I.G.S
.U.
1
NESECRET
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELORINSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
RAPORT DE EVALUARE
a activităţii desfăşurate de
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă în anul 2008
I. EVALUAREA GENERALĂ.
Inspectoratul general şi unităţile subordonate şi-au desfăşurat activitatea în
baza cadrului normativ şi a legislaţiei specifice domeniilor de competenţă şi
responsabilitate, în conformitate cu prevederile Calendarului de aplicare a măsurilor
şi acţiunilor necesare pentru îndeplinirea programului de guvernare în perioada
2005-2008, Planului strategic al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative
pentru perioada 2007-2009, Planului de acţiuni al Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative pentru anul 2008 şi Planului cu principalele obiective,
măsuri şi acţiuni ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă în anul 2008.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce i-au revenit, inspectoratul general a colaborat
cu structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi cu
celelalte instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, componente ale
Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.
Obligaţiile şi acţiunile internaţionale privind integrarea şi armonizarea
euroatlantică în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă au fost şi sunt asumate de
către inspectoratul general, care îndeplineşte totodată şi funcţia de Punct naţional de
contact în relaţia cu organizaţiile internaţionale de profil.
Obiectivul fundamental al întregii activităţi desfăşurate la nivelul instituţiei
a vizat eficientizarea acţiunilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă,
în vederea menţinerii stării de normalitate a vieţii comunităţilor umane.
Obiectivele derivate au urmărit îmbunătăţirea funcţionării Sistemului
Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, integrarea instituţiei în
structurile europene şi euro-atlantice de profil, compatibilizarea şi întărirea
cooperării regionale şi transfrontaliere, concomitent cu alinierea României la
standardele în domeniu impuse de statutul dublu, de ţară membră a Uniunii
Europene şi a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
Având în vedere planificarea aprobată, principalele obiective strategice
urmărite pe parcursul perioadei supuse evaluării au fost:
1. Continuarea perfecţionării cadrului normativ-juridic, în scopul abordării
unitare a întregii problematici specifice, de către toate componentele Sistemului
I.G.S
.U.
2
Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.
În acest sens, au fost emise 19 acte normative, dintre care cele mai
semnificative au vizat:
- adoptarea Strategiei naţionale de prevenire a situaţiilor de urgenţă (H.G.
nr.762/2008);
- modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (H.G. nr.1249/2008);
- adoptarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru
situaţii de urgenţă (H.G. nr.548/2008);
- aprobarea Planului naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi
financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă pe anul 2008 (H.G.
nr.1433/2008);
- asigurarea pregătirii componentei preventive a serviciilor voluntare pentru
situaţii de urgenţă în vederea eficientizării activităţii preventive în gospodăriile
individuale (O.M.I.R.A. nr.483/2008).
2. Extinderea şi dezvoltarea cooperării în cadrul mecanismului european şi
organizaţiei nord-atlantice, în domeniul de competenţă, s-a realizat prin:
a) participarea la implementarea Planului de Acţiune privind Planificarea
Urgenţelor Civile şi la schimburile de informaţii referitoare la capabilităţile de
protecţie a populaţiei şi a infrastructurii critice, precum şi furnizarea de informaţii
despre inventarul cu capabilităţi naţionale în domeniu;
b) susţinerea activă a procesului colectiv de luare a deciziei în cadrul sesiunilor
permanente ale Înaltului Comitet de Planificare a Urgenţelor Civile (SCEPC) şi
Comitetului de Protecţie Civilă (CPC) ale NATO;
c) participarea la activităţile derulate de Consiliul Uniunii Europene, precum şi
de Unitatea de Protecţie Civilă/Direcţia A – Guvernare, Comunicaţii şi Protecţie
Civilă/Directoratul General de Mediu din Cadrul Comisiei Europene;
d) participarea specialiştilor Grupului de lucru interministerial în care
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă este desemnat Punct naţional de
contact privind infrastructura critică, în relaţia cu Statele Membre U.E., Comisia
Europeană şi cu coordonatorii proiectului de realizare a sistemului de alertă
timpurie pentru infrastructura critică, în plenul conferinţelor lunare ale Grupului de
lucru PROCIV al Consiliului Europei, la procesul de analiză a proiectului Directivei
Consiliului Europei privind identificarea şi desemnarea infrastructurii critice
europene şi evaluarea necesităţii de îmbunătăţire a protecţiei acesteia.
3. Operaţionalizarea Centrului Naţional de Coordonare şi Conducere a
Intervenţiei în situaţii de urgenţă, precum şi a centrelor judeţene de coordonare şi
conducere a intervenţiei în situaţii de urgenţă.
Au fost finalizate lucrările de amenajare şi dotare a Centrului Naţional de
Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (C.N.C.C.I.) şi a centrelor - pilot din judeţele
Arad, Bihor, Botoşani şi Prahova (C.J.C.C.I.-uri), urmând ca operaţionalizarea
acestora să continue până la sfârşitul lunii februarie 2009, iar a celorlalte centre
I.G.S
.U.
3
judeţene şi ministeriale să se finalizeze până în luna iunie 2009.
4. Implementarea Sistemului de Management Informaţional pentru Situaţii
de Urgenţă (S.M.I.S.U.) la nivel naţional şi judeţean.
Pentru realizarea suportului logistic necesar organizării unui flux informaţional
adecvat în cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, se
află în curs de implementare Sistemul de Management Informaţional pentru Situaţii
de Urgenţă, organizat pe trei paliere: naţional, ministerial şi judeţean, în momentul
actual fiind implementat la structurile care fac parte din programul - pilot.
Pe parcursul anului recent încheiat, a fost stabilită oferta câştigătoare privind
implementarea sistemului, s-au instalat echipamentele în locaţiile prevăzute, au fost
testate funcţionalităţile cheie în mediu de dezvoltare la sediul furnizorului, iar
cerinţele software specifice se află în fază de elaborare. De asemenea, sunt în curs de
analizare Planul de management al proiectului, Planul de instruire pentru
administrarea S.M.I.S.U. şi arhitectura sistemului.
5. Consolidarea caracterului proactiv al activităţii de prevenire, prin:
a) Armonizarea reglementărilor tehnice interne specifice cu legislaţia
europeană.
Setul de acte normative elaborate în domeniile de competenţă au vizat, în
esenţă, preluarea principiilor noii concepţii europene privind securitatea la incendiu,
precum şi eliminarea oricăror prevederi care ar putea fi interpretate ca bariere în calea
liberei circulaţii a produselor şi serviciilor.
În acest sens, a fost modificat şi completat Regulamentul privind clasificarea şi
încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la
foc, aprobat prin Ordinul comun al ministrului transporturilor, construcţiilor şi
turismului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.822/394/2004, prin care
s-a rezolvat o importantă problemă în proiectarea construcţiilor, blocată datorită
nearmonizării normativului P118 şi a prevederilor acestuia legate de utilizarea
vechilor clase de combustibilitate, neconforme cu legislaţia europeană (O.M.I.R.A.
nr.431/2008).
Subsecvente Legii nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, au fost
elaborate şi emise ordine ale ministrului internelor şi reformei administrative, prin
care s-au reglementat:
- metodologia de certificare a conformităţii în vederea introducerii pe piaţă a
mijloacelor tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor (O.M.I.R.A. nr.607/2008);
- metodologia de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi
protecţia civilă, prin modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului
administraţiei şi internelor nr.1.435/2006 (O.M.I.R.A. nr.535/2008).
Ca o consecinţă a concluziilor nefavorabile rezultate din analizele efectuate de
către inspectoratul general, care au evidenţiat o preocupare scăzută din partea
autorităţilor abilitate prin lege, pentru elaborarea normelor specifice s-a decis
promulgarea acestora ca dispoziţii generale, aprobate prin ordin al ministrului
internelor şi reformei administrative sau, în unele cazuri, prin ordine ministeriale
I.G.S
.U.
4
comune. Au fost finalizate şase proiecte, aflate în diferite stadii: Dispoziţii generale de apărare împotriva incendiilor pe timpul utilizării focului
deschis (O.M.I.R.A. nr.605/2008); Dispoziţii generale de apărare împotriva incendiilor la obiective de cult - în
curs de notificare la Uniunea Europeană; Dispoziţii generale de apărare împotriva incendiilor la structuri de primire
turistică - în curs de notificare la Uniunea Europeană; Dispoziţii generale de apărare împotriva incendiilor la amenajări temporare - în
curs de notificare la Uniunea Europeană; Dispoziţii generale de apărare împotriva incendiilor la unităţi de sănătate şi de
îngrijire şi cazare copii instituţionalizaţi, bătrâni, persoane cu dizabilităţi -transmise spre semnare conducătorilor instituţiilor administraţiei publicecentrale cu competenţe în domeniu;
Dispoziţii generale privind apărarea împotriva incendiilor la spaţii şi construcţiipentru comerţ - în curs de finalizare.
b) Coordonarea activităţii comitetelor tehnice naţionale de reglementări
tehnice şi standardizare.
În vederea armonizării cu reglementările europene, s-a urmărit realizarea
Programului pentru revizuirea reglementărilor tehnice privind asigurarea cerinţei
esenţiale de securitate la incendiu a construcţiilor, aprobat de M.A.I. şi M.T.C.T.
Trebuie menţionată coordonarea activităţii comitetelor tehnice naţionale CT
216, CT 217 şi CT 223, precum şi traducerea a 24 de standarde europene preluate ca
standarde române, pe baza fondurilor asigurate de M.A.I. - D.G.A.E.R.I.
c) Implementarea reglementărilor care au fundamentat atribuţiile
inspectoratului general ca autoritate în domeniul liberei circulaţii a produselor
pentru construcţii, cu rol în securitatea la incendiu (supravegherea pieţei şi
recunoaşterea organismelor pentru evaluarea conformităţii) şi asigurarea
funcţionării Inspecţiei de Prevenire ca punct de contact pentru notificarea cadrului
normativ tehnic specific, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1016/2004.
În perioada supusă evaluării, au fost elaborate 11 proceduri pentru
supravegherea pieţei şi s-a participat la acţiunile coordonate de Ministerul Economiei
şi Finanţelor în vederea implementării noilor reglementări europene specifice.
Complementar, au fost analizate un număr de 30 de reglementări ale statelor
membre. De asemenea, ţara noastră a elaborat 4 formulare de notificare a proiectelor
reglementărilor naţionale către Comisia Europeană.
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative prin Inspectoratul General
pentru Situaţii de Urgenţă - Direcţia Pompieri a Inspecţiei de Prevenire, a fost
desemnat punct de contact pentru notificarea proiectelor de reglementări ale statelor
membre ale UE privind cerinţa esenţială ”securitate la incendiu”, stipulată în
cuprinsul Directivei 89/106/CE privind produsele pentru construcţii.
d) Reglementarea activităţii de identificare, evaluare şi gestionare a
riscurilor specifice s-a materializat prin întocmirea a şapte proiecte de acte
normative, dintre care menţionăm:
I.G.S
.U.
