bazeze pe metod.eqi tehnici moderne de management, in v'ederea obpnerii unei eficien;e m6.rite.:'':''' Complexitatea actil'itipi determini ca m?nagementui de virf al frrmei sifunilamenteze acfui decizional, sa prezinte receptir.itate ia nou- ingeruozit-ate.operativrtate, mobilitate, flexibilitate qi spirit economic gi nu in ultimul rind inaltacapacitate de coordonare gi antrenare a personalului in vederea realizirii lucrdrilortontractate la termenele gi in condiliile de calitate stabilite. tn acest scop, trebuiefolosite cele mai bune metode qi tehnici privind aiegerea. reparrizarea qi promolareapersonalului- intarirea ordinii gi disciplinei in munc5, efectuarea unui control permanentEi exigent asupfti realizS.rii obligafiiior asumate etc.'ii'':'i". De felul in care se rezolvn principalele probleme legate de managementuln.. , . : . - : -^hrmei depinde modui in care se asiguri o desfigurare conti:rui gi uniforml a procesulutde producf e in consfruc$i-montaj.-:ii '' ' Creqterea flexibilitiFi firmelor datorit5 nurnoroaselor schimbiri care apar fie inr4eriorul, fie in exteriorul acestora, presupun stabilirea ralionala a structr.rrilor.grganizatorice ale firmei- a relaliilor dintre aceslea, ptecum 5i a strucruni gi formelorSpecifice de conducere.

.3.

F

Tctoddi, trebuie sE se perfecfioneze gi si se promoveze me[ode gi tehnici care saimbine armonio's conducerea, cu proc€sul de producfe, astfel incet adoptarea decizllor sisebazeze pe cunoa5terea realitilii g, sa duc5la o folosire eficie$ti attrturor resurselor.

2. 2. Funcgiile fundamentale ale managemenului

In cadrul unei strucnrri orgamzatorice. inclusiv a unui compartiment de munci.astivitatea manageriala a fost imp54ite, drferentiat pe sfere de activftate- direclri.prmcupiri legate de funcgiile de baz6. fi:ndamentale ale managementuiui. Acestefi:ncgiuni fundamantale vtze;,26, firma tn ansamblul siu dar ele trebuie si se poatimanifesta plenar in cadrul fiecirui compartiment fi-rnclioaal sau productiv.

Astfel, procesul de malagement are in vedere natura sarcnilor implicate irrCesfigurarea lui gi modul de realizare, in urm^itoarele funcpii: pianificarea (previziunea)si luarea decrziilor, organizarea pentnr performanF eficiente, conducerea prin decizii,coordonarea, antrenarea 9i controlul rezuhatelor (reglare), (fig.Z. 1,).

Esurse Structuri\lijloace

6^?e T-\+i : i i Dl ,*rr- i

PRF.\1ZN\T. ORG-\\'IZ{Rtr,

/ FIffiFGIFtg. 2.1. Procesu] de management (de condticere)

In activitatea unit5tilor de construcgri-montaj, conginutul acesrcr tunctri prezrniaparticuiantiti care vor fi detaliate in cele ce urmeazA'.

I. Functio de nrsviziLtne.b, ramura construcfii, gurind cont de actuaiul contelcl.cel al trecerii ia economia de piaf6, a dobAndi', gi va dobindr o noui d:mensiune inansamb lui funcfrilor manageriale.

Astfel. in cadnrl acestei ra:nuri, spre deosebire de ,:rdustne ca exenrplu. se folosesctehnici si m*ode de prevrziune pentnr inten'ale mari de timp. ar€ndu-se in vedere durara devia$ economica a obieaelor de constmcFl, h medre de i00 de ani. In aceste con&;ri- grad.rJde exacutate a previ.ziunii rra fi rnai mic decit in ahe ramuri ale sferei producuei materiale.

De asemenea. previziunea i:r construcgii se bazeazi pe roformapiile fumizate deprognozele din celelaite domenii de activitate, in cadrul ramuni folosindu-se miiloacede producgie fabncate de industne gi realizSndu-se obiecte de consrrucgri pentruceriniele de viitor a1e celoriahe ramuri ale economiei nagionale.

lndiferent la ce metodi de previziune se face referire (analize de seriicronologice, modele cauzale etc.), concomitent cu dezvoharea studrilor de pro.qnczi. l'acreste rolul proglamelor. In acest s3ns, datoriti metodelor specifice de pro:ramareutilizate in construcfii-montai. bazate pe tcona graficelor-retea, Drcqianlare diiiamt,:.a

,4-

I

etc., ln condifile privatizarii. programele pe termene scurte gi foarte scurte vor fi foancimportante pentru un proces de conducere dinamic. operativ- flexibil qi cficient.

Dupd opinia profesorului american John Chambers, de la Hanard Universitr',cele mai irnportante previziuni in ramura construcflilor se vor referi la:

- :lili ff.:'*H':l i :mH"' :H T,'x:L iG conrro,ui en c i e n r e i$i strategiei marketing-ului:

;JHr, JJL :i'ff*::T [::",f;- ;::ffiLl'&:il, " iden'lin ca

Pentru a planitlca producfa gi pentru a stabili o strategie pe termen scurt qimedu'manaserutH"l$li:;'.'Tr.:ffi

:"T:t;:;T.$H,:,ri::iff".::'i,.nierearcactivitigii. in vederea pianific6rii productrei ;i a gestionarii resurseior:- si coreleze nivelul acliunilor viitoare cu variabrlele, necunoscutelecare pot fi previzute cel mai uqor elaborAnd pentru aceasta Cifcri.,emodele.

2. I:uncila cle organizare ytzeazA atit organizarea de ansamblu, cit ;i cEa adiferitelor mmponente ale unitigilor de construclii-montaj. Ea aro o imporianudeosebiti in cadrul unei organialri, pundndu-se aecent in special pe stabilirea unuisistem inforrnagi onal adecvat s ccpuri I or. propu sc.i-.,. In cadrul construcgiilor, funclia de organizare este mult mai compiexi dcclt incelelalte ramuri ale sferei producliei materiale, ca urrnare a mobilitilii procezului deproduclie 5i a necesitapi efectuirii- pentru fiecare investilie in parte. a lucrdrilor dcorganizare de qantier specifice acesteia.

De asemenea- datoriti particularit5giior proce-sului de produclie qi ale producgreide construcfii-montaj, ponderea activitS$lor de nafure organizatorici, in tctalulactivitaiii de ansamblu al ramurii. este mult mai mare decit in aite ramuri economice.