5
- proiectul de modificare şi completare a Legii nr.92/2003 pentru aderarea
României la Convenţia privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale,
adoptată la Helsinki la 17 martie 1992;
- proiectul hotărârii Guvernului pentru modificarea H.G.R. nr.804/2007 privind
controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe
periculoase, ca urmare a observaţiilor Comisiei Europene.
e) Îndrumarea şi controlul autorităţilor administraţiei publice centrale de
specialitate, instituţiilor şi societăţilor naţionale privind îndeplinirea atribuţiilor a
urmărit, în paralel cu perfecţionarea cadrului legislativ, valorificarea concluziilor
rezultate din acţiunile de verificare executate în teren, prin informarea oportună a
autorităţilor abilitate asupra riscurilor şi stabilirea unor măsuri ferme pentru creşterea
gradului de securitate şi siguranţă a cetăţeanului. Astfel, au fost elaborate:
- Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr.673 din 09
decembrie 2008 privind pregătirea reprezentanţilor instituţiilor prefectului şi a
personalului cu funcţii de conducere din administraţia publică locală în perioada
2009-2012;
- Dispoziţia secretarului de stat pentru relaţia cu Instituţia prefectului pentru
asigurarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, în legătură cu arderea
vegetaţiei uscate de pe terenurile agricole ori alte categorii de terenuri;
- Dispoziţia comună a secretarului de stat pentru relaţia cu Instituţia
prefectului şi a secretarului de stat, şef al Departamentului ordine şi siguranţă
publică referitoare la arderile de mirişti.De asemenea, s-au transmis către autorităţi ale administraţiei publice centrale
de specialitate 14 informări pentru semnalarea concluziilor privind deficienţeleconstatate pe segmentul prevenirii incendiilor la obiective care desfăşoară activităţiaflate în domeniul de competenţă al acestora şi măsuri adecvate în consecinţă, laurmătoarele instituţii: Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii
Liberale, la unităţi de primire turistice (2); Ministerul Sănătăţii Publice, privind unităţi de sănătate (2); Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, privind unităţi de îngrijire şi
cazare a copiilor instituţionalizaţi, bătrânilor, persoanelor cu handicap (2); Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, privind unităţi silvice; Ministerul Culturii şi Cultelor, privind unităţi de cultură şi culte (3); Autoritatea Naţională pentru Tineret, privind taberele şcolare; Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, privind unităţi de învăţământ; Ministerul Transporturilor, privind transportul feroviar şi infrastructura
portuară; Ministerul Economiei şi Finanţelor, privind obiectivele cu grad ridicat de
pericol în exploatare.
În contextul european al îmbunătăţirii continue a nivelului de protecţie al
construcţiilor clasate ca monumente istorice sau înscrise în Lista patrimoniului
mondial, a siguranţei utilizatorilor şi a integrităţii patrimoniului naţional mobil, au
fost derulate acţiuni şi iniţiative importante, cum a fost Informarea Comisiei
I.G.S
.U.
6
Prezidenţiale pentru Patrimoniul construit, siturile istorice şi naturale din
România asupra principalelor agresiuni care se manifestă la adresa acestor
categorii de obiective, precum şi privind măsurile ce se impun.
Pentru cunoaşterea reală a nivelului de securitate asigurat comunităţilor locale,
a fost analizat stadiul activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă la
nivelul entităţilor locale, concluziile fiind prezentate spre informare Comitetului
Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.
6. Gestionarea profesionistă şi eficientă a situaţiilor de urgenţă.
Inundaţiile înregistrate în zona de nord a ţării în ultima decadă a lunii iulie şi
începutul lunii august au constituit evenimentul major al anului 2008, având un
impact sever asupra vieţii, sănătăţii şi bunurilor materiale ale populaţiei, prin durată,
violenţă de manifestare şi efectele produse. Au fost afectate 309 localităţi din judeţele
Bacău, Botoşani, Iaşi, Maramureş, Neamţ şi Suceava, impunându-se salvarea a 1.499
persoane şi evacuarea altor 28.125.
La înlăturarea consecinţelor generate de inundaţii, au participat 8.632 de cadre
din unităţile subordonate inspectoratului general (58% din totalul personalului
implicat), deservind 765 autospeciale, 882 motopompe şi 132 bărci pneumatice (63%
din mijloacele tehnice utilizate) (anexa nr.1). Ponderea celor 3.650 de misiuni
executate au reprezentat-o salvarea persoanelor, animalelor şi bunurilor materiale -
18%, decolmatarea surselor de apă - 32%, evacuarea apei din gospodării şi asanarea
terenurilor - 38%, dintre celelalte misiuni, cele mai importante fiind: distribuirea apei
potabile şi a alimentelor către populaţia afectată, instalarea taberelor de sinistraţi
pentru cazarea temporară a persoanelor evacuate, participarea în cadrul comisiilor de
evaluare a pagubelor ş.a. (anexa nr.2).
7. Îndeplinirea promptă, în volum complet şi de calitate a misiunilor
specifice şi a celor ordonate, pe timpul evenimentelor publice de amploare.
În vederea desfăşurării în condiţii de normalitate a lucrărilor SUMMIT-ului
NATO, potrivit Concepţiei şi Planului de acţiune ale Inspectoratului General pentru
Situaţii de Urgenţă, aprobate de conducerea ministerului, au fost executate 1.078
controale şi acţiuni preventive, fiind constatate 3.493 deficienţe pentru care au fost
aplicate 1.222 sancţiuni. Au fost realizate 43 dispozitive de supraveghere la locurile
de desfăşurare a lucrărilor şi la cele de cazare a participanţilor, precum şi la
obiectivele temporare prevăzute pe agenda reuniunii, misiuni la care au luat parte 835
militari şi au fost utilizate 117 autospeciale (anexa nr.3).
Pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă potenţial a fi produse
premergător şi pe timpul alegerilor reprezentanţilor administraţiei publice locale şi
centrale, au fost executate 1.231 controale şi acţiuni preventive la obiectivele în care
au fost amenajate birouri electorale şi secţii de votare, de către 426 inspectori.
Totodată, s-a asigurat paza a 2.454 secţii de votare, cu un număr de 9.037 cadre
(anexa nr.4).
8. Participarea activă şi eficientă a specialiştilor inspectoratului general la
elaborarea şi implementarea programelor de dezvoltare instituţională, cu finanţare
I.G.S
.U.
7
externă, din bugetele administraţiei publice locale sau de la bugetul de stat.
Pe parcursul anului, inspectoratul general a fost implicat în desfăşurarea a 11
programe de dezvoltare instituţională cu finanţare externă, integrală sau parţială,
aflate în diferite faze şi etape de derulare (anexa nr.5).
În limita creditelor bugetare în valoare de 7.457,44 mii lei, repartizate
instituţiei în anul 2008 şi potrivit Listei cu produsele prevăzute în programul de
înzestrare al inspectoratului general, unităţile subordonate acestuia au fost dotate cu
1.600 aparate pentru protecţia respiraţiei, 100 complete remorci pentru transport
ambarcaţiuni şi cu unele bunuri materiale de resortul cercetării CBRN, necesare
îndeplinirii misiunilor specifice pe timpul Summit-ului NATO.
De asemenea, conform prevederilor Programului anual de achiziţii,
reactualizat în conformitate cu Bugetul de cheltuieli al Inspectoratului General
pentru Situaţii de Urgenţă, în anul 2008 au fost achiziţionate articole de echipament
din compunerea noii uniforme, în valoare de 58.649,23 mii lei, materiale şi accesorii
p.s.i. în valoare totală de 1.267,74 mii lei, precum şi echipament de protecţie în
cuantum de 14.141 mii lei (anexa nr.6).
9. Optimizarea cadrului organizatoric al Inspectoratului General pentru
Situaţii de Urgenţă, astfel încât, odată cu finalizarea procesului de
profesionalizare, să fie create premisele funcţionării structurilor la parametri
maximali.
În conformitate cu prevederile actelor normative care reglementează activitatea
de planificare structurală, unităţile subordonate inspectoratului general au organizat şi
desfăşurat activităţile de analiză a modului de funcţionare al compartimentelor proprii
şi de evaluare a nivelului optim al numărului de posturi, la 6 luni de la intrarea în
vigoare a noilor state de organizare, pentru a identifica eventualele disfuncţionalităţi
cu implicaţii în managementul organizatoric şi operaţional şi au înaintat soluţiile de
îmbunătăţire a performanţelor stabilite, pentru îndeplinirea obiectivelor şi a sarcinilor
specifice.
Evaluările efectuate au evidenţiat necesitatea aducerii unor corecţii
organizatorice privind redimensionarea unor compartimente, modificarea
parametrilor unor posturi din statele de organizare, respectiv prin transformarea,
reproiectarea, desfiinţarea şi înfiinţarea unor structuri.
Având în vedere faptul că aspectele prioritar urmărite au vizat asigurarea
condiţiilor pentru aplicarea cerinţelor unor acte normative nou intrate în vigoare, a
criteriilor operaţionale de amplasare teritorială a subunităţilor specializate,
îndeplinirea măsurilor organizatorice necesare pentru eliminarea neajunsurilor
constatate de comisiile de control şi stabilirea acţiunilor care se impun a fi întreprinse
pentru continuarea procesului de reformă instituţională, a fost elaborat şi înaintat
Raportul privind modificarea structurii organizatorice a Inspectoratului General
pentru Situaţii de Urgenţă şi a unor unităţi subordonate, însoţit de situaţiile
justificative conexe.
I.G.S
.U.
8
II. EVALUAREA SECTORIALĂ. ACŢIUNI ÎNTREPRINSE ŞI
REZULTATE OBŢINUTE.
În anul 2008, măsurile adoptate şi acţiunile întreprinse au urmărit îndeplinirea
dezideratului care stă la baza întregii activităţi a instituţiei şi care este însăşi raţiunea
de a exista a acesteia, respectiv creşterea nivelului de securitate a vieţii cetăţenilor,
protejarea proprietăţii şi a mediului.
În conformitate cu atribuţiile legale şi sarcinile stabilite în Programul unitar
pentru punerea în aplicare a principalelor direcţii de acţiune ale Inspectoratului
General pentru Situaţii de Urgenţă pentru anul 2008, Inspecţia de Prevenire a
acţionat pentru continuarea creării şi perfecţionării cadrului legal privind
managementul situaţiilor de urgenţă, unificarea legislaţiei specifice din domeniile
apărării împotriva incendiilor şi protecţiei civile, în vederea integrării serviciilor de
urgenţă, concomitent cu adaptarea acestora la exigenţele Uniunii Europene şi
îndeplinirea, la nivel naţional, a funcţiilor de reglementare, avizare, îndrumare,
informare publică şi control.
Cu toate că inspecţiile teritoriale de prevenire au o încadrare deficitară, media
pe ţară fiind de aproximativ 69%, activitatea desfăşurată de acestea a fost eficientă.
Astfel, rezultatele celor 50.718 controale tehnice de prevenire a incendiilor efectuate
în perioada analizată au evidenţiat faptul că principalele riscuri sunt menţinute la un
nivel acceptabil.
Atributul de control şi îndrumare s-a materializat prin depistarea a 139.069
deficienţe din care 47% au fost înlăturate operativ. Pentru încălcările la norme s-au
aplicat 9.372 amenzi în cuantum de peste 11.858.577 lei şi 40.927 avertismente
(anexa 7).
În ceea ce priveşte activitatea de avizare şi autorizare, au fost emise 7.644
avize de securitate la incendiu şi 1.288 avize de protecţie civilă, iar 1.937
documentaţii depuse pentru obţinerea avizului şi autorizaţiei de securitate la incendiu
şi protecţie civilă au fost respinse (anexa 8). În cursul anului 2008, autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale au emis 3.117 autorizaţii de securitate la
incendiu şi 54 autorizaţii de securitate civilă. De asemenea, au acordat 113 avize la
reglementări (anexa 9).
Urmare a măsurilor preventive întreprinse, potrivit statisticilor Asociaţiei
Internaţionale a Serviciilor de Pompieri şi Salvatori (CTIF), România ocupă, în
continuare, un loc de frunte printre statele lumii cu cel mai mic număr de incendii la
1000 de locuitori (anexa 10).
Au fost organizate şi desfăşurate 27 de exerciţii complexe de testare a
planurilor de urgenţă externă la operatorii clasificaţi la limita superioară conform
H.G. nr.804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt
implicate substanţe periculoase şi au fost efectuate 292 de controale de verificare a
respectării reglementărilor la obiective care utilizează, stochează sau vehiculează
substanţe toxice periculoase. În acest context, remarcăm foarte buna colaborare în
cadrul acţiunilor executate de comisiile mixte constituite din reprezentanţi ai Gărzii
I.G.S
.U.