Organi 7^rea corespunzitoare a activiti.filor din construcgii-montaj poate firealizati numai in condigiile creierii unui decalaj corespunzitor intre frzele deproiectare gi execulie a lucrirJor. decalaj necesar pentru asigurarea resurselor necesare ..ii'", . '. 3. Funcpia de cr.tordonare pnn decizii- in contextul unui dhantism scecificactivit5tii de construclii-montaj. el'idenliat de mobilitatee, complexitatea

"ci diversitatea

Procesului de produclie. va dobAndi in aceast5 penoadi un rol cresc6.nd. ConcomitentvE. cregte complexitatea acestei funcfii, atit datond paticularititilor procesului deproducfie, c&t qi datorita caractemlui de provizorat al unor activitlli- drspersiei mari inSpaflo a obiectelor de consruc$i aflate in execugie" nivelului mai redus al calificlrii,fo4ei de muuci dec6t in alte ramuri etc. Aceasta funcge se materializeazil pnn luareaconti-tru^i a unor decizii bazate pe o motivapie a 1or... 4. Funclia de antrenore, sebazeazd gi in ramura construc$lor, pe antrenareape.nonaiului perrtru trarrspunerea in practici a deciziilor luate. PartrcularititilePl$esului de produclie gi ale produciiei de consE"uclii-montaj genereazi manageruluico,qfruntarea cu numeroase probleme, succ€sui muncii sale depinzAnd in mare mdsuride.cadrul motil'afronai creat. De asemenea, ca urrnare a perfeclionarii tehnoiogiilor desxecu;ie a iucrlriior- managerii trebuie si acorde o aten$e din ce in ce mai nrare

5,

/muncitorilor. Coodi$iile de lucnr mai dificile din construclii (desEgurarea activitilii- ingeneral, in aer liber, deseori la inelgime, in condilii deosebite de mediu etc.), precum gicondifiile de viali (mul! iafluenlate de izolarea in spalu gr de posibilitiEile uneorilimitate de asigurare a mijloacelor de subzistenli), re,prezinti. premise pentru cregtereatluctualiei fo4ei de mxnc4 cu implicalii directe gi complexe asupra fuacliei deantrenare

Motivalia presupune ma-<imizarea contribuliei pe ca're persoanele sunt dispusesi o dea penlru dezl'oltarea organizaliei unde lucreazi.. Mecani.smul de bazd almotivirii este satisfacerea necesitigii gi a dorinlelor personale aie fiecErui individ.Asrfel, orice comportament, procedeu sau acgiune individuali are cauzele salp. Oameniiigi orientead energiile, ac1iunile, comportamentul cdtre atingerea obiectivelor ot'eritede mediu.

5. Funcpia de control-evaluare-reg!.are prezintS- de asemenea: o importanlSdeosebiti in conducerea activitalii unit5$lor de construcfii-monraj, mai ales dac5. s€ arein vedere faptul ci lucririle se realizazA in perioade mai indelungate de timp.Acordarea r:aei atenpi reduse acestei funcfi poate genera daune considerabilerezultatel or inre gisu-ate.

Controlul este o verigi din langul managerial- o pdrgb.ie dc baza a acesfuja. careiace legdnrra intre pregitirea gi realizarea obiectivelor, coatribui-nd ia eficientrearea gioptimizarea tuturor ac girmilor.

Pentru rzlmuftt construc$ii, orice actilitate de conrroi trebuie sa indepiineasci.urm5toarele condipi:

- sa depisteze in scurt timp abaterile;- sa aibi un caracter previzional:- si elidenfieze anomaliile apdrute in puncrele stratcgrce:- si fie obiectir'6; \- sE reflecte abaterile de la schemele de organizarc-- si iadice misurile care trebuie luate pentru regiarea prccesului.- s5' fie economica.

Aceasti func,tie incheie ciciul de management, coniinutul gi elicacitarca sa.condigionSnd sensibil calitatea de ansamblu a procesului de conducere gi in spccraieficienla muncii depuse de personai pe termen scurt? med.ir: gi lung.

ln concluzie, ca tn orice ramuri. a sferei producfei matcialc. ,;i ln ramuraconstrucgi-ilor, funcgiile manageriale, form6nd un sisrem- nu rrcbuie ccnsidorere ;ianaiizate separat, ci dimpotrivi se irnpune s&ldierea interconexiuni.lor dinire ele. asiril?ncAt deciziile adoptate sd ofere garaniia unei erolulii econornice asccndente.

-6-

F

2.1 . Arganizarea cohpartimentelor firmei

. Elementele de baz6. ale organizS.rii structurale a managemeatului- sirxt:compartimcntcle de ntuncS, legSturile structurale Cintre companimente. normeic dcstructr:ri a personaiulur. nivelurile ierarb.ice de distribuire a autoritatii

2.7.1. Contpatimentul de mancd- Tipuri de compartimente

Unul din elemeatele de barA ale orici.rei structud organizatcrice estgcompartimentul de rnunci. Compartimentul se define$te tx' o grupare de persoane cuafribugri gi sarcini cu caracter relativ stabil- subordonate unei autoritifi unice (leful de'riompartiment). care aclioneazA in vederea indeplinirii unor scopuri precise, in unele'cazud reglementate juridic. PenIru fiecare grupare de persoane sau persoan6iiidividlali, legislapa $i regulamentele de ordine interioara specifice fiecarei socie€ri-stabilesc modul de distribuire a autoritilii gi raspunderii. Persoanele individuale suntg-"pate in compartimeate pe baze analizei structurii activititilor de indepiinit, acesteaGebuind si$e omogene sar.r cel pulin complementare."'..''' Caracteristica acestor gruperi de persoane este c5, prin interrnediui 1or seasigura distribuirea unitara qi echilibrata a aworiti$ ierarhice; astfei, fiecare membru a1'ggripului, respectiv ai compartimentului se afl6 in rela$e de dependenp fap de un,conducitor care dispune de autoritatea qi responsabilitatea necesari. gi acesfa la riadul-:.-iSiu este qi el subordonat unei autoritaF superioare-1-'1,i:' Seful compartimentului (birou, sen'iciu), este de$nitorul autorililii niveluluiJeiarhic pe care este situat organisrnul respectiv. ConducStorul are dreptul de a repartizasarcinile, rdspunderile pe subordonafr, d" a controla rezultatele, de a propune forme de

! ' i , i

$timulare material4 respectiv sancliuni. dar ii rel'ine intreaga rispundere fa!5 deautciritatea superioari asupra calitalii muncii de ansamblu a compartimentului.

Dopa natura autoritdtii pe care o exerciti prin delegare, mmpartimenteie pot fi:- compartimentele ierarhice, caractcrizate pdn autoritatea pe care o delurgi o exerciti c.onducitorii acestom asupra conducitoilor cornpartimenteiorsituate pe treapta iera-rhica imediat t'ferioara de a da ordine, dispozi$i qi dea fi infr'nna$ a-supra moriului crfin se transprin in pr:uxlci deciziile ior. In

.v,

aceasta viziune, compartimentr.ri de pe nivelul inferior Este subordonatierarhic celui de pe nivelul imedid ry perior. fiind corsiderat uncorrpartiment de execu$.e pentm ac€sta- Exemplu: compartimentul tehnic,care are in surbordine serviciul de control al cafitilii. serviciul de protecgia Imuncii, serviciul de urmdrire a producgiei etc.; i- compartimentele func$onale, caracterizate prin autoritatea pe care oau coflducdtorii acestora de a da indrumeri, instrucgiuni gi directive intr-un anumit domeniu de activrtate, in care dispun de competenlS causnars a specializnrii 1or. Astfel, compartimentele specializate drncentrala organizaliei sunt funcjionale pentru compartimentele care lecorespund h filialele componente. Exemplu: compartimentuleconomic, care traseazE sarcini sen'iciului financiar-contabil, sen-iciuiadministrativ ctc.

itt stn crruru organizatoricd a orgaqizatiei. acela5i organ poare fi ierarhic faii deanumite compartimente. gi funcgional frta de conducerea ahora (de eremplu, conducsreadirecliei tehnice este un organ ierarhic fali de compartimenrul de proiectare- iar fap decompartimentele care desen€sc produclia - seclii, ateliere - €ste un compartimentfunc gional, oferindule irdrumiri- instnrcgiuni - documentafri dc- producf e.

Dopi mo'dul de participare la elaborarea deciziilor qi tra$spunerea lor irac fi un e' * *oTT.'ffht#'A t#il*:,ll'

r*.*or e : c o mp artrmen ru i c o m e r c i a r.compartimeotul tehnic, compartimentul economic. rcnrpartjmenru-ljuridic etc.;- compartimente de stat major - sunt organisme care acordi asisrenpi dcspecialitate managementului dc v6.rf. rolul lor fiind iie a emite avize gi aindeplini alte sarcini privind pregatirea deciziilor importante ca uffnarea faptului ci dispun de un volum nure de informagi despre actir itateade ansamblu a organizaltei- In general, aces[e compafiimeile pnmescdelegare de autoritate, devenid asclel gi compartimenre funcfionaiepdntru celeialte (in aceasta categorie se inscriu comparrlmcntele undr-sunt grupate activitagile de plamfrcare):- compartimente de executie sau operative - sunt rcprezentate degantierele gi punctele de lucru autonorne.

ln fi.incfie de pozilia in structura ierarhicS, orice comparnment poatc fi. inacelaqi timp, compartiment de maffrgement pentru compartirnentelc subordonate.situalo pe nivele ierarhice inferioare qi de execulie pentru compartimentul de pc nivelulsuperior cdruia ii este subordonat

ln frrnclie de normele de structurd, (care exprimi num.irul de companiment;sau de persoalle din cadrul acestora, care sunt nerrujlocit subordonate unui conducdtcr:-stabilite principial ia aduni,rile acponailor, L'r rapcrt cu impofianla gi voluinulactil'iti$or, compartimenteie se mai clasifrca in: direcfii, senicii. brouri. colectir;.seclii, ateliere etc.

In conformitate cu normele actuale din socictiple ccmerciCe gi regiiieautonome rorn6"negli. structura funcflor:alE este organizatd pe diiectii. sen'icii qi birouri.

.E '

A

Diiecpile sunt cqo-rdonate de cei trei directori care fac perte din conducerea de virf. idifectia tehnicl direclia comerciala gi direcfia economicS.r . Directorul general coordoneazA tnate direcliile $i un num^dr de compatcimente(rbsurse um^zme- calitate- secretariat).'-.'' Sen'iciul se recomandi sd se constituie pentru indeplinirea unor actirttaliimportante- cu volum mare de munc5, sau pentru rnai multe activiti.li conrplementarecare trebuie conduse unitar.: ,! Biroul se recomanda se se constiurie pentru actiritiifi omogene- care necesiti oerganizaxe distinc@ cand rolumul activitililor cuprinde un voium mai redus de munci..

2. 7. Z Leg dturile structural e di ntr e c onep artimente

Compartimenrele fi.ind constituite din grupari de persoane, sistemul de relatridini, interiorul gi exterionrl acestora este rezultatul interac,tiunii dintre rnanageri gisubalterni, respectiv intre gefii de compartimente. Necesitatea unui schimb permanent'de informagii intre compartimente impune o rTlare varietate de tegf,nrri srrucftrale, careseplasifici dupa rnai multe criterii.:

a- Din punct de vedsre juridic, se disting:- Legdturi -formsle - sunt cele stabilite prin regulamentul de organizare gifunclionare sau alte acte normative, unde sunt descrise gi reprezentate prindiagrame de relagii" Au un rol important in procesui decizional, reprezentindelemente pe ba'a cirora iqi desfiqoard activitat(p. un cor:epartiment in raport cuc elelalt e compartim ente din structura organizatoricS.- Legdruri infornale - sunt acele leganri care nu sunt previzute in regulamentg, inactc norrnative, pentu cd se daloreazi unor criterii de solidaritate umane. Roiul lorin procesrl de conducere a orgamzapilor a fcst arrplu snlCiat ar6t de gcoalarela,tiilor urnarle, cAt $ de qcoala sistemelor sociale. Cunoagterea ti stap6mrea lorcontribuie la dinamir:rrl'a. procezului de ma:ragemenl ca ufinare a &parlui caaparipa io\ se datoreazi,rr,o-, nooitili reale.b. Dupd modu,l de transTnitere a informagiilor, ieg6tunle dintre comparriment-e,pot fi:: Legdrun unilaterale - se evidenliazi intre doud compartunente de munci.intre doui persoane san un manager ;i subalternii sii, cind uaa dintre pi4i areobligalia de a furniza informalii celeilaite, fi.ri ca beneficiaml acesteia sd fieobligat si rdspundi mesajului recepfionat. Acest tip de iegituri se exerciti incazul n'ansmiterii sau oblinerii informaliilor de documentare, a informagiilorstatistice etc-,- Legdturi bilaterale - se realizeazi pe acelea5i. baze ca qi legiturile unilaterale,dar transmiterea inforrnapilor se face in ambcle sensuri, fi.ecare eiement desfrucnrri (compartiment, persoan6) avAnd obligalia de a fi. in acelafi timp, atdtsursd de informagri (erpeditor), cit qi primitor de informa$i (utilizator).Legturrile de autoritate se manifesti pe cale bilateral5 prin fapurl ca la dispoziiiiit:.deciziile unui compartiment de managemenr, organismul sax persffina srbordorur:it'ebuie sa rEspun& prur rapcarte privind reanltateJe oblinute.