9
de Mediu, Agenţiei de Mediu, Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi ai
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Exerciţiile şi-au atins toate
scopurile propuse, iar controalele executate nu au evidenţiat nereguli majore,
disfuncţionalităţile constatate fiind remediate pe timpul activităţilor de control.
România a fost tranzitată de 91 transporturi internaţionale de deşeuri
periculoase pe căile de transport rutier, măsurile de monitorizare şi pregătire a
răspunsului în eventualitatea producerii unor incidente sau acidente asigurând
efectuarea acestora în condiţii de siguranţă totală.
În cursul anului a fost finalizat Planul naţional de protecţie şi intervenţie în caz
de accident nuclear sau urgenţă radiologică, pe baza recomandărilor Comisiei
Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare.
Ca urmare a măsurilor de operaţionalizare, serviciile voluntare şi private pentru
situaţii de urgenţă au stins independent 889 incendii (6% din totalul incendiilor) şi
3.439 (22%) în cooperare cu serviciile profesioniste, valori aflate într-o continuă
creştere (anexa nr.11).
Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au mai participat la:
arderi necontrolate (1.765), inundaţii (357), alte intervenţii (199), precum şi acţiuni
S.M.U.R.D. (994) (anexa nr.12).
Judeţele în care s-au înregistrat cele mai multe intervenţii ale serviciilor
voluntare sau private pentru situaţii de urgenţă au fost: Argeş, Bacău, Botoşani,
Galaţi, Iaşi, Neamţ, Olt, Suceava, Timiş, Vaslui şi Vrancea.
Pe parcursul anului 2008, în dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de
urgenţă au intrat un număr de 66 autospeciale (1 prin redistribuire din administrarea
inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene în administrarea consiliilor locale,
42 prin cumpărare, 18 prin donaţie şi 5 prin alte forme) şi 222 utilaje
(buldoexcavator, încărcător frontal, tractor cu remorcă, barcă cu motor, motopompă
pentru evacuarea apei etc.). Autospecialele şi utilajele au fost cumpărate ca urmare a
accesării unor fonduri europene, în judeţele Alba, Bacău, Constanţa, Gorj,
Maramureş, Neamţ, Vaslui şi Vâlcea.
Din cauza vechimii şi a stadiului avansat de uzură, un număr de 31
autospeciale şi utilaje au fost casate (anexa nr.13).
La nivel naţional, pentru anul 2008, administraţiile publice locale au planificat
122.756.805 lei, din care s-au cheltuit 81.458.591,51 lei pentru achiziţionarea de
tehnică de intervenţie, accesorii, echipament şi uniforme, plata drepturilor salariale, a
celor de voluntariat şi alte achiziţii.
În acest domeniu, se constată tendinţa de scădere a numărului de servicii
private, pe fondul închiderii sau restrângerii activităţii unor operatori economici.
Pregătirea reprezentanţilor instituţiilor prefectului şi a personalului cu funcţii
de conducere din administraţia publică locală s-a desfăşurat în 63 de serii de pregătire
(420 cursanţi) organizate la centrele zonale de pregătire Bacău, Cluj-Napoca şi
Craiova. De asemenea, pregătirea personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul
situaţiilor de urgenţă de la municipii, oraşe, comune, instituţii publice şi operatori
I.G.S
.U.
10
economici s-a realizat prin cursuri organizate la Centrul Naţional de Perfecţionare a
Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă (386 persoane) şi prin
convocări şi instructaje periodice organizate de inspectoratele pentru situaţii de
urgenţă (anexa nr.14). Pentru eficientizarea procesului de pregătire, au fost transmise
precizările anuale care au vizat, în principal, modificări ale programelor de pregătire
în concordanţă cu factorii de risc identificaţi în plan local şi cu schimbările survenite
în situaţia operativă.
Ca rezultat concret al alinierii pregătirii la nevoile structurilor manageriale nou
înfiinţate, în cadrul proiectului româno-german de înfrăţire instituţională RO PHARE
2005/017-690.01.04, “Contribuţia pentru stabilirea unei administraţii, la nivel
regional şi local, pentru managementul dezastrelor”, au fost elaborate sau tipărite,
după caz:
- Ghidul de bune practici bazat pe experienţa ţărilor membre UE în domeniul
managementului inundaţiilor. Analiza de risc pentru inundaţii la nivel local;
- Metodologia de elaborare a procedurilor standard de operare la nivel local,
pentru situaţii de urgenţă generate de inundaţii;
- Ghidul pentru organizarea şi desfăşurarea pregătirii personalului care
încadrează centrul judeţean de coordonare şi conducere a intervenţiei în domeniul
situaţiilor de urgenţă determinate de inundaţii;
- broşuri şi pliante informative pentru elevi privind efectele inundaţiilor.
O altă prioritate a pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă a constituit-o
pregătirea copiilor, elevilor şi studenţilor din sistemul naţional de învăţământ,
activitate care s-a organizat şi desfăşurat în conformitate cu prevederile Protocolului
încheiat între Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului, având la bază tematicile specifice întocmite în concordanţă
cu particularităţile de vârstă ale fiecărei categorii de tineret. În acelaşi context, au fost
desfăşurate activităţi de colaborare cu organisme cu preocupări în domeniu, dintre
care amintim dezvoltarea proiectului „Child Led - Disasters Risk Reduction”, în
parteneriat cu Grupul la Nivel Înalt pentru Copiii României - constituit pe lângă
Cancelaria Primului Ministru, Organizaţia „SALVAŢI COPIII” România şi
Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, finalizat cu elaborarea unor materiale
educative adresate copiilor cu vârste mici, precum şi elaborarea unui calendar tematic
dedicat educării copiilor în vederea creşterii gradului de conştientizare şi implicare în
situaţii de urgenţă.
Acţiunile de informare preventivă desfăşurate au vizat educarea populaţiei în
scopul sporirii contribuţiei sale la propria protecţie, având ca destinatari predilecţi
copiii/elevii, locuitorii din mediul rural şi cei de la periferia localităţilor urbane.
Centrul operaţional naţional a acţionat pentru reglementarea, planificarea,
organizarea, pregătirea şi coordonarea unitară a activităţilor de intervenţie ale
serviciilor de urgenţă profesioniste.
Cadrul normativ specific a fost completat şi modificat prin emiterea:
- Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr.519/2008
I.G.S
.U.
11
pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea,
organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie a serviciilor de
urgenţă profesioniste (O.M.A.I. nr.1134/2006);
- Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr.465/2008
privind modificarea O.M.A.I. nr.628 din 04.05.2005 pentru stabilirea componenţei
Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă;
- Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr.562/2008
privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Comitetului pentru
Situaţii de Urgenţă al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
- Ordinului inspectorului general nr.1144/2008 pentru aprobarea Normelor
tehnice de aplicare a Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr.1134 din
13.01.2006;- Ordinului inspectorului general nr.1146/2008 pentru aprobarea Dispoziţiilor
tehnice de elaborare a documentelor de pregătire, organizare, conducere,desfăşurare, evidenţă, analiză, evaluare şi raportare a acţiunilor de intervenţie aleserviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă.
Totodată, au fost elaborate protocoale şi planuri de cooperare cu alte structurişi organisme cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă, în acest moment fiindfinalizate: Planul comun M.I.R.A.-M.T.-M.Ap. privind intervenţia unitară în situaţiide urgenţă pentru căutarea şi salvarea vieţii omeneşti în zona de litoral şi pe mare,Protocolul de colaborare între I.G.S.U. şi I.G.J.R. pentru participarea în comun lalimitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă şi Protocolul de cooperareîntre I.G.S.U. şi Compania Naţională Poşta Română în situaţii de urgenţă. Se află îndiverse stadii de lucru: Protocolul de colaborare cu Asociaţia Naţională aSalvatorilor Montani din România, Planul de cooperare între Statul Major alForţelor Aeriene, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratulde Aviaţie al M.I.R.A. privind îndeplinirea în comun a unor misiuni şiresponsabilităţi pe linia protecţiei civile şi furnizarea datelor privind situaţiaaeriană.
Se impune, de asemenea, a fi subliniată iniţierea, elaborarea în proiect şi
transmiterea spre consultarea tuturor structurilor din cadrul S.N.M.S.U. a Ordinului
ministrului internelor şi reformei administrative pentru aprobarea Regulamentului
privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de risc repartizate
Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Pentru reducerea timpului de răspuns şi optimizarea organizării raioanelor de
intervenţie ale subunităţilor în cadrul zonelor de competenţă ale unor servicii de
urgenţă profesioniste, prin redistribuirea posturilor existente în statele de organizare
şi reorganizarea unor structuri, opt subunităţi au fost trecute în rândul celor de nivel
imediat superior iar alte patru urmează a fi înfiinţate (o secţie de pompieri şi trei gărzi
de intervenţie).
În scopul dezvoltării serviciilor oferite populaţiei, în anul 2008 au fost
operaţionalizate 42 module S.M.U.R.D., la nivelul a 16 inspectorate pentru situaţii de
urgenţă, din care 11 numai la nivelul capitalei (anexa nr.15).
Pentru verificarea nivelului de pregătire a personalului şi viabilităţii planurilor
I.G.S
.U.
12
de răspuns, în decursul anului 2008 au fost organizate şi desfăşurate 77 exerciţii şi
aplicaţii de cooperare cu structurile care îndeplinesc funcţii de sprijin în domeniul
managementului situaţiilor de urgenţă, cele mai importante dintre acestea fiind:
- exerciţiul pentru pregătirea echipei de intervenţie în caz de inundaţii DKMT
RESCUE româno-maghiaro-sârbe, creată în scopul protecţiei şi intervenţiei în
situaţii de urgenţă în regiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa (DKMT), desfăşurat în
perioada 21 – 24.04.2008. Activitatea s-a constituit într-o aplicaţie complexă de
simulare în teren a procedurilor specifice gestionării situaţiilor de urgenţă cauzate de
inundaţii, conform recomandărilor elaborate de către ONU OCHA şi a Directivei şi
Metodologiei INSARAG;- exerciţiul comunitar de protecţie civilă în teren EU-HUROMEX 2008, cu
participarea a 11 state, desfăşurat în perioada 22 – 26.09.2008 pe teritoriul Ungariei şiRomâniei. Acesta a vizat activarea Mecanismului Comunitar de Protecţie Civilă încazul producerii unor dezastre naturale (inundaţii şi cutremur), unei acţiuni criminaledeliberate şi a unui accident chimic industrial ce provoacă pagube semnificative aleinfrastructurii. Principalul obiectiv a fost de a simula şi observa acţiunile demanagement şi comunicare la nivel internaţional şi cooperarea echipelor deintervenţie tehnică;
- exerciţiul de simulare MK 2008, desfăşurat în luna octombrie 2008 destinat
testării capacităţilor de decizie şi reacţie a autorităţilor naţionale şi guvernamentale
responsabile de implementarea Acordului dintre România şi S.U.A. privind
staţionarea forţelor Statelor Unite pe teritoriul României;
- exerciţiul AMBER FOG 2008, în perioada 12-14.11.2008, la sediul NATO
din Bruxelles, scenariul urmărind modul de acordare a ajutorului internaţional
României şi Lituaniei în cazul unui accident radiologic, constând în tehnică, echipe
de intervenţie specializate în cercetarea chimică şi de radiaţie, decontaminare şi
asistenţă medicală cu specific radiologic;
- exerciţiul SEESIM 08, care a vizat consolidarea procesului de colaborare
regională în domeniul coordonării asistenţei umanitare, managementului
consecinţelor şi operaţiunilor de răspuns la dezastre/acţiuni teroriste. S-a desfăşurat în
perioada 23-31.10.2008, cu participarea reprezentanţilor a 10 state;
- exerciţiul demonstrativ cu tema : „Activitatea Comitetului Local pentru
Situaţii de Urgenţă, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean şi
serviciilor publice descentralizate/deconcentrate pentru gestionarea unei situaţii de
urgenţă generate de producerea unui cutremur de mare intensitate”, desfăşurat în
cadrul „Proiectului de diminuare a riscurilor în cadrul producerii calamităţilor
naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă”.