,3-

ts

- Legdturi multilarelale - sunt caracteristice unui grup, sonlriftrind la obginerea\unei informdri reciproce intre membrii aceshria. Managerul grupuiui reunegte !periodic membri sai in vederea realizi.rii unui schimb de informafii- pentru a \fundamenta gtiingific deciziile individuale qi colective. Leg6turile multilateralereprezinti tipul de rela$i caract€ristic rnnagementului participativ, membriigrupului avind posibilitatea si comunice intre ei.- Legdturi mixte - se stabilesc in cadnrl compartimentelor de ,t'tsanrblu, fiind ocombinalie de legituri unilaterale, bilaterale, directe gi indirecte. In acest caz-se manifesti Si necesitatea comunicirii pe orizontald intre subalterni.c. Din punct de vedere al conlinutulii informagtilor din mesajele tran.smise tn.tt/ucture organirtancd legdturile dintre comparnmente $i persoane, pot ti:- Legdturi de sutoritate - se stabilesc intre doud con'rparrimente sau douipersoane (manager gi subaltern) gi provi:r i:e principal din autoritatea saudelegarea de autoritate pe care lula din paftr o poseda fap de cealaiti.Legiturile de autoritate dau mesajelor qi informagiilor transrruse (ordine-directive, reglementS.ri) un caracter obligatoriu. Acestea pot fi:legaturi de autoritate ierarhici - sur$ intotdeauna rezultatlrl interdependenleidintre gefi gi subalterni, dintre care unul pcsed6 asupra celuiiait o autoritaretbrmala (ierarhic reglementati). Acestea se manifesti prin: dispozigii. directive.decizii orale sau scrise, venite din parrea managerilor gi prin rispunsuri oralesau sgrise sub fornra de rapoarte din partea subordonafilor;leglturi de autoritate funciiouaH - asigurS. coordonarea corespunz^ltoare qiunitard a activitifii de ansamblu. Acestea interv'tn intre gefii, speciahgtiicompartimentelor specializate qi managementului compartimentelor structuriide produclie (sec1ii, ateliere, qantiere sau puncte cie lucru).- Legdturi de cooperare - alrun caracter facultativ qi se reali zeaz:-pe fonduirlnor criterii de solidaritate uman^i. Informapile transmrse pe aceast5. calc suntdeosebit de utile in vederea unei bune deslaSuriri a activitedi. Leganirile demoperare (colaborare) se manifestd cel mai frecvent pe orizontali, intrecoYnpartimente, persoane situate pe aceiagi nivel ierarhic.ln practrca se disting urmitoareie categorii de legitr.rri de cooperare:legaturi de cooperare de stat major - se manifesti inrre compartimentele dc sratmajor gi celelalte compartimente. Ele sunt de cooperare numai in misura incare informaFile sunt de indnrmare de specialitate. frri ca recomandS.rilc siaibi un caracter obligatoriu. C6nd acestea au un caracter obligatoriu. devinlegafuri de autoritate funclionali:legituri de cooperare contracfuale - se stabilesc intre un compartiment prestatorde servicii qi alt compartiment beneficiar, scopui frind o inforriare reciproci inpnr,lnfa satisfrcerii unei ialelegeri orale sau scrise. stabilite in prealabil:iegifuri de cocoperare de informare - au un caracter infonnai gi sunt rezuhanrlexlsten]ei in organizagie a unui climat fal'ombil de mr-rncd gi conviepire. a unu!spirit de colaborare. Se uttltzearl pentru o informare suplimenrari- in r,c,l.ereaeluciddrii unor probleme insuficient clarificate pe calc formala. Ac*asiainformare su plineeu&r5. contribuie la imb uniritjrea cau*tiri i luc ranlc: efe c u ara ;

\\i1t\. \\

- {o.

V/ \

legaturi de cooperare de reprezentare - se datoreazi contactelor intre grupuri qipersoane de pe niveluri jerarhice diferite. care prin caracterul lor permanentcontribuie la un schimb informational foarte util fundamentirii gtiintifice adeciziilor de conducere (de exemplu- legitura dintre membrii cu funclii derS,spundere - rpreledintele- l'icepreqedintele - gi reprezentanlii salariagiior dinsfsra direct productivi).

2.8. Regulamentul de organizare gi funcfionare

lnoriceflrmadeconstruc!iieristatreitipurideregulamente:- regulamentul de organizare gi funclionare, care prezinti. in detaliu structuraorganizatorici a ar',sarnblului intreprinderii gi a cornpartimentelor de rnuncd..Acesta precizeazA aU"ibugiile. competentele gi responsabrlitagile componentelor$rucru-ri i orgarrizatori ce :- regulamentul de ordine inteioarS" i:a care. sunt prezeilate relaliile drntresalaria$- pre€um gi cele prirind disciplina in procesul muncii gi discipii::atehnologicd qi a muncii:- regulamenteie de executie erprimate detaliat in Manuaiui calitafii, carestabilesc modul de desfEqurare a proceseior tehnologice (procedeeo proced.ui-i,transmitere gi stocare informalii).Regulamentul de organizare gi funcgionare prel:ede structura org:ni2slonci-

natura gi felul poshrrilor de conducere qi de execufie, compartimentele de muncipricum qi competenla acordata qefilor de compartimenJe. Este eiaborat in cadrulfiecirei fi.rme gi este aprobat de citre organele de conducere de nivel inalt (consiliul deadministragie, preqedinte etc.). Acest regulament constituie de fapt o continuarc-detaliere qi concretizare a < Statutului > fi.rmei-

Con$nutul cadru al regulamentului de organizare gi funcgionare. esteurm5torul:

- o prezentare generaii a fi.rmei cuprinzAnd date priri.nd baza legaid aconstituirii gi funcEionarii organizagiei respective {hotarAre judecSloreasci. dc\rfrintare- certi.ficatul de inregistrare la registrul come4ului), prezentareaobiectului de acdvitate, a denumirii qi amplasirii- a modului de organizarc etc.:- componenfa, competenlele, atribuiiile gi modul de desfE6urare a acti';irildororganelor de conducere colectiva (AG, CA);- organigrama generali de ansamblu a firmei:- atribuliile gi rispunderile directorului general;-atribuliile gi rdspunderile funcliilor subordonate nemijlocit directoruluigeneral: dircctorii adjuncgi 5i gefii de compartimente funclionale;- compartimentele funcgionale subordonate fiecd.rei funcpi de conducereSe iniocmegte cite o diagrami de relatii pentru fiecare compartiment careprecrzeazi pcntru fiecare flux de date, denumirea gi natura documentelcrtransmise altor compartirnente, forrna de prezentale a ac€stora, &ecvenp detransmitere.- compartimentele de producgie de baza qi auxiliare:

, 44.

'- dispozilii furale: data cand a fost aprobat regulamentul gi de cine- d.t. irrtra.ii h

in vigoare, data expiririi, cum poate-fi modificatDatoriln vohmului mare de munci nec€E?r elaboririi gi actudizerii acestur document,

tendinF achrala este de a ehbona ac€st regulament pe module pentru a fi mai dinamic:Sarcinile ce revin unui anumit post, sunt stabilite in cadrul proiectirii posrului.

Proiectarea posfului este importanE pentru funcfionarea organizafei, din dou6 rnotiveprincipale, gi anume: -

- activitelile trebuie si fie grupate in mod logic pentm o fuaclionare eficienti. aorganizafiei:- actilitSlile trebuie si fie echilibrate ca timp de iucru aferent unui post:- activitalile unui post, trebuiesc distribuite echitabil celorlalte posfuri. dacdtitulaml postului lipsegte motivat;- proiectarea judicioasi. a posarrilor ars o intluenla sernnifi.cativi asupramotivafi ei a n gajafil or.La descrierea posturilor de execuli.e din compartimentele funclionale seintocmegte, pentru fi.ecare post, ofiEd a postului. Acest document cupr.i.nde:- cerinlele postului: studii, experienJi profesionali- insugiri personale:- contiautui actil-it5fii: sarcini ce revin- ralagii- limite de competcnti a€t inrelaliile din cadrul societifii. c6t gi in ceea ce privegte rela$ile cu ta4ii- dc cineva fi inlocuit in absen!5;- anexel,-, care cuprind acte normativ€ referitoare la posrul respectiv.Irrportanla acordati celor trei categorii de csrinie aje posniiui" trcbuie sa fie i::

concordanp cu spccificul5i coaginutul activitilii, constitri:rd criteriilc de angajare pe post.

12-

,]f\

J,#^AA_€A&

Canitolul 8

ilT4.}iA GE TTENTUL CALITATIIr

8.1, Aspecte generale

Calir.ataq a ccnstjtuit ;i va constjtui ;i in viitor o problemd esenlia.lS in prod::cria Cebrrnuri mareriale ;i senicii.

Ceea ce se poale con$ata cu u;rria$ ese f4tul ci elerncnte esecliale legaic dc caliiare -pl*cand de Ia concegia contis-'inrl. cu prod:qia;i erplo*urea - apr Fste tot in luine- ErE a rcolichiar ;i tdrile cele nrai avarsate din prrat de vedere tehnologic- flnn ar fi SUA sau Japaiua

Dad ne relbrirn la constniclii vom ptfiea cbsen'a cd au alut loc cie dati recenE pnbu;iri alei:nor constn:cfii cru-n ar E o Fasarele de 25 m tn SUA su.un magaz:n cornercial in Corel dc Sild ciriar;i in lip* aqiuaii rmor facton naturali ca de exemplu crftrnure sau tomade.

In acest contcyt este firesc cl frclorii de r[spr:nderc de la ni.;ei. mond.al ;: naiionaireprezenEli pnn otganisne iateaalionale gi sn'eine si. elabore'/e norrlfe sub fonna unor srindardeiruernalicnAle, flrn ar fi cele din seria ISO-9OCO gi acteir- normatir-e nalicnale- c,:m cste Legea

' t

10/1995. dre sI urmlreascn preint.irnpimrea rnor defi.cieqe grave pirind crlititJa con-<-i-'-:,:1ii1cr yscniciilor- ple€ndde la.colceplie;i pani la arploatare ;i chiarpostutiJir-:re.

8.2. Definirea no$unii de calitate in construcfii

Sub forma unei expriirriri glcbaic calitarea in constnrqii rcprezuui o iezulru'ni a tcraiii;iliipet'rbnnanlelor dc c\orilportare a construcliilor in exploatare, tn sccpul salstaccrij p€ ul'ricaga dirande existenld a eristE{or util-z:torilor;i mlcctiritaillor (Leger l{.)/199-i).

Din ccle de rnai sus re'zr:.ld ci, def,rnirea ca-lit[iii umi.re;te si prcteje;:c strb rcr-nia trneiumbre1e at$r r:tilizatorii indiriduali sau de gruo cit ;i colecti\ititi intregi alc unci ccrnrini. ora;sau zoile. de efectele r.i.t.imdtoare ale noncalitdlii, fig. 8.1. Ace-ste ceringe sunt erpr-ln:ii.c sub olormi directi ;i expliciti. cum ar fr:

e rezisrenle ti stabilitare:. siguranl5 i! eryloatare,r sigrranf6 ia foc.c iejena ;i sanltatea oarnenilor:n izolalia teraricS, gi hidrofuga:r proteclia irnpotila z-gomotului (it olatie fcnic,i ):o L\cnonlia de energie:e refaccrca ;i protcctia niediului.

. .1 '

Fvtu. irnpliciti gi sub?nlelcasd, curn ar f,r:

- calitatea personalului implicat ; - -

- calitatea nonnelor interne ;i intemalioruile:- calitatea procesului urarngcrial;- calitatea seniciiloc- calitateq raterialelor gi tehnologiilor.- firnctionaiitatea produsului pe intreaga duratd d.r' e.\Floara-re crc.' , l l l

I LJ_ t 1 Factorii noncaluatiil ---'l---- i

*---t r{ ' i i

Lig.8. I . Ur.rthrela cali r itriSe poate coLqata cd stardardele romAnqti ;i toate organismeie din 1ard cauri. sd se

a1iniezestancardelorinternationa1eindorneniu1ca1itati.i.in oonformitate cu stardardele interru$ionale dia se'ria ISO 90C$- care abardeazi s"$ o

fors.E SobaE calitatea indifercnt de nah.ra proousuJr:i sau seniciului- noliunea de calitate reprezint5<< un ansarcblu de caracteristici ale ':nei entitifi (prodt:s sau seniciu)- care confer[ acesh{aaptitudinea de a satisface necesilSlile erprimate qi implicile >.

Un aspect mai plin dezbefin esd cel pr$ind relaFa intr caltale si r,aloare. A nu se crede citot ,F este de raloare ddicaE e-st-e ;i de calitate. Acest aspecl este ;i mai prqnaru in donrgnii[

lconshucliilor ;i im'esiliiior unde pot fi realizate obiectire care in$&*za valod man dar a-r deflcierileimportante in ceea ce prh'qste reziser4a stabilitatea sau firncdonalitatea

De eremplu. se semnaieazi ci un spital cu policlinic5, bile dotat cu apa:z,turf,- av8:rdl.aloa-re intrinseci foarte mare, avea mari deficienJe in ceea ce privegte fiincrionalitatea. deoilrecepersonalul mediu de laborator ;i surorile care frceau legdtura inrre sen-iciile spi'-alului sipoliclinicii aveau de parcurs zilnic cdliva kilometri. daroriti proastei amplasdri a seniciilor. carc'le obiiga si pendrrleze intre acestea:,i' Calirarca nu este deci o cornponentE inrinsecn a umd produs ci o rela$e intre produs 5iutilizator.