În vederea pregătirii forţelor şi mijloacelor stabilite să acţioneze în baza
Planului comun de intervenţie a unităţilor M.I.R.A. şi M.Ap. pentru limitarea şi
înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul naţional şi a îmbunătăţirii concepţiei de
intervenţie, în anul 2008 au fost organizate 65 exerciţii de cooperare cu tematică
diversă, activităţi la care din partea I.G.S.U. au participat 2039 ofiţeri şi subofiţeri. Pe
parcursul momentelor tactice create au fost utilizate 420 mijloace tehnice specifice, la
I.G.S
.U.
13
care s-au adăugat aparatura şi echipamentele de comunicaţii şi sistemele de prelucrare
şi transmitere a datelor de care dispun cele două instituţii.
Viabilitatea planului comun a fost probată pe parcursul celor 17 intervenţii
determinate de producerea unor situaţii de urgenţă complexe, la nivel naţional,
regional judeţean şi local (inundaţii, accidente pe căile de comunicaţii, înzăpeziri şi
viscole). Pentru îndeplinirea misiunilor de intervenţie, în perioada analizată, din
cadrul I.G.S.U. au acţionat 5576 militari şi 862 mijloace tehnice.
În scopul îmbunătăţirii comunicaţiilor în stare de normalitate şi pe timpul
situaţiilor de urgenţă, se află în curs de implementare faza a III-a a proiectului de
realizare a reţelei metropolitane de comunicaţii integrate voce-date a M.A.I., în care
urmează să fie racordate la reţea 12 inspectorate judeţene.
Atât prin grija Direcţiei Generale pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei
din Ministerul Administraţiei şi Internelor cât şi prin eforturi proprii, au fost asigurate
terminale radiotelefonice în gama de unde ultrascurte pentru realizarea comunicaţiilor
radio până la nivelul subunităţilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene.
De asemenea, în perioada analizată s-a realizat racordarea tuturor unităţilor din
subordinea inspectoratului general la reţeaua IC.
Cu toate eforturile depuse în domeniul preventiv şi cel organizatoric, pe
parcursul anului 2008 s-au produs 88.820 situaţii de urgenţă, în medie 243 pe zi,
numărul acestora crescând cu 65%, comparativ cu anul 2007, în special ca urmare a
creşterii solicitărilor de răspuns pentru prim ajutor medical calificat (anexa nr.16).
Pe tipuri, acestea se prezintă astfel: 52.107 solicitări de asistenţă medicală de
urgenţă şi descarcerare - 59%, 15.530 incendii – 17%, 9.131 arderi necontrolate -
10%, 4.193 acţiuni pentru protecţia comunităţilor - 5%, 2.859 asistenţă persoane - 3%
şi 5000 alte situaţii de urgenţă - 6% (anexa nr.17).
Serviciile mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare, constituite în cadrul a
22 inspectorate judeţene/al municipiului Bucureşti, au intervenit, în medie, la 142
cazuri pe zi, fiind asistaţi 47.638 adulţi şi 3.989 copii (anexa nr.18).
Din cei 51.627 asistaţi, a fost acordat ajutor medical de urgenţă unui număr de
37.074 persoane (2.646 copii), în cazul următoarelor afecţiuni: medicale generale -
28%, traumatisme - 20%, boli cardiace - 16%, probleme neurologice-psihiatrice -
12%, intoxicaţii - 9%, precum şi alte afecţiuni - 15% (anexa nr.19).
Faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007, a crescut atât numărul cazurilor de
urgenţă la care au participat S.M.U.R.D. (cu 119%), cât şi numărul persoanelor
asistate (cu 116%).
Timpul mediu de răspuns al S.M.U.R.D. a fost de 9 minute.
Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2007, numărul intervenţiilor la
accidente de circulaţie a crescut cu 123%. În urma accidentelor au fost asistate 11.672
persoane, din care 966 copii (anexa nr.20).
În ceea ce priveşte tipul acţiunilor, 71% o reprezintă ajutoarele medicale de
urgenţă, 20% descarcerări şi asistenţă medicală de urgenţă la accidente de circulaţie,
6% degajări de persoane şi 3% alte situaţii (anexa nr.21).
I.G.S
.U.
14
Ca unul dintre cele mai frecvente tipuri de risc, incendiile s-au manifestat în
procent de 62% la locuinţe şi anexele acestora, 12% la mijloace de transport, 7% în
industrie, 6% la activităţi de servicii colective, sociale şi personale (inclusiv culte,
cultură, sportive etc.), 4% în comerţ şi alimentaţie publică, 2% în agricultură, 2% în
silvicultură, iar 5% în alte domenii de activitate (anexa nr.22).
Evenimentele au fost provocate în principal de utilizarea instalaţiilor şi
echipamentelor electrice defecte sau improvizate - 25%, fumat fără respectarea
normelor - 14%, foc deschis - 13%, coşuri de fum defecte sau necurăţate - 13%,
acţiuni intenţionate - 8%, mijloace de încălzire defecte/improvizate sau
nesupravegheate - 7% şi alte împrejurări - 20% (anexa nr.23).
Creşterea numărului de incendii la gospodăriile cetăţeneşti, de la 10.144 în
2007, la 11.289 în 2008, (anexa nr.24), scoate în evidenţă necesitatea extinderii
competenţelor serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, în principal a
componentei lor preventive.
Cu toate eforturile depuse, un număr de 294 persoane au decedat în urma
incendiilor, iar alte 488 au suferit diferite traume. Menţionez că 95% din totalul
deceselor s-au înregistrat în incendiile produse la locuinţe individuale (anexa nr.25).
Din totalul celor 4.193 acţiuni pentru protecţia comunităţilor, 2.687 au fost
executate pentru asigurarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor la accidente de
circulaţie şi pe timpul desfăşurării unor evenimente publice, 1.015 pentru salvări de
animale şi 491 pentru protecţia mediului (anexa nr.26).
Din cele 5.000 intervenţii la alte situaţii de urgenţă, 2.304 au fost misiuni
pirotehnice (46%), 1.882 acţiuni pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor şi
alunecărilor de teren (38%), 200 ca urmare a fenomenelor meteorologice periculoase
- altele decât inundaţiile (4%), 64 intervenţii la accidente de transport în care au fost
implicate substanţe periculoase (1%) iar 550 acţiuni pentru sprijin tehnic de protecţie
(supravegherea conductelor de gaze fisurate, a scurgerilor de combustibili, a
substanţelor periculoase ce pot genera evenimente), cu o pondere de 11% (anexa
nr.27).
În cadrul misiunilor pirotehnice, teritoriul naţional a fost asanat de 789.775
unităţi de muniţie şi elemente ale acesteia.
Pe timpul intervenţiilor, au fost salvate 7.955 persoane (6.637 adulţi şi 1.318
copii) şi protejate bunuri în valoare de peste 2.550 milioane lei. De asemenea, au
fost salvate 8.992 animale şi 28.038 păsări (anexa nr.28).
Pe întreg parcursul anului recent încheiat, serviciile de urgenţă profesioniste au
cooperat eficient cu toate celelalte structuri cu atribuţii în domeniu din cadrul
Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă - ministere, agenţii
naţionale şi guvernamentale, jandarmeria, poliţia, poliţia de frontieră, aviaţia, unităţi
ale M.Ap.N., S.T.S., S.R.I., S.P.P., inclusiv cu organizaţii neguvernamentale, atât la
nivel central, cât şi, îndeosebi, pe plan local.
În perioada supusă analizei, Secretariatul Tehnic Permanent a asigurat
desfăşurarea a trei şedinţe extraordinare ale Comitetului Naţional pentru Situaţii de
I.G.S
.U.
15
Urgenţă, precum şi două reuniuni de lucru având ca temă Stadiul întocmirii hărţilor
de hazard, informările privind modul de îndeplinire a măsurilor stabilite prin
hotărârile Comitetului Naţional fiind întocmite şi transmise în timp util instituţiilor
publice centrale cu atribuţii în domeniu.
Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă din acest an, Secretariatul Tehnic
Permanent a monitorizat evoluţia situaţiei operative, prelucrând informaţiile şi datele
furnizate de către comitetele judeţene, respectiv comitetele locale pentru situaţii de
urgenţă, a asigurat măsurile specifice pentru completarea şi actualizarea bazei de date
cu privire la efectele dezastrelor, acţiunile întreprinse, întrebuinţarea forţelor şi
mijloacelor pentru protecţia populaţiei şi reducerea pierderilor materiale. Totodată, au
fost întocmite şi înaintate informări către instituţiile publice centrale, în sarcina cărora
se regăseşte managementul tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă.
În urma procesului de prelucrare a datelor şi informaţiilor, au fost elaborate şi
înaintate informări către preşedintele şi vicepreşedintele Comitetului Naţional pentru
Situaţii de Urgenţă, precum şi către membrii acestuia.
Pentru păstrarea tradiţiilor instituţiei, cu ocazia sărbătoririi a 160 de ani de la
Bătălia din Dealul Spirii şi a „Zilei pompierilor din România”, Inspectoratul General
pentru Situaţii de Urgenţă, împreună cu unităţile din capitală, a organizat în data de
12.09.2008 un spectacol omagial la Ateneul Român, iar în ziua de 13.09.2008, un
ceremonial militar cu depuneri de coroane la „Monumentul Eroilor Pompieri”,
Expoziţia de tehnică şi echipamente specifice pompierilor în Parcul Izvor şi o
paradă militară în Piaţa Constituţiei la care au participat peste 800 de ofiţeri,
subofiţeri din structurile profesioniste, precum şi personal din structurile voluntare
pentru situaţii de urgenţă, organizaţi în 10 blocuri de paradă urmate de tehnică şi
echipamente specifice. Manifestările au fost onorate de participarea reprezentanţilor
Preşedinţiei şi Primului ministru, ai Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative, precum şi a unor înalte oficialităţi ale vieţii politice şi publice cu
atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă.
Cu acelaşi prilej, în perioada 01- 04.09.2008, în cadrul manifestărilor prilejuite
de sărbătorirea a 160 de ani de la Bătălia din dealul Spirii şi a „Zilei pompierilor din
România”, în municipiul Călăraşi s-a desfăşurat etapa finală a concursurilor
serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, la care au participat loturile
reprezentative a 12 inspectorate judeţene şi al Municipiului Bucureşti, clasate pe
locul I la faza zonală. Competiţia a fost câştigată de lotul Inspectoratului pentru
Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al Judeţului Călăraşi, care a intrat pentru a III-a
oară în posesia cupei „Căpitan Pavel Zăgănescu”.
În perioada 24.08 – 03.09.2008, o delegaţie a Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative formată din cadre ale Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă „Dealu Spirii” al Municipiului Bucureşti şi ale Inspectoratelor pentru Situaţii
de Urgenţă ale judeţelor Mureş, Bihor, Giurgiu, Neamţ, Sălaj, Vaslui, Vrancea,
Harghita, Cluj, Satu Mare, Mehedinţi şi Galaţi, membri ai Asociaţiei Sportive a
Pompierilor din România a participat la a X-a ediţie a Jocurilor Mondiale ale
I.G.S
.U.