Ca[tatm oferitl de un pro'drs unui ntilizaror -'c.are psate fi unr:i indhidual. o c.onor.rnintelocale sau de interes nalional sau mondial - corespunde unor limite inEe nevoia poteniialS adici ma

'cese a+eapta ;i im rezulat cbtinut adicl negoia satisfficttj-

,il, Activitatea de construcfii-investilii prin aarura sa este complerd prin fazele dc

-*lduo ale unei inl-estifii de la studiul de prefeza.bilitate parr:; la invesli.lia tenarnati ;i pusd in

,$lnc1iune^ fig. 8.2.

.a

2(

--..-\-..7'fuededau'

i ' . proiectaret . .i . erecuTr€'.... crylootarq /

"- --.'+f

t--- ---e=l---:l-----:[__--{'a"-:--:l

Fj-g. 8- 2. S:ckenia ciclului de (tezvattare DroctLt,t-executie a obieciului de c,:n.^;trtictie

fur aceste faze participd mrmeroti aclori sub o forn:^d directS sau lnciiiectl- ca-re irrtervininprcccsu1deconce.o1ie-proiectare€xecu!ie;iapoiinfazadeesploatare.

Admi€nd ci toti palticipantii sunt promotorii ideii de caiitate. e.xistl ton:-si riscul ca peansa-rnblu investilja sE nu corespundS nevoilcr pciengiale a+teptBre- i;

De aceea caltetea trebuie sd fie construid gi gacCitE in cadnri rmui $-.renl deni-:rn:r r€ sfilrt,,< Srscm de asigr.:rae a calitaii! ir {.S-AC-). sal rnai &ec{'ent dilizal < Asigrrarea calritii ,' (AQ).

8.3. Sistemul de asigurar€ a calitifii in construcfii (S.A.C.C,i

\ S.AC.C. ca orice siEern cuprinde un an*'Ir-nblu de elentente cu legiruri rurivcce qibirrnivoJe, ar'6nd. n- rLbiec'tit, a\ig:iirat ea calitdlii obiectelor de con$ruqii ;i obi*tir:eior dc inr estitii.

Sistemui urmirqte impiicarea tuturor firctoriior prrticipanli la procesui de inl,estitu ;ic o ns truclii':

-"fufJ#*::;': ci (admini srrar o ri r :

. furniz,.rii de materiaie ;i echiparaente-

. laboratoarele de control;

: :Eil:H: S:H;$:n"i:"ordonare. inspcclie q! coniro,{-nrnnnnsnlele de bazi ale SACC sunt prezentate in schema dn fig.3.3.O simpld privire efltnra accstor componcnte care inb'i in sistem. scoaie in cviCenld

inplicarea d.rrcctE a $alJui prin actele uornnatir.'e cu caracler obligatoriu iadifercnt dc mturainlestitiei.;i forma dc proprietaie. Slatul i;i impune astfcl respon*biliEtile bine definitc- pcntrutoli cciia-lii participanli ia proces.

Erident c[ prrfeclionarea sistcmului legrsiatrr- gi a reglementErilor teiuricc rirnrrne osercini perlnanEntE a organjsmclcr carc asigtrd cocrdon-arcir. hdruinarea )i conlrclu-l cCitF"il inccnstTuclii- ce nebuie s{ fi.e ex.ercinr de specialiiri.

\

Pro iecta re const rugtivl

t---__lry=s:L:l

.0.

XDin aceasta construciie slstemicA a ealidlii in constnrcli.i au rezuira.t obtigafi gi rdspunlcri i,

prelizrrte de Legea 10/1995, pentru beneficiarl proiectanll e\.ecutanli. utjlizatori- rerificatori dc iproiecte- experfl responsabili teturict cu execrlfla- ca r€prczentanti cahficati ai stat'Jrri, p.r-run ;icelelaLte organisme ale inspcctiei de stat. in construc{ii, avAnd pin sunrnrl ior de fi.urc}iogare roluf deurmSrire $ control in dorneniul. proislnrii. e::*utiei gi exploatirii constrr:c1iilor.

Existentaregle.rnentirilor

r .a}. oi n+L!luBw!

Calitateaproiec1e-

lnr r -er i f inare

Calitateaeseculiei-lerificare-

Calitateaproduselor folosite

in executie

Agrement[ritehnice pentruproduse noi gi

ia '-\,f.1\.{GE-\IE\TUL

cdm.{Tr

Fig .\ 3. Compctnetltele de baza ale S.A.C C..

lfqggdeeConrpcrtarea,in esplca..are,qi inten'entii:

-_''--_-_:-_---:--Autonzarea $1

acredilarealaboratoarslclr

Post-rutiiizarea

A'-tiritatea demetrologie

& 3, l. Anslizs contponentelor principo! e

. Reglementerile tehnice in construclii.Reglementlrile tehnice ?n constmclii se stabilesc prin regulamente gi proccduri- ;i au

ca obiect: conceplia, calqrlul;i alcStuirea,. eseculia yi erploatarea ccnstrucfrilor.

: Prirt reglemattErile tehnice se stabilesc. in principai. condiliiie minime de calirarecerute constructiiior- produselor 9i procedeelor utilizate in construclii. pre€un ,ri rnod':.l d=determinare ;i de r-erificare a acestora.

i,l . Calilatca proiectelor- r'erificarea ;i e..perri'/areaproiecte.lor qi a execuliei construcdilor.

.,t, Verificarea proi*telor in I'ederea execu{iei consugiilor se r,a face de ciae special-r;ti

tl:erificatori de pmi*te atestali, aitii decAt speciah$tii elaboratori ai proiecteior. Veriflcarea calid[iiei congn-rcliilsr este obligarorie 9i se efectuezl de caue ir*esutori prin diriginti de

echJitate sau prin agenli econonici de consiltanla Easializaii. Firmele de ccnstuclii au cbligaliaii rrnor responsabili tehdci aiestali pentu umlrirea ca[tniii execqiei. Erpertzele tehnice ale

;i corsu-u{iilor se efec,nreazl mmai de dre e+e4i tehnicr are$ati.

E )G,RCITAREA C OI'ITROLIILTI DE STAT PRIlvTlii)

.+ '

n

r Calitatea produsclor folositc la realizarea constnrcti i ior.

Certificarea calitd;ii produselor folositc in construci:i se ei-ectucazI prin grija

prod.r.rcdtoruiui. in conformitate cu metodologia ;i procedurile srabilitc pe baza legiiocalitdqii. La lucrdrile de construclii sc interzice folosirea dc prcrduse fhrd certif,carea'calitllii lor- care trebuie sd asigure nivelul dc caiitatc coresptinziror ccrinlclor stabilite,pnn proicct.

o Agrementele tchnrce pentru produse ;i procedce noi.

Agrc:mentele tehnice pentru prcduse. procedee ;i cchipamen:c nci in consiracti i

srabilcsc aptitudlnca de uti l izarc, condil i i ic ic fabricatic, de rranspori- ci,: deno:irai 'c. den' ,n- \ ' ; ! in nnar l Si dg inf f l t lnCf3 a acestofal j , . r t ! l v r i i Vyvr(r . ,

c -{utorrzatea pi acri i iarea iabcratcar: icr ce anaiizc st inc:rct l i in i , : l ' , i :al;a de

ccnstructi i .

Autonzarea ; i acreditarea Laboratcai-elor de anaiizit si i icerc;.: ,n i i c.cns-.nict i i ,sc fac.: ?: i confoi inrtate ci: . prevederi le legale {H.C ni l?i, i 9'r+- F*i ir , i apicoaieaD . . , , , i r ,_ c-+rr l r r i ^_; , , ; - , .1 - , , .^- i -^, Iea : l i , aCfeCi ia iea iabOf afCarelCr Ce i i :Cei-Can in: \u: !u ic ' r r i ' * : l rLLl lL l I Pi l

y L: i \ - . i . 4 i iL\r l i4a

:c i :st iuctr : ; i Grdrn* i - l ' l r , 3 i , ' \ d in i 9+i . a i ) . l i l is ten: lu: Lutr , - : r ' i l i Pi i i . icE i l- \ ^r . r r ra; ; - i '

-T-- . i tn- , ' ' l " ' ns ' r r .1 ' anrgi3r-ga PfOCgnt: f f i pf l . , , inCi a, . : iO: l ;a: ia i -a ' iCfa:CalelCf-1 . i rvt iq j ( i i r r r vr rLvi ru i ! . f r P! i rL l

! r qyi Jvc: vg r lvv! ' ; i . i r

,:: iiicerci,i ?n construclii)

r -{cti.,itatea de rnct-rologic in ccn--siniclii

^{sisurarea activrtdt i i de mctrolosic in ccnstiucl i l s, ' ical izcazd conicrm,-.-.. . , . . I . ,-;r^- l-^^l--. ̂ nr. i-J -t-t^-arga. f.ef i f iCafCa -si iOCntinaraa in Sitrt ,-, CC l,-,nCliCnare: . - ' t i - i 'y l lL l I iL} l l \ ,Yl i lw

Pl , r ' ' r i i \ l . l !C, ! r \JI l

a mijloacclor dc misurarc 9i controi uii lrzair in accst dorneniur Reccptle con$ructiiloi'

Recepiia consinicti i lor constituie ce nifrcarea reaiianni :cgici 'a i I ' .aza

e,<.ali:nri l i i icr neri ' i i j lcc:ic, ur ccnfonnitaic cu dccumer:tatia o.- i.r-icLtit-:,t cu

'. iccunr.cntCit- 'ci:prinse !1 cait3a ichnicii a cciisi i-;ci i i ior. Cartea ieh;lc: ir c,)rr::;.-: i leicuprr-ncie ciocumen-ratia Ce execuiie ;i dccuinenteie prii'ir,care ia realizarea si c..ipicetaiea

accstela fu sc htocrac;te pi. ln gnla invesltcr.l lui ; l se precii piccrietarului ccnsrrucf ier,

c?i.j ?rc'obiigatla sd opdstreze;i si: o compieteze la zr. pleveienle din car:ea iei:ni: i a

consiruc:iei refeiitoare la erplcatare sunt obiiearcri i pentrl i l i-cprie..ar s: i,:t i irzatcr.R.:ccpira ccnstn-rJii i icr se fbce Ce cit ic in.\cstrtcr-picpnemr. L: orczc:.la p:cr';::aii iu. '.:: si

a eri3cli ianiuil- i i )r rccrezsnianti lor de pecrahnle, legal Ccseiu.all la l:-s-3. Cornpofinrea in exploatarc 5i inter,enii l in t imp

Uriniirirea comport{rii in exploatarc a consrF-icliiicr s',' ih;e Fc toaia dr-rrata de

,::t ist ';nii ' i a ac.stora 1i cunnnde ansamblul d.e activit i l i pnrinc cri i:r i. l :;ea direcli i sau

in ' ' , , :s t i , i l rca cu mr. i lcace de obscn: i iu i i n isr i rare spe ct i r ;a in :c ' ; l i : ! nrJni incni

c.'r int:Lcr dr' cali iate Inttn'cnti i l-- le ccnsir-, j,r i i i lc "-.ri isi:ni--

S;J ri iai-; i ir l i : ' ; i i i i ie de

.5.

xrsconstntire- consolidare. transformare- ertindere, desfiinlare parlialE, prccum 5i laItlcrdri de reparalii- care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectanhrliniqial al clAdini sau a unei cxpertize tehnice intocmite de ua expert tehnic arestat- ;i seoonsenlneaza obligatoriu in cartea tehnici a coristructiei.

o Postutilizarca construcliilorPosnrtilizarea constnrcliilor cuprinde actif itliile de dezafectars, derncntare ;i

demolarc a construcliilcr. de recondiiionare gi de refolosire a elemenielcr gi aproduscior recuporabile, precum ;i reciclarea degeurilor cu asigurarea prcrcclicimediului, potr-irit legii.

. Controlul de stat al calitatii in construc{iiControlui dc stat al caliGtii in construc{ii cuprinde inspeclii ia inr,estiton. la

unit6li1e de proiectare, de executie. de exploatare gi de posfutrliz:rre a constiucliilor-prir.ind esistenla ;i respectarea sistemului calit[1ii in constrrclii. Acesta se exercitd Ccc5.tre Inspeclia de stat in construcfii- care rdspunde de executarea contrclului statuluicu privire la aplicarea unitari a prevederilor legaie in dorncniui caiitaiii consinrctiilor.

c Conducerea ;i asigurarea calitdgii in constructiiCondricerea gi asigurarea ca[tatii 'rn construclii constituie obligatia t'.rturcr

factorilor care participd ia conceperea , r%Irz:irca gi esploatarea constructiilor 9i in,plicdo strategie adecvatd gi masuri specif:ce pentn* garantarea cattatii. acestora. Ageniiieconomici care executd lucrdri de constnrc{ii asigurd nivelui de caiitate corespunzitorcerinieior, prin personal propriu cu execufia prin responsabili tehnici aiestaii.- precurn 1iprintr-un sistem propriu de asigurare a calitdtii- conceput gi realizat in practicd.