16
Pompierilor, organizate la Liverpool - Marea Britanie.
La această competiţie au participat peste 3500 de pompieri, din 43 de ţări, la
peste 70 de discipline sportive.
Rezultatele obţinute de pompierii români s-au concretizat în 51 de medalii din
care: 24 de aur, 13 de argint şi 14 de bronz.
Trebuie menţionat faptul că acest bilanţ de excepţie a situat România pe un
onorant loc 5 în clasamentul general pe naţiuni, înaintea unor puternice reprezentative
ca cele din Italia, Coreea de Sud, Hong-Kong, Australia, S.U.A., Japonia, Brazilia,
Suedia, Canada ş.a.În domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, au fost înaintate organelor
abilitate documentele necesare emiterii autorizaţiilor de acces la documente secretede stat pentru 102 persoane şi fişele de evaluare şi recomandare pentru autorizaţii deacces la informaţii secrete de serviciu pentru alte 17 persoane.
Cu toate măsurile preventive asigurate prin implicarea şefilor ierarhici, precumşi prin programele de protecţie specifice, pe parcursul perioadei supuse evaluării, aufost înregistrate 9 incidente de securitate - 8 finalizate şi unul aflat în curs desoluţionare - în urma cărora 8 ofiţeri şi 12 subofiţeri au fost sancţionaţi disciplinar şicontravenţional.
Activitatea de control a structurilor din subordinea inspectoratului general, avizat în principal continuarea punerii în aplicare a prevederilor legale şi a strategiei deprevenire şi combatere a corupţiei, prin urmărirea aplicării codului de etică şideontologie a personalului.
Au fost executate opt controale de fond la inspectoratele Ilfov, Harghita, Cluj,
Constanţa, Tulcea, Galaţi, Timiş, Argeş, precum şi un recontrol la Centrul Naţional
de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă Ciolpani.
Ca urmare a aprecierii activităţii structurilor controlate, au fost propuse şi aprobate
cinci calificative „Foarte bine” (inspectoratele Harghita, Cluj, Galaţi, Timiş şi Argeş)
şi trei calificative „Bine” (Constanţa, Ilfov şi Tulcea). Au fost propuse şi aprobate 39
de măsuri disciplinare constând în 38 recompense şi o sancţiune, precum şi 236
măsuri organizatorice.
Totodată, corespunzător domeniilor de activitate, 147 de ofiţeri şi personal
contractual cu studii superioare din cadrul inspectoratului general, cu atribuţii de
control stabilite prin fişele posturilor, au efectuat 66 de controale tematice la unităţile
subordonate, însumând 557 zile de verificări specifice.
Verificarea petiţiilor adresate instituţiei a reprezentat un mare volum de
activităţi, peste 30% din timpul de lucru fiind afectat documentării şi aprofundării
legislaţiei aferente soluţionării petiţiilor, cu deplasările efectuate în teren şi cercetările
la faţa locului, precum şi cu elaborarea concluziilor şi a răspunsurilor către
petiţionari, toate în termenul prevăzut de lege de 30 de zile şi doar câteva cu
solicitarea celor 15 zile de prelungire, aşa cum este stipulat în O.G. nr.27/2002,
modificată şi aprobată prin Legea nr.233/2002. Au fost verificate reclamaţii şi
sesizări adresate conducerii inspectoratului, precum şi petiţii repartizate spre
soluţionare inspectoratului general de către conducerea ministerului ori provenite de
I.G.S
.U.
17
la alte instituţii, inclusiv de la Parlament, Preşedinţie şi Guvernul României.
În perioada analizată, au fost înregistrate 219 petiţii, 126 fiind redirecţionate
spre competentă soluţionare structurilor din inspectoratul general şi celorlalte unităţi
din subordine. Din totalul petiţiilor, 7 sunt în curs de soluţionare, iar 29 au fost
clasate potrivit reglementărilor în vigoare, majoritatea în conformitate cu prevederile
art.8, lit. a) din O.M.A.I. nr. 190/2004, datorită faptului că petenţii nu şi-au declinat
identitatea. În cuprinsul petiţiilor au fost prezentate aspecte privind îndeplinirea
atribuţiilor de serviciu de către personalul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă
judeţene, fiind relevate şi aspecte referitoare la abuzuri în exercitarea atributului de
comandă (14 petiţii).
În cadrul celor 31 verificări la ordin şi în conţinutul petiţiilor repartizate spre
soluţionare Serviciului control, au fost vizate 49 de cadre din inspectoratul general şi
structurile subordonate, din care 15 ofiţeri cu funcţii de conducere şi 34 cadre cu
funcţii de execuţie, majoritatea fiind din inspectoratele pentru situaţii de urgenţă
judeţene. Aria problematicii petiţiilor a vizat neîndeplinirea atribuţiilor, abateri de la
disciplină, conduită neconformă cu statutul de cadru al ministerului, încălcarea
normelor şi regulilor de convieţuire, abuzuri şi fapte care au întrunit elementele
constitutive ale unor infracţiuni etc.
Activităţile de evaluare, analiză şi verificare au contribuit la menţinerea
climatului de ordine şi disciplină, la respectarea deontologiei profesionale, precum şi
la îmbunătăţirea performanţelor profesionale ale celor controlaţi.
Activitatile proiectate şi realizate pe linia managementului resurselor umane
în anul 2008, au fost subsumate scopului de a susţine şi oferi informaţii fiecărui nivel
de conducere, orientând şi dezvoltând planuri de activitate care să permită folosirea
eficientă a resurselor umane şi respectarea legislaţiei muncii.
În statele de organizare ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă
şi structurilor subordonate, sunt prevăzute 42.644 posturi, din care, 3.005 ofiţeri, 438
maiştri militari, 37.526 subofiţeri, 142 funcţionari publici, 920 personal contractual şi
613 soldaţi şi gradaţi voluntari (anexa nr.29).
Din numărul total de posturi prevăzute, 41.407 sunt destinate unităţilor
operative, ceea ce reprezintă 97%, iar pentru celelalte structuri (instituţii de
învăţământ, studii şi cercetare, baze, ateliere şi depozite de asigurare tehnică, logistică
şi de reparaţii) sunt prevăzute 1.237 posturi, reprezentând 3% (anexa nr.30).
Din totalul posturilor, sunt încadrate 30.922 (vacante 11.652), ceea ce
reprezintă 72,40%, (78,83% la ofiţeri, 76,71% la maiştri militari, 73,07% la
subofiţeri, 39,43% la funcţionari publici, 63,91% la personal contractual şi 38,33% la
soldaţi şi gradaţi voluntari) (anexa nr.31).Au fost nou încadrate 308 persoane, dintre care 197 provin din absolvenţi ai
instituţiilor de formare, 5 au fost mutate sau transferate din alte structuri, 55 au fosttrecute dintr-un corp în altul, iar 51 din încadrări directe. Sunt în curs de desfăşurareprocedurile necesare ocupării a încă 555 de posturi (anexa nr.32).
În perioada de referinţă, au fost înregistrate 395 pierderi (60 ofiţeri, 14 maiştri
I.G.S
.U.
18
militari, 226 subofiţeri, 2 funcţionari publici, 24 personal contractual şi 69 soldaţi şigradaţi voluntari) ca urmare a pensionărilor la vechime, clasărilor medicale, amutărilor sau transferărilor (anexa nr.33).
Ca urmare a faptului că s-a reuşit realizarea unui control strict al încadrărilor şi,corelativ, gestionarea corectă a situaţiei pierderilor de personal produse, lanivelul instituţiei a fost menţinută o balanţă echilibrată a resurselor umane, efectulfiind încadrarea în numărul de indicatori aflaţi în finanţare.
Revelant pentru calitatea managementului resurselor umane este şi regimuldisciplinar al personalului.
Astfel, atitudini şi acţiuni considerate uneori eroice, precum şi pentru rezultatefoarte bune şi bune în activitatea desfăşurată, au fost recompensate peste 19.000cadre, cu mulţumiri verbale sau scrise, citare prin ordin de zi, înaintări în grad înaintede termen ş.a., la care se adaugă un număr considerabil de recompense băneşti.
Totodată, şi în acest an s-au produs un număr semnificativ de abateri
disciplinare, care au atras aplicarea de sancţiuni diverse. Astfel, un număr de peste
950 de lucrători au comis abateri disciplinare, dintre care majoritatea au constat în
exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu. Ca urmare, au fost dispuse
peste 950 de sancţiuni disciplinare, fiind adoptate şi unele măsuri pecuniare, cum ar
fi retragerea soldei de merit şi suspendarea indemnizaţiei de comandă. De asemenea,
în anul 2008 a început urmărirea penală a 39 lucrători pentru comiterea a diferite
infracţiuni, cercetările fiind în curs de desfăşurare.
Considerăm că gama de recompense şi pedepse a fost utilizată în general
corect şi a constituit un mijloc eficient de stimulare şi respectiv, de atenţionare a
personalului.
O dată în plus şi acest an a semnalat faptul că nu poate exista reformă fără
pregătire, element cheie, de suport, al procesului schimbărilor preconizate la nivelul
instituţiei. În acest context, formarea şi pregătirea continuă a personalului au fost
subordonate obiectivului dezvoltării resursei umane, ca factor strategic implicat
nemijlocit în implementarea prevederilor legale.
S-a acordat o atenţie deosebită viitoarelor cadre necesare completării
efectivelor, astfel că, pentru concursurile de admitere în instituţiile de formare,
sesiunile august - septembrie 2008 au fost selecţionaţi peste 600 de tineri, în urma
desfăşurării probelor fiind admişi 45 de candidaţi la Facultatea de Pompieri şi 129 la
Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă “Pavel Zăgănescu” Boldeşti, 15
candidaţi la Academia Forţelor Terestre Sibiu şi 3 candidaţi la Academia Tehnică
Militară.
Specializările cu ponderea cea mai însemnată în rândul personalului
inspectoratului general sunt: instalaţii pentru construcţii - pompieri, construcţii
industriale şi civile, chimie industrială, comunicaţii şi informatică, tehnologia
construcţiilor de maşini, drept şi finanţe.
La data efectuării analizei, 99% dintre ofiţeri au absolvit studii universitare, iar
35% dintre subofiţeri au absolvit sau urmează o formă de învăţământ superior.
În ceea ce priveşte pregătirea continuă a personalului prin cursuri în anul 2008,
I.G.S
.U.
19
au urmat programe de formare, de carieră sau de perfecţionare 1261 cadre, astfel:
cursuri postuniversitare - 102, cursuri de carieră - 82, cursuri de perfecţionare - 495,
cursuri de iniţiere - 582 (anexa nr.34).
Activitatea structurilor logistice a fost direcţionată şi s-a desfăşurat având ca
principal obiectiv realizarea suportului material necesar desfăşurării la parametri de
performanţă a misiunilor specifice serviciilor de urgenţă profesioniste, urmărindu-se
gestionarea optimă, pe criterii de eficienţă economică, a potenţialului logistic pe timp
de pace şi în situaţii de urgenţă, realizarea unei corelaţii optime între actul de decizie
şi modalitatea de finalizare a acestuia.Pentru completarea dotării cu tehnică specifică a serviciilor de urgenţă
profesioniste şi înlocuirea celor cu durată normată de funcţionare îndeplinită şidepăşită, prin O.U.G. nr.54/2008 privind autorizarea M.I.R.A. de a încheiaangajamente legale pentru acţiuni prioritare, Inspectoratului General pentru Situaţiide Urgenţă i-au fost repartizate credite în valoare de 1.556.478 mii lei, eşalonatepentru perioada 2009 - 2015 (anexa nr.35).