8.4 Obligafiile principale ale factorilor implicafi in sistem.

Lcgea nr.10i 1955 privind caiitatea in ccnstruclii evidentiazd- peffr.r

participangii la reaiizarea obiectivelor de constructii. urmdtoarele sbligatii Sirdspundcri:

. Inve s ritori i

investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanteazi ;i reallrz.&zdinvestitii sau intreprind inten'enlii la construcfiile existente in sensul legii gi auurrnd toarel c ob ligali i princip al e referitoare la cal itatea construct i i lor :

- stabilirea nivelului calitativ ce irebuie reahzat prin proiectare ii executie:

- oblinerea acordririior ;i a avizelor prevdzute de lege. precum 5i a autorizalie ide construire;

asigurarea l'erificdrii proiectelor prin specialigti verif,catc.ri d.e prc'iecieatestagt:

,6,

r- aslgurarea verificdrii executiei corectc a lucrdrilor de consrmclii prin dirigini*de specialitate sau agenli economici de consultantd spccializali;

- aclionarea in vederea solutiondrii neconformitagilor, a deiectelor aparute-peparcursul eseculiei lucrdrilor. precum gi a deficienlelor proiectelor:

I- asigurarea-recepliei lucrdrilor de construclii ia terminarea lucrdrilor; !- intocmirea carfii tehnice a constructiei >i predearea acesteia cdtre proprietar: I- expertizarea constmcliilor dc cdtre e:iperfi tehnici atesta[i IProiectan li i de coftstntc t! i.

Proiectanlii de constructii ri"spund de indeplinirea urmdtoarclor cbligagii- precizarea pnn proiect a catr:ganei de importanti a cansrrucliii:- asigurarea prin proiecte ;i detalii de eseculie a niveiului dc calirarecorespunzdtor cerintelor:

- prezentarea proiectelor elaborats in fata spccialftilor verificatori dc proiecteatestati- stabilili de cdtre investito;-:

- eiaborarea caietelor de sarcini. a instrucliunilcr tchnice prirind erecutialucr{rilcr. esploatarea. intrelinerea ;i reparaliile, preclrrii gi. dupa caz_. aproiectelor de nrmdrire prirind cornportarca in timp a consrn-rciii'lcr:- stabilirea- prin proiecr, a fazelor de execritie determinatc pcniru lucri.nle aferenteceringelor gi pareciparqr. pe;antier la verific5rile de calita:c le_eaic dc accstca-- stabilirc,a modului de trar,are a defect,elor ap5rute in o\eculii. din vinaproiectannrlui. precum yi unrurrirea aplicarii pe ;antier a soluiiiior adcptaie :

- participarea la htecmirca cd4ii tchnicc a constructiei ;i la receprlia lucr-irilorcs.ecuiStL'.[ixecutan lii lucr ir il or cle cons t nrc E iExecutanliioi' lucr[nior dc constn:ctli le rei' in urmdioare le rbilgalii:- sesizarea investitorilor asupni necon-forn',ira1ilor sr ncccnccrdarlle lorconstatatc in prolcctr, in leCerea solutiond.ni:- inceperea eseculiei lucrdrilor numai la ccnsm:ciiile autoi-izaic in cc.ndi-tiiiei

iegii 5i numai pc baza ;i in conformitate cu proiectelc cc au ibst venircate de

speciali;ri arcstati:- asigurarca nrivelului de calitatc corespunzdtor cerint:l,rr printr-un sistempropriu de calitate conccpur yi r.;alizat prin perscnal prcpnu. yi resptrnsabi.ht--hnici cu ereculia, atestali:

- convocerea factorilor carc trcbuic sd participe ia venfrcarca lLrcrailor a.;unse

in faze determinantc ale execuliei.- solulionarca ncconformitdtiloi. a defectelor ;i a ncccn,-cr.,lanielor apai-*te in

fazeic dc ereculie. numai pc baza solugiilor snbilitt dc pr','ircia-rl cu accrdul

7'

investitorului:- utilizarea iir csecutia lucrdrilor numai a produseior gi a procedeelor prcvd.zutc

in proiect- certificate sau pentru care existi agremente telrnice- iniocuirea

produsclor 5i a procedeelor prevdzute in proiect cu aitele care indeplinesc

conditiite precizate 9i numai pe baza solu$ilor stabilite de proicctanli cuacordr-rl inve stiton:iui :- respectarea proiectelor 5i a detaliilor dc ereculie perrtru realizara niveluiur iecalitate corcspunzdtor cerinfel or:

- sesizarea, in termen de 24 ore, a Inspeclici de stat in constructii- in caz.:.lproducerii unor accidente tehnice in timpul execuliei lucrdrilcr;

- supunerea la recepfie numai a construcliiior care corespund ceinielor de calitate:

- remedicrca, pe propria c.heltuiald, a defectelor calitative apdn:tc din r-ina sa:- s*,abilirca rdspunderiior tuh:ror participan{ilor la procesul de produciie - factori dcrispundcrc, colaboratori- subcontractanti - tn conformitate cu sistemul prcpriu deasigurare a cahtnlii adoptat, gi cu prevedrile legale in vigoare.Srsec!o.{isri arcstafr

tat

- specialiStii venficatori de proiecte atestali rSspuud solidar cu proicctantul in ceea

ce pril'cgte asigurarea nivelului de calitate corespunzitor cerinlelor proiectuiui.

- responsabilii tehnici cu executia atestali, rd.spund pentru realizarea niveluluide calitate corespunzEtor cerintelor- la lucrdrile de c.onstruclii pentru care suiitangajati.

- expe4ii tchnici arestali, anga1ali pcntnl espertizarea unor proiecte- hrcran ccconstruc-tii sau constructii aflate in cxploatare- rdspund pentru solu1;.ile date

l> r op ri e t ctrii c ons tnr.c tii J orIndiferent de fonna de proprierate. proprietani au urmdtoarele obligatii:- efectuarea ia timp a lucrarilor de intre{inere 9i de reparalii care le revin:

- pdstrarea gi compietarea la zi a cartii tehnice a constructiei 5i predarca

acesteia, la instrdinarea c onstrucli ei- noulu i propri etar:

- asigurarea unnaririi comportdrit ?n iimp a construcliilor:- efectuarea- dupd eaz., de lucrdri de reconstruire, consolidare- transformare-

ertindere- desfiinlare pa4iala- precum ;i de iucrdri de ieparatii aie constmctrei

numai pe bazd de proiecte intocmite de cdtre persoane fizice sau persoanejuridrce autorizate.Administratorii ;i utilfzatorii construc fiksrAdministratorilor gi utilizatoriior le revrun urrndtoarela obligalii pnncipale:

- folosirea constructiilor conform instrucliunilor de exploatare prevdzute in

cartea tehnicd a consfmcfiei;

-8.

- efec.tuarea la timp a lucrflnlor cle intrelinere ;i de repara{ii care le r"tff. confonn conEacillui;

- e.fectuarea tucrErilor de intervenlie la construclia existentd, numai cu acordu$proprietarului;- efecnrarea urmdririi comportirii in timp a construcliilor conforrn c54ii tehnii6.a consrrucliei;

- sesizarea, in terrnen de 24 ore. a Inspecliei de Stat in Construclii. in caerii

.9.