În funcţie de cuantumul creditelor de angajament repartizate pentru anul 2008(518.826 mii lei), au fost organizate procedurile de achiziţie pentru atribuireacontractelor de furnizare a 500 autospeciale de stins incendii cu apă şi spumă decapacitate mărită şi 5 autospeciale pentru intervenţie şi salvare de la înălţimi de pânăla 70 metri, proceduri care se află în curs de desfăşurare (anexa nr.36).
Apreciem că se impune susţinerea şi aplicarea în continuare a prevederilorordonanţei de urgenţă a Guvernului menţionată anterior, având în vedere faptul căgradul de asigurare pentru autospecialele din Grupa muncă operativă este de 56%, iar86% din autospecialelele de intervenţie pentru stins incendii au durata normală deutilizare depăşită de cel puţin două ori.
Se menţin în continuare deficite semnificative la substanţe stingătoare (63%) şi
accesorii p.s.i. (47%), întrucât în acest an au fost achiziţionate numai 165.000 ml.
furtun de refulare tip B şi C, 27.675 kg. spumogen lichid şi 23.000 buc. racorduri de
refulare (anexa nr.37).În vederea stabilirii criteriilor de admitere pe piaţă a principalelor mijloace
tehnice de apărare împotriva incendiilor, din domeniul nereglementat, au fostelaborate şi se află în diferite faze de avizare 22 reglementări tehnice. După obţinereaavizelor necesare, acestea se vor pune în aplicare în baza aprobării prin ordin alministrului administraţiei şi internelor.
În Programul de investiţii al Inspectoratului General pentru Situaţii deUrgenţă sunt incluse (finanţate) 26 de obiective de investiţii, după cum urmează: 11obiective de lucrări în continuare, 11 obiective de lucrări noi, 2 lucrări de consolidareşi 2 lucrări de reparaţii capitale (anexa nr.38).
Au fost utilizate fonduri în valoare de 7.968 mii lei, repartizate astfel: pentrulucrări în continuare (6.455 mii lei din care 4.481 mii lei pentru operaţionalizareaCentrului Naţional pentru Coordonarea şi Conducerea Intervenţiei şi 1.974 mii lei lacelelalte obiective), pentru lucrări noi (629 mii lei), pentru consolidări imobile (564mii lei) şi pentru lucrări de reparaţii capitale (320 mii lei) (anexa nr.39).
În urma redistribuirii fondurilor şi a monitorizării întregului proces dedesfăşurare a investiţiilor, au fost finalizate un număr de 10 obiective de investiţii, din
I.G.S
.U.
20
care 6 obiective în continuare şi 4 obiective noi.Comparând situaţia accidentelor de muncă şi de circulaţie produse în perioada
analizată cu cea din 2007, se constată că obiectivul propus a fost atins, în sensul cănumărul accidentelor de muncă au scăzut cu 10%, iar al celor de circulaţie cu 8% (cuautovehicule din dotarea unităţilor subordonate inspectoratului general) (anexanr.40).
În concluzie, se poate afirma că pe parcursul anului 2008 s-a urmăritgestionarea optimă, pe criterii de eficienţă economică a potenţialului logistic pe timpde pace şi în situaţii de urgenţă, realizarea unei corelaţii optime între actul de decizieşi modalitatea de implementare a acestuia, pe fondul descentralizării activităţilor.
Managementul financiar desfăşurat în acest an a fost orientat spre respectareacerinţelor privind managementul public, astfel încât bugetul aprobat să fie direcţionatcătre obiective şi rezultate concrete, respectiv să poată trece de la un buget de resurse,la un buget de politici economice.
De asemenea, s-a urmărit consecvent ca evidenţa contabilă să ofereîmbunatăţirea calităţii informaţiilor financiare, prin trecerea de la contabilitatea decasă orientată pe intrări (resurse), la contabilitatea de angajamente orientată pe ieşiri(rezultate economice), astfel încât toţi purtătorii de informaţii din situaţiile financiaresă fie relevanţi, credibili, să reprezinte fidel poziţia financiară şi rezultatul patrimonialal instituţiei.
Conform ultimelor modificări aprobate de către ordonatorul principal decredite, volumul şi structura bugetului pe anul 2008, la nivelul inspectoratuluigeneral se prezintă astfel: Capitolul 61.01.05 „Protecţia civilă şi protecţia contraincendiilor”- 1.063,57 mil. lei, Capitolul 65.01.05 „Învăţământ postliceal„ - 5,28mil. lei, Capitolul 68.01.06.00 „Asistenţă socială pentru familie şi copii” - 0,31 mil.lei, Capitolul 68.01.08.00 „Ajutoare la trecerea în rezervă” - 4,47 mil. lei, Capitolul67.10.03 reprezentând subvenţia acordată Muzeului Naţional al Pompierilor - 0,46mil. lei (anexa nr.41).
Având în vedere pe de o parte nivelul relativ redus al plafoanelor bugetareaprobate pe anul 2008, iar pe de altă parte limitările impuse atât de prevederileO.U.G. nr.37/2008 (conform căreia în acest an a fost interzisă achiziţionarea demobilier, aparatură electrocasnică, aparate de comunicaţii pentru birouri), precum şide Memorandumul nr.233.392/2008 aprobat în scopul asigurării unei politicibugetare prudente şi limitarea cheltuielilor bugetare pe ultimele două luni ale anului,bugetul total alocat inspectoratului general, în cuantum de 1,074 miliarde lei, nu aputut asigura decât fondurile necesare pentru achitarea drepturilor de personalaferente numărului maxim de indicatori aflaţi în finanţare în prezent, precum şipentru acoperirea cheltuielior minime de întreţinere şi funcţionare ale instituţiilorsubordonate.
Astfel, este afectată în continuare menţinerea în stare de operativitate a tehniciişi utilajelor din dotare, cât şi o eventuală dezvoltare a bazei tehnico-materiale.
Fondurile pentru reparaţii curente şi/sau capitale au fost repartizate cuprioritate doar la acele obiective pentru care executarea lucrărilor nu a suportatamânare.
Defalcarea pe titluri bugetare a capitolul 61.01.05 „Protecţia civilă şi protecţiacontra incendiilor”, din bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul 2008, esteprezentată în anexa nr.42.
I.G.S
.U.
21
Pe parcursul perioadei analizate, în domeniul integrării europene şi euro-atlantice, instituţia noastră şi-a îndeplinit obligaţiilor asumate prin planurile anuale decooperare privind încheierea/negocierea de acorduri de cooperare în domeniullimitării şi înlăturării efectelor dezastrelor, iniţierea de relaţii de cooperare îndomeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pe cele referitoare laatragerea finanţării externe.
În anul 2008, un total de 170 cadre ale I.G.S.U. au participat la 129 activităţiinternaţionale desfăşurate în afara graniţelor României. În aceeaşi perioadă, la nivelulinspectoratului general au fost organizate 24 acţiuni de primiri de delegaţii străine, lacare a participat un total de 53 reprezentanţi ai I.G.S.U. (anexa nr.43).
Dezvoltarea conceptului de management al situaţiilor de urgenţă în stateleeuropene a impus menţinerea unei legături permanente cu acestea, în scopulcunoaşterii modului de evoluţie a fenomenului pe plan internaţional, dar şiparticiparea activă la eforturile UE, ONU şi NATO, de armonizare a procedurilor deintervenţie, mecanismelor juridice de acordare a ajutorului, simplificării procedurilorde trecere a frontierelor etc., specialiştii din România participând efectiv la activităţileorganizate de aceste organisme, respectiv reuniuni, seminarii, exerciţii, sesiuni depregătire, ateliere de lucru etc.
Datorită faptului că fondurile alocate Inspectoratului General pentru Situaţii deUrgenţă, pentru desfăşurarea activităţilor de relaţii internaţionale în anul 2008, aureprezentat cca. 3% din necesarul solicitat prin Planul de Relaţii Internaţionale,acţiunile de relaţii internaţionale au fost canalizate pe direcţiile prioritare de acţiuneale MIRA şi anume relaţia NATO, UE, cooperare regională, relaţii bilaterale, precumşi pentru executarea misiunilor ordonate de conducerea ministerului.
În domeniul activităţii juridice şi contenciosului administrativ, specialiştii
structurii de specialitate au participat la elaborarea şi promovarea unui număr de 33
proiecte de acte normative, din care 19 au intrat în vigoare (4 hotărâri ale Guvernului,
6 ordine ale ministrului internelor şi reformei administrative şi 9 ordine ale
inspectorului general), au întocmit 43 puncte de vedere cu privire la proiectele de acte
normative elaborate de diverse autorităţi publice centrale, transmise spre consultare
instituţiei noastre şi au participat, în cadrul comisiilor de evaluare, la desfăşurarea a
32 proceduri de achiziţii de bunuri şi servicii.
Consilierii juridici au participat la negocierea şi avizarea pentru legalitate a 80
contracte pentru care s-a angajat răspunderea juridică a inspectoratului general şi a
unităţilor din subordinea acestuia pentru care s-a asigurat asistenţa juridică,
permanent sau temporar. Au fost avizate pentru legalitate 123 documentaţii
referitoare la donaţii şi sponsorizări primite de la persoane juridice. Au fost introduse
acţiuni, depuse întâmpinări şi exercitate căi de atac într-un număr de 15 cauze,
consilierii juridici fiind prezenţi la 35 termene de judecată.Pe linia activităţii de secretariat, au fost primite, triate, luate în evidenţă şi
expediate aproape 60.000 de documente, multiplicate 358 - însumând circa 46.000copii şi au fost preluate în arhiva unităţii 1297 de dosare.
Activitatea de informare şi relaţii publice a urmărit crearea şi menţinerea uneiimagini veridice, favorabile Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă,creşterea gradului de informare a opiniei publice asupra atribuţiilor legale, misiunilor,
I.G.S
.U.
22
a măsurilor de prevenire şi a conduitei de urmat pe timpul situaţiilor de urgenţă,promovarea şi consolidarea parteneriatului cu reprezentanţii mass-media.
La nivel naţional, au fost organizate 261 conferinţe şi briefing-uri de presă şi aufost remise mass-media 6.519 comunicate şi buletine informative de presă.
În perioada analizată, la nivelul presei centrale au fost cuantificate 4.244trimiteri, structurate după cum urmează: 814 (19,18%) favorabile, 3.354 (79,03%)nepolarizate şi 76 (1,79%) defavorabile. Imaginea I.G.S.U. reflectată în presa centralăeste preponderent echilibrată şi obiectivă (peste 75% din materialele cuantificate deI.G.S.U. fiind cantonate în zona trimiterilor nepolarizate) (anexa nr.44).
Se remarcă faptul că, la nivelul presei locale, indicele de vizibilitate al I.G.S.U.şi-a continuat cursul ascendent, înregistrându-se 59.564 materiale, structurate dupăcum urmează: 23.307 (39,13%) pozitive, 36.120 (60,64%) neutre şi 137 (0,23%)negative (anexa nr.45). În luna septembrie au fost atinse valorile maxime aleultimelor 12 luni, din perspectiva volumului de mediatizare cuantificat de I.G.S.U.(6.314 trimiteri) şi al referirilor pozitive (2.615).
Un aspect deosebit de important legat de percepţia opiniei publice faţă deserviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă este faptul că studiul realizat de GfKCustom Research în perioada martie-aprilie 2008 şi dat publicităţii în luna augustrelevă faptul că pe plan internaţional, dar şi în România, serviciul de pompieri estecel care a atras cel mai puternic capital de încredere. Studiul, care evaluează nivelulde încredere al oamenilor în diverse grupuri profesionale, arată că, în România,serviciul pompieri a înregistrat o rată de încredere de 94%, fiind urmat de forţelearmate (90%), serviciul poştal (89%) şi profesori (85%) (anexa nr.46).
La nivelul componentei IV a proiectului de înfrăţire instituţională „Contribuţiaprivind stabilirea unei administraţii, la nivel regional şi local, pentru managementul ladezastre”, au fost parcurse etapele necesare implementării şi derulării campaniei deconştientizare a populaţiei cu privire la riscul producerii inundaţiilor. În acest sens,grupul ţintă a fost format din adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 14 şi 17 ani, dinclasele IX – XI din opt unităţi de învăţământ, din judeţele Bacău, Cluj, Dolj şi Ilfov.
Mesajul central a fost Fii pregătit – noi suntem!. 3000 de elevii şi-au format oidee despre cum ar trebui să reacţioneze în cazul producerii unei inundaţii. Înainte deziua de lansare a campaniei denumită toţi împotriva inundaţiilor, elevii au fost„pregătiţi” cu ajutorul materialelor informative (poster, broşură, broşura de buzunar,spot video etc). Implementarea campaniei a avut loc în perioada 22-26.09.2008 înfiecare din cele opt unităţi de învăţământ selecţionate şi s-au distribuit materiale decampanie inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă în vederea trimiterii cătreunităţile de învăţământ.
IV. DISFUNCŢIONALITĂŢI ÎN ACTIVITATE. CAUZE ŞI
MODALITĂŢI DE REMEDIERE.
În îndeplinirea atribuţiilor conferite de lege, inspectoratul general s-a
confruntat şi cu unele disfuncţionalităţi, astfel:
- comunicarea deficitară în cadrul Sistemului Naţional de Management al
Situaţiilor de Urgenţă. Acest neajuns este o consecinţă a lipsei mijloacelor tehnice
corespunzătoare, dar şi a unor proceduri care să asigure un flux informaţional în
volum complet, de calitate şi neredundant. O altă cauză o constituie tergiversarea
I.G.S
.U.
23
executării lucrărilor de operaţionalizare a centrelor de coordonare şi conducere a
intervenţiei în situaţii de urgenţă;
- nefinalizarea operaţionalizării serviciilor voluntare pentru situaţii de
urgenţă, ca urmare a insuficienţei resurselor financiare alocate în acest scop. Aceasta
a fost principala cauză pentru neangajarea personalului specializat în posturile
prevăzute de organigramele consiliilor locale, dar şi pentru dotarea
necorespunzătoare şi stadiul avansat de uzură a autospecialelor, echipamentului de
protecţie şi accesoriilor;
- reticenţa unor primari şi consilieri locali în aplicarea prevederilor legale
privind activarea serviciilor voluntare, precum şi pentru acordarea drepturilor
legale personalului voluntar, conform reglementărilor în vigoare;
- percepţia deformată a unor reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei
publice privind rolul şi responsabilităţile serviciilor de urgenţă voluntare în
gestionarea situaţiilor din domeniile de competenţă, la nivelul comunităţilor locale;
- imposibilitatea derulării unei campanii eficiente de informare publică la nivel
naţional, dar şi la nivel local, care să producă efecte clare în domeniul educaţiei
preventive a cetăţenilor şi comunităţilor;
- gradul de înzestrare cu accesorii de p.s.i. şi substanţe stingătoare, tot mai
deficitar de la an la an, ca urmare a lipsei sistematice a fondurilor necesare pentru
înlocuirea materialelor cu termenul de durată depăşit. Eficienţa la stingere a
substanţelor stingătoare este mult diminuată datorită vechimii foarte mari, ceea ce
afectează calitatea procesului de intervenţie.
*
Cu toate greutăţile întâmpinate, pe ansamblu, activitatea s-a desfăşurat în
condiţii bune, personalul inspectoratului general acţionând permanent pentru
îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru anul 2008, în paralel cu ducerea la
îndeplinire a sarcinilor şi ordinelor ministrului internelor şi reformei
administrative.
Cauzele manifestării neajunsurilor se regăsesc în mod implicit în formularea
de mai sus a acestora, iar modalităţile de remediere, avute în vedere şi la proiectarea
principalelor obiective pentru anul 2009, vizează, în esenţă, următoarele aspecte:
1. Identificarea unor noi surse de finanţare extrabugetară, cu ajutorul cărora să
implementăm proiectele actuale de dezvoltare a structurilor operative, blocate de
lipsa fondurilor necesare punerii lor în aplicare, concomitent cu implicarea în alte
programe comunitare de profil, care să asigure atât creşterea capacităţii de răspuns a
serviciilor de urgenţă profesioniste, cât şi modernizarea accelerată a tehnicii,
aparaturii şi echipamentelor de intervenţie specifice.
2. Elaborarea şi punerea în aplicare, prin exerciţii de simulare, a procedurilor
pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă la activarea C.N.C.C.I., ulterior
operaţionalizării sistemului. Acelaşi mod de lucru se va implementa şi pentru cele
patru centre judeţene pilot şi de la nivelul municipiul Bucureşti.
3. Determinarea aprofundării şi aplicării stricte a prevederilor legislaţiei
I.G.S
.U.
24
specifice privind managementul situaţiilor de urgenţă, de către toţi factorii cu
responsabilităţi şi atribuţii în domeniu, în special la nivelul administraţiei publice
locale.
4. Completarea, îmbunătăţirea şi actualizarea cadrului normativ de
reglementare a activităţilor şi acţiunilor specifice, prin finalizarea documentelor aflate
în diferite stadii de lucru şi asigurarea verificării modului de implementare la nivel
teritorial.
5. Identificarea potenţialelor riscuri şi vulnerabilităţi ale sistemul de protecţie a
informaţiilor clasificate şi adoptarea măsurilor pentru înlăturarea acestora.
Monitorizarea şi verificarea activităţii componentei de securitate pentru tehnologia
informaţiei şi comunicaţiilor;
6. Standardizarea controlului intern, prin finalizarea şi aprobarea procedurilor
specifice.
7. Realizarea infrastructurii computerizate necesare gestionării informatice a
bazelor de date în domeniul resurselor umane.
V. PRINCIPALELE DIRECŢII DE ACŢIUNE PENTRU ANUL 2009.
1. Perfecţionarea cadrului normativ-juridic ce reglementează activitatea
instituţiei, în scopul abordării unitare a întregii problematici specifice de către toate
componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.
2. Extinderea şi dezvoltarea cooperării în cadrul mecanismului european şi
organizaţiei nord-atlantice, în domeniul de competenţă.
3. Realizarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre,
conform Cadrului de acţiune Hyogo 2005-2015.
4. Finalizarea lucrărilor de amenajare, dotarea şi operaţionalizarea centrelor de
coordonare şi conducere a intervenţiei în situaţii de urgenţă, potrivit cerinţelor
prevederilor legale.
5. Continuarea eforturilor pentru implementarea Sistemului de Management
Informaţional pentru Situaţii de Urgenţă la nivel naţional şi judeţean.
6. Realizarea unei preveniri cu caracter proactiv în scopul reducerii factorilor
de risc, îndeosebi a celor specifici dezastrelor naturale.
7. Îmbunătăţirea calităţii gestionării situaţiilor de urgenţă şi asigurarea unor
condiţii superioare pentru managementul tipurilor de risc de către factorii de decizie
din structurile administraţiei publice centrale, abilitaţi conform legii.
8. Intensificarea acţiunilor şi continuarea demersurilor necesar a fi efectuate în
scopul reducerii deficitelor în asigurarea cu resurse materiale şi financiare.9. Ridicarea nivelului pregătirii de specialitate a personalului nou încadrat în
inspectoratul general şi unităţile subordonate.10. Sprijinirea autorităţilor administraţiei publice locale şi a conducerilor
administrative ale operatorilor economici şi instituţiilor publice în procesul deoperaţionalizare a serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă.
11. Intensificarea participării specialiştilor inspectoratului general la elaborarea
I.G.S
.U.
25
şi implementarea programelor de dezvoltare instituţională.
12. Aplicarea cu stricteţe şi permanentă a prevederilor legale şi a strategiei de
prevenire şi combatere a corupţiei în cadrul inspectoratului general.
13. Finalizarea acţiunii de profesionalizare a structurilor subordonate
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, conform dinamicii aprobate.
14. Sporirea climatului de încredere în instituţie, ca urmare a modului
profesionist şi echidistant de soluţionare a solicitărilor şi petiţiilor adresate de
cetăţeni, în spiritul respectării cu stricteţe a drepturilor omului, a libertăţilor şi
drepturilor acestuia.
*
Apreciem că noul cadru legal şi organizatoric pus în aplicare în anul 2008 a
asigurat o mai bună folosire a resurselor naţionale puse la dispoziţie, iar
rezultatele înregistrate se datorează activităţii calitativ superioare a Comitetului
Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi efortului conjugat al membrilor acestuia,
a specialiştilor din cadrul autorităţilor centrale, militare şi civile cu atribuţii în
domeniu, precum şi a structurilor deconcentrate, componente ale sistemului
local de management al situaţiilor de urgenţă.
I N S P E C T O R G E N E R A L
General locotenent
Vladimir SECARĂ
I.G.S
.U.
26
I.G.S
.U.
27
I.G.S
.U.
28
I.G.S
.U.
29
I.G.S
.U.
30
Anexa nr.5
Programele de dezvoltare instituţională
cu participarea specialiştilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă
în anul 2008
1. Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3 - „Îmbunătăţirea
infrastructurii sociale”, domeniul major de intervenţie 3.3 - „Îmbunătăţirea dotării cu
echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă” vizează
îmbunătăţirea dotării cu tehnică specifică de intervenţie a serviciilor de urgenţă
profesioniste şi voluntare.
Valoarea totală a investiţiei este de 99,52 mil. Euro, perioada de implementare fiind
2007-2013.
Până în prezent, consiliile judeţene au constituit 6 asociaţii de dezvoltare
regională, abilitate să acceseze şi să gestioneze fondurile europene, judeţele din regiunile
Sud-Vest şi Sud urmând să se asocieze după stabilirea locaţiilor bazelor regionale şi,
implicit, a judeţelor coordonatoare.
Regiunea Centru este singura regiune care a semnat contractul de finanţare,
urmând să fie alocate fondurile necesare achiziţionării echipamentelor.
Celelalte 5 regiuni au cererile de finanţare în diferite stadii de elaborare, urmând ca,
în anul 2009, să fie înaintate pentru aprobare.
În cursul anului 2008, au fost întocmite şi transmise în teritoriu specificaţiile tehnice
ale autospecialelor de stins incendiile de capacitate mică şi medie, autospecialei pentru
descarcerări grele şi autospecialei N.B.R.C. care fac obiectul achiziţiilor, în conformitate
cu Ordinul comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor nr.
910/27.09.2007 şi al ministrului economiei şi finanţelor nr. 1742/ 22.10.2007.
2. Programul operaţional de cooperare teritorială transfrontalieră România -
Bulgaria 2007-2013, Axa prioritară 2 - Mediu, Domeniul major 2.2 - Dezvoltarea
infrastructurii şi a serviciilor comune de prevenire a dezastrelor naturale sau a celor
tehnologice, inclusiv a serviciilor comune de intervenţie în caz de urgenţă.
Beneficiarii programului: populaţia din judeţele riverane Dunării, pe o fâşie de 40
km în adâncimea teritoriului fiecărei ţări. Pe parcursul anului trecut, au fost stabilite
concret subprogramele ce urmează a fi derulate în comun de cele două ţări.
Consiliul Judeţean Giurgiu a demarat procedurile pentru realizarea unui proiect de
investiţii ce presupune realizarea unui sediu în care va funcţiona Dispeceratul integrat
pentru preluarea apelului unic de urgenţă 112, Centrul Judeţean de Conducere şi
Coordonare a Intervenţiei, Centrul Operaţional Judeţean, Centrul zonal de pregătire al
responsabililor cu funcţii de răspundere pe linia managementului situaţiilor de urgenţă din
cadrul administraţiei publice locale şi judeţene, precum şi dotări tehnice specifice
intervenţiilor în situaţii de urgenţă atipice.
Beneficiarul proiectului este Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a judeţului
Giurgiu, valoarea estimată ridicându-se la 2,5 milioane de euro.
I.G.S
.U.
31
3. Sub-proiectul „Twinning light pentru Pompierii români pentru creşterea vitezei
de reacţie în cazul accidentelor şi îmbunătăţirea managementului serviciilor de urgenţă din
România, în special în domeniul siguranţei naţionale” din cadrul Proiectului PHARE
privind „Îmbunătăţirea siguranţei, calităţii serviciilor şi capacităţii instituţionale în
domeniul transporturilor”, în valoare de 250 mii euro, a fost coordonat de Ministerul
Transporturilor, iar în derularea lui au fost implicaţi: Ministerul de Interne al Franţei, prin
Directoratul de Apărare şi Protecţie Civilă (DDSC) – Franţa (Stat Membru) şi
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (Beneficiar).
Sub-proiectul s-a încheiat în august 2008 şi a avut ca scop creşterea capacităţii de
instruire în managementul serviciilor integrate de răspuns la urgenţă şi unităţilor de
intervenţie rapidă a 350 pompieri (100 din şcoala de subofiţeri şi 250 în celelalte centre),
proiectarea unui plan strategic de dezvoltare a unui sistem integrat de urgenţă în două
judeţe pilot, extrapolat apoi la nivel naţional, precum şi o campanie de conştientizare a
populaţiei privind situaţiile de urgenţă. Proiectul s-a desfăşurat conform calendarului cu
activităţi aprobate.
4. Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale
şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă, program derulat cu Banca Mondială, prin
intermediul Unităţii de Management a Proiectului.
Componenta A a proiectului „Consolidarea capacităţii de finanţare şi management
în situaţii de urgenţă”, prin subcomponentele A1 şi A2, prezintă o importanţă vitală pentru
buna funcţionare a Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. Aceste
două subcomponente, complementare şi interdependente, vizează modernizarea sistemului
de comunicaţii pentru situaţii de urgenţă (A1) şi respectiv dezvoltarea unui sistem de
management informaţional pentru situaţii de urgenţă (A2), având ca obiectiv fundamental
îmbunătăţirea capacităţii autorităţilor române de pregătire, reacţie şi refacere în urma
dezastrelor naturale sau antropice prin interconectarea Centrului Operaţional Naţional cu
centrele operative organizate la ministere şi instituţii publice centrale cu atribuţii în
domeniu, precum şi cu centrele operaţionale judeţene.
Valoarea totală a investiţiei este de 11,5 milioane USD, iar perioada derulării 2004-
2009.
În acest an s-a realizat testarea funcţionării Centrului Naţional de Coordonare şi
Conducere a Intervenţiei în data de 11 noiembrie a.c. pentru aceasta fiind utilizate fonduri,
în valoare totală de 9.870.620,55 lei.
5. Proiectul: “Întărirea capacităţii Guvernului României de a gestiona situaţiile
dificile generate de dezastre naturale – Dezvoltarea capacităţii pentru situaţii de
urgenţă (CDES)”, are ca scop creşterea capacităţii de răspuns a serviciilor de urgenţă
profesioniste pe timpul misiunilor de salvare a vieţii şi bunurilor materiale din mediul
acvatic.
Coordonatorul proiectului este Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare,
valoarea totală a investiţiei se ridică la 1,37 milioane USD, iar derularea activităţilor
specifice se întinde pe parcursul anilor 2007- 2009.
În 2008 au fost livrate 138 complete de scufundare umede şi 33 uscate pentru
dotarea unităţilor de intervenţie subacvatică din 24 de judeţe, ISU Bucureşti şi USISU
I.G.S
.U.
32
Ciolpani, respectiv echiparea cu complete uscate de scufundare a unui număr de 6 echipe
specializate.
Pentru crearea unui sistem coerent de formare şi perfecţionare a pregătirii
personalului de intervenţie ce acţionează în mediul acvatic, în scopul salvării vieţii şi
bunurilor materiale ale comunităţii, a fost întocmit şi înaintat conducerii Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative propunerea de înfiinţare a unui Centru de
antrenament scafandri care să funcţioneze ca şi compartiment distinct în cadrul
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Constanţa, cu posibilitate de
operaţionalizare la începutul anului 2009.
6. Proiectul COPE (Common Operational Picture Exploitation) din cadrul celui de
al Şaptelea Program Cadru (FP 7) principalul instrument de finanţare în domeniul
cercetării în Europa, în care au fost cooptaţi specialişti din Marea Britanie, Suedia,
Finlanda, Portugalia, Germania şi România.
Scopul proiectului este realizarea unui sistem de prevenire, răspuns şi conducere a
situaţiilor de urgenţă, precum şi de optimizare a intervenţiei serviciilor de urgenţă.
Proiectul îşi propune, de asemenea, să creeze soluţii tehnologice şi să îmbunătăţească
fluxul informaţional între centrele de management al crizelor şi echipele de intervenţie,
prin implementarea unor soluţii comerciale şi a unor tehnologii noi.
Perioada de implementare: 2008-2010.
Până în prezent au avut loc 3 întâlniri ale Comitetului de conducere al consorţiului
la Dublin, Irlanda (1-5 iulie), Bucureşti, România (23-24 sept.) şi Lisabona, Portugalia
(16-17 decembrie) unde au fost stabilite şi analizate cerinţele prevăzute prin proiect,
discutarea scenariilor propuse de utilizatorii finali pentru demonstraţia finală.
7. Grantul de asistenţă tehnică pentru Sistemul Naţional de Management al
Situaţiilor de Urgenţă are ca scop realizarea unui studiu de fezabilitate pentru
îmbunătăţirea comunicaţiilor în cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor
de Urgenţă.
Valoarea totală a investiţiei este de 268.170 USD, iar perioada derulării este 2007-
2008.
Firma americană Decision/Analysis Partners LLC, câştigătoarea licitaţiei, urmează
să realizeze un studiu de fezabilitate complementar celui întocmit în vederea
implementării programului cu Banca Mondială, pentru a se evita suprapunerea unor
activităţi şi, implicit, dublarea fondurilor cheltuite pentru atingerea unui singur obiectiv.
8. Proiectul RO PHARE, intitulat „Contribuţia pentru stabilirea unei
administraţii la nivel regional şi local privind managementul dezastrelor”, a fost
implementat în colaborare cu Agenţia Federală pentru Asistenţă tehnică la Dezastre din
Germania, beneficiind de finanţare din partea CE în valoare de 1.317.418 Euro şi de co-
finanţare paralelă, de la bugetul MIRA, în valoare de 399.000 Euro.
Proiectul a fost derulat în perioada iunie 2007 – noiembrie 2008 şi a avut drept scop
contribuţia la întărirea capacităţii instituţionale la nivel regional şi local, pentru
implementarea şi schiţarea tehnicilor şi metodologiilor (procedurilor) în gestionarea
efectelor inundaţiilor.
În perioada 17-21 noiembrie 2008, în municipiul Sibiu, a avut loc activitatea de
I.G.S
.U.
33
încheiere a acestui proiect.
9. Programul de dotare cu autoambulanţe pentru modulele S.M.U.R.D.,
program derulat de Ministerul Sănătăţii Publice, în perioada 2007-2009.
Programul prevede repartizarea de către Ministerul Sănătăţii Publice a 500 de
ambulanţe unităţilor subordonate IGSU, prin contract de comodat.
Preluarea celor 120 de ambulanţe tip B şi 20 de ambulanţe tip C de la Ministerul
Sănătăţii Publice, s-a derulat în conformitate cu graficul de livrări către inspectoratele
judeţene în conformitate cu ordinul ministrului S.P. nr.1531/05.09.2007.
Preluarea s-a încheiat la sfârşitul lunii iulie 2008, pentru sfârşitul anului 2009
preconizându-se ca fiecare judeţ să aibă minim 4 ambulanţe.
Următoarea etapă de dotare cu ambulanţe ce se va desfăşura în 2009, va consta în
livrarea a 150 ambulanţe tip B şi 6 tip C, care vor completa cele 140 de ambulanţe deja
aflate în administrarea serviciilor de urgenţă profesioniste.
10. Centrul de coordonare a operaţiunilor de căutare şi salvare a aeronavelor
aflate în pericol şi a supravieţuitorilor unui accident de aviaţie, proiect derulat de
Regia Autonomă ”Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian” – ROMATSA .
Perioada derulării proiectului : 2008-2009.
Proiectul urmăreşte definirea unui nou concept operaţional SAR care va sta la baza
manualelor, procedurilor, instrucţiunilor şi planurilor de căutare-salvare. Acest document
se adresează tuturor structurilor care participă la gestionarea situaţiilor de urgenţă generate
de producerea unui accident de aviaţie şi urmăreşte fundamentarea din punct de vedere a
cadrului structural şi procedural necesar derulării tuturor activităţilor de căutare şi salvare,
precum şi realizarea unui sistem de căutare-salvare care să funcţioneze conform
conceptului operaţional, elaborat în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale.
Până în prezent s-au desfăşurat 2 şedinţe de lucru (25.09.2008 şi 03.10.2008) în care
au fost dezbătute documente privind conceptul operaţional al activităţii de căutare-salvare,
studiul de pre-fezabilitate privind Centrul de coordonare SAR, şi ghidul pentru întocmirea
planurilor operaţionale de intervenţie. În urma discuţiilor a rezultat necesitatea
implementării unei soluţii tehnice care să permită rularea aplicaţiei SAR pe structura
aplicaţiei informatice 112, ceea ce implică asigurarea provizorie, de către S.T.S, a
calculatoarelor necesare şi, în consecinţă, aplicaţia SAR să lucreze independent de 112,
precum şi interconectarea aplicaţiei SAR cu SMISU.
11. Programul RO 2007/IB/EN-02 TL: Sprijin pentru implementarea Directivei
96/82/EC (SEVESO II) şi a Directivei 2003/105/EC, care are ca scop sporirea capacităţii
administrative şi de control a autorităţilor din România privind implementarea şi punerea
în practică a prevederilor Directivei SEVESO II, inclusiv a directivelor adiacente, privind
controlul accidentelor majore care implică substanţe periculoase.
Perioada de implementare a proiectului februarie 2009 - iulie 2009, dispunând de
283.406 Euro.
În luna decembrie 2008 a avut loc evaluarea ofertelor pentru alegerea partenerului
de Twinning.
I.G.S
.U.
34
I.G.S
.U.
35
I.G.S
.U.
36
I.G.S
.U.
37
I.G.S
.U.
38
I.G.S
.U.
39
I.G.S
.U.
40
I.G.S
.U.
41
I.G.S
.U.
42
I.G.S
.U.
43
I.G.S
.U.
44
I.G.S
.U.
45
I.G.S
.U.
46
I.G.S
.U.
47
I.G.S
.U.
48
I.G.S
.U.
49
I.G.S
.U.
50
I.G.S
.U.
51
I.G.S
.U.
52
I.G.S
.U.
53
I.G.S
.U.
54
I.G.S
.U.
55
I.G.S
.U.
56
I.G.S
.U.
57
I.G.S
.U.
58
I.G.S
.U.
59
I.G.S
.U.
60
I.G.S
.U.
61
I.G.S
.U.
62
I.G.S
.U.
63
I.G.S
.U.
64
I.G.S
.U.
65
I.G.S
.U.
66
I.G.S
.U.
67
I.G.S
.U.
68
I.G.S
.U.
69
I.G.S
.U.
70
I.G.S
.U.
71
I.G.S
.U.
72
I.G.S
.U.
73
I.G.S
.U.
74